INTRODUCERE N TEORIA JOCURILOR

- Note

Teoria jocurilor se aplic n situaii strategice. Strategic nseamn: un context n care

rezultatele depind nu numai de aciunile proprii, ci i de aciunile celuilalt. Exemplu: n
concurena perfect, firmele primesc preurile i n-au de ce sa-i fac griji de concuren; la fel
n situaie de monopol (nu exist concuren). ntre aceste extreme contextul este strategic.

Am prezentat 4 jocuri:

1. Jocul ntre parteneri care i urmresc interesul propriu (Egoist vs. Egoist).
ntr-un joc strategic, strategia mea domin strategia mea , dac ctigul din este
strict mai mare dect cel din , indiferent de ce alegere face cellalt. n aceste condiii,
indiferent ce alege partenerul, voi alege ; niciodat nu voi alege strategia strict dominat.
Alegerea raional (nealegerea strategiei dominate) conduce la rezultate care, pe
ansamblu, nu sunt cele mai bune.

2. Jocul ntre parteneri altruiti (nger indignat vs. nger indignat) .

Nu apare o strategie dominant.

3. Jocul Partener care i urmrete interesul propriu (Egoist) vs Partener care urmrete
interesele reciproce (nger indignat).
Pentru Partenerul care i urmrete interesul propriu (Egoist) apare strategia
dominant , deoarece ctigul din este strict mai mare dect cel din , indiferent de ce
alegere face cellalt.

4. Jocul Partener care urmrete interesele reciproce (nger indignat) vs Partener care
i urmrete interesul propriu (Egoist).
Pentru Partenerul care urmrete interesele reciproce (nger indignat) strategia nu
domin strategia . Totui, va alege , pentru c Partenerul are strategia dominant (i o va
alege; iar rspunsul cel mai raional este tot ). Aceasta arat c trebuie s judecm lucrurile nu
numai din perspectiva noastr, ci i a celuilalt.

Rezultatele de mai sus au fost demonstrate pe baza Jocului Notelor i Dilemei

Prizonierului.

Leciile rezultate au fost:

1. Nu alege o strategie strict dominat
2. Trebuie s tim bine ce obiective avem i ce ctiguri se pot obine. Dac schimbm
ctigurile se schimb i jocul.
3. S ne punem n locul celuillat i s ncercm s nelegem ce va face.