Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ro
0
E
>t
LI FERAT UR A.
ROMANA VECHE
www.dacoromanica.ro
Copellie de: -AL. IONESCU,1A$1
Lyceum 64
www.dacoromanica.ro
LITERATURA
ROMANA VECHE
(1402-1647)
Introducere, editie IngrijitA
fr note de
G. MIHAILA i DAN ZAMFIRESCU
Vol. II
EDITLTRA TINERETULUI
www.dacoromanica.ro
EPOPEEA LUI VITEAZUL
INTERVIUL" LUI MIHAI VITEAZUL
ACORDAT SOLULUI POLON LUBIE-
NIECKI LA 27 IULIE 1595
5 www.dacoromanica.ro
ritor taima 5i spiritu/ mare/ui voievod romAn. Bine fntales, miele din
scrisorile sale, pe llaga linia i conceptia sa politica, pe linga expe:
rienta 5i Indrzneala sa militara, oglindesc si temperamentul san,
actiunile si reac-tiunile sale In rata fenomenelor printre care se desfa-
surau zile/e sale continuu agitate. Acest om rar nu numai pentru
epoca sa., atunci cInd a fost adus In situatia de a-si spune i cuvIntul,
a Rcut--o de citeva ori. El credea deci i In puterea cuvIntului, pe care-1
=inda Cu mestesug.
Astfel sint l'amase de la Mihai Viteazul don memorii, concepute-,
unul sub privjgherea lui, si cellalt de-a dreptul dictat de el, carora
li se altura si un interviu", anterior ca data, ns, n egala ma.sura
rostit ipsi,ssinzis verbis.
www.dacoromanica.ro
Turcii au riispuns. Cu toate c4 era angajat pe alto fronfuri, anume
contra. Persia; contra Venetiei si In Africa de Nord, Sultanul Mufad
al III-lea, prin fetvaua (proclamatia) muftiului de Istanbul a pro-
clamat rzboiul dint" citeste ngihd") si a decis s'a loveaset
mai Intii In mOdularul cel mai periculos al coalitiei adverse: In Mihai
gi Tara Romineascd. Murind ins4 sultanul, Ja 27 ianuarie 1595 i-a
iirmat fiul su, Mehmed al 111-lea, care a continuat ra'zboiul Inceput.
Ferhad paga, acum a doua oar4 mare vizir (sadrazam) titre
6februarie gi 7 iulie 1595 fiind numit iserdar-i ek rem , adicii coman,
dant suprem, impotriva Tarii Romaaesti, a plecat cu o oaste consi-
derabila ca sa-1 pedepseascd pe Mihai gi in acest scop a decis s fadi
din 'rara RomdneascA si Moldova ceea ce se nurnegte la noi de obicei
pasalic", adied provincii otomane pildyet, vilaiet transfor-
mIndu-le statutul politico-social din diir al-djihdd (tara de razboi
sflut", arAbeste) In deli. (JarA a Oa") prin care se Intelegea
Incorporarea ei efectiv la statul islamic otoman in Tara Romd-
heasc a fost numit odii (citegte vdli"), guvernator", cu rangul de
beglerberg, Satire". Mehmed pa.sa, fost agd al ienicerilor gi blaglerbeg
al Anatoliei, iar In Moldova, In aceeagi functie a fost nurait Cafer
(citeste Geafr") paga, valiul vilaietului Sirvan din Caucaz, iar
d fterdar (vistiernic", gef al finantelor) a fost numit In ambele vila-
iete non create Mehmed beg, sangeacbegul de Yenigehir In Anatolia2.
.Astfel urma 61 se puna capat In intentia imperiului situatiei
de voievodate autonome In aceste doll& fri romane. In timp ce se apro-
pia de Dundre, Ferhad paga a fost In.s4 destituit de sultan gi Inlocuit
tu rivalul s u de moarte, tot arntiutli el, Sinan pasa, care a lacercat
sa Indeplineasc operatia de ocupare a Tdrii RomOnesti.
In aceste momenta dramatice pentrir Mihai, a sosit in iulie la.
Bucuresti, ca urmare a unor schimburi diplomatice initiate de curInd
cu Polonias, un sol polonez trimis de cancelaral Si marele-hatman
leah, Jan Zamoyski, mai mutt spre a culege informatii despre turci
7
www.dacoromanica.ro
si despre Mihai care infra timp se facuse cunoscut prin actiunile
sale anti-otomaneiar nu spre a-lajuta. Domnu/ coborise dincapitalti,
de la Tirgoviste, la Bucuresti in vederea intimpinarii ostilor turcesti,
aici II gaseste so/u/ Lubieniecki, care umb/ase si petrecuse citva
tixnp la Istanbul, unde invtase iimba turca, dupa cum raporteaza
el Insusi asupra intrevederii avute fara interpret sau martori cu
Until" T1rit Romnesti: A voit sa stie de la mine daca poate sa-mi
vorbeasca in Iimba turca, la care eu i-am raspuns ca inteieg limba
tar* ?ma nu pot sit vorbesc turceste. Cazind de acord sa nu foiosim
interpret, a carat de la mine juramint de there i credinta".
Mihai vorbea asadar bine turceste, asa de bine tacit putea nu numai
sa sustinti o conversatie banala, dar si sa expuna direct, ca in roma-
neto, durerile sale sulletesti i planurilo sale politico-militarel.
Acest interviu constind dupa toate regulile genului din o serie
de 1ntrebari urmate de raspunsuri, a fost acordat prin armare de
domnul roman solului polon in limba turca, fiindca nici Lubieniecki
nu cunostea romana, nici Mihai polona, dar nici latina, Cu care s-ar
fi putut desigur intretine cu preopinentul
Dialogul" Satre Mihai Viteazul si solul polon Lubieniecki a avut
/oc la 27 iulie 1595. A doua zi s-au despartit. Mihai a pleeat spre Giur-
giu, impotriva turcilor care tocmai trecusera Dunarea. Lubieniecki
redactat raportul sau asupra discuttlor avute Cu domnul roman
dupa 28 iulie, probabil imediat dap& aceasta data.
Acest raport, in copie si in latineste, a fost glisit si a fost dat in
vileag de Claudia Isopescu in lucrarea sa intitulata Akuni documenti
inediti della fine del Cinquecento. Seconda serie, tiparita in publicatia
Scolii Romano de la Roma: Diplomatarium I talicum. Doeumenti
raccolti negli archipi italiani, vol. 1, Roma, 1925, p. 396-399,
Acelista copie a fost gasita in: Archivio Vaticano, Fondo Borghese
S. III, 01. 91b, fol. 221-222. Ea poarta titlul, Incondica respectiva:
Dorninu3 I abienicezla Nuntius ad Palatinum Moiclauiae, gamed
N. torga seria In 'scoria lui Mihai Viteazul, in revista Convorbiri
Literare", Bucure5ti, anal XXXVI, 1902, p. 237: [Mihai] rupea
ceva turce0e, grece0e poate, limbi apusene de algar di nu". Dupa
ce a fost publicat documental prezent, pe care 1-a folosit amplu In
noua sa lucrare Istoria lui Mihai Viteazul, Bueuresti, 1935, vol. I,
p. 192 si urm., afirmil categoric ea Mihii,til turceste.
www.dacoromanica.ro
ab eo excep tus 27 Julij anno damini 1595, et quid cum co contulerit,
significat. Incepe astf el: Cum accederem ad locum eum, ubi manet
ipso Palatinus, qui dicitur Btrkoresezie', uiros primarios tres suos
ipso Palatinus praemisit..." Aceasta versiune latina a interviului
luat de Lubieniecki a fost ceruta, dupa toate probabilitatile, de catre
nuntiul apostolic in Polonia, Germanico Malaspina (cu care Mihai
se va vedea Mainte de Walla de la $elimbilr), si oblinInd-o, a trimis-o
la Scaunul Papal, si anume cardinalului Cinzio Aldobrandini, care
conducea pe atunci departamentul relatiilor cu strainatatea si In
deosebi sectorul razboiului Ligii Mite" cu Imperiul Otoman,
Exista insa si o OM redactare a acestui act, care poate sa fie prima,
salsa In limba polona, si nu a fost Inca pub/icata. Din aceasta au fost
traduse In romneste si rezumate numai unele pasaje, de Hie Corfus,
In hicrarea sa Mihai Viteazul Fi polonii, p. 19-2/, undo se apune:
Ziarul soliei lui Lubieniecki, dupa care m-am condus In expunerea
de mai sus, cu data de 27.VII, 1595, In poloneste, in Mr. Bibliotecii
din Krnik (Poznan) Nr. 289, pp. 111-116"s. Desi faptele expuse
In vemint polen si sirul lor traduse In romnneste Olt aceleasi
ca si In versiunea latind, totusi se vede usor ca textul celor doua ver-
siuni nu este identic. Deosebirile, de altf el, slut mici, f Ara nici o impor-
tanta si in numai de expresie, Inca esentialul nu este atlas nicidecum.
Aceasta versiune polond a fost microfihnata dupa textul manuscri.
sului, si comunicata de Institutul Ossolinski din Varsovia. Se gaseste
acum In arhiva Institutului de Istorie Nicolae Iorga" al Academiei
R.S. Romania din Bucuresti. P.P. Panaitescu i-a flout o traducere
In romaneste, caro se pastreaza /a acelasi Institut. El Insemneaza
urmatoarde asupra raportului dintre versiunea prima polona si ver-
siunea final& In latinete a scrierii lui Lubieniecki: Intre textul
polon si versiunea latina exista unele deosebiri, primul fiind mai
begat In amanuute, dar cel latin pare mai aproape de stilul direct al
ni Mihai Viteazul, aFa cum El cunoaFtem din alte intprejurari. Data
color doua text') diferd. In col polen avem 1 julio, In cel latin 27 iulie.
In textul polen trecerile destul de frecvente de /a persoana 1 la per-
' Probabil greseala de tipar, In loo de forma poloneza Bukores-
czie".
s Corfus, ibid., constata ca versiunea latineasca este mai rOstrinsti,
fat& de versiunea 1)0100..
9 www.dacoromanica.ro
soma III oreeaz6 un fel de ccinfuzie. in textul latin confuzia rezulta
mai degraba din inversarea ordinei In rednrea spuselor lui Lubieniecki.
Informarea polon apare ca o lamurire data boierilor ce 1-au primit,
si nu domnului". Din motivtle acestea, evidente, sprijinite si de altele
care in de amanunt, noi ne-am adresat versiunii latine am zice
definitive a interviului, si o traducem si o comentarn pe aceasta,
fiind oglinda fidela i concentrata a lui Mihai Viteazul.
filemoriul I trimls de Mfliai Titeazul la 17 lannario 1601 de la
'Plena, In latinete, Implratului Rudolf al IT-lea. Primul Memorial,
pastrat In latineste, a fost descoperit In Arhiva Ministerului de Ilk-
boi de la Viena si publicat mai Intfi de istoricul ungur contele Ioan
Kemny (Kernny Janos) cunoscut ca editor de documente i texte
vechi medievale, dar cunoscut i ca falsificator de documente, pentru
a ilustra teoriile sale, constant antiromanesti, asa t un alt istoric
ungur, canonicul de la Oradea loan Karacsonyi, membru alAcade-
miei Maghiare, a creat expresia Kemny-fle hamisitvany" (falsi-
ficat tip-Kernny) 1n revista Cornisiei Istorice a Academiei de
tiine Maghiare: Magyar Toranelmi Tdr. Kiadja a Magyar Tudo-
mdnyos Akadmia trtnelmi bizottmdnya, Pesten, III, 1857,
p. 174-188. Kemny 1-a datat numai: anul 1601.
Alexandru Papiu-Ilarian 1-a reeditat, In latineste cu traducere
romneasca alaturata, In Tesaur de Monumente Istorice pentruRomd-
nia, atit din vechi tiparite eft fi din manuscriptercea mai mare parte
adunate, publicwe Cu prefaliuni f i note ilustrate, tom I, Bucu-
resti, 1862, p. 249-271, sub titlul Mernorialul Lai Mihai Vodd cdtra
Rudolf Ewa-rat, textul fiind la p. 254-271.
In prefat, Papiu Ilarian crede ca-1 poate data mai exact. Dupa
ce afirma ca Mihai a intrat In Praga la 23 martie 16012, scrie: Memo-
rialul ce dete In minile Imparatului, este o adevarata icoan...
Acest memorial nir are data. Dar nu incape lndoial ca Mihai ca
aceast ocasiune-I dete In inhale Imparatului, adeca cu finitul lunei
Martiu cInd veni la Praga"2,
1 In cele ce urmeaza Ii vom spune: lifemoriul I.
2 Tezaur, cit., p. 250, far& a cita vreun izvor. De fapt, Mihai a
ajuns- la Praga ca o luna mai devreme, la 22 februarie 1601; v. alai
jos.
8 Ibid., p. 251.
10www.dacoromanica.ro
ins& datarea re-editorului este infirmata chiar de textul Memo-
Cdci daca, In al doilea pasaj, rugamintea luiMihai adresata
imparatului Rudolf al II-lea (al &Arid nume de altfel nu apare In
aceasta copie) pentru ca aceasta scrisoare prezentata cu
sd hinevoiasca... cu ochii sai preamilostivi s-o citeasea In intregime
s-o cumpaneasca"1, ar putea fi socotita ca se tefera la Memoriul
deja prezentat personal de Mihai, eventual, In minile Imparatului,
totusi oferta facuta de domnul roman ,pribeag, n ultimul pasaj, de
a-i prezenta monarhului mijloacele felul In care se pot remedia
relele expuse atunci clnd eu, daca voi fi primit la examinarea lor
Sacratisima Voastra Maiestate va desemna In acest scop pe sfetnicii
sai mai priceputi..."2, arata ciar ea acest Memoriu a fost trimis de
Mihai Impratului inainte de a fi primit si de a se fi prezentat In
audienta, desigur pe mild era Inca de curind sosit la\ iena, i c prin
aceasta scriere justificativa el solicita tocmai aceasta audienla.
c rcetare mai atenta, coroborata si de altt izvoare, i-a Ingaduit lui
klexandru Lapedatu sa-1 dateze la 17 ianuarie 1601, deci curind dup
sosirea voievodului la Viena, la 12 ianuarie, unde a fost prhnit mai
Safi de arhiducele Matia3. Lapedatu 11 insereaza in intretime, tradus
romaneste, In lucrarea sa: Din de calere ale lut Althea Vodd
Viteazul, care completeaza toria Tarii Romanesti dupa data la care
se oprise Bdicescu In celebra sa carte asupra lui Mihai Viteazul
adica retrigerea dupa InfrIngerea de la Mirislau asezmd acest
Ibid., p. 254: Quam scripturam humillime parr ctam... digne-
tur... misericordissimis suis oculis perlegere, et perpond,rare".
2 Ibid., p. 270: tum ego, si ad tractationem admi sus, fuero, et
potiores suos Consiliarios S.M. Va ad id designaverit..."
2 Mihai a ajuns la Viena in ziva de 12 ianuarie 1601, cu 16 tra-
suri, f And gazduit la Cerbul de Aur" (zum Guldin Hirschen); el era
Insotit de arhiepiscopul Ungariei de Strigoniu, loan kutasy, si de
episcopul de Eger Agria, Stefan Szuhay, care fusese trimis la dom.
nul Tarii Romanesti la Tirgoviste ca comisar imperial, dupa prima
parasire a Transilvaniei de catre Sigismund Bathory; v. relatiunea
arhiducelui Matia, Hurmuzaki, Doc., XI/, 1124-25, si raportul lui
Rabuss, ibid., 1139 si IVI, 2,25, precum si Andrei Veress, Docu-
mente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei f i rarii- Romdnefti,
vol. VI, Bucuresti, 1933, p. 293.
11www.dacoromanica.ro
Memoriu intr-un capitol separat, al IX-lea, intregind i impodobind
astfel, ca o piatra nestemata, celelalte capitolel.
Iorga a publicat din nou, la rindu-i, numai textul latinesc, dupa
ditia lui Papiu liaran, in cunoscuta colectie Hurmuzaki, Documente
privitoare la istoria romdnilor, vol. IV, supliment I, no. CXCV,
p. 230-237, apoi 1-a mai scos o data, numai in traducere romaneasca
Indreptata, intr-o editie mai accesibila: Scrisori de boieri, scrisori
de domni, editia III, Valenii-de-Munte, 1932, p. 233-249.
Acest Memoriu I, fiind un act politic, are in mod necesar o Punta
sobra, destul d. obintiva, aproape imperenala, si de aceea nu poate
fi considerat ca o lucrarc d creatie a Ind un caracter literar, motiv
pentru care nici nu a fost inclus in antologia de fata. Scriere politica
propriu-zisa, a fost gindit i realizat ca un document care sa scoata
In relief principal le faze ale activittitilor domnului TariiRomanesti,
devenit si al Transilvaniei si al Moldovei, pe care le-a desfasurat in
slujba cre5tinatatii si co ipso, pentru imparatul Austriei. Memoriul I
justifica mobilul acestora, reductibil la doi factori ideali: crestind-
Laten i imparatul, pentru ca In consecinta sa aibd dreptul sa ceara
iarasi ajutor de la acesta din urmi, In vederea intoarcerii pe arena
luptelor militare, dar 5i politice din cute trei taxi roman. De aceea
latura personetla esto mai putin vi4ibila in Memorial I, iar pasiunea
vointa neinfrinta a c4ui infrint numai de crestinii coalizati impo-
triva lui mai mult cleat impotriva otom- anilor dei erau antagonici
intre ei apar atenuate si vollate In prezentarea cu stiinta consumata
a faptelor. Numai arareori ribufneste temperamental ardent al cuceri-
torului In pledoaria sa diplomatica bine chibzuitd, trimisd Impara-
tului la Praga.
11emoriu1 II trimis de Ililtal Viteazul dupil, 16 februarie 1601 de
Is Viena, in itlt 'neto, marelni duce de Toscana Ferdinand I de'
Medici, la Plorenta. Cu totul altfel se Infat,i,eaza al doilea Memoriu
In care Mihai vorbeste deschis, tuturora. Acesta a fost descoperit
de istoricul florentin Angelo Pernice, in Arhiva Statului din Florenta,
si a fost publicat pentru prima i singura data, pina acum in
textul lui impreuna cu alte documente aferente, ca anexa
la studiul sau intitulat Un episodio del valore toscano nelle guerre
N. B ticescu, Roindnii sub Mihai Void Viteazul, ed. nouti de
Alexandru Lapedatu, Bucuresti, 1908, p. 31.
12
www.dacoromanica.ro
di Valacchia ala fine del secolo XVI (Un eplzod al vitejiei toGcne
In reizboaiele din Tara Romdneascii la sfirgitia secoltatti al
XVI-lea)1.
Pernica tipdreste acest Memoriu II ea anexa a II-a la studiul
precedindu-1 de urmatorul regest: Relafie asupra intimpldrilor
din Tara Romneascd de la 1593 la 1600, scrisd de voievodul Mihai
Viteazul (scritta dal voevoda Michele il Bravo), dupti infringerea
suferita de el in Transilvania din partea cdpitanului imperial George
Basta, si trimisd imparatului i probabil si altor principi crestini,
ea srt ceard ajutorul lor si al crestind.tafii"; i ti indicd cota: Archi-
vio de Stato, Firenze, Mediceo, filza 4469, carta 168 sgg., copia".
Acest regest nu e corect. E adevarat c Relafia" a fost scristi
dupd infringerea suferit de el in Transilvania din partea cdpita-
nului imperial George Basta", adica dupd nenorocitul
tnsa mult mai tirziu, anume dupd ce Mihai a fost infrint gi in Tara
Romdneascd, fijad pdrasit de boierii i comandanfii si, i a trebuit
s caute refugiu la Imparatul habsburgic, In caro avea nevinovafia
de a vedea izvorul dreptd4ilor"2. lag ea n-a fost triraisd, in aceastd
a doua redacfie, Impdratului, ci, in mod sigur, numai altor principi
erestini"3.
13www.dacoromanica.ro
Memorial acesta arat muncile i ostenelele" siivIrsite de Mihai
In slujba crestinttii", deci nu numai pentru imparatui de la Praga.
Dat fiind c aceast5 copie a Memoriului II se gseste numai la Floret*,
si cunoscindu-se legaturile directe stabilite, In zilele de activitate
pozitiv per la Christianit", fare dommul Trii Romlnesti i manila
duce de Toscana rezident /a Plorental, ca toate c florentinul Pernite
nu dat seama de evidenta identificrii, mai tfrziu, dupd, ce
Memorial a fost flout cunoseut, Iorga care s-a ocupat de el prezen-
tindu-1 Intr-o sedintl la Academie: O istorie a lui Mihai Viteazul
de el lnsufi"2 a avut tot dreptul al afirme ca era adresat marelui
duce de Toscana. Dar Iorga greseste atunci chid dA numeie adresan-
tului. Vorbind de studiul lui Pernice, arath el acesta a gsit i publicat
Impreunl cu alte acte referitoare la concursul dat de nobilii toscani
trimisi de marele Duce Cosimo In ajutorul lui Mihai Viteazul, o lu-
ting povestire a domnului invins In 1600 de ungurii ardeleni si Basta,
c5.tre principele italian, care-i cunoscuse nevoia i voise sl-I sprijina
In lupta-i de cruciat5., precum i catre oricare altii"3. Acceptind
verificare oerba magistri, cei care s-au ocupat de Memorial II au
ednsiderat cA Mihai l-a adresat i trimis intr-adevar lui Cosimo de'
14www.dacoromanica.ro
Medici. Asa au facut Ioachirn Craciunl si Dan Simonescu2. Aceeasi-
identificare vi-o insuseste si tratatul Istoria Romeiniei3.
Lisa Cosimo I de' Medici a purtat numai titlul de duce (Duca)
al Toscanei, nu de mare duce", si a domnit de altfel futre anii 1537
si 1574, cind a murit. I-a urmat fiul sdu, Francesco I (1574-1587),
iar la moartea acestuia a urmat al doilea fin al lui Cosimo, anume
Ferdinando I, care a domnit intre anii 1587 si 1609 la Florenta. Acesta
era cardinal (1563-1587) si a abandonat purpura. Casatorindu-se
cu Cristina de Lorena, prin interventia reginei Caterina de' -Medici,
se apropie mai mult de Franta, ca s scape de tutela Spaniei lui Filip
al II-lea, si 1i ia apoi titlul de mare duce" facind o politica mai
ampla, europeana. Asa a ajuns sa fie amestecat in ,rzboaiele cu
turcii4 i s-1 sprijine pe cel mai activ dintre antiotomani, pe Mihai
Viteazul, la curtea caruia, ca i la a lui Sigismund Bthory de la
Alba Julia, lucrau emisarii Florentei, fratii Simone si Fabio Genga,.
care-si trimiteau rapoartele lor asupra celor trei tari romane sdcreta-
ruini marelui ducat, lui Belisario Vinta, asa cum Cosimo Capponi
raporta de la Alba Iulia direct marelui duce Ferdinando I de' Medici2...
Dupa aparitia Memoriului II, 1-am tracias noi din italieneste in
romineste, in intregime, dup editia lui Pernice, i 1-am publicat,
fard semntura, in Biblioteca For oralei a Asociatiunii" din Sibiu,
anul XVI, nr. 137, Sibiu, mai 1926, insotindu-1 de o ,,precuvintare"
si de citeva note explicative sub text. Problema adresantului nu am
atins-o i nici pe aceea a prioritatii Memoriului I fatal de Meknoriul
II, si incheiam astfel: Credem ca nu e nepotrivit s rspindim tradu-
Cronicarul Szamoskzy i insemnirile lui privitoare la romdni
(1566-1608), Club 1928 (Biblioteca IaStitutului de Istorie Natio-
nala al Universitatii din Cluj, nr. 2), p. 34 si urm.
2 Cronica lui Baltasar Walther despre Mihai. Viteazul in raport
cu cronicile interne con temporane, in Studii i materiale de istorie
medie", vol. III, 1959, Bucuresti, Editura Academiei, p. 11, 36, 59.
VOL II, Bucuresti, 1962, p. 1025.
4 Cf. A.V. Reumont, Geschichte Toscana's seit dem Ende des floren-
tinischenen Freistaates, vol. I, Gotha, p. 236.
5 Cf. Antonio Panella, Ferdinando I de' Medici, granduca di
Toscana, In Enciclopedia Italiana Treccani, vol: V, Milano, 1932,
p. 16, cu bibliografia aferpnta. Corespondenta lui Capponi
Alba Iulia v. la Veress, Documente, V. p. 1, 16, 22. Tot in aceasta
publicatie, vol. IV, V, VI, scrisorile fratilor Simone si Fabio Genga.
15
www.dacoromanica.ro
cerea acestui Memoriu, traducere credincioasgi dupd italienegte,care
fiindca e o talmacire imediata in aceastil Emba, dupgi dictatul /ul
Mihai, precum arata dl. Iorga lasa sa se stravada dnd raInia
credinta, clnd resemnarea inteleapta a voievodului destarat gi des-
poiat de averi familie" (peg. 6).
In ceea ce privegte actul din arhivele de la Florenta, Pernice nu
gi-a pus problema seriei cronologice, In raport cu Memoriul I. Iorga
Mg, In O istorie a lui Mihai..., p. 2/340, socotegte cd memoriul de
/a Florenta este Mernoriul I i de aceea zice ca Mihai face istoria
hags' a vietii sale, precedInd cronologic memoriul, de mult tiparit
tradus In Tezaurul" lui Papiu Ilarian". Aceast determinare a
lost de asemenea acceptata de plano. Astfel, Craciun, op. cit., p. 26,
ia In discutie actul de la Florenta ...care precede cronologic cunoscu-
tul mernoriu inaintat de voievodul roman Imparatului Rudolf al II-lea
la Praga"; de asemenea Dan Simonescu, op. cit., p. 10: primul
memoriu a fost compus de Milrai Viteazul In romanegte i tradus
limba italiana. Descoperit in arhiva marelui duce Cosimo...",
p. 11, unde opineaza ca al doilea memoriu" (de fapt cel de la 17 ia-
nuarie 1601,) e mai puf in important pentru stabilirea raporturilor
dintre diferitele izvoare istorice contemporane, in special croniea
lui Baltasar Walther.
Lisa, In afard de faptul cA Mihai, dupa ce a ajuns la Viena, trebula
In mod firesc sa-,i scrie primul raport de-a dreptul catre acela pentru
caro a luptat i suferit i la sprijinul caruia apela, deci catre Impara-
tul Rudolf al II-lea, chiar gi numai pentru a respecta coercitiile proto-
colului Curtii, gasim chiar in Memoriul ptistrat in italienwe dovada
peremptorie cd acesta urmeazii in ordine cronologicd dupii acela prezentat
imp dratului, in latinefte. Anume, atunci chid ajunge cu firul povestirii
la expeditia contra turcilor facuta la sud de Dungire de Care credin-
ciosul sari general Baba Novae, Mihai nu se poate refine de a nu-I
pomeni indurerat cu o traza ca de parastas: acela pe care ardelenii
1-au fript zilele trecute". Dupa cum am vazut mai sus, Memoriul I
a fost scris i trimis de la Viena la Praga, la 17 ianuarie 1601. La
acea data Baba Novae era In yield... El a fost fript arrosto din textul
italian insemnind fripturd" la data de 5 februarie 1601, In piafa
mare a Clujului, la stinga catedralei silntului Mihail, asa cum arata
socotelile oragului Cluj publicate de Stefan Metes, Domni f i boieri
din rdrile Romdne in crap' Cluj, Cluj, 1935, p. 22, confirmate de
16
www.dacoromanica.ro
informatia provenind tot de la Cluj si publicatdde Jerga, In Ifurmu-
zaki, Documente, vol. XII. p. 1 153, si reluatd de Veress, Documente,
vol. VI, p. 325-326: eben diesen Tag (den 5-ten Febrer, in pasajul
anterior) umb 10 Uhr hat man den Baba Novak, des Michel Weida
filrnembsten Soldaten sambt seinen Priester an 2 Spiess lebendig
gebunden und uf dem Platz gebraten".
Asadar, numai dupd 5 februarie 1601 a putut sd fie scris, in forma
sa definitivd., acest Memoriu In italieneste. Este evident cd Mihai,
dup co a raportat i apelat la impdrat, a voit sd-i informeze si pe alti
principi din Europa in primul rind pe =role duce de Toscana,
Ferdinando de' Medici, participant activ la rdzboiul antiotoman
despre faptele sale, despre pozitia i nevoile sale, intr-o formd
diferit de Memoriul I, i a conceput in consecintd Memoriul II.
Fraza subordonatd de mai sus, cu arderea lui Baba Novae, a fost inter-
calatd, ca o stire proaspt sosit la Viena, in textul Memoriului care
la data sosirii ei era incheiat spre a fi expediat. Avind in vedere cti
un curier (poate cd in cazul nostru era chiar acela care a adus, printre
altele, si aceastd stire despre noua executie barbard comis de Sigis-
mund Bathory2 impreund cu Stefan Csaky, cancelarul sdu) Ricca
drumul de la Cluj la Bratislava (Prespurg") in 7 zile de la 8 la
15 februarie3 iar de la Bratislava la Viena a trebuit sd mai facd o
zi, este foarte plauzibil cd. Mihai a prima dureroasa stire despre stir-
situl camaradului sdu de arme la 16 februarie 1601, la Viena, si a inter-
calat-o imediat in textul gata italienesc, pe care in acelcasi zile l-a
si trimis apoi la Florenta. Cdci la 23 februarie Mihai a sosit la Praga,
17
2 www.dacoromanica.ro
pentru intilnirea cu imparatul Rudolf'. Forma definitiva', di ultima
mano", a Illemorialui II a fost incheiat 'Mire 16 f i 20 februarie 1601,
ciat fiind ca de la Viena la Praga era cale de trei zile, in acele vremuri.
De Memoriul II slut legate si alte probleme.
in urma aparitiei textului itallenesc si a traducerii sale roma-
nesti, I. Craciun, care a studiat si a publicat In traducere romaneasca
partile privitoare la romni din cronica (Insemnarile") contempo-
ratrului tefan Szamoskzy, a comparat acest Memoriu II cu prtile
respective ale cronicarului maghiar,- si stabilind concordantele si
unele identitati intre cele doua lucrari, a ridicat problema paterni-
tatii Membriului II. Craclun arat c Szamosk6zy a utilizat pentru
expunerile sale pin la anul 1598 referintele despre Mihai Viteazul
asa ettm i le-a "transmis Petru Grigorovici zis Armeanul (rmny,
fiindca era de fapt armean, originar din Liov) agent al donmului
Romnesti pe 'MO principele Transilvaniei, Sigismund Bt-
hory, si conchide astfel: Cum la Armeanul tirile sint insemnate
aproape intotdeauna pin& la cele mai mid amanunte, iar in Memoriu"
aceleasi stiri sint expuse uneori ceva mai perifrastic f a fi lip.
site de preciziuni se pare ca memoriul lui Mihai e rezumat dupa
materialul Armeanului"2. Rezultatul acestor cercetdri este ca Petru
Armeanul a utilizat cronica interna a logofatului Teodosie Rudeanu,
care nu a snpravietuit pin lr zilele noastre, insa a fost utilizata
de Baltasar Walther, care U numeste pe acesta aprig ca izvor al sail..
Cronica lui Teodosie se oprise la evenimentele anului 1597. Armeanul
a continuat ins istorisirea sa, ducind-o pina in toamna anului 1598,
anume pin la asediul Orazii de catre turci3. In consecinta, Cr4ciun
18
www.dacoromanica.ro
stabilegte identitatea titre materialul istoric dat lui Szamoskzy
de atre Petru Armeanul i Memoriul II, ins numai partial, pentru
mai mult de jumtate din Memoriul voievodului de la Inceput
gi IAA la asediul Orzii Mari din 1598". Crciun stabileste aceast
identitate socotit peremptorie pe baza afirmatiei lui SzamoskOzy
ca a primit informatii de la Armeanul, i apoi dup confruntarea
acestor informatii cu datele Memoriului IL Totusi, nu este probabil
ca Memoriul II sti fi fost scris, chiar sub forma dictatului direct din
partea lui Mihai (v. mai jos), de cdtre Armeanul. Pentru aceasta tre.
buie s se admit ca, la Viena, Mihai se afla Impreun cu. ArmeanuI
gi In termeni buni cu el. ins acesta dup ce fusese In slujba lui Mihai
a manevrat asa ca sex' fie prins in cursul luptei de la Mirislaul, lar dupd
tweet, pe elnd Mihai lupta contra dusmanilor si En Tara Romdneasca,
Armeanul la Brasov actiona dusmdneste impotriva
Cf. Veress, Documente ,VI, 193: und als sich Ormeni Peter
zue weit herfir gelassen, von den unsern gefangen worden, wellichen
Er Basta zu vervvahren Befelch geben".
2 Vezi A.A. Muresianu, Analistul maghiar ardelean 45'tefan Sza.
moskzy .,si Mihai Viteazul, Brasov, 1932, extras din revista Tara
kirsei", nr. 2 si 3 din 1932, unde, f Actnd recenzia cArtii lui Crciun,
red un pasaj din Josephus Trausch, Chronicon Fuchslo-Lupino-Oltar-
dinum, Coronae, 1847, vol. I, p. 170, In care se citeste atitudinea
acestui lefegiu armean fr patrie, trdtor fat de Mihai, cind acesta
e InfrInt. Intr-adevr, brasoveanua Matcus Fuchs, prezent la sosirea
la Brasov a domnului Nicolae Ptrascu si a doamnei Bianca, deQi
familia lui Mihai, detinuti doutt zile i apoi maltratati, serie (v. tex-
tul i In Qaellen zur Geschiehte der Stadt Brass, V. Band, Brass6,
1909, p. 297-298): Quod yore nulla reverentia et observantia fue-
runt recepti, tam filius, quam mater, in causa fuit. Petrus Armenius,
qui aliquando Michaeli fuerat a secretis consiliis; tuno coepit nostris
revelare truculentissimum consilium et institutum tyranni (Mihai
Viteazul)", care ar fi intentionat s-i omoare pe Primates urbis"
din Brasv, si a fost tutors de la acest plan de Insusi Armeanul. Cioc-
nirile fare Mihai i Armean.sInt mentionate i Intr-un raport _de la
29 iulie 1604, Hurmuzaki, Documente, IV, 386: ea Armeanul edt.
liche aufstasz mit Ime Wallachen gehabt".
19 www.dacoromanica.ro
2*
Ulterior, problema a fost-reluat de Dan Simonescu, care reuqe0e
s demonstreze c sursa contuna a lui Baltasar Walther (pc care 11
reediteaz5. in ace1a0 timp, insotindu-1 de o noud traducere romAneascA)
.5/ a lui Petru Grigorovici Armeanul (cu succedaneele Szamoskzy,
apoi Wolfgang Bethlen i Nicolae Istvanffy), dar i a Memoriului
II al lui Mihai Viteazul a fost in mod cert cronica logofaralui Tcodosie
Rudeanzt, in textztl oficial aprobat de domnitor En anal 1591,
Fire0e, Memoriul II, ca i Memoriul I, n-au fost scrise de mina
ins:10 a domnului, care totui este un memorialist, fiiadcti ambole
lucrAri istorice stilt opera lui. Concluzia ponderatd a /ui Crciun este
aceasta: De altf el, memoriul intreg a putut fi scris de Armeanul sub
ochii domnului Mihai, dupti prerea curent, nu cunotea limbile
apusene... i deci n-a putut serie el, direct care 10 dicta in anumite
locuri unele intimplAri"2. Lisa in urma celor cunoscute in legAturd
cu Armeanul, acesta nu mai putea face parte din suita domnuitii
rom6.n, chiar dac in acea vreme este reperabil in Austria5. Credem
cti era exclus ca Mihai sil fi colaborat cu el la redactarea acestor
memorii. Fapteie cuprinse i in cronica logoftitutui Teoclosie Rudeanu
lo-a strecurat in Memoriul I/ insu0 Mihai care desigur avea la
indemin5 un exemplar al acestei cronici interne, pentru cAltoria
intreprinsl /a Cartea ImpAratului4 lar detaiiile considerate mai
inainte post-Teodosie", de la Armeanul lui Szamoskzy, putean fi
foarte bine relatate i dictate tot de Mihai, care 10 cunotea In mod
natural biografia i putea face uz de ea duptl bunul su p/ac. De a/t-
fel, cum a artat Dan Zamfirescu5 0 cum se vede chiar din textul
publicat in acest volum, ele f igurau In Enstisi cronica of iciala tinutti la
zi" ping In sept. 1600. i cronica i memoriul so termin5 cam la ace-
Op. cit., p. 40. V. indeosebi pag. 37, unde slut juxtapuse un
numr de 9 pasaje din B. Walther (deci Teodosie Rudeanu) j Memo-
rilul II, in care se gisesc citeva expresii identice sau aproape identice
(nr. 1, 2, 3, 5 0 8), restu/ fiind expuneri ce se ocupA de ace/ea0 fapte,
in aceea0 ordine cronologicA.
2 Op. cit., p. 35, nota 6.
3 Cf. Mureianu, i.e., i Veress, Documente, VI. 339,
4 C:f. Veress, Documente, VI, 304.
Istoria lui Mihai Viteazza din Letopisqul Tara Rornanefti, in
Studii Fi cercetari de literatura romana svelte, Bucure0i, 1967.
20
www.dacoromanica.ro
eas,41 datd. Hotaritor, In acest sens, este si faptul ca Memoriul II con.
Sine, spre sfirsit, detalii post-Armean, pe care Intr-adevdr numai
domnul T.rii Romanesti le furnizeazd, asa cum au stabilit cerceta-
torii amintiti, nu si Armeanul.
In felul acesta, Meinoriul II este opera personal a lui Mihai
Viteazul. Nu este o compilatie facuta de Armeanul sau de alicineva.
Cronica irternd folosita era tot numai o og,linda a faptelor si persona-
litii ale domaului, si fiind ea aprobata de Mihai
(Walther: approbatum contextum), asta Inseamnd cd era si opera sa.
Iorga proclamd Memoriul II ca fiind Insusi dictatul lu Mihai"1,
si invoca urmatoarele dovezi din textul italienesc: sultanul este numit
Imparatul turcilor", cum li ziceau romanii3; episodul emirului
cdruia i s-ar putea zice vladica (vescovo)"3; expresia s nu mai
rdmina piatra pe piatra", care ar fi o expresie tipic romneascd,
deci din gura celui ce dicta povestea faptelor sale4; Rusciucului
zice Rusi"-, Rusi din bulgarescul Ruse, nu din turcescul Ruseiuc;
21www.dacoromanica.ro
foloseste apelativul romnesc Micldu ital. Micleus) pentru
precum si cuvintul Moldovani"a. Aceste exemple nu constituie Ina
dovezi irefutabile pentru teza dictatului. Este indiscutabild, totusi,
fraza invocat de Iorga: deci el (Hasan pasa, fiul lui Sokollu Meh-
med pasa) se plec cu pace fat de mine, trimitindu-mi oamenii sdi
pentru pace"3. Aceasta este o frazd pur romneascd, inexistent la
Walther si Szamoskzy, si in plus: spusd la persoana intii, de Mihai,
In scrierea sa.
In afar de aceste citeva elemente 'formate, dintre care unele nu
slut concludente pentru paternitatea Memoriului ir, se impune ins
faptul cd la primele cadente de confesiuni pin& la ultima frazd,
aceastd scriere este conceputd ca o oratio recta de cdtre autor,
iar cel ce o citeste se izbeste, pe parcurs, de fote pe care numai cel
ce le dicta celui ce le scria era in mdsur sd le cunoasc si s le redea
cu timbrul propriu numai pentru cel ce le-a trdit. Relevilm aici citeva:
In cazul ciocnirii cu turcii care-1 aduceau pe Bogdan, ca s1-1 inlo-
cuiascd pe domnitor: apropiindu-m de ei, cit ce ne zdrir imi arun-
cai asupra 1or oastea si Incepui lupta, si astfel cu mila Proniei Ceresti
i-am invins si am rmas biruitor". Acest elan contbativ, sub semnul
Celui de sus, nu-1 putea avea scribul, ci numai cel ce-si apara tronul
tara. Promptitudinea executrii actiunilor, care 1-a earacterizat
pe Mihai, caracterizeaz si textul Memoriului II; rnaijos, el dicteaz,
in legdturd cu sosirea noului om al turcilor, Stefan Surdul: eu, indat
ce auzii aceasta, fdrd a mai astepta, trimisei pe un boier al meu,
numit Banul Mihalcea, cu o bun parte db oamenii mei..." Dupd
ce a capturat, la Clugreni, steagul verde al profetului Mohammed,
Il trimite impAratului Rudolf a/ II-lea, dar in memoriu face remarca:
nu stiu dacd ardelenii 1-au Idsat sti treacd", care are prospetimea ce
poate fi iscath numai de un gind ce a trecut instantaneu prin mintea
combatantului, amdnunt care nu exista In nici unit/ din izvoarele
la Szamoskzy, si de aceea constituie inca' o dovadd peremptorie
Memorial II a foot redactat direct dupli dictatul Lai Mihai.
Textul italienesc, corupt: Vihes Micleug. MicIdus" este o forml
romneascd, e adevarat, dar e din maghiarul Mikl6s".
2 In loe de italienescul obipuit Moldavi", ca si Moldavia".
8 Ital.: allora si piegb con pace verso di me, inviandomi i suoi
uomini per la pace".
www.dacoromanica.ro
22
corelative. Tot numai domnul Trii Romnesti putea s se exprime
asa: fiinde nu eram sigur nici la Tfrgoviste, m retrsei sub munti,
la hotarele rii trzele, iar Sinan veni dupii mine la Tfrgoviste"; Ar-
meanul, sau alt purttor de condei n-ar fi asternut pe hirtie nicidecum
asemenea fraz. Exact ea In cazul frazei relevate de Iorga, pentru
romanitatea expresiei: se Need cu pace fayi de mine, trimitindu-mi
oamenii si". Mai departe, deptinind autobiografia sprijinit,
fr. fndoial, si pe cronica intern' ce o avea prezent Mihai amin-
teste c scrisorile hanuIui ttarilor au f_ost vzute la el de coruisarii
apoi le-a trimls impratului, i iarsi remarc: nu stiu
dac au ajuns cumva la Mria Sa, copiile ion Ins oricum le am la
din acestea se va putea vedea cu cltUi sinceritate mi-am dat
silinta sdinchei o Invoiall asa de insemnat". Inc o data tine Mihai
s aminteasc acelasi lucru: Basta tali trimise pe Sebastian Tkli
pe Miclus Vitz... care imi aduser siecrisori de jurminte, pe care
le am fncei astai la mine". E de neconceput ca un scrib, oricit ar fi el
de identificat cu stpfnul sat', a se exprime astfel nzout proprio.
Dup cum iardsi apar exclusive, ca un copy-right, cuvintele spuse
In consecintd serse, despre asediul Nicopolului, condus de kihai
In persoana' : si pe chid se bittea cetatea, incept se-mi lipseascrz pul-
berea, fiinddi nu-mi adusesem tlestul, i de aceea incetai de-a o mai
bate si plecai cu toti ai mei spre Vidin".
LaNidin, Mihai i aminteste i dicteaz.: si eu, In aceast lupt,
primii de la un turc o sulit. In piept (hebbi da un turco una lanciata
nel petto), pe care o smulsei si o rupsei cu minile mete". Un asemenea
caz, exPerimentat pe ,pielea proprie, numai cel ce l-a ptimit poate
redea ,cu eX.actitate2.
Faptul acesta e confirmat prin raportul ambasadorului venetian
Pietro Duodo atre dogele (Marin Grimani), datat Praga, 29 anuario
1601 (Veress, Documento, VI, 304): A Vienna il Valacco nell'audienza
avuta dal Serenissimo Matthias ha presentato a Sua Altezza molte
scritture contro li Transilvani, volendo per questo verso giustificare
le sue operationi, et mi viene detto, che siano anco stato mandate
a Sua Maeste.
2 In Cronica Buzeqtilor, dnp cum este cunoscut, se relateaz In
mod diferit acest caz, fncepfnd: s alese unu/ den turci cu sulita si
o Imponcis. asupra pintecului lui Mihai-vod si o Infipse In pinte-
23www.dacoromanica.ro
Este tot In stil raspicat, curajos gi patetic pasajul, primul, In care
expune stradanii/e gi suferinrele desfgurate de el In slujba cregtina-
tarii: Acum oricine va putea cunoagte ct pagubd. am facut dugma.
nului i clt. stujba cregtinatarii, trifling/rid atita rasa., IncepInd de
la hotarde Ardealului Ora uncle se varsa DunOrea In Marea cea Mares,
ostenindu-ma zi i noapte fd.ra sa fi avut pace sau odihna, nici In vrdme
de lama, nici de yard., necrurind nici cheltuial, niel altele, nici pri-
mejdie de once fel". Si, In legatur cu aceast situarle, cuvintele urm'A-
toare rIgnite psihologic din sufletul aceluiagi atlet dIrz al cregtinatdril,
mai priceput In minuirea sabiei cleat In sforriile intrigilor politice,
tot numai dictate an putut Ti transmise posteritarii, nu excogitate
de alta persoana, oricine ar fi fost ea: Intr-aceea cardinalul2 trimise
pe Gagpar Kornis la George Basta, nu gtiu In ce chip gi ce sa facd
gtiu nici cel purin ce uneltira Intre ei, dar gtiu di Basta n-a venit
in ziva prevazuta gi nu-gi rinu fgaduiala ; ci despre aceasta cred
va da seama In Tara lui Dumnezeu, fiindca m-a pArasit fara a ma
sprijini In aceastd Intreprindere, In primejdie de-a mil pierde pe mine
familia mea".
Ultima frazd a Mernoriului II, In acelagi stil, este o implorare
personala tot imo pectore: Astfel rog toata cregtinatatea sa-mi stea
Intr-ajutor, cad am pierdut tot, gi rari i bogd.rii gi sorie i copilagi
gi In sfIrgit tot ce am avut pe /une". Insd este mai mult declt atit,
este strigatul logicii faptelor gi al vierii ardente a unui erou pur,
sans peur ni reproche. Elementul uman respira din fiecare cuvint al
acestei Incheieri, ca de anfel din Intreaga sa donfesiune. Iar ci't este
umanitatea lui Mihai de autentica poate sil priceapa chiar i jalma
ce...". Cronica nesocotegte timpul, caci Mihai nu putea sil stea cu sulira
turcului Iznp/Intata In pIntecele" sale nu In piept", cum declard
Mihai s'a se uite Imprejur i s agtepte pfna ce Preda gi Stroe
Buzescu grabira gi taiara capu/ turculifi". Paptul ramlne dad obiec-
tiv, dar trebuie s'a fie preferata versiunea personaiA povestita. de
Mihai Insugi.
'Forma veche italieneased Mare Maggiore", identica cu forma
slava medievala, a fost ulterior acoperita cu forma turceasca Marea
Neagra" Kara Deniz.
2 Andrei BAthory, principe al Transilvaniei, 29 martie 28
octombrie 1599.
www.dacoromanica.ro
24
cea mai impietritd, atunci chid afld cd domnul celor trei tdri romd-
negti, unite sub sceptrul su i ingemanate in sigiliu/ triplu al Om,
dupd ce le-a pierdut gi se gdsea In pribegie, a plins dup ai si ca un
copil", /a vestea ce s-a primit la Praga cd sotia gi copilul lui Mihai
voievod au fost /nap prizonieri" in Transilvania, de cdtre Sigismund
Bathory, revenit a patra card, care 1-a arestat gi pe Baste.
Etica infuzatd de Mihai in memoriul su respird din fiecare pagind.
Pe lingd confundarea sa in ideologia cregtind in mod autentic,
nu numai ca un rdspuns la ideologia politico-religioasti a turcilor
musulmani, care de asemenea mergeau la lupta gi se Itisau ucigi cu
numele Iui Allah pe buze, lar pe cregtini Ii coasiderau, la rindul lor,
ea pdgini"2 gi pe lingd umanitatea sa genuind, etica lui Mihai
se concretizeazd gi prin mesajul ce ni 1-a /twat in legaturd cu ideea
ruginii". E verba de ruginea unui combatant de a fi invins, mereu
accentuatd in acest memoriu. Este expresia cavalerismului care vrea
numai izbinzi, dominant In evul mediu atit in Occident cit gi in
Orient, aga cum este ea condensattt in termenii: chevalier, Ritter,
knight, gi in echivalentii lor islamici: fursan min al-earabs, sipa,M4.
La Cdlugdreni, Mihai dicteazd: fAcui o mare pagubd turciior, spro
ruginea (vergogna) lui Binan paga... i dupd ce Binan a indurat o aga
batjocurd (scorno) de la noi..."5. Dupd expeditia la sud de Duntire,
romnii Intorcindu-se apoi cu acea izbinda in Tara Romaneascd,
1 Vezi avizul din Transilvania primit la Viena la 17 februarie
1601 (Veress, Documente, VI, 318): darunter auch des Michel Weyda
Weib und Kind gefangen genommen... Darauf solle der Michael
Weyda, wellicher diese vorhin besorgt, und allezeit prophezeit,
umb die seinigen wie ein Kind geweint haben".
2 Gdvur, pronuntat ghiaviir", este o deformare in gura poporului
turc a cuvintului arab Oft?. (din radicalul verbal kafara, a fi infidel,
a nu crede in dreapta credintd"), necredincios, infidel", dar e un
atribut care se aplicd i musulmanilor ce se abat de la dogmele isla
mului.
Terminus technicus: arab. medieval, cavaler arab (cavaler
dintre arabi").
4 Termenul persan pentru cavaler"; a trecut la turci gi pe urmil
la rorani: spahiu.
5 Pernice, op. cit., p. 40.
25 www.dacoromanica.ro
indurind Hasan pap aceasta rusine de la Baba Novae"; hanul Cri-
meii, Gazi Ghirai_al II-lea, la apropierea lui Mihai se intoarse ind-
rapt cu mare rusine". Dupa victoria categorica de la Selimbar, ocu-
pind Transilvania, domnul fsi da seama ca dusmanii pindeau din
toate partile, asa ca m-am temut de ceva rau In paguba_Mrlei Sale
si spre a mea rusine". Iar dupa Infringerea categorica de la Mirislau,
Invinsul pune sa se scrie: Acuma oricine poate vedea prin ce tradare
m-au rusinat i l-au pgubit pe Maria Sa impratul si pe toata cresti-
natatea" ; iar oastea lui, sosita ulterior din Moldova, voia ca s m-apuc
cu ei impreuna sa ma razbun de rusinea ce mi s-a facut, fiind gata a
muri fiecare pentru mine".
In aceasta lumina si perspectiva, asadar, Memoriul II are un bogat
adeseori inedit cuprinsfaptic, asa cum se confirma prin notele expli-
cative care urmeaza. El este o mina nepretuita pentru istoria celor
opt ani de maxim intensitate militar, politica, si nu In ultimul
loe culturala i sociala, pe care i-a incrustat in istoria neamului nostra
vestitul donut intreit, Mihai Viteazul.
Lisa' Memoriul infratit ping la Ingemnare cu interviul dat
lui Lubieniecki i stilistic i psihologic, dictat de domnul celor trei
tari romanesti, este o expresie vibranta i antrenanta a unui suflet
exceptional, a unei vointe si caracter f dish' egal printre sovitorii
si stationarii contemporani in mijlocul carora trebuia sa tralasca.
Calitatea stilului atit de personal, al lui Mihai, In care rasuna
formele populare, dar mai ales suvoiul faptelor sale, reflectate
publicistica vremii ping departe, fac din aceast lucrare i litera-
a in acelasi timp una din cele rnai directe si mai proaspete
creatii spirituale ramase din trecutul nostru zbuciumat.
A. D.
26
www.dacoromanica.ro
Domnul Lubieniecki, sol la palatinuli- Trii
Romfineti2 arat, cum a test primit de acesta
la 27 iulie in anul Domnului 1595 i ce a
discutat cti el.
Cind am ajuns la locul acela unde locueste
palatinul, care se zice Bucuresti, palatinul a trimis intru
intimpinarea mea trei boieri de-ai lui, ca sa m Insoteasca
In acel tirg-, i acestia salutindu-ma in drum in-au intrebat
de sanatatea regelui nostru3si a hatrnanilor. Ara fost dus
de acestia la conacul vecin cu Curtea palatinului, uncle la"-
,sIndu-ma in han, un alt vornic4 al lui trimis de el m-a salu-
tat In numele lui si de asemenea a aflat de la mine ea' rege,le
nostru se bucura de sanatate perfecta, iar hatmanii Milt
_gata de a porni la oaste.
In sfixsit am fost condus la Insusi palatinul, pe care 1-am
salutat In nurnele serenisimului rege al nostru si al coman-
danOlor In rzboi, crindu-i crtile ce i-au fost trimise, pe
care le-a citit chiar In public.
Intrebat fiind despre alianta in razboi, dac serenisimul
rega i ordinele Vrii au incheiat-o eu impratul crestinilor5
cu a1i principi crestini, i-am raspuns c n-a fost facutd.
10 000 dintre ostasii nostri &tau de paza in Podolia la hota-
rul tarii, in afara de trupele- auxiliare-, pe care le furnizcaz6
senatorii tarii i capitanii ca imiatorire a lor de hatmani.
Iar aeesti ostasi sint asezati in diferite locuri. Daca se vede
ea aceste trepe nil pot s'cl opreasca navala dusmanilor, nobi-
limea Intregii tali este datoare s plece la razboi"; acestia al-
catuiesc oastea de gloata, phial la citeva sute de mii. Insa
atea .sculare nu se intimpla cleat la marea nevoie a repu-
blicii, deoarece acea sculare aduce rault paguba tarii
mosiei. Cazacul Lohoda6 a fost primit in gratia regelni,
-dup ce si-a dat credinta invoindu-se s i se supund si sa
indeplineasca ceca te i se va porunci. Acesta are mai mult
de 10 000 de osteni, carora li s-a fixat stanita Ia Odsa-
nita7.
Dupa aceekl-am rugat sa-mi Impartaseasca daca are ceva
sigur despre tatari sau turci, i la aceasta el a zis:
27
www.dacoromanica.ro
Despre ttari vreau eu s aflu de la tine, fiindcti nu -am
nimio sigur de la iscoadele mele. C6 turcii s-au adunat unii
la Rusciuc, iar alii gut la Silistra, mi-au dat de veste is-
coadele mele din diferite locuri. Conduaitorul trupelor tur-
cesti este Ferhad pase, adicil al acelora care slut la Rus-
ciuc. Mrimea ostirii turcesti nu se poate afla nici de la cer-
cetasi, nici de la prizonieri. Unii spun ca numrul ostasilor
ar fi de 120.000, altii de 160.000. Tunuri de rilzboi au 160.
Buciltarul pasei prins asa a povestit.
Palatinul Trii Romnesti a confirmat ea si el a ajuns
la aceast presupunere.
Acel Ferhad pasa a fost destituit din slujba, curuja i-a
urmat un oarecare Bas Hasan, basdefterdarul9 sultanului
turcilorl, pin la sosirea lui Sinan pasan la oaste, a dirui
sosire este asteptat pe curind, care cind va veni, va trece
ostirea de cealaltd parte a Dunrii. Au podurile gata la Rus-
ciuc si la Silistra.
Am venit apoi seara la palatin. A voit s stie de la mine
dud poate s-mi vorbeasca in limba turca, la care eu i-am
rspuns ca inteleg limba turc-, ins nu pot BA vorbesc tur-
cesteu. Cazind de acord s. nu folosim interpret, a cerut de
la mine jurmint de tcere i credintit. Eu am fcut semn
din cap pe sabia curb, ins el cerindu-1 pe Evanghelie,
m-am Invoit. Convins la urm de respectarea din partea mea
a credintei date de tilcere, fdra jurAmint, a acceptat-o de la
mine.
Totodat a vorbit despre stefan Rzvan, palatinul Cci
el este clctorul meu de credint, supusul meu, nu -tran,
ci grdinar, a cilrui mam este supusa mea, si mi-a furat
6000 de galbeni unguresti pe and 11 trimisesem la Constan-
tinopol, iar acuma spune ca el nu este fratele meu, solilor
mei la serenisimul rege al Poloniei si la hatmani, care au
fost trimisi acolo pentru treburile trii Poloniei, dar i-a
oprit i i-a lmpiedecat s treaca."
A mai fost intrebat despre cei 12 boieri ai si, care fuse-
serd triraisi de el la palatinul Transilvaniei13, care au silvir-
qit nu ceca ce aveau In instructiile lor, ci ceea ce era In inte-
28
www.dacoromanica.ro
resul lor, obtinind anumite privilegii pentru ei, aliindu-1
pe el cu Aron1-4 s-au supus impdratului crestinilor:
De care unire eu slut strAin, dacA nu cumva mti vor con-
vinge e regele Poloniei este unit cu impAratul i cu princi-
pii crestinilor, ca aa' poarte cu puteri inchegate rzboiul
impotriva turcilor ci c ei vor s continue acest rzboi.
Altceva s-a facut. Aron a fost despoiat de domnia sa, Irnpo-
triva credintei date, si este detinut ca prizonier de care
sperjurul su hatman15, toate bunurile sale.
Ba eu mti tem acum sti nu fie tiliat de tot. In supusii mei
nu m in.cred, deoarece m-au inselat atunci chid au inftip-
tuit la palatinul Transilvaniei nu ceca ce aveau ea Insgrei-
nare din partea mea. Nu am nici o incredere in unguri, din
care slut In jurul mea 7000, ha m'a" tern mai mult de ei decit
inainte vreme de turcii care actionau sub stpinirea, mea.
Eram mai sigur sub turci de- cum slut sub crestini acUm.
Ctici imi ftigaduise Impratul crestinilor si pa/atinul Tian-
silvaniei trupe auxiliare Impotriva tureilor, ptistrindu-m
pe mine e1 pe fiul meu in aceasta domnie a mea ereditar
pentru vecie. imptiratul nu mi-a dat nici un ajutor. Palati-
nul Transilvaniei a trimis numai 3000 de unguri, etirara le
pines leafa de case luni, zlogindu-mi toatil averea si yin-
end bucat cu bucat toate odoarele sotiei mele. Am ajuns
la o aa de mare sreie, incit eu nu mai crut nici obiectele.
minstirilor, ciel acelea toate, care erau inchinate lui Dum-
nezeu, slut vindute rind pe rind. Nu am nici un ajutor si
nici nu nddjdulese palatinul Transilvaniei nu e In
stare s ducti aceastil povar5, are el destul de lucru eU tur-
cul, ea ei mine. i fare impdrat si principii crestini nu este
niei o intelegere.
Conditiile acelea care fuseser5 propuse pentru acea aliant,
aa cum mi-au fost mie InfAisate, le povestii, dintre care
pe unele le-am aprobat ca fiind juste, iar pe altele le-am
respins ca fiind nedemne, si am zis c noi, crestinii, nu
voim srt ne legtim laolalt5., ci vom fi legati de pdgini".
A mai zis c turcul se npustest6 cu toat puterea si taria
lui in prtile noastre, asa a Inteles de la iscoadele sale, de
la prizonieri i fugan, si au trimis numai eitiva osteni din.
29 www.dacoromanica.ro
gard impreun cu Hasan paa la Gy6r16 si la alte c.ett1
smulse de la unguri si au botrit ca s treanii Dunrea s.
ocupe Tara Romneascd si Moldova si s pun. pasi in ora-
ele principale si pe urm s. alace Transilvania. CAci din
aceste dou provincii, Moldova si Muntenia, le curgeau
turcilor haraciuri mari, care acuma nu li se mai dau. i cum
turcii insisi ar fi s: stpineasc6 aceste provineii, mai usor
li se va deschide ttarilor drumul ca s nvleasca si
pustiasc trile crestinilor. Apoi:
DacA acest pirjol s-ar rspindi peste Dunre in patria
mea si de ad in tara Moldovei, nimio bun nu trebuie s
ncljduiasc i s astepte serenisimul rege al Poloniei. Mai
bine s se sftuiasc regele cu ai sl i hatmanii sAi impre-
un: cu oastea sa s-i astepte pe turci nu la Tyras, adica
Nistru, ci la Dunre, i s-i opreascg impiedice s
treac Dunrea.
Am ma,i afIat de la iscoadele mele c. turcii de la Rusciuc
tree inot Dunrea i dat fiind c podul nu atinge celalalt
Arm al Dunrii, se intorc iarsi ca s pregAteasc6 pe fluviu
cele trebuincioase. CAci pentru refacerea lui nu le lipseste
lor nimio. Impotriva crora eu plec mine ca lmpiedic,
Cu ajutorul lui Dumnezeu, s treaca DunArea.
Tot ce fac, fac din dragoste pentru crestintate, ca s nu
se verse singele crestinilor. Din partea turcilor eu nu eram
hrtuit cu nedreptti, ba mi s-a rgtiduit c eu i fiul sau
mostenitorul meu vom fi pstrati in domnia mea pe vecie.
Acum slut gata s-mi vrs singele, cci plec la bataie cu
turcii, care sint mai presus de puterile mele.
Dac Aron, fratele meu, cu care ne-am potrivit sA ne d'm
ajutor unul altuia impotriva turcilor, ar domni IncA i astzi
In Moldova nu mi-ar lipsi ndejdea de a impiedica trecerea
turcilor peste Dunre in prtile noastre, mai ales da,c6 din
spate nu vom fi amenintati de ttari.- Ins lucrurile nu stau
asa, acolo nu este un pa,latin moldovean, ci de neam Ogg,-
nesc, fr nici o credint17, care m-a inselat in slujba
fat de mine si apoi l-a rsturnat pe Aron, pe domnul su,
din domnie, f4 i acum porunceste nntldovenilor In locul lui.
30
www.dacoromanica.ro
Nu este nimenea, care s-mi dea o mina de ajutor, nici
loe. nu este uncle s-mi plec capul. Daa ar trebui s5.' fug la
regele Poloniei, sftuieste-ma, te rog din inim si pe con-
Toate acestea eu le ascund, nu t le-as destinui, dar
dac el qr voi m' primeasa sub ocrotirea sa, Impreun
cu sotia domnia mea ereditarg, slut dispus s'-i preste
credint4 i supunere, iar haraciul pe care obisnuiam 86-1
dau plti regelui i republicii Ploniei. C'ci
pricina pentru care m Inchin regelui este c nu trag n-
dejde nici de la Imprat, nici de la palatinul Transilvaniei:
cu anevoie pot ,acestia s-mi dea ajutor, chid e sigur a pe
ei lnsii turcii nu-i sines de loc. Fusese stabilit Intre mine
si Aron ca s plecAra la oaste Impotriva dusmanului de obste,
turcul, sub semnele regelui, bash Aron de c'tre sluga sa, iar
eu de atre boierii supusii mei am fost inselat i amgit.
De aceea tu, Lubieniecki, spune-mi dac' pot s' priniesc aju-
tor de acolo?"
La acestea,Tholul Lubieniecki a zis:
,Nu am fost insrcinat cu aceasta, ca sa se hotrasc
ceva cu tine In aceast privint prin mine. tiu totusi ca
regele meu este un om crestin, care pe un om ce se adpos-
teste la el si-i cere sprijin nu Incape nici o Indoial cd-Ypri-
meste sub ocrotirea sa, cum deci s nu te primeasc pe tine
In gratia sa, Cu atIt mai virtos c tu declari acum invoirea
ta i zelul inimii tale cu atita struint. Aceast hotrire a
inimii tale o voi arta hatmanilor nostri, de a cror bun-
voint4 nu ai de ,ce s. te Indoiesti".
Cu multumire sufleteasa le-a primit acestea palatinul
T.rii Romnesti, care totadat mi-a povestit c' doranul
Taranowskiis i-a fgduit prietenia sa, i m-a rugat ca s
m. duc Impreun cu domnul Tarano-wski la domnii hat-
mani i s. le expun lor Intreaga sa cauz, ca astfel prin ei
s fie recomandat regelui s i se dea ajutor. Palatinul a mai
adaus la acestea:
Deci s.' be duci i regelui i hatmanilor din parte-mi da-
rurile mele de multumire precum i expresia Invoirii mele
din toat mima. ins mi-e fria ca nu cumva noi doi s'
primejduim cauza lor. Ca sa ocolim primejdia, nuli dan
31
www.dacoromanica.ro
old o carte, nici &titre serenisirnul rege, niel cAtre hatrnani.
Cu toate acestea, ceea ce-ti ineredintez, ascult Cu grij,
ea astfel BA te sprijinesc in indeplinirea functiilor tale.
As vrea sA-1 am ea tatA pe marele hatmani2 si pe hatma-
nul ostilor de cimpie20 ea pe fra.tele meu, ca in felul acesta,
la interventia lor, s fiu primit sub ocrotire si p.a. de &Are
serenisimul rege si de dare ordinele Lrii, i BA-mi recapAt
siguranta eft mai repede, dacil este vreo ndejde de ajutor
ocrotire In viitor. A vrea t35. am 10 000 de polonezi ea BA
lmpiedie ea turcii s treaeg DunArea pe malul nostru, care
BA se adauge ostilor mele. Dac ar veni acest numAr de os-
tasi polenezi, turcii s-ar teme s iasii in fata noastrA, soco-
tind cA se gAseste o oaste mare a polonezilor la Dundre.
Acest mAnunchi de ostasi s6-1 am inainte de trei luni.
S aiba grij hatmanii ea tatarii s nu se adune deodatA
intr-un loe, cAci daca s-ar aduna laolaltA, este cu neputintA
pentru crestini BA sustin nvala lor. CAci ei sint pregAtiti
iuti de minA, in timp ce crestinii nu sint nici atunci eind
i-au invadat dusmanii i, pe ciad o mare parte a lor este
dus In robie, ei delibereazA despre modul de apArare.
Pe sotia mea si pe fiul meu i-am trimis la Tirgoviste la
poalele muntilor Transilvaniei21 cu o parte din lucrurile
mole, fiind un loe mai sigur, iar cealalt parte am ingro-
pat-o in mingstiri. Dar dac a ti cA regele i ordinele
tArii m-ar primi sub ocrotirea lor, le-as preda lor pe solia
fiul cu bunurile mele".
A doua zi dupA acest dialog al nostru, dat In sfir-
sit erti in public care hatmani si apoi Cu ingAduint4 am
plecat de la el, In timp ce si in public cerea ajutor de la noi
ea sA fie Impiedicat intrarea tktarilor in prtile Moldovei
si ale TArii RomAnesti.
In aceeasi zi, palatinul impreunA Cu ostasii sai lefegii
muntenii cu tot aparatul lor rAzboinic au plecat spre Rus-
ciuc22, unde se all urdia pAginA, asezat lagArul la
Giurgiu in fata Rusciucului, departe la dou mile de Dundre,
hotArit fiind ca cu ajutorul lui Dumnezeu sA Impiedice
trecerea tureilor In pArtile noastre.
32
www.dacoromanica.ro
(Pe dos:) Vorbirea avutA de domnul Lubieniecki, sol la
palatinul TArii Romneti, cu insusi domnul palatin.
NOTE
33
Literatura romanii veche, vol. II
3
www.dacoromanica.ro
tului de la Alba Iutia din 20 mai 1595. lar In ceea ce priveste termenul
si protocolul primirii ambasadorului Poloniei este elocventA expli-
catia unui document poionez (Isopescu, ibid., pag. 419), care spune
ca mpldovenii 11 numesc pe Ieremia, maresalul Curtii, vornic.(Valachi
Hieremiam Mareschalcum Curiae illis Dwornik nuncupatum).
Imparatul crestinilor" este Rudolf al II-lea de Habsburg,
ImpAratul Austriei -al Romanilor" 11572-1608; mort In 1611).
6 Hatmanul cazacilor, Lobodd roman de origine con-ducea,
la data documentului, cAzacimea, sprijinindu-se mai ales pe eel bogati.
In ianuarie, anul urrnAtor 1596, a fost rAsturnat i tnlocuit cu hat-
manul Nalevaiko, care se sprijinea mai ales pe clasa saracA a
cazacilor.
Text: quibus stativae ad Olsaniciam assignata". Olsanita
(polon. Olszanica) este o localitate pe dreapta Niprului, la sud de
Kiev, Intro Cerkas1 i Kaniev.
8Ferhad pap, arraut de .neam, era sadrazam i serdar-i ekrem,
mare-vizir gi comandant suprem al ostilor turcesti, si a ocupat aceast
functie acum a doua oard, Intre 16 februarie si 7 iulie 1595, clnd a
fost dektituit (la 9 octombrie a fost executat) i Inlocuit Cu Sinan
pap; deci a fost mare-vizir 4 luni si 19 zile (Vezi Isthail Hami Danis-
mend, I zahlt osmanli tarihi kronoiojisi, cilt 3, Istanbul, 1961, pag. 495).
Text: Ias Hassan Thesaurarius generalis". Bas Hasan efendi
fost basdefterdar, adic seful finantelor Irnperiului Otoman
(ministru de Finante") de la 4 martie la 6 august 1595; deci 5 .1uni
Vi 3 zile. A murit la Cairo, ca guvernator vali al Egiptului,
Ou titlul de pasa. (V. Danismend, op. cit., pag. 571).
110,,,Caesar Turcarum" era acum Mehmed al III-lea (27 ianuarie
1595 21 decembrie 1603).
n Sinan pasa, zis Koca (citeste eogee: marele, bAtrIn-u1). Sinan
pasa a fost sadrazam *i serdar-i ekrem a patra %tiara', de asta data,
intre 7 iulie si 19 noiembrie 1595, chid a fost destituit, In urma insuc-
cesului expeditiei impotriva Tarii Romanesti; deci 4 luni gi 13 zile.
(V. Danismend, op. cit., pag. 495). Ultima datA a fost mare-vizir,
a cincea oarA, Intre 1 decembrie 1595 si 3 aprilie 1596, data la care a
murit; deci Inca 4 luni si 2 zile.
22 Late: si me potuisset sermone Turcico al/oqui, cui me Unguam
Turcicam intelligere, loqui uer6 Turci re nescire respondi."
34
www.dacoromanica.ro
13 Lat.: Questus est etiam de duodecim uiris primariis suis,
qui ab eo mittebantur ad Palatinum Transyluaniae." Mai jos revine
asupra acestei probleme arzatoare ; lat.: et ego a meis subditis uiris
primarijs sum fraudatus et deceptus". Numele acelora care au serrmat
la Alba fulia, la 20 mai 1595, tratatu/ de supunere fa. de Sigismund
Bathory este dat In Hurmuzaki, Documente, pag. 210, dupa
Wolfgangus Bethlen, Historia de rebus transilvanicis, ed. II, Vindo-
bonae, 1783, tom. III,. lib. VIII. pag. 552: venerabilis Jafreneja
Archi-Episcopo in Tergovista, Luca Episcopo de Buzeu, Theophilo Epi-
scopo de Remnyk, item generosis Nitre Vrnic, Krizr Vornic, Dmetrio
Logoffet, Dano Viztr, Teodosio Viztr, Radul Klutzer, Radul Poste!.
nik, Borchia Logoffet, Vintila Klutzer, Ztomile Postelnic et Preda
Logof fete". Pe acesti 14 semnatari, intre care 3 erau fete bisericesti,
Theodor Holban (Boerii lui Mihai Viteazul, In: Aritiva, organza
istorieo-filologice din Iafi, anul XXXV, 1928, peg. 207) 1,1. iden-
Mica astfel: Eftimie, mitropolitul din Tirgoviste, Luca, episcopul
Buzaului, Theofil, episcopul RImnicului, Mitrea vornic, Cristea
vornic, Dumitru logofat, Dan vistier, Teodosie vistier, Radul
Clucer, RaduI postelnic, Borcea Jogofat, Vintila clucer, Sta-
mate postelnic si Preda logofat. Numele lui Cristea II Indreapta In
Chisar, P.P. Panaitescu (Mihai Viteazul, Bucuresti, 1936, pag. 73)..
Teodosie vistierui este Teodosie Rudeanu, mai ttrziu logofat, cel ce
a seris cronica of iciala a lui Mihai Viteazul; lar Radul crucerul este
Radu Buzescn. Mihai ii mentioneaza lui Lubieniecki 12 boieri. Daca
din cei 14 semnatari Ii scadem pe cei 3 demnitari ai bisericii, rmln
numai 11 boieri o nepotrivire care de altfel nu modifica optica
domnului roman, care s-a Vazut tnselat i arnagit",de toti apostolii
sai,
Mihai era, In fata lui Lubieniecki, Inca sub impresia produsa asu-
pra lui de tratatul de la Alba Iulia, 20 inai 1595, care trebuie hated
les nu numai ca o conventie interstatala, ci mai ales ca un document
fundamental de politica interna" (tratatul Istoria Ronza'niei, II,
pg. 960), care tindea spre formarea pnui stet centralizat boieresc
In daina principiului monarhic.
11 Mihai, /a 27 iu/ie 1595, II mentio,neaza in troj rinduri pe Aron,
festal voievod al Moldovei, exprimindu-si regretul pentru lipsa Jul
din frontul antiotoman. El nu al laso Inca si ritul acestuia.
35 www.dacoromanica.ro
3*
In august 1594, domnul Moldovei Incheiase ca emisarii impdra-
tului Rudoif al II-/ea o inte/egere deplind de alianfd ofensivd Impo.
triva Imperiului Otoman (v. tratatu/ lstoria Rontdniei, /I, 956).
Aliindu-se apoi si cu Mihai (v. Memoriul II), intr-o confederatie"
asa cum au numit-o unele izvoare straine Aron a ridicat steagul
rave/tei contra suzeranitgii otomane concomitent cu romanii din
Tara Romaneascd, la 13 noiembrie 1594, si a masacrat la Iasi,
ca /a Bucuresti pe turcii din garnizoanti si pe alti oameni de afa-
ceri din imperiu co se aflau acolo (v. Istoria Romdniei, ibid., 958).
In ianuarie 1595, paralel ca actiunea din Tara Romdneascd, moido-
venii lui Aren yea ocupd. Chilia i Ismailut, Cetatea Alba si Tighina
din mfiniie turcilor, fixind iardsi hotarul Moldovei pe unja Dundrii.
Actiunea antiotornand a lui Aron zis Tiranul" nu este indeajuns
de studiatd, majoritatea cercettitorilor fiind fascinati de figuraunicd
a lui Mihai. In izvoarele turcesti se aratd insd (Danismend, op, cit.,
III, 138) cd, in arma rdscoalei de la /asi, loctiitorul marcial vizirat
(sadaret kaymakamt) din acea vreme, fostul i viitorul mare-vizir
Ferhad pasa, 1-a trimis, ca doi ceausi, pe un principe moiclovean,
necunoscut altfel (Bogdan beyzadesi dinmekie maruf bir the oglan
=-- un fiu de domn tinar cunoscut ca numele de fiu/ beiului Moido-
vei", dupti o cronica turceasca), ca sd-1 instaleze In locul lui Aron col
rovoitat; Ina, au fost alungati de /a frontiera. Atunci, a lost trimis ca
forte importante fostul beglerbeg de Mara s (in Anatolia orienta/A,
la nord de Irak), Mustafa pasa, care insa a lost atacat de Aren vodd
prin surprindere si a fost ucis, iar trupele turcesti risipite.
Insa Aren vodd a cazut jertfd comp/otuiui tosut de Sigismund
13thery ca hatmanul Moldovei, devenit apoi domn, stefan Rdz-
van. In Mcmoriul 1, adresat imparatului Rudolf al II-lea, Mihai aratd
mobilul: pe voievodul Aron I-au stins In mod crud si perfid prin
venin (crudPliter et perfide venono), numai de aceea, fiindcd voia sd
fie supus Maiestatii Voastre Sacratisime si nu lui Sigismund" (v.
textul /atinesc, cu traducerea romaneasca, /a Papiu Ilarian, Tezaur,
op, cit., pag. 254). La 12 mai 1595, Sigismund Bthory Ii seria de la
Alba Julia lui Gianbattista Gulp, la Roma cd pe Aron, care conspira
ca turcii impatriva lui, 1-a facut prizonier si 1-a adus aci eu sofia
copiii" (A. Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului, Mol-
doPei si Tdrii-Romdnefti, vol. IV, 1593-1595, Bucuresti, 1932,
pag. 219: fattolo far prigione et condurlo qua con la moglie e figli-
36www.dacoromanica.ro
non"). La 27 inIie 1595, Mihal, vorbind cu Lubieniecki, nu cunogtea
sfirOtul lui Aron voda; el 11 dentina pe sperjurul sau hatman",
eare-1 tine arestat, i fi exprima apoi temerea ca Aren sa nu fie WO
de tot". Ceea ce s-a i infaptuit, lug prin otrava, la 21 mai 1595
deci foarte curInd (v. Hurmuzaki, Documente, XII, 38) tot de catre
Sigismund, se spune ca prin cancelarul sau, de origine roman, Btefan
36sika, nu la Alba Tuna, ci In apropiere, la Vintul de Jos, unde a
lost tinut inchis In castelul sinistru, In care a fost ucis i cardinalul
Martinuzzi cu vreo citeva decenii mai lnainte. De la Vint a fost dus
i Inmormintat la Alba Iulia, in biserica zidita. de Mihai Viteazul
in capitala de atunci a Ardealului, InmormIntarea aceasta facindu-se
probabil dupa ce aliatul lui, Mihai voda, a intrat triumfator In BM-
grad", dupa victoria de la elimbar. In Memoriul II, Mihai Infiereaza
in fata principilor cretinattitii sacrilegiul de rara salbaticie comis la
Alba Iulia, de catre oamenii lui George Basta cu nobilimea maghiara
a Transilvaniei, care, pe IInga alte slbticii, dupa ce Mihai a, fost
Mains la Mirislau: Inca i In biserica mea pe care o cladisern mai
tnainte, au intrat i au dezgropat oasele lui Aron Voda, care de atita
timp era Inmormintat, i ale altor boieri de-ai mei, *i le-au azvirlit
afara.; asa neomenie nu au feicut nici pdginii (tale inhumanith non fu
usata dalli Pagani)". (V. Iorga, Istoria Romdnilor, V. 351).
3,0 V. i nota 17. Aprigul i dezamagitul Mihai nu-1 iarta pe*tefan
Razvan palatinul" lkiloldovei (text lat.: Questus est de Stephano
Risuoino, Palatino, quod id est meus fidefragus, meus subditus..."),
sperjurul hatMan" al lui A-ron Voda, aresiat de Sigismund Bathory
la data interviului. Detaliile furnizate de Mihai lui Lubieni-
ecki asupra nou/ui voievod al M,oldovei, Btefan Razvan (23_ mai
14 decembri 1595) nu slut cunoscute din alte surse i nu sint reflec-
tate niel In piesa istoricului B.P. Hasdeu, Rzvan si Vidra, Insa
nu exista motiv 54 ne Indoim de ele. Se tie, pe de alta parte, ca. noul
domn al Moldovei a participat efectiv la campania impotriva lui
Binan paa intrat in Tara Romaneasca, spre sfiritul verii 1595, a/atu-
rindu-se suzeranului sau, Sigismund Bthory (v. i Cronica Buze-
stilor, p. 92) cu care Incheiase un tratat aseman'ator cu acela
Incheiat ca Mihai, la 3 iunie 1595 (cf. tilatatul Istoria Romdniei, vol. II,
pag. 963). Temerile lui Mihai expuse lui Lubieniecld nu s-au realizat
37
www.dacoromanica.ro
dealt In privinta lui Aren Voda. ; cf. N. Iorga, Istoria Rometnidor,
vol. V, Vitejii, Bucuresti, 1937, pag. 304 si urm.
16 Lat.: Cum Assanbassa .ad Araboniam et alias arces Ungaris
ereptae". Acesta este Tiryaki Hasan Pasa, beglerbeg de Szigetvr,
celebru prin actele sale de temeritate si de vitejie personal. Se afla,
impreun cu beglerbegul de Timisoara Mihali9li ( = cel din Mihalig,
un orsel in Anatolia, aproape de Brusa) Ahmed pasa, sub comanda
serdarului Mehmed pasa fiul lui Sinan pasa (Sinanpasazade), In luna
iulie-august 1595, In expeditia contra austriecilor care erau sub
comanda printului Mansfeld; luptau pe atunci la Gyr (Jaurinum,
Giavarino, Arrabonia, Raab, turceste Yanik), pe urnati pierdur
Esztergomul (Strigonium, turc. Usturgon), la 2 septembrie (cf. Danis-
mend, op. cit., III, pag. 148).
17 Lat.: huic non Palatino Valachico, Cygano genere nulla lides
est". Meticulosul istoric al lui Mihai, Ion Slrbu (Istoria lui Mihai Yodel
Viteazul, domnul 7'6rii Romdnesti, vol. I, Bucuresti, 1904, pag. 275)
citeaz In aceast privint. pe M. Weiss (Liber Annalium, in Fund-
gruben, III, 145): und war gewiss nationis aegyptiacae (tigneasca)",
si conchide alte dovezi despre asta nu avem". De altfel, contempora-
nul Baltasar Walther, care a trait la Curten lUi Mihai si utilizeaz
si Cronica lui Teodosie Rudeanu logof4tul arat c. la Tirgoviste,
impotriva lui Sinan pasa, venise Sigismund Bathory: a planitie
versus Bukeresten, Stephanum Rezuuan Agam gente Singanum (vt
vulgo Zigeuni denominantur) railitem quidem fortissimum, at in
Dominum quondam suum Aaronem perfidum... collocat". Istorio-
grafia vremit II arat, de altfel, tigan dup tat si. moldovean dup
mam (v. Blcescu, Romdnii supt Mihai Voievod-Viteazu ,ed. cit.
p. 74).
18 Andrei Taranowski era -unul dintre diplomatii poloni, care Mom
legtura intre Polonia si domnii romni, in vremea aceea ; v. Iorga,
Istoria lui Mihai Viteazul, I, 80, 84 si 89, si Corfus,.. op, cit., p. 9
si urm. El fusese trimis mai Inainte in diferite solii la Istanbul, uncle
se cunoscuse cu Mihai Viteazul, pin a nu ajunge acesta domn al Trii
Romanesti; cf. Veress, Documente, cit., V. 81, raportul lui Erich
Lassota de Steblau catre impdratul Rudolf al II-lea, datat Tirgo-
vista, 31 iulie 1597: Ich hab zu meiner Ankunft einen alten pol-
nischen vom Adel, Andreas Taranowski genannt, so des Ftirsten
gueter Bekannter noch von Constantinopol her allhier gefunden,
den hat man fiir einen Polnischen Gesandten gehalten; ist aber nicht
88
www.dacoromanica.ro
vom Z5nig hieher iescIlickt worden, scrndern wie er ftirgeben, wegen
tler alten Kundschaft den Ftirstcrn zu besuchen", ca. 0.-1 descoase, In
numele.cancelarului Zamoyski. El este numit si de catre Baltasar
Walther foarte bun prieten al palatinului (Palatino amicissimus)",
care spune c. Taranowski i-a procurat, In anul 1597, un exemplar
din Cronica scris de Logoftul" (Teodosie Rudeanu), pe care a tra-
dus-o si a avut-o ca bazil pentru cartea sa (cf. Papiu Ilarian, Tezaur,
I, 4).
MAIO de Clugreni, Taranowski, care era paharnic de Hanel,
n-a fost la Mihai. El ceruse regelui sAu pasaport pentru Tara Rom-
neasc, la Mihai, dar n-a prima si a fost trimis altul in locul lui (v.
Corfus, op. cit., pag. 14). Lubieniecki era nepotul lui Taranowski
(ibid., pag. 19) si, dup cum se vede, Mihai conta pe interventia lui
la regale polon In favoarea sa.
1 Lat.: Supremum ducem belli uelim hahere pro patre". Jan
Zamoyski (1542-1605), cancelarul (din 1578) si matele hatman (din
1580) adicA prim-ministru" (kanczlerz) si comandant suprem
(wielki hetman Koronni) al Poloniei in vrmea hii Mihai Viteazul.
Politica lui filoturceasc urmrea instituirea dominatiei polone asu-
pra celor trei t4riromne: in august 1595 1-a instalat pe Ieremia Movil
In Moldova, In martie 1599 pe cardinalul Andrei Bthory in Transil-
vania, iar In septembrie 1600 a condus personal expeditia contra lui
Mihai Viteazul In Tara Romneasc, instalIndu-1 aci pe Simion
Movil.
22 Lat.: ...et copiarum campestrium Ducem pro fratre". Acest
hatrnan de cImpie" era Stanislaw 261kiewski, care vea titluriie si
functiile de castelan de Liov si hatman de chnpie"; cf. Corfus,.
op. cit., pag. 293, 310: Castellan Lw6wski, hetman Polny", sau si
numai Pan Lw6wski", domnul de Liov"-. Hetman polny" cores-
punde nemtescului Feldmarschall.
21 Lat.: in Targouiscurn in submontana Transylvaniae".
22 Lat.: cum militibus suis stipendiatis et multanicis cura onini
apparatu bellico uersus Ruscicum", si la Dziurdzieroum".
39
www.dacoromanica.ro
O ISTORIE A LUI MIHAI VITEAZIThk
DE EL
43
www.dacoromanica.ro
tr-o mIastina foarte Intins, de unde cu mare greutate fu
sees; ao, c.a. In aceabatalie au fost emeriti patrupasi isapte
sangeaci E,6. am cistigat cincisprezece tunuri si un steagverde
al Profetului lor Mohamed, mult pretuit de dinsii i route
respectat, pe care 1-am trimis Mariei Sale Imparatului.
Nu stiu dacti ardelenii 1-au lasat sA treac. idupAceSinan
a Indurat o asa batjocur de la noi, se minie foarte;
se hoar' sa porneasca cu toti ai si asupra noastra ; deci eu
vazind ca. nu voi putea tine piept, venii la Tirgoviste,
atunci Sinan pasa se duse la Bucuresti, unde facu o eta-
tuie de lemn. In acelasi timp II Incunostintai de toate pe
Sigismund, pe care-I rugai ca trebuie s-mi vie Intr-ajutor.
Intr-aceea, fiindc' nu eram sigur nici la Tirgoviste, ma re-
trsei sub munti, la hotarele tarii mele, iar Sinan veni
dupa mine la Tirgoviste, unde de asemenea ridica o ceta-
tuie de ptimint, Irma unde nu petrecu multa vreme, cad sosi
Sigismund cu oastea sa Impreung cu ajutorul trimis de
Maria Sa Imparatul, de unde plecaram apoi s dm peste
turci la Tirgoviste, dupa cum a fost lnstiintat 'MAria Sa de
bate cele. Dar, deoarece Sinan pasa plecase c-o zi Inaintea
noa.str, ne oprirm s batem fortreata Tirgovistei, pe
care cu mila liii Dumnezeu In curInd o avur'm In minile
noastre, In care erau o mie de turci, toti ostasi buni, din
care nici mcar unul nu a scapat. Pe urm am plect numai-
decit la Giurgiu, iar despre ce am fcut dup ce am ajuns
acolo nu se mai cuvine sa mai povestesc, pentru c stiu
tooth' lumea, le-a aflat de la cei multi care au fost de fata,
precum si tot ce am rcut pentru erctinatate. Acolo se fcu
o mare paguba si un mare omor turcilor, si fu cucerita
cetatea Giurgiului.13
5i dup ce 1-am invins pe Sinan pasa si am cucerit Giur-
giul, Sinan plec,1 la Constantinopol, lsind In locul su pe
un oarecare Hasan pasau, fiul lui Mehmed pap, care era
beglerbeg al Rumeliei, care de asome ea a fost in acel raz-
boi cu Sinan pasa si a vazut rusinea lui Sinan; si-I lash' la
hotaxele T'rii Romlne-Ai. Deci el se pleca cu pace 145, de
mine, oamenii sAi pentru pace. Apoi se ri-
dica de acolo 'Wan si plea s se intilnease cu Sultanul
44
www.dacoromanica.ro
la Sofia, pe cind Imparatul se ducea la Eger15,1asind
locu-i pe un alt pas-
Intelegind eu de aceasta tiind pe unde are sa treaca
prin ce munti spre a se intilni cu Sultanul la Sofia, tri-
misei atuncea pe Baba Novae, acela pe care ardelenii 1-au
fript zilele trecute16, si el pleat cu haiducii sai si trecu Du-
narea, si se duse pina la munti ca sa-1 astepte pe Hagan pava
la locul unde li poruncisem. Si voind pasa sa treaca acei
munti, Baba Novae sari pe el, zdrobindu-1 i punindu-1 pe
fuga, taind in bucati destui dintre ei, luindu-le carailele
eau i armele si intreaga, vistierie ce o aveau, intorcIndu-Ee
apoi cu acea, izbinda in Tara Romaneasca, indurind Hasan
pasa aceasta rusine de la Baba Nova,c.
In vremea aceea venea tatarul cu puteri foarte marl, 0u
turci, tatari si o mare gramada de moldoveni cu ei, caci ve-
neau ca sit treaca prin Tara Romaneasca peste Punare spre
a fi intr-ajutorul Sultanului la Eger. Vazind eu acestea,
plecai asupra lui, iar el nu voi sit ma astept, se intoarse
lndarat cu mare rusine, pe care 1-am urmrit i alungat
afara din tara ; iar dupa aceasta am pornit de la un capat la
celalalt al Vrii, ca sit bat un Turn care era In fata Nicopo-
lului, pe care 11 luai. Si vtizind turcul cita paguba Ii faceam,
Imi trimise steagul pentru ea' rault dorea sit mit poata pleea
sub ascultarea lui. 5i in acea vreme eu luai fortareata i pri-
mii si steagul s,i pe cii turci i-am gasit In fortreata, pe
toti i-am trecut prin ascutisni sabiei."
cind Sultanul luit Egerul, voi ea-1 alunge pe tritar din
statul lui, din pricina ca Hanul nu se dusese intr-ajutorul
sau la Eger. La intoareerea sa de acol, Sultanul trimise pe
fratele tatarului in Tara Tattireasca, dindui ajutoare, ca sa-1
poata scoate pe frate-sau din statul lui. Cind intelese Hanul
aceasta, se pregni sa-1 astepte i chid se inthnpinara, se
izbira, i Hanul 1.1 prinse pe frate-sau impreuna cu alti sapte
nepoti ai sal, care fura cu totii sugrumati impreunit cu fra-
te-sau. Mind eu cearta care era intre Sultan si Uttar, tri-
misei niste soli de-ai mei la tatar18 cu preafrumoase daruri,
Invatindu-i sit spuna: Puteti vedea bine ca Sultanul nu
vrea altceva decit raul nostru si ruina i pieirea noastra
45www.dacoromanica.ro
a trilor noastre", i ti jurai pe credinta mea a eu impreun
cu Sigismund ne vom uni puterile cu ale impratului Aus-
triei, stpinul nostru, cruia ii slujim, ca s. mijloceascA o
prietenie lntre noi toti, pe care cu foarte mari fglduieli 11
fcui s-si miste mima ca s se alture la crestini. El, ere-
-gild In Mgcluielile mele, trimise un sol al su, care era
majordomul su, cu scrisori de groaznic jurmint.
Atunci se intimpl c Sigismund a predat tara Mriei
Sale Impratului si plea la Oppeln19, cind venird pe urm
comisarii Kriei Sale, Szuhai si Istvnffy20, care dup ce
plecase Sigismund venir si la mine dup jurmint. Atunci
ei inteleser. cuvintele Hanului i vAzura scrisorile chiar
de mina lui, pe care le trimisei la 111"ria Sa impratul. Nu
stiu deck' au ajuns cumva la Mria Sa, copiile lor ins oricum
le am la mine, si din acestea se va putea vedea cu cit sin-
ceritate mi-am dat silinta s Inchei o invoial asa de Insem-
nat i eft de mare slujb6 am fcut intregii crestintti, In-
chinIndu-i un tiran, un ptigin, pe Hanul cel preamare
preaputernic din Tara Ttreasa, Mcindu-ls vie la supune-
rea neinvinsului Imprat al Romanilor, necrutInd
cheltuieli, nici bani, ndAjduind totusi c voi fi bine rs-
pltit de crestinittate si a mi se vor intoarce cheltuielile
mai mult ca indoit.
Dup ce fcui toate acestea, t'tarul imi ceru o anumit
sum de bani, Mgkluindu-mi a va astepta rspunsul 40
de zile, i astfel astept in prtile Turciei 40 de zile, pentru
avea Hanul In minile Sultanului un frate, pentru care
voia o mare sum de bani, si el dorea mult s5.-1 elibereze
ca s-1 sugrume; si de aceea cerea acea suing de bani pe care
eu rgticluii c-i voi face rost; iar dupg ce asteptase 40 de
zile, mai astept 20 si Inch' vreo citeva. VzInd fug c nu-i
fu Implinit fgcluinta, plea cu oamenii si si se duse sub
Oradea Intr-ajutorul lui SatIrgi Mehmed pasa21. Chid lute-
lesei a Oradea e In primejdie, m hotdrii i trimisei aju-
tor din Tara Romneasca', cu un apitan al meu22 i cu mai
www.dacoromanica.ro
46
multi oameni cu Insrcinare 8ii se duca cu once pret spre
a se uni eu oamenii impdratului. Dar cind au ajuns In Ar-
deal, Sigismund nu i-a lasat sd treacd mai departe si
fel nu putur' sa se ducd mide le poruncisem.
Pe urma fui incunostintat ca un serdar, cu numele Hafiz
Ahmed pasa, Impreund cu Kardman pasa, veniser6 c-o mare
oaste la Nicopol23. Cit ce Intelesei aceasta, stiind cd Oradea
se aria Inca la mare strImtoare, imi adunai oastea mea cu
care plecai spre partile Dunarii Impreunii cu toti oamenii
mei si mii asezai In fata lagdrului lor. Cit ce ne zarir, ei
iesir asupra noastri vitejeste cu oastea lor, iar eu, chemln-
du-1 pe Dumnezeu, incepui btaia cu ei, si a fost o isprav6.'
preafrumoas i vrednic de pomenire, i cu ajutorul lui
Dumnezeu, desi irai uciser6 calul sub mine si rmsei r'nit
la un umr, cistigai izbinda asupra lor, pricinuindu-le mult
omort.c6ci Karaman pasa a fost ucis tu o multime de ape-
tenii de seama, iar Haflz pasa cu anevointa se scap6-in cet-
tuia Nicopolului. Si dup6 ce mi-a dat Dumnezeu izbinda
asupra lor, am poruncit sa se inceap6 baterea cetaldi si In
acelasi timp mi-am trimis oamenii prin imprejurimi sa' ard
s nimiceasc6 tot, ucigind pe to-ti paginii pe care Ii vor
intilni. Si pe cind se bdtea cetatea, incepu sa-mi lipseasca
pulberea, fiindca nu-mi adusesem destula, si de aceea in-
cetai de-a o mai bate si plecai cu told ai mei spre Vidin
am mers zece zile, incepind de la Dunare pin la munti
iaede,la munti pin'a la Dunarb, pustiind toat6 tara dusma-
nului i ucigind citi dusmani se puteau gasi; si pe citi cres-
tini i-am aflat, i-am facut pe to-ti sd treaca in Tara Roma.-
neasc6, impreuna cu familiile, avuturile i vitele. Chad apoi
ajunseram la Vidin, atunci vazui c6 sangeacul de Vidin
cu alti sangeaci laolalta si alti turci din imprejurimile ace-
lea si chiar din Sofia, toti foarte viteji, ne asteptau cura-
josi. Far% amlnare, m izbii cu ei i dei incepurd voiniceste,
86 in piept i 86 se bat, noi, cu ajutorul lui Dumnezeu
i-am invins si i-am zdrobit ram de tot, tind foarte multi
din cl in bucdti. Si eu, In aceasta lupt6, primii de la un
turc o sulit In piept, pecare o smulsei si o rupsei cu minin
mele24. Le luai artileria si tot ce aveau in lagar.
47
www.dacoromanica.ro
Dup5. aceast fapt m dusei la Cladova, tot o fortreata
de-a turcilor, unde-1 intilnii pe sangeacul de acolo25 astep-
tindu-ne cu multime de turci vi c-un numr mare de oameni,
cu care incepurdm lupta, care neputindu-ne tinca piept
o luar la fuga. Din acestia, cu voia lui Dumnezeu, o Luna
parte fu ucisa, iar ceilaltd fugir', urmariti fiind de ai nos-
tri pe cimpuri, prinzind multi din ei i omorindu-i. Pe urrn
petrecui sase saptamini in tara turcului i voii ca toatA tara
a fie data' prada focului i pustiit, si pe tuti crestinii pe
care i-am gasit i-am trecut in Tara Romaneasca, cu toate
ale lor.
In vreme ce m osteneam eu cu acestea, iata c niste tr-
dAtori din Ardeal nascocirA o inselaciune, trimitindu-mi
scrisori in care spuneau di Oradea a fost luata de turci i ea
eu trebuie s' m intorc cit mai de graba in Tara Romneal-
c5., asa ca eu, dind crezare vestilor Ion, nu-mi ddui seama
de inselciune i m intorsei in Tara Romneasca cu told
oamenii mei, trecind de sirg Dunrea, i apoi aflai c arde-
lenii m inselaser08. Pe urma, dupa ce Satirgi pasa se re-
trase de la Oradea, Sultanul puse sa-1 sugrume, deoarece
statuse la Oradea fr a face ceva treaba i in aceeasi vreme
ne fAgAduise i noud credinta ; frig noi nu mai avurAm timp
s-i facem pagube turcului. i in locu-i fu pus Ibrahim pasa,
mare vizir."
Acuma oricine va putea cunoavte cit pagub am fAcut
duvrnanului si Oita slujba crestinattii, infringind atita
tar, incepind de la hotarele Ardealului pina unde se vars
Dunrea in Marea cea Mare, ostenindu-mti zi i noapte fara
s fi avut pace sau odihna, nici in vreme de yard, nici de
iarn, necrutind nici cheltuialA, nici altele, nici primejdie
de ()rice fel.
Apoi dupa ce Sigismund Bathory renuntase la Tara Ardea-
lului pentru cardinal 28, atunci acest cardinal facu pace cu
turcii si nc i cu polonii si trimise si la mine s mise spun
c ar trebui s5. ma potrivesc cu el si ea trebuie s fac si eu
pace cu turcii; si-i rspunsei c deoarece am jurat credint
Mariei Sale Preasacrului Imprat al Romanilor ca voi fi
cu cretinii pin'a la moarte, nu va fi aadar cu putintii sa
48
www.dacoromanica.ro
fac pace cu turcii, ci mai curind s mor si sg-mi vArs sin-
gele In slujba Mriei. Sale Impgratului, cum am fAcut
ping acuma. Insg acest rspuns ce i-1 trimisei nu-i prea pla-
cu cardinalului, nici Consiliului su, cgci trimise degrabg
un sol la Ibrahim pasa cu o mare sum de bard si cu daruri
foarte scumpe, rugIndu-1 s le dea steagul pentru cardinal,
spre a-1 Intdri In tara sa Ardealul. Pe de alt parte trimise
In Moldova pe un alt sol al su, pe Toma Csomortany",
prin care li dgdea lui Ieremia porunca s se gateasc cu po-
lonii si ttarii dimpreung., ca s vie asupra mea, si c ace-
lai voia sg.-1 fabg si el din partea sa. Intr-aceea trimi-
se si la mine un sol de-al sail, pe Gheorghe Palatics", cu
care veni un oarecare ceaus litiseyin, care ceaus avea po-
runc sg. treacg Dungrea si sg. mearg ca sti se Intilneascg
cu Gilzelce Mahmud pasa31, pe care II Igsai sA treacg In dragg
voie. Atunci intelesei de la iscoadele ce le aveam pe ling
Glizelce ceea ce hotgriserg ei la cererea cardinalului, si a-
nume cg Giizelce trebuia sg" intre ln Tara Romaneasca cu
toate puterile sale, si ,pg Ierernia trebuia BA intre si el din
partea sa, si cardinalul din a sa, cu totii asupra mea; In
acest chip _aflai totul de la iscoadele mele cele multe si bine
ascunse. Si asa in vremea aceea trimisei un sol al meu la
Ibrahim pasa, fAcind sa se spulbere once plan al cardina-
lului i atita am stgruit ping ce Ibrahim pava nu i-a mai
trimis steagul.
In.acea vreme cardinalurimi trimise alt sol, pe Toma
Csomortany, cu o solie ca eu sg-mi pgrgsesc -tara, pentru
ci nici ei, nici moldovenii, nici chiar turcii, nu erau mul-
tumiti si nici nu voiau sh mai rgmin eu In Tara RomAneascg.
Deci vgzind eu cg- sint Impresurat din toate partile de dus-
mani stiui sg fac at mai bine si-1 trimisei inapoi pe Cso-
mortny cu un rgspuns plgcut i 11 rugai ca In numele nieu
sg-1 roage pe cardinal s-mi inggduie vreun lee In Ardeal,
uncle BA pot locui cu familia mea. Iar dupg. ce fa'cui aceasta
ii scrisei numaidecit MAriei Sale Impgratului, dindu-i de
stire despre toate lucrurile si despre prietenia cea mare ce
o argtam eu fatg de turci, Pgiaduindu-le sg in pace cu din-
ceea ce si fgceam dupg.' cum am dat de stire Mgriei Sale
49
4*
www.dacoromanica.ro
ImpAratului, ava c. Ibrahim mai curind miar fi dat mia
steagul cleat cardinalului.aa
Intr-aceea Imi adunara oameni cit mai multi, avteptInd
un raspuns bun de la Maria Sa, pe care Ilvi primii mai tir-
ziu, caci 11 aduse un om de-al meu, care ajungind la Kaice33
Intilni un alt boier de-al meu; i raspunsul Mriei Sale era
ca au sa avtept pin lmi va da porunca George Basta".
Oamenii mei hotarlfa cu Basta ca In cutare zi s fiu eu cu
oastea mea In Tara Birsei, un Ice In Ardeal, vi ea In aceeavi
zielvatrebui sa fie la Cluj, vi cu aceasta porunc i hota-
rIre se Intoarse trimisul meu. Ma gatii vi lmi orInduii oastea
pentru vremea prevazuta i intrai potrivit Intelegerii In
Ardeal cti toate puterile mele, cu famine, copii, tron i toate
lucrurile ce le aveam, voind s infrunt once, fie rzbunind
pe ardeleni neajunsurile facute Mariei Sale Imparatului,
fie naruindu-ma cu toat averea mea. Intr-aceea cardinalul
trimise pe Gavpar Korniv la George Basta, nu vtiu In ce
chip vi ce sd facvi nu vtiu nici cel putin ce uneltir intre ei,
dar vtiu ca Basta n-a venit in ziva prevazuta i nu-vi tinu
fagaduiala36; ci despre asta cred c va da seam in fata lui
Dunanezeu, fiindca m-a Orbit far a ma sprijini In aceast
Intreprindere, In primejdie de-a m pierde pe mine vi fami-
lia mea. Ci Dumnezeu, vzindu-mi sinceritatea, nu voi
in paraseasc In ciocnirea cu oastea cardinalu/ui, cu care
Incepind btalia, cam pe la ceasurile unspiezece, pina noap-
tea, nu facui altceva decil s ma bat crunt cu ei, pinace-i
razbii Invinsei, dupa cum se vtie vi se cunoavte prea bine36.
asa luai Ardealul In numele lui Dumuezeu vi al Mriei
Sale Imparatului.
Pe urma ma dusei la Alba Iulia, pusei s se Intruneasc
starile vi le facui pe fiecare sa jure credint4 11Iriei Sale;
fIcui apoi ca secuii sa vie vi ei, caci voii ca ei de asemenea
sa presteze juramlntul Mariei Sale, In numele caruia le
fagadui libertatea,_care le era foarte draga. Dupa acestea
voii s trimit pe fiul meu la picioarele Mariei Sale, dar Diva-
nul Trii Romanevti nu se Invoi, ci ceru s-1 trimit in Tara
Romaneasca, ca voievod al lor, cad nu se Impacau s, tra-
ia,sca f voievod ; eu nu ma Inapotrivii trimisei37.
50
www.dacoromanica.ro
Apoi m hotrli s viu eu la picioarele preasacre ale Mriei
Sale, dar nu imi ajunse timpul, cci vedeam nestatornidia
si fat'rnicia ardelenilor, cei nu erau inc asezate treburile
acelei provincii si dusmanii pindeau din toate prtile, asa
c m-am temut de ceva rAu In paguba Mriei Sale i spre a
mea rusine.
Dimpotriv Intelesei cA era vorba de o unire Intre naot-
doveni, Sigismund, poloni ci ttari, ca s vie laolalt asu-
prea. mea sis m scoat din Transilvania.
In acelasi timp Ibrahim pasa imi trimise steagul in Ar-
dea1,38 dindu-si silinta, s' m insele, dar eu m foloseam
de once apucatur spre a-1 Insela pe el, si ddeara stiri despre
toate Mdriei Sale. In acelasi timp regele Poloniei imi tri-
raise un sol al su cu multe basme,39 cruia nu pregetai de
a-i face cuvenita tov'rsie, am rspuns regelui spunlndu-i
ea slut sIuga Mriei Sale Impratului, i cA-1 rog s dea po-
runc marelui su Cancelar" s nu se amestece in treburile
mele, ci s m' lase in pace, sA nu-1 ajute pe Sigismund, nici
pe Ieremia Vod impotriva mea, pentru c fiind eu sluga
Imp'ratului, tot ce-mi va face mie, va face Mriei Sale Im-
p'ratului. i in acest chip trimisei inapoi regelui catalic
pe solul foarte mingliat. Am inteles c' In vremea aceea Can-
celarul Impreun cu Sigismund au trimis ttarului 50 de
mii de techini de aur, rugindu-1 s vie s se uneasc cu ei
eu Ieremia spra a intra in Ardeal. i aceasta am inteles-o
de la diferite iscoade ce le tineam in Tara Tt'rasc5, si in
Polonia i prin informatiile mai multor prieteni de-ai mei.
In urma acestor stiri limpezi si neindoielnice, nevoind eu
ea ei s vie s m g'seascA In Ardeal, plecai cu oastea, mea
s intru In Moldova, si o dat. intrat,u o luai de-a lungul
ea ea IntlInes dusmanul, pe care cum II g'sii, 11 snopii si-1
alungai din tar, deoarece de ei atirna toat' ruina cresti-
nttii, fiincle ei au fost pricina pentru care a venit tta-
rul de mai multe ori In Tara RomneascA spre a m' pustii,
pe care ins, iesindu-i In cale, i-am azvirlit afar cu mare
rusine. i astfel le spulberai planurile si intelegerea ce o
aveau cu ardelenii de-a m' prinda la mijloc. Inst6pinindu-
ma pe Moldova, adunai poporul e1-1 Meui sa jure In numele
51www.dacoromanica.ro
Mdriei Sale ImpAratului. In vreme ce oblAduiam aceasti
noud provincie, am fast in0iintat de ardeleni cd Sigismund
vrea sil intre in Ardeal co o grdmadd mare de poloni prin
Maramure i Hust 42 Eu socotii cil nu-i lucru bun si ple-
cai i m intorsei in Ardeal, rsind oameni de-ai mei de
pazd in Moldova sub comanda lui Moise Secuiul, in caro
foarte mil incredeam". Ajuns in Ardeal, Gaspar Kornis"
imi dezvdlui invoiala pe care Moise Secuiul o Pause cu
Sigismund, cici li fagdduise cd mil va prinde viu ca BA mil
dea in mtnile lui Sigismund sau cd mi va omori.
Indata ce am inteles de aces,sta, numaidecit dAdui de
veste oomisarilor irnpArdtesti45 i apoi 11 trimisei pe Kor-
nis cu un alt boier al men" ca soli la Curtea impirdleascil
si in acelasi (timp) I-am trimis pe, acel sperjur i ticialos d
Csaky 47 ca sil orinduiascd poporul impreund cunobilimea,
pentru cd voiam sil plea sd. iau Timisoara, ctici mil intele-
sesem cu pap de la Timisoara" in acest chip cd indatd ce voi
ajunge cu oastea sub ziduri, si predeie cetatea, iar eu
figduisem capdt de la Mina sa Impdratul un lee in
Ardeal, unde si poatit trdi, 15 mii de techini i simbrie
pentru 100 de oameni. Spre a face acest lucru 1-am insdr-
cinat pe Csiky sil adune oameni, fiinded nu-mi aveam a-
tunci cu mine oastea, rugai pe domnul Pezzen si facd sil
so dea porunca Mdriei Sale care George (Basta) ca la caz
de nevoie Si imi trimitd oameni.
Despre acest lucru imi serse serenisimul arhiduce Matia"
cd 1-a insdrcinat pe Basta, pe Paul Gyulafi50 si pe alti cdpi-
tani, cil trebuie sil vie intr-ajutorul meu. Trimisei scri-
sorile si la Basta, ca fdril intirziere s se apropie de Sdtmar51
ca oastea Mdriei Sale ImpAratului, care-mi serse inapoi s-o
fac eft, mai repede. Intr-aceea ardelenii inteleserd cit trd-
darea lar ajunsese la urechile mele, dupil cum o vestisem
comisarilor si cd trebuie sil pun pazd la trecdtorile Poloniei
ca si nu poatti fugi Moise Secuiul i si treacd in acel regat,
dupi cum uneltiserd ei ca sil se uneascd cu Sigismund.
Dindu-si ei seama de asta, trimiserd la Moise Secuiul ca si
trend in Polonia si si-1 indemne pe Cancelar si se gribeascd,
fiindcd toti se ridicari asupra mea52. Vdzind ardelenii cd
52www.dacoromanica.ro
polonii nu se ivesc asa de repede, Incepur s5-i indemne
prin serisori. Ardelenii mai stiau cti Basta venea cu oamenii
Mriei Sale ca s' se uneascti cu mine si c sosise la Gi.Mcz53,
de unde el imi scrisese ca st m instiinteze de sosirea lui
In acest loe si c5, astepta eft mai repede sti fie laolaltti cu
mine. Vzind ardelenii cit eu stAruiam din rasputeri ca
Basta sti vin cit mai de grab, nu mai voird sti-i astepte
pe poloni, ciii aleser pe Francis Alrdi si pe Gabriel
Haller" si-i trimiser la Basta si la comisarii Mttriei Sale
Impratului, cu cue. vorbir multe despre mine si se inte-
leseril sti porneascti impotriva mea, stiind c6 oastea mea nu
era cu mine si cit foarte user m-ar fi putut prinde viu. Dup
ce fcurti acest plan, imi serse Basta s5-1 astept eu bucurie,
fiindc el se grbeste sit se uneasc cu mine. Tot asa domnul
David Ungnad impreun cu Mihail Szkely55 mi-au scris
din Staniar cum cd Basta a ajuns la Gbnez Si eti vor veni
impreun cu el, silinduse zi i noapte ca s ajungd cit
mai dearab. Pe de altti parte, Basta trimisese scrisori
prin toe7te orasele Ardealului ca toate sit se ridice asupra
mea ; i eu nu stiam nimic. In vremea aceea mi se spuse
Sigismund a Venit de s-a unit Cu ardelenii i cu polonii;
atunciAna temui c5 se vor duce s se uneasa cu Basta si
nu vor rupe-o cu el, si atunci eu, pentru mai mult5 sigu-
rantd dinspre Basta, m5. ridieai de unde eram i plecai
dorind sit mit unesc cu e1, insti a treia zi se npustir
asupra mea ardelenii, nemtii, ungurii si Basta, pe care eu
Si asteptam intr-ajutor impotriva vrjmasilor Mriei. Sale
Imparatului.56
Acuma oricine poate vedea prin ce trdare m-au rusinat
l-au ptigubit pe Maria-Sa Imp'ratul si pe toat crestin-
tatea. Atunci eu, vtizind cd lucrurile mergeau spre un sfirsit
ru, m retr'sei cu acea putind cdrrime ce o aveam si m
dusei la Fgdras, i vzind tara toat ridicatti asupra mea
ma gindii c ei o fac din porunca M'riei Sale Impratului.
lar dupd ce m infrinser, se ascunseser in niste cotete vreo
900 de secui, care fur chemati cu jurmint, care crezur
iesir afar', si dup ce-i despoiar furt tiati in buctiti cu
fara a 15.sa pe vreunul in viatd57; pe urmA au venit 2
53
www.dacoromanica.ro
Alba Iulia, unde pe toti italienii, grecii, romanii si
ou familiile lor pina la pruncii de Vita, pe toti ii trecur
prin ascutisul sabiei; i se dusera de asemenea si la spitale
i facur acelasi lucru; Inc si in biserica mea pe care o
disem mai inainte, au intrat si au dezgropat oasele lui
Aron Vod, care de atita timp era Inmormintat, si ale altor
boieri de-ai mei, si le-au zvirlit afara; asa neomenie nu au
facut nici p1ginii58: Chid ajunsei apoi la Faggras, m-am
Intilnit cu oamenii mei care veneau din Moldova, care se
strInsera In jur de mine ca s m-apuc cu ei impreun s m
rzbun de rusinea ce mi s-a fcut, fiind gata a muri fiecare
pentru mine. Ii indemnai sa se linisteasca, fiindc nu se
cuvine ca noi s mergem impotriva Domnului meu, si asa
ma ridicai din Fagaras si m dusei sub muntii Brasovului,
de unde trimisei soli la George Basta ca sal aflu pricina celor
intImplate, iar Basta Imi trimise pe Sebastian Tkli
Miclus Vitz59, care cerura ca din nou sa jur i sa le dan
pe fiul meu spre a-1 trimite la Maria Sa, care imi adusera si
scrisori de juraminte pe care le am Inca astazi la mine.
Mai voiau ca eu sa le trimit sotia cu toat familia si vistieria
mea, ceca ce nu Intirziai s fac si astfel imi trimisei toate
lucrurile In minile domnului George (Basta), stiindu-1
omul Mariei Sale, pe care, dupi ce le jurasem si le trimisesem
familia mea ca ostateca, Ii rugai s-mi dea ajutor ca sa pot
face fata dusmanului; care, dupa ce mi-o fgaduira, imi
trimisera pe acel tradator de Moise Secuiul, care venind a
dat buzna pe oamenii mei si i-a tdiat. Dupa aceea trimisei
multi dintre oamenii mei la George (Basta), instiintindu-1
despre multele lucruri care ajungeau In minile lui 1VIoise,
insa nu-i lasa sa treaca, omorindu-i pe toti.
Dup' aceea, intrind eu in Tara Romaneasca, m vazui
Inconjurat din toate prtile de dusmani; de o parte de
poloni, moldoveni i tatari, de alta de turci, de care era
piin tara; i cu totii ma lovii de vreo citeva ori. La urma.
Ins, v'zind c nu pot tinea piept la atita multime, trimisei
toat artileria ce o aveam la Moise Secuiul, ca s-o dea lui
George (Basta), care insa in mod volnic o &du In minile
dusmanului. Apoi, In sfirsit 'slobozii pe ostasii mei, nemai-
54www.dacoromanica.ro
avind Cu CO sa-i in, i alesei cu mine numai 10 mii de WA-
reti, si asa plecai spre Tara Romaneasca de Jos si ma dusei
pind la Dunre, unde 11 gsii pe sangeacul Vidinului cu
4 mii de turci intorcindu-se cu multi robi si vite ca
treaca.' in Turcia, si cid dadui de el, mai curind dorind
moartea decit izbinda, a vrut Dumnezeu si tai pe toti
In bucti i sa nu scape nici unul; si a cazut i sangeacul,
al erui steag 11 dusei cu mine la Maria Sa Imparatul. Dupa
ce am facut aceasta ultim slujba crestintatii, am plecat
s'ai yin la picioarele Mriei Sale, trecind prin Ardeal, i astfel
cu mila cereasc am intrat In tara Mariei Sale, cu vreo
7 mii de cai60.
Acuma, in mod limpede, oricine poate vedea cita mtincal si
osteneal am indurat sapte ani de-a rindul i ct slujbd am
fcut crestinattii, caciam dobindit de la turci 100 de tunuri,
pind la urmil din cele trei tari, adica din Tara RomA-
fleas* Ardeal si Moldova, am scos si am f'cut gata de slujb
Mariei Sale Impratillui 200 de mii de oameni de lupta,
pedestri sau cala'ri, cu care eram totdeauna gata s. slujesc
Mriei Sale. lar acurna am ajuns la acest capat, pierzind
toate lucrurile pe care le cistigasem din tineretea mea pina
la btrinete, i tri si bogatii i sotie i copii ; si daca as fi
pierdut tot din pricina vrjmasilor, sau daca mi-ar fi fost
luate de vrajmas, nu m-ar &urea atita, cit m doare, fiindc
au fost f gptuite de aceia de la care nadtijduiam si asteptam
ajutor i razim; Dumnezeu le vede. In vremea-aceasta se
poate vedea ca n-am crutat nici cheltuieli, nici osteneala,
nici singe, nici Insi viata mea, "ci am purtat razboiul
asa de multa vreme singur, cu sabia in mina', fara sa am nici
fortarete, nici castele, nici orase, nici cel putin o casa de
piatra unde s ma pot retrage, ci abia una singura pentrti
locuinta. i fiind din tri asa de 1ndeprtate si necunoscute,
nu am pregetat s ma alatur cu puterile mele i Cu cheltuidi
uriase la crestintate, nefiind cunoscut de nimeni, i nici
nu le-am facut silit de cineva, ci ca s am si eu un Ice si un
nume in crestintate am parsit toate celelalte prietenii
ce le aveam.
55www.dacoromanica.ro
Astfel rog toat5, crestinnatea s5-mi stea Intr-ajutor, c5ci
am pierdut tot, si t6ri i bog5.tii i satie i copilasi i In
sfirsit tot ce am avut pe lume.
NOTE
56
www.dacoromanica.ro
fi nu kadiasker, ci un naib, &dieu substitut al unui cadiu (dar nu
al kadiaskerului), care Indeplinea,u de nmlte or' acest fel de misiuni.
Cronica Buzestilor vorbeste de un agii turc".
2 Koca Sinan pasa era acurn sadrazam, mare-vhir, a treia oard
Intro 28 ianuarie 1593 si 16 februarie 1595; cf. Danismend, op. cit.,
III, 495. In calitate de serdar-i ekrem, comandant suprem, a plecat
din Istanbul la 6 aprilie 1594 spre Gydr; ibid., 132.
3 Ora' In tTngaria de. nord-vest. in epoca romand era numit Iau-
57
www.dacoromanica.ro
genuina nu este Au 4zi", ci auiz", deoarece -i final este suflxul
de relatie maghiar, ca la nikpoli, dreztori" = nicopoleanul, de,
din Nicopol etc. Prin urmare, Visa i auiz acopere amIndoua acelagi
nume de localitate. In partea nord-estich a Imperiului otoman nu
exista vreun toponim apropiabil de aceste doua variante, In afar de
sangeacatul de Ozti, cruia romanii Ii ziceau Vozia gi se fsegte trans-
cris i Ozi, Uzi, Uxir, iar Warn Ii ziceau Geankerman; mai thziu,
rusii i-au zis Oceakov, tot pe baza turceasca ogeac". Ozti Vozia
a fost la Inceput constituit Intr-un sangeac care tinea de beglerbegui
de Rumelia, gi este mentionat In aceast' ipostaza In anul 1563 (v.
Mihail Guboglu, Catalogta documentelor turcegi, Direcga General
4 Arhivelor Statului din R. S .R., volumul II, Bucuresti, 1965, pag. 33
gi passim). In secolul al XII-lea Ozil este beglerbegat vilaiet,
condus de un pas. Prin urmare, Visa i auiz sInt: Ozii, Ozi, Vozia.
o Textul italienesc are Michail Ogli, ch' capo dei venturieri".
Acegti aventurieri" erau celebrii akinci (citegte acIngi"), calareti
iregulari, care obignuiau sa fac navala brusca In tara dugman,
pentru jaf i dezorganizarea teritoriului. In documentele germane li
se zicea Renner uncl Brenner", cursori i incendiari; aceasta cores-
punde frazei stereotipic,e din cronicarii turci, de ex. Asikpagazade,
In leg:Aura cu expeditiile lor: yiktilar, yaktilar ve doyum geldiler",
,,au distrus, au aTs gi au venit Imbuibati". Eran grupati teritorial In
actualele Bulgaria, Grecia de Nord gi Iugoslavia, i erau condusi
de begii lor proprii, care constituiau mai cu seama trei dinastii"
de begi ai acIngiilor (alum' begleri), din tata In fiu: Evrenosoglu,
Malkocioglu i Mihaloglu. Ultimii, Mihalou1lari, Igi aveau centrul
la Cirmen, In Bulgaria de Sud. La 27 octombrie 1595, In timpul InfrIn.
gerii lui Sinan paga, la trecerea precipitath de la podul peste Dunre,
la Giurgiu, Mihai Viteazul printr-un atac rapid i-a prins pe acIngii
dincoace de fluviu si ira nimicit. Un istoric turc contemporan noteaza:.
In vremea aceea, s-a tiat radacina acingiilor gi s-au stins" (Danis-
mend, op. cit,. III, 157). Dupa aceea, Intr-adevar, acIngiii nu mai sInt
mentionati; corpul lor militar n-a mai fost ref Acut.
Chpetenia mentionata In Memoriu era Mehmed Mihaloglu; v.
Iorga, noria lui Mihai Viteazul, I, 229.
6 Nimicirea tuturor turcilor din capital gi din restul tarn s-a
Intimplat la 13 noiembrie 1594; aceasta este data intrrii In actiuna
efectivA a Ini Mihai Impotriva otornanilor.
58
www.dacoromanica.ro
Hanui ttarilor din Crimeea era atunci Gazi Ghirai al II-lea,
zis Bora Viforul (1588-1594, si 1596-1608); cf. J. Hammer
Purgstall, Gesch.ichte der Ghana der Krim unter osmanischer Herrschaft,
Wien, 1856, pag. 75 si urm.
Acestea slut victoriile de la Putinei i Stanesti, linga Giurgiu,
la 14 si 16 ianuarie 1595. Ele slut mentionate j in Cronica Buzestilor
(vezi p. 88) si la Walther (vezi p. 155): Stenest", insa cu da-ta
gresit de 21 ianuarie. Cf. tratatul Istoria Romdniei, It, 958; Iorga,
Ist. Mihai Viteazul, I, 154, care se intemeiaza si pe acest memoriu
al lui Mihai.
9 Victoria asupra hanului Gazi Ghirai al II-lea a avut loe la Serpti
testi, in a doua jumatate a lui ianuarie, iar la 25 ianuarie 1595, lingl
Rusciuc, a alungat ultimele resturi tataresti. V. Cronica BuzeFtilor,
p. 88-89 si Walther (p. 156), acesta din urm fr indicarea
apoi, Iorga, ibid., i Isioria Romdniei,.11, 959.
Sultanul Murad alfil-lea 1-a trimis pe Bogdan, fiul fostului
voievod al Moldovei Iancu Sasul, ca s'a' fie instalat domn in Tara
.Romneasca, in locul rebelului Mihai. Textul italienesc are un certo
Seion Bass con un altro Mustafa Bass". Seion" este imposibil in
turceste; era Hasan. Cronica Buzeftilor (vezi p, 89) mentioneaza.
numai pre Mustafa pasa, cu multime de turci", iar Walther (ed.
cit., pag. 17-18) linumetepe comandantii turci: Achmath Bascham
et Genizar Agam, qui Januae miIum pedestrium praefectus est",
fara, a da numele agai ienicerilor.
Mihai a trecut Durarea impotriva lor pe la Marotin localitate
Imprastiata pe urma" si victoria asupra turcilor a fost categorica;
v. Iorga, op. cit. si Veress, Campania creftinilor, cit., pag. 10, unde
se precizeaza c trecerea Dunrii a avut lo-c la 13 februarie 1595.
Da-t fiind c i domnul Moldovei, Aron. zis Tiranu4" se ridicase
impotriva turcilor, s-a incercat o pedepsire a lui; v. nota 15 la inter-
viul lui Lubieniecki.
De asta data, tot in februarie aproape in acelasi timp", dup.
Memoriul II sultanul (Mehmed al 111-lea) 11 trimite pe fostul domn
al Trii Romanesti (1591-1592), Stefan Surdul, ca s-1 inlocuiasca.
pe Aron voda. Era insotit de un capugibasi si de begul de Silistra,
dup cum spune Walther (vezi p. 161) beg de Silistra era atunci
Mustafa beg (cf. Danismend, op. cit., III, 139) impreunti cu 8000
de turci, dar au fost zdrobiti de banul Mihalcea. V. Iorga, 1st. Mihai
59 www.dacoromanica.ro
Viteazal, I, 158 i Veress, Campania ereftinilor, cit., p. 11. 0 alta
viziune prezinta dr. Szadeczky Lajos, in monografia sa Mihdly hava-
salfdldi vajda Erdlyben. 1599-1601, Budapesta, 1882, pag. 21, care
fixeaza data de 16 februarie pentru aceast victoria romaneasca, ins
el o atribuie exclusiv lui Albert Kiraly, comanc6.ntul lefegiilor arde-
leni, i ungurilor lui, f Ara a-1 mentiona pe Miha/cea, iar pe contra-
voievodul" Stefan Il arata gre0t ca venind sa se instaleze in Tara
Romaneasca. Tot gre0t I] arata i Walther (ed. cit., p. 23-24)
pe acest Stefan ca venind pentru Tara Romneasca; el mai afirma ca.
l-a cunoscut in anul 1597, pe la sfintul Mihai, deci 8 noiembrie, la
masa ambasadorului Poloniei, avind capul acoperit cu un turban,
adica invelitoare turceasca. (tulbando siue inuo lucro cap itis Turcico)",
de la care a aflat faptele ce le relateaza. Memoriul II al lui Mihai
restabile0e ins& adevarul, ap cum e cuprins in documentele vremii.
12 Textul italienesc are: Corvina, pe care Iorga, O ist. a lui Mihai
Viteazul, op. cit., odesface In Cerven-vodd 0 o identifica' cu Cernavoda.
Lisa aceasta nu era Cernayoda de astazi de pe Dunare, de la capatul
podului feroviar spro Constanta, ci era localitatea, destul de impor-
tanta pe atunci, in Bulgaria de nord spre apus de Turtucaia, zisti
Cervena Voda, Apa Roe", sau numai Cervena. Walther (vezi
p. 22) f1 mentioneaza numai pe Albert Kiraly, cu unguri, romni,
cazaci etc.", pustiind S'0ovu1, Orehova, apoi Czirwonam Wodam,
Rosgradum, Babam, Oblocziczam"; deci confirma identitatea Corvina
= Cervena Voda, nu Cernavoda.
13 Faza Calugreni Giurgiu, adica 23 august 20 octombrie
1595, a razboiului Cu turcii, este in general mai bine cunoscuta, din
variatele documente ale vremii.
In Memoriul II, Mihai mentioneaza uciderea a patru pa0 la Calu-
gareni. Insa in scrisoarea trimisa tot de el, la 12 septembrie 1595
din lagarul de la Dimbovita" sub munti, lui castelar
de Liov i hatman de de cimp (Castellan Lw6wski y Hetman Polny) al
Poioniei, apdar imediat dupa lupta, sint mentionati treipa*i. (vezi
i volumul de fata pagina 76.)
14 Hasan pap era fiul unuia dintre cei mai celebri mari-viziri
turci, Sokollu Mehmed pap, care fusese un Orb renegat, Sokolovici.
Lui Hasan pap i se zicea i Tavilzade, fiul celui lung", caci Sokollu
fusese foarte inalt, sau Sokolluoglu Hasan pap. Al.oft-pe rind begler-
beg de Sam (Damasc), Anatolia, Buda i de Rumelia. In expeditia
60
www.dacoromanica.ro
lui Sinan paga contra Td.rii Romdnegti, acest Hagan paga fiul lui Meh-
med paga era comandantul trupelor de litirtuiaPd, de guerrilla, zise
orhact (ctete: cearhagi; arha Insemnind hdrtuiald., escarmouche,
guerrilla), care se rdspindird In toatd tara pentru jaf gi dezorgani7are.
Mai tIrziu, a jucat un ro/ reliefat In ocuparea Egerului i In Walla
de la Mez6keresztes, clgtigatd de sultanul Mehmed al III-lea. V.Danig-
mend, op. Cit. III, 158 gi passim, gi Iorga, 1st. Mili. Vit., I, 195.
1') Eger, orag i cetat-e importantd In Ungaria de Nord, In latinegte
alto limbi europene Agria, In nemtegte Erlau, gi In turcegte Ere
sau Egri. A fost cucerita de sultanul Mehmed al III-lea, la 12 octom,
brie 1596, prin predare, vire ile", comandantul cetd/ii fiind Nydry.
Comandantul suprem a/ ostilor cregtine, in aceastd campanie era
print.ul Maximilian de Habsburg, care, Impreund eu Sigismund Bt-
hory, principele Transilvaniei, au fost Infrinti In marea battilie de la
Meztikeresztes (Cirstegti, In Cronica Buzeftilor, vezi p. 98; Haova
pe turcegte, Cimpia crucji"), la 25 gi 26 octombrie 1596.
16 V. asupra a.cestui pasaj mai sus, Introducerea p. 16.
17 Turnul care era In fata Nicopoluiui" este desigur Turnu-Mdgu-
rele, gi cetatea Turnul" este mentionatd gi In Cronica Buzqtilor
(vezi p. 99). Actiunea aceasta a avut loe In noiembrie 1596, dupd
ocuparea Egerului de catre turci; v. Iorga, Ist. Romdnilor, V, 315.
La Inceputul anului urmiltor, 1597, beglerbegu/ Rumellei, Sokau-
oglu Hasan paga ardta cd lui Mihai i s-au iertat toate pcatele
s-a trimis steag (de domnie) aga cum mentioneazd gi Memoriul
II si Walther (vezi p. 1S0).
18 In toamna anu/ui 1597 a Incercat Fetih Ghirai, irate/a hanului
.Crimeii gi mogtenitor al Ironului, adicdlka (Walther, ed. Papiu
Ilarian, 47: ab iis Galga ad Gallorurn Delphini sirnilitudinem nun-
cupato), numit de marele-vizir Cagaloglu Sinan paga han in /our/
fratelui su, sd-gi ocupe tronul, dar a fost invins, prins i ucis Im-
preund cu toate rudele sale, dupd legea lui Cinghiz Han"; v.
Hammer-Purgstall, op. cit,, pag. 77-78, gi Danigmend op. cit III,
183. Mihai rea adar legaturi/e cu hanul Gazi Ghirai al II-lea, bi-
rultorul; v. i Iorga, Ist. Rom., V. 322.
19 La 13 martie 1598 a pdrsit domnia Transilvaniei Sigismund
Bathory, despre care Mihai gi-a exprimat cu naduf pdrerea: care nu
gtie nici ce lace gi nici ce vrea" (P.P. Panaitescu, Documente privi-
toare la istoria lui Mihai Viteazul, Bucuregti, 1936, pag. 94). Cf. trata,
61 www.dacoromanica.ro
tul Isteria Romclniel, II, 974. Trivitor la numcle localitatii, textul
italienesc are Leopolia", ceea ce India' o contaminare cu Leopolul,
nurnele latinesc a/ Liovului Lenabergului, dei Oppelnului i se
zicea latinegte Opolia. Cronica Buzestilor (vezi p. 100) o numegte
cetatea Epuliei".
o Memoriul II serie numele primului comisar imperial Jukai".
Cronica Buzestilor (vezi p. 100) li mentioneaza astfel: gi Impa'ratul
trimise 2 comisan: pre Suhai episcopul gi pro Igvan"; iar Memoriul
I (Papiu liaran, op. cit., 256): Comissarios quoque. M. V. S. Re-
verendum D. Episcopum Agriensem et Magnificum D. Istvanffy".
21 Satire/ (citegte: Satirdjl, satirgiu, de la sat/I.", cutitul mare
al mAcelarului) Mehmed paga a fost yeniveri agczsr. (citegte: ieniceri
agas1), adic comandantul corpului ienicerilor, in care calitate parti,
cipd la lucrarile divanului imperial, alAturi de viziri, pe urma vizir
deci ministru", In acceptiunea modern iar la 14 mai 1595
fusese numit de care marele-vizir Ferhad paga, care era la acea data
serdar-i ekrem, comandant suprem al armatei turcegti Impotriva prii
Rom0nesti, in functia de Pali, adic6 guvernator al vilaietului Iflak
provincia otomana Tara Romaneasca punIndu-se astfel cap6t
(din fericire numai pentru citeva saptarnini) autonomei Aril, into-
grata total in Imperiul Otoman. In expeditia condusa apoi de Sinan
paga, dupa destituirea lui Ferhad paga, Satirgi Mehmed paga, dupa
cum am vazut, s-a instalat la Bucuregti, in capitala noului vilaiet
turcesc. Dar a suferit Infringerea gi a executat pripit, o data cu Sinan
paga, retragerea din Tara Romaneasc.
Ulterior, Satirgi Mehmed paga, numit la rindul shu serdar-i ekrem,
pleca de la Belgrad, la 18 iunie 1598, ca sa ocupe Oradea, aga cum
spune gi Memoriul I (ed. Papiu liaran, pag. 256) di Oradea era ase
diatl. de Zathersi Mehemet". Hanul Crimeii, Gazi Ghirai al II-lea
tmOcat cu otomanii, participa gi el /a operatie, Cu tatarii sal crime-
eni. La 2 octombrie 1958 a Inceput asediul Orazii, care a fost far rezul-
tat, gi la 4 noiembrie oastea turceasca se retrage. La 6 iulie 1599,
Sattrgi Mehmed paga este executat. Cf. Danigmend, op. ca., III,
186-192.
22 Era Aga Leca, cu 3500 de oameni; v. Iorga, 1st. Rom., V, 329,
gi Cronica Buzegtilor, p. 100.
28 La 20 septembrie 1598 a avut loc prima ciocnire a lui Mihai
ou Hartz Ahmed paga (serdar" inseamn comandant de caste");
62
www.dacoromanica.ro
cf. Iorga, 1st: Mih Vit., I, 276, car socoteste ea Pasa de Caramania
poate fi Hadhnbul de dincolo" (?). lush' Blcescu (ed. cit., 215),
intemeiat pe Engel, arath a la aceasta lupta era de fat Ramazan
bei de Adana". Acest Ramazanoglu (zad persan corespunde
lui oglu turcesc, fiul lui") Mehmed pap, valiul de Adana, in sudul
Turciei, a fost, la 23 octombrie 1597, si la despresurarea Timisoarei
din asediul lui Sigismund Bthory.
Memoriul II greseste, .de-asta dat, dud afirm c era prezent
aoeast lupt i Karaman pasa". Beglerbegul de Karaman (Cara-
mania") era In acea vreme Hizir (citeste romneste: Hier) pap;
of. Danismend, op. cit., III, 167. Karaman este si nume propriu;
din care romnii au fcut Caraiman. Hafiz Ahmed pasa, fostul begler-
beg de Bosnia, era.eunuc, si avea deci apelativul Hachm", care a dat
In romneste hadimb". El fusese numit efectiv, de .cittre sultanul
Mehmed- al III-lea, comandant (paznic) al trmurilor Dundrii"
(Tuna yahlart Muhafizr), asa cum prezint4 lucrurile istoricul contem-
poran otoman Selniki Mustafa, la Danismend, ibid., III, 188, si
cum spune i Cronica Buzeftilor: trimisese impratul turcesc pre
Hadam pap s fie pap la Diio pe margine" (vezi p. 100).
24 Asupra acestui epizod vezi Introducerea, p. 23 si mai departe,
Cronica Buzevtilor, p. 102.
2P Cladova este pe Durare, trmul iugoslav, exact in fata Turnu-
Severinului. Imediat llng aceast docalitate, in aval, se gsesc rui-
nele cettii Cladovei, zis in izvoarele medievale Castelul florentin",
sau numi Florentin". Refacut de turci, a fost numit, spre
tul secolului al XVII-lea (v. Danismend, op. cit., III, 467, la anul
1689) Feth til-islam,.sau Fethislarn, Cucerirea Islamului", de unde
rafia europeana Fetislan. Cronica Buzutilor (vezi p. 102) mentio-
oaz de asemenea faptele, cu deosebire c s-au intorsu Mihai-voclii
cu toate stile i cu mult dobind, ca sa treac Dunrea pre la
Rusav", deci pe la Orsova, zis turceste irseve.
116 La 5 noiembrie 1598 Mihai se intorsese la Tirgoviste, la scaunul
sal; v. Blcescu, ed. cit., .215.
SatIrgi Mehmed pap nu a fost mare-vizir. Numirea lui Ibra-
him pasa ca mare-vizir a avut loc la 6 ianuarie 1599 si a ocupat aceast
functle suprema pind la 10 iulie 1601, cind a murit. E cunoscut sub
porecIa de Damad (Ginerele", fiinda era intr-adevar ginerele sulta-
63
www.dacoromanica.ro
nului Mehmed al III-lea) Ibrahim pasa, era bosniac sau croat de ori-
gine, si a mai fost mare-vizir de doua ori fnainte: prima. data Intro
4 aprilio si 27 octombrie 1596, si a doua ()ail Intre 5 decembrie 1596
si 3 noiembrie 1597; v. Danismend, op. cit., III, 497-498.
29 A doua renuntare a instabilului Sigismund Bthory la tronul
Ardealului. La 29 martie 1599, cardinalul Andrei Bthory vdrul
venit din Polonia o data cu turcofilia lui, este ales de dieta tran-
silvand principe al Transilvaniei; v. tratatul Istoria .Romdnici, II,
984.
29 Textul italienesc: Ciomurtan Tommas, dar e scris si Ciarmutan.
Pe acesta, Iorga, Ist. Mih. Vit., I, 288, fl considera de origine roma-
neasca, Ciomirtan, !ma era nobil din Lemnia-Lemhny din scaunul
Kzdi, deci secui (Veress, Doc., VI, 57.
80 Textul italienesc: Palatiz Giurgia, deci una din variantele roma-
nesti, Giurgiu, ale lu Gheorghe ; desi poate sd redea sfrbescul Giuragr
Djuradj. Era dup..' 26 iulie 1599; v. Iorga, 1st. Mih. Vit., I, 288:
mare capitan de Banat, de origine sfrb". Gheorghe Palatici-Palatics
(ungureste) mai fusese la Mihai. Dupa prima incursiune a acestuia
la Nicopol fnainte de expeditia lui Sinan pasa Palatici a fost
trimis la Alba Julia, de catre domnul roman, ca sa obtina bani, ostasi
i munitii contra turcilor. Cf. Veress, Campania creftinilor cit., pag. 15;
la pag. 45, Silvio Piccolomini, comandantul roatei" de florentini,
arata ea un gentilhuomo Polaccho (de fapt, era croat) detto il Signor
Giorgio Palaticz, venuto a servire questo principe venturiere con
60 huomini".
31 Memoriul are gresit: Mehmed, In loe de Mahmud; v. Iorga,
1st. Mih. Vit., I, 288. In 1601, In noiembrie, clnd Mihai era asasi_
nat lng Turda, el era pas la Giurgiu, ca muhaflz (comandant-
paznic al cetatii) si se temea Inc de fostul domn al Tarii Romnesti;
V. Iorga, se. Romdnilor, V, 369. Acest Gizelce (citeste:
Frumuselul") Mahmud pasa a ajuns In anul 1603 caimacam (loctii-
tor) de mare-vizir si a luptat contra rasculatilor zii celali" din
Anatolia ; v. Danismend, op. cit., III, 216.
33 Vezi asupra acestei afirmatii a lui Mihai, ca marele-vizir Damad
Ibrahim pasa ar fi volt sa-i dea lui i steagul-sangeacul Transilvaniei,
adica domnia asupra acestei taxi, preferindu-1 fnaintea cardinalului
Andrei Bthory, Iorga, Ist. Mih. Vit., I, 289. lar despre conspiratia
lui Andrei Bthory cu polonii si cu Ieremia Movil, domnul Moldo-
84
www.dacoromanica.ro
vei, dezaprobat chiar *i de turn, vorbe*te Mihai *i in Memoriul I
(ed. Papiu Ilarian, pag. 257j.
33 Ora*asitizi in Cehoslovacia ; ungure*te Kassa, nemte*te Kaschau,
In rormine*te i s-a zis Ca*ovia, dupli forma latineasa Cassovia.
34 Prima mentinne, de ctre Mihai, a lui George Basta, frti
arta cine era acesta *i frti' a face, nici mai tirziu, aprecien i asu-
pra lui.
ae Vezi asupra acestor jocuri politice ce se teseau intre cardinalul
Andrei Bdthory, acum principe al Transilvaniei, *i generalul coman-
dant al trupelor austriece George Basta, Iorga, Ist. Romdnilor, V,
334. Mihai dezvtiluie duplicitatea lui Basta *i in Memoriul I (ed.
cit., 257-258).
3e Btlia de la elinabtir lingti Sibiu, de la 28 octombrie 1599.
37 Fiul lui Nicolae PAtra*cu, a fost domn al Trii RomA-
ne*ti; v. Iorga, se. Romdnilor, V, 340, intemeiat pe documente.
Altirturia categoricti a lui MilEai, in acest Memoriu al sail, cd 1-a trimis
pe fiul su domn in Tara Rormineasc, la cererea boierilor, nu a fost
luat in considerare In tratatul Istoria Ronzdniei, H, 987.
38 Cf. Iorga, Ist. huh. Vit., II, 19, *i id., Ist. Romanilor, V, 340.
Memoriul I (ed. cit., 258-259) mentioneazti de asemenea venirea
unui Legatus Turcicus" la Mihai, in Transilvania, zis *i ceau* (Chian-
zius Turcicus, gre*ealti de tipar pentru Chiauzius), pe care insti Papie
'Harlan 11 traduce romne*te greqit: Chiaia turcesc". Ins& chehaia
(kdhya, cite*te in turce*te) era o functie cu totul deose-
bitti de a unui ceau*; chehaia era un reprezentant, la noi, al domnului,
dar *i al unei alte institutii, firme, societti etc., pe cind ceauplui
i so incredintau misiuni caro corespundeali cu ale unui ambasador
european, *i in acest caz el era ceau*ul Portii. Acest ceau* i-a des-
chis lui Mihai ochii asupra tr&irii transilvano-po/ono-moldovene
fatti de imprat si Tara Romrmeascti, adica fat de ere*tintitate.
:)9 Este vorba de Skrzyniecki sosit la Alba lulia inaintea
Taranowski la inceputul lui februarie 1600; v. Corfus, op. cit.,
pag. 66 *i documentele. Relatarea Memoriului II e veridicti. i Cro-
nica Buzevilor mentioneazti tratativele cu polonii, pe care le a tribuie
domnului *i le dezaprob. (vezi p. 107).
65
www.dacoromanica.ro
5 Literatura romAnd eche, vol. II
40 Jan Zamoyski, cancelar si mare hatman (prim-ministru si co-
mandant suprem) al Poloniei, care i-a sprijinit pe Movilesti atit in
Moldova aft si In Tara Romneasca, a patronat o politic' prootomana,
a intervenit direct si personal la inlaturarea lui Mihai din calea
obieetivelor sale. V. si nota 19 la interviul lui Lubieniecki.
41 La 2 mai 1600 a dat Mihai ordin trupelor sale din Transilvania
sa treaca muntii In Moldova ; la 5 mai, un corp de oaste ataca Suceava;
v. tratatul Istoria 1?onn2niei, II, 987.
42 Oras al Ungariei de nord-est, zis unguresie Huszt, apoi al Cellos-
lovaciei, astazi facind parte din U.R.S.S., din Rusia Subcarpatica.
43 Textul italienesc: sotto il Generalato di Zekel Moises: Moise
Secuiul (ungureste Szek,ely Meizes), comandant al unui detasament
unguresc, l-a inso tit pe Mihai in Moldova, unde apoi a fost lasat de
Mihai impreuna cu Udrea, Negrea si Deli Marcu sa pazeasca
tara, atunci clad s-a intors in Transilvania. Lisa la 4 septembrie
1600 asadar inainte de Mirislau Moise Secuiul a trecut in tabara
adversa, la cancelarul polon Zamoyski; v. Corfus, op. cit., pag. 149.
Sfirsitul lui este cunoscut: la 17 iulie 1603 cade in lupta de la Stupini
linga Brasov, cistigata de Radu erban, domnul Tarii Romanesti,
tot in numele imparatului Rudolf al II-lea, impotriva lui Sigismund
Bthory revenit pentru a patra (lark' in Transilvania si a nobi-
limii maghiare transilvane. Aceasta, dupa ce veleitarul Sigismund
Bthory nu reusise sa se mantilla, sprijinea acuma pe Moise Secuiul,
proclamat principe, si era ajutat, de asta data', de un puternic contin-
gent turcesc si tata.resc; cf. tratatul Istoria Ronzdniei, II, 1006.
44 Gaspar Kornis, grof transilvanean, sub Sigismund Bthory
a lucrat cu IIabsburgii impotriva aliantei cu turcii. La 1594, lijad
comandant al cetatii Huszt, e infrint de turco-tatari intr-o incursiune
neasteptata. La 1596, Sigismund Bthory ii doneaza Iernutul (ungu-
reste Radnt, in partile Dejului; de aci apelativul de radnti" Gds-
pr Kornis). Andrei Bthory 11 trimite la impratul Rudolf al II-lea
pentru ajutor i aceast interventie face ca la urma s fie trimis
George Basta in Transilvania. Ca adversar al politicii filoturce a
cardinalului, in lupta de la )$elimbar Kornis trace de partea lui Mihai,
usurindu-i victoria; cf. Balcescu, ed. cit., pag. 232, si Jerga,
Ronzdnilor, V, 336. In Memoriul I (ed. cit., 259-260) se dau detalii
asupra complotului pus la cale de Sigismund Bthory cu Moise Secuiul
alti cpitani unguri din slujba lui Mihai, ca Gaspar Sibrik si George
66
www.dacoromanica.ro
Mak ultimul oferindu-se si-1 impute pe Alihai (quod me globo
trajiceret) a5a cura aratd, mai bine, Balcescu, ibid., 324 5i 336
urm. In Memoriul I, Mihai nu-1 mentioneaza 5i pe Ga5par Kornis
Ins in toamna anului 1601, dupa ce-1 trdase pe Mihai, este prins
5i executat; v. Pallas Nagy Lexikona, X kiitet, 796-797.
4') Comisan i imperiali eran acum Bartolomeu Pezzen, David Ung-
nad 5i Mihail Szkely. Pezzen, doctor utrius juris", fusese inca in
anul 1590 ambasador al imparatului austriac la Poartd (cf. Zinkei-
sen, op. cit., III, 584). In Memoriul II este pomenit cu numele, mai
jos. Si in Memoriul I, catre imparat, Mihai subliniaza ca nu a le5it
nici eft e negru sub unghie din vorba lui (ed. cit., 288: nee ungvem
latum ab ea conclusione recessi, quam cum Domino Peczen habui).
Pentru ceilalti doi comisan i v. mai departe.
Textul italienesc: con un altro mio barone", nenumit. Acest
boier era logoratul Teodosie Rudeanu. El fusese lasat ca loctiitor al
lui Mihai pe ling dieta nerrie5ilor unguri, secuilor 5i sa5ilor transi/.
vaneni, cIt timp a durat expeditia din Moldova; v. Iorga, 1st. Romd-
nilor, V, 348. Cronica BuzeFtilor (vr. p. 109) confirm. 5i de ast
data Memoriul II: 5i trimise doi bojar, pre Tudosie logofatul 5i pre
Corne5 Ga5par, rugindu-se imparatului s-i lase Ardealul, ca 1-au
dobindit cu sabiia, 5i s-1 sloboaza asupra turcilor; sa mearga intii
la Timi5oara, sa o ia de la turci 5iss o ja imparatul."
47 Textul italienesc: quel spergiuro et infame Ciacchi. Stefan
Csky d Keresztszeg, capitan general al Transilvaniei, a ramas la
Selimbar alturi de cardinalul Andrei Bathory. Dupa aceea, impreun
cu Ga5par Kornis, a fost pe fag partizan al lui Mihai, insa 11 submina
cu once ocazie i pretutindeni. rmperialii volr, la un moment dat,
sa fac din el un guvernator al Ardealului; V. Iorga, 1st, Romeinilor,
V. 349. Fost curtean al Itzi Sigismund Bthory, chid acesta ajunge
din nou In Transilvania, 11 face, impreuna cu Moise Secuiul, capitan
suprem al o5tilor ardelene, lush la 3 august 1601 slut zdrobiti cu totii
la Gorslau, de catre Mihai laolaltd. cu Basta. Csky 11 tradeaza. apoi
5i pe Sigismund Bthory 5i trece la Basta, deci la Imparatul, care-1
raspidte5te cu domeniul Szdvr; moare In anul 1605; v. Pallas
Nagy Lexikona, IV, 395.
48 Valiul (guvernatorul) sau beglerbegul de Timi5oara adica
al vilaietului turcesc Teme5var" L totodata muhafiz (castelan-
67 www.dacoromanica.ro
5*
comandant) al acestei cetati, era atunci Cafer-(eiteste Geafr") pasa;
v. Danismend, op. cit., III, 167.
49 Textul italienesc: Serenissimo Arciduca Mathias. Arhiducele
Matia riu Matei, cum se serie uneori, cad 1Iatia si Matei slut douti
nume diferite, inch' din s. Scriptura, pe latineste Mathias si Matt-
haeus; ungureste Matys, pronunta Mtias, i Mat, primul fiind
nnmele regelui Corvin, scris romneste Mateias, socotindu-se ca fiind
diminutivul numelui Matei) era fratele imparatului Rudolf al II-lea,
pe care mai tirziu, in 1608, 11 obligas abdice, ocupind el tronul.
De la 1593 WeepInd, Matia de Habsburg, era guvernator al Ungariei
sttipinite de austrieci, lar dupa dezastrul suferit de arhiducele Maxi-
milian la Mezkeresztes, in 1596, Matia ajunge si comandant suprem
al trupelor imperiale din Ungaria.
In Memoriul I (ed. cit., 262) Mihai arata imparatului ea', In urma
Behimbarilor i impotriva instabilittii ardelenilor, i-a trimis la
Curtea sa pe loan Rcz, Nicolae Vajda .si Martin Florvth, ea sa-1
informeze, dar acestia au fost prinsi de conspiratori si aruncati in
ocnele de sare. In Memoriul H nu stilt mentionati; se arata numai
efeetul acestei incercari a lui Mihai, caruia arhiducele Matia Ii serie
cti 1-a instircinat pe Basta, cu altii impreuna, su-1 ajute..
" Textul italienese: Guyasi Paul. Numele acesta, care arputea
fi ungurescul Gulysi Pal, este ireperabil In doeumentatia vremii.
Socotim ea trebuie sa fie citit Gyulafi Paul, eaci un Gyulafi cu 200
de ealarasi se afla, In anul 1595, in armata lui Sigismund Bahory
venita fn ajutorul lui Mihai; v. Ioachim Craciun, Scrisoarea lui Petru
Pellrdi privitoare la ajutorul dat de Sigismund Bdthory lui Mihai
Viteazul En campania din 1595, in Anuarul Institutului de Istorie
Nationald, Universitatea din Cluj, vol. VI, Cluj, 1935, pag. 7, extras.
61 Textul italienese are, In douti rinduri, forma: Jasnada, un topo-
nim inexistent. Este stlicirea numelui Satmar, zis astazi Satu Mare,
In forma lui ungureasca: Szatmar. Intr-adevar, la 4 septembrie 1600,
Basta se apropiase de Samar si se afla in lagraul din Maitin Maj-
Oily, o localitate din apropierea acestui oras-eetate; cf. Ve're'rs-
Basta Gyargy hadvezr levelezse s iratai (1597-1607) Epistola
et act:a generalis Georgii Basta (1597-1607), In: Monumenta Hunga-
riae Historica Diplomataria vol. XXXV =-- Magyar Trtnelmi
Emlkek, cis& osztdly: Okmdnytdrak, 37 k6t,. kiadja a M. Tad. Akad.
68
www.dacoromanica.ro
vol. I (1597-1602), Budapest, 1909, pag. 408. V. mai jos Memoidul
comisarii imperial; David Ungnad si AIihai Szkely Ii scriu lui
Mihai tot din Jasnada" ; tot ei ii scriu si lui Basta: Datum Saggmar
(Szatmar) den 8 Augusti 1600, In Veressr ibid., 1,400 publicat din
nou, In extras, In Hurmuzaki, Documente, XII, 994 si II, 850. V. si
Szddeczky, op. cit., pag. 13: In august, David Ungnad si Mihai
kely se aflau la Satmar,. unde Mihai Viteazul tiimite soli la acesti
comisan i imperiali, pe banul Mihalcea i Teodosie logoratul.
52 Tradarea pe fata a lui Moise Secuiul fata de Mihai, care se lure-
dea mult In el, si fuga lui la polonezi, la cancelarul Zamoyski, unde
se tinea si Sigismund IBthory In acea vreme, este mai ciar expusa
de domnul roman in Memoriul I (ed. cit., 261-262). Aci se arata si
planul conceput de acesta de a-1 ataca din spate pe marele vizir Damad
Ibrahim pasa, care se pregatea s piece din Belgrad ca sa cucereasca
puternica cetate Kanizsa (a plecat la 22 iunie 1600 si a cucerit-o la
22 octombrie; v. Danismencl;qp. cit., III, 203 si 205), pe cind in Memo-
riul II e mentionat numai intelegerea ce a avut-o Mihai cu pasa do
la Timisoara (Cafer pasa) ca acesta sa predea cetatea, de uncle, fire#e
Mihai putea cadea In spatele ostilor turcesti ale marelui-vizir, plecato
In expeditie. In Memoriul I Mihai explica imparatului ca conflictul
ivit intre Basta impreuna cu nobilii maghiari si el, a facut posibila
cucerirea cetatii Kanizsa de catre marele-vizir otoman (ibid., 265).
De altfel, cuna era natural, In Memendul I prezentat imparatului, nu
altor principi europeni, Mihai staruie mai indelung asupra acestor
puncte, precum si asupra desfasurarii evenimentelor inainte si dupa
pina la sosirea sa, cu peripetii, la Viena.
53 Textul italienesc, de doua ori: Gene. Iorga. O istorie Mihai
Viteazul, cit., pag. 81345 o lasa neidentifieata. Nu este, cum s-ar
parea, Ineul, ungureste Jend, care era atunci resedinta unui sangeac,
beg turc, zisd pe turceste Yanova, ci este localitatea Gncz (ortogra-
fiata in documente: Geoncz, Ghintz, Ganz) din fostul comitat Abauj-
Torna In Ungaria superioara, astgzi Slovacia. George Basta, generalul
auspiac, se gasea decay In Gancz, in mai 1599 si in august 1600%.
v. Veress, Basta levelezse, cit., I, pag. 212 i 401. De acolo a pornit
apoi spre Transilvania, manevrind pe drum si cu nemesii unguri
cu Mihai, in vederea instalarii trupelor sale In aceasta provincie atit
de contestata.
69 www.dacoromanica.ro
64 Textul italienesc: Alard Ferenz et Ahalasi Gabor. Primul,
Francisc (Ferenc) Alrdi, era un nobil maghiar transilvanean, deci
membru al dietei. Al doilea nu era, asa cum credea Iorga, O istorie
a lui Mihai V iteazul, cit., pag. 9/346, Gabriel Szalnczy (Szalnczy
Gabor) cunoscut de altfel In acea vreme ci era Haller Gabor
de Hallerk6, grof si fispan al comitatului Tirnava. Vezi Hurmuzaki,
Documente, IV-1, pag. 123 si 125: la 6 septembrie 1600, m.embrii
dietei transilvane, Csky, Bornemissza, Francise Alardi si altii
trimit o scrisoare Impotriva Iui Mihai, comisarilor imperiali David
Ungnad si Mihail Szkely, ex nostro Legato generoso Domino Ga-
briele Haller". Szdeczky (op. cit., pag. 189) arata, dupg Hurmu-
zaki, ibid., i Wolfgang Bethlen (Historia de rebus Transilvanicis
ed. II, Vindobonae, 1783, vol. IV, pag. 549) c nemesii unguri i-au
trimis la Basta pe Francisc Alardi si Gabriel Haller. Veress !ma
(Basta levelezse, cit., I, 408) publicInd o scrisoare a lui Basta, datat5.
de la Maitin la 4 septembrie 1600: ...questa mattina poi m' capitato
in tutta diligenza un cavaliero transilvano coa lettere di tutta la
crede ca Bethlen greseste dhad doi soli nemesi la Basta.
Memoriul II al lui Mihai, fara nici o conexiune cu Wolfgang Bethlen,
confirma ciar solia celor doi nemesi unguri deodatil. Dupa
dei invins, Mihai Ii scrie lui Basta di vrea sa ramlna In slujba Impa-
ratului si-i trimite In chezasie familia sa. Francisc Alardi este printre
membrii dietei transilvane care aecepta oferta aceasta.
" Textul italienesc: David Ungnod insieme con ZekeI MichaI.
Amindoi erau comisan i imperiali. Cronica Buzetilor ii cunoate
Si ortografiazd (pag. 109): ,,lar lui Mihai-voda veni-i sol de la Impara-
tul crestinese Rodoful, anume Ognu David si Sechil 1\Iihai". David
Ungnad, liberus Baro in Sonneggh" (Hurmuzaki, Documente, IV-1,
pag. 125), fusese ambasador al imparatului Austriei la Istanbul In
1574 (v. Zinkeisen, op. cit., III, 554). Mihail Szkely de Kvend
care nu era ruda cu omonimul su, Moise Szkely Secuiul
era cApitan-comandant al cetatii Satmar (Szsleczky, op. cit., pag. 301,
si Hurmuzaki, Documente, IV-1, pag. 125): Michael Zekely de
Kewend, arcis et praesidij Zattmareiensis supremus capitaneus".
66 Textul italienesc: Transilvani, Todeschi, Ungheri et Basta.
E lupta de la Mirislau, la 18 septembrie 1600.
70 www.dacoromanica.ro
57 Acest epizod cu masacrarea celor 900 de secui in niste cot*
(in carte canille)", relatat si In Memoriul I (ed. cit., pag. 265), dupa
cum a relevat si Iorga (0 istorie a lui Mih. Vit., cit) nu este inregistrat
In alte surse ale epocii.
Textul italienesc: anche nella mia Chiesa, quale io havevo
fatta edificare per avanti, sono entrati et hanno defossato le ossa
di Haaron Vaivoda, che tanto tempo fa era sepulto et d'alcuni altri
miei Baroni et le buttarono via; tale inhumanit n,on fu usata dalli
Pagani".
59 Textul italienesc: Sicoli Sebastian et Vihes Miclens. Nume
stilcite", zice Iorga, O istorie a luilih. Vit., pag. 10/347, si nu le
descilceste. In Memoriul I (ed. cit., 266) se mentioneaza: Sebasti-
anum TWOli ad me in munere Legationis expediverunt cum multis
aliis potioribus Transylvaniae Nobilibus". Vezi apoi .la Szdeczky,
op. cit., pag. 207, scrisoarea lui Basta, la 5 octombrie 1600, de la
Vidombac, catre Mihai, care-si avea tabara la Simpetru-Prejmar,
fiind dusa de Thekly Sebestyn (de Ksmrk, bunicul vestitului
Emerjo Tklyi, regele curutilor", din sec. XVIIXVIII) cu citiva
nobili transilvneni". Veress, Documente, IV, 216-219, reluat de
Iorga, 1st. Mih. Vit., II, 108, publica documentul care arata ca dale-
gatul imperial Sebastian Tkly era intovarasit in misiunea sa la
Mihai de nemesii Nicolae Vitz si Martin Bnyai. Memoriul II,
dictat de Mihai, coatine forma romneasca a numelui unguresc Mikles
(Nicolae) Miclaus. Vihes Miclens" (evident o greseala a copis-
tului san a lui Pernice, in loo de Micleus") este deci: Vitz Mikls
Miclaus. Miclaus Vitz, in anul 1599, era fispan al comitatului
Turda; cf. Iorga, 1st. Mih; Vit., I, 286. El a,fost trimis i atunci sol
la Mihai, impreun cu Gheorghe Ravazdi, din partea cardinalului
Andrei Bthory; cf. Szdeczky, Mihl11 havasalfadi Vajda Erddly.
ben, 1599-1601, Budapest, 1882, pag. 25.
6 Textul italienesc: VII mila cavalli in circa. Cifra este desigur
gresit copiata. Vezi asupra imprejurarilor acestei calatorii la Viena
si Praga, Iorga, 1st. Mih. Vit., II, 111-116. Apoi, in documentele
publicate in anexa la Sz Adeczky, Erdly es Mihdly Vajda, cit., pag. 225
se vede a. Mihai avind calauz pe capitanul Nicolae Segnyey
(Sennyei) de Lapispatak, un mare admirator al sail (ibid., 227, 239
71
www.dacoromanica.ro
i 406-407) a sosit la-Oradea, la 11 decembrie 1600, Cu o escortrt
de 3000 oameni. Comandantul cetAtii Oradea, NyAry, ostil fatrtdo
domnul Tdrii Romitneti i al Ardealului 61 al Moldovei, se opune
categoric acestuia ca s treacd mai departe cu atita oaste, tacit Mibai
pleac5. spre Viena numai Cu 300 de oameni, restul bisindu-1 In urmil.
Pe drum s-au mai imputinat. La 12 ianuarie 1601, Mihai a intrat
In Viena, ciad nu mai avea deelt cam 70 de cai pe IMO el; v. rea.
tarea la Siadeczky, ibid., pag. 231.
www.dacoromanica.ro
MI HA.I VITEAZUL
Dospro biltfilia de la CAlugareni
13123 august 1595
[SCRISOARE DIN 12 SEPTEMBRIE 1595
CATRE STANISLAW 21:5LICIEWSKI, BATMAN
DE CIMP lI CASTELAN DE LIOV.]
AUREL DECEI
www.dacoromanica.ro
73
loan Mihai din mila lui Dumnezeu, palatin ereditar al Tara
Romiinesti.
www.dacoromanica.ro
74
1mpotriva persanllor, care 1i dau de furca Zdravgn. Apoi o
alta oaste nu mai mica, Impotriva frincilor8, care tot asa
macin cumplit fortele pe mare.
Acestea pe care le socotim sigure vi le instiintam Domniei
Voastre si at mai staruitor v rugam ca pe acestea sa le
cintariti In mima voastra si s5. ne trimiteti cit mai curind
ajutoare, nouti, crestinilor. Caci niciodat nu va fi mai usor
decit de astti data s putem sa4 zdrobim pe vicleanul dusman
"Ana la capat, numai data ati voi s ne sprijiniti cu trupe
auxiliare. Eu fireste, ca toate ca doresc peste masura s
npustesc iarsi asupra dusmanului, socotesc totusi
trebuie asteptat ajutorul celorlalti crestini. Iarsi
v rugam staruitor s vil indurati de treburile crestin.esti
sil stingeti focul care arde paretele vecinului, in.ainte ca el sil
v ajung pe voi. Asta intr-adevr vii rug5m, 1nainte de
toate, ca daca ati hoir1t sii ne aduceti ajutoare, ca sa fina
asigurati de asta cit mai tare 0 sti fie limpede pentru noi
vointa Domniilor Voastre. i acum mii incredintez priete-
niei Domniei Voastre.
Dat In lagrul de la Dimbovita la 12 septenallvie 1.595.
(Pe des:) Copia scrisorii palatinului Tarii Romanestilo
care mtiritul castelan al Lwowului si hatman de cimp etc.
NOTE
75www.dacoromanica.ro
dupa ce a fost rlinit, dar desigur u5or., In violenta ciocnire de la
Calugareni ca valiu, adica guvernator al vilaietului Iflak anexat
Inperiului Otoman. Satlrgi Mehrned pap Incepu, cm ajutorul bucu-
re5te.nilor, sa construiasca o fortareata cu nouti turnuri, care a ramas
In amintirea poporului, ca palanca /ui Sinan"; v. Iorga, Istoria
Romcinitor, V, 301, dupti documentele polone publicate de loan Bog-
dan In colectia Hurmuzaki.
Acest Hasan pa5a este fiul celebrului mare-vizir Sokol/u Meh-
xned pa5a 5i in expeditia din Tara Romaneascti era comandantul tru-
pelor de hiruiallt, zise garhaci (v. nota 14 la Memoriul II).
Lat.: Be/latorum uix sunt duodecim mi./Ea." Prin bellator"
trebuie Inteles luptator de prima linie.
Lat.: numeratis etiam Tyronibus Adsamulgis. Agemoglanii
corespundeau aprozilor de la curtile, domnilor no5tri, insa erau top
calari.
7 Lat.: inter quos unus erat Czausius insignis.
8 Lat.: in Francos. Prin Frenk, Firenk, turcii nu-i Intelegeau In
mod restrins pe francezi, ci In general pe europenii cm care au ajuns
ei In contact Inainte de germanici; in deosebi italieni, apoi francezi
spanioli. 3i romnescul frinc, frincesc, avea acela5i sens.
Lat.: ex Castris ad Dembouizam. Vezi tratatul Istoria Romd-
niei, II, 966: a intocmit tabara la Stoiene5ti, la sud de izvoarele
Dtmbovitei.
18 Lat., tot formula polonil Palatini Moldauiae".
Dat fiind ea In crIncena biltalie de la Ctilugareni romtinii au pri-
cinuit o astfel de pierdere adversarului, ne oprim asupra cifrei 5i nu-
melor pa5i1or cazuti acolo. Walther, dupa Teodosie Rudeanu, stll-
ce5te In chipul acesta numele pa5ilor (ed. cit., 29); Anatolensis autem
(Basscha), Zainensis item, et Heudar Basschae..." Istoricii no5tri,
Intemeindu-se 5i Po alta documentatie, redau In mod diferit aceste
contingente. Balcescu (ed. cit., 96, citIndu-1 pe Baltasar Guerrin):
pa5ii Heider, begler-beiul de Sivas (Capadochia), Hussein, beiul
Nicopolului, 5i Mustafa, feciorul lui Aias-pa5a. /orga, 1st. Alihai
Viteazza, I, 199 5i Ist. Romdnilor, V, 299, utilizInd 5i Cronica Raze-
gtilor (v. ed. cit., pag. 125: Mihai-voda, cu mina lui, tale pro Carai-
man-pa5a"), inregistreaza moartea Pgilor Khidr, Mustafa 5i a celui
de Caramania"; la fel In editia francez . a lucrarii lui larga, Histoire
76
www.dacoromanica.ro
des. Rounutins et de la romanit orientale, vol. V, Bucarest, 1940,
pag. 371: les pachas Khidr, Moustapha et celui de Caramailie".
P.P. Panaitescu, Mihai Viteazul, Bucuresti, 1936, pag. 119 are: pasii
Rasan, Haider si Mustaf a ucisi, iar Mohamed Satirgi rnit. Tratatul
Istoria Ronzdniei, TI, 965, pe ling5. Haidar pasa, aratil pe pasa Rasan
de Timisoara si Mustafa de Bosnia.
Istoricii contemporani, oficiali, turci, mentioneazil ei aceast
lupt de la Kalugeran" Hasanbegzade, Naima, Solak-
zade etc.) si pomenesc tot trei pasi czutt In luptil; v. Danismend,
op. cit., III, 151: Haydar pasa, beglerbegul de Sivas (fosta Sobaste
fn Capadochia), IIiiseyin pap, muhafizul adieu comandantul cettii
si sangeacbeg de Nicopol, si Ayaspasazade Mustafa pasa, beglerbeg
de Fpm (Damasc). Acest Mustafa pasa Ayaspasazade, deci Gut lui
Ayas pasa", era nepot din frate al lui Sinan pasa, cad. Ayas pasa de
Erzerum executat in anul 1568 de marele vizir Lala Mustafa pasa
Roca Sinan pasa eiau frati. Prin urmare, acesti troj pasi au fost
ucisi la Cillugreni, iar al patrulea, Satirgi Mehmed pasa, a fost rnit
numai si pe urm a continuat activitatea.
In felul acesta, scrisoarea lui Mihai, reprodus mai sus, scris
la 20 de zile dup Calugreni, pe baza informatiilor primite chiar de
la prinsi turci, dei nu cuprinde i numele pasilor, d totttsi cifra
exacta. Memoriul II, redactat la aproape sase ani dui-A aceca, afirmti
c au fost omorIti acolo patru pasi, ceca ce nu corespunde adevrului,
dcuarece al patrulea, Satirgi Mehmed pasa, a fost numai rtinit, nu
ucis.
71
www.dacoromanica.ro
SCRISOAREA SI INSTRUCTIUNILE
LUI MIHAI VITEAZUL CATRE SOLII
SA.I LA PRAGA (f6OO)
78
www.dacoromanica.ro
Textul acestui pretios document din anal 1600 deci contempo-
ran cu celebrul Codex Sturdzanus, publicat de B.P. Hasdeu In Cuente
den biltrini (vol. II, BucureV1, 1879-1880) a fost tiparit de
N. Iorga, impreuna Cu celelalte apte descoperite la Viena, in memo..
riul Documente nouei, in mare parte romeinevi, relative la Petru Schio-
pul si Mihai Viteazul, Analele Academioi Romne", Seria H, t. XX,
Meru. Sect. ist., 1899, p. 435-502 (textul la p. 476-478, cu facsi-
milele semnilturii domnului la p. 497)1. De aici o reproducem, simpii-
ficind Intrucitva transcrierea, prin renuntarea la sernnele chirilice.
G. M.
[Textul scrisorii]
Bane Alihalceo si tu, vestiiar Stoico, dau-v
in tire pentru omul cinstitului 111.11)i-oat, ce-au trimes la
noi. Noi de toate bine pre rind am luteles si ce poruncd ne-au
trimes, noi inc am socotit cu credinciosii nostri ce slut
pre 11110 noi si oarneni bdtrini ce stilt mai priceputi aicea,
de stiu de toat[e] rindurile, ce cum ieste pre Intr-alte -tdri
si cum au fost tocmeala mai deinte vrm[e]. Ce noi cum au
fost porunca impdratului i cum au fost scris In crldle
Mrii Lui la noi, ce ne va fi pohta, noi s ddm In stire Imp-
rtii Lui de toate. Ce intr-aceia, noi deci ne-au fost pohta,
am scris tot Intr-aceastd carte ce am trimes la Domnea-
voastr i am scos i porunca impratului si fAglduiala ce
ne-au fost trimes la noi, de o am tremes si acia la Domn ea-
voastril. Ce yeti vedea porunca mpratuluisi fdgdduial[a]
cum ne-au scris i yeti vedea i pohta noastrd ce-am pohtit
de la cinstitul impdrat. Ce, de yeti fi fdcut voi vreo toc-
maid cu Impdratul mai nainte, pin va veni aceast porunc
aciia la voi, iar voi s cdutalli] pre aceastd poht ce-am
pohtit noi, sti va fi bine cu tocmeal[a] ce-ati Mcut intru
chip, voi s 15 sal [i] s fie cum ati tocmit ; iar s v va pilrea
1 Scrisoarea i instructiunile au fost reproduse de N. Iorga, cu
unele moderniziiri, i in cartea sa Scrisori de boieri, scrisori de domni,
ed. IN, p. 228-232.
79
www.dacoromanica.ro
ca iaste mai bun[al ceast. tocmeal[5] ce-am trimes acum si
pohtti ce-am pohtit, iar voi s mrgeti s griti impratului,
s faceti tocmeald pro aceasta pohtti tocinea1[6] ce-am
trimes acum la voi. Ca sa va zice el imparatul catra voi ea
at[i] tocmit voi si ati fticut tocmeal[6], iar voi aveti cuvInt
a-i darea: raspunsu de vet[i] zice: Adevar, fcut-am toc-
meal[a], ce Domneat a ai trimes credincios[ulj Marii-Tale de
credinta si cu aceasta porunca i fgaduial[tij a impartitii
Tale; lar Domnealui au socotit pro porunca Marii Tale *i
ne-au scris s graim Marii Tale ce e pohta Domnii lui".
Ce tocmitd pre aceasta porunca i pohtii ce pohtim noi, sa
nu yeti fi tocmit voi altti tocmeal[a] mai bunti, i nevoiti
de pripit[i] cum mai curind, ca iaste vrmea aproape acum,
cum vedeti si Domneavoastra si cum still si rindul cum iaste
incoace. i, in vrm[e] ce veti tocmi pro aceasta tocmeal{6},
voi cum mai curind de lac sa-m[i] trimteti om cu carte
de olac, sa-m[i] datAii in stire Domnii 1\16le. i am dat
inviitatur[a] i lu Pandazi log[oftit]: ce va va spune si den
gura, acia va dau in s tire.
b[og]b vi ves[e]lit'. Amin.
Pisal ghen. 26 dni2, 1600.
1. imptiratul Miriia lui si Tara Ungureasca sti caute bine
aceasta, cti Alihail voevod Domniia lui n-au gindit cu aceasta
ca are-a fi el in gura turcilor i in loe de peire in Tara Ruma-
neasca, ce toat[a] frica lasindu innapoi, ispitit-au striste
mare. N-au gindit de paguba tarii intr-atitea ani si de chel-
ciugul lui, ce in toate stristile au ispitit in bastiul turcilor.
Ardealul Inca, ce sint 74 de ani de cind au fost lep[a]dat de
supt curuna Tarii Ungurest[ir si au fost inchinat turcilor,
iar Miliail voevod, cu tocmeala lui i cu peire a multi voi-
nici, au luat Ardealul i l-au inchinat cinstitului imprat,
si de acum innainte se fagaduiast[e]. Domnealui, pin va fi
viu, cu mare credinta va sluj[i] imparatului i Tarli Ungu-
resti, si toata crestimitatea; ce se roag[5.1 imparatului si
`raid Unguresti socoteasca pentru aceasta slujba
nevointa ce se-au nevoit, sa-i laso Tara lium[a]neasca
Tara Ardealului, sti-i fie de mosie lui, si cine se va tine den
feciorii lui, s le fie mosie.
80
www.dacoromanica.ro
Alta, pohtesc de la imparatul si de la Tara Ungureasert,
cum ce hotar au Rica printele Mrii Lui, Macsirailean
cu al doilea laniis craiu5 intre Ardeal intre Tara
Ungureasea, acela hotar s fie si acum; den care hotar den
ceastti vrem[e] de riizmiritpl au tras la impilratia Lui: una,
Oradea cu tinutul l3iharului, si llustul cu tinutul Mara-
murrisului, i inutul Crasuei si ale Sonocului si ale Silran-
dului, i Nagbaia5 cu Baia de Sus, si toate tinuturile lor
carele au fost date de Macsimilean Impitrat supt Ardeal,
cum au fost mai dentliu.
Alta, iar pohtescu, cum au avut Domnii ce-au fost
innaintea noasirrt voe de-au dat si au miluit cu sate si cu
olate, au de supt cetti sate, au acum s fie acdia
sl poci[u] da si eu sate si olate cui voiu vrea, cu acea putre
cum au avut all,i domni.
Alta, toate legile Ardealului cum au fast in zilele altor
Domni de se-au ctiutat in Ardeal judecata, ce vom judeca
noi sh' fie judecat, si srt nu mai aibil voe a cutarea lge
intr-altil
Alta, de rindul ostilor, Mdriia impilratului, i Cu svatul
mpratu1uisi cu cei 7 hertegi cu alalti domni crestinesti,
si impreunat[ii] Cu tara Miiriei Lui, bine s' la amente
grijascrt, cil Ardealul si Tara Rumpineascri in ce loo sintu;
toi norocul crestiniaritii iaste aruncat pre aceste 2 Vir[i],
carele sintu bastele, ce se cheam[61 strejile, i apirturil a
toattt crestinritatea; ca', Dumnezeu s fereasc6, de-ar apuca
turcul acste 2 trir[i], ar fi peire a toat{il] crestin[rt]tatea;
tum.Dumnezeu srt fereasc de acia. Derept acia,
Lui de laffa Oiler, alta si de ajutoriu, cind vor
tribui la vrm[e] de treabri, iar Mriia Lui sil grijasc'd sil
trimeatri voinici cc vor tribui. lar, alta, pentru banii de
s vie la noi in luna lu mar(u I2 zile, citu va socoti
Mitriia Lui s ajungri ostilor, stt nu cumva s aib' smenteal.
crestinritatea si edste 2 Vir[i].
Dumnezeu fereasca acia sit nu fie, de-ar dobindi
turcii cste 2 Vir[i], Tara Ardealului si Tara Rum[A]neaseg,
eu asu pohti de la impratul si de la tot svatul si de la cei
sapte hertegi si de la toat[6] tara cum sa-m[i] dea in Tara
81
6
www.dacoromanica.ro
Ungureasc6 olate, cash aibu venit Intru anti o suth de mie de
talere, si pentru aceasta pohtil sil aibu ca[r]le cu pectea
Mrii Lui, cum dup[6] moartea mea s rmle roduhti mieu.
Alta lar, Dumnezeu s fereasch., deac-as ciidea eu in
robie, cum acia Dumnezeu RI nu dea, iar cinstitul Impiirat
cu tot svatul i cu toat[h] tara Mhrii Lui, si cu tot[i]
domnii crestinesti, sh aibh a imbla si a griji pentru nevoia
mea, toti s mral scumpere den robie, i pentru aceasta
Inch pohtescu sh aibu carte, de la Impruia Lui si de
la tot[i] domnii crestinesti.
Alta, cum au dat Imphratul lui Bat[]r Jigmons titelus
de domnie, asa m[h] rog Mhrii Lui sh aib si eu asa.
8 Alta, pohtim pentru tiinuturile ce-au fost mai dennainte
vrm[e] de mosie si de tinutul hotarlor cestor 2 thr[i], de
Tara Ardealului si de Tara Rum[h]neasch, si le-au fost luat
turcii, de sint supt mina lor, cindu va da Dumnezeu, cu
ajutoriul sventii lui i cu norocul cinstitului Impilrat, sh le
dobindim de la mina phglnilor, el[e] s fie iar la mosie,
si sh se tie de hotarhle acestor 2 thr[i] cum au fost de veac;
iar, de aciia innainte, cu ajutorul lui Dumnezeu, ce vom
doblndi de la phgIni, Imp6ratul va fac[e] cum va fi voia
1mp5rraltii Lui, si pohtim carte si pentru acia de la Imp`a-
rtiia Lui.
Io[an] Alihail Vod[iir.
[Adresal: Cinstitilor dregatori ai domniei mele, jupan
illihalcca. ban Si jupan Stoica, niare vistiiar [In bimba sla-
NOTE
Trad.: Dumnezeu s va bueure".
2 Am scris In ianuarie, 26 zile".
3 De la hipla de la Mohacs (1526).
4 Maximilian II.
loan Sigismund.
6 Baia Mare.
7 Douil cuvinte neclare.
8 Sigismuncl Bathory.
Semnatura lui Mihai Viteazul.
82
www.dacoromanica.ro
CRONICA DOMNIEI LUI MIHAI
VITEAZUL
(Cronica Buzqtilor)
83 www.dacoromanica.ro
6*
du-le in felul in care am spus, se poate verifica acum de oricine, prin-
tr-o lectura paralelO a memoriului lui Mihai adev6rat6 autobio-
grafie, redactatil insO cu cronica in fata si a textului Cronicii
Buzestilor", in varianta sa nealtcratii, continuta azi doar in doutt
raanuscrise: ms. 2591 B.A.R., care este o istorie paralela a Tara
Romanesti ji Moldovei atribuitti lui .Axinte Uricariul (si care de fapt
copiazA si intretese dupti o idee proprie cronicile color douti fOri),
si manuscrisul nr. 13 de la ratin6stirea Neamt, continind insusi Leto-
pisetul Tri Ronuinesti. Aici am reprodus textul din ms. 2591, cell-
lalt fiind deja publicat de Ilie I. Georgescui. Dup6 cum am artitat
in studiul citat, ultima parte, povestind evenimenteie de dup6 rgra,
gerea la Prejmer, inclusiv moartea lui Miliai, este o traducere Aproap*
ouvint cu cuvint a poemului lui Stavrinos, din care s-a otais ins&
istoria unui an intreg, deoarece ea nu convenea Buzestilor ce se deptir-
taserh' de Mihai dup6 catastrof a de la MirtislOu si slujiserti noului domn
instalat de ostile polone, Simion Movila. In ms. 2591 textul din Sta-
vrinos este mai scurt. Autorul cronicii paralele a color Gloua tlri a
eliminat lunga plingere a erouitti, pe care o gasim lush In manuscrisui
de la Neamt. N-am adOogat-o dupti acest manuscris, intrucit antoln,
gia noastrll cuprinde ii traducerea poemului lui Stavrinos, direct
dup6 original.
Valoarea istoricO-documentarh si literar6 a acestei Cronici a Buze-
stilor", care nu este altceva decit o nouti varianth, prelucratii, a inshsi
cronicii oficiale scrise chiar in timpul domniei lui Mihai Viteazul,
este exceptionalO. Datele sint foarte amtinuntite si nu ineape indoiala
c avem de a face cu o opera redactata atunci, nu mai tirziu, chiar
daca n-a circulat (sau nu s-a pastrat) de sine statator, ca Viatajj
Nifon, de pildu, ci a fost inclusa col putin asa se ounoaste
acum in compilatii de cronici alctituite in a doua jumOtate a. sec.
al XVII-lea si in primele deconii ale sec. al XVIII-lea. Pentru istoria
politicil ea a fost totdeauna un izvor capital referitor la epoca lui
Miltai Viteazul. Pentru istoria literarh, ea este cea dintii crea:tie
scried in limba ronuinii, inaugurind epoca literaturii nationala
ini numai prin continut, dar si prin formti.. intilnim aici, de data
aceosta exprimatil in romhneste, nu in slavoneste, aceeasi formulare
1 0 copie necunoscutei a Letopisepthei Cantaciczinesc, in Mitropolia
Olieniei", an, XIII, 1961, nr. 7-8, p. 498-519.
84www.dacoromanica.ro
1apidar5. a evenimentelor, aceeasi sobrietate, aceeasi intensg vibratie
a dragostei de Ora, cu care ne-am intilnit in Letopiseful de cind s-a
inceput Tara Moldovei. i daca acesta din urm l-a inspirat pe Sado-
veanu, lu schimb Cronica Buzestilor este prototipul si inspira.toarea
Iui Balcescu In a sa Istorie a romdnilor sub Mihai Vodd Viteazul.
Editia noastril, prima a textului din ms. 2591, a procedat la uneie
simplificari, pentru a usura lectura: prescurarile au fost Intregile
tacit, OA a mai marca faptul prin crosete, cu rare excepVi.
Am inlocuit peste tot cu z pe dz moldovenesc provenit din
textul lui Axinte Uricariul moldovean eopiat de popa Stanciu
din Bucuresti prin deceniul al 3-lea al secolului al XVIII-lea. Am
unificat unele numiri ca Bator Jicmont scris cind Batitr, ciad Bator.
In rest, normele de transcriere sint cele Indeobste acceptate. Margi-
nal textului am ad4ogat scurte enunpri ale secventelor istorice
povestite de cronicti, prev5zindu-le cu cronologia stabilitit de cercet-
rile moderne, pentru ca`cititorul s constate exactitatea remarcabilii
cu caro cronicarul isi urmilreste evenimentele si sil compare aceast
povestire cronidireascA cu ceea ce stie din lucr5rile de istorie ale
epocii noastre. Citeva din enunturi, date In ghilimele, sint impru-
mutate chiar manuscrisului. Notele ce insWsc si Rimuresc textul
au bencficiat uneori de pretioasele adnotari fitcute tle prof. Aurel
Dacei la Memorial lui Mihai Viteazul catre ducele de Toscana. Eveni-
mentele si personajele fiind aceleasi, ori de cite ori am putut-o face,
am Willis la competentele explicatdi ale domniei-sale.
D. Z.
85 www.dacoromanica.ro
Unguriase era craiu Bator Jicmont4.
Ora Moldovei era domnu Aron vod5.6.
intru aceia vreme inpresuras turcii
Tara, Romaniasca, Cu datorii multe i cu
nevoi grele foarte cit nu mai avea Cu ce sa
s platiascrt tara i s scape den gura
vraimasilor.
Incepura turcii a cuprinde Tara Roma-
niasca, si a-s face lacasuri si meceturi6, cit
incepusd a tipa crestinii de nevoia turcilor
pretutinderea era vaite i suspine de ran/
turcilor. Singur Mihai voda cu toti boiarii
sa inehisese de raul turcilor7 si multa vreme
zicea erestinii doar ca. vor potoli turcii
deasupra, iarrt ei mai mult rau facea. In-
cepuskturcii tare a calca tara si legea cres-
tinilor si a arde bisericile din tara.
Planul de Ms- Vazind Mihai voda atita rautate i nevoe,
coard. Alianja nu mai putu rabda tipete/e crestinilor, ce-s
ca Transilva- strinsa boiarii toti, mari si mici, din toata
nia si Moldo- tara, si s sfatuira cum vor lace sa izbvase
va. 1594. Dumnezu crest inii din manila vrajma,silors.
Si vazind c intr-alL chip nu s vor putea
izbavi zisara cu totii: numai cu barba.-
radiee sabiia asupra vrajmasilor
turci.
Deci socoti Mihai vodil cum ari avia agiu-
toriu si dintr-alte 0111 si indata trimise pre
Radul chiceriul Buzascul sol la Bator Jic-
mont eraiul ungurescu ea &I fie una cu
dinsul dea agiutoriu oaste ea s sa
p oata bate eu turcii
Trimis-au atunce si la Aron voda den
Moldova sol pe Stroe stolnieul Buzascul,
ca s 'a' fie si Aron voda intr-agiutor lui Mihai
voda si amlndoi fura bucurosi si gata pre
rul tureilor9. Si indata trimise Aron vodrt
pre un boiarin al lui anume C`rstea
www.dacoromanica.ro
86
vorfnicr &hid giurdmint lui Mihai vodd
ca s-si fie intru agiutor unul altuia.
lard Bator Jicmont craiul Inc. Meu sfat
cu domnii si Cu nemiii Ardialului i legar.
giurdmint cu Mihai-vodd cum s.' fie nedes-
pdrtiti unii cu altii.
Declanprea Deci dud fu la vlet 7103 noem{brie] 10
rdscoalei, no- strinse Bator Jiemont craiul o sam de osti
iembrie 1594 i le puse cpitan pro Horvat Mihai si pre
Biches Isvan i venir la Alihai vodd in
ce Late in Bucuresti si indatd Ward pre toti
turcii citi aflard acolo in Bucuresti in luna
lui noem[brie] 15 zilen.
intr-acel rdzboiu fu rdnit Stroe Buzbiscul
la mina cea stinr a12. Tail dupd aceia tr
zdbavd fur scosi turcii din tard si rdma-
sair crestinii izbviti din gurile turcilor.
Atacarea raia- Deci cind fu dup rdzboiu a triia zi puree-
lei ci cetei tii se Mihai vodd cu muntenii i cu ungurii la
Giurgiului . cetatea Giurgiovului i incungiurard ceta-
tea si incepur a o bate cu tunurile i cadva
vreme o au bdtut si nu o au putut dobindi.
Deci vdzind Mihai vodd cd nu poate dob in-
di cetatea cdci venia turcilor arme si bucate
din cetate den Rusi", iar Mihai vod el
lsd cetatea si s-au apucat de au aprinsu
tot orasul Giurgiovului de au arsu si iar s-au
intorsu In sca,on in Bucuresti.
Misiunea lui Iard sultan Murat dl-inpdra,t turcescu
Mustafa paya dacd au prinsu de veste de Mihai void cum
c s-au hainit i s-au rddicat cu sabie asupra
impdrdtiei trimis-au pre un pase anume
Mustafa pasa cu multime de oaste, i cu
un domnu anume Bogdan vod. ficiorul
Iancului vodd ca s scoat4 pre Mihai vod5
den domnie si din tar i sa pue pre Bogdan
vodd domnum. i au vinit cu multime
de turci pind la Dundre la cetatea, den Rusi.
87 www.dacoromanica.ro
larit Mihai.voda daca prinse-de veste el
pazi de-si strinsii ostile si purceasa asupra
Duna-'rii in luna lui ghen[ar] 8 zile15
mersara pin la sat la Pietri in tinutul
[loe gol in mss.] si acolo grijindu-sa s. triaca
Dunarea s sa lovasca cu Mustafa pasa i cu
N et' (id lesc tei ta- Bogdan voda, atunce lui Mihai voda ii veni
rii -waste den sus de la Rusava si de la Diiu
cum hanul au intrat in tara cu tiltarii si au
inceput a robi si a prada tara si a o arde.
lar Mihaiu vodd foarte sa ingrika' tare
invirteji inapoi cu toate gloatele, la un
sat anume Holubestii in tinutul [loe gol in
mss.] Si trimise Mihai vodd straji inaintea
tatarilor pre Radul Buzascul cu fratii lui,
Preda post[elnicul] i Stroe stol[nicul] si
[pe] Radul Calofirescul si cu o sama de osti
alese.
I nfringerea td- Deci dud au fost la ghen[arie] 14 zile
tarilor la Pu- intr-o zi vinerii6, ei se timpinara cu tatari
tinei i Stei- in straji la sat la Putinei in tinutul Oltului
ne,sti. 14-16 dindu-si razboiu ramasra biruiti tatariii
ianuarie 1595. de Buzasti si multi tatari parka si pe multi
si vii au prinsu!
Iara hanul daca prinse de veste el inca
trirnise pre un nepot al lui cu o multime de
tatri i venir pan la sat la Sta'nesti in
tinutul [loe gol in mss.], iara Buzesti[i] Inca
pazira si le iesira intimpinare si se lovira
de fat6 in luna lui ghen. 17 zile intr-o zi
duminecii17. i fura aceiia tatari
atunce au perit i nepotul hanului cu
time de tatari.
Iara hanul s-au tabarit la sat la $arpa-
teFbiti inpreuna cu Mustafa pasa si cu Bogdan
voda carii veniia sa scoata pre Mihai voda din
Tara Romaniasca.
www.dacoromanica.ro
88
Rdzboial lui lar MiEai vodtt dacti prinse de veste de
Mihai Voda hanul si de Mustafa pasa si de Bogdan vod
and s-a Mom el incA trimise osti asupra lor cu banul
cii Instala Manta si Ii lovi noapte fAr'de veste18 i au
Paca. 25 ian. tAiat fAcind mult-moarte intr-insii i i-au
1595. gonit pro turci pin i-au trecut Dui-it-Area i
multi robi au scos. i Mihai vodA inc pur-
ceasti cu toate gloatele pin la sat la 5tirp6-
testi in tinutul [loe gol in mss.]
Iar hanul [nu] asteptti pre Mihai
ce s-au desptirtit de Mustafa pasa si de Bog-
dan vodti si au fugit.
Iarti Mustafa pasa. cu Bogdan vodA cu
stile lor venirA sA batA pro Mihai vodtt la
cetate la Rusi. 18bis
IarA Mihai vodA purceasA cu toate stile
asupra lor si au trecut DunArea pro gheatii
pre la Marotin i sirguird de EA lovir unii
cu alii in luna lui ghenar in 25 zili intr-o
zi ina,rti". i furA biruii turcii si peri
Mustafa pasa si multi turci. Numai abia au
scApat Bogdan vodti. .5i au aprinsu Mihai
vodA Rusli si au arsu si au Azut pro loe
3 zile20 arzind si marginea tri lor i asia
cu multd dobindA s-au invirtejit Mihai vodA
la scaunul sAu la Bucuref,4ti.
Incursiuni IarA dupa ce au, bAtut Mihai vodti acest
cet tile (land- rtizboiu a,u trirais pre un boiariu al sAu anu-
renc: Silistra, me pro Milialcea banul la alti boiari ai lui
Hirpva, ce era cu osti improtiva Dristorului anume
la Preda spdt[ar] si Radul comisul si au aprinsu
acei boiari cu oastea lor Dristorul de au
arsu.
Atunce au iesit din Hrsova turcii asupra
acestor baiari co s-au pomenit mai sus; si
sti lovirA de fag i rAmasitrA biruiti turcii,
gonird pre ghiattt si pre multi au Vila.
89
www.dacoromanica.ro
Si au aprinsu i Hrsova, i rdmas izbinda,
la boiarii lui Mihai vod.21
lar capitanii ungurilor carii venise de
la Bator Jicmont craiu anume: Horvat
Bichies Isvan a,vur inputaciune cu Mihai
vod. Iar Mihai vod nu-i putu suferi ce
i-au trimis la Bator Jicmont craiu si craiul
i-au trimis lui Mihai vod alti cpitani pre
Kilarbeitu23.
Atunce Mihai Voda au trimis pre Kilar-
beit cu banul Manta si cu os ti la
cetatea Brilisi asia tocmindu-si ostile
inceput A bate BrAna si btind-o o au spartu
pin in temeiu i multi turci parka' .
Tratatal de la Fcindu-s aceste rzboae si nevoindu-se
Alba Julia. 20 Mihai vodd foarte tare pentru crestini, iar
mai 1595. Bator Jicmont craiu ungurescu socoti 61 nu
va mai avia Mihai voda nice o nevoe de turci
si fcu sfat cu toti voievozii Ardialului cum
sti scaz" pre Mihai vodd despre tar Munte-
niase sa" fie mai mic si aseult.tor subt mina
lui si a poroncilor lui si s opriased tara ca
tot venitul ei.
lar Mihai Vod dacd prinse de veste el nu
s putu suferi, ce trimise la Bator Jicmont
craiul bojari btrini svetnici, anurae Ef timie
mitropolitul cu amindoi episcopii si pre
Mitrea vorrnici i Isar logofflt, Dumitru
vor[nic], Radul Buzseul cluc[er] i alti
boiari de tara cu acest r'spunsu23: Cum Mihai
vod sa fie ascultator de Bator Jicmont iara
de tail s n-aib scadere, ce s-si tie tara
deplin i O. se agiute unii cu altii cum li-au
fostu giurmintul intii.
Iar intre acei bojar, ce-i trimisese Mihai
vod la craiul pentru tocmeala, invrjbito-
riul diia,volul intrase in mijlocul lor de sa
90
www.dacoromanica.ro
apucara unii din aciia boeri mai tare sa fac
vrajba decit pace ; cum sa scaz'. pre Mihai
voda den tara.
bojari ce sa nevoia sil slu-
jasca domnu-sau in dreptate de nepriatini
fura biruiti. i scazura pre NEW vod despre
domniia, Oral si despre venitul ei, numai
fie Intocmai cu capitanii. Si alesa Bator
Jicmont crai doisprezece bojari giurati din
tara Muntaneasca si-i puse isKavnici peste
tot venitul tarai si sa fie pre mina lui Bator
Jicmont craiu.
InViturarea Dupil acea vreme dupre ce tias turcii
lui Aron vod Aren vod in tare Moldovei si trimise si el
de care Sigis- la -Bator Jicmont craiu, de-i didese osti
;nand Btho- ajutor, i capitani pusese pre dinsii pe
ry inlocui- Borcea Andreias ; i nevoindu-se si Aron
rea lui cu Ape- voda si vrsindu-si sIngele pentru crestini ca
fan Rzvan. 24 sS dobindeasea cinste 11 agiunse Ora min-
aprilie 1595. cinoasa napaste. d. trimis Bator Jic-
mont craiu legasa cu doamna-sa,
bid toata avena lui si-1 scoasara din tara lui
cu rusine, si-1 bagara In temnita in cetate
In Venti si-i Ward* toti boiarii si toate ca-
petele In luna lui aprilie In 23 de zile fiind
cursul anilor 710324.
Si push' domn In locul lui unul ce era aga
la 'Aron voda anum Razvan si-i schimbarh
numele de-i pusera Stefan voda s fie domn
Moldovei. lara Mih'ai voda deca prinse de
veste foarte s Intrista.
Campania lui Pre acea vreme muri si sultan Murat im-
Sinan paca. paratul turcese i itirt imparatiia sultan
El'Italia de la 1\Iehmet25 i deco, statu Imparat nu putu rah-
Ceilugeireni. da atita rusine socotind el Ca' va fi mai des-
13/23 august toinic. Ci intr-acel an alesa un pasa anume
1595. Sinan pasa, cu multi pasi si cu multime de
turci far de numar si-i trimise asupra lui
91 www.dacoromanica.ro
Mihai voda.si venir pia' la pod la Dun'a're
la cetatea de la Rui filcurti pod peste
DunAre impotriva Giurgiovului26.
Mihai vod deca intelese, el incti-si strinse
toa,te otile, ca sil iasti inpotriva vrtijmasilor
tz:imise Mihai vodil la Stefan vodil, dom-
nul Moldovei, sti vie cu osti ajutor. Si.
Stefan vodil trimise o smith' de osti, dupti ace-
purcese si el pro ace vreme. Iar'd Bator
Jicmont craiul unguresc trimise la impti-
ratul crestinilor la Rodolfu sil facil tocmealti,
cum sl-i dea imptiratul o sor a lui, fie
Iaril Bator Jicmont craiu trimise
la Mihai vod cum sil inarg i el s fie la
nuntd ca nu sLiia de turci cum vin asupra.
rii Muntenesti.
Iarti Mihai vodil vazind atita, vriljmasi
cu hrilborie viind asupro, crestinilor
ii trinaise la Bator Jicmont craiu niste boiax i
anume Stroe Buzilscul i Radul CalofirAscul
eu daruri scumpe de nuntil. i dup ce s-au
dat solia de nuntil de la Mihai vodil Inpreu-
n daru127, si ves tea, cum turcii
cu toatii puteria, inptiritteascti au sosit la
Dunilre si au f ticu t pod sil treac6 a,supro, cres-
Iarti Bator Jicmont craiu degrab tri-
misese in toatil tara Ardealului de-si strinse
toate ostile. Si trimise si la inpilratul ores-
tinesc de-i dedo o samd de osti agiuLoriu ca
sti ste inpotriva vrtijmasilor. Iaril pn vru a
veni ajutoriul de la Bator Jicmont craiu,
vriljmasii de turci pripiril si trecur Dunilrea
si incepurti a robi si a prilda de ardea -tara
Munteneasca. Si-si puserti tabilra la sat la
ClugrenitinuLu Ilfov. Iaril Bator Jicmont
craiu, nu mai trimise ajutor28. Ci
vodil deca vh"zu cil i se zilboveste ajutoriul,
clu-si strinse oastea, cittt vru, si pripi de
92 www.dacoromanica.ro
lovir cu turcii de fatLi in apa, Neajlovului
In va,d la pedul Elugren i lor29. $i fu raboiu
mare, In luna lui avgust 13 zile, Intr-o zi
miercuri80 de dimineatil 1)ifl seara. $i
atila se vrs. singe mult cit era apa cu singe
amestecatil.
Tns dacil vilzu Sinan pasa c nu-i spo--
reste, ci s va intoarce rusinat elu-si strinse
told paii, voevozii, capelele de caste, si
fcur niival mare asupra lui Mihai
ca sil izbindeasc intr-un chip .$i luar citeva
tunuri.
lar Mihai yea. el Inc strinse
toti boiarii, si esird.de fat in tinwi-
narea lor. $i aceiasfi] tile Mihi. vodcii
Mina lui pro un pasal anume Carairnan pap
si 86 infrinser toti turcii inapoi. Deci toti
boiarii i cpitanii -pre capete nvlira
asupra turcilor de-i tiliarrt si-i gonirti de-i
inecar In tin. Deci cu cit fal venia,
pasa la acel rlzboi, mai cu mult rusine
intoarse i scrh mult piltd ctu-si pierda
voinicii i pasii, si-si luo Mihai vodit toate
tunurile hiapoi i luo si multe steaguri tur-
cesti si luo si steagul lor cel de legia ce-i zic
turcii a lui Moamethu.
Retragerea in lar chid fu preste noap Le Mihai vocl
fata sfiltui Cu toti boiarii cum agiutoriu nu le
turcilor. Tur- mai veni de la Bator Jicmont crai si fiind
cii ocupil Tara Mihai vod cu putin oaste iarii turcii era
Rom eineaseci filed numr, ci socotir cum vor face sil se
vrindsil o trans- poat lupta, cu a,ttia, vrjmasi. Ci s deder
forme in pa- inapoi i puser tabra in sus pro apa Dim-
pile, in vreme bovitii la sat la Stoenesti ca, s astepte pin
ce polona in- le va veni agiutoriul de la Bator Jicmont
tr Moldo- craiu i lasarti tara muncitorilor82. $i sti
va 0 insceiu- sculara turcii i ajungind la Bucuresti au
neazii pe lere- filcut acolo cetate, si tot prilda si robiia
93
www.dacoromanica.ro
mia Movild tara. Si mergind F,6 la Tirgoviste au Malt
(27 august acolo cetate i au cuprins toatd Tara
1595). Munteneasc.
Iar in Tara Aloldovei deca au vaut
cum cd Stefan voda s-au sculat cu toate stile
sd fie intr-ajutoriu lui Mihai vodd, s-au
rdicat si ei cu osti dinpreun. cu Ieremia
Moghild vodd, si-1 puserd domn tdrei Mol-
dovei.
Contraofensi- Iar Stefan vod au trecut muntele
va un,itcl a ce- toad oastea lui de au mers intru intimpina-
lor trei piriro- rea lu Bator Jicmont craiu, c purcesese si
mdne el de veniia s s impreune cu Mihai vodd
sd se batd cu turcii. Si s inpreunard toti si
cu Mihai vodd in luna lui Octom[brie] in
6 zile fiind cursul anilor 7104 i purceaserd
toti asupra turcilor.
. A lungarea tur- lard turcii deca.vdzurd atitea osti strin-
cilor din Tara se, ei nu asteptar, ci toti de pretutindenea
Romeineascei dederd dosul a fugi; i lisard pre un pasd,
Octombrie anume Ali pasa, cu o samd de osti, ca
1595. pdzascd cetatea Tirgovistii. lar Sinan pasa
au purees cu alte osti la Bucuresti.
Dupd aceea Jicmont crai cu Mihai vodil
cu Stefan vodd cu toate ostile ocolird cetatea
Tirgovistii si o aprinserd, i perir toti
turcii citi au fost In cetate ; si au prins si pe
Ali pasa viu si l-au trimis in temnitd in
Chiuvar34.
nfringer ea lai Deci au sezut stile pre loe 3 zile35 sipur-
Sinan paya la ceser dupd Sinan pasa pind 11 ajunserd la
Giurgiu. 20130 cetatea Giurgeovului si incepur a tdia pre
oct. 1595. turci cum sd tae, si le stricard podul
Inecard in Dunre. Deci sparsdrd cetatea
Giurgiovului cu totul, i data perire de
multd era turcilor cit abiia au scdpat Sinan
pasa Cu putind oaste35. Si au izbdvit Tara
94www.dacoromanica.ro
Rumaneasca din mina turcilor, cu multa
rusine gonindu-i din tara, si multi robi Mr
numar au scos. Si s-au intors cu toate gloa-
tele ca dobinda multa i veselie.
Atuncea tofi crestinii deder liar lui
Dumnezeu pentru biruint, iar Bator Jic-
mont craiu deca -yam pre Mihai voda cu
atlta vitejie si cu intelepciune, au slobozit
Tara Rumaneasca cu tot venitul ei, sa fie iar
pre seama, lui Mihai voda si s intoarser
cine-si la tara lui.
intr-acea vreme ce au fost purces Bator
Jicmont craiu spre Mihai voila de au gonit
turcii din Tara Rumaneaseil, iar o sam de
osti unguresti le trimisese la. Lipova,_ la
Ianova si la, alte multe cettifi dinprejur si
mult rau au Mutt turcilor.
Ieremia MoQi- Pre acea, vreme s radicase si hanul tag;
l ca rase, cu mulfime de ttari, ca sa vie asupra
opresc pe id- crestinilor in Tara Munteneasca ; si trecind
toril veniti in prin araMoldovei pre la Tutora , iar Ieremia
ajutoral turci- vod cu moldovenii i cu 1eii prip ir de
lor. esirti inaintea tatarilor de fat,a
santuri, s-au ingropat in pamint si sa batur
cu razboi 3 zile si nu biruira nici unii nici
altii. Deci deca vazurd c nu sa pot bate,
facur pace intre ei. si s-au intors hanul
la tara sa si lesii inca s rasipira la tara lor.
Ieremia voda Inca s aseza in scaunu-si.
qtefan Reizvan lar Stefan voda deca prinse de veste de
inceardi Ieremia Aroda cum cal i s-a,u rasipit lesii, au
recacereascd cersit de laB ator Jicmont craiu, osti ajutor",
&wild, dar es- s marga asupra Ieremiei voda ca sa-1 scoatil
te Wins u- din tar. Si dindu-i osti ajutor, au purees
ds. Decembrie Stefan_ vod cu osti asupra Ieremiei
1595. in luna lui noem[brie] 27 de zile in anal
7105'38.
95
www.dacoromanica.ro
Ieremia vodri deca prinse de veste pripi-
de-si strIn se ostile moidoveni (sic), si trimise
la starostea de la Camenitti de-i dedo
ajutoriu, si iesir5 de 86 intimpinarri unii
altii la Suceava si s bilturii. Si fu biruit
*tetan vodti, si-i taiarri oastea. lar el dede
dosul a fugi pinil la un sat anume Milnesti39,
si acolo fu prins Stefan vodil de nisi. itirani
ducindu-1 la Ieremia vodti puin vreme
au fost viu, apoi l-au intdpat Ieremia vodil
si oastea au perit cu totul. Iar boiarii
sctiparti din rzboi s-au dus la Bator Jic-
mont craiu de au spus de intimplarea lui
F:Aeran vod" si de periciunea tor i foarte se
intristti.40.
Sigismund Dupil acein Bator Jicmont craiu f5r'z'ciba-
Bthory ase- vti s-au strins (mate stile si au purees asupra
diazd 2'imiKa- Timisoarei de au ocolit-o incepind a o bate
ra fr succes de boato pilrt,ile. Si au luat tot orasul
fi se retrage prejurul Iar hanul Meg veniia
(srlivitul lui sil fie ajutor cetAtii i ntivtiliia in toga
iulie 1596) vremea furis de lovia oastea lui Bator Jic-
mont craiu. Deca vtizu c n-are rzbun de
tRari el 16s5i str'ji s pazeascil cetatea
purcesil la ttitari si s6 lovirti de fatti. Si deca
birui Jicmont craiu pro tiltari luindu-le
toat tabilra, deaceia iar sil intoarse Bator
Jicmont craiu la cetate si o biltu 3 sptL-
mini ricind de multe ori nval inare asupra
cetii,si nu o puturti bate deaceia
intorse iar la scaon.
Actiuni de se- Dup6 aceia chid au fost eursul anilor 7105
condare a lupte- lui mai 6 zile42 trimise Mihai voda pre Veli-
lor din Banat: cico Cu haiducii la Babao43 i ocoliril Babao,
mai-iulie 1596 de o bAturil io aprinstiril si mult1 bundtate
avutie au dobindit.
Si intorcindu-se inapoi cu dobinda, iar
turcii stringindu-se de toate prati le si puree-
96
www.dacoromanica.ro
zind dupd Velicico, 1-au ajuns la un loe
anume Comsul44. i dedera rzboi unii cu
biltindu-se trei zile, si turcii tot
inglotindu-se fu biruit Velicico si perira toti
haiduci luardturcii tot pleanul
lar Mihai voda deca a auzit foarte s
intrista i cind au fost la luna lui iunie 16 zi-
le45, au ales Mihai voda osti care era mai de
folos puindu-le cap pre Farc aga i le-a,u
trimis la Dijo ca sd-1 dobindeasca, trecind
Dunarea pre la Jdigla.
lar turcii hied le prinsese de veste fiind
multime de turci si nu esira sd" se lovasca de
faVd, ci s-au ascuas de au facut viclesug.
Cd mergind stile lui Mihai voda spre Dijo
fr nici o temere, iar turcii i-au lovit far
de veste si fu razboiu tare multi-)," vreme.
insti in cea de apoi biruira turcii pre oastea
lui Mihai voda si ci au fost calarime pentre
dmnii mai scapard cite oarecine,
Iar pedestrasii au perit cu totul.
Mika i recru- Dupti aceia Mihai vodd, daca-si pierdu
teazd merce- atitia voinici s scirbi foarte i incepu a
izan n fdri trimite printr-a,lte Vri streine sa-si stringd
strain voinici viteji i aducind cazaci i 1ei i de
tot feliu de oameni carii era de folos, si
stringindu-si Mihai vodd oaste sd se lupte
cu turcii, iar niste nepriiateni au scornit
Ord mincinoasa spre Mihai voda de care
Bator J icmont craiu cum ea" s-au lepadat
Mihai vodil i s-au inprietenit cu turcii."
Tratativele de Bator Jicmont craiu facut-au sfat cu toti
la Alba Julia voievozii Ardealului ca s afla adevarul si
bore Mihai dreptatea lui Mihai Vodit. Iara chemind
SigismundBd- pre Mihai vodd el st temu de insaldciune
- thory . 9119 de- si de pird mincinoasd si purceasd Mihai
eembrie 1596. vodd spre inpreun area cu Bator Jicmont craiu
97
7 www.dacoromanica.ro
Literatura romann veche, vol. II
numai cu doi trei bojar, anume Mihal-
cea banul i Radu Buzscul, i cu al td boiari.
lar Bator Jicmont crai, deca vzu ct vine
Mihai vodil bucuros la inpreunare, el Inch'
trimise pe postelnicul cel mare Jeni Pocrati,
cu multi nemisi cu 40 de cocisi47 si cu mult.
cinste Inaintea lui Mihai vod si desclecarl
In cetate In Beligrad.
Inpreunartt cu mare cinste in luna lui
dechem[brie] 19 zile fijad cursul anilor 7106.
au fost Impreun 10 zile si cu mu I tti
cinste petrecuril si mai mare credintA facuril,
si tocmindu-si toate lutrurile s-au Intors
Mihai vodd cu mare bucurie la scaun.
Sola Bannlui lar Bator Jicmont craiu purceas la
Mihaleea la lmpratul crestinesc trimitind Mihai vodti
Viena ( ianua- pre banul Mihalcea inpreun cu Bator
rie 1597) Jicmont craiu, pentru tocmelele trlor."
imprejuriirile *ezind Mihai vodil la scaun cu tot, i boiarii
din 1596 'in au venit veste cum oil sultan Mehmet
care Mihai ratul turcesc s-au sculat din Tarigrad cu tot
ehee pace pro- rdsritul i cu toga.' puteria lui, cu turcii si
vizorie Cu cu ttarii mergind s se bad cu Rodolfu
Cii- Impilratul nemtesc". 5i descalecind la ce-
Campania tur- tate Egheru au inceput a bate cetatea de
ceased- mpo- trei prti. lar Inpratul nenatesc deca prinse
triaEgerului. de veste, s-au strIns toate stile si le-au
nfringerealui trimis cu frate-su Maximian, asupra turci-
M aximilian delor, rdicindu-se si Insusi Bator Jicmont
Habsburg si craiu cu toate otile. i dup ce s-au in-
Sig is mu ad preunat cu Maximian, au purees asupra
Bdtlory vrajmasilor. lar sultan Mehmet, Impratul
Kereszies (26 turcesc, dupd ce au btut cetatea Egherul
ociombrie i-au venit veste cum c-1 inpresoar Maxi-
1396). mian si cu Bator J icmont crai cu toate ostile.
Iar sultan Mehmet s-au lsat oa,menii In
ceLate si el cu toate stile purceas, i s.
In Limp inar toti la un sat anume Ctirstestiit
98
www.dacoromanica.ro
lovindu-se de fa. unii cu fcindu-sa
rzboiu mare si tare, in cinci zile i In cinci
nopti, cu mult v6rsare de singe intre amin-
doao prtile. instt mai periia turcii i dederd
turca dosul a fugire pima' esiri din tabr
din corturi si din toat marfa lor, i ar fi
fost dobinda i izbinda crestinilor. lark'
cres tinii nu s stiur cumpta, ci s deder
a jicui. Deci pentru Mcornia avutiei, isi
puser toti capetele. Cum .scrie la Vechea
Scriptur, c6i licomia iaste rdcina tuturor
rotltdlor. 0, amar mare ! C6 vrtzind turcii
atita netocmal intre crestini, pentru
lor, s-au intors procletii de turci asupra
crestinilor ; si atita fu moarte mare intru
crestini, cit fu voia lui Dumnezeu.
lar Maximian cu citi au sciipat, s-au in-
tors la scaunu-si ; asijderea si Bator Jicmont
craiu, iar s-au intors la scaunul shu in ceta-
tea Beligradul ; i rtimasr turcii cu atita
bucurie i semetie, i incepurti a esi in
tara Munteneascd pre marginea Dunrii,
prdind i roliind tara.
Mihai atacei Deci Mihai vodd inc5.-s strInse ostile si
Turna ci Ni- purcease asupra Nicopoei si mergind prin
copole. Oct. tara au intilnit o sam de turci in Teleorman
1596. robind stricind Ora, prinsr pre toti
vii pin veni i Mihai in vad la Nicopoe,
si ocolir6 cetatea Turnul de-1 btur.
arserd. Deci gtindu-s4 Mihai vod sbi
treac. la Nicopoe, i-au venit veste din sus
e sultan Mehmet au biruit pre Maximian
pre Bator Jicmont craiu, cu toate stile.
Deci Mihai vod. 86' intrist, si incepu a face
pace cu turcii i cu sangiacul Nicopoei,
sezind Mihai vodti 5 zile de legar pacea
druindu-1 Cu daruri scumpe. Fiind acestea
la oct. 6 zile leat 71O7.
99www.dacoromanica.ro
Abdicarca lai Intr-acea vreme i s suprase lui Bator
igismanclBd- Jicmont crabu Cu otile, biltindu-se cit turcii.
thory (martie i-i inching tara imptiratului crestinese, ea
1598) poarte grija; i inpil-ratul trimisese doi
comisan, pre Suhai Episcopul si pre Isvann.
giuraril tara si toti domnii Ardealului
ca s fie supt mina npratului.,5 i prinsr
pro Iojca eanjiru152 lui Bator Jicmont craiu
de-1 trimiserti in cetate in Saemari si acolo
i-au tuiat capul. lar Bator Jiemont s-au
lsat criliasa pe loe i s-au dus la inptiratul
crestinese de i-au dato cetate unurne Epu-
lia53. Acosta si adeveri c s-au dat tara pre o
eetaLe.
Tamil asedia- Pre acea vreme iar au trimis sultan Arch-
zd Oradea. met, pro Mehmet pava vezir azemul,
Septembrie multime de turci si de Vtari asupra cresLi-
1598. nilor i desetilecarti in celatea Oradiei.
Deei unii biltea cetatea a1lii 'Hilda tara.
Relntoareerea Insti Bator Jicmont dupti ce-si ilusa tara,
lui Sigismund malt s-au chit si ndpustind cetatea Epulia,
Bdtkory. 20 au fugit noaptea din cetate si fugi, de au
august 1598 venit iarils la Ardeal.
5 i in ce coas sosi i s-au inchinat totd dom-
nii si voievozii si toat tara, si au prins
pe cei doi comisan i de-i legar,
si i-au trimis la Mihai vodti, pentru priete-
sugul i eredinta oca dintii, ca sti fie iar
unul cu altu154. Si trimisd la Mihai vodil sil-i
dea osti ajutoriu sil se apere de vriljmasi
dede 3500 de voinici puindu-le cap pe aga
Leca.
Marea ofensi- Intr-acea vreme trimisese imparatul tur-
vd antiotoma- cesc pre Hadilm pasa sil fie pasti la Dijo pe
nd la sud de margine, earele avusese imputciune cu
Dundre.Nimi- Mihai vod si trimisese de olac la pasa de
eirea Of tilor Dirstor s margil cu osti s apuce scaunul
turcegi la Ni- lui Mihai vodil.
100
www.dacoromanica.ro
eopole (septem- Deci el degrab s trins Wi/e i e0se sil
brie- oetombrie se lovasc'. Tar Mihai tacit trimisese oti cu
15g8). Dumitru vornicul impotriva lui Mehmet
pap.
5i s loviril de fat unii cu altii la sat la
Chislet5i fu biru it Alehmet pap de-i biltur
gonirii indu-le i doao steaguri le-au
dus la Mihai vod in Caracal. ,5 i foarte sil
stringindu-0 toate Wile au
purees i el asupra lui Hadtim pap, trecind
Dunrea cu toat gloata pe din sus de Nico-
poe, de s-au lovit cu Hadm pap i biruind
pre turci au perit multi litindu-le tunurile
toat tabilra56. Dupil acoja Mihai vodil au
inceput a bate cu tunurile i cetatea Nicopoe
sprgindu-o pro citeva locuri.
lar la sept[embri 057 10 zile fcut-au Mihai
vod mare nilval6 i nu puturil intra lu ce-
tate c cit sil strice zioa, iar turcii zidiia
noaptea. 5 i czu Mihai vod 3 zile58 de tot
plenuia tara turceascil.
IV imicireao$ti- Iar de acolo au purees cu toate otile ciltre
lor turcevi la Diio tot prildind din Dunre pima in multi,
V idin pin au sosit impotriva Diiului. Ci sangeacu
de acolo incil strinsese toti turcil din tinutul
Diiului si trimisese i la beiul de la Bale"
de au venit cu oti intr-4jutoriu e0nd intru
intimpinarea lui Mihai vodii. in *esul Dliulul
i fcuril rilzboaie tare 'mult vreme i in COR
de apoi fu b iru in VI, lu i Mihaivod de au fcut
mult perire turcilor. D-abia au scApat pu-
lintei cetate, iar attii fur tiati altil
goniti i rilsipiti.
Prada $i Stroe Sii spunem de Mihai vodil ce i s-a intimplat
Bazeseu sal- intr-acest rilzboi. Gonind turcii i rsipin-
veazei pe domn du-i in toate ptirtile, lar o ceat de turcidacii
de la moarte vilzur peirea s-au intors cu mare hrilborie
asupra lui Mihai vod i atunee s-au. ales
101www.dacoromanica.ro
unuldinturci cu suli (a de o inporiciseasupra
pintecelui lui Mihai voda si o lnlipse in
pintece. Iar Mihai vodd vzInd a. va B
piar au apucat sulita cu amandoao
de hier si 6'111ta in toate part* ca s-i vie
cineva din bojari ajutor, izbavasca din
peire. i alii mai aproape nu s aflar,
num.ai doi bojar, Preda postelnicul
Buzescul i cu frate-sau Stroie stolnicul.
Ei grabira sitaiara capul turcului si pre alte
soldi ale lu izbaviril pe Mihai voda din
mina turcului. i multa bdrbtie ardtard
Buzestii inaintea lui Mihai voda c s. lup La-
rd. cu vrajmasii si izbavira pre domnu eau
din perire."
Dupg ce batu acest rdsboi sezu Mihaivodg.
10 zile" sub cetate arzind Inprejur toata
rnarginea trgi turcesti. si iar s-au intors
Mihai vodd cu toate ostile si cu multa do-
Mudd. ca sa treacil Dundrea pre la Rusava.
insa and era stile jumatate trecute, s-au
lasat un vint cu vifor pre Dung:re si atuncea
s Impartira stile si rdraassrd jumtate
asteptind zece zile pina a se potoli vintu162,
de au tot plenuit si au ars in tara turceascg.
Deci trecurd to(i cu toat dobinda de se
--- 1598 -- adunard, toti n luna lui noem[brie] 5 zile
lt. 7107 i s-au tutors Mihai voda la scaun
in Tirgoviste cu toti boiarii.
Cardinalul tntru acea vreme Bator Jicmont craiul
Andrei Btho- unguresc iara intrase la multe ginduri care
ry depine prin- i-au fost nici de un folos nici lui nici tarai
eipe al Tran- (cum sa zice c omul intelept all calea si
siivaniei (29 pre unde n-au umblat ; iar piarde
martie 1599) urea ratdceste si pro unde au umblat) ca. si
Bator Jicmont crain Inc nu-i ajunse
trichina tara la Imparatul crestinese si apoi
lasind credinta ce Meuse cu Impdratul
102
www.dacoromanica.ro
ndpustind cetatea Epulia, au venit iar la
Ardeal i s-au apucat de prietesugul ce-1
avea 1110. cu Miliai vodd. Apoi nici asa nu
sasezd iar, ci luo ginduri ca sd se despartd
de Mihai vodd si s inchine Ardealul tur-
cilor.
Ci intr-alt chip n-au avut cum face pentru.
jurdmintul cel rdu i legdtura ce Meuse ca
Mihai vodd cura cd pind va fi el craiu la
Ardeal s n-aibd turcii treabd.
Deci Bator Jicmont craiu au fcut sfat
ficlean si au trimis In tara lesascd la vdrul
sdu Bator Andreias, ca s vie s fie craiu
In locul lui, si el sd facd tocmald cu turcii,
ca s triple pro Mihai vodd.
au venit Bator Andreias p Ind la cetatea
Mediiasului. Acolo s-au impreunat cu Bator
Jicmont craio, stringindu-se toti voievozii
nemesii, jurind toti lui Bator Andreias.
lard Bator Jicmont craiu i-au ales o cetate
anume Velciu163, stringindu-i toatd avutia
marha ce avea intr-acea cetate.
*i el Ina. au-purces de s-au dus in tara
lesascd rdmiind Bator Andreias craiu
Ardealului.
Planuri pen- Atunce Ieremia vod. domnul Moldovei
tru inttura- dacd s-au asezat Bator Andreias la crdiie,
rea lui Mihai au trimis cdrti ca sd fie amindoi una si
Viteazul scoatil, pre Mihai vod. din mijlocul lor.
lar de nu va esi Mihai vodd de bund voie
1ui, ei sd rddice osti asupra lui s-1prinzA
sd-1 dea turcilor.
Bator Andreias fu bucuros acelui sfat
rdu trill:14,1nd soli la Mihai vodd pre un
nemi anume Ciomdrtantas64, ea sd as:6.
Mihai vodd din lard cd apoi va intra in mina
turcilor.
103
www.dacoromanica.ro
lar Mihai vodii daci auzi de ace' sfat
amar, si-au steins toti boiarii i ficu sfat
foarte de folos. Dac v'zu Mihai vod cii i
sil rildici atita riu pre cap si intr-alti parto
neavind unde cugeta, au trimis la impiratul
crestinesc de unde avea atita vreme
ajutor i obidi de toate cite i s-au ridicat
asupra capului lui, cersind osti intru ajuto-
riu ca si margi asupra lui Bator Andreias
craiul carele si inchinase turcilor.
lar impiratul crestinesc au fost bucuros la
toate ca si faci pre voia lui Mihai vodd
intr-aceia si el incil si veseli.
ihai V ilea- Si degrab trimise de s-au strins toate F,4 -
105www.dacoromanica.ro
acei pcurari s-au Mc& a-1 si-i
te capul, i b5gindu-1 Intr-o traist f-au
dus la Mihai vodd, spuindu-i de toata In-
tImpla,rea lui, socotind cd vor avea mare
dar de la Mihai vod. Ci Mihai vod5. daca
cunoscu c iaste capul lui Bator Andreias
foarte i-au prut rdu de moartea lui.
Si deg,rab trimise unde-i rmsese tru-
pul de-1 aduser si cusur capul la trup
si-1 Ingropar in Beligrad in biserica cr-
iase. si-1 petrecurd Cu cinste mult Cu toti
boiarii, si cu toti nemisii Ardealului. lar
pcurarii ce adusese capul lui Babor Andre-
ias la Mihai vod (precum ziee Scriptura,
cu ce msur vei mdsura, msurati-s-v")
au pus de le-au tiat capetele ca alt data
s nu mai facd altuia asa.
Deci doblndi Mihai vod doao tri: Ar-
dealul si Tara Runaineascd. Si In Tara Ru-
mneascg trimise domnu pre fiul su Nieo-
lae vod, i s asezard domni, fiiul si ca
tatl in doao tdri, domnind ei intru toata
veselia69.
Rudolf II Tar la Mihai vod i-au venit soli de la
cere A rdea- Rodoful impratul nerntese anume Ognu
lul prin so- David si Sechil Mihai," aducindu-i veste
lii David Ung- ca s se lasd Mihai voda de toat tara Ar-
nad i Mihail dealului, s fie numai pre mina Impratu-
Szekely lui crestinese si s se Intoara s-si stpi-
neasc tara Munteneasc.
111iltai i Mihai vocl Inca au fcut sfat cu toti bo-
sfatul iarii si nemesii Ardealului: si cugetar ca
boieresc s nu dea Ardealul, numai sti, fie dajnici
hotel' rase sd impratului, iar la domnie s fie tot Mihai
nu cedeze vod5.
Ardealul 5i acest sfat s5. asemnii precum zice
inzparatului David Prorocul la cap. 20 (Cugetat-au sfa-
turi care n-au fost in putint") i neputind
www.dacoromanica.ro
106
lace intr-alt chip, au ales Mihai vod doi
bojari pre Mihalcea banul l Stoica logo-
Raul"- de i-au trimis soli la lmOratul, casa.
las. Ardealul domneasc5. Mihai vochi,
Ci impratul nici un rilspuns n-au datt
fr cit tot pohta lui cea dintii.
Mihai vodh iar au fcut sfat si al doilea
aducindu-si aminte cum al intii tara era
ocolit de vrjmasi si acum au dat Dura.
nezeu de iaste domn a doao tri. Si-i pled
car mintea a nu s supune celui mai mare,
ci ziser c nu va avea nevoie de imp'ratul
ci-1 va 'Asa de va tine Ardealu1.72
Deci s5. incepur sfaturi multe intre toti
oamenii ; iar Mihai vod dacil vazu c nu-i
va fi Ardealul cu pace, incepu a face pace
cu carii era vrjmasii lui cei dintii.
Tratative Ch au trimis la soltan Mehmet impratul
CIL Poarta turcesc i cu mare bucurie primi pre Mihai
ci Polonia vodil trimitindu-i de grab si steag.73
pentru rem- Si trimise Mihai vodd si la, craiul lesesc
noqterea pentru pace si tocmeal, ci neputindu-se
domniei in aseza, au umblat cu multe cuvinte desarte.74
Ardeal Iar Rodoful impratul nemtesc dacil vzu
pre Mihai vod c s-au inp'cat i s-au in-
prietenit cu turcii i sti desparte de clinsul,
foarte s-au ingrijat. i socoti ca va avea
scdere inprtia lui clespre Mihai vod
dacil s-au inchinat turcilor. Si socoti cum
va lace cu putere si cu arme s se rdice ca
scoat pre Mihai vod5. din Ardeal.
lar Mihai vod neaducindu-si aminte de
cea de apoi, ca nu-si va lsa inpgratul cres-
tines cuvintul in desert. Ci-si intilt
mintea de sfat neintelept si de pizma cea
de demult a Ieremiei vod* ce s sftuise
* Textul corectat dupti mss. 13 de la Neamt.u.
107
www.dacoromanica.ro
cu Bator Andreia spre rtt'ul lui Mihai vod5.
s-au rdicat cu mare,oti asuira Ieremiei
vodil la mai 6 zile75 i au intrat Mihai vodd
In 'Moldova.
Mi/id V itea- lar Ieremia vod prinzind de veste -au
zul clomn alstrins toate otile-tri si lesii Ca sil
Tarii Romd- impotriva lui Mihai vod5. i mergind Ie-
nevi, Tran- remia vodti inaintea lui Mihai vod5 el srt
silvaniei intoarse de plec spre cetatea Hotinului.78
Noldovei lar otile lui Mihai vodti ajungind pe ale
(mai 1600) Ieremiei vodti la un loe anume Jijia77 15'cind
acolo rtzboiu mare citva vreme de au pe-
rit multi moldoveni si lesii. Deci moldo-
venii si lesii dederti dosul a fugire, pin.
s-au apropia t de cetatea Hotinului, si acolo
iar s-au oprit a da razboiu. Mihai vodti pri-
pi. i vtizind c vor s5 piar, tati citi
scapat s-au inchis cu Ieremia vodil in ceta-
tea Hotinului. lar Mihai incepu a bate ce-
tatea i btind 3 zile deca vilzu cti nu o va
putea sparge au pus pzitori inprejurul ce-
tiltii i s-au intors la Moldova la scaun in
Vzmnd Ieremia vod5 c vor s5-1 scoat5
din cetate, intr-o noapte au iesit furis cu
toti boiarii lui si au fugit in Ora
incepu Mihai vodti a 85 serie si a sa
zniirturisi domnu si a treia tarti. lar boiarii,
i toti b5trinii Moldovei, poftirti de la Mihai
vodti sri le dea domnu pre fiu-s5u Nicola
vod5, iar Mihai li s 15,g6dui. Si au ales
doi bojar, pre Radul Buzescul si Stoica pos-
telnicul de i-au trimis in tara Munteneasc
s aducA pre Nicolae voda ca sti le fie dom-
nu mergind si 300 de boiari moldoveni.78
Apoi au socotit cum ea fiiu sLiu Nicolae
vodd iaste mic, si nu va putea fi domnu
intr-o tard de margine (c5 sOi tot temea de
103
www.dacoromanica.ro
Ieremia vodd, sd -nu si rddice din tara le-
sascd asupra fiiu-sau), deci Mihai voda
sti lasd tocmi ostile puindu-le capete-
patru bojari mari, Udrea hatrnanul si An-
dronie vistiernicul, Savva armasul si Negrea
spdtarul, sa tie acea tard a Moldovei.
Mihai voda ad inturna la scaun in Beligrad.
Vartolomeo iard au venit soli la Mihai voda deja
Pezzen sol Rodoful inparatul nerntese, anurne Pen-
de la Ru- haitor79, cersind tara Ardealului ca sa fie
dolf II imparateascd i Mihai voda tie tara
Munteneasca, i tara Moldovei ca-i vr
ajunge.
Solia liti Mihai vodd nu se indura de Ardeal ci si-
Teodosie lila sa-si tocmascd de catril imparatul sa-
Rudeanu si tie Ardealul: mai trimitind doi bojar
fi Gaspar ariume Cornij Gaspar si Tudosie log(ofltul)
Kornis. la la imparatul ca lasa Ardealul cum 1-
Praga au dobindit 80 si sii aibti slobozenie la tur6
(iulie 1600) sii marga la Timisoara si o ia de la turci.
Atuncea Mihai voda gati pre Marco vod
feciorul lui Patru vodd si 1-au trimis si fie
domnu la Moldova mergind cu dinsul
Preda Buzescul ca sii. tocmasca. toate lu-
crurile acolo.
Pierderea Iar dupd ce sosira in Iasi au inceput a sd
Moldovei veseli; ei stile Ieremiei.voda Inca au fost
(27 sept. viind la Moldova. Deci,cu citd bucurie mer-
1600) gea la domnie, cu atita rusine fugira i ni-
pustird tara.81
Conspiratia Trimitald Mihai vod soli ca sd-si toe-
masca lucrurile de toate partile si cind
atragerea gene- 'Area cd s-au asezat mai bine, iar ca atita
raiului Basta mai rau s-au stricat de pretutindenea.
(1 sept. 1600 ) ' si incepura sfaturi mincinoase i 11-
clene despre toti ardelenii spre rdul lui
Mihai vodd cii nu-I suferiia sa le fie dom-
nu. Ci au trimis la craiu lesesc, si le tri-
109 www.dacoromanica.ro
mit" pe Bator Jicmont sg le fie craiu cura
le-au fost. is dea ajutor si leremiei voda
sa yie la Moldova si sii scoata pre Mihai
vod dintre dnii sa nu mai fie in mijlocul
lor.83
lar Mihai vodil de acestia nimica nu stiia,
ci sii gatia sii stringa ostile sa marga la
Tirnisoara83 si domnii i voievozii si ne-
rnesii Ardealului era toti adunati la Turda
de s sfatuia84 pentru zabava lui Bator Jic-
mont craiu de nu vine din Tara Lesasca.
Dar Basta Giurgiu viind cu osti inparatesti
ca s fie priaten cu Mihai voda, 85 sa mira-
rd cum vor face mestersug cu inslaciune s.
Lea vrajba intre Mihai voda cu Basta Giur-
gin. Si i-au zis: Cum vii tu ajutoriu lui
Mihai voda si el iaste nepriiaten inpra-
tului", si cum ca Ardealul nici cum nu va
dea inparatului, si alte cuvinte multe
radicara. i zisera: Mai bine domneste
tu, iar Mihai voda" sa se duca' la lard-0 si
noi sii fim inchinati cu toga tara impaira-
tului". Intr-acest chip Invrajbirai pre Basta
Giurgiu ca Mihai vodd si s veselir arde-
lenii i venird cu osti asupra lui Mihai vod%
Solia lu i el tot nu stiia nimic de aceasta. Ci Inca
Stroe Bit.. trimisese sol la craiul lesesc pre Stroe Bu-
zescu In zescul pentru pace si mergind solul pre cale
Polonia i fiind la un loe anume Mucaci, iar oamenii
lmparatului intelegInd c' s-au radicat ar-
delenii asupra lui Mihai voda, 1-au prins
si 1-au dus In Secmar de au fost citava vre-
me acolo la inchisoare.88 lar Mihai voda
tot nu stia nimica. lar oarecine spuse lui
Mihai vodi de toate ce sii facea si ce i
radica asupra, i cumu ca i Bastea Giurgea
iaste tot una cu ardelenii. Ci Mihai vodl
Mil nu crezu,87 iar apoi foarte s' Ingrija
110
www.dacoromanica.ro
si de graN trirnise in tonic prtile s-sf
strinoli stile din lara Alunteneasca si din
1110ldbova."
112
www.dacoromanica.ro
Atuncea, au incaleca,t toti de mergea cu
dlnsul i pu-tintei din cqtile lui. Pentru
c nu-,0 aducea aminte niciodat de vre o
parte s. aib rtiotate. lar ei silracul 1-au
pus cu capul in jos pentru pizma ce avea
a.cel serdariu pre dinsul, caci 11 primea toti
cu mare cinste i ceti i toata Tara Ungu-
rease lui s" inclina, lar pre ceilalt1 nu-i
baga, seama nici Ii cinstia.
Cunt sosi iarti sti mira cum 11 vor napastui se-
moar tea lug cera in lituntru ficaii, avind pre Chirsala
Mihai vodii de credinta. i zise: Ce sintem buni doi
din viclem, dacil Mihai vodil s brodqte 55. ia
felcind sfat cununa? Un ruman ca aces-La SS. fie cinstit,
rigu ca si s aibil si nume eS. iaste viteaz. Noi S
onzori cuteztim 0 el sil aibil harul in toata lumea;
de nu-1 vom omorl, noi n-avem ce fi bu-
ni! Numai cum mai curind s mergem,
sa-i tiliem capul farti nici o ispite. lar
Mihai vodil tot nu tiit-1 nimica ce va sa
patil de catra
Pentru Deci sa scula Mihai voda de dimineata
zuvartea luti de a.0 chemat pre comisul ca s pue aoa
Mihai ()ode pre cal i indata o au pus vrind sS. marga
la Beligrad ea sil pue sa deratece casele.
Grilind acele cuvinte vilzura. eS. blade-
cara i vin tare. Zige: Trufil fac, nu pur-
Noi iani sS. mergem, iara ei facii
cum vor vrea".
Vedea i pre altii pe jos viind ultra din-
sul, lui ii prea eil vin intr-ajutoriu i ni-
mica nu avea frica. Iar ei procletii
i-au fost ajutoriu ci vrajma0. i daca sosira
WOW Mihai voda in picioare 5i le zise:
Bine ati venit voinicilor, vitejilor 1" lar
ei , scotind sabille, mergeaasupra lui ea nite
liare salbatece de intraril in cort. i unu
113
www.dacoromanica.ro
dintr-insii dede cu sulita si-1 lovi pre Mi-
hai vod drept in inim, altul curind
te capul. i czu ca un copaci trupul lui
cel frumos.
intr-acest chip 1-au omorit, pentruc
n-au stint nici s-au intimplat sabie in mina
lui cea iute.
au dornnit ani 8.
NOTE
114
www.dacoromanica.ro
bilit durata anului de 365 zile *1-6 ore. In 1582 o comisie instituit
de Papa Grigore XII a constatat c se calculase gre*it durata medie
a anului solar, *1 c diferenta pe care o &idea calculul just fat
de cel anterior era de 10 zile la data aceea. S-a hotrlt atunci ea
data de 5 octombrie 1582 s devina dup noul calcul 15 octombrie
*1 pe viitor s se calculeze timpul potrivit constatrilor comisiei.
Noul calendar s-a numit gregorian" dupa' numele papei, *1 a fost
adoptat de Intregul Occident, In Rastirit raminind In vigoare vechiul
calendar iulian pn. In secolul nostru. In Romania, noul calendar
a fost adoptat in 1924. Intre timp, diferenta crescuse la 14 zile
atunci s-a hotarlt, ca ziva de 1 oetombrie 1924 s devina 14 octom-
brie stil nou".
LC nu d' ziva *1 luna Intronarii lui Mihai, ci numai anul. Titlu-
rile sub care este introdus textul cronicii slut diferite In cele 3 va-
riante. In mss. 2591, care este o istorie paralel a Tarii Romne*ti
Moldovei, istorie ce a folosit textul Letopisefului Tdrii Ronzdnesti
In aceea*i traditie manuscris cu N, titlurile apartin compilatorului,
banuit a fi Axinte Uricariul. Aici este: VALAH1A. Donut. 31 Dom-
nie 35. Mihai voclii al 2 sad (sin fiul, n.n.) Pcitrasco ()odd."
In N. titlul include citeva rInduri care in mss. 2591 apar In text.
El este urmatorul: Aicea insemneazd de domnia lui Mihaiu Vedd
sin Pdtrasco Vodd, end au venit domn de la Poartd ca aga turc i Cu
steag aci in Tara Romdneascd si ansezut in scaun in cetatea Bucuresti-
lor, avgust 20 deni leat 7101".
In LC: De aicea s incepe istoriia lui Mihai vodd sin Peitrasco vedii
carele au facut multe rdzboaie ca turcii pentru crestindtate precum de
aicea inainte sci aratd.
Imprejurarile In care Mihai ia domnla Trii Romne*ti sint destul
de bine cunoscute: dup ce, incepInd din 15a6 In pragul virstei
de 30 de ani Mihai urc repede treptele demnittilor, fiind succesiv
bani*or de Mehedinti, mare stolnic, mare postelnic, mare ag. *i
loctiitor al unchiului su Iane Banul In marea bailie a Craiovei,
Mihai treze*te bnuiala lui Alexandru cel Rau (1592-1593), fiul
lui Bogdan Lapupeanu, ce se simte amenintat de ascensiunea si
popularitatea tinarului boier oltean. O Incercare de a-1 prinde (din
care a ie*it cunoscuta legend cu calaul) nu da rezultat: Mihai se
refugiaz In Ardeal, la Sigismund Bathory *1 de acolo pleaca, insotit
115
www.dacoromanica.ro
de doi reprezentanti ai marii boierimi (Atone, Stroe Buzescu i Radu
F1orescu la Constantinopol. Unchiul stiu fratele Tudorei Iane,
banul Craiovei era aici capichehaie (reprezentant) la Poartti al Trail
Romtinesti si Moldovei. impreun ca cei doi boieri care se piing sulta-
nu/ui de Mexandru cel Ru, i ca Andronic Cantacuzino, foarte
influent la sultan, Iane reuseste s obtinti domnia pentru nepotul su.
Banii Imprumutati de grecii care vedeau In Mihai un viitor elibera-
tor al lor au jucat rolul principal. Mazi1irea lui Alexandru s-a Intim-
plat In august 1593, de undo data retinut5 de cronicti. Imediat
dupil aceia Stroe Buzescu a plecat la Bucuresti ca loctiitor al dom-
nului, care ii face aparitia la sfIrsitul lui octombrie.
8 Murad III, sultan Intre 1574-1595.
4 Sigismund Bthory principe a/ Transilvaniei. Prima domnie:
mai 1581-1597; a doua: 22 august 1598 martie 1599; a treia:
1601; a patra: februarie 1601-1602. InlAturat definitiv de imperiali,
moare In 1613.
5 Aren vodil Tiranul", fhil nelegitim al lui Alexandru L5pus-
neanu, domn din sept. 1591 iunie 1592, apoi sept. 1592-24 aprilie
1595. Detronat do Sigismund BAthory, esto Inchis in castelul din
Vinti unde este otrAvit.
N: case si meceturi". IlIecetul este o geamie micA, locas de cult
al musulmanilor. Pentru cronicar construirea meceturilor apare ca
o calme a ingerintelor turcesti, deoarece Imperial otoman convenise
sti acorde Tarilor Romne Inchinate" deplinti autonomie intern5.
niel un mahomedan sd nu poat stt cumpere pAmint, deci s5, se aseze
In tar5., si nici s5. clAdeascA 15casuri de cult musulnaane, cum se
Inn-I/pia pe primIntul direct supus sultanului (In sudul Duntirii de
pild5). La Inceputul secolului al XVIII-lea, Anton-Maria del Chiaro,
secrefarul lui Brincoveanu seria In cartea sa Istoria delle moderne rico-
luzioni della Valachia. Con la descrizione del paese, natura, costumi,
riti e religione degli abitanti, Venetia, 1718: Se pun multe piedici
turcilor pentru asezarea /or In Valahia i stau mai mult ca
decit ca sttipini ai VIOL Procesele lor civile i criminale slut supuse
judectii Divanului... in toatd Va/ahia ca si In Moldova nu se
gaseste niel o moscheie cit de nelnsemnat5, asa c pentru rugAciu-
nile lor, turcii stilt nevoiti a se aduna Intr-un loe mai retras, unde
si le fac cu toata discretia". Revolutille Valahiei, In romaneste de
S. Cris-Cristian, cu o introducere de N. Jorge, Iasi,. 1929.
www.dacoromanica.ro
116
7 N: cit insusi Mihai coda cu toti boierii sei inchise intr-o minas-
tire". Walther ne arattl ca Mihai sedea In apropierea Relit minastiri
de 11110 oras, Intr-un pa/at cladit fira intarituri si f 5r5 ziduri, la
malul Dimbovitei". Este vorba de minilstirea Mihai Vod5., uncle aint
acum Arhivele Statului. Domnul se refugiase probabil in incinta
mlnastirii, mai feritil, Intrueit creditorii turci veneau In palat, iar
ienicerii aruncau cu pietre In serai, ctiruia In limba lor Ii spuneau
kurta". Vezi Cronici turcesti pripindreirile Romcine. Extrase I. Sec. XV
nzijlocul sec. XVII, volum intocmit de Mihail Guboglu si Mustafa
Manned, Bucuresti 1966, p. 498. In continuaro volumul se va cita
prescurtat: Cronicile...
In LC lipsesc cuvintele: si a arde bisericile din tar5. V5zind
Mihai Vodl atila Mutate si nevoie, nu mai putu rada tipetele cre5-
Vallee, din caro cauzti N. Iorga a crezut c5 Cronica Buzetilo atri-
buie initiatiVa rascoalei nu lui Mihai insui, ci boierilor sIi. Textul
corect infirm5 aceast5 tezil.
9 Dup5 cum so vede, cronica t5.rii, spre deosebire de Walther,
atribuie forjelor interne Mihai si boierii sIi initiativa inceperii
rAscoalelor si tratativele cu Transilvania si Moldova. Exact asa pre-
zintil si Mihai in memoriul sat/.
10 Numele solului apare si in N, dar lipseste din LC, care vor-
be5te doar de un boiariu al lui". Cirstea era vornic al Prii de Sus,
si a fost ucis printre boierii lui Aron Voc15 decimati de Bathory dupl
prinderea domnului lor. cf. N. Iorga, Istoria lai Mihaj Viteazul,
vol. I, Bucuresti, 1935, p. 170. (In continuare cartea lui N. Iorga
seciteazil cu initialele: IMV). Interesant cl N. Iorga, f5r5 a cunoaste
textul de la Neamtu sau col din 2591, und apare numele lui Cirstea,
idenlificA acest personaj Intr-un document extern ce pomeneste de
o solio a lui Aron yea' la Rudolf al II-lea (Hurmuzaki, XII, p. 23
2'.c, no. LVIII) si In care e vorba de Wierst Dwornik". In IMV, I,
P. 151, Iorga serie: ar fi trimis pe 4V15dic5 (Mitrofan) si pe un
Vornic Crtiste". Era asa dar un sol initiat In tratativeie lui Aren Vodit,
caro dup5 ce fusese la Mihai, a mers si la Viena.
11 Data de 15/25 noiembrie 1594 pentru masaerarea creditorilor
turci apare numai aici, dup5 cum tot numai aici apare data de 10 no-
iembrie pentru trimiterea ostilor. In LC: deci ciad fu valeatul 7109,
noiembrie 5 deni, trimise... etc... si indata tiliarl pe toti turcii citi
117
www.dacoromanica.ro
aflarg acolo". In N: ... ei tgiarg toti turcii citi locuiau In Bucureeti,
noiemvrie 5 deni". Walther d'a' 13 noiembrie 1593, ceea ce este greeit
ca an, dar apropiat de data de 15 a textului nostru. In N. Iorga
eitim urmatoarele cu privire /a oeti/e trimise de Bgthory: Aduceau
cu dineil un numitr de trabanti, oaste permanenttl, ei de secui pe
care un contemporan Ii socoteete la 4 000; erau la Brasov In ziva
de 10 si ajunserg la 15 In Bucuresti, procedindu-se indatg la crunta
executie, de mult timp pregatitg" IMV, I, p. 147. Tratatul noria
Romdniei si alti istorici, acceptg data de 13 noiembrie ca datg a
Inceperii socoteliior". Ping la adunarea i executarea creditorilor
puteau trece 2 zile, ceca ce ar pune de acord cele doug date. In
scrierea sa, Walther foloseste datele pe stil 'echi (13 august pentru
bittglia de la Chluggreni), deci ca si In cronica pe care o are la
dispozille. In acest caz, actiunea lui Miliai se plaseazg /a 13-15
noiembrie 1594, respectiv 23-25 dupg stilul gregorian. i cronicile
turceeti (Peoevi) relateai actiunea ca ceva ce nu s-a terminal Intr-o
singurg al. Ibrahim Pecevi detine o relatare a rdfuielii" chiar de
la un martor al evenimentelor. O reproducem aid, cum vein face
si cu Ole pasaje 4in cronicile turceeti, spre a da si imaginea eveni-
mentelor principals reflectate In constiinta adversarilor lui Mihai.
Iatg ce serie cronicEu'ul Ibrahim. Pecevi, nscut in 1574, deci contem-
poran cu cele istorisite: In anul 1003 (corespunzind intervalului
16 sept. 1594-5 octombrie 1595 In calendarul creetin, n.n.) ciad
umilul de mine eram defterdar de Dungre, am fost oaspete Intr-un
orgeeI din Dobrogea (Dobridje) Cu numele de Pazargik care fusese
mai lnainte un sat, Cadiul de acolo era un om bitten, cgruia i se
spunea Al!-Djan efendi. Acesta, venind, s-a IntlIna cu mine. In
timpul convorbirii el a povestit astfel despre pglania pe care a avut-o
Cu rgtacitul de Mihai: (Creditorii riltacitului de Mihai din Bucureeti
(Bane), capitala beiIor Tdrii Romgneeti, peat erau mai mult de
patru mii de oameni. Cei mai multi dintre aceetia erau ieniceri
mai marl ai oetirii. in fiecare zi, ei mergeau asupra nelegiuitului
mai sus-aratat i aruncau pietre In serai, cgruia In limba lor li spu-
neau Kurta, ei darlmau diferite parti ale acesteia. Ei puneau mina
pe ce apucau, ii bgteau pe oamenii af/ati /a poarta sa i H rgneau.
Totl aceetia II sgturaserg de viatg pe afurisitul de Mihai.
Intr-o zi, el i-a strins ei le-a zis: Dacg mli emoriti, veil pierde
si ultima veastrg avere. Ascultati de mine ei intelegeti ceea ce
118
www.dacoromanica.ro
spun eu. Tinuturile Tarii Romanesti slut ImpArtite in cadiate. Mer-
geti cltiva oameni pe lingit omul meu din fiecare cadiat i aduceti
avutia incasatil. Apoi luati din ea partea ce vi se cuvine". In sur.
dupd multil glIceava si luddrianicie, i-a convins. Infehul acesta,
a ales dintre ei vreo 500 de oameni. El a luat aceastd milsur numai
ca sd scape clteva zile de apdsarea 'or.
Dupd ce au trecut citeva zile, adunInd banuri, el s-au tutors.
Dar, de data aceasta, lucrurile nu erau indeajuns pentru toat dato-
ria. Atunei el le-a spus: S facem mai intlisocoteala datoriei noastre
apoi, potrivit banilor, impiirtim dupd cum se cuvine fiecdruia".
Dupit o lungd Impotrivire, au cazut la Invoiald i cu aceasta.
Acum, pentru socotirea tdatoriilor s vind cadiul de Giurgiu
(IerkOkii kadisI). Totdeauna dud era In Tara Romdneased o astfel
de pricind din partea musulmanilor, veneau cadii de Giurgiu, lijad
insdrcinati prin ilustre porunci pentru aranjarea lor. Si do ast
datii au trimis, ea de obicei, o calease (koci) si un om. Umilul de
mine cram ajutor de cadiu (naib) la Giurgiu. Ca prin minunea lui
cadiul nostru a fost gdsit cam bolnav 1 m-a trimis pe mine,
unchiasul vostru (daylnizi). Am ajuns la Bucuresti (Biikres) si an
lcut socoteli timp de o zi, dou. Socoteala se fcea In felul urmdtor:
De pildd, vine un om i arat act (temessiik) pentru 60 de poveri
(yiik) de aspri. El (Mihai) spune: adevi:uat, dovada este a mea.
Datornicul zice: *Dar ce-mi dai? Spune-le pe soiuri 1. El (Mihai)
zicea: datil 60 de poveri de aspri. Dupd mult ceartil i IndIrjire
11 convinge pe acesta s'd-si arate lucrurile. De exemplu: zece poveri
bani, un hanger, lucrat mestesugit, in valoare de 20 de poveri,
obiect de casa' (raht) de cinci poveri; In sfirlit bate acestea se ridicau
la suma de 60 de poveri. Dar acum mustilmanul zicea: Tu nu poli
s dovedesti pretuirea lor adev'aratd i acest lucru 11 tiisi tu sill
stiu i eu. Tot ce mi-ai dat este pe un prof de trei-patru ori mai mare.
Hangerul pe care mi --Lai dat cu 20 de poveri, fi 1-as da cu cinci
chiar cu trei poveri.
Dup multe vorbe si gllcevi, 11 Ikea pe acesta s primeasc, in
loc de 60 de poveri, 30 sau 40 de poveri. Apoi, spunea: Cadiefendi,
scriel i Ind punea EA tree In catastif.
De asemenea punea si pe scribii si s noteze. Tot ce era mai
putin de zece poveri nici nu a pus la socoteal. Spunea c sacestea
119www.dacoromanica.ro
sint nimicuri . In felul acesta datoria sa (a Jul s-a ridicat
la 7 000 de poveri (yiik) de aspri (akce).
Chad umilul do mine am iesit afara, un ghiaur, cu care eram prie-
ton Inca de mult i, de cite ori veneam sau plecam, poposeam In
casa lui si citeodata aveam unele socoteli cu el, s-aapropiat de mine
si m-a intrebat: Hodja Ali-Djan, de citi ani incoace minam noi
Impreuna Wine i sare?. I-am spus ca trebuie sa fie vreo doullzeci
de ani. Prin urmare mi-a spus el vreau fiu recunosctitor
lui Allah pentru One i sare si sa-ti platesc datoria. Eu 1-am intre-
bat: Ce sa fie oare? iar el mi-a zis: Dacit vrei sa-mi asculti euvin-
tui, sil nu mai rAmii aici pina la chindie (ikindi) si, de asemenea,
rnergind la Giurgiu (IerkOkii), sd nu te lasi dus pe ginduri, ci sa te
straduiesti sO pleci indata la Rusciuk i sa treci Dunarea cu un ceas
mai devreme. Eu 1-am intrebat: Care este pricina?, iar el ini-a
raspuns: Ti-am opus eu ceva? De ce mil intrebi pricina?. Eu i-am
graft: Nu mi-ai zis asa asa?, iar el mi-a opus: In astfel de impre-
jurari eu spun aiureli ; eiteodata ma apuca nebunia .
N-am putut sa'-lfac sa-mi spunii din nou acest lucru. Dar am vazut
ea orasul nu era ca mai inainte. Aici era o miscare, o multime adunata.
Niel un ghiaur nu era linistit. Atunci, urcindu-ma indata in caleasa,
m-am intors in mare graba. Am venit la Giurgiu (IerkOkii) i m-am
grabit sa-i spun cadiului cum stau lucrurile. !ma afurisitii de ghiauri,
in clipa in care umilul de mine ieseam din Bucuresti, i-au ucis pe
tori musulmanii care se &eau acolo si apoi, formind cete, au venit
la Giurgiu.
Negasind alt mijloc, m-am dezbracat de indata i, fiind un ino-
ttitor foarte bun, am trecut Dunarea Snot. Atan a de mine a mai trecut
Inca un om. Dintre locuitorii Giurgiului, care, Cu femei i copii,
erau poate 3 000-4 000 suflete, n-a scdpat niciunuI, afana de noi dol.
Au fost mate ca pradd o multime de boglitii. Multe femei si multi
barbati au fost dusi in captivitate; de asemenea i orasul a fost incer..
diat..." Cronicile... p. 498-500.
Acest amanunt dovada de atentie a cronicarului pentru sotul
jupinesei Sima reapare si pe piatra de mormint de la Stanesti:
si la rOzboiul dintii, dobindi rana la mina stinga de turci".
18 In LC: Rusciac. LC omite informatia, prezenta i In N: si
6-au apucat de au aprins tot orasul Giurgiovului de au ars". Arderea
120
www.dacoromanica.ro
Gfurgiului este confirmatd de toate izvoarele contemporane, inelusiv
cele turcesti.
14 Pentru Mustafa pasa vezi note lui A. Decei, volumul doma,
p. 59. Bogdan era fiul lui Iancu Sasul, la rindul lui fiu nelegitizn al
lui Petru Rares.
Aceeasi datd si in LC. Ea lipseste in N.
18 Aceeasi data In N. In LC se dau numai ghenar 14 deni" fad
a se mentiona ea era vineri.
17 LC: la ghenar 16 deni", nU se spune ziva. N: ghenarie 16 deni
intr-o dumineca". Walther da pentru aceasta luptd data de 21 ia-
nuaric.
18 *Urea este confirmatd de cronicarul turc Kara Celebi Zade
(Abdul-Azis efendi) care ne-a Id.sat urmAtoarea relatare: Gazi Ghirai
han, fiind foarto miniat din pricina sordarului Sinan-pasa care, in
urma plingerii unor raialo, spinzurase citiva tdtari, plecase de la
Timisoara, undo i se fixase tabdra de iarnd, Intorcindu-se In pri1e
Crimeii, Unit a fi obtinut invoke. In Tara Romaneascd, Miliai
atacindu-1 Intr-o noapte pe neasteptato pe han, acesta a fugit do
fricd, ldsind In miinile ghiaurilor tot ceavea;aceeasi data
Cind Mihai a ridicat steagul revoltei, uitind de obligatiile
sale co izvorau din favorurile acordate, a fost trimis mirimi-
ranul de Mara, Mustafa-pasa, impreund cu doi voievozi. In
apropiero de Rusciuk [Urusciuk] avind loo lupte si mdceluri cu rrtufti-
catorul Mihai, cind clocotul valurilor de singe s-a auzit pina in vaz-
duhuri, cu voia lui Allah oastea binecuvintata a suferit zdrobire si
Infringere, iar seraskerul cazind In adincurile ap.ei si iesind apoi la
suprafatd, ra'scoala afurisitului fan). de lego s-a intins asa de mult,
incit el a incendiat si a distrus Rusciukul, iar pe locuitori i-a nenoro-
cit, mticelarindu-i prinsoare". Cronicile... p. 549-550.
19 Informatla ca au sezut 3 zile lipseste in LC. Pentru exacti-
tatea ei vezi Iorga, IMV, I, p. 154, nota 4.
29 Data bataliei este aceeasi, dar L nu da decit ghenar 25 den i.
In N: fey. 25 deni, intr-o marti". Walther, care foloseste cronica
oficiala spune si el ca era marg., met a da ziva. Evident, bdtaiii/e
s-au succedat la clteva zile distanta, asa Inca. februarie" din N osto
o gresala. Cronicile turcesti confirma' victoria lui Mihai: Rebelu
din Tara Romaneased cea neascultiltoare, trecind in iarna aceea Dunti-
rea inghetata, Impreuna Cu ratlicitul de Mihai, au devastat in intro-
121
www.dacoromanica.ro
Rime oraselul Rusciuk, precurn i tirgurile i satele din acel finut,
luind In robie barbati, femei si copii fara numr si fr seamn.Pe
cel mai multi barbali i-au ucis, iar pe cei care erau bogafi i-au pus
In lanfuri. Rautafile i nelegiuirile lor au fost Inflisate la tronu
Imprtesc al padisahului". Cronicile... P. 500-501. Vezi si Kara
Celebi, textul de la nota 18 bis.
si Acest pasaj apare In LC si N mai confuz, dar fara a diferi ca
date. E posibil sa fi fost redactat mai ciar de catre autorul Istoriei
pare lele.
22 Kiraly Albert. In forma aceasta unita apare si la Stavrinos:
Erailarprtos.
23 In LC cuvintele cu acest raspuns" lipsesc. In N: zicInd".
24 Aceeasi data. In LC si N. Anul bizantin incepea de la 1 septem-
brie, asa Welt noiembrie 1594 si aprilie 1595 infra tot In Valeatul
7103".
Mehmed III, sultan din 1595-1603.
23 Ultimele doull cuvinte, prezente si In N, lipsesc In LC.
27 Aceasta informafie, prezent. si In N, lipseste In LC.
22 Aceasta fraza, prezenta si In N, lipseste in LC.
22 LC: In vadul Calugarenilor". N: In vad la podul Calugare-
nilor".
32 Toate variantele dau data aceasta, inclusiv Baltasar Walther.
Dar Walther si LC nu spun di era miercuri. In schimb, gsim confir-
matti aceasta stire In cronica ture,easca a lui Mehmed bin Mehmed:
la 18 ale lunii mai sus aratate, tntr-o miercuri, au ajuns In apropiere
de podul Calugareni". Cronicile... P. 418. Data corespunde In calen-
darul crestin ca 24 (respectiv 14 stil vechi) august.
al Urmatoarele cuvinte lipsesc din LC: si sclrba mult pali eau-0
pierdu voinicii i pasii"... si lu i steagul lor cel de legie ce-i zic
turcii a lui Afoameth". Arnbele propozifii slut In N. Confirmarea cap-
turarii steagului verde al profetului, In Memoria... vol. de fafa, p. 44
Descrierea bataliel de la Calugareni In cronica lui Mihai este confir-
man' de cronicile turceti. Iatgi relatarea ei la Ibrahim Pecevi: Cu
cIteva zile lnainte de sosirea sa la Rusciuk, asupra lui Hasan-pasa,
f iul vizirului [Sokolla] Mehmed-pasa, venise un numar de 8000 de
ghiauri, dar, prin bunatatea lui Allah cel prea Inalt, el Ii Infrinsese.
Au faM adupi multi prini 1 multe tigve.
122
www.dacoromanica.ro
De acolo, trecind podul de peste Duntire, au descins in sesul
giului si de aici au pornit spre Bueuresti (Biikres). Dar fiecare atlas.
fiecare padure de stejar se umplusese en mii de ghia.uri. Ei se
apropiau meren de oastea islamica si se in.virteau in jurul ostii Imp6,-
ratesti. Din voia lui Allah, oastea islamica a fost euprinsa de o mare
spaima, tacit nu putea sa opuna nici o impotrivire. Astfel, Haldar-
pasa, beilerbei de Rumelia, grisit o moarte de manir intr-o mlas-
tina; iar Satir,gi Mehmed-pasa, care unaa sa fie beilerbei de Tara R.
yndneascei (s.n.) a fost ranit pe chid iugea.
Apoi au ajuns la o mlastinil unde, din pricina mnvlm.eIii, Musta.
fa-pasa, fiul lui Aias-pasa, fratele serdarului, si Husein-pa,sa, care
era mutasarrif de Nicopol, au fost calcati in picioare. Orgoliosul
serdar [Sinan-pasa], cazind de pe calulsau si fiind departe de ostasii
s-a infundat in mlastina. Ramas pe jos i Inspaimintat, clad se
ridica, chid se aseza, dad Inainta. Atunci a venit unui dintre vitejii
Rumeliei numit Deli-Hasan, cunoscut prin puterea sa, *i luindu-1
In spinare, 1-a scos din mlastina. Dupa aceea, mai sus-numitul Deli-
Hasan a devenit vestit sub numele de Batakci Deli-Hasan si a murit
pe chid era delibasi al marelui vizir Kodja-Murad-pasa." Cronicile,
p. 502-503. Iata ce scrie si Mehmed bin Melimed: Dupa sfatul
tuturor, au mers troj zile si la 18 ale lunii mai sus-aratate intr-o
miercuri, au ajuns in apropiere de podul Calugareni, care era un lee
paduros *i mlastinos.
In clipa chid unii dintre osLasi se asezau [acolo], iar altii se prega-
teau sa se aseze, a aparut o ceata de gltiattri, semanind cu niste ani-
male, si au hiceput lupia in apropierea acelei mlastini. Ei [ghiaurii]
asezasera la intrarea in padure Lunttri i pulcasi, care au stinjenit
mult oastea [islamica]. in acest loc, dindu-se Tirman lui Melimed-pasa,
beilerbei de Tara Romaneasca Cu rangul de vizir, si lui Haidar-pasa
si lui Husein-pasa i lui Aiasoasaoglii Mustafa-pasa si de asemenea,
dindr.-se porunca i ostii de Siria, precum i unui numar de ieniceri,
toti acestia, potrivit firmanului, au frecut podul i i-au intimpinat
pe ghiauri. De la amiaa si pinkla chindie Sit dat o mare lup
Multi dintre ei att trecut fn rindurile gazillor i martirilor. De ase-
menea si de la ghiauri au murlf. mu/f1 I s-au dua In fad. i luindu-se
de la ghiauri 12 tunuri, s-a oblinue 'victoria t [dusmanul] a fose
respins.
123
www.dacoromanica.ro
I.ocul fund ins foarte strimt si nepotrivit si paduros si
nos si mai sus-aratatul Mehmed-pasa fiind ranit in lupta, iar Haidar-
pasa i llusein-pasa gasindu-si o moarte de martiri si facindu-se tir-
ziu, nu a fost cu putinta s se mearga pia la cimpul de la celalalt
capat al p5durii. De acoca, [turcii] s-au intors inapoi si s-au asezat
acolo. Dupa ce au ramas in acel loc doua zile, s-au sculat i, in ziva
do 21 ale lunii mai sus-aratate, au poposit in apropiere de satul
Copaceni, de pe malul de dincoace al riului Argos.
S-a aflat de la cei prinsi (dil) ca ghiaurii, neputind sil se impotri-
veasca marePi ()sill islamice, au fugit si de pe locul unde era tabara
lor adevarata. In ziva urmatoare, s-a ajuns la Bucuresti (Bakres).
GiLsindu-1 incendiat, la 25 ale lunii mai sus-aratate, intr-o si de joi,
au g5sit de cuviinta sil transforme in goamie biserica dinlauntru
manastirii voievodului Alexandru, care mai inainte era loe de cetate.
Au mai socotit potrivit ca dependintele din jurul ei sa formeze o forth.-
reap interioara. De aceea au inceput sil tacit in jurul ci un zid umplut
Cu arbori mari si cu pamint. Cetatea fiind terminata done in 12 zile,
au asezat tunuri pe zidurile i turnurile ei, dupii care au avut lee
petreceri". Cronieile... p. 418U9. Toate izvoarcle confirma inten-
lia Imperiului otoman de a transforma Tara Romaneasca in pasalic
turcesc. Se si numise viitorul ,guvernator (beilerbei") in persoana
Mehmed-pasa. Incepuse transformarea bisericilor in moschei. Ceca
ce, co mai bine de un secol in urina, se intimplase cu Bulgaria, Grecia
si Serbia, trebuia, in calculele turcilor, sil se intimple si cu Tara
Romttneasca si, fireste, dupa aceia cu :Moldova. In aceasta luminA,
In perspectiva acestor planuri trebuie masurata amploarea i conse-
cintele marii contraofensive a armatelor unite ale Tarii
Transilvaniei i Moldovei...
22Ultiniole cuvinte absente din LC. Sensul cuvintului muncitori"
este aici ca si in Viaja lai Nifon, cel al slavonescului moncitel"
tiran, calau, chinuitor.
33 Aceeasi data in toate trei variantele.
34 La Cluj. Amploarea si rapiditatea contraofensivei este recu-
noscuta si de cronicile turcesti, caro in prealabil povestisera coastrui-
rea intariturilor turcesti din Tirgoviste. lata co serie Melimed bin
Iflebmed: Ali-bei, fiul lui llaidar-pasa, Sangeacbei de Ciorum, dupii
ce i s-a acordat beilerbeilicul de Trapczunt, a fost insarcinat cu pasa
[Tirgovistei]. Potrivit inaltului firman, a ramas acolo si Koci-bei,
124
www.dacoromanica.ro
sangeacbei de Amasia. Dupa ce au pregatit zahereaua si ea/a/alto
Iticruri necesare pentru cetate, la 12 safer a atiuliti mai sus-artttat
s-au inters la menzilul de dinainte. Cind colo, ratacitul de Mihai
era In pAdurea din apropiare. O datrt cu plecarea serdarului [din TIr-
goviste], iesind cu oastea sa, el a asediat cetatea de mai sus. Dart-
mind cetatea in trei zi/e, pe ap arAtorii (nuliaf sal, care eran Ali-pasn
si Koci-bei si alti emir, i-a pus In frigare, infigind in ei suliti.
Pe ceilaiti ostasi i-a luat prizonieri. Apoi, serdarul a ajuns la Bum-
resti. Sosind strigAtorii de ajutor (feriadci) de la muafizii Tirgovistei,
au facut cunoscut ca smnt foarte strImterati. Dar pe cind se sfatuiau
cu demnitarii impAratiei In privinta intearcerii din non [la Tirgo-
viste], a sositstirea despre incendierea si luarea cetatii [TIrgoviste de
crare romilni]. Din aceasta pricina acel gind a fost parrisit. Serdarul
si ostasii fiind cuprinsi de teama si de groaza, nu au fost In stare sa
faca niel o pregrdire. Incendiind cetritile fricute cu mii de greutati,
nu au gasit alta cale decit sa se Intearca [spre Istanbul]. De acolo,
s-au dus la cetatea de mai sus si, (Lind foc i stricind corturile lor, s-au
Inters in galop spre prirtile Rusciukului. A doua zi, in 18 ale lunii
mai sus-arittate, s-au oprit in apropiere de Giurgiu (Ierkokil)". Cro-
nicile... p. 420-421. Alt cronicar, Mustafa Selaniki, tot contemporan
co evenimentele, relateaza campania de alungare a turciler din Tara
Romtmeasca, astfel: Dupri ce In vilaietul Trurii Romanesti au fost
recrutati ostasi si raiaua tdrii a fost supusa, iar tara a fost orinduita
potrivit legii ilustre, beilerbeii si agalele si vizirii, precum i ostasii
pedestri si cdlaretii s-au adunat si s-a hotriril ca toti srt fie inregistrati
din nou potrivit poruncii impriratesti. De asemenea, s-a dat firman
ca lui Satirgi Mehmed-pasa, care urma s5 punit din non ordine in Tara
Romaneasca, sa i se serie si s i se trimita o Rusted poruncri, de care
sa asculto toata lumea, cti titulatura de vizir. A doua decada a lunii
muliarrem 1004. Pe la mijlocul lunii mai sus aratate au sosit scrisori
stiri cu olaei de la nutria sa marelo serdar Sinan-pasa. El facea
cunoscut ca dupa lupta i invalmaieala care a avut loe in vilaietul
Tarii Romanesti, Mihai, impreunA cu oastea sa draceasca, a !nit
din fata ostii islamice si ca sta i asteapta cu oaste mare in tabarasa
din epropierea tirgului infloritor numit Tirgoviste (Taragostea),
aflat In apropierea tarii vilaietulul Transilvaniei, pe malul Dunkrii,
In vilaiotul Tarii Romanesti. Sinan a rnai fricut cunoscut ca el insusl
en ajutorul lui Allah, mergInd cu oastea purtatoare de noroc in orasul
125
www.dacoromanica.ro
infloritor numit Bucumti, a slobozit foarte multe familii musulmane
care fuseser luate In robie [de Mihai Viteazulj. De asemenea, el mai
scrie cd a filcut ziduri imprejurul oraylui cel mai sus-arttat i a
construit puternic i cetatea sa interioar, fortificInd cu munitii
toate prtile. Recrutind apoi alli osta0 cdlreti i pedetri, a pus
[In ora] i apdratori, numindu-1 beilerbei pe maria-sa Satirgi Mehmed
pap, care era mai inainte beilerbei de Anatolia. De asemenea, el a
raportat ell a pornit cu oastea islamicd, sprijinindu-se pe Allah cel
prea Malt *i pe minunile profetului sfiu, cu &dui de a construi o
fortrireald in orayl Tirgovi*te cel mai sus-pomenit.
(Urmeazil trimiterea unor ajutoare bneti lui Sinan-pay. Se
aminte0.e de necesitatea participdrii hanului trttrdsc, Gazi Ghirai-
han, la expeditia impotriva Tarii Romane5ti i de neprezentarea
acestuia din cauza unor mrtsuri nechibzuite).
Anul 100'.E... A sosit vestea crt Sinan-Pay, mdria sa serdarul,
dup ce a devastat vilaietul Trii RomaneW, s-a intors.
...in prima zi a lunii rebi-ul-evvel sosind oameni din partea
sale marelui serdar Sinan-pay, acesta a trirnis scrisori demnitarilor
Impilratiei. In ele se ardta cd toate mrisurile luate de el .5i bate pregii-
tirile sale au avut urmari contrare aOeptdrilor.
...Ay, de pild, el pusese osta0 musulmani i emiri renumiti
pentru paza Tirgov4tei (Taragosta), dar chid oastea (islamicd) a
p/ecat de acolo, a venit indatd un numrir nea5teptat de ghiauri neno-
rociti, impreund cu afurisitul de ardelean cu afurisitul de Mihai,
*i au asediat cetatea, cilreia i-au dat foc, umplind cu stuf anturile
pregdtite. Atunci ostaii asediati, care se aflau in ea, ia,ind cu stri-
gdte i cu vaiete, au dat peste cetele ghiaurilor rtucii i au bdut cu
totii, in timpul luptei, din cupa martirilor.
Haidarpayoglu cel curajos, care ramdsese acolo cu titlu
de beilerbei, precum i beiul de Elbasan, Bali-bei, dintre emiri,
aflindu-se printre cadavre, au crizut prizonieri.
Chid aceste tiri au sosit la mdria-sa serdarul cel puternic, acesta
a venit a doua zi in cetatea Bucure0i, i, poruncind si se ja toate
munitiile ca si nu le rruninil ghiaurilor, a pus sii se drime cetatea
pe care o construisera mai inainte ei a fost fricut. una cu pdmintul.
Apoi, cercetind oastea, a grtsit c slut putini la numr i a socotit
crt nu pot face fat cu osta0i aflatori aici luptei impotriva puya*ilor
afurisitilor de ardeleni. Necdjindu-se din aceast pricind, el a 0:cut
www.dacoromanica.ro
126
cunoscut a a pornit spre cetatea Giurgiului (ierkeikii) si a venit la
Ruseiuk.
(El mai raporta cd datorit5 masurilor nechibzuite ale lui Ferhad-
pap, oastea Ladrased nu a venit la slujbd i c5 s-ar putea ca ghiaurii
cei nenorociti s urmdreascd. oastea islamic5.).
$tirile insphimintatoare sosite in prima zi a lunii rebi-ul-evvel
anul 1004, au Inceput s5 fie cereetate de demnitarii lmprt4iei. Ei
au povestit si au spus cei mai multi dintre cei din oastea de
Poartd (kapu-halki), venind sraui, au adus ca ei robi din vilaietul
Tttrii Romdnesti i,eind dusmanii legii au venit asupra ostii islamice,
nu au putut srt-si lase prdzilesi sdporneascd la luptd. Serdarul Sinan-
pasa, dindu-si seama de aceasta, a trecut podul 1naintea tuturor,
lar poverile tunitrile viscieria (hazine) att reimas pe
malui ceUulalt. (s.n.)
Atunci, sosind afurisitul de ardelean cu oaste, s-au
luptat cu ei. Multi musulmani care plecaserd la lupta sfbati, precum
numerosi oameni din ceata de acingii si din oastea frd cdpraii
neputind sd se impotriveasc au suferit Infringere.
(Se vorbeste despre intoarcerea lui Sinan-pasa din expeditia In
Tara Romdneased la Constantinopol si de plecarea lui la ciflicul situ
In urmaprimira unui hatt-i-humaiun de mazilire). Afurisitul de Mihai
si afurisitii de ardeleni s-au tinut de urmele ostii islamice. Oastea
islamied venind la Bucuresti, pentru a nu ldsa in miinile ghiaurilor
aceastdcetate construitd cu atitea greutati, a darimat-o pind la temelii
si apoi (serdarul] a pornit inaintea tuturor impreund eu oastea cea
grea. Dar afurisitii ostasi ai nenorocitilor, venind in numdr mare,
nu i-au slfibit din urmd. Atunci [serdarul], .1Ligind in wind munitiile,
echipamentul i oastea de acingii, a trecut Peste pod pe partea cea-
lalt5. Oastea islarnia, luptindu-se cu glaaurii cei nenorociti, a avut
foarte multe pierden, iar cetatea Giurgiului, care de peste un veac
era tinut musulrnan, fiind brautd timp de cloud zile de afurisitii
necredinciosi, a fost luatd prin luptti si lovituri in vzul serdarului"
Cronicile... p. 272-27'1.
In sfirsit, Pecevi: Pe la inceputul lunii muharrem eel venerat,
din anul 100fi, au ajuns la Bucuresti unde au facia un popas si in timp
de 15 zile au clddit o micd palancd. In localitatea accea au daL Invoke
ostii s facil incursiuni
127
www.dacoromanica.ro
Intr-adevar, nu au 1, inut seama de apropiere sau departare, sit
devastind multe tinuturi ale Tarn Romane*ti, s-au tutors tetcri, *i
cu multa prada. In sfir*it, nu au putut sa patrunda in Transilvania
cea josnica. Ridicindu-se de acolo, in a *asea zi au ajuns la Tirgo.
vi*te (Tergo*te) unde au stat *i s-au odihnit o luna intreaga *i au con-
struit o cetate. L-au lasat acolo pe Ali-bei, fiul lui Haidar-pa*a, san-
geacbei de Ciorum, cu oastea eialetului de Trapezunt (Trabzun).
lar dintre ereiri, au pus pentru paza cetatii p e sangeac-beii de Kusten-
dil i AvIona (Dilvina).
(Se tac diferite numiri de pa*i pentru paza Tirgovi*tei, dar oastea
refuza sit ramina deoarece ii este frica de du*mani).
Apoi au pornit din acel menzil (Tfrgovi*te) qi s-au a*ezat la cale
de o po*ta (koplukluk).
Dar ratacitul de Mihai, fiind pregatit intr-un loo din apropiere,
a*tepta intoarcerea o*tii islamice pe care o urmarea din ochi. El a
venit pe nea*teptate *i s-a a*ezat pe locul de unde plecase Ilasan-pa*a.
GaZiii care ramilsesera in cetate au ie*it *i au dat mina cu cei veniti
dar, neputind rezista, s-au inters in cetate. Chid aceasta *tire a ajuns
la serdar, el a spus: 4Sa ne intoarcem *i sa-i ajutam Atunci au
aparut iar4*i vreo 300 de ghiauri dintr-o padure mia*tinoasa. 5 000
6 000 de osta*i, dintre rumelioti, au plecat impotriva lor, dar s-an
inters infrinii. De mirare era faptul ca dintre ace*ti 5 000-6 000 do
oameni nici unul nu era teaMr, adica nu so putea spuno ca nu s-au
hip tat 6,,i ca nu au depus sfortari.
Intre timp, ratacitul de Mihai, dind foe Tirgovi*tei, i-a trecut prin
sable pe toti cei care ramasesera acolo. A sosit vestea ea, infigind
sulita in Ali-pap 1 in eitiva mirlivale, el i-a fript. De asemenea
sArdarul pierzinduli cap ul, n-a mai *tiut ce sil fad', lar Satirgi, care
orma sil fio beilerbei {in Tara Romaneascal zicind ea este poste
putinta sil ramina, au dat foe de indata Bucure*tiului.
Punind sa fie retrase vistieria, uneltele*i munitiile i tunurile, au
fugit sprepodul de pe Dunilre. Until dintre tunurilo bune ji frumoase
ramasese in mla*tina. Hasan-pap l-a scos cu maro greutate eu aju-
torul oamenilorsai*i a osta*ilor sai siriaci*i l-a ajuns cu el din urmii-
pe serdarul cel neru*inat.
Chid au ajuns la Giurgiu, s-au grabit care mai de care sil treaca
peste pod. Cei care venisera mal inainte au reu*it sit treaca, lar cei
128
www.dacoromanica.ro
caro sosiserti mai tirziu au rtimas pe patio. Tirii Romrmesti din prieina
faptului cit ghiattrii au VIM podul. Multe mii de suflete au pierit,
murind In acole piirti, si multe tunuri i munitii, proem si alto
unelte de luptil au rtimas risipite pe acolo.
Pe scurt, el [Sinan-pasa] a avut o faima aa de proastrt, incit
le-a mai fost dat musulmaniior sil cunoasca ceva aseintinator". Cro-
nieile... p. 503-504.
35 Aceastil informatie, prezentil si in N, lipseste in LC.
36 Vezi nota 31 pentru reflectarea evenimentelor in cronicile tur-
cesti.
37 In LC fraza se opreste aici, restul lipsind. La fel in N, coca ce
inseamnil crt e un adaos al copistului sau al autorului Istoriei paralelo".
38 In N: 26 deni. leat 7105. In LC, 27 deni, leal 7105.
39 Numele satului, prezent in N, lipseste in LC.
40 Aceastil frazti i informatie, prezente si in N, lipsesc din LC.
41 Informatia, prezenta In N, lipseste din LC.
42 In N: 7105, mesita mai 6 deni", LC: 7105, mai 6 dni".
129
9 www.dacoromanica.ro
Literatura raining veche, voo. I. II
a host cucerit de Mehmed III la 12/22 octombrie 1596. Deci cronica-
rul face aici o tntoarcere In timp, dupa ce povestise evenimentele din
decembrie aceluiasi an.
4 Dapa P.P. Palaitescu, paceacu turcii succede si nu precede
(ca in mulch) tratative/e ca Sigismund. In Intilnirea lar din decem-
brie 1596 Mihai puse lui Sigismund neted intrebarea, sau are de
gind sa porneasca o ofensiva impotriva turcilor, sau O. se impace ca
ei si sa facheie pace. Asigurarile lui Sigismund fura vagi, domnul
intelese ca acolo unde nu era o vointa hotarita, nu ponte fi sprijin
pentru dinsul. Atunci (s.n.) incepu Miltai delta actiuni diplomatice
pe coat propriu pe de o parte impacarea cu turcii macar pe un timp
scurt, ca sl rasufle tare, pe de alta parte leggituri directe cu hit*
ratul, pentru obtinerea unui subsidiu in bani, ca sa-si poata alcatui
o armata de mercenari. Ambele initiative diplomatice fura incununate
de ihbincla" Mihai Viteazul, p. 124-125.
.' N: si trimise doi comisan, aflame Sahel episcopal si pre Isfa-
n,in". In LC, textul corupt: trimise2 comisan, anume Suhai, 3 epis-
copi si pro Istfansin" (Ed. Grecescu-Simonescu, p. 68). E vorba
do episcopal de Egher, Suhay si de Nicolae Istvanfyi. Ei vor merge
*1 intr-o solie la Tirgoviste. Cu Suhay, Mihai a ramas in bane relatii:
pribeag In 1600, va trage la Suhay la Bratislava si va fi insotit de
acesta Ora la Viena. Cf. P.P. Panaitescu, Mihai Viteazza, p. 238.
b a Josika, cancelarul principatului Transiivaniei.
" Opolia sau Oppen din Silezia. In realitate, abdicarea lui era
o masinatie a iezuiti/or si cartii imperiale, dornica sa puna stapinire
p? Ardeal. Cf. P.P. Panaitescu, op. cit., p. 145.
" Aici cronicarul face o confuzie. Suhay, Nicolae Istvanfy si cu
d)ctorul Barto/omeu Pezzen au fost la TIrgoviOe ca soli ai Impara-
tului, si au incheiat la 9 iunie 1598 tratatul de aliantgi intre Mihai si
Rudolf al II-lea. Fusesergi Sntimpinati la Brasov chiar de Teodosie
Rudeanu, care-i insotise pina la Tirgoviste. Interesant ca, desi infor-
mata. pin& in cel mai mic aminunt, cronica nu aminteste despre acest
tratat.
" In N: Chistilet. LC nu da nurnele satului. Satul Chiselet se afla
In cimpia Dun6.rii, aproape de Caracal.
be Evenimentele sint povestite si de Pecevi (ca si de alti cronicari)
sub fitful: infringerea lui Hafiz Hadim Ahmed-Paca la Nicopol in
acelasi an Ivor (perioada cuprinsa hare 4 august 1598 si 23 iulie 15991.
130
www.dacoromanica.ro
livenimentele s-au petrecut In septembrie 1598. Se spune: Pentru
rdscoala sa, rdtAcitul de Mihai Viteazul] a Inceput s se cdiascd
sk se pocdiascd si a Inceput sl arate oarecare prietenie, dar o prie-
tenie prefacutd. Aceasta pentru faptul cd el credea c oastea islamicd
din acea parte, intrind In Transilvania, s-ar putea sd fie trimisd
oaste td.tdrascd, Impreund cu o ceatd de acingii, pentru devastarea
Tdrii Romnesti. De aceea aratase prietenie prefacutd fatd de Hadim-
pap, care se afla la paza Nicopolei.
Chid a aflat cd serdarul este ocupat cu cetatea Oradiei i cd paste
iarbd In acele parti, el a venit Intr-o zi pe neasteptate asupra lui
Hafiz Ahmed-pasa, i InfrIngindu-1 a devastat toatd averea i bogAtia
sa, luind totodat In robie populatia acelui inut i pricinuind multe
pagube. I s-au adus lui Mihai [Vileazul] pind i anteriul isalvarii
i turbanul cu care se lmbrIca Hafiz-pasa. Blestematul a ImbrIcat
cu ele o femeie usuratecd i, ardtind-o ostirii sale, a zis: Ian'. cd 1-am
prins pe serdarl Ce deosebire este intre el si aceasta?Spunind acestea,
el se tlea cu isprava sa." Cronicile... p. 509.
87 Corectat dupd N, unde este: sept[embrie] 10 deni slmbdtd".
In LC: septembrie 10 dni shubdtd". Cop istul lui 2591 greseste
serie: fev[ruarie] 10 zile".
89 Acelasi numr de zile In toate 3 variantele. La fel si In Insemnd-
rile lui Szamoskzi. Vezi Ioachim CrAciun, Cronicarul Szamosktizy
fi Insemneirile lui privitoure la ronzdni. 1566-1608, Cluj, 1928, p. 112,
59 In N: Bae. In LC: Baba adicd Babadag. Aceasta este lee-
thmea corectd. Gresala Baia mai apare Intr-un manuscris. Cf. ed.
Grecescu-Simonescu, p. 70, aparatul critic, rindul 31.
co Este al doilea episod unde apare Stroe Buzescu. Miliai relatind
evenimentul nu pomeneste de boieri.
81 In N: zece zile depline". In LC: zece zile deplin".
82 Avem aici o dovadd sigurd cd aceastd cronic a fost scrisd de
cineva care a luat parte la evenimente sau a consultat martori directi,
capabili sd relateze amdnunte de felul acestuia. i cronicarul turc
Mustafa Selaniki povesteste despre acest vint: In timp ce se luptau
s-a pornit un vint potrivnic si a pricinuit necazuri afurisitilor si
vaselor lor". Cronicile... p. 392.
83 In LC: Velciul. Cuvintele stringindu-si toatd avutia..." lip-
sesc, ceea ce face fraza, In continuare, confuzd. In N: Venciul, strin-
131www.dacoromanica.ro
9*
4indu-si toata avutia i marfa in cetate si apoi purcese de sti duse in
rara Leseascil". Este vorba probabi/ de castelul fortificat
64 Csomortany Tainas. In N: Tomortan Tamas. In LC: Ciomirtan
Tamas.
68 Corectat dupil LC. In N: la sat la Vesteni". In 2591: Leveptin.
66 N: oct(pmbrie) 17 deni miercuri". LC: octombrie 17 deni,
miercuri.
87 N: octombrie 18 deni, joi". LC: octombrie 18 dni, joi". Data
esto confirmata de izvoarele contemporane. Szamoskiizy spune:
Cupta s-a dat in luna octombrie in 28 de zile, ziva s. Simion si
Iuda. In ziva urmatoare, adied vinerea (Mihai) a trimis iscoade etc..."
Ed. Craciun, p. 117.
68 Aceleasi date in LC si N.
69 Ca si in Viata loi Nifon termenu/ este luat in acceptia de
bucurie, placere.
70 In LC: Osnu David si Sechil Mihai". Este verba de David
Ungnad i Mihai Szekely.
91 Stoica din Strimba, numit logoratul In toate trei variantele, era
In realitate la data aceea vistier. El este unul din cei dei destinatari
aL instructiunilor lui Mihai, pe care le-am reprodus inaintea acestei
cronici. A ocupat functia de vistier intre 11 ian.uarie 1597 si 22 sep-
tembrie 1599, si Inca o data intro 1611 si 1.618 (Vezi Lista dregtitori-
tar din sfatul domnesc... in SMIM, IV, p. 570 si 573). In calitatea
lceasta se gsea cind a ajuns la Viena, impreuna cu Mihalcea, la 22 de-
_cembrie 1599. La 11 ianuarie 1600 a fost primit de Imparat la Pilsen
In Boemia. Cf. P.P. Panaitescu, op. cit., p. 211. Cum se explica fotusi
titlul de logofeit ce i se da in toate variantele? Credem ca este o dovada
ca. redactarea buzeasca a cronicii oficiale s-a facut intr-un' moment
chid Stoica din Strimba era logofat In functiune, fiind tiut acum Intro
boieri drept Stoica logofatul", nu vistierul. $i 1ntr-adev5r, Stoica
este logofat intre anii 1CO2 i 1608 (Vezi lista citatil). In acest interval
a fost scrisa, prin urmare, Cronica Buzevitor.
" Se face slmtit, aici, punctul de vedere al boicrilor Buzesti, care
nu voiau un conflict cu imparatul pentru Ardeal. Cf. P.P. Panaitescu,
op. cit., p. 83-85. Te-adosie i Banul Mihalcea erau.pentru plistra-
rea Ardealului (idem, p. 85), dar cronica s-a scris intr-un moment
ciad conflictul se terminase tragic, pltrind a da dreptate Buzestilor
132
www.dacoromanica.ro
si eind Tara Romiineaseti iniretinea strinse relatii eu Curtea de ha
Vien in timpul lui Radu
73 Pentru relaii1e lui Mihai cu Poarta in acest moment vezi 1)6
larg la N. Iorga, IMV, II, p. 25-28.
74 Formularea laconicti si nemultumita a cronicii vadeste din nou
punctul de vedere al Buzestilor, care nti aprobau aceste tratative,
cel putin in perspectiva istorica creata de evenimentele ulterioare.
Tratativele au avut intr-adevay loe, la Mihai venind in solie acelasi
Andrei Taranowski pe care Walther '11 gasise in 1597 la Tirgoviste.
Dupa cum arata Ilie Corfus (Mihai Viteaztel i polonii, Bucuresti,
1938, p. 81-86), Taranowski sosi la Alba-Iulia pc la mijlocul lui
Februarie, cind fu primit de Mihai Inir-o audienta publica de trei
oro. El prezenta voievodului scrisoarea regelui si aceasta nesem-
nata ce fu aratata si comisari/or imperiali, care nu aflara In ea
nimic deosebit, dar cari banuiau toiui cii Taranowski a venit la
Mihai cu un scop hotarit. Scrisoarea putea fi una din acelea, prin
care regele avertiza pe Mihai sti nu atace Moldova, respingindu-i
propunerea de a trimite pe fiul salt, Nicolae Parasen, ()static la Var-
sovia, in caz ci i s-ar permite ocuparea acestei tari.
Spre linea lui februarie Mihai, plecind din Alba Julia la Brasov,
lua Cu sine pe Taranowski, care, dei ascunse fata de comisarii impa-
ratului scopul misiunii sale, totusi acestia banuira ca e vorba de tra-
tative ascunse fare voievod i rege, cu scopul de a-1 aduce sub suze-
ranitatea
Intr-adevr aceste tratative dusera la schilarea unui tratat, for-
mulat la Brasov (10. III), care in felul sau avea de scop reglementa-
rea raporturilor dihtre Mihai si Poloni." Corfus, op. cit., p. 81-4.
Aceeasi data in toate trei variantele.
76 N are in plus: ea acolo gindea Ieremia voda sii sii bata". in
LC, in plus: fugind Ieremia Veda de temerea lui Miliai Voda".
77 Corectat dupa N. In LC: Jajcea, in 2591 Jusjca, in N: Jijiia
care esie forma corectil.
78 Aceasta fraz5. si informatia istoricti ce o cuprinde este la fel
In N, dar lipseste cu desavirsire in LC.
78 In N: Pitihuitorul. Forma corupta a numelui doclortilui Pez-
zen, solul lui Rudolf II. In LC, numele solului nu apare. Incepind
cu aceasta nota, vom face referiri amanuntite la izvoare si la cerce-
tarile moderne pentru fiecare informatie in parte, deoarece regrj3ta;
133www.dacoromanica.ro
tul P.P. Panaitescu a emis teza (impusa. i in tratatuf lstoria litera-
tura rotncine, vol. I), ea cronica anonima a lui Mihai Viteazul
(numeie dat de P.P. Panaitescu Cronicii Buz tilor) se opreste cu ex-
punerea cuceririi Moldovei, in momentul culminant al donaniei lui,
cind a reunit cele trei taxi romnesti sub oblacluirea lui. Cronicarul
nu a mai descris epoca de cadere a lui Mihai, nu mai avea interes
sa serie. Fraza tocmi ostile si le puse capete mari 4 boieri anume
Udrea hatmanul si pre Androne vistierul si pre Saya Armasul
pre Neagoe Spatarul ca sa tie Tara Moldovei incheie textul cronicii
(sublinierea noastra) care a fost curmata de vremurile cumplite ale
prabusirii celei dintii uniri a tarilor romanesti. Textul care urmeaza
constituie o insailare tirzie de stiri incomplete, inexacte si in parte cule-
se din izvoare scrise, necontemporane", vezi inceputurile istoriografiei
In Tara Romcineasal , in Studii si materiale de istorie medie", vol. V,
1962, p. 210-211. Teza Panaitescu, sprijinita pe textul defectuos
al manuscrisului luat ca baza pentru editia Balcescu din Magazinul
istoric (i de asemenea pentru editia Grecescu-Simonescu), se name
de la sine atunci cind o raportam la traditia manuscrisd atestata
de mss. 2591 si mss. 13 Neamtu, asa cum am afirmat Inca din stu-
diul nostru citat. *Lirile exacte i amanuntite nu se opresc in mai
1600, cum credea P.P. Panaitescu, ci in momentul tabaririi la Prej-
mer, linga Brasov, dupa batalia de la Miraslau. Ultima informatie
priveste intrarea ostilor polone in Tara Romneascd. Abia de aici
!mole are valoare observatia prof. Panaitescu, deoarece tot ce
urmeaza in continuare nu este, intr-adevar, decit un fragment din
Stavrinos, lipit naratiunii anterioare.
80 Solia lui Gaspar Kornis si Teodosie logofatul pleaca In august
1600, cura serie si P.P. Panaitescu (In august fu trimis la Praga
logofatuI Teodosie sa primeasca raspuns definitiv", Mihai Viteazul,
p. 215). La 7 august, Mihai da in ungureste o scrisoare din Alba Julia
prin care porunceste primarului orasului Cluj sa-i pun la dispozitie
lui Teodosie 1000 de florini. Orasul i-a dat, dupa cum se noteaza
In Socotelile oraplui Cluj, publicate de *L. Metes. Sub data de 9
august: La porunca voevodului Mihal dl. primar a dat marelui
logofat Teodosie de cheltuial pentru calatoria la Praga fl. 1 000".
S-a pastrat i scrisoarea lui Mihai, cu adverirea autograll a lui
Teodosie: Luat-am eu Teodosie log[ofat] ot Ouj talleri] 1 000 de
www.dacoromanica.ro
134
eestu bir de 6 talen". D,de,,ubt, viAiarnicul Baruan serie si el: Da.
tau la Teodosie log, za bir. sest tal. 1 000". Vezi t. Metes, Domni
fi boieri din reirile Romdne in oraful Cluj f i romcinii din Cluj, Cluj,
1935, p. X si 17. A se corecta In acest sens si ultimele !Iola rinduri
din nota 3, pagina 209, In Studii f i articole de literatur rorntinit
veche.
81 Dupd Intoarcerea sa In Ardeal, domnul trimise la Iasi pe
Marcu vodd, fiul lui Petru Corcel, cu Radu Buzescu ca mentor, Insa
domnia lui nu tinu decit cite-va zile" P.P. Panaitescu, op. cit, p. 187.
Citeaza in 'Iota: Cronica anonim (ed. Ioanid), Miran Costin, Opere
complete, ed. V.A. Urechia, I, p. 415; Simion Massa, In Quellen,
V, p. 290".
82 Pentru actiunile nobililor ardeleni vezi Szamoskdzy, ed. cit.,
p. 119 si Mem,oriul lui Mihai Viteazul catre Rudolf II: Ardelenii,
dupa ce urzira planul de a ma pierde, cautard chipul de a indeplini
acest plan. Drept aceia, dui-A ce Moise Szekely fugi Cu tovarasii
sai la Sigismund Bathory In Tara Leseasca, nobilimea ardeleneasca,
asteptind ajutorul lesilor cu Sigismund, alesa Indata la o parte
oastea ce avea... Insa Sigismund a intirziat cu venirea". Apud
N. larga, Scrisori de boieri. Scrisori de Donzni, ed. a III-a, Valenii de
Munte, 1932, p. 238-239.
82 Asupra acestei intentil vezi Memoriul I, p. 241, si Memoriul
II, catre ducele de Toscana, volumul de fata, p. 52.
84 Aceasta s-a IntImplat la 1 septembrie 1600. Nobilii s-au adu.
nat ca rdspuns la convocarea dietei la Sebesul &Isom
8 El (Basta) intrd In ar5. cu oastea lui, chemat chiar de Mihai
care vedea in generalul ostirii Imparatesti un allat firesc" P.P. Panai-
tescu, op. cit., p. 224. i Menw. riul catre -Rudolf: In acest rdstimp
cerui prin scrisori ajutor de la Basta, si el mi 1-a fagaduit; voind
insa a intra In Ardeal, gasi calea pe care era sa villa la mine, fnchisa
de oastea ardelenilor. Acestia li schimbara &dui, i, sfatuin-
du-se cu leii, cerura ei ajutor de la Basta, nu pentru ca. erau cre-
dinciosi, ci pentru ca Intirzierea lui Sigismund i-a fost flout sa
piarda nadejdea In ajutorul lesesc, i vedeau acuma cA puterile lor
skit mai prejos decit ale mele. Asa, pe and eu stam la Sebe,
oastea ardelenilor, unindu-se la Turda cu a lui Basta, se porni indata
asupra mea." Iorga, Scrisori..., p. 242-24.3.
135
www.dacoromanica.ro
Intreg aeest pa`saj Cu stirea despre solia lui Stroe Buzescu
Polonia, dei prezent in N, lipseste cu desavirsire din LC. Informatia
se regaseste exact la Szamoskgzy: Acesta a trimis apoi la Craiul lesese
pe Stroia Buzesti, boier de frunte 5i pe Meorghe Racz, ca sa-1 dez-
vinovitteascg in fata Craiului, pentru ca a inVat cu oaste in
Sosind Gheorghe Racz la Satu Mare a gasit acolo pe Basta,
Pe David Ungnad si pe Mihail Szekel, inaintea earora si-a martu-
visit rostul soliei, ca sstie 5i ei, cu ce gind a trimis Mihai Veda
pe Stroia Buzesti si pe Gheorghe Racz la Craiul lesesc, i ca Mihai
Voda, domnul lor, a facia stire despre acest lucru i doctorului Pez_
zen in Belgrad, cgruia i-a placut mult acest hicru. Stroia i Gheorgbe.
Racz au purees din Satu Mare la Muncaciu si de acolo au repezit
de olac in Tara Leseasca, vestind ca ei au sosit acolo si ca poftesc
sa intre in tara, dacil li s-ar da salv-conduct. In aceasta vreme fu
primith' vestea despre rscoala ardelenilor asupra Voievodului. Si-
gismund Rackoczi i-a oprit acolo. Pe Stroia 1-a slobozit ; pe Gheorghe
Racz 1-au pornit, dupa ce au trecut cinci luni, de la Satu Mare la
Chiioara. Aci 1-au tinut inchis patru luni, ping ce s-a inters
Voievodul de la imparatul si a sosit la Tokay; atunci 1-au slobozit
Pe Gheorghe Racz dupa ostenelile Voevodului din Chiioara si
a purees Gheorghe Racz la Voevodul". p. 133.
De aici inainte, textul din LC, ed. Grecescu-Simonescu este atit
de.-stricat, cu omisiuni i confuzii grave, Melt o comparatie de felul
eelei facute pin aid nu mai e posibilg. De accea 11 reproducem in
intregime, dupa editia mentionata, pentru ca cilitorul sa compare
singur: Mai bine domneste tu, lar Mihai voda sa se duca in tarali
si noi s fim inchinati impgratului cu toata tara. i invrajbira pro
Basta eu Mihai voda. Atunce sa veselira toti ardelenii, iar lui Mihai
voda Ii sosea pieire, ca nu stia nimic de aceasta. Insa oarecine spuse
lui Mihai voda de toate cite i se facea si ce i se ridica asupra.
intli nu crezu, iar apoi adeverind, degraba trimise de-si strinse
stile, fiind I3asta Giurgiu ping atunce tot Cu el, si grabi de sa
lovira cu stile unguresti la un loc ce se cheamg Mirsliu. *i fu
izbinda lui Daihai voda, septembrie 8 dni, 7108.
De acolo sa ridicara venirg in luncile Turdii i dote multumitg
lui Dumnezeu. i morse Mihai voda la Basta Giurgiu de i se ruga
dea eitava oaste t jutor ca s se duca la Fagaras, sa scoata de
136
www.dacoromanica.ro
acolo pre doanana-sa si pre fiul eau Neculai voda, ca era acolo
inchisi de unguri de citalra vreme. lar Basta Giurgiu, fiind ameste-
cat Cu ardelenii cu multe sfaturi vele si hiclene spre Mihai veda
ca s.-1 omoare, ci. din gull i se fagadui sl-i dea nemti ajutor. lar
Basta Mind mestesug hiclean, ca zise lui Mihai voda ca tri-
mita toate stile inainte la Fagaras, numai s ramie el cu curten
lui trecind citeva zile, Ii va da ajutor. i dupa cuvIntul lui cel
hiclean fan asa. Oh, bun prilej i facu Basta spre pierderea bunu-
iui i viteazului Mihai voda!".
87 P.P. Panaitescu in Mihai Viteazul arata c versiunea totalei
surprinderi si a nestiintei lui Mihai nu este chiar exacta. In reali-
Late, Mihai n-a fost surprins de evenimente" (p. 222). Dar pentru
a scoate In evidenta uritenia tradarii nobilimii ardelene si a lui
Basta, el trebuia s sublinieze uimirea lui In fata unui asemenea
act. Asa procedeaza si In mernoriul catre Rudolf, si in cel catre ducele
de Toscana. Ceca ce inseamn ca si Cranial Buzeftilor prezinta eve.
nimentele din acest punct de vedere; care era oficial.
88 Lsasem partea cea mai mare a ostirii mele la marginea Mal-
dovei si Tarii Romnesti, in fata turcilor, nestiind nimic mai inainte
despre unirea lui Basta cu ardelenii, care acum impreuna se apropiau
de lagarul meu, cu scop de a se bate cu mine" N. Iorga, Serisori...
p. 243.
89 Mustrat-a Baba Novae la Brasov pe Mihai Vodai De ce
te-ai luptat cu ei zise tii ea' ti-am scris sa ma astepti, caci
eu stiam ca stai rau, si apoi si oastea moldoveneascil era pe drum",
spune Szamoskzy, p. 143. Aceeasi reprobare fag de imprudenta
sa o gasim si in cronica boiereasc.
90 Diio in N. Diiu, numele romnesc al Vidinului. Loca-
litatea Miraslau este asezata' intr-adevar pe cursul Muresului cam in
dreptul localitatii bulgare Vidin, punct comercial foarte cunoscut
In epoca, i deci putind servi drept criteriu de orientare pentru citi-
tori.
91 Szamoskzy: Voievodul a fost batut in luna SI. Mihai, in
18 zile, tunea la amiaza" p. 140.
92 Asadar numai in textul alterat al editiei critico" Miraslaul
este Prczentat ca o victoria a lui Mihai. Aici insa totul este ciar, ca
In N., editat Inca din 1961. Daca s.-ar fi consultat aceasta ultima
poate c unele flioteze hazardate ar fi putut fi evitate.
137
www.dacoromanica.ro
93 Exact In Memoriu II, vezi volumul de fatd p. 54.
94 P.P. Panaitescu, Viteazul, p. 226. Folosind o versiune
a Cronicii anonime" publicatd de Stoica Nicolaescu in Revista
pentru istorie, arheologle i filologie", XI, Panaitescu reproduce un
pasaj de la p. 134-135 care suna astral: S-a timpinat cu dinsii
[rsculatii] In luncile Brasovului, i acolo detail razboi unii cu altii
si numaidecit fu biruit Mi,hai \Todd, c. avea osti putine i fugind cu
cit scapara dintr-acel rzboi, trecura in Tara Romaneascai tabarira
la sat la Seieni pro apa Teleajenului". Pasajul nu e decit In ver-
siunea publirata de St. Nicolaescu, dar face parte desigur din ori-
ginal", spline in nota P.P. Panaitescu, cesa ce nu este de loc adevrat.
CA informatia e falsa, o spune, el insusi imediat: In realitate lucru.
rile s-au petrecut altfel, Mihai avea acum iar o oaste de vreo
16 000 de oameni si ar fi putut da o noua 1111)0.. Cu Basta, iar Bra-
sovul fdra indoiald ar fi cdzut, dar Zamoyski cu polonii ocupasera
intre timp Moldova si lnaintau spre Tara Romaneasca. Mihai a sacri-
ficat Ardealul, ca sa apere tara lui cea veche cu nddejdea ca Basta
Il va ajuta impotriva nvalitorilor care amenintau si Ardealul, adu-
clad Cu ei pe Sigismund Bthory" (p. 22)). Dar, dacci ne raportlim
la textul editat de noi, nu altcepa spune cronica: n-a fost nici o batalie
la Prejmer, nici in luncile Brasovului, ci acolo i-au sosit vestile
cumplite despre navala lesilor si...
$1. aici filmul istoriei lui Mihai Viteazul se rupe. Ceca ce se spu-
ne In continuare nu sint decit ctteva fraze, vag rnoralizatoare, f ark
niei un caracter istoric, dupa care Mihai este fcut sa tabere la
Tarda cu aproape un an mai devreme decit s-a intimplat In reali-
tate, si data tabarit, se lipeste In chip de final relatarea impre.
jurarilor uciderii lui de cdtre Basta, totul luat din Stavrinos I
Cum se explica fenomenul? Nu putem presupune cd cei ce au fo/o-
sit pe Stavrinos n-au citit istorisirea peregrinarii la Viena si rein-
toarcerea alaturi de Basta. Credem mai degraba c n-au mai vrut
sa vorbeasca despre cele intimplate din septembrie 1600 pind la
9/19 august 1601 pentru ea, dupd alungarea de care po/oni a lui
Mihai din Tara Romaneasca, 1raii Buzesti si Teodosie nu 1-au urmat
in, pribegie, ci au ramas linga noul domn, Simion Movild (cf. Panai-
tescu op. cit., p. 245). La reintoarcerea donmului, dupd victoria de
la Gord'slau, vetea acestei victorii i-a deteiminat sa se rascoale la
www.dacoromanica.ro
138
rindul lar impotriva lui Simian, eautind sti pregateascil drumul re-
venirii lui Mihai in Tara Romneasca. Dar n-au mai apucat sa-1
revada. Domnul murea asasinat la Turda cei citiva care au fost
linga el pin la sfirsit, printre care si vistiernicul Stavrinos, eran
inchisi. Dar toate acestea erau lucruri delicate, si Intr-o vreme ciad
istoria se seria pentru folosul clasei feudale, s-au gindit Buzestii c
e mai bine s5. rezolve complicatiile facindu-1 pe Mihai s5 moara
cu un an mai devreme.
95 De aici incepe prelucrarea hi Stavrinos. Comparg eu vol.
de fatd, p. 216, rindul 7 de jos si urmtoarele. lata i varianta din
LC (textul reprodus mai departe continu pe eel dat inainte la
p. 137, nota 86) Iar chid fu intr-o dimineata, vazu Mihai
voda oastea nemteasca viind catre cortul lui, unii clri, altii
pedestri, si socoti Mihai vod ca acestea slut ajutor lui, i
nimica de dinsii nu se teme. lar ei, procletii, nu au fost ajutor, ci
vrajmasi. i dae5 vazu ca sosesc, esi Mihai voda din cortu-sau inain-
tea lor vesel si le zise: Bine all venit voinicilor, vitejilor. Iar
ei se repezira asupra lui ca niste dihanii salbatece, cu sbiile scoase.
Ci unul dete cu sulita lovi drept In inim, iar altul degrab
tale capul.
cazu trupul lui cal frumos ea un copad, pentru ca nu stiuse,
nici s inprilejise sabia lui cea iute in mina lui cea viteaz. vi-i
ramose trupul_gol in pulbere aruncat, c asa au lucrat pizma Inca
dinceputul lumii. Ca pizma au pierdut pro multi barbati far de vind,
ca i acesta.
Caci era ajutor crestinilor i sta tare ca un viteaz bun pentru ei,
eft Meuse pe turci de tremura de frica lui. Iar-diavolul, cel ce nu
va binele neamului crestinesc, nu 1-au lsat, ci iatti C Cu mestesu-
gurile lui au intrat prin mima celor fag hicleni, pin 11 dedera si
mortii. i ramasera crestinii si mai virtos Tara Romaneasc, saraci
de dinsul. [...]
Adevr, acel Basta Inca s-au luat plata de la imparatul Rodoful,
el 1-au belit de viu foale, precum serie, ca cine sapa groapa altuia,
el cade intr-insa.
Pin aid s-au sfirsit toat jitiia rilposatului Mihai vod. *i au
domnit Mihai voda' ani zece". Informatia despre moartea lui Basta,
absenta in mss. 2591 si N nu corespunde intru nimic adevrului.
Este o legenda tirzie. Numrul anilor domniei este gresit.
139www.dacoromanica.ro
BALTASAR WALTHER
www.dacoromanica.ro
140
trimis la Mihai Viteazul si simparizant al marelui voievod. Tara-
nowski, pe care II arata ca prieten, deci 11 cunostea dinainte, Ii da
lui Walther un text In limba polona, destul de semi, afirmind ea
este traducerea textului cronicii oficiale de la curte, pusil lui la dis-
pozitie chiar de cancelar" adica de marele logofat, pe atunci Teo-
dosie Rudeanu. Textul oficial fusese scris walachieo sermone" spune
Wa/ther, ceca ce s-a interpretat ca o dovada ca aceasta cronica era
scrisa In romaneste. Sint Ins unii cercetatori care pun la Indoial
posibilitatea ca, Intr-o perioada chid cultura oficiala era Inca slavonti,
sa se fi scris cronica de curte In romaneste, i tocrnai acest text
romanesc sa fi fost prezentat diplomatilor. Ar fi mai posibila ipo-
teza ea era scris In slavona, limba pe care diplomatli poloni o cuno-
steaul. Atragem Insa atentia si asupra faptului cit polonii si mai
ales Taranowski care aflindu-se la TIrgoviste In mediul romanesc
auzea limba romana nu puteau confunda limba romana cu slavona,
fie ea mediobulgara sau ucraineana2, si cit deci informatia de mai
sus poate fi considerata ea autentica textul oficial, cu-
noscut prin intermediul polon, mergea numai pin In primele luni
ale lui 1597, si Walther insusi ne spune cit era destul de sumar. El
1-a Intregit cu date culese din relatari orale ale celor ce s-au aflat
de fata la evenimente, cu observatii proprii, cu stiri aflate la Constan-
tinopol si in Polonia, astfel Melt Scurta descriere", dei are ca punet
de plecare cronica oficialit, care-i serveste de izvor principal, este
totusi mai mu-lt decit o simpla traducere a ei. Este o amp15. prelucrare,
In cadrul unei serien i originale, ce poartil amprenta personalitapi
autorului. Multe date pe care nu le intllnim In Memorita lui Mihai
c'tre ducele de Toscana sau in Cronica Buzestilor se gsesc la Walther
In special informatii privind raporturile domnului cu unele grupari
boieresti, riiscoale ale unor ostasi contra voievodului, probabil ca
urmare a neplatii lefii, comploturi, in genere stiri ce nu-si putean gasi
log Intr-o cronica oficiali. Aceasta este si importanta deosebit a
scrierii lui Walther, care In ceca ce priveste succesiunea evenimentelor
1 Vezi I.C. Chitimia, Unele consideratii in legaturd cu originalul
cronicii lui Mihai Viteazul, Romanoslavica, VI, 1962, p. 27-38.
2 Pentru poloni, limba slavona era ruthenica lingua"; cf. I.C.
Chitimia, Cele mai ecchi urine de, linxbd rolndneascd, In Romdno-
slaoica, I, 1948, p. 124-125.
141
www.dacoromanica.ro
si informatiiie de amanunt este uneori mai putin precisa cleat textele
amintite, derivind i ele din cronica oficial. Walther, scriind repor-
tajul sau mai tIrziu, dup5 ce plecase din Tara Romaneasca, a Incurcat
unele stiri, a inversat unele evenimente, IncIt verificrile pe alte
izvoare srat necesare. Dar marea ealitate a cronicii consta ta faptul
ca autorul ei a stint s disting esenta fenomenelor ce aveau loo aici,
sii prezinte miscarea din Tara Romaneasca In felul unui proces de
renastere national a unui popor ce ajunsesepe ultimul prag al dez-
nadejdiil. El distinge ciar jocul de forte interne, existenta unor particle
boieresti antagonice, una sprijinindu-1 pe Mihai, alta opunindu-i-se
tradIndu-1, ceea ce Mihai lnsusi data fiind destinatia memoriu-
lui nu a spus cleat intr-un singur caz: referindu-se la tratatul
de la Alba Iulia. Dar si la Calugareni a existat o tradare a unor boieri
dupa aceea. Cronica Buzestilor, nevrInd sa arunce o umbra asupra
clasei boieresti, a eliminat cu grill asemenea inforniatii, asa cum
va lace mai tirziu si Grigore Ureche. Dimpotriva, la Walther sintem
mai aproape de adevar cu privire la situatia interna si, comparInd
pe Walther cu Stavrinos, fata de care este total independent, Intre
cele dou serien i neexistrad niel o Iegatura, eonstatam ca stirile fur-
nizate de amindoi coracid. Deci, Scurta descriere" a lui Walther
poemul lui Stavrinos Olt opere ce prezinta evenimentele fara
amestecul intereselor si punctului de vedere al feudalilor, OM mai
aproape de punctul de vedere domnesc, de unde i valoarea lor deo-
sebit ea izvoare istorice, originalitatea lor In report cu textele pe
care le-am reprodus mai Inainte.
InglobInd In urzeala ei cronica oficiald a lui Mihai, scrierea Jul
Walther 10 justifica prezenta Intr-o antologie de literatura roma-
neasca. Ea a aparut In 1599 la GOrlitz, In Germania. Interesul edi-
torilor apuseni i faptul ca a fost dupa aceea reeditata In cadrul unei
alte lucrri2 se justifica nu numai prin faima european a lui Mihai
Viteazul, dar si prin ca1itAi1e literare reale ale Scurtei descrieri".
Ca si Gavriil Protul pentru Neagoe Basarab sau Sommer pentru Despot
Von, Walther a stint sa toarne istoria Intr-o forma literara, care
c/stiga foarte mult si din justa intuitie a personajului, dar care la
rindul ei contribuie la impunerea acestui punct de vedere Indrepttit.
142
www.dacoromanica.ro
Istoria si literatura se Irnbina, ca In bioagrafiile lui Plutarh, si Wal-
ther s-a straduit si a reusit sa fie un biograf dernn de eroul su.
Scrierea sa, ca si Cronica Buzeftilor, a avut o influenta puternica
asupra literaturii romane din epoca moderna, In special asupra lui
Balcescu, servind ca izvor si model principal, alaturi de cronica
pentru Istoria romdnilor supt Mihai voievod V iteazul. Generatia
de la 1848 a gasit in Walther, In viziunea lui asupra personalitatii
istoriei lui Mihai Viteazul, un aliat al propriilor sale idealuri
aspiratii de renastere nationala. Nu e deci o IntImplare ca pasoptis-
tul transilvnean Papiu Ilarian a inaugurat primul volum din pre-
tiosul sau Tesaur de m,onumente istorice pentru Romdnia, tiprit la
Bucuresti in 1862, chiar cu scrierea lui Walther. El a Insotit-o tot-
data de prima traducere In limba romana. Aceastatraducere a lui
Papiu Ilarian a fost complet revizuit si colationata cu editia prin-
ceps a scrierii lui Walther de catre prof. Dan Simonescu si publi-
cat Impreun cu textul latinesc original in vol. III din Studii si
materiale de istorie medie", de unde este reprodus i In volumul
de fata.
D. Z.
143
www.dacoromanica.ro
Fiitt. Bartolomeu .5oltuzu1, prea vestitubnatemutician, prea
vrednieilop consilieri ai eettii Grlitz, domnii ci patronii
mei prea respeetati. Salutare.
NobiIi, prea luminati i prea intelepti barbati, patroni
respectati, am aflat din mai multe serien i ale unor barbati
si militari vestiti cu ce inflacarare de inima, neinfrinta,
voievodul Mihai, ajutat de protectia divina, dupa ce a
invins atitea i atit de mari pericole, se straduieste sa
restabileasca in vechca-i libertate Tara Romancesca cea
eta de lovita, cind injosita de poi tele si vatamarile nepe-
depsite ale turcilor, cind %seta. in voia jafurilor tatarilor
ce tree necontenit, si cum incearca el sa ajute si razboiul
cel sfinit ; dar nu am fzut cti Ear fil nici o povestire mai
completri, mult asteptata [de nai]. Chibzuind impreun cu
alti prea straluciti barbati despre aceasta zabava din partea
altor scriitori de a Insemna in scris lauda eroicelor virtuti
ale neinvinsului si statornicului conducator al oastei -cres-
tine, virtuti incununate de cer cu fericita izbinda si care
pina azi a,teepta Inca slavirea cuvenita, din indemnul aces-
tore si prin mijlocirea eminenta a maritului domn Andrei
Taranovski, care a purtat mai bine de 15 solii prin diferite
tari si are cea mai mare dragaste pentru domn, am capatat
In iunie si iulie ale anului 1507 un scurt text despre faptele
savirsite, alcatuit in limba roman' la curtea din Tirgoviste,
de dumnealui logofiltul i aprobat de insusi voievodul;
care text [aflat] tradus in limba polona, talmacindu-1 eu,
la rindul men in limba latin, Il inconjurai cu impreju-
t Larne adunate nu atit de la romani, ell de la alti osteni
insemnati si vrednici de crezare. Inainte de a-mi urma mai
departe calatoria, am trimis de /a Paella sultanului Mehmet
al III-lea, prin prietenii mei, care tocmai se intorceau
patrie prin Moldova, impreun cu siralucitul sol al polo-
nilor, Stanislas Golski, castelan de Halici, capitan de
Bar, patronul meu prea respectat, [lucrarea] salsa de mina
(fiindca toata imparatia turceasca e lipsita de tipografii).
invocind slabiciunea [talentului men] doream [s aflu]
un scriitor mai proms de altii pentru descrierea unor vial*
144
www.dacoromanica.ro
fapte atit de mari. Nici nu socoteam ca lueraresa s. fie
data la tipar, decit la Intoarcerea meav cu ajutorul lui Hris-
tos, la sus-v.0i mareti si straluciti patroni, [intoarcere] la
care m'a' gindeam si care era necesar' pentru anumite cuvinte,
dupa ce voi fi cules si vol fi adaugat faptele mai insem-
nate savirsite ping atunci. Dar prietenii mei socotind apoi
ca aceasta mica lucrare [a mea] este totusi mai intreaga
dealt alte observatduni de clatorii i cerindu-mi-o ei starui-
tor, cu prilejul trecerii mele pe la printi, am hot:alit sa-i.
satisfac i sa o dau la tipar, sub patronatul vostru marit
luminat, ca fiind ocrotirea patronilor celor mai vrednici,
mai bine asa, necomplet, decit s astept timp mai indelun-
gat si poate, din cauza altor ocupatii, s o las in parsire.
Acest gind, prea, luminate, prea invtate si dintre toti in-
vatath, cu adevrat, prea scumpe domnule soltuz, prie-
tene stimat, 11 vei imbrtisa usor, pentru ,ca de multi ani
ma inconjurai cu O bunatate deosebita si o sincera' buna-
voint. De asemenea, nu m indoiesc, nobile i prea mrite.
domn Sebastiene, ocrotitor vrednic a fi dorit de t(iti, re-
numit atit prin prea stralucita invatatur i multa expe-
rientA, cit i prin sinceritatea i buntivointa fatli de tuti cei
buni, ca i tu o vei primi cu bunavointa, macar ea autorul
iti este necunoscut si o vei gsi buna.
Doresc fierbinte sa se intimple [acestlucru] i s ma spri-
jiniti mai departe si ea o bunavoint atit de mare, vred-
nic a fi amintita' cu cinste, sa patrund si in sufletul altor
domni patroni i prieteni si v urez s traiti fericiti a,ni
multi pin' la batrinetele lui Nagor si s f iti sanatosi.
Scris in Grlitz, in chiar ziva sfintului Mihail, in anul
nasterii fecioresti 1599.
Al prea stralucitilor i mritilor vostri cel mai supus.
Baltasar Walther cel -Omar silezianul.
Scurta descriere a faptelor savIrsite de Mihai, domnul
Tarii Romanesti, prea stralucitul i prea viteazul conduca-
tor de osti impotriva dusmanilor crestinatatii.
Alexandru, domnul Tarii Romanesti, moldovean de ori-
gine, vestit prin nobletea, stramosilor, dar cu mai putin
145
www.dacoromanica.ro
bundvointd faja de supusi, i Inglinfat de strdlucirea
atit at era ea a nasterii, prea semet de zimbirea "riser&
toare a soartei mInglioase i Imbnat de fastul barbar al
domniei, contractase multe datorii cu neputinja a fi rgb-
date, pretuite cam la 10 poveri de aur.
Pe lingd aceasta, [el] adusese o asa mare multime de turci,
chiar In acea tard si pind atunci destul de crunt
Snell [turcii] incercau s vi-o uzurpe ca pe o provincie ocu-
patd definitiv; sa asupreascd cu noi feluri de jafuri i cu o
cruzime mai mult declt tiranica, odinioard neobisnuitd chiar
turcilor ; si, In sflrsit, [sd chinuie} cu cele mai mari silnicii
pe locuitorii cu totul apdsati, 'flat nu numai ca. navdleau
In casele [oamenilor] pentru a le jefui de averi, ci se mai ri-
died In chip nelegiuit, dupd un nou obicei, al zecelea copil,
ca vi cum s-ar fi luat zecivald de vite, obisnuit In unele
locuri; si pe deasupra, pentru satisface desfrinarea
mai mult cleat aineascd, siluiau sotiile i fetele, le rusinau
fdrd obraz In privire a bdrbatilor i pdrintilor i sdvIrseau acest
fel [de grozdvii] si cele mai rele nelegiuri cu mare cutezantd
continuau in voie Mr a fi pedepsiti de cineva. In chi-
pul acesta el le luase celor supusi cu forta once sperantd
de a,-si mai recIstiga libertatea de odinioard. Decit doar
pentru acest fapt, care este conditia Intimpldrilor omenesti,
ca unor oameni i chiar unor tdri atunci and se did la
marginea pieirii si and se asteaptd ei mai pu-tin s li se
iveasc pe negindite, Intr-un chip dumnezeiesc, sprijin
ajutor prin care s se ridice peste once sperantd, spre mi-
rarea tuturor, la culmi de inflorire mai strdlucitoare cleat
acele din care fuseserd rasturnati. Tot asa,prin neasemuit
mild a indrumdtorului Dumnezeu, se IntImpld i romanilor
adusi la captul [rdbddrii] de vremurile aspre ale unui veac
Insingerat. La Craiova sau Crailova (oras al Trii Roma-
nesti, asezat la marginile actuale, spre teritoriile ungu-
resc si turcesc, care este resedinta banului dregdtor de
cdpetenie insdrcinat cu armuirea unei pdrti a Valahiei Mari
bucurindu-se de toate veniturile drept leafd anual,
tinlnd cu plat cloud sute de cazaci si multi ostasi de pazd
valahi, odinioard pentru nevoile dregtoriei sale, stabi-
146
www.dacoromanica.ro
lite de mal inalnte, lar acuma pentru aprarea acelor gra-
nite. Intr-adevr, guvernatoriitgrilor supuse odinioar Co-
roanei ungare erau [numiti] cu acest titlu [provenit] din
'ando, care deriva' din banderie i inseamna acelasi lucru
ca stegar) [la Craiova asadar] strlucea nobilul ban
Mihai, fiul domnitorului crestin Petru, premergtorul in
domnie al lui Alexandru despre care a fost vorba, vestit
tuturor, atit prin rangul printelui i privilegiul nasterii,
cit i prin frumuseatea armonioas a trupului si prin sta-
tura lui mindra. De asemenea [era] vrednic de lauda cea mai
mare prin virtutile cele mai alese, prin marea sa evlavie
&are Dumnezeu, prin iubirea de Ora', prin bunvointa
fat de cei deopotriv cu el, prin om.3nie fat de cei mai
mici ca el, in sf irsit fat de toti prin dreptate, adevr, sta-
tornicie, mrinimie si deprinderea altor multe [virtuti]
de acest fel. Pe Hugh' acestea, [era] drag tuturor celor buni
pentru darurile lnalte ale sufletului lui nob il cu adevrat ,p or-
nit chiar prin fire s svirseasd isprvi grele, ca i pentru
cuvintul sa'u, care, de cite ori era nevoie i [chiar] WA pre-
gtire dinainte, l iesea din gur blind si intelept. Ltin-
du-se faima lui, precum si superioritatea virtutilor sale, si
mostenite i proprii, care acestea au ajuns de mai multe
ori la urechile domnitorului Alexandru, [acesta] urzind
curse impotriva unuia pregtit ca sti-i ajunga' rival, sau
mai degrab nscut [pentru aceasta], a poruncit in mare-
tain s fie prins si adus in fata lui. Banul Mihai aflind
de aceasta, ajutat de ingerul su bun, s-a ingrijit cu intelep-
dune de msurile necesare pentru mintuirea lui, retrgindu-
se in Ungaria. i, nezbovind mult aici, in anul 1591,
multumit proniei ceresti, plead, la Constantinopol, ca
capete domnia, spre bucuria ascuns6 a tuturor cretinilor
din tar i din - *Arile vecine.
Cam In acelai timp boierli i barbatii mai de seam4 ai
Trii Romaneti, plecinduli genunchii inaintea regelui
sau sultanului turc, se piing cu toat amarAciunea de neno-
rocirile atit de multe si atit de mari aduse de Alexandru,
de strjile curtenilor si de negustorii turci i [zic] c nu vor
mai avea sfirsit nicicind [aceste nenorociri]. Una cite una
147www.dacoromanica.ro
10*
li artau Cu marl lacrdmi tisnindu-le din ochi,multele fdr
de legi si blesterndtii; apoi ludind in chipui afdtat mat
sus pe nobilul Mihai, afirmau ed el este adevdratul mos-
tenitor si se roagii prea plecat, sau sd fie el ales domn legitim
al patriei sale, sau, dacd nu dobindesc ei cele cerute, atunci
sri li se statornicease un alt loe unde s poat ei locui.
Pentru a se aline mai sigur ceea ce se pusese la cale, unchiul
su dupil maind, adicii fratele mamei, grec de origine, care
tinuse si el mai inainte dregdtoria de ban si care se bucura
de o trecere renumitd la Poartd sau la palat, pentru pungi-
le sale mai pline de bani, 11 ajut la cheltuielile i rdspld-
tile ce nu era dintre cele obisnuite. Astfel, cu ajutorul lui
Dumnezeu, Ion Mihail este instalat ca domn al Valahiei
sau Moldovei transalpine, cu ceremonii miirete de &Aire in-
susi Murad al III-lea, si tara greu apdsatd si aproape cu
totul cdzutd la pdmint si chiar abia mai trgindu-si duhul,
Iara [aceasta], odinioard o provincie asa de infloritoare,
abia se strduieste recapete rasuflarea si, incetul cu
incetul, nu filr mijloace grozave si violente, asa cum cer
primejdiile extreme, sd aspire la strillucirea vechii
si a propdsirii sale. Ca un semn bun, la inceputul feri-
cit al domniei acestuia, inaintasul [in domnie] Alexandru,
prdsindu-si domnia, fitgi rusinos, pe n'vzute, dindu-si
seama de chipul nedrept i nerusinat in care administrase
o tard atit de intinsd si de pericolul sigur al vietii sale.
Apoi duprt citva timp, pe and se afla pribeag la Constan-
tinopol impreund cu sotia sa, tesind fel de fel de intrigi
spre a obtine domnia Moldovei, fu acuzat de care agentul
sau imputernicitul lui Ieremia vodd i, din porunca sulta-
nului, arestat chiar in locuinta sa; si chiar acolo, pe loe,
imbracat in cele mai splendide vesminte, a pierit jalnic
sugrmuat in la, in dumineca Floriilor, din anul 1597.
lar creditorii turci incheind cu noul domn anumite invoieli
cu privire la plata ce trebuia facut' a sumelor neinchipu-
ite de bani, datoria contractatd, si asigurati de linisteavietii,
continuil, ca si alte puzderii de turei, sd rdmind
fard gind a pleca din tard.
148
www.dacoromanica.ro
Putin dup. aceasta, s-a intimpla ca reverendul Come-
lius de Nona, canonic de Udria i arhidiacon la d. Ieronim de
Ripeta la Roma, trimis ca sol de papa Clement al VIII-lea
la marele duce al Moscovei, si se abati la intoarcere
pe la princip ele Transilvaniei Sigismund si pe la Aaron dom-
nul Moldovei, si s le vorbeasci despre rizboiul ce trebuie
si se duci cu aproba,rea unanim a fruntasilor crestinititii
impotriva dusmnului comun i sii incerce a-i convinge
prift aducerea celor mai puternice argumente ci i ei, ca
crestini ce sint, trebuie s dea ajutorul lor, din aceste Orti
ale Tyrasului sau Nistrului sau Dunirii i ci pe lingi alte
regatul vecin al Poloniei are de gind sii fac la fel:
Dar [s-a intimplat] cii pe la Mihai, domnul Valahiei, nu a
mai trecut din ca,uza unor Imprejurri oarecare. Totusi sus-
numitul principe al Transilvaniei s-a striduit atrag
pe acesta [Mihai], convingindu-1 cam cu aceleasi argumente
cu care el insusi fusese convins. Cici fur spulberate
toati puterea, prin diferite argumente, toate indoielile care
preau cii ar justifica o mai indelungati soviire din partea
lui Mihai. Ii fur amintite indrzneala crescind din zi in
zi, a turcilor, precum si mpovirrile niscocite asupra
nefericitului popor romin ; li sint pomenite incursiunile sau
trecerile atit de periculoase si aproape in fiecare luni, fie
ale turcilor, fie ale titarilor ; se mai a,daugd ci atunci
chiar cind ei nu vin ca dusmani, totusi pentru a avea pace
din partea lor, tot trebuie si li se ra,bde taberele in tar,
dupi bunul lor pla,c, atit iarna, cit si vara, intretinindu-le
cu mari provizii alimentare si indestulindu-le cu multe sum
de bani. I se atrage aminte c Tara Romaneascii nu poate
ti nici micar datoriile dinainte, nici nu mai poate aveavreo
usurare de groaznicele pagube aduse, necum si mai suporte
pe cele care vor urma. I se arati ci de multi a,ni In urm
nici unul din-tre [domnitorii] inaintasi ai sii n-a vut parte
de o domnie linistit si durabil, ci cizind in bnuiala
sultanului datorit, fie intrigilor celor invidiosi, fie daru-
rilor pretendentilor, a fost alungat din domnie sau ucis
niprasnic. In sfirsit, este foarte serios prevenit si'fie pru-
dent, deoarece chiar fin l motive prea grave care si se fi
149www.dacoromanica.ro
ivit acum dintli, nici chiar lui nu-i va str'luci o soarta
eu raze mai statornice cleat a Inaintasilor si. Aa inch,
chiar data' domnul, a crui cinste, slava, avere i inssi viata,
nu mai putin si aceea a supusilor sai, eran in cumpna
cea mai primejdioasa, nu ar merge chiar de indat i cu
totul spre aceast hotrire, totusi sa proraita solemn e va
chibzui despre acestea cu boierii tarii sale si cu prietenii
intr-adevar, era nevoie sA i se arate ca. va avea
de la augustul nostru imparat Rudolf al II-lea si nu mai
putin de la Sigismund, principele Transilvaniei, un nu-
mar indestultor de ostasi, banii necesari pentru plata
soldelor i ajutoare pregatite in toate privintele; si
Aaron rmine statornic In aceast alian, once s-ar in-
timpla, [artIndu-se] i modalittile in care vor fi stabilite
ratificate acestea.
In felul acesta daca si-ar uni cei de la fluviile Duna-
rea, Tyras sau Nistru sufletele, puterile irIvna de a lupta,
ei ar putea usor rezista cu mai bine de 20 000 ostasi
pradciunilor tatarilor nvlitori si atacurilor imenselor
armate turcesti, asa Inch de Tealalt parte, [adea] a
Unga,riei, imp'aratul crestinilor [s fie] mai putin stin-
gherit In continuarea cu mai mult putere a razboiului
ca s fie in stare sa-1 incheie cu mai mult norm si, In sfirsit,
s aduc mai degraba lumii intregi pacea cea mult dorita.
In timp ce se poart in tainti asemenea deliberar in sus
si in jos, [neramase] totusi necunoscute turcilor, in anul
1593, Sinan pasa, aproape cel mai vestit comandant de
caste, dar mai putin fericit in luptele cu crestinii, Ina-
inta Cu o armat foarte mare tinlnd drumul drept [spre Un-
garia), pe chid hanul hoardei ttare din Perecop, adunIndu-si
mil de ostasi ttari din Chersonesul Crimeei si din regiu-
nile vecine, Inainta prin Valahia [Moldova] si de aci pe
Bugg hotarele Poloniei, ea s se razboiasc6 en crestinii
in Ungaria. Javarinul sau Raab cade sub jugul tureesc
nu fara Inselciune. Tulburat de aceast jalnic Intimplare,
domnitorul Mihai, potrivit cu zicala aceea, c a pstra
cele elstigate este o virtute nicidecum mai mica decit a
cistiga, altele",.ca unul ce avea de glad sal ajunga neaprat
www.dacoromanica.ro
150
la o hotgrire pentru Intdrirea, demnitgtii, autorittii si a
domniei, lmboldit de pornirea nobilului su suflet si de
nemaipomenita sa iubire de mosi, socotind c nu este
nici glorios nici vrednic a lasa prada altor nenorociri pe
supusii Incredintati apgrgrii sale, a chemat pe boierii
si pe oamenii cei mai de seamd ai trii i s-a sfAtuit cu
ei, infalisindu-le fel de fel de planuri pentru [a gsi] lea-
cul potrivit la rele atit de mari si la altele Incd si mai mari,
care amenintau din clipd in clipd. Acolo, atunci s-a ho-
trit intr-un gind al tuturor, c mai bine este sd Incheie
o aliant cu principii crestini, cleat s poarte mai de-
parte jugul cel nesuferit al tira,nului [turcesc]. Asadar7
acest erou, luind cu sine la hotare doud mii de soldati
unguri pregatiti In -Laing hied de mai inainte i implo-
rind ajutorul mintuitorului Hristos, la1.3noiembrie 1593,
ucide ping la unul pe toti ienicerii, In numgr de vreo dou
mii, care cutezaserd a se aseza, In tar, fdrd a tine vreo
socoteald de domn, Impreund cu ceilaltd turci care se
bucura.0 de neinfrinarea lor obisnuita.
Prg mult Intirziere, avind de gind a-i cerceta, i pe-
depsi si pe ceilalti [turci] intriti In cetati i once fel de
fortdrete, la 15 ale a,celeeasi luni, merge asupra, Giurgiu-
lui, situat la tdrmul Dunrii si care Incepea, s' se arate
ameningtor [fiind] In puterea, turcilor, li d loo i dupg
ce ucide multime de turd., ldsInd [neatacatd] deocamdata
cetatuia foarte bine intdritd, se Intoarce incgrcat de prazi,
la scaunul domniei, In Bucuresti. Dar fail sd se fi putut
odihni mai multa vreme [el si] af ca-i preg'teste ra-
boiul la care se a,stepta dupg asemenea intimpldri. In-
tr-adevdr, dupd ce Javarinul fu cucerit dupa cum am
spus, prin trdaxe, un emir coborttor din marea vig a
pseudo-profetului Mahomet, fiind pe atunci i cadilesker
(dintre care [sint] numai trei: [unul] adicd al Greciel,
altul al Misirului sau al Cairului, In Egipt, gi slut cam
ca arhiepiscopii nqtri, stau mai presus de toate demni-
tAile i chiar a vizirului, care exercit puterea cea mai
mare, care li este Incredigatd [lui]; skit primii sfetnici
ai sultanului, cei mai inaltd interpreti ai Intregului drept,
www.dacoromanica.ro
151
lar In r5zbei slut fudectitori supremi, ocupind locul al doi-
lea.dup rnuftiu, care este, asa-zicind, primul lor patriarh)
veni la Bucuresti In luna sus-zis, impreuna cu doua
mik din cei mai alesi osteni, cu cincizeci de cmrasi ai
sultanului i afaril de acestia, cu mai multi ceausi i spahii
sau nobili, ce svirseau cu indrzneal tot felul de silnicii,
ja,furi si desfrinri. El vine pentru a-si reface puterile,
sau mai degrab, pentru a pune mina pe domn ; in ora-
sul [Bucuresti] ocup casele cele mai bune i cere poruncitor
de la domnul [Alihai], care sedea In apropierea noii mins-
tiri de lingil oras, intr-un pa,lat cldit fr. Intrituri si
fr ziduri, la malul Dimbovitei, zece mii de florini ungu-
resti ca piat i provizii si merinde. i,puin dup a,ceasta,
incredintindu-se Ca' [domnul] este singur, iese in alai pe
jos cu o mie de insotitori, ca si cum ar merge s-1 salute.
La apropierea acestui oaspete atit de indoielnic, domnul
trece in tabra, mercenarilor si unguri, asezat nu departe
de acolo, in &imp. Emirul, inselat In speranta de a-1 prinde
prin viclenie, trimite Oliva [din ai si] s-1 intrebe: cu
ce scop tine In timp de pace atilia unguri? A primit ca
rilspuns c este pentru a prinde pe Pe tru , fiul lui Alexandru
domnul Moldovei, iar acum, dupit ce Petru a fost prins
spinzurat in clrlige la Constantinopol, ei se intretin
din aprovizionarea satelor, pin dud se vor dobindi banii
pentru lefurile lor. Emirul porunceste ca fr Intirziere
s fie concediatd acei bstasi ca fiind cu totul nefolositeri
foarte mpovrtori pentru supusi i Ii porunceste [s5.
vin] in ziva urm5.toare pentru a primi de la &Mail o
ton de aur pentru plata lefurilor. Dup ce a primiraceasta
promisiune inseltoare cu [o prefcutil] multumire,
[Mihai] 11 ordin ca toti ungurii s fie gata pregtiti in
once clip, In tabilrd, ca s prind pe turcii care peate ar
incerca sil fug5, dar s stea In asteptare i nicidecum s
ilu nvleasc mai inainte de timpul potrivit. Iar el, im-
preun cu curtenii Bi i cu alti ostasi ce erau adunati
tr-ascuns intr-o vale, se apropie si Inconjur5 taberele tur7
cilor pe and acestia niel m'car nu visau a4a ceva;
unul ce avea de glnd s rzbune cu bund dreptate oraul
www.dacoromanica.ro
152
expusprdciunilor nelegiuite, necinstirea silnicA a femeilor
lipsite de .apgrarei violenta exercitatti asupra supusilor
si, [el] atacA dusmanii dindu-le foe din cinci pArti
luptInd cu vitejie se str5.duieste nimi-
ceased. Aceia, [turcii] se apilr cu barbtie, [dar] In. zadar
incercau s'A spargti incercuirea dusmanilor i s scape,
alungati de puterea ntivalnic6 a fltictirilor, aruncindu-si
vesmintale cuprinse de roc se luptau goi; in sfirsit, au pia-
nuit s fugti cu totii la palatul stpinului lor si s rabde
impreund au el [primejdiile] din urmil. Dar domnul nimi-
cute cu mult usurinta acute planuri slobozind doua tu-
nuri in acei peretd ai palatului si cauzind [mari] deschi-
ztturi In ei. Atunci emirul pierzlndu-si ndejdea aruncA
pe fereastr o ladri mare plin cu aur, pietre scumpe
alte lucruri de pre i, incercind a lmblinzi mink domnului,
implorA s-i erute viata promitind cu glas tremurind
atIt el eft si cei care vor mai supravietui, isi vor rilscum-
pra viola Cu bani multi. Dar [domnul] aducindu-si
aminte de atitea nedreptAti aduse lui i supusilor sdi, nu
este Inablinzit de loe de darurile aruncate inaintea sa sau
de cele fgtiduite, ci ucide pina la unul pe toti dusmanii
ce i se supuneau Impreun'A cu toate aceste bunuri. Comori
de necrezut sint capturate aci de osteni, dei multe pieri-
ser in roc, intre altele, domnul vzind niste cazaci care
luau cu ei doi saci legati Impreun, pe care ei i numesc
taistri" [traiste], sau turban" plini cu bani de aur
atirnati de o prjin, ii indemn s facd o Imprtire po-
trivit i dreapt6 si oprindu-si o parte, pe cealalt o 1m-
parte celor doi ostasi sus-zisi, [cit] i celorlalti soldati
aducInd multumiri lui Dumnezeu pentru victoria ce-i fa-
sese dAruit, se odihneste putin cu ai si.
Dup ce si-a refilcut fortele, a trimis la 10 decembrie pe
KirAly Albert (cum 11 numesc ungurii) cu armall la Floci,
ora F,1 deschis, la o deprtare egal si anume cale de o zi
de Rusciuc si Nicopole, din care turcii in mare mini:ix
suprau mult pe supusii [romAni], trecind Duntirea inghe-
tatA._Dupti ce o prdti si o distruse, trimise In iad pe toti
ceilalti locuitori, afar de citiva, care sctipar cu fuga.
153
www.dacoromanica.ro
Dup ce indrept la 1 ianuarie 1594 o armata, ataa
venind pe Dunrea inglietat alt cetate intrit, [numitti]
1-11rsova aflat cale de o zi de la Braila; aci s-a Incins o
lupt aprigg chiar pe ghiata fluviului, cei mai multi
[dintre turci] fiind ucisi, ceilalti alungati, iar bogatul
ores prildat. Totusi cettuia fiind apilrat cu dirzenie de
garnizoana turceasc, ei i-au dat foc, iar przile hurt trar s-
portate pe trmul celtilalt al fluviului, ca fiind mai in
sigurant. Dup ce-si reflcur putin puterile slbite de
frig si greutti, la 8 ianuarie, trecind ei din nou fluviul,
distrug orasul Durostor ridicat de Constantin cel Mare
in Macedonia numit si Silistra, unde este resedinta sangia-
cului, ruda beglerbegului Rumeliei, devenit ameninttor
prin intriturile sale, [ores] mare, renumit prin negot
destul de frumos [pe care], dupd cistigarea unei me-
morabile lupte si arzind de minie, 1-au nimicit cu tunu-
rile, dup ce au mcelrit pe coi mai multi din locuitori.
Murad al 111-lea, stilpin pe dourt prti din lume i padi-
sah, adica regele regilor, nu se putea rninuna de ilium!,
rechemlnd in cuget, cu mare minie, inima cea semeall
domnului Mihai Inlet isat de romni ca un tinar iunonian
si actiunile lui indrznete si rebele [silvirsite] chiar de
la inceputul domniei sale, nu numai prin stirpirea tur-
cilor din domnia ce-i fusese incredintat, dr chiar prin
mceldria sus-numitului emir, a altor multi preavestiti
ostasi i bogati negustori; si, pe ling6 toate acestea, prin
crudele incursiuni i devastri ale oraselor, cetldlor
satelor pasnice i infloritoare de dincolo de Dunre, fra
primirea mcar a vreunui chip de stare la invoial, ho-
tri, spre a preveni i alte pagube mai mari pentru imp5-
rAtie, s nu le mai sufere nicidecum rnai departe si supii-
rindu-se ru c a,u lipsit chia,r aprovizionrile alimentare
din Transilvania si din grinarul celor dou tdri roratinesti,
[aprovizionri] atit de folositoare, dar si absolut nece-
sere pentru a putea fi continuat rzboiul cu Ungaria;
Intrucit singur domnul Trii R ora'ane0i ddea pe fiecare
an cam o tong de aur, 20 000 oi, 2 000 cai, 10 000 de msuri
de grit', tot atita orz i, pe ling acestea, mult unt, miere
154
www.dacoromanica.ro
i nu [dildeau] mai put.in i ,cei dei voievozi vecini,
[de care aeum] era lipsit, trimite eu mari eheltuieli
pe Ahmet paa i pe aga ienieeriIor, care este i c-
petenia ostailor pedeWi de la Poart i @are uneori
este socotit demn de o inrudire eu sultanul, cu o
armat de mai multe mii de oameni, pentru ea prinzindu-I
[pe Mihai] sau inlturindu-1, In ()rice chip s puie in locu-i
@u toat puterea, Meind i eerernoniile euvenite, pe Bogdan,
fiul lui Iancu, domnul Moldovei, eruia, dup cum se
tie din cronici, i s-a tiat capul la Liov din regiunea
rutenilor, din porunea regelui Stefan. in acelai timp se
intereea, dupti. eueerirea Javarinului, hanul ttarilor din
Perecop, rechemat din Ungaria cu 30 000 de ostai; cruia
sultanul Murad Ii poruncevte ea in timp ce sus-numilii
dei comandanti trimii [de el] vor nvli eu marea lor
armat pe la Ruseiue, cetate mare i intrit, in dreptul
Giurgiului situat pe malul romnese el, hanul tta-
rilor, s, treaed Dunrea pe furiq sub eetatea Diului, situa-
ta la trmul romnese al Dunrii, cale de trei zile din
sus de Ruseiuc i ineercuindu-1, s-1 atace pe domn in
Tara Romanease astfel Melt acesta, lovit deodat din cloud
prti, 86 fie prins i inut pentru pedeapsa ce o meritd
pentru inalt trdare, iar Bogdan s fie adus i s-i u,rmeze
in scaunul domniei.
Hanul ttar Gherei vrind nevrind se sueste
culte de porunea [datd], trecind fluviul inghetat, prit-
dind In lung i in lat, 1.i aez tabra in satul 5erpd-
testi, la o deprtare de o mil de' Giurgiu i punind
strji, trimite eiteva mii de seiti [= ttari] la prada
pentru [a face rost de] hran. Domnul, care de mult sttea
de veghe pentru sine i ai sl ingrijindu-se de strji, cu
mult chibzuial, indat ce all de acestea, porunce0e
curtenilor lui cal mai de frunte i brbatilor teelor mai]
viteji ca, luInd eu ei o parte a oastei i Increzindu-se ajuto-
rului eerese, s intimpine eu brbtie strjile ttarilor
cetele lor risipite pe pmintul strmoese. Acetia atae
fr' intirziere la 2/ ianuarie straja foarte numeroas a sci-
tiIor [ .ttarilorl ling satul Stneqti, la o departare
de o mil de Giurgiu, i luptindu-se cu ei mutt 1 barbl-
155 www.dacoromanica.ro
teste, i-au culcat la ptimint pe cei mai mult,i. Atunci,
aflind ata de la crestinii scpati din robie (in numtir de
sapte mii, de diferite natiuni), cit si de la tatarii
despre tabrtra hanului, precum si despre celelalte cete je-
fuitoare, filrd intirziere le ataca, se iau dupti ele, taie pe
naulti i iau la goand pe ceilalti caro se grdbesc sti ducti cu
lacrdmi In ochi stire hanului despre distrugerea singe-
roas a striljilor si a celorlali,i tovartisi trimisi la prad
dupti hrand. Domnul Mihai adulmecInd cu mult mai lira-
inte e se pune la cale aceastd cursa' in dosul lui, se asazd
In satul nulubesti cu sufle tul otelit i inzestrat, e drept,
cu oeste putind, dar sprijinit Impotriva color doi dusmani
necredinciosi pe n5dejdea in ajutorul sfintei cruci. Nu scpa
nici un prilej, toate le prevedea dupd chipul unui coman-
dant vigilent, le cerceta si le preintimpina, pin clnd,
In sfirsit, dupti patru zile, adicd intr-o duminecil, se ia
PC urma tdtarilor care fugeau spre tabdra hanului; oprin-
du-se spre sear la o departare de inarnic de-abia un sfert
de 'niki, [unde] invoca dupti obiceiul indtinat cu glas
tare si cu deplind incredere numele mintuitor al lui Iisus.
Ttarii, increztitori In numrul mare al oastei [lor], n-au
luat seama cu sufletul [lor] barbar la strigdtul dusmanu-
lui apropiat, in timp ce cei 6 000 de turci, printre care erau
amestecati 300 de ieniceri, l-au observat deodata si, incd-
lecind caii, In intunerecul nopiii, fugird peste fluviu, la
tabra lor din Rusciuc. IIanul, infiorat de spaima aliatilor,
pierzind totodat increderea fortelor proprii, i-a urmat
In aceeasi noapte i temindu-se ca nu cumva impu-
tineze oastea, s-a grtibit spre hoarda sa. Domnul
In noaptea acelei duminici ii asazd corturile in locul pd-
rdsit de laberele [ttittiresti] de lingti erpteti, asteapt
pind marti, cInd dis-de-dimineatti pleacti asupra
Rusciucului, cu mult mai mare decit Breslaul silezieni-
lor, totusi lipsitLi de Intdrituri, ca cele mai multe [cetAti]
calatorind pinti aproape de intrarea cettltii printre sirurile
de soldati, ii indeamnd drept i fd'r fricti s lupte vitejeste
pentru slava lui Christos si pentru mintuirea %rii. Ahmet
pasa si aga, ienicerilor (pentru c vrem ad ptistrilm numirile
156
www.dacoromanica.ro
titlurile lor), 1mpreunit -cu patru mii de soldati ale0
cu alti vreo 10 000 de osteni de gloata si de oraseni,
incearc6 a iesi intru intimpinarea domnului [Mihai] care,
Cu infatisarea si cu inima de leu, se grabea intr-acolo mai
iute ca gindul, impreuna cu 10 000 osteni si [turcii], abia
iesiti din raza [cetalii], slut siliti sLi inceapil [lupta].
Cum se vedea cti aceasta lupta avea s decidil de toata
soarta lor, aminIndu-se intro timp cele hottirite pentru
instalarea lui Bogdan pe tronul 1rii, sprijiniti in parte
de puterea unei armate alese, in parte constrinsa de strim-
toarea unei primejdii fara nadejde, hotarasc c trebuie
s'a lupte In acelasi timp pentru izbinda i pentru
Ins crestinii, ajutati de puterea numelui proa glut
al lui Christos, dei mai putini la numar, ies invingtitori,
Inchina iadului pe cei mai multi dintre dusmani, pe altii
care fugeau li urmilresc pina se lash' intunecata noapte
si Ii m'a.celarese farti numar. Inii sus-numitii comandanti
[turci] care incercasera puterea eroicei trupe a domnului
[Mihai], slut despoiati de bogalii nepretuite, o data cu
pierderea vietii. lar pretendentul la domnie Bogdan, re-
nuntind de la sine de a se mai investi domn, pardsindu-si
toate bunurile, scapa Cu fuga abia cu 100, sau dupa cum
afirma altii cu mai multri trie, cu 20 de insi, ratticind
pe ici i pe colo. La Constantinopole ramine ascuns cu
mama si cu clouri surori, de frica lui Ieremia Movila, dom-
nul Moldovei, si a uneltirilor facute neincetat aici de
agentii acestuia.
Insii nu este mai putin adevarat ea facea planuri as-
cunse ca s ocupe tronul Moldovei, contractind pentru
aceasta mari sume de bani la protectorii lui iurci i greci.
In sflrsit, In luna octombrie, anul 1597, [Bogdan] vine
la domnul Sianislas Golski, prea stralucitul sol al polo-
nilor etc. si-1 roaga ca multumita trecerii sale loarte mari pe
linga vizirul Ibrahim pasa, eumnatul sultanului, si pe
atunci dregatorul cel mai inalt, [sa obtina] ea, dupa
moartea lui Ieremia [intre timp se lucra in taina, s'a' gra-
beasca sfirsitul acestuia] sti fie pus In locul lui ca succe-
sor legitim. Ajungind acestea la urechile trimisilor zisului
15rwww.dacoromanica.ro
domn, pe atunci prezen-td [la Constantinopol] pentru men-
iinerea pcii ei a patriei ei lucrind dimpotriva pe linga
vizir, se inltura treaba [pornita] i [Bogdan] e aruncat
In temnit, dIndu-i-se, e drept, sa aleagti intre sugrumare
sau lepdarea credintei, spre cumplita jale a mamii ei a
altor greci. Dar, din cauza vioiciunii spiritului i a altor
daruri naturale, tingrul [Bogdan] ajunge din zi in zi tot
mai placut papi, fiind primit printre cmraqii sai intimi,
pentru ca talente de acest fel desfata mai ales [pe turci].
Dar intre timp [Ibrahim] pap este declarat In divan
adicti in adunarea imperiala In mod public, mazilit,
adica lipsit de slujb, rang ei cinste, dupa obiceiul urmat
In tara osmanilor, din cauza ca.' de frica sultanei mame,
ce-i era ei soacra, ascunsese sultanului Infringerea turcilor
in Ungaria, precum ei din alte cauze de felul acesta.
Acesta, treburile sale dupa timp ei impreju-
rri, mai inainte de a pleca din ora' [Constantinopol] la
Scutari, cetate situata pe trmul asiatic al Bosforului,
unde-ei ridicase un palat aproape regesc, slobozete cu
impreuna i cu un alt pretendent pe acest tintir pas-
trat nevltAmat, pentru ca s5 nu ajunga cumva nepotrivit,
pentru luarea domniei Moldovei, pe care pin acum nimeni
dintre turci nu o avuse, facindu-i, in vederea, viitoarelor
daruri, mari fagaduieli c ajungind iar la putere, va avea
grija de el. Pe acest [Bogdan], impreuna cu tovaraul sau
rivalul Ban, vazut noi inine In palatul solului englez.
Insti agentii moldoveni [facindu-se] a crede ca el, impreuna
eu altii citiva, fusese rpit din palatul destituitului pap,
Ibrahim cum se spunea in prima tulburare [a mazi-
lirii], cer neobosit de la noul vizir prin rugaciuni ei, dupd
cum a st'aruit zvonul, printr-un dar de 4 000 de ducati un-
gureti, ca el sa fie lipsit de viala, ei in fata ochilor lor
s-a lmplinit dorinta, pentru ca. intr-una din zile, dis-de-
d;rnineat, ei Arad un om spinzurat de cirlige, apoi aruncat
In valurile marii vecine sa,u mai bine zis in Cornul de aur,
apoi scos, invelit [Intr-un sac], pentru a fi ingropat de cei
de un singe cu amintitul tinar [Bogdan], ca [favoare] ob-
tinutaprin lacrtimile mamei sale, ei aea ei se tin multumiti.
www.dacoromanica.ro
158
Ce prapad se facu la tot pasul In acea mare si mult popu-
lata cetate? Citi oameni n-au fost ucisi in prima furie,
fr deosebire de sex? Gill au pierit In vilvataia focului ce
se Intinde pretutindeni? nimeni nu i-a putut numara
chiar daca s-ar da numarul, acesta este eta, de mare, inch,
nimeni nu i-ar da crezare. Ce mai przi si cite bogatii a,
dobIndit aproape fiecare [otean ] nu numai de la conduc-
torii armatei [dusmane], dar si de la prea avutii si numero-
sii negustori ai cetatii [Rusciuc]!
Aceasta se vadeste din faptul ea din zece mii de soldal
crestini nici unul nu era vazut fara haine scumpe de matasa
fara prazi lmbelsugate. lar cetatuia fiind foarte bine
Intarita, atunci domnul a hotarit ea nu este de nici un folos
sa o atace atunci, [asa cal aducInd multumiri atotputernieu-
lui Dumnezeu pentru victoria [aceasta] atit de stralucita, se
Intoarse In scaunul domniei, la Bucuresti, Impreun cu
prietenii i curtenii
Capitanul Kiraly Allitrt, cum e numit Indeobste, lasat
ungurii, cazacii, romanii etc. pe acel tarm al Dunarii, la
30 decembrie, preface In cenus Sistovul, apoi Rahova,
unde sint rapusi foarte multi dusmani. Cu aceeasi rivna
pustieste, dei nu pe toate In acelasi timp, si alte cetiiti Ca.
Cervonavoda, Rozgradul, Babadagul, Oblucila, de cealalta
_parte a turcilor, precum i Ismailul vecin cu acestea, situat
la gurile Dunarii, la vrsarea ei In Marea Neagra, la dep5r-
tare de patru mile de Cili sau Chilia, ores din Basarabia,
sau din tinutul stravechi numit Cili, intr-o stare destul de
nenorocita, asa cum le-am vazut In luna august 1597, cu
prilejul trecerii arnintitei solii polone.
Oare acel mare si prea puternic padisah sau imparat al
lumii cum el insusi se numeste i infricosator
tor al regatelor sale, Murad, nu arunca el blesteme, loarte
adesea cu scrisniri de dinti, impotriva unui voievod rebel,
care numai cu o mica mina de ostasi avusese cutezarrta
s atace atItea tinuturi pasnice, bogate In tot felul de lucruri
si sa cistige pin acum atitea victorii fericite? [Murad]
oare nu se sfatuieste ziva si noaptea cu sfetnicii si coman-
dantii militari cei mai ale0 despre modul cum, sau
159
www.dacoromanica.ro
prinda prin curse, sau sa-1 omoare cu forta pe acest cline de
crestin i sclav de nimic ctici aa. este [Mihai] numit de
pagini a carui jicnire rusinoasa aduse [impotriva sa]o
rabda mai greu dealt [ar fi rabdat] pierderea citorva provin-
cii smulse prin rilzboi de vreun rege puternic peste mai
multe taxi? Oare nu oricine observa acest lucru chiar daca
abia li arunca ochii pe marturiile cele mai superficiale
Insemnate cu condeiul In treacat? Nu va judeca care ea
trebuie sa trimeata o mare putere armata Impotriva unui
dusman care tinea piept cu at/11a izbInda, cu forte alit de
putine, In chip alit de nesuferit, fortelor padisahului, re-
gele regilor? i ca trebuie pedepsit cu pedeapsa cea mai
meritat pentru jignirea (dacti este ingiduit s numim ast-
fel pe tiranul sultan) ca datator al unei pilde blestemate
chiar al unui semn de nenorocire ce trebuie Indepartat
en groaz? [Ca unul] care nu voise sa crute nici viata emiru-
lui sau arhiepiscopului, ceca ce era el pe atunci, [cit]
sfetnic de taina al sultanului, nici pe capitanii
cei mai vestiti si mai valorosi, nici fortilretele cele mai
tari ale Imparatiei turcesti, acuma nici cettitile cele mai
populate si care nici nu are de glnd s punil capat urgiei por-
nite i ajunse [obisnuite]; ci nu se sfieste a rasturna cu arniele
sale singeroase i blestemate Insusi scaunul Imparatiei oto-
mane, a-i pingari i nimici gloria atlt de vestitil i cunoscuta
In lumea intreagti chiar] sa arunce In pulbere, cu ajutorul
Imparatului nostru crestin, coroana stralucitoare prin dia-
demele atitor tari i prin triumfurile altor biruinte i sa i-o
Wearna, daca va putea, sub picioare? Oricine va chibzui,
ca, daca ar fi iertat [cumva] mintii omenesti s abat fla-
gelele prevazute ale pedepsei divine, atunci primul sfat
este, de buna seama, ca trebuie sa te opui In toate chipu-
rile inceputurilor facute i sa stirpesti Inca de la Incol-
tire Inmultirea buruienilor.
Asadar, acel mare si infricosator leu al Rasaritului,
nebun i nefericit dispretuitor al lui Hristos, neinvin-
sul leu din tribul lui luda, hranind din nou speranta
de a se ridica sub o stea mai fericit impotriva coco-
plui, e drept, cu putina putere dar cu o virtute Ca a
160
www.dacoromanica.ro
focului, trimite cu strasnica porunca, pentru a doua oara pe
capugi-pasa si pe prefectul Dirstorului sau Silistrei, cu
multe osti de turci, tatari i ieniceri, ca sa atace pe domn,
sa-1 piarda si sa aseze In scaunu-i domnesc pe .5te1an (pe
care 1-am vazut si noi de ateva ori, In anul 1597, pe la
sfintul Mihai, sezind la masa stralucitului sol al Poloniei,
avind capul acoperit cu un turban, adica cu o Invelitoare
turceasca si din propriile lui cuvinte am aflat acestea, desi
[spine] mai pe scurt). Dar [Mihai], ocrotit de mila comas*
presimtind rul ce se urzea deasupra capului sau, scapa
si de aceasta putere Indreptat Impotriva-i si trimetindu-1
pe Kiraly Albert conductor al armatei, la 13 februarie, da
o lupta victorioasa ; invocind ajutorul cerului, Invinge pe
dusmani, Ii Imprastie, Ii pune pe fuga, pustieste orasul prin
foc si sabie si 11 face aproape una cu ptimintul lasind In urma
doar cettuia. FOIL' multa intlrziere acelasi comandant
[Kiraly Albert] se Intoarce asupra oraselului Turtucaia,,
lipsit de ziduri, situat cale de o zi mai sus de Rusciuc;
omoara locuitorii 1mpreun cu foarte multi tarani ai sate-
lor i socotind ca ping. In cele din urma [Dunarea] inghetata
ameninta sa se dezghete, se Intoarce la domn care statea
la Bucuresti; si negresit [s-a Inters] numai bine, caci ivin-
du-se vinturi mai calde, ghiata s-a topit deodat. De alt-
minteri, cum locuitorii unor locuri mai Intrite gindeau
ca stapinirea, domnului [Mihai] va fi mai putin trainica
decit a 1naintasilor In scaun i ca el nu va fi In stare sa se
impotriveasc multa vreme puterii otomane, In timp ce se
lupta la hotare i sine piept dusmaniilui din Jail, pun
la cale o rdscoala Inluntrul tarii spre a-1 doborl prin vicie-
nii urzeli grozave, atilAnd la ea si pe romani. El adopta
planul cel mai usor, desi [era] cel mai aspru si nu nelipsit de
varsari de singe, si de nimicirea cetatilor si oraselor. 5i 11
trimite pe acelasi capitan [Kirlay Albert] la 30 februarie
cu citeva mii de ostasi de ai si, ca s pedepseasca cetatea
Braila asezata spre hotarele Moldovei, pe un ses din cele
mai manoase aproape de Dunare, dar opusa piezis cetatii
turcesti a Silistrei si mai departe de ea.
Acesta [KirAly Albert] fara Intirziere ataca si jefuieste
orasul, bate cu tunurile i sparge cetatuia 1ntinsa i apa-
161
www.dacoromanica.ro
Literatura romana veehe, vol. 11
ratI de un val loarte gros si de o intAriturA din pari mai
lungi, infiptd In pAmint de o parte si de alta, nu crut pe
turcii adunati In numAr de mai bine de o mie, care pier-
Mud once nAdejde, deschiseserd portile ca unii ce se supun
si, tindu-i pe toti, stricA fortAreata, alinA pe crestini si
pleacA de acolo inctircat cu multe przi.
DupA aceea, Craiova, resedinta banului, adicA a primului
dregAtor al domniei, precum am arAtat mai sus, cetate de
asemenea mare, populat, prea avutA in proviziuni de
tot felul, dar lipsit de ziduri si de fortreatA, este ata-
ea-LA si pradatA de cinci mii de sirbi i romAni, care o luaserA
razna, asa ca de capul lor. Dar, banul, pre nume Ma[n]ta,
se ardt ea un credincios supus al lui Mihai primit in
favoarea lui, trieste pin astAzi acolo.
De aci se indreapt spre Nicopole, ora g foarte mare si
foarte bogat In tot felul de mArfuri si alte lucruri, dincolo
de DunAre, apArat de o for tAreatA loarte tare, la o depAr-
tare de trei zile de Rusciuc si de cinci de Sofia, acum Scopia,
capitala de azi a Macedoniei, e atacatA cu toat puterea,
Incendiata in mai multe locuri i Ora in cele din urmd
mistuitA In flAcArile uriase ale acestui loc.
Dupa aceea, o trup de trei mii [soldati] din aceiasi
romAni, sirbi i unguri, sub conducerea lui aga Farcas,
se Indreaptd spre cetatea Vidin ; insd, inselat de cloud strAji
romAne care primind ca pret al tradrii dota mii de
aspri, dintre care opt [aspri] fac cit trei grosi sau nou6 cru-
ceri; si dind asigurarea c turcii ar fi abia clteva sutein
timp ce in realitate erau aproape 30 000 este milcelAri-
t , nescp Ind decit putini, impreunA cu numitul comandant.
Socotim c vom fi mai pe placul cititorului dacA vom 'Asa
de o parte multe asemenea prildAri i jefuiri de locuri dus-
mane, intrucit cu prilejul lor s-au intimplat puldne lu-
cruri vrednice de povestit in afar de uciderea locuitori-
lor si capturarea de oarecari prAzi, ca sA nu se pail cA am
povesti lucruri nAscocite (ceca ce n-a fost niciodat in gindul
nostru), sau s-1 plictisim pe cititor prin multimea lor,
pentru a ne grAbi [strecem] la infricosata expeditie a Ini Si-
nan pasa pornitA In pArtile noastre pentru a distruge pe
162
www.dacoromanica.ro
crestini, dar infrInta si zaddrnicit multumit ocrotirii lui
Dumnezeu, p'zitor al hotarelor.
Acel mare si fdlos rilzboinic Sinan pasa, fiul unui pescar
din orasul Sorento, lingd Neapole, aspirind la locul de beg-
lerbeg al Rumeliei si nurnit comandant general al oastei
dusmane, dupd. ce aruncase cu trufe multe promisiuni
cu privire la viitoarea subjugare a ghiaurilor, clnd a vlzut
61 Aaron si Mihai, pe atunci domni i ambelor ri ro-
mane, retrag dupd noua pilda folosit de principele Transil-
vaniei i periculoasd fat de Aaron, bogatul tribut datorat
sultanului, despre care tribut am amintit mai pe larg la
Inceputul [cronicii] i cLi ducerea mai departe a rdzboiului
impotriva ungurilor i germanilor ar fi foarte anevoioas
din cauza lipsei grinarului [acestor Vri] atit de folositor,
bu chiar absolut necesar, ca sd nu mai vorbim de prea marea
batjocurd ce se fcea trufiei turcesti si care nu putea nieide-
cum fi raidata, a socotit, dupd un gind prevzdtor i chib-
zuit cd este neapilrat ne(eqar ca numitele tOri sa fie aduse
Inapoi cu forta sub jugul de mai inainte.
Asadar, In anul 1594, punindu-si capul chezdsie daca nu
ar lndeplini cumva acestea, insotit si de citeva pasale din
cele mai de seam, cu o armatd de 180 000 de soldati
salahori i cu armamentul cel mai potrivit, [Sinan]
aseazA tabOra pe malul Dunilrii In dreptul orasului Giurgiu,
prefdeut Inca de mai inainte In cenuse de &are doran, iar
(apoil, dup refacerea cetAtii, 1)524 pina' In clipa aceea de
strOji turcesti, i [Inca' si] mai bine Intdrit atunci; el se
sileste cu o rivna infocat si o muned neobosit s constru-
lase un pod cerind mult trudO, [faeut] din luntri asemenea
celor pe care se sprijind morile, mcar c in acel loo albia
[Dun'rii] era lata' de o jumatate de mila, totusi foarte priel-
nic din cauza pomenitei forta'rete si a insulei asezate In
mijloeul fluviului. Domnul [care] mai inainte de sosirta
dusmanului i trimisese sotia, cop iii i odoarele mai scumpe
In cetatea sibiianh' din Transilvania, esind din Bucuresti
cu opt mii de soldati phaa' la satul Magureni, la cloud. mile
depairtare, a hotarit siS. trdiascO In tabdr [spre a fi] mai In
sigurantO si mai pregdtit [de lupta]. FaVa' de un dusman
163www.dacoromanica.ro
11*
atit de puternic, el chibzuieste planuri de purtare a luptei
cu prudentli i cu izbinda pentru ai sai; discuta cu ostasii
priceputi. Dupa aceea, timp de aproape o luna' Intreaga,
intirzie pe dusman in construirea podului, pina cind
cfteva mii de turci trec fluviul i coboara [la o departare]
de dbua zile de drum [de Giurgiu], iar altii au si trecut cu
corabiile chiar la Giurgiu. [Alihai], prea obosit, este silit a
se retrage [spre] a-si pastra ostile pentru luptele mai grele
care se apropian din clipa in clip. Sinan pasa trece fluviul
spre insula' peste podul gata, in sfirsit, si de aci, pus sub
paza cetatii i inconjurat si de o parte si de alta cu vase
de osteni inarmati, ajunge impreuna cu ceilali pasi amin-
titi si Cu munitAile de razboi la tarmul Trii Romanesti,
11 cucereste, pune stapinire pe el, inainteaza i treclnd
peste trei poduri, se opreste intr-un loe numit Calugareni,
Inchis de dealuri, pacluri si riul Neajlov i la doull mile
de taberele lui Alihai 'si ridicti el corturile Intr-un loe potrivit
si mai sigur. Eroul nostru vazind c oxea clip impune
alegerea [imediata] filtre fuga sau lupta, nelasind loe pen-
tru zabava, cu inima plina de incredere, convinge pe al si-ii
c trebuie [mai degraba] sii lupte bilrbteste cu armele,
pentru mintuirea patriei si a crestinatatii, decit sii fuga in
chip rusinos. Tn ziva, urmtoare de 13 august, inainte de
revarsatul zorilor, porneste la lupta cu casto putina, dupli
obiceiul indatinat, sub apararea prca-sfintei cruci;*vine
asupra taberei dusmane Cu avint vitejesc, falca a fi oprit
nici chiar de obstacolele naturale ale terenului, ataca cu
atfta furie incit sfisie aproape unul din corturile [dusma-
nului]. Turcii, cu mult superiori, atit prin numarul solda-
tilor, eit i prin armament, pe linga pozitia lor mai favo-
rabil, dupa cum am mai spus, se lupta din toate puterile;
timp de multe ore se da lupta futre ostile inclestate, cu
soarta indoelnica si pentru o parte si pentru cealalt, pina
cind, In cele din urma, printr-un iurcs nespus de salbatic, in
haiViala neincetata a luptei, ei imping indarat cam o
patrime de ralla pe dusmanii crestini i captureaza unspre-
zece tunuri.
www.dacoromanica.ro
164
Asadar acestra [crestinii], departe de a se putea compara
la numdr cu multimea cea mare a pilginilor, dPoarece ar-
mata lor nu trecea de 16 000 ostasi, chiar dacd ai fost
a se retra.ge, ei toLusi intotdeauna se Indreptau spre cim-
pul desehis, In siruri dese, in formatiunea unui
pentru ca sil nu fie incercuiti de turcii ce-i hartuiau ; din
partea cealaltd insd, pddurea si dealurile se Impotriveau
la aceasta, deoarece intinderea locului ingilduind desfasu-
rarea luptei, abia ajungea la un gat de mild.
acum Lurcii atacan mai virtos tragind dese lovi Luri de tun
si folosind neincetat armele Impingind mereu cu mai multi'
puLere mica ostire crestind. Era nevoie neapdrat In clipa
aceea de o actiune eroicd, de ispravd mdreata care sil cu Lremure
inimile pdginilor si s le inalte pe ale crestinilor. Atunei
mdrinimosul Ion Mihai, invocind ocrotirea salvaloare a
mintuitorului, a smuls o secure sau sulitil osta'seascil si pd-
trunzind el Insusi in sirurile salbatice ale dusmanilor,
strilpunge pe un stegar al armatei [turcesti], taie In buctiti
cu sabia o altd cdpetenie militant [dusmanil] si luptind
harbateste se Intoarce nevatilmat [la ai sdi]. in acest timp,
comandantul de oaste Kirly Albert, adunind pe rind pe ai
slobozeste cloud tunuri in mijlocul celei mai dese grupdri
a dusmanului, deschizInd o mare sparturil pe care ienicerii
se strdduiesc In zadar sil o Implineasca cu focurile lor [de
purd], pentru ca de indata cloud sute de unguri si tot ati-
lia pedestiasi cazaci, cu comandantul lor Cocea, ndvillind
cu furie, stric'd findurile [dusmanului], astern la pill-flint si
taie stile turcilor, pe chid din spate si din coastil ii loveste,
cu bdrbiltde domnul cu ai sai, filcindu-se asa mare invill-
maseald, incit pind in seard au fost redobindite cele 11
tunuri i [dusmanii], in fuga', eran mInati spre tabar ca
vitele. In aceastd Inviilmilsealil ce seamanil a fugd., Sinan
pasa in panca din fata a taberei, cade de pe podul riului
Neajlov, pierde doi dinti si se socoteste fericit scapind cu
viata. Hasan pap ascunzindu-se in chip rusinos prin tufi-
surile de mdrilcini, abia in ziva urmiltoare se tirdste la ai
Ins [pasa] din Anatolia, la fel cel din Zain si Ifaidar pasa
i alti multi comandanti, dimpreund cu trei mii de ostasi,
165www.dacoromanica.ro
au cilzut ucisi, In timp ce dintre crestini abia au pierit
citeva sute. limit, dac.' noaptea cea intunecoas n-ar fi
impiedicat pe domn, fard indoial c ar fi zdrobit cu actiunea
lui clocotitoare forta dusmana i ar fi pus capt dintr-odata
o [singura] data intregului razboi. Revenind astf el la
locul luptei, isi aseaza tabra cam la o patrime de mild de
inamic i ca un salut nocturn slobozeste tunurile in corturile
dusmane i apoi cauta sa afle intocmai de la strjile nume-
roase asezate cu grija in tot locul si intre alta de la un turc
oarecare ce nu-i era necunoscut lui si care i-a fost adus
prizonier, [ce stia] cu privire la numrul dusmanului si la
armamentul lui. Acesta aflind si el de num'rul crestinilor
at era, zise: daca turcii ar sti astzi una ca aceasta, chiar
numai cu caii ti-ar calca in picioare oastea ta"; retinut,
turcul fu trimis in Transilvania. Incredinpidu-se domnul
de aceste imprejurAri i aducindu-si aminte cd nu in toate
zilele strlucesc aceleasi raze ale unor stele fericite, socotind
c multimea cea infricosat' a dusmanilor pgini nu se va
abate de la cele incepute, pentru ca s nu fie cumva prins
impreuna cu ai si prin Insel'ciune sau stratagem, sau
[poate] atacat cu forta pe fat si s" fie lipsit dintr-o data de
fericirea de mai inainte, de libertate i chiar de viata
a hotdrit c cel mai intelept lucru este retrag tabttra
inapoi. Deci, pe la miezul nopii, dup' ce a fost chemat cu
glas tare de catre toti [impreuna] de trei ori prea sfintul
nume al lui Iisus, pe cind turcii rdspundeau in grab dup
obicelul lor indiltinat, Allah, Allah, cu care cuyint chiam
ei pe Dumnezeul lor [domnul] se retrage i in di-
mineata zilei de 14 august oprindu-se la riul Arges, la o
deprtare de acolo de cloud mile, asezind strji la toate intra-
rile, rmine locului.
In vinerea urmdtoare, sdrbdtoarea adormirii Maicii Fe-
cioare, ldsInd Bucuretii i aezind tabra la o depdrtare
do o mild de acolo, llngd. satul Vcdreti, zdbovete acolo
trei zile. Intre timp, ungurii i alti ostasi, fdrd tirea domnu-
lui, ndvdlesc in ora [Bucureti], 11 jefuiesc, socotind cl
przi atIt de mari se cuvin mai bine lor decit dusmanului.
www.dacoromanica.ro
166
Am gdsit Cu cale aci, pentru a mai odihni sufletul citito-
rului, s povestim despre cei doi cerbi domesticiti, care au
fdcut citeva drumuri impreund cu domnul i dormeau ade-
sea lingd cortul stdpinului [lor], luau parte si la lupte
expeditii [militare] Mel team, fie rnergind inainte, fie
aldturi de el; nu-i inspimintau nici vuetul bombaidelor,
nici trdsnetul tunurilor, ci ridicindu-se in cloud picioare,
stdteau pe loe i putin le pdsa de exploziile acelora. In sfir-
impotriva obiceiului acestui animal, au fost martori
neclintiti si la ultima lupt amintit mai sus, de la alugd-
reni, cu Sinan pasa. Aci, insd, unul dintre ei murind din
intimplare, celdlalt nesuportind durerca, s-a ascuns in pd-
dure. 5i cine, rogu-vd, s-ar da in laturi de a sluji ca soldat
in tabra unui cpitan atit de omenos si atit de fericit? La
a cdrui [mind] dreapt, asa de eroicd, stau chiar i cerbii
coi sfiosi, asteptind nemiscatd s Iniprtasc soarta lup-
telor cu pdginii si arzind de dorinta izbinzii chiar cu pierde-
rea vietii lor de animal [necurtdtor], dupd cum se adeve-
reazd fap WI din mArturiile chiar ale domnului Mihai si ale
multor ostasi dintre cei mai demni de incredere.
La 16 august, affind c inamicul 11 urmreste, i porneste
oastea dupd amiazd i pind la miezul noptii strdbate cinci
mile mari si mai stind sd rdsufle intr-un loe potrivit , pind in
zorii zilei, mai strilbat alte cinci mile mari si la 17 ale lunii
['ijung] la Terviza sau 'Tirgoviste, oras mare, dar Mil ziduri
i fdr fortfireat, aproape de riul Ialomita, care, din cauza
secetei, ja adesea infiltisarea unui piriti, iar acum se revarsd
cu putere in chip de torent foarie mare si periculos. Dupd
ce isi aseazd cu g/ijd stile si strAjile pinil pe sub munti, st
pe loe aici citeva zile. Dupd aceea, rnergind spre poalele
muntilor, pe malul Dimbovitei, Incd o mil, mai oprete
hied' alte opt zile.
Deci golindu-se Tirgovitea de locuitori si apropiindu-se
in sfirsit si dusmanii, [dar] mai incet, de teama vreunor
curse si pericole, domnul Mihai sta in loe sigur hare munti,
lingd acelasi nu [Dimbovita], la patru mile de cetate,
teptind trupe de ajutor. El primeste foarte bine gdrzile si
pe ceilaltd ostasi care se reintorceau foarte adesea cu prdzi
167www.dacoromanica.ro
prizonieri (de la care se aflau planurile inamicului)
lacteal-and sd nu piardil nildejdea. Dar totusi se retrage cu
doud mile ina,i departe, In cheile muntilor, unde se vild
urmele cet 5ii odinioard' intdrite a lui Negru vodil
pe latineste Apa cea, neagr", dar dilrimatd odinioard. de
turci. In aeest loe atit de potrivit de retragere, Mihai trdia
inconjurat doar de cinci mii de ostasi in majoritate romani,
dintre care cei mai mu4i erau moldoveni dezertind pe furis,
pentru cd tocmai in acel timp fusese investit domn Ieremia
Movil de cdtre cdpitanul suprem al armatei rega,tului Polo-
niei, domnul loan Zamoiski si se temeau [moldovenii] ca
[rdminind ei in Tara Romneascd], sd nu-si piardd sotiile,
copiii i moiile lor. Totusi cei cu sufletul mai viteaz std-
ruiau [pe IMO. el] si fdceau foarte adesea incursiuni, adu-
chid din expeditiile lor pentru ei i pentru conducillorul lor,
przi bogate, multime [de prizonieri] dusmani, nenumd-
rati cai si ma.i mult de o sutil de cilmile. Iar acela, intocmai
ca un erou rizboinic, nu-si pierdu inima nici acuma, nez-
drobit de fuga ostasilor nestatornici, nici de marele nurni'ir
al armatei dusmane, ci astepLInd trupele de ajutor ale prin-
cipelui vecin al Transilvaniei, se silea s atace pe dusman
si s'a' elibereze, in sfirsit, patria adus la marginea prdpas-
tiei [de dusmanul] care construia pentru apilrare la 'fir-
goviste in jurul palatului domnesc intarit (cdci printr-o
poruncd perpetud a sultanului este oprit a se ridica fortrk-
rete), un val foarte gros umplut cu pdmint si traverse de
lema intretesute intre dou rinduri de pari btigati In 'ail-
mint, a4emenea unor copaci, si care fdcea o poartd si o a
doua 11 legate in fier masiv in partcadindItrItti lua dupd
aceea apd din riu si silpa trei fintini induntrul [orasuluij,
gindind sa-si Ned aici asezdri statornice. Mihai nu se amtigi
in sperantele sale, [cdci] nu fu lipsit nici de ocrotirea
Dumnezeu, nici de trupe de ajutor. Intr-adevdr, pe fiecare
zi soseau alti ostasi (si) insusi principele Transilvaniei Sigis-
mund, cu ungurii i cu multi secui, locuind prin muntii
dinspre Moldova, vorbind o limbd a, lor deosebit, fiorosi in
luptd ca i cazacii i cind este nevoie, pedestrindu-se, pornesc
la asalt ca pedestri; si ii mai insoteau o mie sase sute de
www.dacoromanica.ro
168
teutoni ciluirisi mai venea de asemenea nobilul loan Wiher,
fiul lui Ernest, cu 80 cazaci din Polonia ; si se mai gAbeau
prin Ungaria 1600 de silezieni ciliri (armocti) cu archebuze,
cum slut numite, si cu alte arme. Cu o armatti pregtitit abia
de 15 000 de ostasi, dupti stirbtitoarea sfintului Miha,i, se
indrepta spre Tirgoviste, cale de sase mile. Domnul Mihai
arzind de dorinta de a redobindi I ibertatea patriei, porneste
inainte In formatie de luptti cu germanii, ungurii, cazacii
ceilalti pedestrasi si la 5 oetombrie pe la prinz, se apro-
pie [de Tirgoviste], ceilalti urmind mai apoi impreund cu
principele Sigismund. Dar dupd cum leul cel mdrinimos se
inspdimint totusi de cintecul cocosului, tot asa Sinan, cu
celelalte pasale i cu cei mai alesi dintre cdpitanii sdi, su-
Hind foc si fulgere, i pierde nddejdea la apropierea aces-
tor doi eroi, cu ulnae asa de putine si, in dimineata, ace-
leiasi zile in care sosesc ai nostri, [Sinan] dii roc cetdtii in
mai multe locuri i fuge tremurind impreund cu intreaga
armat, cu munitia de rdzboi, lit'sind pentru apdrarea
de sub Ali pasa si cadiul judectitor de Awlona 3 500
de ostasi turci, mai adtiugindu-se si 40 de masini de rtiz-
boi [.= tunuri], precum i toate cele de trebuintil, cit
alimente indestuldtoare pe timp de trei ani. Asadar pe cim-
pul [de britaie] nu a mai tost gtisit nimeni decit [dom.]
patru turci care nestiind nimicde cele intimplate, se Intor-
ceau mai tirziu cu przi i pe datti- au i fost sugrurnati
totusi crestinii luau In seam cu grijii la urzelile ina-
micului viclean si puternic. Se sine sfat ce este de fticut. Se
ateapt ziva urmiltoare iii ordine de bdtaie cu strdji aye-
zate cu mare grijd. In zori de zi Mihai, atacind fortilreata
Cu toate puterile, aseazti dinspre sesul ctre Bucuresti,
.dimpreund cu secuii, cu alti ostasi i cu clieva tunuri, pe
aga stefan Ritzvan, de neam singan (sau cum zice poporul:
tigan), ostas desigur foarte viteaz, dar frail credinta fag de
fostul sd'u domn Aaron i apoi, dupd infringerea [sa] in Mol-
dova, impotriva astepttirii, tras In teapil, In fata tuturor.
169www.dacoromanica.ro
El insusi, Impreun cu principele Sigismund, se grbete
dinspre partea muntoas si Hui Ialomita, care o biserica
departat de cetate ca la o arunditur de sgeat (dintre
cele 40 de biserici, unele au fost fcute una cu pmintul,
cele mai multe, rmase, se gsesc cu acoperisuri noi ref-
cute de curind), ridic cloud movile de pmtnt ca niste tur-
nuri. Aseaz citeva dintre cele 40 de tunuri aduse, loveste
cu strsnicie inamicul inchis de amindou prtile si mutin-
du-se in alt bisericd cu mult mai apropiat de for treap ,
indeamn la munc fr intrerupere. .5i dei turcii se apd-
rau din toate puterile, dup cum se obinuieste la mare cum-
ptin , si multi scpaserd pe usa dindos, totusi lipsiti de aju-
toare din afarg de care aveau nevoie si hrtuild din doul
prti, chid de ghiulelele masinilor de rzboi, chid de asal-
turile secuilor si ale altor soldati, In ziva a treia de asediu,
la 8 octombrie, dupa amiaz, [Mihail cucereste cetatea si
mcelreste garnizoana. Insusi Ali pasa e luat atunci pri-
zonier aci si dus in Transilvania. Cadiul de Awlona cade
aprindu-se ; aproape toti cei ce au scpat cu fuga, necunos-
cind Iocurile, sint doborIti ; sint capturate 40 de tunuri cu
pulbere multd, ghiulele foarte multe, pusti , bombarde si alte
arme, precum si alimente Indestultitoare pentru mai bine de
trei ani.Fr nici o zabav, In dimineata zilei urmAtoare,fr
a trece prin Bucuresti, se grabeste de-a dreptul spre Giurgiu
(cale de aici ca de doug zile, pentru cei ce merg iute, dup obi-
ceiul stafetelor). Aici Sinan care tocmai aflase despre dezas-
trul alor si si despre [avintul] in focat al rilzbuntitorului,tre-
cea Dunrea cu cei mai buni soldati care-1 intovrsiser, cu
tezaurul si munitia de rzboi pe podul si vasele pstrate
In acest scop. Domnul Mihai atacind multimea mare a arma-
tei dusmane ranas pe mal, o loveste, o impinge, o bleach',
o asterne la pm1nt cu tunurile si o nimiceste aproape toat.
BA chiar desface in bucti si distruge cit poate mai iute prin
ghiulelele tunurilor podul indreptat spre insula Dunrii si de
aci prelungit pin la ttirmul romanesc cum am amintit
mai sus ; de asemenea, arunca la fund dou nvi mai mari,
www.dacoromanica.ro
170
strdpungindu-le cu ghiulele, in timp ce alte douil a,bia
mai scapil, dar gray avariate.
In urma acestui atac violent si crud al crestinilor soarta
dusmanilor era ca i incheiat i, dupa aceea, unii dintre
supravietuitori marturiseau ca. 18 000 isi gasir moartea
aici. Asa ea numai intr-un singar brat mai adinc al fluviu-
lui, sub cetate, sau [ cum s-ar zice] in [acea] strimtoare,
numarul celor inecati era asa de mare, Melt umplind lacul
pina sus, slujea de punte celor care treceau, de unde usor
se poate presupune multimea celor care au pierit in lung
si in lat, la mal, in insuill si pe pod. Mara de acestea, In
aceeasi zi, au fost bombardate patru care pline cu pulbere
turceasca de tunuri aduse [acolo] i banuite a [sluji vreo]
stratagema; acestea blind foc, au fost aruncate In aer cu
mari bubuituri.
Dup ce au fost nimicite i putinele rarnsite ale inami-
cilor, in aceeasi zi stile [crestinilor] se indreaptil impotriva
fortdretei, apdrat de incursiuni, dintr-o parte de Dunre,
de cealalta parte de fluviul Naslu; incepind cu ziva urma-
toare, o bat strasnic cu tunurile, iar a treia zi, intr-o luni, e
lovit mai ales in acea parte unde podul uneste malurile
fluviului si apoi continua vitejeste asaltul podului, pe care
turcii il aparau cu inversunare, [acestia] pe data slat res-
pinsi prin cloud salve de tunuri. Insusi tinirul Wiher desca-
lecind impreund cu ai sai, sarj dusmanul cu barbatie. For-
treata lipsit de once ajutoare fu cuceritd, caci tunurile
din taberele turcilor de pe cellalt trm, prin ocrotirea. lui
Dumnezeu, trageau ghiulele ce explodau In shivile viizduhu-
lui, inch nu le aduceau lor nici un ajutor. Voind s'a' fug
peste pod, dusmanii, parte se imping unii pe altii in ap,
parte sint rostogoliti de armele crestinilor, multi de ase-
menea slut culcald la pamint, lar citeva sute ce mai rm-
sesera sint alungati i ei, in sfirsit, spre luntrea lui Charon.
Ins afar de pusti si de alte arme mai usoare caci toate
171
www.dacoromanica.ro
celelalte le lrecuseril [turciij peste fluviunu au fost gasite
la mal decit trei tunuri, trase fiecare de cite trei cai si para-
site de inamic, care nu se astepta la o asa mare graba din
partea crestinilor. Totusi soldatii de rind, dupil savirsirea
actiunii, scoteau cu prajinile i cu alte instrumente de fe-
lul acesta, din locurile mai putin adinci ale fluviului, mul-
te haine scumpe i alte lucruri asernanatoare.
A doua zi, miercuri, comandantii rzboiului intorcindu-se
la Bucuresiii goliti si de locuitori si de dusmani, captu-
reazil doua tunuri imense pe care dusmanul le lasase din
cauza fugii lui precipitate si dupa ce li refac fortele, timp
de trei zile, se indreaptil mai departe cale de opt mile, la
Gherghita, cetate de asemenea parasitii, din cimpia Tarii
Romanesti, si se opresc aici.
De aici, la 21 noiembrie, principele Transilvaniei luin-
du-si ramas bun de la domn cu multe dovezi de prietenie
folosite si acum la despartire, ca i 'Ana' acum si aducind
impreuna eu el multumiri lui Dumnezeu pentru atitia dus-
mani ucii, iar cei rmai urmOriti ialungaii mai lasind
el acolo trupele de paza trebuitoare, a luat 50 de tunuri mari
capturate atunci, pe care i le-a lasat de bum)._ voie insusi
domnul ce s-a multumit cu mai multe [tunuri] smulse cu
forta inainte din miinile dusmane se intoarce in Ardeal
adica in Transilvania si tot asifel [se reinloarce] loan Wi-
her la ai si. Ins, pe linga alte foarte grele pierden i prici-
nuite Tarii Romanesti, mai se deplinge loarte jalnic si [pier-
derea] celor peste 20 000 de crestini ridicati de dusmani de
pretutindeni in timpul cind 1i fticeau prdaciunile acolo si
trimisi mai inainte in Turcia.
Voievodul [Mihai] dupil plecarea principelui Sigismund,
se duse la Tirgoviste la o departare de 10 mile, unde, petre-
cind iarna si o mare parte a veril, cheama de prin pesterile
muntilor [inapoi] pe cimpia tarii pe locuitorii ramasi [in
tard] jalnic risipiti, reface colibele distruse in tot locul
172
www.dacoromanica.ro
terenurile devastate, ale m.osiilor si imparte semint,ele nece-
sare ciiltivrii pamintului, in msura in care putea fi culti-
vat, ctici toate grinarele fuseser prdate, bucatele si vinul
ridicate i risipite de dusmanii ce eutreerau coa mai mare
parte a trii, iar toate cele necesare hranei i semtingturilor,
aduse din locurile de munte si din Transilvania vecin, se
vindeau cu preturi destul de scumpe. 5i chiar Moldova lnstisi
stoars de rzboaiele sale nu-si acoperea nici chiar nevoile
sale. Pe ling toate acestea, comertul obisnuit cu Turcia
fusese prtisit cu totul din cauza pericolelor mai amenin-
tiitoare ca niciodat. Nu mult dupti. aceea, pentru ca soldatii
s nu se moleseasca de odihn prin lipsa de exercitii, tri-
mite cueva mii dintre ei ca s treac Duntirea i s porneas-
e la hirtuirea dusmanilor. Ostasii [trimesi] avind obis-
nuinta armelor, alearg cu insufletire la atacul Pelvinului,
oras intins, II prefac In cenusti, ucid multime de locuitori
aduc domniLorului pe sotia dimpreun Cu feciorasul
fiica unui oarecareMihailoglu, om de seam i foarte bogat.
CuTinut omenie i rscumprat impreund cu copiii, pe
un pret mai mare de 500 000 galbeni, a fost inapoiat sotu-
lui Acum ins &intern la indoial dac este mai de
plins sa.0 de blestemat nebunia oarb i perversil a oameni-
lor care, acas. [la ei] si Mil de nici un motiv, vind turci-
lor pe domnul lor firesc, printele binefctitor al patriei,
aptirtorul viteaz si norocos pc care Dumnezeu ti aptirase
Cu indurare, in atitea rinduri impotriva puterii celei rnai
vdite a dusmanilor ptigini? 5i cu aft mai mult toti oame-
nii cinstiti slut de partea a,cestui principe prea bun si prea
iubitor de patrie, cu cit el prin ajutorul ciliar al cerului,
nu a fost mai putin salvat de cursele ascunse i mai 106-
oosate ale necredincioF,fflor lui slujitori de aproape, care tr-
iau ha din mile, lui, dupti aceea a lu Dumnezeu, ba se bucu-
rau de onoruri i titluri. Asa a sc4pat, aparat de scutul
mintuitoarei cruci, de cele mai mari primejdii din partea
dusmanilor cotropitori.
Intr-adev'r, descoperind dup srbtitoarea Adormirii sfin-
tei Fecioare, din anul 1595 (sic), ca prin minune, prin mila
binecuvintata a proa puternicului Dumnezeu, uneltirile
173 www.dacoromanica.ro
trdatoare ale numitului logofilt Chisar, i primejdiile puse
la cale impreund cu turcii impotriva capului menit mortii
pentru salvarea patriei i a supusilor sl. Ftir nici o zaba-
v int6reste cu loarte multi ostasi ostile de pazd de la Du-
flare, pentru a intimpina inamicul ce avea de gind sa n."v6-
leasc pe neasteptate, d ordin sti fie tiat vinztitorul pa-
rintelui [patriei] si al patriei, impreuna cu fiul [s.u], lo-
vindu-1 cu o osind5.' vrednicA de viclenia [sa] si trimitind
veste cornandantului numitei armate, d ordin s51 fie ucis
tot acolo un dregtitor si sfetnic mai Mtrin [numit] Dumi-
tru, ptirtas, ftiuritor si promotor al acelei fardelegi.
Dincolo de Duntire, in cimpiile foarte largi ale Dobrogei,
ce se intind de la Marea Neagr pinti spre Ungaria si de la
Dunre WA la Provadia, cetate din Bulgaria, ce ofer loe
de trecere solilor si negustorilor Poloniei, chid se due la
Constantinopol, isi au alauri statornice in sate dese lush'
stirace, peste 6 000 de ttitari amestecati cu turci, care sint
Iinuti a fi gata la once poruncd a sultanului turc; totusi,
de cele ma i multe ori, ies mai degrabti la oaste sau la pradti,
cu hanul sau eful hoardei de la Perecop.
Uniti cu acesti ttari, trei nail de turci tree Dun'rea la
patru zile dup ttiierea lui Dumitru, dar cu ajutorul lui
Dumnezeu slut culcati la pinta intr-o luptti norocoasti, de
armata domnului ctireia de indattl i-au trimis in ajutor,
dupil cum am amintit mai sus, citeva mii de pedestra0 i
trei sute de enireti si li se iau i toate tunurile impreun5"
cu prazile bogate, inch, cei rAmai in viatd, invingi i risi-
piti, se bucurau, in loc de prada, de viola [lor] abia
saivatA.
In aceleasi zile, alte trei mii de turci uniti Intr-un gind
cu cei de mai inainte ca s5 puie mina pe domn prin vin-
zare, trecind Dunarea cu patru mile mai jos de acel loe
luptei, n5.vtilesc, desigur in Tara Romilneasc5, dar slut pri-
miti acolo cum trebuie de ciare locuitorii tarii chemati de
pdzitorii tinuturilor de margine si adunald de indat5.0 slut
tratat;i dupti dreptate, dup ce au fost ucisi multi [dintre
ei] idea pierden i pentru romtini, ceilalti au socotit cii o fugh
periculoasli e preferatil [unei lupte] cu armele.
www.dacoromanica.ro
174
IncetInd incursiunile violente de acest fel de-a lungul
Duntaii, domnul, Intocmai ca marea care este tulburat de
furtuni nelncetate, este prins In alte noi primejdii, ce par
la prima vedere mai puOn Inseldtoare si mai putin vtd-
mtoare. Vin cu siretenie soli ai sultanului turcilor i ai
hanului hoardei Vtresti de la Perecop, cu scrisori oferind
o imens favome, o pace trainica la care erau addugate chiar
clause de jur5mInt i cu multe vorbe prefilcute arat ca ha-
nul ttarilor locuind In Basarabia sau inuLul Cili, Impre-
jurul cetlilor Chilia i Cetatea Alb, intre Dunre si Ty-
ras sau Nistru, va dobindi indurarea sultanului otoman
iertarea tuturor ofenselor [svirsite de Mihai].
Insusi hanul, numit In cronicile turcesti Gherei han-
ttar, pentru a cistiga, mai mulLil crezare peraru crimina-
lele lui sfaturi, Ii duce tratativele foarte struitor prin
mijlocirea lui Ieremia, domnul Dololdovei [ce era] nestiu-
tor al vicleniei ascunse i ii trimite chiar doi tatari frun-
tasi, ca ostatici. Domnul Mihai nedorind nimic mai fier-
binte decit o pace durabil, trimite si el de asemenea doi
soli de ai sgi la hanul, sau la seful din locurile vecine cu el,
din Chersonesul-Tauridei, ca s trateze in mod precis si
legitim despre conditiile rmase neldmurite ale pacii pro-
puse. [ Hanul] nu repet numai cele spuse mai Inainte, dar,
potrivit cu usurtaLea si siretenia Innseute acestui neam,
mai ingrmildea i mar* proraisiuni cu privire la tratati-
vele ce va duce cu sultanul turcilor ; ea' va trimite ca soli
persoane grave, da,c6-i consideri dupd lnflisare, care, Im-
preuna cu ZiI turci, s rosteasc juramintul de pace si s-o
intareascd prin scrisori. El Indemna pe Mihai s slobozease
oastea, foarte pgubitoare pentru Tara Romaneasc sgra-
616, si ajuns cu totul inutil o datd cu Incheierea tratati-
velor, [vorbind] ca si cum s-ar fi bucurat mult de propsi-
rea ce ar rezulta pentru locuitorii atlt de greu loviti; [in
sfIrsit], el cerca citeva, mii de galbeni ca, recunostint pen-
tru atltea osteneli luate asupra-si In legiltura cu niste nego-
cien i aa de grele. In urma acestora, Mihai, Incredintat [pe
deplin] ea si cum lucrul s-ar trata serios si sincer de ctre
adversari si socotindu-se Indestul de asigurat de juramin.
175www.dacoromanica.ro
tele F,;i scrisorile solilor celor doi dusmani cu privire la con-
tinuarea mai departe a unei ptici trainice, hotrtiste s. i se
dea in chip de rdsplat principelui scitilor [ttitarilor] o anu-
mad sumd de bani si slobozeste oastea. [Hanul] ocupat de
aceste lungi i viclene tratative, impins nu atit de ldcomia
de a cistiga bani prin irete intorsturi de cuvinte, cit cu-
prins de o fried nemtirturisitd din cauza ostilor care statio-
nau in Podolia si in cele doud ri romil.ne i ptizeau hotarele
Transilvaniei, Ind de la sine sd treacd timpul potrivit tre-
cerii sale in Ungaria i luind ca prilej fapLul c banii nu
i-au fost dati inlduntrul timpului hotrit prin tratat, ntivd'-
leste cu toad hoarda ftirti vreo somatic prealabild in Tara
Rolndneasca, a,vind de gind a-1 prinde chiar pe domnitorul
Mihai, lipsit de oaste, prin vicleana-i stratagem
cistiga favoarea sultanului; prddeazd sesul din jurul
Brailei, Bucurestilor, iar alto cetdti, parte [din ele]
neatinse de turci, parte incd nu distruse cu toLul, ia din cap-
tivitate pe locuitorii surprinsi de [atita] iueal, capturea-
z veniturile anuale, dd foc celor mai multor locuri, timp
de mai bine de opt zile pustieste tara prdind-o nestinghe-
rit intr-atita incit asezdrile dese din cimpia deosebit de
milnoas si de sub munte, foarte bogate in tot felul de roade
si in vin, din belsug, asemenea satelor din Polonia Mare si
din mai multe provincii ale Germaniei, infatiseazd astzi
cltorilor -care suspin i fac rugdciuni sd nu se intimple
la fel si altor tri vecino, cocioabe foarte rare, biserici de
zid drimate i foarte multe locuri doar cu ruine, care odi-
nioard a,veau pe ele grdini ci cldiri insemnate. ToLusi
nu invinuiasc cineva pe Mihai cd [socotindu-se] asigurat
de tratatele de pace incheiate sau increztitor In dusmanul
impcat ar fi gdsit de cuviint4 sd se laso de grija [sa] obis-
nuit de a aceza strji de putt' [la hotare]. Cdci cloud sute
de cazaci, impreund cu cdpitanii lor Cocea, Kirecki, Sie-
mannuscki si Bilecki, insdrcinati cu paza la hotare, s-au
socotit destul de bogati, cu mari lefuri primite de la domn
i przile bogate ridicate de la duman i folosesc aceast
imprejurare atit de prielnic pentru ei si atit de doritd,
lnsd nespus de jalnied pentru romani, sperind [cit li se Ira
176
www.dacoromanica.ro
ivi prilejul] sii poata fugi, dezerteaza cei mai multi i abia
40 se reintorc avind groaza de numele i pedepsele de trii-
datori.
Oare eroul nostru, care a citigat vitejete atitea lupte,
care a ocolit cu prudenta atitea curse indreptate [Impo-
triva] vietii, inelat [acuma] cu atita mielie dintr-o sin-
gura data' de cei doi [pretini] prieteni ce se prefaceau cu
[atIta] nelegiuire tatarii i cazacii lipsit prin vicle-
nie de caste, dczarmat de armele hotarite [pentru apararea]
patriei, ineurcat In greutti mai mari In urma acestui peri-
col pe atunci neateptat i neprevazut pentru sine i
i a devastarii Tarii Romaneti, oare era el inspaimintat de
acele vestite, nespus de mari oti ale lui Sinan Paa? Lasam
acest lucru spre a fi socotit de judecata i dezbaterea unor
barbati intelepti i cunoscatori ai cumpenelor omeneti. Ce
sii faca el [Mihai] acum? Incotro sa se intoarca? Cum sa res-
pinga un duman neintrecut prin multimea oastei,
i iuteala sa? Ce aparare sii aduca el nenorocitilor su-
pui care mai ra'masesera [in viatal? Banii lipseau, duma-
nil amenintau i nu se putea aduna repede o oaste hides-
latoare pentru a tine in film cotropitori atit de puternici.
Intre timp, tara toata e pustiita, insui domnitorul
[sta.] sa fie prins, sau, lipsit de supui i de prieteni, nu-i
raminea cleat sii duca o viata prea amarita.
Insa, dupa cum mila lui Dumnezeu vine In ajutorul color
care se and in marginea prapastiei, tot aa sufletul eroic,
aflat In cele mai mar i strimtori, Ii desfaoara ultimele [sale}
forte. Aadar, , zorind fiecare clip , aduna. ase mil de oameni
i, sprijinit atIt pe nadejdea in ajutorul lui Dumnezeu,
ea, i pe minglierea une cauze mai drepte, alearga Intru
In timpinarea otirilor turbate ale sperjurilor sciti [.----16-
tari]. Dar cit de mare era viclenia acestora [este cal dei
[Mihai] purcedea cu toata silinta sa-i prinda pe dulmani
umblind risipiti i sii straduia sa ajunga la o lupta de fag,
totui parea ca qi cum ar face o munca zadarnica. Pentru
ca ei, fie 'cii hoinareau gramada In ceata de dona, trei sau
mai multe mii, fie ea se desprindeau in nurnar mai mic din
tabere sau dintr-o ceat mai mare, ce nu era departe, ast-
www.dacoromanica.ro
177
12
fel ca, in felul acesta, Intotdeauna aveau o rekragere nepri-
mejduita. Aqadar a incercat ultima [scapare], care era de
a ei inaintea intregei hoarde i armatei dumane sub ceta-
tea Gherghita, la 10 mile de Tervis sau Tirgovite i de a
da cu Indrazneal o lupta deschis. Hanul ferindu-se de a-
ceasta, se retrase spre cImpiile pustii, cu vreo 30 000 de oa-
meni Inconjurati pe neateptate i atacati pe nepregatite.
In urma lui veneau incet sus-zisii cazaci, care Ii puseser
in glad a se retrage de-a dreptul In Polonia prin cetatea Su-
ceava a Moldovii, acum reedinta voievodului Ieremia ; Insa
seme-tindu-se In barbarele lor cutezari, fur opriti i dui
din porunca numitului domnitor la Hotin, cetate destul de
Intarita la hotar, linga Camenita; i dupd aceea eliberati
desigur, ins nu concediati, ei se aria tinuti pe loe de trei
ani acum, [chid] convini printr-o experient4 [prea] tirzie,
recunosc Ca' sfatul cel rau aduce cea mai mult stricciune
acelora care-I primesc. Ba i hanul ttarilor din Perecop
este silit intr-un caz asemanator s aprobe vrind nevrind pe
tacute pe acei cazaci, pentru c, dintr-o team prefilcuta,
dup cum am amintit mai sus, din cauza hotarelor aparate
de jur imprejur, pe and trata parca [aceea] Inelatoare cu
domnul pentru rasp lata ceruta, nu s-a grabit a veni In spri-
jinul sultanului turcilor care se Incumetase zadarnic In
acela,i an sa cucereasca cu ajutorul scildlor [ = tatarilor]
nu numai Agria, dar i Viena. Din aceast cauza a stirnit
asupra sa o strapica minie ca aceea de care se lauda ea va
scpa pe domn nett potrivit unei hotariri oficiale data
chiar de fratele sail bun, numit Galga, (savIrea la Agria
tilharii grozave Impotriva cretinilor), el trebuia sa fie sau
alungat sau prins. In zadar hanul implora prin soli trimii
apararea regelui Poloniei, legindu-se a-i fi pe viitor vasal,
lasindu-se de erice [alta] slujba. Abia prin rugamintile i
lacrimile batrinei sale mame, insoldte de daruri multe i
prin mijlocirea prietenilor celor mai de seam'd a fost din
nou primit In gratie 1 se anula mai sus-zisa hotarire, cu
noua indatorire, c va iegi la oaste cu cea mai mare rivna
gi cea mai mare graba pentru a lupta la erice porunca a sul-
tanului 41 imp otriva or i c ru i du man.
www.dacoromanica.ro
178
Dar ca s Indreptiim condeiul spre [cele privind pe] voie-
vodul nostru ; acesta, dupd ce a scpat cu ajutorul lui Dum-
nezeu de o InselOciune atit de mare si atit de mirsavd, se ho-
tdr1 a nu mai da In viitor nici o crezare, nici tratativelor
niel promisiunilor, scrisorilor i jurmintelor unor astfel
de dusmani si a IngOduit In citeva rInduri ostilor s treacd
la turci, dincolo de Dunre, pentru a rzbuna vittOmrile
pag,ubele aduse lui i poporului
In anul 1596, dupil silrbtoarea si. Mihai, domnitorul
propunindu-si iari s treac Dunrea cu 12 000 de ostasi
pentru a nimici Nicopolul impreund cu marea, puternica
vestita sa fortreat, atacsa [orasul] la 20 octombrie
dupd ce taie pe turci, II lace una cu pOrnintul, dOrimA
ritura de sub fortreat, iar fortilreata Inssi era cit pe aci
sd o ja cu asalt, chid e rugat de sangeac, adicd de prefectul
locului, trimetindu-i stralucite daruri, haine desigur de
mtase tesute cu aur i altele [Impodobite] cu blnuri de
samur, de asemenea zece cai turcesti de cel mai bun soi,
cu sei strlucitoare si cu toat ferecatura de argint, ca sd
so retragil In pace dupd' stabilirea unor conditii onorabile
de pace. Il lace atent s nu fac. o card' atIt de mare si de
publicri sultanului, care, dupti luarea Agriei, Isi urmeazd
drumul spre Poartd sau curtea Constantinopolului, pe la
Scopia sau Sofia oras foarte intins i foarte populat al
Macedoniei, afl t la o depOrtare de cinci zile de Nicopole,
cum daca el apropiindu-se de o cetate atit de vestit, nu s-ar
fi lngrijit sil trimeattl ajutoare pentru pistrarea ei. Pe lingd
acestca se mai adugau promisiuni Insernnate ca dac6 rugit-
mintea [sal va fi primitd, sangeacul va lucra numai
aceasta si fiind litudatd aceastrt discretie a domnitorului si
multumit unor mijlocitori cu mare greutate, sultanul ml-
niat [acum] din cauza criatelor nemOsurate si nenumgra,te
IdOptuite, nu numai crt s-ar imblInzi, dar i s-ar si asigura
domnia pe viitor lui i f iilor ce i-ar urma, prin cele rnai tari
legOturi i tratate. Domnitorul, sau cum i se zice de popor
banul Mihai", luInd In seamrt nu atit rsplte i mretele
fgtiduieli, cit tilria cetatii si care trebuia sit fie sprijinit
de ajutoarele sultanului care se apropia; imai socotind,
179 www.dacoromanica.ro
12*
pe trtcute, crt locul de trecere e deprirtat si usor poate fi Va.
iat, se prefilcu multumit de conditiile puse de sangeac, In-
cheirt invoiala trase indrt oastea. Ins, duprt ce trecu
fluviul, Intr-o zi de dimineatil, porneste In fruntea oastei,
insofit de sase prieteni; urmeazd la o mare distantd 50 cd-
lreti, i in stirsit, dupd cum se obisnuieste, oastea.
Tocrnai atunci slut prinsi acolo doi fugan i turci, care,
siliti mrturisese cd.' 500 de tovarsi [de ai lor] jefuiesc sa-
tele acelui tinut, multora, dindu-le foe si c' nu sint departe
de aici. Impotriva acestora porneste cu insufletire eroul
inconjurat de cei sase prieteni si repezindu-se singur impo-
friva lor, culeil vitejeste la Ornint cu mina sa patruspre-
zece [din ei]; ajutat apoi de ai sui, ucide pe multi, pe cei-
lalti ii sileste s'a' o ja la fugrt i [apoi] intorcindu-se la Tir-
goviste, st linistit pIll and [multumit' faptului c] la
Poartd se vinturau felurite planuri cu privire la el si se pre-
*griteau In tain' cu mare mestesug interventii urzite cu des-
Jul de mare pericol, i se trimite din partea lui Mehmet al
III-lea, cu acest nume, si al XV-lea padisah, sau cum s-pr
ziee sultanul sultanilor din casa osmanic', socotit in chip
cu totul mincinos, ca adevratul succesor al lui Mahomet,
pseudo-profetul arab, In timp ce [de fapt] el este vhistar
de al ttarilor de obirsie evreiascd, asaprecum se dovedeste
aiurea mai pe larg cd Ii este neamul, In anul 1597, [deed
dupd nasterea Mintuitorului nostru, i se trimite printr-un
eeaus sau comisar al Portii un steag, dovada
recistigate, si semn al reinnoirii supunerii, care i se predd
cu ceremoniile cuvenite. Crici ce alt putea face [Mihai] pen-
tru intremarea locuitorilor ce mai rmseserri, dup ce ora-
ele si cetiltile sau mai degrab' palatele,fuseserdrimate,
duprt ce tirgurile si aproape toate satele fuseser in atitea
rinduri devastate distruse, &T ce mai multe mii de oa-
meni fuseserd dusi [in captivitate] i duprt ce hrana [pentru
tot] and fusese Inert de mult mincatd? In ce chip s pund
tara la addpost de nelncetatele rilvlini i devastdri ale
turcilor, care treceau In eete-cele prin orasul Sofia, cale
numai de opt zile de Tara Romneascil i apoi spre Unga-
ria. [El] nu and [nijloace] mdcar Cit in acest timp, el "kii
www.dacoromanica.ro
180
indrepta struitor cu suflet nesovitor, toate &duffle intru
sprijinirea r'zboiului slint, in ascuns, negresit, dar nu fr
observarea lor din pan turcilor. i and la 10 iulie, pe
cind eram noi lnsine de fat,, sirbii sau sclavonii, prin soli
trimisi In ascuns, se rugau fierbinte in imprejurri mai pu-
in potrivite, ca domnul s. treacti Dunrea in cea mai mare
grab5 [si cind] 10 000 de oameni de diferite natiuni ce lo-
cuiau in acole colturi [pierdute] si care chiar in luna iunie
abia trecutil nvliser, ca din pornirea lor, totusi nu f5r
stirea i sfatul domnitorului, asupra cettii intarite Vasita
si asupra marelui oras Cladova, cale de dou'd zile de la cea
dintii si le ocupaserd cu forte, filgriduiau credincios
nu se erute si s nu se dea in Irituri de a-si vrsa singele
a-si da chiar viata pentru mintuirea domnului crestin pen-
tru ca, mcar scuturind jugul atit de jalnic al celei mai as-
pro si barbare robii s urrn5reasca si sA dobindeasdi si
ei odat libertatea ce le fusese r5pit; [el le] rdspunde
trebuie s se tin seama de timpul [cel mai potrivit], cind,
ivindu-se un prilej mai prielnic, aceste incercari periculoase
s poat cu folos fi duse dintr-o datti si de o data la infrtp-
tuirea si la incheierea dorit5. In acest scop adund o oaste
numeroas. In luna iulie, pltea fiec5ruia din cei 15 000 de
strlucii ostasi cite 5 talen i si astepta din Transilvania alte
sase mii de silezieni. Cci asa cum nu-i lipsesc ajutoare
nesti si ostilsesti de la principele Sigismund [Bthory],
tot aF,sa [nu-i lipseau] nici de la neinvinsul imprirat Rudolf
al II-lea. Astfel, in afar de o insemnata sumil de bani tri-
meas in luna junio, pe la mijlocul lui iulie fu trimes la
Tirgoviste nobilul, valorosul si prea, iscusitul ostas, domnul
Honk Lassota silezia,nul, ca el insusi s5. plteascii in fie-
care lun, cit timp va fi nevoie, lefurile celor deocamdat
4000 de clreti de elit.
Dar si sultanul Mehmet [al III-lea] care-si cunostea prea
bine propria-i perfidie, aflind indata de toate acestea prin
spioni sau trdtori ascunsi, cci nici unul dintre turci nu
putea ajunge neprimejduit pe pmintul Trii Romnesti,
Socotit cu ireat ptrundere cl este mai intelept lucru
4-1 tine mai degraba in supunere prin lingusiri, daruri
181 www.dacoromanica.ro
bogate promisiuni decit a-I constringe cu armele, intrucit
rzboiul din Ungaria fusege intrerupt, deoarece soldatii
lefegii refunu s ias la lupt dac nu era el insusi acolo
si in a,nii trecuti comandanti strluciti in arta militar Im-
pliniser putin lucru. Deci ceausul Hali Masar [vine si]
In numele sultanului Ii cere [lui Mihai] s Insoteasc pe
comandantul general de armat Satergi Mehmet pasa, care
chiar atunci se afla in drum spre Ungaria i ii d. de "tire
cg trebuie s facal jonctiune cu ttarii, potrivit unei porunci
hotrite a sultanului, s grbeasc' intr-acolo pe alt drum,
lasind neatins Tara RomAneasc ceca ce putin dup
aceea lnsusi hanul sau principele ttarilor Incerc6 sa-1 con-
firme prin scrisori serse In chip foarte prietenesc.
La 20 iulie un alt ceau i chiar un deosebit de insemnat
brbat inftiseaza." [lui Mihai] scrisori de la sultan cu un
cuprins mult mai binevoitor ea al oricror alte scrisori
dinainte, druind si intrind domnia pe toat via(a cu eel
mai strasnic si mai tare jurmint banului Mihai, eit si fiu-
lui su Petru, care tocmai atunci Implinea virsta de 13 ani,
fr niciun fel de piedic i numai eu jumiltate din tributul
anual, mcar cs niciodat pink' acum nu-1 platise si de ase-
menea li d dup datina consfiutit, calul [de domnie] prea
strlucit Impodobit, sabia si buzduganul, semnul puterii
si al guvernrii militare. Dup aceea [ceausul] trece prin
Moldova la Gherei han-ttar sau principe a,1 ttarilor din
Perecop, pe nume IIerczy si aduce la cunostintd cu toat
strsnicia, c, certurile pe viat si pe moarte cu fratele Fedeth,
urmasul tronului, numit de ei Galga prin a,semnare cu
Delfinul franeezilor pe ai erui doi fii (Gherei han) avu-
sese grij a-i omorl, In lipsa altei Intelegeri, s fie lnltu-
rate, purandu-li-se capt printr-o lupt pe fat. i Inving5.-
torului s i se dea sabia si buzduganul, Insemnele domniei,
dar Impreun si Cu porunca Imprteasc6 de a se grbi ime-
diat s treac. in Ungaria, lsInd neatinse amIndou tdrile
romne.
Ne aducem aminte c fiind Insine fap, am vzut
pe acesti trimii i aceste scrisori tlmcite intr-o limb
cunoscut la cererile acestor comisan, c' [Mihai] arunca
182
www.dacoromanica.ro
toatd pricina pentru care a adunat oaste si o intret,ine pind
acum si o va intretine In toate chipurile si in viitor, asupra
seiilor [= tarilor] in care, dupd jalnicele pagube pri-
cinuite prin ducerea [in robie] a locuitorilor si supusilor,
nu se poate i nici nu trebuie, desigur, s se increadd nici
de acum inainte, din cauza neintelegerilor care se mai isc
de o parte si de alta futre ei ; pentru aceea roagd si-1 ierte si
sd fie socotit iertat in aceast privint.
Toate acestea [le-am ardtat] pe scurt si intr-un stil mai
putin ingrijit, dar sprijinit pe cel mai curat adevdr, In ce
chip a fost indltat cu ajutorul lui Dumnezeu mrinimosul
domnitor la conducerea trii; prin ce lupte periculoase a
inceput izbinditor sd o readuc la vechea ei libertate prin
ocrotirea divind si cu ajutorul concursului crestinilor,
tuind-o de [dusmanii] dintiuntru, ha de mulOmile de turci
si de tdtari zburind incoace foarte adesea in cete, ha chiar
ca oli ndvdlitoare i primejduindu-si chiar capul sdu (expus)
armelor dusmanilor blestemati si ph'gini; i, scpat de atitea
ori de cursele miele intinse [impotrivd-i], i urmeazd cre-
dincios [tinta sa] mergind tot inainte [pe acelasi drum].
Si dupti cum acestea constituie adevdrul cel mai adevdrat,
tot astfel, de dragul acestei sinceritti care se cauta In [tot]
ce este mai bun si In [tot] ce este mai de slvit, ne rugdm ca
[cele serse] 85 fie primite cu bine si sh" se adauge o ruga-
ciune pentru izbinda fericiti a rdzboiului sfint, sd favorizeze
pe domnul crqtin loan Mihail i sd mtepte in curind con-
textul urindtor, clnd va fi posibil prin ajutorul lui Dumne-
zeu [si] sti afle i alte evenimente, cu toate imprejurdrile
lor.
www.dacoromanica.ro
184
Sil cresti mare, copile, bucurindu-te de o fire aleasil. pupa
nume vei fi Petru cu suflet statornic, Petru cu taria de pia.-
tr a sufletului, cu tilria de piatra a bratului.
Dar sil stii, ea, dupii cum asupra pietrei, prinsa de teme-
lia puternicil [a stincii] se rostogoleste valul sillbat,ec al
marii infuriate, tot aa sufletul tau, dei Introit de putelea
divinil, va fi chinuit de destine rele. Prin voia lui Dumne-
zeu au fost zdrobite lanturile de fier ale lui Petru, [tot astfel]
prin ajutorul lui Dumnezeu vei invinge si tu destinul cel
aspru
Asa dar, clnd se reintoarce ziva fericita pe care tfro aduce
luceafrul diminetii cu razele-i purpurii, tu sa-1 adori pe
Christos nu prin saerificiu de boi, nici de tilmiie sau de vin,
ci Cu evlavie, cu credintil curat. Boul inseamnil corpul muri-
tor, tmlia, dorintele inalte ale inimii, lar vinul, bucurii
chiar in inim. in tinru-ti piept sii i se gateasca altarul
stint pe care flacara sarbatoreasca sii ard darurile tale.
cind vei aduce tamiie care siaraneasca flacarile si cind vinul
turnat In focul cel stint va scripara [scintei] atunci cu
genunchiul plecat, cu inima credincioasa, cu miinile intinse
spre sfintele daruri [ceresti], roaga pe Dumnezeu pentru
apararea vietii si a soartei tale, adu-ti aminte de bogatele
binefaceri ale printilor i adu
*i nu uita, sa ad'pi pe cei insetati, sa hriinesti pe cei
minzi
Mintuitorul spune Cu glas tare ea insusi lui i se aduc uncle
ca acestea. Revarsil rugaciuni cu suflet i buze cucernice, ca
aniversarea revina de nenumarate ori, tot mai fericita ;
ca sii. creti fericit in virtutea parinteasca, spre a s'virsi
fapte marete ; [si] mostenitor [al virtutii parintesti] srt
comanzi in lupt armatele rzboinice. Acestea, nobile Petre,
i ureaza muza lui Walther, sa-ti dea Dumnezeu cel atot-
puternic, care stilpineste stelele [cerului].
www.dacoromanica.ro
STAVRINOS: VITEMLE LUI MIHAI
VOIEVOD
www.dacoromanica.ro
186
o acumulase, prietenia cu marele i atotputernicul vizir Mehmed
Socoli, el Insusi un renegat", adica un crestin (sfrb) trecut la isla-
mism ca i faptul ca era furnizorul curtii sultanului, fi permiteau
lui Mihai Cantacuzino sa alba un cuvint greu In toate intrigile care
se teseau In jurul scaunului patriarhal si al domniilor din Tarile
Romne. Caci, In perioada de decadent politica ce o marcheaza a
doua jumatate a secolului al XVI-lea, soarta domniilor romanesti
nu se mai joaca in tara, Intre partide boieresti i pretendentii ce-si
disputa mostenirea ajntati de ele, ci lupta se conc ntreaza acum in
capitala imperiului, o lupta de influenta si de concurenta baneasc.
Tronurile se dau celui ce, la rindul lui, da mai mult vihirului, pasilor,
rudeler sultanului, tuturor celor ce au un cuvint de spus In hotarlrile
padisabului.
In aceste conditii, grecii constantinopolitani, care imprumuta
tu bull pe viitorii domni, sau care le mijlocesc bunavointa sultanului,
devin un factor politic insemnat in istoria Tarilor Romanel.
Se creeaza, astfel, treptat, un nou sistem de relatii hare romni
grecii din imperiu, sistem determinant pentru o serie de fenomene
politice *i culturale foarte importante. Imperiul otoman trimite la
nord de Dunare functionari greci ca sa ridice birul, domnii romani
se haw de la Constantinopol cu un alai de creditori care-si scot cu
doblada Insutita imprumuturile acordate; calugarii *i erarhii grcci
vin aici dupii ajutoare materiale. In fata unei grecitati post-bizantina
lipsite de un stat propriu si obligata sa faca o cariera materiala 5i
sociala In umbra dominatiei pagine, care nu uit aduca aminte
ca cel ce dicteaza in ultima instanta este tot iataganul, Tarile Romano,
dispunind de o autonomie interna deplina, apareau ca un pamint al
libertat,ii. Nu toti grecii care, vin aici se intorc cu averile In tara lor,
Unii din tre ei se cdsatore c cu localnice i intra in familiile romnesti,
profitind de fapLul ca' leg le tarii nu le interziceau crestinilor s cum-
pere pamint i sa se aseze in tara (ceea ce turcilor /e era interzis cu
Ambitioasa Meg a lui Rarm Doamna Chiajna", a conceput
proiectul cAsatoririi uneia din fiicele ei cu fratele atotputernicului
eitanoglu, dar crts5.toria se desface scandalos, i azbunarea nu Mir-
zie: fiul Chiajnei Ii pierde tronul. Odobescu avea sA se inspire tocmai
din acest episod pentru cunoscuta sa nuvelA romantic4 Doamna
Chiajna.
187www.dacoromanica.ro
desavirsire). Altii fac aici cariera politica si administrativa, fiind
pusi dregatori de catre domnii cu care venisera, particip direct la
viata pelitica a Tarilor Romane. Apar astfel perspectivele unei
colaborari In lupta comuna a color dourt popoare penfru libertate.
Pamintul romanesc devine, In planttrile comune, baza de plecare a
luptei pentru libertate, cum se va intimpla si in 1321.
Lin asemenea moment de colaborare Il constituie epopeea lui
Mihai Viteazul, de care se leaga aparitia poemei vistcrnicului Sta-
vrinos, intitulata de primul ei editor din 1638 Vitejiile prea cueerni-
eului i preaviteazului Mihai Voiecod ('Avapxyaaetc,o4 705 ea,:peaTirou
xat. vapeto-recroo MtxceriX BosP68a).
Nici autorul niel opera sa nu sint in lumina color de mai sus
niste aparitii intimplatoare pe aceste meleaguri. Stavrinos face
parte din categoria de greci integrati vietii politice romanesti si,
prin opgra sa, celei culturale. Am putea spune ca el reediteaza pe
Johann Sommer in Tara Romaneasca, sau pe Gavriil Protul, dar,
spre deosebire de primu/ si asemanindu-se cu ultimul, opera sa a dove-
nit imcdiat cunescuta i citita de carturarii romani, fiind folosita
In parte si tradusa Inca din secolul al XVII-lea. Stavrinos este
exponentul unui moment de luminoasa colaborare istorica a doua
popoare i prevestitorul une fecunde colaboran i culturale.
S-a aratail ca. In epopeea lui Mihai Viteazul, o parte de loe negli-
jabila au avut-o acesti greci din imperiul otoman, care au tizut In
domnul roman personalitatea exceptionala capabila si infaptuiasca
visul lor de libertate. Banii si influenta lui Andronic Cantacuzino,
fiul lui *.itanoglu", au decis la Constantinopol obtinerea tronului
r Romanesti de catre tinarul Mihai, la virsta de 35 de ani. Andro-
nic era insil seful unei puternice miscari grecesti, caro pregatea In
imperiu o rascoala a crestinilor, stimulata de propagaiida habsbur_
gica. Grecii vedeau In Mihai i In Tara Romaneasca acea torta capa-
bild sa ajute la eliberarea Balcanilor de sub turci. Tocmai de aceea
chid rascoalele izbucnesc i chid domnul roman ridica tara impotriva'
turcilor, lui i se alatura numerosi greci. Dintre generalii vestiti ai
Banul Mihalcea era grec si se numea Caragea, la fel
Banul Manta, iar In Dionisie Rally Paleolog, fost mitropolit grec a
188
www.dacoromanica.ro
Tirnovei, Mihai si-a &it un consilier de politick' externa si un abil
diplomat'.
Lumea greceascit i-a dat acestui nou Ahile si cintareti ai vitejiilor
sale. Unul esto vistiernicul Stavrinos, iar altul Gheorghe Palamed,
care a scris, inspirindu-se din opera primului, un poem la curtea cnea-
zului Constantin de Ostrog (Bielorusia), dar aceat poem nu are nici
o legatura cu literatura roma'na. Dimpotriva, poema lui Stavrinos
lisneste direct din miezul fierbinte al realitatii romanesti, a fost scrisa
pe teritoriul Romaniei, vorbeste despre un domn roman in slujba
caruia fusese autorul tnsui, martor si participant la evenimentele
pe care le cinta. Fail a inceta sa apartina literaturii neo-grecesti,
aceasta creatie a unui grec, in limha greaca populara, apartine
culturii romane, care a adoptat-o, a pretuit-o i unde a lasat urme
pina in creatia moderna a unui Balcescu sau Cosbuc, dupa ce, in 1806,
Teodor M. Eliat, colaboratorul ha Anton Pana, o tradusese in ver-
suri romanesti2.
Nu stim decit foarte putine lucruri despre Stavrinos3. El insusi
ne spune, la sfirsitul poemului, ea era din localitatea Malsiani, linu-
tul Delvinos. Acest tinut se MIA in Epir, si localitatea trebuie sa fi
fost foarte putin cunoscuta din moment ce se dti ca punct de reper
biserica SI. loan Evanghelistul din apropiere, mai cunoscuttt. Stavri-
nos spune crt a fost vistier, dar nici un act in care apare Sfatul dom-
nesc al lui Mihai nu-1 pomeneste, deci a fost vistier de rangul doi sau
189 www.dacoromanica.ro
trei, neav1nd dreptul sa ja parte la sedintele sfatului. El ar putea fi
unyl din dregatorii mai marunti, dar desigur un credincios de nadejde
al voievodului, un intim, si origina sa din Epir, de unde venise
Iani Epirotul", unchiul dupa mama al lui Mihai Viteazul, putea
sa-i dea un titlu In plus la simpatia lui Mihai. Oricum, din unele
documente si izvoare contemporane care pomenesc de un Astavarnos
Grecul" sau Stavarnol Greco" se deduce ca a indeprnit misiuni di-
plomatice, fare care o solie la Belgrad la Ibrahim Pasa. Nu este
exclus sa-1 fi Insotit pe Mihai la Viena si Praga, Wild singurul
care povesteste aceasta etap din viata i istoria marelui dorm
Dui-A uciderea lui Mihai a fost Inchis In ternnita de la Bistrita,
unde spune ca compus poema la lumina stelelor". Poate fi o
exagerare poetica, la fel ca i timpul extrem de scurt ce spune ca
i-a trebuit sa o serie. Dar ceea ce se simte imPdiat la lectura, e fap-
tul ca a scris-o sub impresia puternica a celor Intimplate, ca un stri-
gat de d-urere, spre a-si usura sufletul. Elogiile i blestemele se ames-
tea., sentimentele sale clocotesc, avem de a face cu o opera scrisa la
mare tensiune" sufleteasca si nu de un elaborat tirziu. Se vede la
fiecare pas ca cel ce serie cunoaste direct evenimentek si le re-
traieste Cu pasiune.
Din nefericire, Stavrinos cum singur o spune era un om
de putina cultura, si poemul su nu straluceste prin calitati stilistiee
sau de limba. Jata cum 11 caracteriza un compatriot, savantul grec
naturalizat In Romania, Demostene Russo: 51 desi epopeea lui, ca
lucrare poetica este mai prejos de once critica, a placut totusi publi-
cului cititor i s-a bucurat de o popularitate extraordinara; ceca ce
are explicatia sa si in lipsa de cultura a mediului contemporan, dar
desigur la succesul ei a contribuit foarte mult si starea spiritelor gre-
cilor de atunci, care erau foarte sensibili pentru once istorisire ce
povestea de razvratiri contra sultanului, sau de luptele crestinilor
contra paglnilor"I. Intr-adevar, tiparita la Venetia In 1638 de un
ieromonah Neofit, cu banii lui Panos Pepanos, grec venit din Tara
Romaneasca, de unde adusese manuscrisul, opera lui Stavrinos a fost
reeditata, tot acolo, in 1672, 1683, 1710, 1742, 1760, 1768, 1785 si
1806. A cunoscut succesul i raspIndirea unei adevarate carti popu-
lare" in lumea greceasca, fiind cilia, In iimba originalului, i in Taille
www.dacoromanica.ro
190
Romne. Poema lui Stavrinos reusise, intr-adevar, sa dea expresie
literarti unei vibratii sufletesti, Unei mIndrii e/enice si unor sperante
care vor merge crescInd pina ce, In 1821, poporul grec Ii va cuceri
libertatea si-si va Intemeia, cu arma In mina, statul propriu.
Ceca ce face valoarea acestei serien i pentru cititorul roman este
punctul de vedere al poetului grec asupra evenimentelor, precum
si faptuI ca numai el a dus 'Ana la ultimul su chit de jale si
moarte, dar si de speranta epopeea marelui voievod unificator.
Stavrinos, devotat lui Mihai personal, nu are ochi declt pentru faptele
lui vitejesti, axeaza totul pe persoana voievodului, a carui glorie nu
o imparte cu nimeni. Boierii nu apar aici decIt in ipostaza de trdda-
tori, atunci cInd, la Calugareni, mituesc pe Albert Kiraly sa nu intre
In lupt (f apt confirmat si de Walther). Cronica Bazestilor nu pome-
neste un cuvint despre acest fapt, menit s arunce o umbra asupra
clasei feudale in ansamblu. Ea prezingi aceast clasa solidara In lupta
contra turcilor si cu exceptia defectiunii din timpul tratativelor
de la Alba Julia solidarl in jurul voievodului. Noi stim lush' din
documente c au existat grupuri adversare domnului, ca au existat
comploturi si tradari. Stavrinos o spune. Tot-el este autorul unei emo-
-tionante plingeri pe mormintul eroului, tare a fost tradusa' cuvint
cu cuvint si alipita cronicii romanesti, ceca ce dovedeste c. durerea
poetului grec a gasit cuvinte si pentru durerea contemporanilor
romani.
Stavrinos a fost utilizat, fr indoiala, de autorul CrOnieli
Paralelismele In succesiunea evenimentelor principale si chiar
ale celor mai putin Insemnate se observa: ProbabiI ca manuscrisul
incepuse sa circule i, constatIndu-se modul cum Stavrinos ignora
rolul boierimii i in special al Buzestilor, i s-a dat o replica. E putin
probabil ca adaosul din Stavrinos s se fi facut abia In momentul chid,
pe vremea lui Matei Basarab, dupa unii, a lui erban Cantacuzino,
dui:4 altii, a fost alcatuit Letopisetal Romcinesti. In acest caz,
nu vedem de ce autorii compilatiei, care n-aveau interese speciale,
nu au folosit toate stirile din Stavrinos, spre a povesti ultimul an din
domnia lui Mihai. Ei, dei citesc pe Stavrinos, comit voit o
grava eroare: povestesc uciderea lui Mihai imediat dupa batalia de
la Migslati, ca s6 nu fie obligati a povesti cd dup aceea boierii l-au
tradat, ca i Buze0ii au calaborat atunci cu noul domn Simion Movi15.-
191
www.dacoromanica.ro
Radu Popescu, autorul Istoriei donznilor Tdrii Rometnegti, care si el
a citit pe Stavrinos, nu face aceasta croare", folosind din plin toate
datele izvorului s6u.
Prin Letopisetza rdrii Rontdnegti i prin Istoriile... /ui Radu
Popescu, opera lui Stavrinos a intrat In circuitul vechii cuIturi roma-
nesti. In plus, in 1837, Teodor Eliat o traduce, in atmosfera de renas-
ter nationala din prima jumatate a veacului al XIX-leai. 13alcescu
l-a folosit pe Stavrinos in celebra sa lucrare despre Mihai Viteazul,
iar Papiu Ilarian 1-a editat, Insotit de o noua traducere romaneasca,
a lui Massim, In volumul I din Tesaur de monumente istorice (1862).
Fiindca, dei nu e vorba de o cronica, autoru/ permitindu-si licente
poetice in materie de istorie (cazul color 300 de greei care alunga'
ueid 70 000 de turd!), simplifieind si uneori intervertind evenimentele,
totusi, prin felul cum vede Stavrinos istoria lui .Mihai si mai ales prin
acca atmosfera de avint, de speranta in voievodul roman, pe care le
atesta, opera sa are si valoarea une marturii contemporane dintre
cele alai pretioase. Istoricii epocii lui Mihai Viteazul o cerceteaza
totdeauna.
De altfel, dupti cum se poate constata, ea feria si cititorului
azi o lectura placuta, despre vremurile de glorie ale stra.mosilor nostri.
De aceea, cu exceptia unui singur pasaj confuz si proa injuries
la adresa asasini/or lui Mihai, identificati gresit cu popoarele respec-
tive am reprodus aici integral Yitejiile lui Mihai Yoievod de Sta-
vrinos. Traducerea este complet nouti, si se datoreste colegilor asist.
Rita Dobroiu i lect. Eugen Dobroiu, de la Universitatea din Bucu-
resti, carora autorii antologiei le multumesc calduros pentru aceasta
frumoasa colaborare. Traduca.torii au Incercat si credem ca au
reusit s pastreze, in ritmul si forma vcrsiunii roma'nesti, avIntul
originalului, scris In versuri politice" de 15 silabe. Pentru cine nu
1 Vesti tele vitejii ale lui Mihaiu Vodci ce au stapinit Tara Roma-
neasca Ardealul de la anul nzlntuirii 1588 f i pinei la 1601. acum
Italia data tradusa din greceste in ruma'neste de Teodor M. Eliat,
si data In tiparire Cu cheltuiala si cu indemnarea unor iubitori de
inmultirea carpor In Iimba rumaneasca, In anul 1837". Pe ultima
Citeste frate roman i gindeste la acest laudat Erou, i judeca
c cu adevarat au fost al patriei parinte".
192
www.dacoromanica.ro
stie cum sun versul politic" greeese, Ii reamintim e el a fost folosit
de Iancu Vadireseu In celebrele sale stihuri:
Ah, de-am putea a ne dobindi/si cite-avern pierdute..."
Taiati-1 In dou'a versuri, primul de 8 silabe, al doilea de 7, si yeti
avea Luceafdrul lui Emineseu I
D.Z.
Introdueere, in stihuria
193 www.dacoromanica.ro
13 Literatura romana veche, vol. II
dat pe nedrept pierz5.rii ! Se arat cum in Turcia se purL vite-
jeste. Pe turci, unguri si ttari Iitinea drept mgari. Bog-
daniei, Erdeliei3, nu le arttt prietenie, ci cu sabia le filcu
sil fie ale sale. Dar, pizma inversunatil filcu s fie pierdut.
Au incetat toate cuvintele care spuneau lucruri mrirete in
hicaperile de sus. i incep milmiri i duren, pe care le dove-
deste aceastil poem.
inceputul pove$tii
Mintea iar cugetul imi
faptele lumii, ca din ele s dea si s ia. Privind cum
merge lumea, cum trece, mintea mea cugetil si ma indeamn
Nu pot indura vederea unui asemenea lucru, ci vreau sa-1
povestesc pus in scris, s scriu povestirile despre domnul
Mihai: cum tie pe turci i capul ridicd, cum ajunse asa de
minunat, mare si viteaz, cum in toate imparatiile fu cin-
stit. El, la inceput, domni peste tara Vlahiei si ddea mult
haraci imprilt iei turcilor. Era apilsatil de mare datorie sroac a
Vlahie, nicicind nu se putea ritscumpitra din aceast sclavie.
Turcii patrunseserd multi spahii, ianiceri i Mips-
tuiau pe saracii de ei, le luaseril averea. Le luau femeile
impreunil cu cop iii. Bogai,ii ca i silracii se aflau in strim-
toare.De Mihai niciodat. nu Iineau seama' , adesea chiar in
palatul silu 11 batjocoreau. 5i alte rele din plin facuril in
tar. lar oamenii-si duceau ca trudil viata. Vdzu Dumnezeu
nedreptatea i strimtorarea care se fricea sracilor de ei,
intregii Vlahii. 5i dadu intelegere domnului Mihai, ca pe
toti turcii s-i pun sub sabie i moarte.
194
www.dacoromanica.ro
auzi imparatul cum se petrecu lucrul, mult Sc amri,
se sminti. Trimite dupil viziri, ca s-i intrebe, sil afle pri-
cina si s-o cerceteze. Cum a avut Mihai asemenea prilej?
cum a Ojal., pe turci si a ridicat capul?" lar atunci Ferhat
paga rdspunse impAratului; Ii spune adevtirul, nu a t5g-
duit nimica: Cenan multi galbeni turcii gi ianicerii.
Femei, copii de valahi drept datorie au luat. Niciodat5 nu
puteau scpa de multele datorii, pe care le cereau din Vlahia.
si Lurci gi evrei. lar Mihai, vdzind asa strimtorare,
trecu prin sabia, ca sii nu mai caute galbeni". Deci, nici o
vin5. nu avu domnul Mihai, in aceea cil tdie pe turci cu minie
mare.
Cum sultana! Selim trinase alt domnitor
In V lakia , pe fiul lui Iancul
199www.dacoromanica.ro
nu-i Men In vreun regat. Zieea: Cum s. facem? Doar
11 invin,gem. Dud fug-cluirn golbeni, usor 11 invingem. Daca
boierilor le Lig, duim galbeni, ei 11 parZIsesc; iar daca le
dam, ei ni-1 pvedau".
www.dacoromanica.ro
200
La Bucuresti Statea .si avea pliicere mare ca smuls i Vla-
hia din natinile lui Mihai. Atunci regele Jitman veni din
Er&lia, cu toate ostile sale intra in Vlahia. Cohort pind la
Rucal, unde era Mihai, iar acesta 11 intimpina cu cinstire
mare.
Cuan filman se uni cu Illihai
ci ntPrsera asupra turcilor
5 i, cind se intilnira a,cesti principi, avean
o;ti puternice, arme si tunuri. 5 i era ll'asvan bei cu alainl
sau 16 iS venind In fat de tot, In cercetare. Calarime aveau
din belsug, toti vrednici voinici, care puteau In razboi sa se
poarte ca leii. La Trigeviste ajunserd cu toatd ostirea, se
zvirlira spre cetate cu frumeasa semetie. Atunci pusel foe
la cetate pe datri, arsPiti pe turci inuuntru ce era mare
minune. Cinri mii erau, turci alesi, cei care pazird cetatea,
Inchisi acolo. Tot,i se p-apadira si se duser pierzarii. Nici
unul nu scpil din acea ()stile. Si venira la serdar si di'dur5.
*tire c vin asuprl lui, cu puternica oaste, Jitman,
Impreuna cu Rasvan. Si vezi de li primeste, c acu acu
soseste".
211www.dacoromanica.ro
14*
Erdelia, sd aduc pe Jitman acolo din Lehia. lar Basta
cobora cu osti nemtesti. Ungurii, cum aflar aceasta, 11
Intimpin In drum; mult 11 roagd. 5i se legar cdtre el cu
jurdminte cd vor fi chesarului credinciosi, cd-1 vor sluji _
numai sd meargd cu ei, ca sd izgoneascd pe Mihai ha i
sd-1 aibd. In Erdelia pe Basta drept cap. Basta li crezu ; se
intoarce cu ei. 5i Mihai all aceasta. Este mirat si el, cdci
Basta venea In ajutorul sdu. Iat cti ungurii 11 amdgird, si
mergea impotriva sa. Tar Mihai sttea. Se mill ce sd fac:
sd coboare In Bogdania, sau sd se grbeascil spre Nemtia?
5i ungurii pornir lupta, in unire cu nemtii. 5i pe Mihai II
1nfrinserd, i fuge de indatd. Cdci el nu voia sti se rtizbo-
iasc cu nemtii, pentru ca zicea el sd nu fie traddtor.
Ungurii dintr-o parte, lesii din cealaltd, 11 lovird puternic
pe Mihai. Si Mihai nu mai avea ce s' facd; era de trebuin0
s fugd In Nemtia.
www.dacoromanica.ro
212
credincioase, adev'rate al meu, mult Te-am indr'git 1
aid Te-au btrfit, Dumnezeu s-i plteasc. , iTie, in mtinile
Tale, de grab s Ti-i dea. 5i citi Te-au defimat si Ti-au
pus gind ru, 86 vin in mlinile Tale si s' ajung robii
Deci, ja osti si bani ci poftesti, i mergi in tara Ta i asea-
z-Te s domnesti. Eu ti dau Imputernicire s mergi in
Erdelia, s te rzbuni pe acei clini. Si ca general Iti dau pe
marele cpita,n Georgiu Basta, conducnor peste osti. Voi
doi s f iti un singur gind i cuget; de ceea ce faceti voi
nimeni s' nu-si dea seama. Oaste Ii cldu mult, toti vred-
nici voinici, care zburau ca vulturii i alergau ca leii. Ori-
peunde trecu, toti se insp' imintar de el. Unguri si turci,
cu totii, se vlereau i strigau, eind auzir c vine cu
putere mare. 5i ziceau: Cum s facem cu acest Mihai? La.
care munte s fugim, in care cetate s ne ascundem, si unde
srt mergem, ca s nu ne temem de el? Pe el cetatea nu 11
tine, muntele nu-1 impiedic4. Pe impratul turcilor, si pe
el il amenint'. Si va merge asupra lui cu mult minie, deoa-
rece chesarul Alamaniei, imp'ratul crestinilor, Rudolf
autocratorul cruia i-a dat puterea Hristos pantocrato-
rul i-a.dat voie s goneasc pe agareni, s' ridice orto-
doxia, s scape pe crWini, ca s se uneasc biserica. Acesta
1-a trimis cu o ins'rcinare, si general i-a dat pe omul su,
pe musiu Giorgiu Basta, cel viteaz , care este vrednic in r'zboi
si are nume vestit. 5i i-a dat bani multi, s aib pentru
piue si alte arme, multe, p-usti i tunuri. Si toate cele de tre-
buint' le pune in rinduial, ca s intre in Erdelia, s se rz-
bune". Cinstire mult' ii fcu Impratul tnsusi, art
mult dragoste, ca i cind i-a,r fi fost frate. Ii zice: Du-te
cu bine, mergi cu binecuvintarea meat i, acum, Te vol
vedea cum vrei cinstirea mea". lar el i se Inching cu smere-
nie. Zice: v'rs singele pentru crestintate". Si porni
la drum si tr.ecu cu frumoas'. mindrie. Se asez6 pe cal ca
un leu. Iesi din Praga, coboar pin la Viena. Ca niste
zmei alergau la el vitejii. La Cas6via31 cohort cu toate
stile sale. La Jitman sosir' aceste negre
213 www.dacoromanica.ro
Cant Jitman trimise la Mihai certnd pace
214
www.dacoromanica.ro
Cum sc Enampinar ogile i tilvinse Mihai
pe .1 itman
215www.dacoromanica.ro
oastea.ungureascti. Toti fura infrinti; ajunseril cu susul
jos. Atunci ungurii vad i,nfringerea cea mare. Nu puteau s'
rminil pe loe, ci incepur si fug.
www.dacoromanica.ro
216
de atunci copilul era In prinsoare. Cci Ce6chi Stefan acolo
11 Inchisese 1mpreunfi cu Mea_ nici o judecati.
De aceea fi vorial cauaui adevrat prieten. Zice: Domnule,
afld: mIine o si trimit ca sil-mi adue copilasul, inima mea,
pentru O. de aceea arde adincul liii4ei rnele. Din pricina,
mea stau inchisi, el i mama-sa, ea nist e morti. Un lueru Te
rog, dae vrei s poruncesti: el-Ova nernti pedestri s dai,
ea s ajuti". Basta use: dau, ja cii doresti si trimite-i
unde-ti place, si faci once vrei". Aeestea Basta le zise; dar
altele ii gitete: pulie la cale o cercetare hnpotriva
Mihai, dup.' ce se despii 0_ de Giorgiu Bosta, rnerse
la cortul s'al\ acolo- unde stitea el. indati ce se fieu
cheam, pe Rla Ghrghiafi, sii mearg acolo, la Figras,
clI porunci. ti zice: Du-te repede, ja i catane, pe MIrza,
pe mazili57 si pe torti valonii. Si mergi, impresoard!cetatea,
taie-i legturile. Sau s4i dea copilul , sau izbeste-o,
Acuma eu, fir Intfrziere, mi duc la Beligrad. Si fi si-mi
trimiteti vorb.' pini mime Atunci, incilecar toti,
si se duc. Alituri de el din estile lui putini oameni
deoarece nici odati nu se temea de vreo uneltire. Aceasta
11 puse pe siracul cu capul jos. Cici 11 pizmuiau generaluIr
pentru ctoi Il primeau cu cinstire Triare, cetitile i intreagl
Erdelia lui se Inchinau ; cu ceilalti nu aveau treabi, nici nu
Ii einsteau.
Cum se intimplei moartea
lui Mihail-Voievod din pizmil
puseri gind ru ca si-1 ornoare. i iarii
se curn si izbutease? Deoarece Insusi chesarul 11 are
credincios si ea pe un frate de inim 11 are lndrigit. i eiutau
prilej si treagi la fapl. Voiau si-1 piardi si o doreau. Cci
pizma s-a filcut cutit In inima lor si fi junghia si seca la
miruntaie, deoarece Insusi chesarul 11 are credincios si ca
pe un fra,te de inimi 11 are indrigit. Co ne folosim ziceau
cal doi eipitani daei Mihai va lua coroana? i un valali.
ea el si fie cinstit, si aibi i faima de viteaz? Noi s ne oste-
iar el si aibi multimirea? in lumea Intreag, pretu-
217www.dacoromanica.ro
tindeni,. e vestit ca viteaz. i, dac. nu-1 omorlm, noi nfinio.
nu ne folosim. Ci at mai repede s mergem s."-1 gsim.
S-i taie ca,pul, fr s-1 cerceteze as, poruncesc cpitanu-
lui pe care 1-au trimis. lar Mihai nu credea c va pati ceva,
nu-i trecea prin minte c. de la ei va primi moar tea. Ci se
scul dimineat. Isi cheam copilul de cas, li zice:
seau calul, pe dat5. s.-1 pui In rinduial, deoarece doresc
s merg acum la Beligrd, ca s pun s-mi rinduiasc pala-
tul de acolo". In timp ce stteau de vorla si se brodea.0
acolo, v'd c unul a inclecat si vine cu zor. zice Mihai:
"Fac parad5., dar voua s'a nu v. pese. Noi, s pleam, si
fac el ce vrea". VA& si pe alii, niste pedestri, care vin
care el. Credea c in sprijin, cci de nimica nu se temea.
Jar acesti intrgit blestemati nu Ii erau ajutori, ci erau unel-
titori ca s-i ja viata. Cind Ii vzu c5, au ajuns, sttu in pi-
cioare. Le zice: Bine ati venit, vrednicii mei voinicil"
Iar ei au scos sabia, merg asupra, lui ca niste fiare slbatice,
ptrund in cortul lui. ,5 i unul din ei a zvirlit cu sulita,
atingo In inim ascutisul. Un altul In graba lovit, litaie
capul. Ca un copar se prvli frumosul arm trup. Asa 11 orno-
rir, faril ca s stie, filr ca s se nirnereasai sabia In mina
lui cea, iute. rmase trupusorul In trin aruncat, gol,
frail cimas, tvlit in singe. Acestea le izbuti pizma in-
versunat. i se pierdu asa, pe nedrept, acest_ viteaz.
222
www.dacoromanica.ro
Ungarla de Jos) = Ardealul, Transilvania chiar In text apare
*i Transilvdnia (sic).
4 Rusauc, Ruse. In original: litsikon, permanent (o data Rusiki,
pentru rima). Alai jos, Grgevon = Giurgevo, Giurgiu. La reconsti-
tuirea aspectului numelor straine tinemseama de traditia manuscrisii
a textului, atit al poemului, cit al Vocabularului.
5 Vocabular: Katdia, cavalerie ungureasca"; Tarabcini, pedes-
trime valahica".
Ronzi greci. E vorba de osta*i greci Inrolati In armata lui
Mihai,,denumiti i Makeddnes, indiferent de tinutul de bagina.
7 Stavrinos face o confuzie chid crede ca grecii se numeau *i in
vremea lui Alexandru cel Mare tot romei" (care Inseamna romani",
cetleni ai Imperiului roman).
8 Salnades (cored samlides), haramanlides (c-orect karamanlides)
caramanlii" sau, ea aici, kardinanides i tzintides au In Vocab. defi-
nitie cavalerie turceasca' din Anatolia". Primele doua sin!.
nume de populatii din tari incluse ca provincii In Imperiul otoman:
Sant (Siria), Karaman-ili (Karamania, Tara lui Karaman). Al treilea
nume e greu de recunoscut. Data fiind definitia, ne putem gindi
o stilcire a numelui akingi (scris *i akindji) navala violentil"
forma greaca akintzis, pl. akintzides, pe care-1 poarta o armata nere-
gulata de cavolerie, care, in sec. XVI, o devenit foarte numeroasa
(200 000 de oameni).
9 Bent =-- Baba-dag, Provdtzt = Provadiia, Vrcitza Vrata,
Zagar =Zagora, Nompritza sau Topritza (vezi nota 12), cum rezulta
mai ciar din alta parte a textului unde e aratata co regiune (in
Vocab. apare in lista de ora*e turce*ti) 7 e identificabila cu Dobro-
gea. Altfel, digrama tz, pronuntata ts sau dz, corespunde la mai multe
iunete din alte limbi: Ratzis = Ratis (Rdczi), Tzdkis =-- Ceachis
11Ipotzikciis = Bocicai (Bocskai), Tzitman Jitman (ve4i.
iCsAki)
nota 10 tzencrdlis = generalis.
10 Expresie cu sens figurat, ca *i cele similare romane*ti, nasul
fiind i simboIul
Jitman. (Tzitntanos = magh. Zsignion(d) = Sigismund; comp.
Jienton, in Cronica RonicineVi.
lt bis Un fel de pelerina.
12 Miknas. Semivocala diftongului nu e redatil *i pentru a nu fi
Considerata o silaba In plus in vers. La fel: Odras, Ncislovon.
223
www.dacoromanica.ro
Tdnos scris asa pentru c aparea dupa nazala n. Adesea, oelu.
zivele sonore rezult numai din sin taxa fonetica, nu din gra-
fie ; la fel Pdtor, Tdpritza.
14 Kiraly Albert. Numele In unitate: Krailzrprtos sau Krailar-
penis, cum apare si In Cronica ronidneasei ; la fel, mai jos, Sekelmoysis.
Ruc6r. Vocab.: lidkalon, sat valah In imediata apropiere a
Erdeliei".
16 Tirgoviste. In text si in Vocab.: Trigviston.
bis Stefan Rilzvan, domnul Moldovei. Alai" Inseamn trupti
de calreti.
Vocab.: Haidtiki, cavalerie din Ungaria de Sus"; Valani [in
text si Valdni], oaste gormand". Nu excludem o contaminare datorit4
confuziei: ulani valoni.
18 Afis Hafiz. Adesea aspirata nu e redata. Alai jos, Ibraim
Ibrahim. APaturi de Mehemt, apare mai frecvent forma Meentt;
la fel, spallides e In concurent cu spaides.
16 In text, Tarnavo (scris Todrnavo), iar In Vocab. Trnovo. De
observat redarea lui I prin u; vezi, mai jos, Murza.
20 Paradunavon, nume (In maniera denumirilor bizantine) pentru
indicarea totalitAtii teritoriilor de lingl Dunre (din dreapta ei).
Nu are corespondent In ImpOrtirea administrativ a Imperiului tur-
cesc amintitele teritorii neformInd o unitate.
so bis Ambasador, trimis special.
21 Bthori Andrs. Autorul confunda forma magliiar a numeluj
(pron. aproxim. ndra.$) cu diminutivul romanesc Andre*.
22 Numele Sibiului apare in forma (in. transliteratie)
Deci, se pronunt
24 Belisarios (?-565), celebrul general bizantin din t'mpul fui
Iustinian, cuceritorul Africii de nord. Intr-un chit anterior, Mihai
este numit noul Ahile".
26 Alba Iulia. Si ast6zi i se mai zice orasului B tlgrad sau Bal.
rad .
26 Probabil greseala de tipar. Mai inainte, se precizase cA era
Ar primar. Greseala se putea face usor: frate" este adelfos, iar
var" exadelfos.
26 Trotus. Vocab.: Totrusi, oras din Bogdania". (Gel mai des apare
transcris Tetritsi.)
224
www.dacoromanica.ro
27 MarlearOda, in care Marha e la acuzativ. Penlru titlu in uniune
cu prenumele, vezi si Mehemetbeis, Resvanbeis.
29 Zamoyski, seful armatei polone.
29 Turda. Trta, permanent in text si in Vocab. cu vocalismul
dupa. forma maghiara.
30 Vocab.: Alamania, teritoriul german", adica Imperiul habs-
burgic. Poetul Ii rice si Neinjia sau
31 Kagso. In text Kas6vi (definit in Vocab. ca oras din Ungaria"),
deosebit ca terminatie de Mprcisovon Brasov), de pilda.
32 .Numele apare Selmri, din cauza c bara orizontala a literei
tau a fost confundata cu o trema.
33 In text scris Symplon, ceca ce reflecta o plauzibila pronuntie
;S'imbleu pentru Simleu.
34 Vocab. Fevtzeresides,4avalerie germana". Pornind de la sing.
fertzels, ne dam seama ca' nu e un cuvint german, ci unul maghiar,
reprodus cu intervertirea a doua sunete, fcgyveres armat".
ar, Cski apare cu prenumele de forma romneasca Stfan sau,
mai jos, greceasca Stfanos; acesta, insa, sta dupa numele de famine,
ca in limba maghiara.
-36 Ilczi Gybrgy, scris licitzi Grgi.
37 Vocab. Ala:W(1es, oaste valahica din aceeasi generatie".
bls In original: Adis = Hades, Tara mortilor".
38 In' maghiaril: Domnul meu (= Doamne, Domnule) I" Poetul
serie cuvmtul wet mu, apropiindu-1 de limba greaca, in care exista
pr mumele enclitic mu al meu, a mea". In Vorab, se indic originea
echivalentul corect.
39 Agios Theol6gos (evanghelistul loan), patronul bisericii dupa
care s-a numit localitatea.
Bistrita. In text, Pistrisa in loe de Pistritsa sau Mpistritsa.
15 www.dacoromanica.ro
Literatura rornani veche, vol. U
PRIMA JUMA.TATE
A SECOLULUI AL XVII-LEA
MATEI AL AIIIIELOR
226
www.dacoromanica.ro
soara activitatea la Tirgoviste, Ducuresti, Iasi ; Academia domneascI
Infiintatit de Brincoveanu este o adevarata Universitate a sud-estului
european, unde se studiaza elasicii elini si crestini in original si unda
Invata tineri de pretutindeni. Se s tia cit de insemnat a fost rolul Tari-
lor Romana in secolul al XVIII-lea pentru pregatirea luptei de elibe-
rara a Greciei.
Acest fenomen, de multe ori gresit Insoles si privit doar prin prisma
deformarilor i exagerarilor din preajma rascoalei lui Tudor Vladimi-
rescu, a conferit culturii romanesti un rol Insemnat in renasterea
politica si cultural a poporuhii grec. La rindu-i si cultura groyeasca,
fie ea a vechii Elade, fie a Dizantului sau a grecitatii post'-bizan-
fine, a contribuit la largirea orizonturilor culturii rornanesti, s-a
Inseris ca un neindoios factor -de progres.
La inceputul acestei eRei da colaborara fructuoasa, desehisa
de epopeea lui Mihai Viteazul si marcata de opera lui Stavrinos,
apare figura de carturar si poet a lui Matei al Mirelor. I.ocul sau in
cultura rornneasC i dreptul la stima noastra sint mai mari
i se atribuie de bical. Caci el a fost poate cea mai lucida minte grc-
ceasca a timpului s'a i raspindirea de care s-a bucurat opera sa
tiparita totdeauna la un loe PU a lui Stavrinos nu este intimpla-
toare. Aici sint ridicate, pentru prima (tara, Cu un curaj si o ascutimo
fara precedent, o serie de problema acute ale tirnpului stiu, privind
deopotriva pe greci si pe romtlni. Ochiul sau vede profund si nu-si
ascunde realitatea. El nu-si face iluzii ca Stavrinos intr-o
apropiata i posibila restaurare a crucii pe cupola Sfintei Sofii cu aju-
loe strain, ci-si indeamna conationalii ,srl se razime pe ei insisi. Are
o idee precisa' despre raportttrile romanilor cu grecii veniti la nord
de Dunare, aratind ea ultimii sInt uneori abuzivi si brapareti, veniji
nurnai dupa avaro, ceca ce trazaste revolta legitima' a localnicilor.
Dar si pe acestia din urmaii indeamna s nu uite cri neamul grecesc
a dat lumii cultura cea mai inalta si tot el a faurit cultura crestinti,
din care insisi se heanesc. Condamnind rascoalele antigrecesti la caro
asistase, Matei al Mirelor isi mustra in acelasi timp compatriolii
indeamna sa-si aminteasca situatia lor de oaspeti.
Dar ceea ce uimeste la acest prelat este acuitatea gindirii sociale,
critica vehementa. la adresa ciocoilor" stringatorii de biruri
dar si la adresa boierimii mari autohtone. Elogiul inchinat lui tefatt
www.dacoromanica.ro
227
15*
roma pentru ca a skunk si pedepsit pe boierii ce jefuiau poporul
este unic ;In toatl literatura noastr m,edievala, si nu e exclus sfi-
inspirafcritica Sociala a Ini Arjtim Ivireanu, totusi mai putin
latei al Mirelor ne apare ca un precursor al lui Tudor Vladimi,-
rescu si Balcescu. Ultimul 1;a cunostut desigur, fiindca. editia din
1806 mai era in circulatie pe vrernea sa. lar cine citeste Neuntul
Vointdrestilor de Miliail Sadoveanu va recunoaste imediat In imaginea
sadovenian a lui Toma portretul schltat de Matel al Mirelor.
Cine.este Matel al Mirelor ?
'Para a-i putea urm rti in a:manunt biogr, afia; firtl ei este mai lamn-
rit decit in cazul lui Stavrinosi. Matei s-a nascut In Pogoniana, dis-
trict din Epir, de unde si numele cu care apare cel mai des: Matei
din Rogoniana". Se presupune ca data a nasterii 1550. si-a dobindit
o frumoasa cultura la Constantinopo/, untie a fost o vreme pr.otosin-
ghel al Patriarbiei. Intre 1595-1597 II gasim la Moscova, unde a
Invatat ruseste i slavoneste. In 1600 era In Polonia, trimis probabil
sa consolideze in credinta pe ortodocsii ucraineni din regatul po/on,
supusi unei intense opere de propaganda catolica. La Intoarcere,
poate si ca o rasplatii a modului cum 1i indeplinise misiunea., este
ridicat la rangul de arbimandrit al Marii biserici" (Patriarhia) din
Constantinopol. Nu stim exact informatiile sale sint aici voit
sumare de Ce si cind a venit In Tara Romaneasca. Din ceea ce
spune el In prefata istorica la Slujba sfintului Grigore Decapolitul",
se intreyede ca motivul principal a fost lipsa de perspective in' ceca
ce priveste ocuparea unui scaun de episcop In Imperiul otoman.'
Indemnat poate de alti greci asezati In tar mitropolitul lnsusi
era un grec, Luca din Cipru el vine in timpul domniei lui Radu
*erban (1602-1611) in Tara Romaneasca, care se tine fe obiceinrile
crestine si e stapinit de un domn cucernic", cum scrie el ma/min&
diferenta de regim dintra nordul i sudul Dunarii. Este primit cu
prietenie" capatind de la doma einste multa". I s-a dat egurnenia
uncia din cele mai mari martstiri din tara, Dealul, ctjtnria lui Radu
Ne servim de studille fundamentale care stilt: D. Russo, in Studii
istorice greco-ronzdne, vol. I, p. 159-179, si Dan Simonescu, Le
ehronfquer Matthieu de Myre et une traduction iknore de son ffistoire",
In Reirne des-trud43s sud-est europeennes", tom IX, 1166., nr.
p, 8f-90.
www.dacoromanica.ro
9.9,8
cel Mare. In 160, Radu erban i ceilalti protectori ti obtin de la
Patriarhiase.cumenicd titlul de Mitropolifal-Mirelor Lychiei, o eparhie
din Asia fic, veslit pe vremuri, dar uncle acum nu mai existd nici
un crestin. Titlul era pur onorific, dar ii ddea dreptul sd participe
sinoadele convocate de patriarhul ecumenic, "'jar in tar Ii sporea
prestigiul. Intr-udeviir, Matei al MireIor, care invtase romneste,
a fost foarte respectat, a luat parte si la ,divanele donmesti, intarind
cu semnAtura sa actele -oficiale. U.rmasii lui Radu $erban, Rada
Mihnea (1612-1616), Alexandru Ilias (1616-1618) si Gavrit Movild
(1618-1620), l-au tinut si ei in mare cinste. Chad, in 1614, s-a luat
hotdrirea ca nici un egumen al mndstirilor romanesti s nu mai fie
grec, pentru egumenul de la Dealu s-a facut -exceptie.
Matei al Mirelor moare in vira' inaintatd, in anul 1624 si este-
inmormintat probabil la Dealu.
Aldturi de Luca din Cipru, Matei al 'Mirelor este considerat
mai mare copist si miniaturist grec al vreinii sale. Manuscrisele lui,
frumos caligrafiate i impodobite, slut impriistiate de la Moscova
pind In Athos, Constantinopol si Ierusalim. Unul, continind slujba
lui Grigore Decapolitul si a Sfintei Paraschiva cea Nola, compuse
de Matei, a fost adus din Tara Romaneascii la Iasi de Nicolae Milescu,
fitud,ddruit minastirii Barnovski. Poart pe el insemnarea autograf
a lui
Dar opera cdreia li datoreste el un loc de nimeni ignorat in isto-
riile literaturii neogrecesti scris-o in Tara- Romneascd, si este
inssi istoria trii, intre anii 1602-1,618. I se adaogl o compunere
pareneticd, avind ca. model Inviitciturile lui Neagoe Basarab, i
Sfaturi cdtre Alexandru
Matei a devenit istoric si Mod in versuri al Tdrii Romnesti,
Inmod treptat. In iarna lui 1610-1611, cind Gabriel Bthory, prin-
cipele Ardealului, intrl cu osti in Tara Romneasa surprinzindu-d
nepregdtit pe Radu *erban, Matei se sefugiazd din fata jafurilor cum-
plite-(a odror istorisire ne-a Idsat-o) i ajunge la m'nstirea Bistrita
.din Oltenia, ande Barbu Craiovescu adusese odinioard moastele lui
Grigore Deckpolitul. Egumenul mndstirii, Teofil,, viitorul episcop
229 www.dacoromanica.ro
de Minnie, din indemnul caruia a tradus Mihail Moxa Cronograful,
1-a rugai sa compuna,o slujba a lui -Grigoro Decapolitul *i sa o Inso-
teasel de citeva date asupra imprejurarilor in care au fost aduse
moa*tele. Matei mai alcatuiQe prelucrInd din slavone*te o scriero
a patriarhului Eftimie al Tirnovei *i slujba. Sfintei Paraschiva
cea NouiP. El indepline*te dorinta lui Teofil, dar in prefata nu se
multume*te doar a istorisirea aducerii moa*Lelor, ci poveste*Le *i
imprejurarile in care el Insu*i a venit In tara, lauda pe Rada *erban,
descrie ororile raboiului, care 1-au facut s fuga la Bistrita, i schi-
teaza astfel o pagina de istorie contemporana *i de autobiografie.
Aceasta prima forma, in proza, a istoriei slle s-a pastrat Intr-un singur
manuscris, incomplet, actualm -,nte la Viena, i a fost publicata, cu
o traduccre, de calm N. forga2. Data compunerii este, evident, dupa
7 iulie 1611, fiindca ultimul eveniment povestit, cu care e Intrerupe
manuscrisul, este biruinta lui * rban asupra lui Gain iel Bthory
la Brapv. Biruinta ale carei made le-au zadarnic it turcii, care urmind
dorintele unei particle boioresti, au numit pc Rada llihnea.
Acesta fuses salvat de la turcire dud era copil (tatal sal", Mihnea
II, fuses obligaL sa se turceasca spre a scapa cu viata, de undo nume/e
de Mihnea Turcitul", cu caria-1 inregistmaza istoria) *i crescut do
calugari in manastirea Iviron de la Athos. Studiase apoi In Italia
*i era un om foarte cult, *tiind grece*te, arabe*te, italiene*te *i tur-
cege. Era casatorit cu o greeoaica. Unui asemenea domn, carturar
*i filo-elen, Matei se gindi sa-i scrie o istorie in care sa povesteasca
cele intimplate mai inainte, precum i imprejurarile In care a devenit
domn. Cu multe laude la adresa noului stapin atarii, aceasta forma
nouti, tot In proza, este, de fapt, o amplificare a prefetei anterioare,
prezentata insa acum ea o scriere de sine statatoareosub titlul Popes-
tire pe scurt despre neaveptata cedere din dontnie a lui ,Serban Yodel,
zis gi Radul, i despre venirea in Tara Romeineascd a lui Radie Voievocl,
fiul lui Mihnea. Istoria" este prevazuta cu o scurta introducere-
dedicatie, iar la sfIr*it Matei adaoga 40 de versuri cu vagi indemnuri
reli2,ios-morale catre domn. Textul acestei istorii In prozti s-a Ostrat
Vezi Iulian *teftinescu, Viata Sfintei Parascheva cea Nou'd de
.Matei al Mirelor, In Opere istorice, Bucureti, 1942, p. 49-75.
2 N. Iorga, Manuscripte den biblioteci strdine relative la istoria
rolluinilor. Intiiul memoriu, Bucure*ti, 1898, p. 44-51.
www.dacoromanica.ro
230
intreg *i a fost ditat tot de N. Iorga, impreuna Cu o traducere. El
se opre*tes la uciderea lui Gabriel Dathory de catre nohilimea rascu.
lata i la intronarea lui Gavril Bethlen eveuimente intimplate
In octombrie 1613. Se vede cti domnului i-a placut opera, din moment
cc l-a exceptat de la ltotarlrea logii promulgate chiar de el.
Dar in 1616, Radu Maraca este inlocuit cu Alexandru Ilia*. Rapor.
turn lui Matei Cu noul dome *i el din categoria color aproape greci-
zati trebuie sa fi lost derisebit de cordiale *i apropiate, din moment
cc a Indraznit si-i radacteze, sub forma' de sfaturi In versuri, un adeva.
rat racmoriu politic asupra starii dez,astroase a Vrii, stoarsa de
biruri, pustiita de razboaie, decazuta cultural. Acest memoriu
adunatoriide
este mult superior color clteva versuri banale adresate lui Dada Mih.
mea, *i saltul calitativ trehrtig pus in se,ama descoperirii a doud izvoare
de ingpiratie: Povestirea" lui Stavrinos, de la care ia ideca de a sal
o istorie in versuri, *i lavaltitarile lai Neagoe Basarab, in versiunea
lor originala slavona, Inca nctradusa in romane*te. Demostene Russo
presupune *i credem Cu Lanai ca Matei al Mirelor este col ce
a tradus Invapituriie din slavona In greacd. raptul este foarte posibil
*i nu e exclus sil fi fdcu Leccasti traducere chiar pen trir domn, care *tia
grece,te, dar nu *tia slavone*te. Aceasia ar explica de ce a renuntat
la Oa ta panca hail, caro avea caractorul unc antologii, Ostend
numai partea a douo., cu capitol parenetice precise. Oricum, influ-
enla ideilor inpiigiticri/or, a temelor tratate de Neagoe este vadita,
nu exageram dacil spunem ca avem aici o prima dovada de influenfa
a literaturii romano asupra celei neogrecesti. Matei adaoga Wet nume-
roase alte indemnuri *i mai ales acea cutremuratoare descriere a
salhaticei exploatari, pe care n-o intilnim la Neagoe.
Nu *tim daca sfaturile sale i-au parvenit sau nu lui Alexandra
Ilia*, Murici acesta, la rindu-i, este inlocuit cu Gavril Movill
(1618-1620). Sub acest nou domn concepe Matei proiectul de a pro-
lucra in versuri istoria anterioara, in proza. El face un loc de cinste
era de a*teptat persoand i domniei lui Gavril Movila. Noua
sa opera, intitulata Istoria celor sdvErfite In Ungro-Vlahia, lneepind
de la ,Yerban Volevod pind la Gavril Voievod, este malt mai intinsil *1
confine, pe dinga o dedicalie tot in versuri &Um loan, banal
Manuscripte din -biblioteci strdine relative la istoria romdnilor,
Al doilea memoriu, Bucuresti, 1899, p'. 1-27.
231www.dacoromanica.ro
Craiovei", care este I pnache Catargi, socrul lui-Radu Mihneal, o Plin:
gere asupra Constan tinopolului", unde apar foartre interesante idei
politice pi informatii despre piraiile grecilor din vremea sa. Acestei
Istorii... In versuri Ii anexeazd Matei pi S faturile care Alexanctru
Ilias, scrise mai Inainte.
Ceea ce deosebeste varianta In proza de Istoria... in versuri, este
intentia Merara' cea moralizatoare, care apar In cazul acesteia din
urmti. Intilnim, ca i la Stavrinos, discursuri ticluite de autor, dupd
modelul istoricilor antici, cu exclamatii pi comentarii, iar uneori
adevrui istoric este deformat pentru scopul moral, ca In cazul lui
Radu -rban, a cdrui cadere este explicatl ca o pedeapsd pentru aba-
I rile sale morale, despre care mai Inainte nu ni se spusese nimic.
Dar acum istoricul cama cauze de felul celor ce, In Inveiltiturile lui
Neagoe, sint ardtate ca atrag pierderea domniei. Le inventeazd deci
pentru a explica si Merca lui erban. Dar, In afard de asemenea
licente literare, povestirea sa este destul de exact5 pi se confirma prin
ceca ce stim din alte izvoare. Pentru anii 1602-1618, ea este, de
altfel, singura cronicd intern6 scrisd In Tara Romneasca pi a consti-
tuit izvorul de bazd al celor ce au alcdtuit, pe vremea lui Matei Basa-
rab, letopisetul rii. Desigur, a fost utilizatti editia princeps din
1638, publicatrt din initiativa lui Panes Pepanos2, despre care se
.spune In prefata editorului, monahul Neofit, cd fusese bun prieten
cu Matei al Mirelor. Acest Panes Pepanos apare In 16:0 Intr-un Aocu-
ment de la Matei Basarab, deci era inca In Tara Roma'neasc. Fapt
este cA apa cum a aratat prima ()ara N. Iorga3 pi au admis mai toti
cercet5torii dupa el, toat4 partea privind anii 1602-1618 din Leto-
piseiul Tdrii Romtinesti prelucreazti, prescurteazA, dpr cel mai adesea
traduce cuvInt cu cuvInt pe Matei al Mirelor, eliminind firepte critica
la adresa feudalilor pi la adresa r5scoalelor antigrecepti (fiindcd Matei
Basarab venise domn tocrnai In fruntea unei astfel de' eiscoale I).
111.1.-
Ianache Catargi este ban al Craiovei fn dou rinduri: 1013-1616
pi 1618-1620. Vezi Lista dregtitorilor din S fatul domnesc al
Romdnesti in secolele XVXVIII, In Studii pi materiale de istorie
medie", /V, 1960, p. 566.
2 Cf. Vasile Grecu, Prima edifie a lui Stavrinos Afatei al Afirelor,
In Codrul Cosminului", X, 1936-1939, p. 544-517.
3 Alanuscripte.i., Al doilea memoriu, p. 5-7.
www.dacoromanica.ro
232
Descoperirea reeenta a unor-inanuscrise In care textul Letopisejului
s-a pastrat niai bine decit In manuseriseleluate pina acum ca baza.
a editiilor In eirculaliel- a confignat farg putint de tagada constata-
rea lui N. Iorga2. In felul acesta, opera lui Matei al Mirelor ne apare
ca componenta principal a Letopiseturui trii, ea fiind deci tradus,
In proza, In acelasi timp Cu Viata lui Nifon, cu friveitciturile lui Neagoe
-Basarab si cu analele slavonesti din seeolul al XVI-lea.
Integrarea i eireu/atia ei In cultura romana solace si pe alta cale:
Radu Popescu o eiteaza el o citise In original In Istoriile doinni-
lor Tdrii Romdnefti.
de auca, daca' toate istorille literaturii neogrecesti va'd in egu-
menul de la Dealu pe unul din cei mai populari scriitori greei post-
bizarttini, iStoria literaturii romano poate vedea Intr-insul un promo-
tor al,acelei c,olaborari cultaale careia literatura neogreaed ii dato-
reazd una dirrscrierile sale cele mai rspIndite, lar literatura istorica
romaneasca, singura cronia a anilor 1602-1618 izvor de inspi-
ratio i pentru scriitorii moderni.
In antologia noastr, data fiind Intinderea acestei Povestiri
pe scurt" a lui Matci al Mirelor, ea si a Sfaturilor catre Alexandru
Ilias", ara reprodus numai citeva fragmente reprezentative. Desi
este la primul rind un istoric al Tarii Romanesti, am reprodus aici
istoria Lui Stefan Toma din Moldova si a doamnei Elisabeta Movila
(pe care o va repovesti Miron Costin In letopisctul san) dat fiind Dalia
lor de izvor iterar. De asemenea reproducem mai multe fragmente
din Sfaturi". Traducerea apartine eolegilor asist. Rita Dobroiu
Iect. Eligen Dobroiu. Notele ne apar(in.
D.Z.
Vezi lije I. Georgescu, O copie necunoscutd a Leu;pisetnlui Canta-
cuzinesc, In Mitropolia Olteniei", an. XII, 1961, nr. 7-8, p. 498
543,
2 Vezi Dan Zamfirescu, Matei' al Mirelor si Letopisetul Cantacu-
zinesc, In Studii i articole de literatura' ronicind peche, Bucuresti,
1967, p. 184--20'k. Obicetiile lui I. C. Chitimia din recenzia la
aceasta carie, recenzie publicata In Revista de istorie teorie
Merara" NI% 4/1968, p. 692-693 M'A cloar o duvada de acra ..ree
credinfit, si cad de 1A sine In fata tcxtelor. Ele t'u necesita o
discutie aici.
233 www.dacoromanica.ro
Istoria celor silvirOte in Ungrovlahia In-
cepind de la $erban Voieved plml la Gavrill
Voievod.
AleAtuitit de preasfinlitul intro arhierei
mitropolitul Mirelor, domnui Mathaios
din rogoniani
Fragmente tradase de Rita 0 Eugen Dobroia
www.dacoromanica.ro
236
nice si le pierdem srpe acestea. Pentru reaua noastril portit
a acestui trup- pierdem raiul si lumina dumnezeiasea. Asa
cum acesti boieri, din pricina leorniei, au pierdut viata
trecAtoare, au pierdut-o si pe cea dumnezeeasc, pentru c,
Ii gsi moartea, pe cind veneau pe drum cu osti ca sa verse
singe. Durnnezeu cel atotputernic s-i ierte i sti ne min-
tuiasc. si pe noi de astfel de judecat. S nu murim in fr-
delege, ci numai in spovedanie i poc'int. lar acestea ce
le-am scris slut de invattur, i trebuie s venim din nou
la istorie.
Se aF)ez pe tronul su tefan f'r' grij', deoareee du,-
manii lui pieriser toti intr-o singur zi. Se trufi inima lui,
iar el se fcu mare, si sp_unea c nimeni altul nu e ca el.
incepu s' fac tulburri in Lehia, pe vecini Ii silea s. piz-
muiasca. Era zurbagiu cu strinii si cu ai si; cu prietenii
se purta la fel ea i cu dusmanii. De aceea, boierii incepur
s se inspiminte. Cum s scape de el mult chibzuiesc.
Deoarece el cugetase s-i omoare, ei, iarsi, spuneau S nu
le scap.e. Iar pricina erestea atunci intre ei. i stirni 5tefan
r'zboi cu ei. Iar ei se impotrivir lui si se bat pe fat.
birui teran. Incepur sd se risipeased, si citi furil prinsi,
toti furl omoritil. lar cei mai mari fugir la Constantino-
pol, c a s gseascd dreptate si s-1 pirasc', cu alt domn
vind si din nou s se boiereasc. Dar, p'catul lor i soar_ta
lor rea, Suman-aga ii nimeri pe drum. i deindat Ii duse
legati la stefan, ca uneltitori dovediti, desc'ptinati.
E dat de Dumnezeu ca toti supusii care uneltesc impotriva
Domnilor, s' nu scape in cele din urm. Se lu hot'rire,
dup lege si dreaptA, s le ta,ie capul si s nu mai triasc.
www.dacoromanica.ro
240
Se cuvine ca Domnii
set na [ac nimic fr sfat
www.dacoromanica.ro
242
rabde Dunahezeu i s-ti plteasc la fel. Cici Dumnezeu
nu se rusineaz de boier sau de imptirat, ci pe cel mai ne-
drept, pe acela 11 pedepseste mai tare.
E de trebuinta sa se fw poduri
f i puturi pentru ealatori
www.dacoromanica.ro
246
va fi cu pulinta, sil te rog sil faci acest bine. Drept care te
rog din toata mima, rct aceastil tapia pentru a sufletului
mintuire si de folos. i Dumnezeu cel sfiirt le va rasplilti
pentru dragostea fata de siiraci, sanatate. Fa
puturi pentTu cillatori, ea sil ai slava de la Durnnezeu,
instire de la oarneni. E o mare binefacere ea omul insetat
sil bea 411, sil se racoreasea eind este ostenit. Macar de la
tine Insuti poli sti c de multe ori fost sete si ai zis:
O! de-ar fi o fintina, s'a beau, s'a' mil satur, sa-mi rcoresc
gura si inima din tintina rece". Asa si fiectirui cm si fiecilrui
calator sele cind Tirnhui, itir calca este 'miga. Si cind
gilseste opa descaleca si se aseaza, maninca pLine, bea epa
si ii adapil calul. Si din noti, dupa ce s-a odilinit, se scoala
ple,ac. Zice: Dumnezeule, ajuta-1 pe eel vare a facut
putul, pilcatele cite a savirsit, celui care a fileut
aceastrk fint Mil rece. Fa-1 sil mosteneased raiul. CAci m-am
racorit dup'S mare oboseala". Asa inulturnete el, pleacil pe
drumul sau, iar iti ramine in lime ponienirea. [...]
NOTE
www.dacoromanica.ro
248
e Sultanul. stile turcestj ittr-adevar intra in Tara Romaneasca
vi-1 reptin pe tren pe Radu Mihnea. Radu *'erban care se afla In Tran-
silvanra e obligat sa se retraga in Moldova, de unde l ja familia si
prin RoIonia se duce la "Viena unde trdieste cu o pensie de la imparat
pina la 13 martie 1620.
7 $tafan Toma (dec. 1611-1615) se dadea drept fiul lui_Tomsa
care rsturnase si uciscse pe- Despot Vodd. Este eroul romanului
Neamul $oima'reftilor de Sadoveanu.
Lupta lui Tonne. tu stile polone volute sa reinstaureze pe Con-
stantin-Movill s-a dat la Cernsul hid Sas In iulie 1612 si a fost pe larg
povestita si de Miren Costin. Sadoveanu ii incepe cu ea romanul
mai sus cite t.
9- Episodul e povestit i dMiron Costin.
10 Rilscoala Boierilor Impotriva lui T-omsa a avtit loc in septembrie
1615. In urma plriior lor /a- Boart Tomsa a fost mazilit.
11 Este o afirmare categorica a independen.tei juridice a TArilor
Romane care se guvernau dup legile lor si dupA obiceiul pamIntului",
nu dup norrnele in vigoare In Imperiul otoman
12 In original ..coxoLvt.v.r0.` ei slut la inceput arendasii de
biruri, care scoteau ins mult mai multi bani decit se cerca, pentru
a se imbogati ei nii. Ulterior termenul va capata o acceptie mai
larga.
13 Pusuaile aduce- de necontenitele razboaie si inva.zii creasertt
intr-adtvar In Tara Romaneasca o stare culturala dezastruoasa.
Able- in vremea lui Matei Basarab so va reinnoda firul marii.traditii
culturale din secolul trecut.
Logofatul este-seful Catcelariei domnesti i el trebuia neaparat
sa fie un om instruit pentru a supraveghea Intocmirea actelor. Domnul
este prevenit cA, neglijInd cultura, risc BA rmina fAra functionart
trebuinciosi Curtii domnOti.
Imperiul bizantin Wild initial Imperiul roman" de rilsarit,
._,grecitcetateni ai acestui imperiu ti ziceau si ei ramani" in limba
lor rornei"-. Aa rAmassi ulterior cu aceast denumire pina. In epoca
_moderna _chid si-au zis eleni".
16 Aceast speranta no Intimpial in poemul lui Stavrinos i la
paezia Vapularti neogreacil.
17 E vorba de Sfinta Liga" la care greciLisi puseserA nadejdba de
a fi eliberati de turci.
D.Z.
www.dacoromanica.ro
CRONOGRAFUL LUI MIHAIL MOXA
(1G20)
www.dacoromanica.ro
250
Mihail Moxa traducind-o si rezumind-o s-a adresat pentruepoca
ulterioara unei Povestiri pe sew: bizantino ce mergea pina In anul
1425, unor Anale slrbesti pentru anii 1355-1490 si Cronicii bulgare
din anii 1296-1413 toate cunoscute i in cop ii slavone din raffle
Romanel, oprindu-se exact acolo uncle se Made Andlele sirbefti
(1490).
Alungind cu traducerea si pre/ucrarea la secolul al XIV-lea si
intrucit izvoareie sale slrbo-bulgare cuprindeau stiri *i din istoria
TArilor Roman, Moxa introduce pe alocuri uncle informatii interne
suplimentare, pe baza tradif,tei si a analelor serse, ceea ce mareste
valoarea textului
Cronograful lui Mihail naxa a fost descoperit in 18I5 chiar la
mAntistirea Bistrita, de filoldgul rus V. Grigorovici, care 1-a obtinut
de la caltigarii localnici i I-a du's' cu sine In Rusia. Din acest manuscris
(poate chiar orrginalul), cAruia-i lipseste door foaia de titlu, Grigo-
rovici a editat partea finala. In lucrarea O Cep6llu OeA onznoutentax
coceanua aepotcaeam, Kazan, 1859 (Anexa . I, p. 1-45). in
urma lui, In 187.7, manuscrisul a trecut la Muzeul Rumean-
tev din Moscova (azi Biblioteca Lenin"). Rupa o copie imperfecIA
a lui Gr. G. Tocilescu, fticut dupa acest manuscris in 1878, textul
Cronografuluia fost editat, culitere chiri/ice, at o introducer si note
lingvistice de B.P, Hasdeu, In Cuvente den beitrini, t. I, Bucuresti,
1878, p. 339-4.43 (textul la p. 345-406). Aceasta editie a fost folositil
de N. Simache si Tr. Cristescu, care au editat cu litere latine Crono-
graful lui Mihail Moxa, la Buzau, In 1942. 0 copie fragmentara din
prima parte a fost descoperita la Cotofeni, In Oltenia, de prof. C. Nico-
laescu-Plopsor, care a publicat-o sub titlul Hronograful lui Mosa,
In revista Oltenia", IV, 1943, p. 1-282.
I. Bogdan, care pregittea un studiu asupra lui Manasses ea izoor
al lui Moxu, a colationat la Moscova, In 1889, un exemplar din editia
1 De exemplu, in cele doua manuscrise do la Kiev si Leningrad,
citate mai sus, care cuprind si seria letopisetelor moldovenesti; au-
fost editate de I. Bogdan: Ein Beitrag zur bulgarischen und serbischen
Geschichtschreibung, Archiv fr slavische Philologie", XIII, 4, Leipzig,
1891 (-extras), si Letopiseita lai Azarie, Bucuresti, 1909 (ex(ras din
A.A.R.); studiile au lost reproduse in Serien i Ow, p. 235-269;
416-463.
2 DepusA ulterior la Muzeul regional din Craiova, aiss. nr. 52.
251www.dacoromanica.ro
lui Hasdeu au manuscrisul original, aducind o serie de corectiuni
transerierii lui Tocilescu si intentionind, probabil, sil dea o nota
editie; acest examplar se pastreazA hare manuscrisde sale de la
B.A.R. (mss. rom. nr. 5248).
Pin la realizarea uneinoi editii pe care o planuim, reproducem
mai jos, In transcriere cu Mere latine, dupa' exemplarul colalionat
de I. Bogdan si tinind seama de corecilunile lui, cuvIntul de inche-
iere al lui /tiroxa dupa partea eXtrasA din Manasses, datat septem-
brie 1620 (ed. Hasdeu, p. 39; cf. ed. Simache-Cristescu, p. 181.183)
si ultima parte, de la implirdlia lui Manoil Paleo logul pinA la sfirsit,
care cuprinde si o serie de stiri din istoria Tarilor Romane (p. 402
406, resp. p. 189-198)1.
Includerea acestor dou5 fragmente printre scrierile originate
romanesti se explica, asa cum am vilzut, prin raptu/ di Cronograful
nu e o simplA traducere, ci o prelucrare, in care Mihail Moxa a retinut
mai ales faptele esentiale, simplificind in bura m5sura stilut greoi al
lui Manasses i adAugind unele stiri noi din istoria Tarilor Romano.
Melia sa fie subliniat faptul ca unele imagini din Cron oral lui
Mihail Moxa (existente, fn parte, fa originalul Cronicii bul,scre, con-
temperara cu evenimentele descrise) referitoare la braillia lui Mircea
cel latrin impotriva lui Baiazid, la Rovine, In 1394, se regAsesc trans-
figuratepoetic inScrisoctrea III a mareluinostru poet Mihai Eminescu,
aparuta In 1881.
IatA pasajul din Moxa: De-acii se rAdicA Baiazit cu turcii spre
rumani, deci se lovira cu Mircea voeved si fu razboiu mare, dim se
intuneca de nu se vedea vazduhul de mutt imea sAgtelor, si mai pierdu
Baiazit oastea lui cu totul, jail paii si voevozii perird toti... Asa
de se varsa singe mutt, cit era vaile crunte, deci se spare Baiazit si
fugi de trecu Dunarea..."
1 Fragmentar, Cronograful lui Moxa a mai fost reprodus si in
alto antologii: B.-P. Hasdeu, Cuvente den bdtrini. Texte alese... de
J. Byck, Bucuresti, 19371 p, 25-45; Cronicarii romdni. Antologie
intocmita de Al. Rosetti, Bucurestf, 1944, p. 33-46, (tot aici se
dau, la inceput, si fragmente din letopisetele slavone din sec. al
XV-lea si al XVI-lea In traducerea lui I. Bogdan); Crestomolie roma-
flied, vol. II, Bucuresti, 1965, p. 42-13; B. Cazacu, Pagini de
limbd f i literaturd romdnd veche, p. 98-106.
252
www.dacoromanica.ro
din ScrisoareZ III:
C. Liretii imp1u cimpul i roiesc dupa un semn
*i in caii lor salbateci bat cu scarile de lemn,
Pe capite iau in fuga fate negru/ui pamInt,
Lanci scinteie lungi in soare, arcuri se intind in vint,
ca nouri de arama si ca..ropotul de grindeni,
Orizonu-ntunecindu-1, vin sageti de pretutindeni,
Vijiind ca vijelia i ca plesnetul de ploaie...
Urla cimpul si de tropot si de strigat de bataie.
In zadar striga-mparatul ca si leul in turbare,
Umbra mortii se intinde tot mai mare si mai mare.
253 www.dacoromanica.ro
*i iaste zisa sfintiei tale, o, prea intelipte pilrinte cliir
Theofil, episcopul de Ribnicl latti si eu, robul sfintiei tale,
mai micul si mai apoi de toti si ticillosul, crilugrirul Moxa
citu miut fost stiinta i am preceput eu, am nevoit
sle-am scris. Deci sit ca[de s punem si noi odihnri condeiu-
lui, ca un trilgritoriu vinsla, c oare cum jeluiaste cine e pre
mare s vazti. pristaniste, a'sa i scriitoriul prizste srL vazil
svirsitul. Deci srL punem i noi negotul corabiei noastre
sien in vadul pscarilor. Cindu au fileut pscarii vad de
odihnil furtunatilor, el au fost ai 5555' [47 e.n.], iar, eind
am sosit eu la acest vad, el au fost numraul ailor 7129
[1620], In luna lu septevrie.
De acmu s-au scos dentr-alte izvoade, de acias imprirrt-
[...]
npr in lui Manoil Palco log
Strati in loe Manoil imprirat. Atunce
se sculri multil Inuit ime de turci si incepurti a prricla i a lua
triri si cettiti: luarsi Amorea si Draciul, pinii la Dalmatia
toatri tara arbilnasilor ; i incepur a scridea puterea cre-
stineascil, clt nu avea nime putre sit le stea inainte. De-acii
se duser.' i la sirbi i fcerii acolo rilzboiu mare, si mult
singe s-au vrirsat, si multi frill numrir au perit. Atunce un
voinic, anume Milos Cobilici, viteaz si birbat bun, deci
meF,Itersugui de se apropie i spintecti cu un hangriu pre
Murat-beghi, si asa peri. Pre acea vreme ucise i*usman,
domnul scheilor, pre Dan voevod, domnul rumtinesc. De-acii
se radic6 Baiazit-beg, feciorul lui Murat, de se lovir cu
domnul slrbese, si-1 birui de-1 ucise, si pledi tara
sirbasa supt sine, dea dajde, si le puse domn pre
tefan dispot, ani 6897 [1389].
De-acii se rridic6 Baiazit cu turcii spre rumni, deci se
lovinii cu Mircea voevod si fu rgaboiu mare, citu se intuneca
de nu se vedea vilzduhul de multimea silgtelor, si mai pier-
du Baiazit oastea lui cu totul, iar pasii i voevozii perirrt
Mi-au.
www.dacoromanica.ro
254
atunce peri Costantin Dragovici.' si Marco Cralevici,
Asa de se vrsa singe mult, cit era vile crunte, deci se spare
Baiazit i fugi de trecu Dunrea, F,;i. puse socotitori pro la,
toate- vadurile, i prinse pe -13.sman, domnul schilor, de-1
tae, ani 6903 [1395]; atunce luar turcii tara sch6ilor cu
-totul.
6905 [1397], Jicmon, craiul unguresc, adun tuat triia
despre apus: domnii, voevozii, boiarii, nmtii si frincii, si
pre uscat si pro Dunre, at nu se vedea, apa de multimca,
corahiilor ; Mircea voevod cu rumnii, si de la Manoil Pa-
leolog venir corabii multe, pline de voinici de in Tarigrad,
si de in Venetia, 30 de corabii. Deci mergea craiu pre uscat
In jos, pre Dunre, cu hval mare si cu osti tocmite,
si scripiiaarle-t[i] 'rea, eii rsare soarele.
c1nd sosi h cetatea de Necopoe, el vrea s." ia Necopoia,
har Baiazit strinse turcii cu totul despre rsrit i p'zird
curind de se lovir ftisu cu cei despre apus, si fu sfadti mare
In mult vrme, ce invenser turcii pre unguri, iar craiu
scp intr-o corabie, iar Baiazit i-au gonit .pha la Dunre
si multi se necar. In Dunre. Deci craiu cu cilhval venise,
al mai mare rusine se intoarse, c5,-s pierdu voinicii Cu totul
case de oa,meni, ea, nu-si putea ara, omenii pro a,cei
chnp
ins Baiazit nu astept, ce In ani 6906 [1398] se rdicil
In sus pre Dunre, spre apus, de lua imprtii si prinse ori-
cine si pro Sratimir impratul, de-1 puse supt sine birnic,
si mrse In Tara. Ungurease , de o prd si o arse pin la
Buda, si se intoarse- cu multi robi fnii numr.
De-acii purcse Baiazit cu turcii spre Tarigrad ca s6-1
dobindeased i trecea pren Tara Greceasc si esiia grecir de
i se inchina,; el nu-i invluia pre nime. Dobindi si Odriiul;
deci sosi la Tarigrad. Cettenii se sprear, cuManoil
rat, si tremise Baiazit la Impriratul ca sil-I lase s 1ntre in
cetate. El nu stiu ce va face,, ce numai ce tindea
ceriu i ruga pre Dumnezeu. i se sfiltui cu Curtea, dc-i
255www.dacoromanica.ro
tremiser5. dar scump 1 oersur pace, c. le dea dajde.
Iar, el nici darurile nu vru s. le ia, ce zise c6 va tara In
ce-tate i yoiu lua- cetatea, voastra, iar5. pre voi v yoiu
scoate goli, de v veti duce ande veTi vrea".
Deaca auzir, grecii numai ce suspina eatrA Etummezeu
dentru adIncul inimiei lor. i se apropiar turcii de zidul
deci atita de lsa sgte pretutindinea Inretate,
cit nu se yedea soarele de grosimea lor. i unde strigafelur
se rsuna vzduhul ca de tun. Ce nemic 1111 putea folosi
a lor spaim, imprstiia pre departe ca puscile i cu
scalsele; deci se npustir la Galata, -de 15.4ea si acedo
groaz'. iara Baiazit sttu Intr-un' inalt, de vzu sfinta .Sofie ;
deci g,ri cAtr, boiarii lui: Acolea voiu lcui cu muiarea
Asisderea toti picniia, locure de lcuit, unkle
vedea besreci frumoase.
Deci se prinser intiiu d'e Galata, s o dobindeascg, si
puser trbcie; deci incepur a o bate cu tunuri oboriia
zimii cettiei, aorea2 ptrundea, pretii. Deci elt strica
turcii zua, noaptea zidiia frincii, si se mira turcii e o vedea
demneata hitreag. Deci nu-s loarte gindiia, c-i trnpro-
cica -si frincii den cetate ca tunurile de-i delunga departe.
Ins o dat nvlir5 turcii i intrar supt cetate; atunce-
se sprear frincii, ce grbir grecii de,n Tarigrad, de-i
aprirar. Deci asa ajuta unii -altera si se sprejeniia unii. pe
altii de ctr vrjmasi tocma I ani. Si le aducea den Tra-
pezonda si den Cala bucate si arme si ajutor, si de pren toate
ostroavele cite nu era luate de turci; si de In Venetiia Inc
veniia de le aducea hran. i se suiia grecii si hindi prin
turnurile cetatlor, de-i imprstiia pre departe -pre turci
Qu svinte; cu sacalse si cu tunure; si spar prin pmint
gaur, de esiia noaptea den cetate i ucidea multi turci.
Deci vlzu Baiazit Intru atita, vrme et. nu-i spurste.ne-,
mic5., ce numai citu-i pier voinicii, elu se rtlicA minios si
cu ruSine rea, de se duse la locu-s. Atunce se scul 'Temer-
mean3, domnul ttrsc, de rdic osti asupra bui Baiazit,
IScris Intr-on (poate gresall grafic6: O in loe - tie 01i).
2 Citeodatl.
3 Ar fi trebuif Temerlean Tarnerlan).
'
www.dacoromanica.ro
256
birui, i peri. Baiazit Intru acela rzhoiu, ani 6910
[1402]; iar5. grecii (Ward atunce laud lui Dumnezeu
izbvi de vrjmasi. Iar in locul lui Baiazit stbitu Talapie
Musulman; si-n al 16 an de domniia lu fu arn prea mare
rea. i ani 6917 [1409] muri bun crestin imprat Caloioan,
nepotul lui Manoil imprat.
Pre acia vrme se rdic Musia cu runanii i cu scheii,
si Stefan dispot cu s.rbii, de se dusar la Tarigrad s se lo-
veasca'. cu Talapie, s dobindeasc Tarigradul, i fcer' rtiz,
boiu mare den afar de cetate, la Cosmida, si fu biruit Tala-
pie, si multi turci perir cu dinsul. i dup aceia, a fost
Etni 6918 [1410], junghe Musia pre Vilcan si pre Lazar, iulie 6.
Ani 6921 [1413] purcese Musia, de dobindi Birdo ; si el inc5.
peri la Iscral intr-acela an, si-i fu in loe Murat. Ani 6926
[1418] [muril-Mircea voevod, domnul rumAnesc. Arti 6934
[1426] priida.' Murat Tara Sirbasc, si la anul muri Stefan,
domnul sirbesc. Ani 6947 [1438] dobindi Murat Smederova,
august 27, si secase pre Grigor si pre Toma, i prinse Stepan
de-i legit si-i bg in temnit.
Ani 6950 [1442] ucise Iancul voevod pre Mezit-beg in
Tara Rumneasc6 ; i iar l doile an s-au lovit Iancul
voevod cu turcii in Tara Rumneascli la Ialovnit birui,
perir atunce turci multi MI numar. Atunce se rdicl.
Gheorghie dispot ca ungurii si cu sirbii, de trecur Dui-area
pre la Slatin i btur pre turci, si luar iars Smederova
strbii. De-acii se sculti Ta,ud-beg ca turci de bau oastea,
slrbeasc la Sitnit.
Ani 6953 [1444] se rdic6 Vladislav cu osti mari la turci
de se lovir de ftis, i biruird turcii atunce, deci peri Vla-
dislav la Varna.
Ani 6956 [1448] purcse Murat-beg cu turcii de se lovica
" Toma, domnul Bosneei, si-1 biruir, i luara atunce turcii
Bosna; i la anal se lovi Alurat ca Iancul voevad la Cosova,
sI peri Iancul, deci dobindir turcii Cosovul, si-n al doilea
an muri Murat-beg2 in fevruarie, in 4 zile.
1Forma de genitiv slay de la numele riului Isker, afluent sudic
al Dunilrii.
2 Scris (gro,it): CEPH.
257www.dacoromanica.ro
n Literatura ronafina veche, vol. II
inpriia lu Maliamet, fiiul lu Murat
Cind stiltu Mahamet Imprat, el era numrul
ailor 6960 [1452]. Deci aduse toti turcii de pretutindinea
purcser multi fr5. numr spre Tarigrad ca s-1 dobin-
deasat, si au ocolitHu Galata de o au Witut, pin Ceo au
dobindit ; ii deacii se legar de Tarigrasl cu toate mestersu-
gurile lor i cu toate brbtiile i puterea lor, si dup ne-
VOinl i varsare de singe ei Inciipurd In.Tarigr, ad.
De Tarigrad
www.dacoromanica.ro
17*
ULTIIIIII REPREZENTANTI
AI LITERATURII IN LII4BA
SLAVONA.
PETRU MOVILA
www.dacoromanica.ro
260
Pe. ling prodigioasa-i aCtivitate de organiutor vi reformator al
InvAtminfului in -Ucraina.. vi de rOspindifor al citrtilor tip'rite,
Petru"Movill este cunoscut vi -ca autor al unor scrieri de 4.xegeza reli-
gicag, dinero care cea mai Insemnatit este Mdrtarisirea ortodo4;
redactat In limba latin6 vi adoptat ca document oficial la sinoa-
dele dn Kiev (1640) vi Iavi (1643), lar apoi tipArit. In limbile
greael, rusa. vi l'emane'. (prima editie romaneasa in 1691, ultima
in 1942).
Dar, intitulindu-se pe frontispiciul unor cri editate de el fiu
al voievodului Madovei" vi reproducind in acestea sterna
cu emblema ambelor Vid Romane (tatl sdu fusese doma
In Muntenia, 1600-1602), Petru Movil vi-a expus i conceptiile.
politice vi social-culturale intr-una din tipriturile sale. De altfel,
In tinerete, 'el insuvi avuses9 intelfia de a concura la tronui Mol-
dovel, ceea ce va flace mai tirziu fratele s'Oil mai mic, Moise
Cu. prilejul urcrii acestuia pe tron, In aprilie 1630 Petru
fi dedicA o intrcaga Prefald tiparit in fruntea Triodulai ales, apOrut
In 1631, la Kiev.
Aceasta scriere do o deosebit important istorico-literafa" poate
fi pusa In istoria culturii noastr,.. alttrri de sfaturile lui ,Neagoe-
Basarab catre fiul su. Theodosie..." Sfaturile pe care invOtatul
prelat le dl fratelni si-tu au in vedere nu numai rOspindirea culturii
i. sprijinirea bisericii, ci i fericirea celor supuvi", spiritul de drep-
tate -ce trebuie s-1 caluzeasa pe domn vi apArarea tOrii f atl de
cei cara incearc s-o cotropeascO: Pentru libertatea patria vi a supu-
Oloe ti spune el trebuie s. luptI .brbatevte". Sint sfaturi care
sunau cum nu se -poate alai actual in perioada: in care turcii inter-
-tveneau tot mai brutal In treburile interne ale Moldovei vi ale
Romanevti cuvinte ce reprezenteu un adevrat inctemn la lupta pen-
tru libertatea veintegritatea irii 2.
Dar amintirea patriei sale struie i in unele pagini dia cartea.
11,./.." 01
1 P. P. Panaitescu, Petra Mooild fi romdnii, Bucureltl, 1942
(ektras din Biserica Ortodoxa Romana', LX, 1942, nr. 9-10), p. 7.
2 Moise Movil a domnit numai pinA in noiembrie 1631, iar epoi
/nace data futre iulie 1633 aprilie 1634, fiind mazna de turci pen-
tru simpatiile sale polonee
261 www.dacoromanica.ro
de polemiza religioardLiThos albo kxmien (Lithos sau platra), tiparit in
1644, In I imba polonk *I In Memoriac sale, ramase Inmanuscrisi. Mai
mult, una din cuvintrile sale a fost rostitd parte in limba romana',
parte in polona, la Ia0, pc pamintul Moldova, unde a revonit spre
efinitul vietii. Este vorba de Cavia tarea rostita in 1645, In biserica
Troj ferarhi, ca prilejul casatoriei domnitei Maria, fiica lui Vasile
Lupu, domnul Moldovei (1634-1653), cu nobilul polon Janusz Rad-
Ziwill 2. Aceasta cuvintare a fost tiparita integral in /ham polond
In acelai an, in doua editii", una cu steni familiei Radziwill,
inchinata nobilului Janusz, iar alta avind alaturi de aceasta sterna
pe aceea a Madovei, fiind inchinata lui Vasile Lupa 3. Aceasta
din urma varianta, descoperita de P. P. Panaitescu in Biblioteca
Institutului Ossolineum din Lvov (azi la Wroclaw, cota 10.355),
cuprinde o prefat inchinatd dornnului Moldovei, Vasile Lupu,
urmata de cuvintarea rostita la nauta domnitei, cu mentiunea ex.
pres. ca a fost rostita parte In limba polona, parte in limba romand.",
dar ca acurn a fost publicata numai in iimba polond". Profesorul
P. P. Panaitescu a identificat chiar partea care a fost rostita in limba
romana (cam cloud treimi, la mijloc), dupa citatele din Biblie, care
slut reproduse in slavond (pe atunci nu exista Inca o traducere roma-
neasc oficia1 integral a Noztlui Testament), in timp ce citatele
din partea polon a cuvintrii slut reproduse in aceast 111111A.
Aadar, Petru Movild apartine nu numai culturii ucrainene
polone, ci, prin originea si o parte din activitatea sa, i culturii i
literaturii romane. Avind In vedere insemnatatea literar i poli-
tic a prefetei dedicate fratelui su, Moise Movi/a, precum i vi/oa-
rea documentar a dedicatiei &are Vasile Lupu, le reproducem aici
In traducere romaneasca.
Citeva fragmente din sfaturile catre Moise Movila' au fast traduse
publicate pentru prima data in limba romana de P. P. Panaitescu
In .articolul citat mai sus, Petra gi ronzdnii (p. 7-9), dupa
reproducerea lui N. Titov, din Mamepuartu O. Kniatenot cnpaeu na
Au fost publicate mai tirziu, in Apxue 10ao-3011aanoti Poccuu,
I, t. VII, Kiev, 1893.
2 Vezi P. P. Panaitescu, Pctru ronuinii, p. 15-20.
3 Sub cele dou stoma se OM o dedicatie In *ase versan i polone,
ceiebrind nunta lui Janusz Radziiviii cu doninqa Maria.
www.dacoromanica.ro
262
Y npatni 6 XVI-XVII. Kiev, 1924, p. 263-266. Revizuind tradu-'
cerea acestor fragmente, le completm, dInd textul integral dup4i
reproducerea fotograficl a acestor pagini, pe care le-am primit de
la Biblioteca Universittii ,,T. G. Sevcenko" din Kiev, prin mijlo-
circa colegului dr. S. V. Semcinski, conferentiar de limbia romn
la aceast. Universitate.
Prefata Inchinata lui Vasile Lupa i tiprit inaintea Czwintarii
duhoonicefti (Mow& duchowna...,. Kiev, 1645, p. 3) a fost tradus
integral de P. P. Panaitescu In art. cit. (p. 17-18), de unde o *i repro-
ducem, cu unele mici modificri, controlind ca originalul, pe baza
microfilmului obtinut prin bunAvointa Directiei Institutului Osso-
lineum din Wrociaw 1, j cu concursul lect. Elena Linfa.
G.M.
www.dacoromanica.ro
[Sfaturi 6-are Noise Movilit (1631)]
PETRU MOVILA, din mila lui Dumnezeu,
mare arhimandrit al sfintei, marei i facl.
toarei de minuni Lavre Pecerska din Kiev,
fiu de domn al Tarii Moldovenesti, Prea-
strlucitului si in dreapta credinta lumina-
tului lo[an] Moise Movild, din mila atot-
puternicului Dumnezeu, domn, voievod ade-
vrat i legiuit, prin destinul -printesc
mostean al Trilor Moldo-Vlahiei, frate din-
tr-o mama,
Pace, Snatate, Fericire si In scaunul dom-
niei indelunga sedere iti doreste si se roaga pentru aceasta:
Cci dreapta atotputernicului Dumnezeu, o, prealu-
minate doamne, preadorite i dintr-o mama frate, te-a
asezat in scaun, mostenitor al locului printesc, vazindu-te
destoinic sufleteste si trupeste pentru aceast dreapta
armuire, c'ci in tine fiecare poate vedea ciar eyevetco,
00080ECco, Eikreoco, paocropLocv )(Ga. Zx vvrtou 6cpuccad.,
pe care toate buzele, multumite de tine, le arat deschis
ca o mare vrednicie. De aceea, dind multumire lui Dumne-
zeu pentru atltea binefaceri ale lui, eti dater nu numai
s ai grij6 de tine, ci si sii aduci folos supusi/or, s'a" te ocupi
nu numai de cele politicesti, ci si sii te deprinzi intru cele
dubovnicesti, ss, te ingrijesti nu numai de cele lumesti,
ci i de cele dumnezeesti, nu numai sii stpneti, ei si BA
te supui. Dar aceasta iti aduce toate, In afar6 de neajun-
suri, dac' iei asupra ta TciTS) y i. j.) &pxorrh xaDixov-roc2.
Care sint care acestea? Caci stiu cii cunosti cele de tre-
buint, car unul ce le-ai invtat din copilrie; pe scurt, deci
pe a,oestea ti le infatisez, cu dragoste de frate.
13. La conducerea tronului tau Intru cele politicesti,
Implinesti mai intii pe acestea: SI alegi i sii numesti
slujbe (officia) brbati buni, binecinstitori i vrednici a
conduce, tot asa cum odinioara pe Moise, cel de-un nume
cu tine, Ietro, socrul su, l-a sfatuit, zinclndu-i (lqirect,
www.dacoromanica.ro
264
cap. 18): Alege-ti, din tot poporul, oameni de nddejde,
temtori de Dumnezeu, oameni de credintd, care sd urase
lticomiEt, si pune-i pe ei cdpetenii peste mii, cdpetenii peste
sute si celelalte". i adduga: Dac vei face asa, si Dumne-
zeu iti va da dezlegare"4.
La judecilti, vina sd fie mai Intli cercetatd, si abia apoi
hotdrirea s fie luatd, tot asa cum Dumnezeu a poruncit
prin Moise lui Ilie (Deuteronomul, cap. 17): La judecatd,
ascultInd cele ce ti se spun, s5 cercetezi amdnuntit, iar
dacd va fi adevrat, atunei s mear [vinovatul1"5.
Se cuvine sd triesti In pace cu toti cei dimprejur,
asa cum a fost Avimeleh (Facerea, 21) cu Avraam, David
(I Paratipomenon, 19) cm Hanun, Solomon cu Impratul
Ghiram si altii.
Pentru libertatea patriei si a supusilor ti sd lupti
brbdteste , [dupd cum] poruncesc cei cinci Impdrati din So-
doma (Facerea, 14), Debora si Baruh (Judeceitorii, 14), Ghe-
deon si Eftha.
S5. lupte Impotriva dusmanilor, lar pe cei nevinovati
sd-i ante, este datoria oricrui conducdtor.
Dar toate acestea stilt politicesti; mai insemnate lima
sint cele dumnezeesti. Care sint acestea?
P. Se cuvine celui pus In fruntea celor crestinesti, mai
Intli, sd se Inchine credintei pravoslavnice celei adevdrate,
srt fie binecinstitor, s Inmulteasa si a rdspindeasc. acea-
st' [credintd].
Inchinarea la idoli si toate amgirile Satanei, potriv-
nice dreptei credinte si virtutilor, s fie stirpite din obice-
iurile oamenilor si dezrddcinate din toat tara, dup cum
Impratii izraeliteni Assa, Iri[mia], Ezechia si altii au filcut
In vechime.
Sd pui multd sirguint pentru ca InvdtAtura curat i
dreaptd a bisericii sobornicesti s fie cinstita si Intdritd.
4 'Ev ,rij ophaoVoc zoct s6aspeal sa urrnezi pilda si pur-
tarea p'zintilor ,i strihno,ilor tai.
S'a' fii ctitor, ziditor i binef'c6tor al bisericii i al co...
lilor.
265
Is www.dacoromanica.ro
Literatura romana veche, vol. U
S fii totdeauna pentru cei supu0 un conducator drept,
pild a bunei cinstiri, a cinstei, drepttii i tuturor virtu-
-01ov.
Pentru a gti cum sii domne0i gi ce &I fa.ci in stripinire,
ca toate sil fie cu noroc, sii asculti buzele Domnului, care
slut sftuitorii preaintelepti ai duhului. Acest lucru 1-au
pazit imparatii cei vechi, chid Iisus Navi primea sfat de
la Eleazar, Saul asculta pe Samuil, David pe Domnul, Ioa-
safat i Ahab pe Mihei, imparatul iudeilor lzrail i Edom
pe Elisei, Ezechia pe Isaia, Sedechia pe Ieremia i ceilalti.
Sri zideti i sii Innoieti cla'diri i biseriei, In care
sil se auda necontenit adevarata slavire a lui Durnnezeu
din buzele binecinstitorilor lui, iar aceasta sa ajunga p n la
scaunul srm ceresc i sa faca auzita puterea stapinitorului.
S'a pazeti cu sfintenie, impreuna cu supusii tai, cere-
moniile legiuite de Dumnezeu i de Intreaga biserica i
rinduite de pravilele sfintilor parinti.
Tuturor supu;ilor tisa le amintqti cu osirdie de- po-
cainta' i rugaciuni i sil faci aceasta prin porunci scrise.
Aceste virtuti, o, prealuminate doamne, care cunoti
vezi elt sint de trebuincioase Mirici tale, cu atit mai mult
acum dud Wi in domnie, domnie asupra color duhovni-
ceti impreuna cu cele lumqti, i le-am amintit pe scurt,
pentru ca Ititru toate acestea sil uiifloreti. Multumire dind
lui Dumnezeu, iti doresc i mil rog sii fii intru toate, i nu
numai sii. fii, ci sr' le i
De aceea, pentru ca s'a' poti aduce binefaceri 15rii tale
Intru inviltarea bunei cinstiri i a rugaciunilor, accasta
carte Tpt68tov8 ales sau Ilcv-cezocriptov, infatiata prin ti-
par In tipografia mea, Domniei tale prealuminate o aduc
si
: o dliruesc, impreunii cu acest dar infat,iind i dragostea
inimii mole. Si tot din inima rog pe ziditorul meu sii. pa-
zeasca pe Lumintia, ta sanatos, norocos i intru multi
ani, Impreuna cu Doamna, asemenea tie luminata; dom-
nia ta si toata tara s'a le infloreasca cu toate darurile
le Inconjoare en pace; biscricile, manastirile i tot cinul
duhovnicesc, mare i mic, faca rugiltori din mima;
pe dregatorii pui de tine sa-i faca credincio0 i drepti,
260
www.dacoromanica.ro
lar tuturor supuOlor ti, dupa ce i-ai aezat pe fiecare
slujba sa, sa le intareasca dragostea catre stgpinul lor;
doresc din toata inima ca toti nu numai s asculte de Prea-
luminatia ta, ci, mai mult, s i inteleaga i de aici s se
umple de dulceata. Acum, dragostei frateti a Prealumina-
tiei tale ma incredintez pe mine insumi, cu rugaciunile
mele. Din sillita F,ti marea Lavra Pecerska de la Kiev,
Al tau frate i ruga.tor pentru tine,
Acelai de mal sus.
NOTE
www.dacoromanica.ro
Prefatit dedicatal lui Vasil Lupu
(Marva duchowna..., Kiev, 1645) 1
268
www.dacoromanica.ro
sldvita casd a prealuminatului domn emdras al Marelui
Ducat al Lituaniei, si de aceea nu mai vorbesc despre ser-
viciile fd cute de mine, ca bun prieteni, pentru Mdria Ta,
Domnul meu milostiv. S. dea Dumnezeu ca si in viitor
s" pot sluji In chip demn2 pe Mdria-Ta. Iar acum, dorind
prealuminatilor, preamdritilor cneji, noilor cdsatoriti, bate
fericirile3, cu dragoste deplind, dorese si Mriei Tale,
Domnul meu milostiv, ca la adinci bdtrinete, dupd nenu-
mratele impliniri ale Domniilor lor, a te bucuri de nepotii
si strAnepotii nscuti din acesti nobili cneji.
inplinind dorinta4 prieteneascd. a Mdriei Tale, am dat
acum la tipar cuvintarea pe care am tinut-o la nunta str-
-lucitilor cneji, rostit parte in limba polon, parte in limba
roman', In biserica Mriei Tale din Iasi, am dat-o acumla
tipar numai tyylimba polond3. M-am suit prin aceasta6
art lumii ett de slviteti i de insemnatd este legdtura inche-
iata de Mdria-Ta cu casa Domniei Sale Cneazului
incredintez totodatd Mriei Tale o dovad ciar de priete-
nie, ceeace, dadi am izbuii8, rog ca aceast lucrare a mea
s'd fie primit de Mdria-Ta, Domnul meu milostiv, ca bucu-
rie f i snflet senin9. Al Mdriei Tale iubitor prieten, slujitor
vesnic rugdtor lui Dumnezeu, Petru Movil, arhiepiscop,
mitropolit al Kievului, Haliciului si a toat. Rusia.
de partibus bono Amico exoluendis... non arguer.
2 condigne.
3 omnia felicissima.
Desideria... explendo.
5 idiomate Polono.
hoc argumento.
7 quam gloriosissime.
8 quod utrumque dum facio.
9 fronte et mente serena.
www.dacoromanica.ro
UDRITE NASTUREL
www.dacoromanica.ro
270
gura do acest 11 in intreaga noastra cultura vecbe si alta din sla.
voila in romana. Prima este 12e inzitatione Christi, atribuita 1ui
Thomas a Kempis (cca. 1380-1470), tiparita In slavona la manas-
tirea Dealul In 1647 si raspindita nu numai la noi, ci si In Virile
slave. In Predoslovia, acesteia, inchinata mitropolitului Varlaam al
Moldovei, Udriste Ntisturel face apologia limbii latine, not:A yacht
inrudita", apropiindu-se de eonsideratiile contemporanului su mol.
clovean Grigore Urcche despre originea latina a limbii romane.
Cea de-a doua traducere este romanul Viata sfintilor Varlaam
ioffsof (1649), raspindit In mai multe cbpii (cele-mai vechi datato
sint din 1671 si 1673), constituind o lectura gustatil In epoca vechei.
Daca aceasta traduccre artistica i-a asigurat un loe In istoria litera-
turii romane vechi, nu este Insa mai pup adevarat ca scrierile ori-
ginale chiar daca slut in limba slavon merita o atentie cel
putin egalii. De aceca dam mai jos, In traducere, tocmai aceste
creatii ale Invatatului boier, folosind pentru fiecare urmatoarele edi-
tii princeps, aflate la B.A.R., si reproducen:
1. Pentru versurile La prealuminata sterna' a nzilostivilor domni
Basarabi., editiile originalc ale Molitvenicului (Chnpulung, 1G35,
f. 2b, fotocopie) si Pravilei (Govora, 1640, E 1b-2a; cf. reproduce-
rea sub titlul Pravila biscriceased numitii cea mied., Bucuresti,
1884, f. 2a); am revizuit i tudreptat traducerea din BRV, IV, 181
si din editia lui A. Sacerdoteanu, Predosloviile cdrtilor ronzdnegti.
I. 1M8-1617, Bucuresti, 1938, p. 75; pentru traducerea romaneasca
prescurtata a acestora, cu titlul Stilzuri in sterna domniei Tdrii Romd-
neti, neam easel bilseirdbeascd, originalul Evanghcliei inviiliitoare (Ma-
nAstirea Dealul, 1644, f.1b; cf. BRV, I,,p. 141-147).
Editata de generalul P. V. Nasturel, dupa mss. din 1673 (fost
al lui G. Dem. Teodorescu), Viata sfintilor Varlaam gi loasaf, tra-
dusd din limba elend la anul 1616 (sic() de Udrigte Neisturel de Fie-
raga, Bucuresti, 1901. Cele douil copii, dintre care prima e bilingva,
slavo-romana (B.A.R., mss. rom. 2470) apartin lui rota gramaticul;
tot lui li apartine o copie mai veche, tot bilingvti, dar nedatata
(D.A.R., mss.- rom. 588; i s-au pierdut primele 6 file). Vezi E. Tur-
deanu, Varlaam gi Ioasaf. Istoricul gi filiatiunca redactiunilor romd-
n-gti, Cercetari literare", I, 1934, p. 1-46. Vezi acum In urma:
Virgil Candea, L'hurnanisme d'Udrigte Ndsturel et l'agonie des Iowa
slatonnes en Valachie, In RESDE, t. VI, 1968, nr. 2, p. 339-316.
271
www.dacoromanica.ro
2. Pentru cea de-a doua dedicatie In versuri slavone, cu titlul
La prealuminata sterna a prealuminatei case a mrillor lor, domnilor
Basarabi, originalul Antologhionului (CIMpulung, 1643, f. 1b,
pastrata intr-un plic la B.A.R. sub nr. 44, finpreunil ea volu-
mul complet, dar avfnd prima fil partial deteriorat; vezi BRV,
I, p. 128-136, 536; IV, p. 189-190); traducerea ne apartin,e.
a. Pentru Epigrama inchinat doamnei Elena, Triodul-Penticostar
(Tirgovite, 1649, f. 1b); am revzut traducerea din BRV, I, p. 173.
Pentru Predoslovia ardand cuprinsul i inchinind cartea Dom-
nului, ctitor al nuineistirii, originalul Antologhionului (Clinpulung,
1643, ff. [7a-8a1), revizuind traducerea din BRV, I, p. 130-132
(textnl, p. 129-130).
Pentru Predoslovia Inchinat mitropolitului Varlaana, din frun-
tea traducerii slavone a cdrtii De imitatione Christi (Mnstirea
Dealt'', 1647), textul reprodus n BRV, IV, p. 195-196 dup o
copie iacomplet a lui I. Bogdan (cci exemplarului de la B.A.B. ti
lipsesc Nile de la fnceput), cu traducerea (p. 197-198) foarte bun,
dar partial a acestuia, completat dup. P.P. Panaitescu, anexa I
la lucrarea L'influene de l'oeuvre de Pierre Mogila, archevEque de Kiev,
dans les Principauts roumaines, extras din Mlanges de PEcole
Roumaine en France", V, Paris, 1926, p. 83841; am revzut intreaga
traducere.
G. M.
La prealuminata stem
a milostivilor Dorani Basarabi
(Molitvenic, CImpulung, 1635, i Pravila, Govora, 1640)
272
www.dacoromanica.ro
Cu adevrat a casei preluminate si preabtrine,
A casei preaviteazului neam Basarab.
Wrbat cu sceptru nu in zadar pe tron se vede,
Cci a lui biruint al multor auz minuneaza,
lar tronul mrirea casei lor arat
5i sceptrul a lor vitejie lmurit inftiseag t
Sub el pruninteanului pasnic e viala.
.
Epigram
(Triod-Penticostar, Tirgovi0m, 1619)
Ce vrea s Insomne acest nume Elena?
In sufletul meu cutat-am i am aflat
Crt la greci este Elcos, ce-nseamn mart.
Bine a zis dad a lui Platon intelepciune
Ca a numelui punere nu se face duprt voie,
Ci dupti firea lucrului se poart numirea.
Vezi Oit de potrivit se unete
Elena cu Eleos, crici a ei milostivire
Este acum atIt de mare pentru toate bisericile tracice
pomenirea ei de &are acestea e mare 0
nemuritoare.
Penticostar este cincizeci, numr destivirit,
Zis cu alte cuvinte ti preafrumos
De prea Inaltul teolog. De aceea s-a i tiptirit
De Musa cu cuviinta i s-a pregiltit.
274
www.dacoromanica.ro
Predoslovie arritind cuprinsul i inchinInd
cartea Domnului, ctitor al manastirii
(Antologhion, Cimpulung, 1643)
www.dacoromanica.ro
275
grafie] ca ajutorul lui Dumnezeu si Cu indrumarea aceleiasl
aparatoare fericite a noastrd si cu cheltuiala adunatd de
noi de la lcasul darnic al prealumindtdei voastre,_aducind-o
In. mdnstirea noastrd de Dumnezeu pdzitd, mai intii, din
perunca prealumindtiei voastre, am dat o carte prea tre-
buincioas pentru slujba bisericeascd, Mineiul -ales, adied
Antologhion sau, Tvetoslov numit.
[Pe aceasta], spre marea noastrd multgmire si drept recu-
nostintd prealumindtiei voastre, Domnul si stilpinul nostru
preamilostiv, cu cea mai adincd inchindeiune si plecdciune,
cu toatd osirdia o aducem, o inftitisdm si o inchindm, ea
niste robi datornici, nefticind vdit nimic altceva prin aceas-
ta, decit s sprijinim cresterea binefacerilor prealumindtiei
voastre si sd addugdm la obisnuitele si obstestile binefaceri
osebite. Cci care din domnii care au fost mai inainte ai
tdrii afard de cel din al cdrui neam si nume preavestit
prealumindtia voastrd renumit se trage ca urmas, Treahu-
nul Basaraba Neagoe de odinioar s-a ardtat vreodatd atit
de binefcator 1,i-irii , ca prea buna domnie a voastr, care
a revarsat aici atit de mari binefaceri, cum intr-adevdr nu
s-a pomenit niciodata mai inainte? Aceasta este una din
cele dintli, pentru inmultirea sldvirii lui Dumnezeu, prin
zidirea a o multime de biserici dumnezeesti, mndstiresti
qi mirenesti.
De asemenea, prin tipografie si moara de hirtie, apoi prin
felurite metale, aram si fier, si prin alte frumoase lucruri,
de unde atitea si atit de mari cornori de binefaceri pentrn
tard, aduse prin virtutea vrednic de laudd a prealuminil-
tiei voastre. Prin laude netrecdtoare si niciodatd pieritoare,
care se intind peste veacuri, cu adevdrat si dupd datorie am
socotit a le sldvi, adicd prin carti scoase din tipar din rands-
tirea, noastrd, a voastrd ctitorie. Primeste-o ass,dar pe
aceasta, primeste-o acum Cu bundtate, o, stgpine al nostru
puternic si ctitor pururea preadarnic al nostru, de la noi
prea nedestoinicii robi, rugAtori lui Dumnezeu pentru lu-
mindtia voastr.
Primind aceasta cu bundtate, binevoieste, milostive, ca
si pentru celelalte arti, care dupd aceasta, cu bundvoinla
www.dacoromanica.ro
276
lui Dumnezeu 1 cu ajutorul preaputernicei aprtoare a
noastr, se vor scoate, crescind astfel, chiar i prin noi
nedestoinicii, binefacerile ludare de toti i intotdeauna,
s ne ajuti pe -noi, robii ti, in neajunsurile noastre, din
moara ta de hirtie,pentru lauda peste tot strlucitoare a
bunului vostru nuth i pentru citigarea venicelor fericiri
cereti, Cu care, dup o viag fericit' qi sindelung aici, ca a
lui Nestor, pe prealumintia voastr, Impreund cu sotia
voastr prealuminat, stp Ina noastr preadarnic.' i bine-
fctoare, i cu tot neainul vostru, atotputernicul qi de oa-
meni iubitorul Dumnezeu s binevoiasc a vi1 hivrednici,
impreun cu toti impratii i domnii, care i-au slujit lui
din veac. Cu cit mai mult silint, mai cu rivn, mai cu osir-
datori fiind, ne rugni fr incetare, cu plec'ciune ne
incredintam bunvointei domne0i a prea lumintiei voastre,
pe noi cu nevrednicele servicii i cu rugaciunile
noastre neintrerupte.
Ai prealuminldei voastre, Domnului, stpinului i bine-
fciltorului nostru preadarnic i pururea IndurAtorului ctitor,
De-a pururea rugtori &are Dumnezeu i preasupui.
robi, NIelchisedec din Pelopones, egumen al marei mnstiri
din Cimpulung, cu hra,mul preaslvitei Adormiri a preasfin-
tei Nsctoare de Dumnezeu, ctitoria prealumingiei voastre,
i cu toti fratii intru Hristos.
Aceast predoslovie, o, prealuminate i prea dreptcredin-
cioase conductor, a fost alctuitti i scris de mine, cel mai
mic intre robii prealumintiei xoastre, Orest Nsturel, al
doilea logoft, in satul meu printesc*Fierti.
Predoslovie
(DE IMITATIONE CHRISTI,
Illangstirea Dealul, 1647)
www.dacoromanica.ro
278
i inima rnea. unindu-se statornic cu iubirea de Duninezeu,
i printr-un semn dumnezeesc s-a ingliduit ea aceast inied
floare de aur s fie infliptd lumii In liniba sfint slavona
(a. a. cum a mai fost tradus In alte limbi rsr itene i apuse-
ne, dupil cum am auzit spunIndu-se de multd lume dupd
cum eu Insumi mi-am putut da seama de aceasta).
Am fost Indemnat i Incurajat pintl acum de iubirea [flea
pentru aceste doud limbi, adic slavona 0 latina. Traduce-
rea acestei mid ciirti de aur, zniislitd de mult timp in
mintea mea, ca un rod arzlnd de dragoste, a fost fticutd pen-
tru folosul ob0esc, ca i pentru al meu insumi.
Dumnezeu cel atotputernic, care hotrtite ()rice lucru
alctituete totul spre binele lumii, a binevoit ca aceastd
carte folositoare sufletultii sh" fie, in sfir0t, Imbrcatti In
timpul de fatil In haina slavo-iliricti, in ltiuntrul meu, prin
adeviir, iar nu prin tiintil omeneaseti, pentru cd este o cule-
gere de intelepciune, o ftictitoare de bine, scaun al Duhului
Sfint i propovilduitor al cuvintului lui Dumnezeu zidito-
rul.
Fii sndtos, Ptirinte al ptirintilor preabinefticiltor! Al
preasfintiei tale, de Dumnezeu aleasti, de cloud ori
prea iubitor rob,
Orest Nsturel
al doilea logoft al Ttirii Ungrovlahiei.
www.dacoromanica.ro
GLOSAR'
281
www.dacoromanica.ro
beg, bei guvernator al une provincii sau ora
turcesc ori supus turcilor
beglerbeg guvernator general al unei mari pro-
vincii turcesti
beglii, pl. corp de c'Rircti turci sau tatari, avind
functia de jandarmi
bleint, imperativ, pers. I. pl. s. mergem I bal.
dem I
bolni spital (pc lingrt o milMistiie)
www.dacoromanica.ro
282
eomite conducator administrativ al unui comi-
tat, district
corrodel cufundar, un soi de ratil cu penele
negre-stral lie itoare
cristo.,si, pl. cruciati
(:rncer creitar, moneda de arama
erAt plin de singe
etitor persoana care suporta sau contribuie la
cheltuielile pentru zidirea sau refacerea unc
biserici sau manastiri
cumpdt (in expresia: pc sub cumptt) pe ascuns,
cu Viclesug
1)
283www.dacoromanica.ro
egwnen staret, conductor-a1 unei manastiri
elgiu (turcism) sol, trimis
emir guvernator turc
epargie diviz,iune administrativa bisericeascai
episcopie
284
www.dacoromanica.ro
hiclean trddtor
hirotoni (a), hirotonisi (a) a investi (pe cineva)
diacon, preot sau episcop
hoge preot sau dascal mahomedan
hrciborie curaj, vitejie
husar soldat din cavalerie
/n'ala fal, pompa, strdlucire
iani (interjectie) ia
ighimon, vezi eshimon
ijcicirg (a), ijderi(a) a zamisli, a da natere
tparh (grecism) comandant, guvernator
ispovedi (a) a destdinui, a spune
iper locuitor al Iveriei georgian, gruzin
izgon izgonire, prigonire
iznocod (In expresia:. de iznoav ) din nou
izvod manuscris, text
neorInduit-d, dezorganizat-d
285
www.dacoromanica.ro
jmal smalt
jolnir lefegiu, soldat plLtit, In armata po/ona
layrii manastire mare
tnaghernitli buciltrie
magupie brutrurie
mazilire detronare% destituire
megiaf, megief veein (al unei mosii bo.
ieresti), razes, taran liber
mertie. m'asura pentru cereale (1-2 ocale); can-
titate fixil de brana, imbracaminte etc. acordata
cuiv-a
meVea (a) a pregati (o hilatura)
mesterfug mestesug
mesterfugui (a) a mestcsugi
match manastire mica subordonata uneia mai mari
Innata (a se) a se ruga
misirean egiptean
motcan mostenitor
multeimi (a) a multumi
muneitor chinuitor, calan
muzaviri (a), mazeviri (a), mozaviri (a) a ca-
lomnia, a defaima
mztzeivirie calomnie
www.dacoromanica.ro
286
ntiorap cilltiret dintr-un detaament strain do
prada
~lit, nemq nobil
netomnald, netocmeald neintelegero
netocm,irc neorinduiala, dezorganizare
niscare oarecare
obiciaiu obicei
obicinet obicei
oblici (a) a descoperi, a afla
obori (a), obort (a) a dobori
obroc CO facut din scoarta de tei; a ascuncle
a tina ascuns
sub obroc
ocoli (a) a inconjura
olat tinut
lacar curier
oppe, obfte (in expresia: de eme, de o4te) fa
genere, in general
ostrop insula
287 www.dacoromanica.ro
picni (a-pi) a nimeri la linta
pircdlab comandant, conducator al unei cetati
plean pracla, prizonieri
plehupd, pleoapd capacul sicriului
plenui (a) a lua prada
poclon dar
pohvcad fala
pojorli (a se) a se arde, a se carboniza
poslufanie slujba, serviciu
poslufnic slujitor, servitor (al unei fete biseri-
cesti)
postelnic mare boier cu functia de rnaresal al
eurtii domnesti
povard sumA de zece mii de bani de aur
preaosfinlit preasfintit, titlu de onoare dat epis-
copilor, mitropolitilor
prespre de peste
prestol, pristol masa din mijlocul altarului
priceftui (a se) a se imprtai, a se cumineca
pristanifte debarcader
pristdvi (a se) a muri, a deceda
proclet blestemat
procleli (a) a blestema, a afurisi; nu procle-
lireli, imperativ pers. 2 pl. negativ nu hies-
temati, nu afurisiti
protograf manuscris original al unei scrieri
pro tosinghel grad monahal inferior arb,imandri-
tului
provide; prevazator, care prevede viitorul,proroc
pulunel putinel, putin
It
razbun odihna, ragaz
ropii, pl. corp de calareti sau de pedestrasi,
compus din boierii de tarA (avind uniforma de
culoare roie)
www.dacoromanica.ro
288
sangea(c), pl. sangeacuri, songele subfiripartira
a unui paplfe turcesc, guvernatorul acestei
subimpartiri
sangeacbeg, sangeacbei guvernator al unui san-
geac
satrap guvernator al unei provincii (la vechii
perA
seicaldf tun mic
scdea (a) a slbi
sclidere slbire, neajuns
schiptru sceptru, toiag fmpodobit, purtat de su-
verani, n trecut, ca semn al autoritalii
scopot melodie
sculd giuvaer, odor
semi- pa/at
sin (slavonism) fiu
sinclit (grecism) divan, sfat boieresc
smenteald, snzinteald stricaciune, pagubd
sobornic, .1ecumenic, universal; biserica cea nzare
sobornicd din rarigrad biserica patriarhiei
ecumenice din Constantinopo/
solitoriu --sol, mijlocitor
spdsenie mIntuire
splitar ef al armatei
spodcbi (a se) a se Invrednici
stilpare ramura verde
stolnic dregator, domnesc eful bucatarilor
striina (a se) a se Instraina, a se retrage
strifa soarta rea, nenoroc
subaf primar de sat, agent de politic (turc)
surguci buchet de pene Impodobit cu pietre
scumpe, purtat la caciula, la turban etc.
surgun, surghiun exilat
sveatli (cuvint slavon) sfint
sveatnie sfetnic, sfatuitor
svinel slneata, pupa primitiv, cu cremene
289 www.dacoromanica.ro
o It uz primar al unui ora'
fickle, pl. lingu5iri
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
CUPR INS
www.dacoromanica.ro
293
Baltasar Walther (D. Z.) 140
Seurta i adevtiratil descriere a faptelor
savirsite de Io(an) Mihai, domnul Ttirii Ro-
mCinesti 143
Stuvrinos Vitejiile lui Mihai Voievod
(D. Z.) 186
Povestea preafrumoasil a lui Mihail Voie-
vod, cum domni in Vlahia, cum tale pe
turcii care se anua acolo, cum savNi multe
fapte vitejeti .5i, pe urma, fu ucis din pizmii,
tira lupt. (Traducere nouti de Bita i Eugen
Dobroitt) 193
Note 222
294
www.dacoromanica.ro
Domni BasarabiWeenie, CImpulung,
1635 i Pravita, Govora, 1640) 272
Stihuri In stema domniei Ti RumA-
ne$ti, neam Casei B5sitrIlbeascd (Traducere
roraineasc5 veche, In Evang,helie inveifd-
toare, Milnistirea Dealul, 1644) 273
La prealuminata stemil a prealuminatei
case a 111L'Iriilor lor, Domnilor Basarabi (An-
tologhion, Chnpulung, 1643) 274
Bp igraml (Triod-Pentieostar, Tirgov i*te,
1619) 271
Predoslovie arritInd cuprinsul i Inchi-
'find cartea Domnului, ctitor al mtintistirii
(Antologhion, Cimpulung, 1643) 275
Predoslovie (De finitatione Christi, 141a-
n:Islirea Dcalul, 1647) 27'7
Olusar 281
www.dacoromanica.ro
Redactor : MARIETA CROICU
Tehnoredactor : STEPANIA MIHAI
Apdrut 1969. Comanda nr. 8637. Hi:7Hz ttpar
tnait B de 63 g nt,. 540X840/16. Colt de upar
18,5. A. 8637. C.Z. pentru bibtiotecite mici
8R 31.
Tiparul executat sub comanda nr. 90 530 la
Combinatul Poligrafic Casa Scinteli", Plata
Scinteil nr, 1, Bucuresti Republica Socialista
Romania
www.dacoromanica.ro
Vol. I si II Lei 11
www.dacoromanica.ro
Editur-a tinereturui