Analiza i interpretarea documentelor istorice

prevzute de programa de BAC-2013

Documentul istoric se analizeaz i se interpreteaz n baza urmtorului algoritm:

identificarea i explicarea noiunilor cheie; formularea enunurilor cu termenii subliniai ce
exprim adevrul istoric; identificarea a 3-5 evenimente istorice care au tangen sau se
refer la surs; itemi de rspuns care eficientizeaz nelegerea documentelor.
Complementar, este indicat personalitatea istoric care se raporteaz la evenimentele
tratate n documente i hrile color pentru documentele analizate , care faciliteaz
rezolvarea sarcinilor a hrilor de contur.

Doc.1 Imperiul lui Carol cel mare s-a frmiat definitiv ntr-o serie de state
independente: Frana, Germania, Italia i Burgundia. Ele erau ns state numai cu numele.
n secolele IX-XI, pe ntreg teritoriul Europei apusene a dominat frmiarea politic. Ierarhia
feudal, care s-a instaurat n aceast perioad, a consfinit i consolidate situaia existent.
Dispunnd de dreptul de a judeca i administra, de a aduna dri i a bate moned, avnd i o
for armat, fiecare senior mai puternic se considera un suveran independent, putea s se
rzboiasc cu cine dorea (chiar i cu suzeranul su), putea ncheia tratate de pace i aliane
cu cine voia. Puternica frmiare feudal i numeroase granie mrunte, acre mpreau
Europa, tergeau hotarele dintre marile state.

Istoria diplomaiei.

Variante de rspuns pentru documentul 1.

1.Explicaia termenilor subliniai.

Frmiare feudal - proces istoric care incepe in Europa Apusean in sec. IX si se

caracterizeaz prin slbirea puterii regale si ntrirea puterii feudalilor.

Suveran - conducator al unui stat monarhic. In document termenul se refer la - mare feudal,
stapin al unui domeniu, care avea drept de suzeranitate asupra vasalilor si.

2.Enunuri care conin un adevr istoric cu privire la tema la care se refer documentul.

Sec. IX-XI se carcterizeaz n Europa Apusean prin accentuarea pocesului de frmiare

feudal: slbirea puterii regale, ntrirea puteii marilor feudali si deselor razboie dintre ei.

n perioada frmirii feudale fiecare senior se considera un suveran independent: care

dispunea de drepturi juridice, administrative, aduna dari, putea sa bat moneda proprie, sa
aib armat.

3.Evenimente care au tangen cu informaiile din document i la care se refer documentul.

A. 800 - Carol cel Mare a fost ncoronat ca ,,mparat al romanilor n Basilica Sf. Petru din
Roma.
B. 806 - Carol cel Mare a dispus ca dupa moartea sa, imperiul s fie mparit intre cei
trei fii ai sai: Crol, Pepin si Ludovic.
 C. 814-840 Statul franc este condus de Ludovic cel Pios.
D. 843 - Semnarea Tratatului de la Verdun, care prevedea mprirea Imperiului
Carolingian n trei state separate: Germania, Frana si Italia , far a se ine cont de
considerente de ordin geografic, etnic, lingvistic.

4. Cauze ale frmirii Imperiului lui Carol cel Mare.

> Imperiul lui Carol cel Mare, format prin cuceriri, avea o vast stpinire care era lipsit de
unitate economic, lingvistic, instituional.

> Slbirea puterii regale dupa moartea lui Carol cel Mare, ca rezultat al luptelor si conflictelor
de familie, care s-au transformat in rzboaie interne crncene.

> Creterea puteriii marilor feudali, care au susinut diferite grupri n lupta pentru putere.

5. Personalitatea istoric la care se refer documentul.

Carol cel Mare. A domnit ntre anii 768 si 814, fiind mai nti rege, apoi mparat al francilor.
> A ntreprins numeroase campanii militare cucerind numeroase teritorii. Astfel a fost
posibil ca, la sfarsitul secolului al VIII-lea i la nceputul secolului al IX-lea, statul franc s
cuprind nu numai Gallia, ci i nordul i centrul Italiei, nord-estul Spaniei, ntinse teritorii de la
est de Rin, iar papalitatea se gasea si ea sub protecia lui Carol.
> A fost primul conductor al unui imperiu n Europa occidental de la prbuirea Imperiului
Roman cu capitala la Roma. La 25 decembrie 800, papa Leon al III-lea l-a ncoronat ca mparat
roman. Aceasta era ns o restaurare doar nominal, deoarece statul nou creat nu cuprindea
decat o parte a teritoriilor Imperiului Roman de Apus.
> Statul condus de Carol era foarte bine organizat, suveranul exercitandu-i autoritatea fie
direct, fie prin intermediul palatului i al organelor locale. Anual era convocat adunarea
obsteasc, format din mari proprietari funciari, comiti, slujbasi, vasali regali si nalti ierarhi
bisericesti, iar pe plan local continuau s existe adunari locale, ale marilor proprietari funciari,
avnd mai ales caracter judiciar. n statul carolingian se generalizaser relaiile de vasalitate pe
baza de beneficiu, dar cresterea autoritatii locale a seniorilor, n dauna puterii centrale, asupra
supuilor, accentuat dupa anul 814, va duce la dezmembrarea imperiului n timpul urmasilor
si.
> Domnia lui Carol a reprezentat i o etap de nflorire fr precedent a culturii. Acesta este
i motivul pentru care ultimul sfert al secolului al VIII-lea si prima jumtate a secolului al IX-lea
sunt cunoscute cu numele de "Renaterea carolingian". A sprijinit nfiintarea de scoli
episcopale si mnstireti i a invitat la curtea sa cronicari, poeti, gramaticieni, teologi,
astronomi si geografi, filosofi, literati renumii. "Renaterea carolingian" a facut posibil
reorganizarea scolara episcopal si manastireasc, precum si mbunatatirea scrierii (scrierea de
codice, adic de cri manuscrise, precum i cea de cancelarie numit "minuscula
carolingian"), folosirea corecta a limbii latine, limba cult a acelei perioade n care erau scrise
documentele si codicele, intensificarea studiilor istorice si literare.
6. Harta. Imperiul lui Carol cel Mare la nceputul secolui al IX-lea..
7. Harta. Imperiul Carolingian dup Tratatul de la Verdun, anul 843.