DREPTUL CONSULAR 1. Noiunea i caracteristicile dreptului consular 2. Izvoarele dreptului consular 3.

Stabilirea i
ncetarea relaiilor consulare 4. Exercitarea funciilor consulare 5. Personalul posturilor consulare 6. Funcionarii consulari de carier i
funcionarii consulari onorifi ci 7. Drepturi, faciliti, privilegii i imuniti consulare 8. Aplicarea drepturilor, facilitilor, imunitilor i
privilegiilor consulare 9. Activitatea consular n Republica Moldova
1. Noiunea i caracteristicile dreptului consular Dreptul consular este o ramur a dreptului internaional care cuprinde
totalitatea normelor juridice destinate reglementrii relailor dintre state in domeniul problemelor consulare. Dreptul
consular stabilete statutul juridic al consulatelor, privilegiile i imunitile consulare, numirea consulilor, recunoaterea
lor, drepturile i obligaiile acestora etc .
In literatura de specialitate este dat o analiz detaliat atat noiunii de drept consular, cit i practicii consulare din
diverse ri.693 Prof. Dr. Ion M. Anghel definete dreptul consular ca o parte a dreptului internaional, ce reprezint
totalitatea normelor i regulilor care reglementeaz relaiile consulare, organizarea i funcionarea oficiilor consulare,
statutul juridic al oficiilor consulare i a personalului acestora.694 Aurel Bonciog consider c Dreptul consular este o
ramur distinct a dreptului internaional, care reglementeaz raporturile bilaterale ale statelor in vederea asigurrii
reciproce a intereselor lor, preponderent economice, dar i culturale, tiinifice i de tutel juridic in exterior a
propriilor ceteni, prin folosirea instituiilor specializate, care sint oficiile consulare sau seciile consulare ale
ambasadelor; el stabilete limitele i domeniile de exercitare a funciilor consulare, garanteaz drepturile, imunitile i
privilegiile oficiilor consulare i personalului acestora .
Dreptul consular, ca o parte a dreptului internaional, are legturi cu multe alte ramuri de drept: dreptul public stabilete
statul ca subiect de drept intern, care poate numi sau accepta un consul, determin condiia ceteniei, statutul juridic
al apatrizilor, de care trebuie s in seama consulul in activitatea sa; dreptul administrativ oranduiete ierarhia consulilor
in sistemul administraiei de stat i drepturile acestora in calitatea lor de funcionari de stat; dreptul civil reglementeaz
condiiile de validitate ale actelor juridice, modul de natere i de incetare a personalitii juridice a persoanelor pe care
le reprezint i le apr funcionarul consular; dreptul internaional privat reglementeaz conflictele de legi cu privire la
domiciliu, la cstorii, la succesiuni; dreptul comercial trebuie avut in vedere la acordarea asistenei i proteciei navelor;
dreptul financiar reglementeaz obligaiile i modul de incasare a taxelor consulare pentru serviciile fcute; dreptul
notarial reglementeaz forma in care se intocmesc anumite acte notariale; dreptul penal trebuie avut in vedere atunci
cand intervine consulul, atat pentru protecie, cit i in cazurile de extrdare; dreptul diplomatic stabilete ceremonialul
consular.
2. Izvoarele dreptului consular Relaiile consulare, fiind parte a relaiilor internaionale, sint dirijate de ctre normele
de drept internaional. Izvoarele principale ale dreptului consular, care este o ramur a dreptului internaional public,
sint cutuma i tratatul. Izvoare auxiliare sint doctrina i jurisprudena. Diferena dintre izvoarele principale i cele auxiliare
const in faptul, c numai primele au efect juridic obligatoriu, ultimele fiind utilizate doar in calitate de instrumente de
clarificare i interpretare a normelor de drept consular .
Cutuma a aprut i a jucat rol de prim ordin ca izvor al dreptului internaional inc in vremurile strvechi i continu i
pin in prezent s fie un izvor de norme generale care reglementeaz anumite aspecte ale relaiilor consulare. Putem
aduga c, i in condiiile in care exist o codificare a dreptului consular, cutumei iau rmas inc importante aspecte i
ori de cite ori exist o lacun in reglementarea pe care o cuprinde aceasta convenie, se va face apel la soluiile din
dreptul cutumiar.697 Cutuma, de fapt, are un spaiu larg de aplicare guvernind: a) relaiile dintre statele care nu sint pri
la Convenia de la Viena din 1963; b) relaiile dintre statele care nu sint legate prin acorduri bilaterale; c) domeniile
nereglementate convenional; d) relaiile dintre statele care au denunat Convenia de la Viena din 1963 i nu au
reglementri bilaterale in materie.698 Tratatele, atit cele bilaterale cit i cele multilaterale, constituie izvorul principal al
dreptului consular. La etapa actual exist o convenie de codificare, numeroase convenii multilaterale cu caracter
regional i un set enorm de acorduri bilaterale intre statele care intrein relaii consulare .
Acordurile i conveniile internaionale incheiate in scopul reglementrii unei anumite materii (spre exemplu, acordurile
de comer i navigaie, conveniile de asisten juridic etc.), de asemenea pot servi ca izvor al dreptului consular in caz
dac ele conin norme cu privire la atribuiile i prerogativele consulilor. Conveniile consulare bilaterale reglementeaz
relaiile consulare dintre statele respective, prevzind regulile de infiinare a posturilor consulare, statutul i condiiile
de numire i acceptare a personalului acestora, imunitile i privilegiile consulare, funciile consulare etc. Conveniile
menionate creaz un regim juridic special pentru statele respective dezvoltind prevederile Conveniei de la Viena din
1963 i creind norme noi de drept consular .
Tratatele multilaterale sint un izvor important al dreptului consular. Primul acord multilateral in domeniul relaiilor
consulare a fost incheiat la Caracas in anul 1911 de ctre Bolivia, Columbia, Ecuador, Peru i Venezuela .
A urmat apoi Convenia de la Havana din 1928 cu privire la agenii consulari,699 care a fost ratificat de Brazilia, Columbia,
Cuba, Republica Dominican, Ecuador, Statele Unite ale Americei, Statele Unite Mexicane, Nicaragua, Panama, Peru, i
Uruguay. Convenia reglementeaz relaiile consulare i regimul de drept al agentului consular in cazurile absenei unui
acord special intre state .
Procesul de unificare i codificare a normelor de drept consular a continuat i dup al doilea rzboi mondial,
concentrindu-se in cadrul Organizaiei Naiunilor Unite. La 18 decembrie 1961 Adunarea General a O.N.U., indeplinind
sarcina sa de a incuraja dezvoltarea progresiv i codificarea dreptului internaional prevzut de Carta Naiunilor
Unite (art. 13), a hotrit convocarea la Viena, pentru anul 1963, a unei conferine a O.N.U. in scopul elaborrii unei
convenii privind relaiile consulare. Conferina plenipoteniarilor din 92 de state a avut loc la palatul Hofburg din Viena
intre 4 martie i 24 aprilie 1963. La Conferin a fost adoptat Convenia de la Viena cu privire la relaiile consulare din 24
aprilie 1963.700 Textul Conveniei cuprinde un numr de 79 articole, precedat de un preambul, care sint distribuite in 5
capitole. Au fost de asemenea adoptate dou Protocoale adiionale, care reglementeaz jurisdicia obligatorie si,
respectiv, cetenia membrilor personalului consular .
In anul 1967 Consiliul Europei a adoptat Convenia European cu privire la funciile consulare, care poate fi calificat ca
o convenie multilateral regional. Convenia reglementeaz funciile consulare in general i detaliaz funciile de
protecie consular, funcia consular, funciile in materie de navigaie, stare civil etc .
Un important izvor al dreptului consular este legislaia intern a statelor in domeniul respectiv .
3. Stabilirea i ncetarea relaiilor consulare Relaiile consulare se stabilesc intre state suverane, ca subiecte ale
raporturilor internaionale, prin acordul mutual al acestora, exprimat neechivoc.702 Convenia de la Viena cu privire la
relaiile consulare din 1963 prevede in art. 2 c stabilirea relaiilor consulare intre state se face prin consimmint
reciproc. Consimmintul poate fi exprimat direct, printr-un document juridic sub form de acord bilateral sau sub
form de convenie consular. Aceste acte juridice se incheie, de regul, in numele statelor i nu a guvernelor.
Consimmintul poate fi exprimat i implicit, atit prin stabilirea relaiilor diplomatice, dac nu exist o indicaie contrar,
cat i prin acceptul statului de reedin ca statul trimitor s infiineze posturi consulare pe teritoriul su.703 Sunt cazuri
cand acordul de stabilire a relaiilor consulare poate fi incheiat sub forma de schimb de note prin care prile au
convenit s trimit i s primeasc consuli.704 Stabilirea i incetarea relaiilor consulare poate fi o aciune independent
de stabilirea i incetarea relaiilor diplomatice. In principiu, este posibil ca intre dou state s existe relaii diplomatice,
ins s nu existe (pentru o anumit perioad) relaii consulare.705 Concomitent, pot exista relaii consulare intre state in
lipsa relaiilor diplomatice.706 Convenia de la Viena cu privire la relaiile consulare din 1963 in art. 2 al. 3 stabilete c
ruperea relaiilor diplomatice nu atrage dup sine ipso facto ruperea relaiilor consulare. Exemplu poate servi cazul
ruperii relaiilor diplomatice intre Uniunea Sovietic i Statul Israel in 1953, 1956, 1967 i existena relaiilor consulare
intre aceste state (in anumite perioade) pin la restabilirea relaiilor diplomatice in 1991. Suspendarea relaiilor
diplomatice in cazul nerecunoaterii guvernelor aprute la cirma unui stat pe ci neconstituionale, nu are nici o
relevan asupra relaiilor consulare.707 Incetarea relaiilor consulare are loc prin aceleai procedeu prin care au fost
stabilite, adic prin exprimarea consimmintului expres de ctre state. In cazul ruperii relaiilor diplomatice intre dou
state relaiile consulare continu s existe dac nu a fost specificat direct ruperea lor .
Relaiile consulare pot inceta in cazul dispariiei prin ci constituionale a statelor ca subiecte a relaiilor internaionale.
Aceast dispariie poate fi produs prin divizare (cazurile dispariiei URSS, Iugoslaviei, Cehoslovaciei) sau prin unire
(cazurile unirii Siriei cu Egiptul, intre 1958-1961; Senegalului cu Gambia, intre 1982-1989; Tanganiyki cu Zanzibarul, in
1964). Toate aceste cazuri au dus la incetarea relaiilor consulare cu subiectele disprute i stabilirea relaiilor consulare
cu noile subiecte .
Dac unele subiecte de drept internaional dispar din cauza ocuprii ilegale a acestora relaiile consulare pot fi
meninute. Exemplu poate servi cazul cu Estonia, care in 1940 i-a pstrat consulatele la Los Angeles i New York in
pofida pierderii statutului de subiect de drept internaional graie alipirii la fosta Uniune Sovietic. Un caz similar a
avut loc in sec. al XIX-lea, cind Statul Papal i-a meninut consulatele sale in SUA i dup desfiinarea sa, prin ocuparea
de ctre Regatul Italiei in 1870 .
Inchiderea posturilor consulare nu duce in mod automat la incetarea relaiilor consulare .
Prile pot conveni la alte modaliti de a-i reprezenta interesele consulare, inclusiv prin delegarea imputernicirilor
unei tere ri .
4. Exercitarea funciilor consulare Activitatea consular a statelor este reglementat de Convenia de la Viena cu
privire la relaiile consulare din 1963 care, printre altele, in articolul 1 d definiiile terminologiei consulare .
Acest moment este important din cauza utilizrii incorecte in literatura de specialitate a unor termene consulare, spre
exemplu termenul ofier consular708 in loc de funcionar consular, oficiu consular709 in loc de post
consular dup cum este definit in Convenia menionat: a) prin expresia post consular se inelege orice consulat
general, consulat, viceconsulat sau agenie consular; b) prin expresia circumscripie consular se inelege teritoriul
atribuit unui post consular pentru exercitarea funciilor consulare; c) prin expresia ef de post consular se inelege
persoana insrcinat s acioneze in aceast calitate; d) prin expresia funcionar consular se inelege orice persoan,
inclusiv eful de post consular, insrcinat in aceast calitate cu exercitarea funciilor consulare; e) prin expresia angajat
consular se inelege orice persoan angajat in serviciile administrative sau tehnice ale unui post consular; t) prin
expresia membru al personalului de serviciu se inelege orice persoan afectat serviciului casnic al unui post
consular; g) prin expresia membrii postului consular se inelege funcionarii consulari, angajaii consulari i membrii
personalului de serviciu; h) prin expresia membrii personalului consular se inelege funcionarii consulari, cu excepia
efului postului consular, angajaii consulari i membrii personalului de serviciu; i) prin expresia membru al
personalului particular se inelege o persoan folosita in mod exclusiv in serviciul particular al unui membru al postului
consular; j) prin expresia localuri consulare se inelege cldirile sau prile de cldiri i terenul aferent care, indiferent
in a crui proprietate se afl, sint folosite exclusiv pentru postul consular .
k) expresia arhive consulare cuprinde toate hartiile, documentele, corespondena. crile, filmele, benzile de
magnetofon i registrele postului consular, precum i materialul de cifru, fiierele i mobilierul destinate s le protejeze
i s le pstreze .
Funciile consulare sunt exercitate de ctre posturile consulare i, de asemenea, de ctre misiunile diplomatice i
constau in: a) a proteja in statul de reedin interesele statului trimitor i ale cetenilor si, persoane fizice sau
juridice, in limitele admise de dreptul internaional; b) a favoriza dezvoltarea relaiilor comerciale, economice, culturale
i tiinifice intre statul trimitor i statul de reedin i a promova in orice alt mod relaii amicale intre ele in cadrul
dispoziiilor prezentei Convenii; c) a se informa, prin toate mijloacele licite, despre condiiile i evoluia vieii
comerciale, economice, culturale i tiinifice a statului de reedin, a face rapoarte in aceast privin ctre guvernul
statului trimitor i a da informaii persoanelor interesate; d) a elibera paapoarte i documente de cltorie cetenilor
statului trimitor, precum i vize i alte documente corespunztoare persoanelor care doresc s mearg in statul
trimitor; e) a acorda ajutor i asisten cetenilor, persoane fizice i juridice, ai statului trimitor; f) a aciona in
calitate de notar i de ofier de stare civil i a exercita funcii similare, ca i unele funcii de ordin administrativ, in
msura in care legile i regulamentele statului nu se opun la aceasta; g) a apra interesele cetenilor statului trimitor,
persoane fizice sau juridice, in succesiunile de pe teritoriul statului de reedin, in conformitate cu legile i
regulamentele statului de reedin; h) a apra, in limitele fixate de legile i regulamentele statului de reedin,
interesele minorilor i incapabililor, ceteni ai statului trimitor, mai ales atunci cand este cerut instituirea unei tutele
sau curatele cu privire la ei; i) sub rezerva practicilor i procedurilor in vigoare in statul de reedin, a reprezenta pe
cetenii statului trimitor sau a lua msuri in scopul asigurrii reprezentrii lor adecvate in faa tribunalelor sau a altor
autoriti ale statului de reedin pentru a cere, in conformitate cu legile i regulamentele statului de reedin.
adoptare de msuri provizorii in vederea aprrii drepturilor i intereselor acestor ceteni atunci cind, datorit absenei
lor sau din orice alte cauze, ei nu-i pot apra in timp util drepturile i interesele; j) a transmite acte judiciare i
extrajudiciare sau a efectua comisii rogatorii in conformitate cu acordurile internaionale in vigoare sau, in lipsa unor
asemenea acorduri, in orice mod compatibil cu legile i regulamentele statului de reedin; k) a exercita drepturile de
control i de inspecie prevzute de legile i regulamentele statului trimitor asupra navelor maritime i a navelor
f1uviale avand naionalitatea statului trimitor i asupra aeronavelor inmatriculate in acest stat, ca i asupra echipajelor
lor; 1) a acorda asisten navelor i aeronavelor menionate in alineatul k din prezentul articol, precum i echipajelor lor,
a primi declaraiile asupra curselor acestor nave, a examina i a viza documentele de bord i. fr a prejudicia
prerogativele autoritilor statului de reedin, a face anchete privind incidentele survenite in cursul cltoriei i a
reglementa, in msura in care legile i regulamentele statului trimitor autoriz aceasta, divergenele de orice natur
intre cpitan, ofieri i marinari; m) a exercita orice alte funcii incredinate unui post consular de ctre statul trimitor,
care nu sint interzise de legile i regulamentele statului de reedin sau la care statul de reedin nu se opune, sau
care sunt menionate in acordurile internaionale in vigoare intre statul trimitor i statul de reedin .
5. Personalul posturilor consulare Posturile consulare difer dup rang i categorie. Rangul postului consular este in
funcie de clasa efului postului consular. Convenia de la Viena din 1963 stabilete patru clase ale efilor posturilor
consulare (art. 9): a) consuli generali; b) consuli; c) viceconsuli; d) ageni consulari .
Rangul postului consular este echivalent clasei efului postului consular: consulatul general este condus de un consul
general, consulatul este condus de un consul, viceconsulatul este condus de un viceconsul i o agenie consular de
sine stttoare este condus de un agent consular. Doctrina de drept consular reiese, ca in funcie de natura sarcinilor
care necesit s le indeplineasc i de gradul de participare la realizarea scopurilor activitii consulare, membrii
postului consular se impart in trei categorii: personalul consular, personalul tehnico-administrativ i personalul de
serviciu.710 Convenia de la Viena din 1963 (art. 1) distinge patru categorii de personal: a) eful de post consular (
persoana insrcinat sa activeze in aceast calitate); b) funcionarii consulari (orice persoan, inclusiv eful de post
consular, insrcinat in aceasta calitate cu exercitarea funciilor consulare); c) angajaii consulari (persoana angajat in
serviciile administrative sau tehnice ale postului consular); d) membrii personalului de serviciu (orice persoan
afectat serviciului casnic al unui post consular) .
Structura posturilor consulare difer de la ar la ar i este in dependen de necesitatea indeplinirii funciilor
consulare, volumul de servicii acordate in limitele circumscripiei consulare respective i posibilitile financiare ale
statului trimitor. De regul, un post consular include: cancelaria, serviciul vize i paapoarte, serviciul asisten
consular, serviciul economic, serviciul administraie, comunicaii i securitate .
Numirea i admiterea unui ef de post consular este un act care are loc intre dou state. Atit numirea, cit i admiterea
sint acte unilaterale, ins prin specificul realizrii lor, reieind din scopul final al procedurii, ele devin un act internaional
bilateral, care in dreptul internaional se numete raport de numire consular. Raportul numirii consulare este constituit
din doua elemente: a) transmiterea patentei consulare i cererea de admitere a persoanei concrete la exerciiul funciilor
consulare; b) hotrirea statului de reedin de a-l admite pe consulul strin la exercitarea funciilor consulare, care
poart denumirea de exequatur .
In cazul admiterii unui diplomat la exercitarea de funcii consulare exist dou modaliti: a) pentru admiterea
diplomatului in calitate de ef al cancelariei consulare a misiunii diplomatice este necesar o simpl notificare, fcut la
ministerul afacerilor externe al statului de reedin; b) pentru admiterea diplomatului la conducerea temporar a unui
post consular este necesar de obinut gerana consular, care este eliberat in baza unei notificri la ministerul
afacerilor externe al statului de reedin .
Numirea oricrui funcionar consular, in afar de eful de post consular, necesit doar procedura notificrii numirii.
Statul de reedin este in drept s cear statului trimitor ca notificarea s fie efectuat cu suficient timp pin la
numire i prezentarea la post .
Admiterea oricrui funcionar consular, in afar de eful postului consular, este bazat in declararea funcionarului
consular numit ca persoana acceptabil de ctre statul de reedin. In cazul cind statul de reedin declar explicit,
sau las de ineles, c funcionarul consular numit nu este persona grata, statul trimitor este obligat de a revoca
numirea funcionarului respectiv .
Declararea funcionarului consular ca persoan acceptabil poate fi efectuat, in unele cazuri, sub form de eliberare a
vizelor de intrare in ara de reedin.
6. Funcionarii consulari de carier i funcionarii consulari onorifici Exist dou categorii de funcionari consulari:
funcionari consulari de carier i funcionari consulari onorifici.711 In funcie de categoria funcionarilor consulari numii
in calitate de ef al postului consular este determinat i categoria posturilor consulare: un post consular de carier este
condus de un agent consular de carier i un post consular onorific este condus de un agent consular onorific .
In unele state (spre exemplu in Germania) se consider c exist o legtur permanent intre eful de post consular
onorific i instituia ca atare (postul consular onorific), din ce reiese c consimmintul pentru infiinarea unui consulat
onorific este legat de acceptarea persoanei concrete in calitate de consul onorific. In caz de terminare a misiunii
consulului onorific (decedare, renunare la serviciul su, retragerea patentei sau exequaturului etc.) nu se admite
gerana interimar i procedura de numire a unui nou consul onorific este echivalent cu procedura de infiinare a unui
nou consulat onorific .
In alte state (Spania, Romania) se consider c stabilirea posturilor consulare onorifice este independent de procedura
numirii i admiterii efului de post consular, din ce reiese c la un post consular onorific, odat infiinat, va putea fi
numit un alt ef de post consular, fr a relua intreaga procedur de infiinare a postului consular onorific.712 Convenia
de la Viena din 1963 prevede c fiecare stat este liber s hotrasc daca va numi sau va primi funcionari consulari
onorifici (art. 68). Aceast regul cu caracter facultativ a fost fixat in convenie datorit faptului c unele state nu
accept in general instituia consulului onorific. Momentul principal care dirijeaz ne-acceptul menionat este legat de
determinarea statutului juridic al posturilor consulare conduce de consuli onorifici .
Concomitent, Convenia a determinat intr-un capitol special (capitolul III) regulile ce stabilesc regimul aplicabil
funcionarilor consulari onorifici i posturilor consulare conduse de ei .
Astfel, in art. 58 se precizeaz c posturilor consulare conduse de consuli onorifici li se aplic dispoziiile articolelor 28
(inlesniri acordate postului consular), 29 (folosirea drapelului i a stemei naionale), 30 (obinerea de localuri), 34
(libertatea de deplasare), 35(libertatea de comunicare), 36 (comunicarea cu cetenii statului trimitor), 37 (informaii in
caz de deces, tutel sau curatela, de naufragiu sau accident aerian), 39 (drepturi i taxe consulare), 54 (obligaiile
statelor tere), 55 (respectarea legilor i regulamentelor statului de reedin). in articolele 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66,
67 se prevede protecia localurilor consulare, scutirea fiscal a localurilor consulare, inviolabilitatea arhivelor i
documentelor consulare, scutirea vamal, procedura penal i protecia funcionarului consular onorific, scutirea de
inmatriculare a strinilor i de permise de edere, scutirea de prestaii personale .
Articolul 58 (p.3) al Conveniei de la Viena din 1963 dispune c privilegiile i imunitile prevzute in prezenta
convenie nu sint acordate membrilor familiei unui funcionar consular onorific sau unui angajat consular care este
angajat intr-un post consular condus de un funcionar consular onorific. Schimbul de valize consulare intre dou
posturi consulare situate in ri diferite i conduse de funcionari consulari onorifici este admis numai sub rezerva
consimmintului celor dou state de reedin .
7. Drepturi, faciliti, privilegii i imuniti consulare Imunitile i privilegiile consulare sint acele drepturi, inlesniri i
faciliti acordate unui post consular i membrilor acestuia de ctre statul de reedin in scopul asigurrii indeplinirii
eficiente a funciilor lor .
Potrivit prevederilor Conveniei de la Viena cu privire la relaiile consulare din 1963 imunitatile i privilegiile consulare
pot fi clasificate in trei grupuri de norme juridice i anume: a) inlesniri, privilegii i imuniti privind postul consular; b)
faciliti, privilegii i imuniti privind funcionarii consulari de carier i ceilali membri ai postului consular; c)
facilitile, privilegiile i imunitile aplicabile funcionarilor consulari onorifici i posturilor consulare conduse de ei .
In literatura de specialitate713 este dat clasificarea i specificarea imunitilor, inviolabilitilor, privilegiilor, drepturilor i
facilitilor consulare .
Imunitile consulare sint acele drepturi acordate unui post consular i membrilor acestuia de ctre statul de reedin,
potrivit crora acetia sunt exceptai de la jurisdicia local. Imunitatea acordat posturilor consulare poart caracter
funcional, i este de drept procesual .
a) Imunitatea de jurisdicie penal. Spre deosebire de diplomai, care beneficiaz de imunitatea de jurisdicie penal
absolut a statului acreditar, funcionarii consulari i angajaii consulari se bucur doar de imunitatea de jurisdicie penal
funcional i nu pot fi chemai in faa autoritilor judiciare i administrative ale statului de reedin pentru actele
svrite n exercitarea funciilor (art. 43); b) Imunitatea de jurisdicie civil. Funcionarii consulari i angajaii consulari se
bucur de imunitatea de jurisdicie civil funcional, care este chiar mai mic decit cea acordat personalului
administrativ i tehnic al misiunilor diplomatice (art. 43); c) Imunitatea de jurisdicie administrativ. Funcionarii consulari
i angajaii consulari se bucur de imunitatea de jurisdicie administrativ funcional in statul de reedin i nu
beneficiaz de imunitate de jurisdicie administrativ ntr-un stat ter (art. 54); d) Imunitatea de depunere a mrturiei.
Funcionarii consulari i angajaii consulari beneficiaz de imunitatea funcional de depunere a mrturiei, care se bazeaz
pe faptul c, dei ei pot fi chemai s depun mrturie in cursul procedurilor judiciare sau administrative din statul de
reedin, ei nu snt obligai s depun mrturie asupra faptelor care au legtur cu exercitarea funciilor lor i nu sint
obligai s prezinte documentele oficiale. (art. 44); e) Imunitatea de executare a hotrrilor civile. Imunitatea de executare
a hotririlor civile sau administrative, ofer funcionarilor consulari i angajailor consulari o anumit protecie a bunurilor
lor, care este limitat de sfera funcional (art. 45) .
Inviolabilitile consulare sint totalitatea drepturilor acordate unui post consular i personalului acestuia de normele
dreptului internaional, potrivit crora statul de reedin trebuie s interzic autoritilor sale de a dispune, in situaii
anume determinate, luarea msurilor de constrngere fa de sediul postului consular sau fa de personalul consular,
care ar afecta funcionalitatea postului sau libertatea personal a funcionarilor consulari sau care ar aduce atingere
drepturilor personale, necesare indeplinirii oficiale a funciilor .
a) Inviolabilitatea personal a funcionarului consular const in faptul, c in cazurile cind nu beneficiaz de imunitatea de
jurisdicie, el nu poate fi pus in stare de arest sau deteniune preventiv, doar decit in caz de crim grav i in urma unei
hotrri a autoritii judiciare competente (art. 41) .
Angajaii consulari nu beneficiaz de inviolabilitate, intrucit Convenia de la Viena recunoate inviolabilitatea doar
funcionarului consular; b) Inviolabilitatea curierului consular este absolut. Conform prevederilor Conveniei de la Viena
(art. 35 p.5) el nu poate fi supus nici unei forme de arest sau deteniune chiar in cazul sviririi unei crime grave, sau
lurii unei hotrri definitive a autoritii judiciare competente. Curierul consular nu se bucur de imunitate de jurisdicie
.
In cazurile cind valiza consular este incredinat comandantului navei sau aeronavei statului trimitor, el nu este
considerat curier consular. In caz de arestare a comandantului unei nave sau aeronave, valiza consular este inviolabil .
c) Inviolabilitatea sediului postului consular. Localurile consulare, noiune care include cldirile sau prile de cldiri i
terenul aferent, indiferent in a crui proprietate se afl, dar care sint folosite exclusiv pentru postul consular, snt
inviolabile (art. 31) .
Spre deosebire de locuina particular a agentului diplomatic, care se bucur de aceiai ocrotire i de aceiai
inviolabilitate ca i localurile misiunii diplomatice, reedina efului de post consular i locuinele angajailor consulari nu
sunt inviolabile .
d) Inviolabilitatea bunurilor postului consular. Mobilierul, bunurile i mijloacele de transport ale postului consular nu pot fi
rechiziionate.(art. 31, p.4); e) Inviolabilitatea arhivelor i documentelor consulare este absolut. Ele sint inviolabile in orice
moment i in orice loc s-ar gsi. (art. 33). Arhiva cuprinde toate hirtiile, documentele, corespondena, crile, filmele,
benzile de magnetofon, registrele postului consular, cifrul, fiierele i mobilierul destinat s le protejeze sau s le
pstreze (art. 1) .
f) Inviolabilitatea valizei consulare. Valiza consular nu trebuie s fie nici deschis i nici reinut (art. 35, p. 3). Totui, dac
autoritile competente ale statului de reedin au motive serioase s cread c valiza conine alte obiecte decit
corespondena, ele pot cere ca valiza s fie deschis in prezenta lor de ctre un reprezentant autorizat al statului
trimitor. Dac autoritile statului trimitor refuz s satisfac cererea, valiza este inapoiat la locul de origine .
Privilegiile consulare sint inlesnirile sau avantajele juridice acordate de statul de reedin unui post consular sau
personalului acestuia i constau in posibilitatea juridic de a se bucura de anumite beneficii i de a primi anumite
onoruri. In categoria privilegiilor se incadreaz scutirea de taxe i impozite, scutirea de taxe vamale, dreptul de a folosi
comunicarea prin cifru, dreptul de a se servi de curieri speciali i de valiza consular etc .
a) Privilegiile fiscale sint exprimate sub form de scutiri de impozite i taxe. Beneficiaz de aceste privilegii atit localurile
consulare, cit i funcionarii consulari i angajaii consulari (art .
32) .
b) Privilegiile vamale sint desemnate sub forma scutirii de control i taxe vamale. De aceste privilegii beneficiaz postul
consular i funcionarii consulari. Angajaii consulari nu sint scutii de taxe i control vamal, decit cu ocazia primei
instalri (art. 50) .
c) Scutirea de nmatriculare a strinilor i de permisul de edere este un privilegiu de care se bucur funcionarii
consulari i angajaii consulari (art. 46). Scutirea de inmatriculare nu inseamn scutirea de obligaia de a obine viza, in
statele unde exist aceast procedur, i nici dreptul de a rmine pe teritoriul statului de reedin fr a fi notificai
ministerului afacerilor externe al statului de reedin. Funcionarilor consulari i angajailor consulari li se elibereaz, de
regul, carte de identitate care identific statutul lor i dau dreptul de edere in ara de reedin .
d) Scutirea de permise de munc este un privilegiu acordat tuturor membrilor postului consular .
Acest privilegiu nu inseamn altceva decit faptul, c nu este necesar de a obine autorizaie pentru a desfura
activitate la postul consular .
Unele state elibereaz permise de munc membrilor familiei funcionarilor consulari i angajailor consulari, in caz dac
acetea doresc s lucreze pe teritoriul statului de reedin .
In aceste cazuri, persoanele care au primit permise de munc nu beneficiaz de imunitatea de jurisdicie civil i
administrativ .
e) Scutirea de prestaii personale i de orice serviciu de interes public (art. 52) i de obligaia de asigurare social (art. 48) .
Drepturile consulare sint permisiuni juridice acordate de statul de reedin unui post consular sau personalului
consular, care constau in garantarea exercitrii unor aciuni, prevzute de legea statului trimitor, dar care produc efecte
juridice fie in statul de reedin, fie in statul trimitor .
a) Dreptul la arborarea drapelului naional i aezarea scutului cu stema de stat pe cldirea ocupat de ctre postul
consular i pe mijloacele de transport ale postului consular, atunci cand acestea sint folosite in interes de serviciu (art.
29); b) Dreptul de a ncasa taxe consulare stabilite de ctre statul trimitor (art. 39); c) Dreptul de a exporta fr taxe
bunurile succesoriale, in caz de deces al unui membru al postului consular (art. 51) .
Facilitile consulare sunt acele garanii i obligaiuni generale pe care le acord statul de reedin posturilor consulare i
personalului consular in scopul susinerii i nlesnirii desfurrii activitii care le este proprie in condiii ct mai bune .
In categoria facilitilor se incadreaz obligaiunea statului de reedin de a facilita postului consular dobandirea de
terenuri sau cldiri sau procurarea lor in alt mod (art. 30 al Conveniei de la Viena) .
8. Aplicarea drepturilor, facilitilor, imunitilor i privilegiilor consulare Convenia de la Viena cu privire la relaiile
consulare din 1963 determin beneficiarii privilegiilor i imunitilor consulare .
Postul consular este principalul beneficiar al imunitilor i privilegiilor consulare, indiferent de rangul acestuia: consulat
general, consulat, viceconsulat, agenie consular .
eful de post consular nu are imuniti i privilegii speciale. El beneficiaz doar de dou privilegii: a)dreptul de precdere
in cadrul corpului consular i b) dreptul de a arbora drapelul naional al statului trimitor pe cldirea reedinei sale i
pe mijloacele de transport cu ocazia folosirii lor oficial .
Toate categoriile de personal consular beneficiaz de urmtoarele imuniti i privilegii: a) imunitatea de a depune
mrturie, care este legat de faptele oficiale; b) scutirea de permise de munc; c) scutirea de regimul de securitate
social; d) scutirea de prestaii personale .
Funcionarii consulari beneficiaz in plus de inviolabilitate; Funcionarii consulari i angajaii consulari beneficiaz in plus
de: a) imunitile de jurisdicie; b) scutirea de inmatriculare a strinilor i de permis de edere; c) scutiri fiscale; d)
scutirea de taxe vamale i de control vamal .
Angajaii consulari beneficiaz in plus de scutirea de taxe vamale i de control vamal numai cu ocazia primei lor instalri
.
Membrii de familie, care locuiesc impreun cu funcionarii consulari beneficiaz numai de privilegiile urmtoare: a)
scutirea de impozite i taxe fiscale; b) scutirea de taxe vamale i control vamal; c) scutirea de regimul de securitate
social; d) scutirea de prestaii sociale; e) scutirea de inmatriculare a strinilor i de permisele de edere .
Membrii de familie care exercit in statul de reedin o activitate particular cu caracter lucrativ, precum i titularii care
exercit ei insi in statul de reedin o asemenea activitate, nu vor beneficia de privilegii i imuniti .
Persoanele folosite exclusiv n serviciul particular al unui membru al postului consular, in caz dac el nu este cetean al
statului de reedin, beneficiaz de: a) scutirea de permis de munca; b) scutirea de obligaiile privind asigurarea
securitii sociale .
Membrii misiunilor diplomatice in cazul exercitrii funciilor consulare ale misiunii ii pstreaz statutul lor, iar privilegiile i
imunitile continu s fie determinate de regulile dreptului internaional privind relaiile diplomatice .
In cazul cind un membru al personalului diplomatic al misiunii diplomatice a statului trimitor in statul de reedin este
numit gerant interimar, el continu s se bucure de privilegiile i imunitile diplomatice, dac statul de reedin nu se
opune la aceasta .
Gerantului interimar, numit in funcie dintre funcionarii consulari, ii sint aplicabile dispoziiile Conveniei de la Viena din
1963 cu privire la relaiile consulare in aceiai msur ca i efului de post consular in cauz .
Totui, in Convenie se precizeaz: Statul de reedin nu este obligat s acorde unui gerant interimar inlesnirile,
privilegiile i imunitile de care eful de post consular se bucura numai in baza unor condiii pe care gerantul interimar
nu le indeplinete (art. 15, p. 3) .
Postul consular condus de un funcionar consular onorific beneficiaz de urmtoarele inlesniri, privilegii i imuniti, de care
se bucur i posturile consulare de carier: a) inlesniri acordate postului consular pentru activitatea sa (art. 28); b)
Folosirea drapelului i stemei naionale (art.29); c) obinerea de localuri (art. 30); d) libertatea de deplasare (art. 34); e)
libertatea de comunicare (art.35); f) comunicarea cu cetenii statului trimitor (art. 36); g) accesul la informaii in caz
de deces, tutel sau curatel, de naufragiu i de accident aerian (art. 37); h) comunicarea cu autoritile statului de
reedin (38); i) perceperea de drepturi i taxe consulare (art. 39); k) libertatea mijloacelor de comunicare, inclusiv a
curierilor speciali i a cifrului (art.54); Posturile consulare conduse de funcionari consulari onorifici beneficiaz in plus de: a)
dreptul la protecie pentru localurile consulare (art. 59); b) scutirea fiscal a localurilor consulare (art. 60); c)
inviolabilitatea arhivelor (art.61); d) scutiri vamale (art. 62); Funcionarii consulari onorifici se bucur de inlesniri, privilegii
i imuniti de care beneficiaz i funcionarii consulari de carier: a) notificarea cazurilor de arestare, deteniune sau
urmrire (art. 42); b) imunitatea funcional de jurisdicie (art. 43); c) imunitatea de a depune ca martor (art. 44); d)
renunarea la privilegii i imuniti (art. 45); Funcionarii consulari onorifici beneficiaz in plus de: a) protecia din partea
statului de reedin (art. 64); b) scutirea de inmatriculare a strinilor i de permis de edere (art. 65); c) scutiri fiscale
(art. 66); d) scutirea de prestaii personale (art. 67) .
Funcionarii consulari onorifici sint obligai s respecte legile i regulamentele statului de reedin (art. 55) .
Potrivit prevederilor Conveniei de la Viena cu privire la relaiile consulare din 1963 pentru ca o persoana s nu fie
exclus din beneficiul privilegiilor i imnunitilor consulare, trebuie s indeplineasc urmtoarele condiii: 1. Sa aib
calitatea de cetean al statului trimitor .
2. Sa nu aib domiciliu pe teritoriul statului de reedin .
3. Sa nu exercite o ocupaie privat cu caracter lucrativ in statul de reedin .
4. Sa nu fie consul onorific .
Conform art. 53 al Conveniei de la Viena cu privire la relaiile consulare din 1963 orice membru al postului consular
beneficiaz de privilegiile i imunitile respective de la intrarea sa pe teritoriul statului de reedin pentru a ajunge la
post sau, dac se gsete deja pe acest teritoriu, din momentul intrrii sale in funcie la postul consular .
Membrii familiei unui membru al postului consular care locuiesc impreun cu el, precum i membrii personalului su
particular, beneficiaz de privilegiile i imunitile respective, incepind cu una din datele urmtoare: - aceea de cind
membrul respectiv al postului consular se bucur de privilegiile i imunitile prevzute de Convenia de la Viena cu
privire la relaiile consulare; - aceea a intrrii lor pe teritoriul statului de reedin; - aceea la care ei au devenit membri
ai acestei familii sau ai personalului particular respectiv .
Imunitile i privilegiile nceteaz in momentul in care persoana in cauz prsete teritoriul statului de reedin sau,
dup caz, din momentul incetrii calitii de membru al familiei .
Actele oficiale, svirite de un funcionar consular sau un angajat consular in exercitarea funciilor sale, se bucur de
imunitatea de jurisdicie fr limit de timp .
In cazul declarrii unui funcionar consular persona non grata sau ca persoana inacceptabil, sau in caz de conflict armat,
statul de reedin acord un termen rezonabil, la finele cruia inceteaz privilegiile i imunitile. n caz de deces al
unui membru al postului consular, membrii familiei sale care locuiau impreun cu el continu s se bucure de
privilegiile i imunitile de care beneficiaz, pin la prima din datele urmtoare: - aceea la care ei prsesc teritoriul
statului de reedin; - la expirarea unui termen rezonabil care le va fi fost acordat in acest scop .
9. Activitatea consular n Republica Moldova Activitatea consular a Republicii Moldova este exercitat in principiu
de ctre misiunile diplomatice permanente, care au secii sau cancelarii consulare, in care activeaz funcionari consulari
de carier. Modalitile de numire i admitere a funcionarilor consulari de carier sunt efectuate conform inelegerilor
bilaterale i au ca baz prevederile Conveniei de la Viena din 1963,714, cat i prevederile legislaiei naionale.715 I.
Stabilirea i incetarea relaiilor consulare Activitatea consular se realizeaz de misiunile diplomatice i oficiile consulare
ale Republicii Moldova, in baza legislaiei naionale i tratatelor internaionale la care Republica Moldova este rt,
respectandu-se principiul reciprocitii dreptului internaional .
Conform prevederilor art. 6 al Statutului consular Republica Moldova poate infiina i desfiina un oficiu consular sau
schimba clasa acestuia numai cu consimmantul prealabil al statului de reedin .
In lipsa unor tratate internaionale de stabilire a relaiilor consulare stabilirea relaiilor diplomatice presupune i
stabilirea relaiilor consulare .
Ruperea relaiilor diplomatice nu atrage dup sine ruperea relaiilor consulare sau incetarea activitii Oficiului Consular
in statul de reedin .
Sediul Oficiului Consular i circumscripia consular sint stabilite de Ministerul Afacerilor Externe care solicit, prin
canale diplomatice, acordul expres al autoritilor statului de reedin cu privire la infiinarea Oficiului Consular, sediul,
rangul i circumscripia sa consular sau modificarea acestora (art. 10) .
Oficiile consulare ii au sediul in localuri consulare, proprietatea Republicii Moldova sau inchiriate de aceasta. Oficiul
Consular dispune de tampila cu Stema de Stat a Republicii Moldova i denumirea Oficiului Consular in limba de stat a
Republicii Moldova i a statului de reedin. Oficiul Consular este obligat s amplaseze pe localul sediului su scutul cu
Stema de Stat i inscripia cu denumirea oficiului in limba de stat Republicii Moldova i cea a statului de reedin .
Oficiul Consular arboreaz drapelul de stat pe localul su, reedina efului oficiului i mijloa cele de transport folosite in
interes de serviciu, in conformitate cu practica i regulile statului de reedina .
Agenii diplomatici i funcionarii consulari pot fi delegai pentru exercitarea funciilor consulare in cadrul misiunilor
diplomatice i oficiilor consulare conform prevederilor legislaiei in vigoare, ins durata deplasrii nu poate depi
termenul de 3 ani. (art. 85, 86). Termenul de activitate in funcii consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe
dintre dou perioade de activitate in misiunea diplomatic sau Oficiului Consular nu poate fi mai mic de un an .
Activitatea funcionarului consular inceteaz in urmtoarele cazuri: a) rechemarea funcionarului dup expirarea
termenului stabilit prin articolul 15 al Legii cu privire la serviciul diplomatic; b) retragerea exequaturului; c) revocarea
patentei consulare; d) inchiderea Oficiului Consular; e) incetarea relaiilor consulare (art. 88) .
Rechemarea inainte de termen a funcionarului consular se efectueaz in cazurile prevzute de articolul 25 al Legii cu
privire la serviciul diplomatic .
II. Clasele i personalul oficiilor consulare Infiinarea i desfiinarea Oficiului Consular sau schimbarea clasei acestuia sint
iniiate de Ministerul Afacerilor Externe i aprobate prin hotrare de Guvern .
Oficiilor consulare li se atribuie urmtoarele clase: a) clasa 1 - consulat general; b) clasa II - consulat; c) clasa III -
viceconsulat; d) clasa IV - agenie consular (art. 8) .
Oficiile consulare sint conduse, in funcie de clasa deine, de consul general, consul, viceconsul, agent
consular, agent diplomatic, imputernicit cu funcii consulare sau gerant - care poart rspundere pentru activitatea
instituiei conduce .
Consulul general este desemnat i rechemat din funcie prin hotrare de Guvern, la propunerea ministrului afacerilor
externe. efii celorlalte oficii consulare, la propunerea Direciei Generale Consulare, sint numiri i rechemai din funcie
prin ordinul ministrului afacerilor externe .
Pentru funcionarii consulari se stabilesc urmtoarele posturi: a) consul general; b) consul; c) viceconsul; d) agent
consular (art. 17) .
Personalul Oficiului Consular este format din: - funcionarii consulari sau agenii diplomatici imputernicii cu funcii
consulare, care sint angajai permanent la Ministerul Afacerilor Externe; - angajaii consulari, care sint membri ai
personalului consular i care nu unt responsabili de exercitarea funciilor consulare, dar care sint angajai pentru
indeplini atribuii administrative i tehnice; - personalul de serviciu, care pot fi i ceteni ai statului de reedin .
Acordul prealabil al statului de reedin privind numirea efului oficiului, dac prin tratatele internaionale la care
Republica Moldova i statul de reedin sint parte, nu se prevede altfel, este solicitat, prin canale diplomatice, de
Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova .
Dup obinerea acordului statului de reedin, Ministrul Afacerilor Externe semneaz patenta consular, prin care atest
numele i prenumele efului Oficiului Consular, categoria i rangul su, circumscripia consular i sediul Oficiului
Consular, punand sigiliul de stat i o transmite, prin canale diplomatice, Ministerului Afacerilor Externe al statului in
care a fost numit eful Oficiului Consular in vederea obinerii exequaturului. eful Oficiului Consular este admis s-i
exercite funciile printr-o autorizaie numit exequatur, emis de ctre autoritile statului de reedin (art. 22) .
In cazul in care eful Oficiului Consular nu poate s-i exercite funciile sau dac postul de ef al Oficiului Consular a
devenit vacant, Ministerul Afacerilor Externe numete un gerant care va activa, cu titlu provizoriu, in calitate de ef al
oficiului. Ca gerant poate fi numit un funcionar consular al Oficiului Consular respectiv, un agent diplomatic de la
misiunea diplomatic Republicii Moldova din acelai stat sau un funcionar public angajat in funcie diplomatic din
cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova. Ministerul Afacerilor Externe intreprinde msurile necesare
ca numele i prenumele gerantului s fie notificate Ministerului Afacerilor Externe al statului de reedin .
Misiunea diplomatic a Republicii Moldova notific Ministerul Afacerilor Externe al statului de reedin despre: a)
numirea membrilor Oficiului Consular, sosirea lor la Oficiul Consular, plecarea definitiv sau incetarea funciilor lor,
precum i orice alte schimbri privind statutul acestora care pot interveni pe parcursul activitii lor la Oficiul Consular;
b) sosirea i plecarea definitiv a unui membru al familiei funcionarului consular sau dac persoan devine sau
inceteaz de a fi membru al familiei acestuia; c) sosirea i plecarea definitiv a personalului particular; d) angajarea i
concedierea persoanelor care ii au domiciliul in statul de reedin .
In cazul in care Republica Moldova nu are in statul de reedin misiune diplomatic, notificrile menionate sunt
efectuate de ctre Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova .
Direcia General Consular a Ministerului Afacerilor Externe monitorizeaz activitatea consular a misiunilor
diplomatice i oficiilor consulare .
Activitatea funcionarilor consulari este desfurat in conformitate cu prevederile legislaiei Republicii Moldova,
precum i ale ordinelor Ministrului Afacerilor Externe i instruciunilor Direciei Generale Consulare, emise in vederea
aplicrii acestor norme .
Misiunile diplomatice i oficiile consulare prezent sistematic Direciei Generale Consulare rapoarte privind activitatea
sa in domeniul consular, in conformitate cu prevederile art. 28 al Statutului consular .
III. Exercitarea funciilor consulare Funciile consulare sint exercitate de ctre: a) funcionarii consulari in cadrul oficiilor
consulare; b) diplomaii cu funcii consulare din cadrul misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova .
Pe teritoriul Republicii Moldova funciile consulare se exercit de ctre Direcia General Consular a Minisierului
Afacerilor Externe .
Funciile consulare se exercit in cadrul circumscripiei consulare. In cazuri excepionale, funcionarul consular poate, cu
consimmintul statului de reedint, s-i exercite atribuiile i in afara circumscripiei sale consulare .
Republica Moldova, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, dup notificarea de ctre statele interesate i dac
nici unul dintre ele nu se opune in mod expres la aceasta, imputernicete misiune diplomatic sau un oficiu consular
stabilit intr-un stat s-i asume exercitarea funciilor consulare i in alt stat. De asemenea, dac dup recepionarea
notificrii statul de reedin nu are obiecii, misiune diplomatic sau un Oficiu Consular poate exercita funcii
consulare in statul de reedin in numele unui stat ter. Misiunile diplomatice exercit funcii consulare prin seciile
consulare sau prin diplomaii desem nai in acest scop. Misiunea diplomatic nu poate exercita atribuii consulare pe
intreg teri toriul statului de acreditare dac in acest stat exist un Oficiu Consular cu circumscripie stabilit .
Cu consimmantul statului de reedin, oficiile consulare nu vor soluiona cererile persoanelor domiciliate in alte
circumscripii consulare decat in cazuri deosebit de urgente .
Funcionarii consulari, in exercitarea funciilor sale, pot s se adreseze cu demersuri autoritilor locale competente din
cadrul circumscripiei consulare. Ei se pot adresa autoritilor centrale competente ale statului de reedin numai dac
acest lucru este admis de legislaia statului de reedin sau de tratatele internaionale la care Republica Moldova i
respectivul stat sint parte. In caz contrar, se pot adresa autoritilor centrale ale statului de reedin prin intermediul
misiunii diplomatice .
Dac in statul de reedin nu exist misiune diplomatic Republicii Moldova i dac interesele sale nu sint
reprezentate de misiune diplomatic a sa dintr-un stat ter, sau a unui stat ter, Oficiul Consular, cu consimmantul
statului de reedin, poate indeplini aciuni diplomatice i implicit, se pot adresa direct autoritilor centrale.
Indeplinirea acestor aciuni de ctre un Oficiu Consular nu-i confer nici un drept la privilegiile i imunitile
diplomatice, decat in cazurile prevzute de Convenia de la Viena cu privire la relaiile consulare .
Funcionarii consulari sint obligai s sprijine dezvoltarea relaiilor de prietenie intre Republica Moldova i statul de
reedin i s favorizeze dezvoltarea relaiilor bilaterale in domeniul economic, comercial, cultural, tiinific.
Funcionarii consulari vor apra i promova drepturile i interesele Republicii Moldova i ale cetenilor Republicii
Moldova in statul de reedin .
In exercitarea funciilor lor funcionarii consulari se vor conforma prevederilor tratatelor internaionale la
Republica Moldova i statul de reedin sint parte. Indeplinirea funciilor consulare se efectueaz cu respectarea
legislaiei statului de reedin .
Activitatea de informare consular are drept scop promovarea i aprarea intereselor naionale, realizarea obiectivelor
politicii externe i interne statului, precum i favorizarea participrii Republicii Moldova la viaa internaional.
Activitatea de informare consular trebuie s contribuie la lrgirea cadrului juridic bilateral i multilateral, la asigurarea
dreptului cetenilor moldoveni, la tratament egal cu cetenii altor state .
In cadrul circumscripiei consulare, funcionarii consulari sprijin dezvoltarea relaiilor comerciale, economice, culturale,
tiinifice i turistice cu statul de reedin, cu respectarea prevederilor tratatelor internaionale in vigoare .
Funcionarul consular sprijin comerul i cooperarea economic prin aciuni de prospectare, propagand i promovare
in mediile de afaceri sau mas-media a intereselor Republicii Moldova, asigurand condiii favorabile atat agenilor
economici ai Republicii Moldova, cit i dezvoltrii ansamblului relaiilor cu statul de reedin .
In activitatea sa funcionarul consular sprijin agenii de afaceri, firmele i companiile strine s fac investiii de capital
in Republica Moldova, s infiineze reprezentane, firme sau birouri ale acestora, s incurajeze exporturile de produse
ale Republicii Moldova, s dezvolte cooperarea economic i tehnico-tiinific .
In domeniile cultural-tiinific i de pres, funcionarul consular sprijin derularea acordurilor culturale, programele de
aplicare a lor, cunoaterea i prezentarea valorilor culturii, tiinei i invmantului, participarea la manifestri in statul
de reedin - festivaluri, congrese, reuniuni, expoziii, targuri de cri etc .
Funcionarul consular acord, in conformitate cu normele i principiile dreptului internaional, asisten in protecia
drepturilor i intereselor cetenilor Republicii Moldova, care nu posed cetenia statului de reedin, in calitatea sa
oficial de organ al statului investit i recunoscut cu astfel de funcii .
Asistena i protecia respectiv se acord in caz de imbolnviri grave, urgene medicale, decese, accidente de
circulaie, pierdere, furt sau deteriorarea paaportului, permiselor de conducere i certificatelor de inmatriculare
vehiculelor, reineri, arestri, limitarea in orice alt mod a libertii personale in statul de reedin i in alte situaii .
Funcionarul consular este obligat s intervin la autoritile statului de reedin pentru instituirea tutelei sau curatelei
in favoarea minorilor i persoanelor cu handicap, ceteni ai Republicii Moldova aflai in statul de reedin .
Funcionarul consular are dreptul de a comunica cu cetenii Republicii Moldova privai de libertate, cu respectarea
tratatelor internaionale i a legislaiei statului de reedin. El are dreptul s intervin la autoriti pentru numirea de
avocai din oficiu i de interprei i pentru ca acetia s se bucure de drepturile procesuale prevzute de legislaia
statului de reedin .
Funcionarul consular este obligat s acioneze pentru aprarea drepturilor i intereselor patrimoniale ale Republicii
Moldova i ale cetenilor si, cu respectarea legilor i procedurilor in vigoare ale statului de reedin i prevederilor
tratatelor internaionale. In acest scop, el va interveni pe lang autoritile statului de reedin in vederea lurii
msurilor de conservare i administrare a bunurilor, stabilirea regimului lor juridic, intabulare a dreptului de proprietate
in registrele de la locul siturii lor. In caz de litigii el va recomanda avocai i va sprijini pregtirea aprrii, procurarea
de documente oficiale, efectuarea de traduceri, legalizri etc .
Activitatea notarial a misiunilor diplomatice i a oficiilor consulare ale Republicii Moldova se desfoar conform
legislaiei Republicii Moldova i tratatelor internaionale la care ea este rt, precum i potrivit uzanelor
internaionale .
La cererea persoanelor fizice, avand cetenia Republicii Moldova, precum i a persoanelor ei juridice, misiunile
diplomatice i oficiile consulare ale Republicii Moldova indeplinesc urmtoarele acte notariale: a) redactarea actelor i a
proceselor-verbale in vederea autentificrii sau legalizrii semnturii; b) autentificarea actelor; c) legalizarea
semnturilor; d) certificarea datei de prezentare a actelor de ctre pri; e) certificarea unor fapte; f) legalizarea de copii
de pe documente; g) efectuarea i legalizarea traducerilor; h) primirea la pstrare a actelor i documentelor prezentate
de pri; i) eliberarea de copii de pe actele notariale intocmite de misiunile diplomatice sau oficiile consulare; j) alte
acte prevzute de lege .
Legalizarea semnturilor, legalizarea de copii de pe documente i efectuarea i legalizarea traducerilor pot fi indeplinite
de ctre misiunile diplomatice i oficiile consulare i la cererea persoanelor fizice sau juridice strine, dac aceste aciuni
nu coniravin legislaiei statului de reedin .
Actele notariale se perfecteaz la sediile misiunilor diplomatice sau ale oficiiior consulare, la bordul navelor i
aeronavelor sub pavilionul Republicii Moldova, care acioneaz in raza de activitate a acestor organe, precum i, in
cazuri excepionale, la domiciliul ceteanului Republicii Moldova ori in alt loc dac acest lucru este permis de tratatele
internaionale la care Republica Moldova i statul de reedin sint parte sau dac legislaia acesteia permite.
Funcionarii consulari sint oblugai s perfecteze acte de stare civil in baza legislaiei Republicii Moldova, tratatelor
internaionale la care Republica Moldova este parte, iar in lipsa reglementrilor respective doar in msura in care
legislaia statului de reedin permite acest lucru .
In confonnitate cu prevederile Legii privind actele de stare Civil nr. 100-XV din 26 aprilie 2001, funcionarul consular
va inregistra actele de stare civil privind cetenii Republicii Moldova, produse in strintate i va elibera acte de stare
civil, dup caz, de natere, de cstorie, de schimbare a numelui, prenumelui, de divor sau de deces .
Funcionarul consular are dreptul de a incheia, in temeiul legii, cstorii intre doi ceteni ai Republicii Moldova sau
intre un cetean moldovean i un cetean sirin, dac tratatele internaionale la Republica Moldova este parte
prevd aceasta, iar legislaia statului de reedin permite .
Funcionarul consular are dreptul de a indeplini funcii in materie de cetenie, in temeiul legislaiei Republicii Moldova
i a tratatelor internaionale la care Republica Moldova este parte .
In temeiul legii funcionarii consulari sint obligai s primeasc spre examinare: a) cereri de redobindire a ceteniei
Republicii Moldova de la fotii ceteni moldoveni; b) cereri de renunare la cetenia Republicii Moldova de la
persoane care deja au dobindit cetenia unui alt stat sau prezint garania dobindirii ceteniei unui alt stat, dovedite
cu acte oficiale i care indeplinesc celelalte cerine legale;, c) cerere de acordare a ceteniei Republicii Moldova .
Aceste cereri sint transmise in ar spre a fi soluionate de ctre autoritile abilitaie prin lege .
Persoanele , la cerere, au redobindit cetenia Republicii Moldova, in condiiile legii, cu pstrarea domiciliului in
strintate, vor depune jurmintul de credint in faa efului misiunii diplomatice sau a Oficiul Consular al Republicii
Moldova din ara in care domiciliaz .
Funcionarii consulari au dreptul de a elibera, la cerere, in caz de necesitate, certificaie privind apartenena sau
neapartenena la cetenia Republicii Moldova pentru cetenii moldoveni sau fotii ceteni ai rii noastre aflai in
strintate .
Atribuiile privind procurarea i transmiterea de acte judiciare i extrajudiciare se indeplinesc in conformitate cu
legislaia in vigoare a Republicii Moldova i tratatelor internaionale .
Actele judiciare se transmit pe cale diplomatic, cu excepia cazului in care, prin tratatele internaionale la care
Republica Moldova este parte, s-a stabilit un alt mod de transmitere in strintate a unor acte, precum: citaii, copii sau
extrase de pe aciuni, comisii rogatorii in materie civil sau penal, cereri de extrdare i altele .
Funcionarul consular are dreptul de a inmana direct sau de a transmite prin pot cetenilor Republicii Moldova,
domiciliai in statul de reedin, citaiile i copiile de pe aciunile primite de la instanele judectoreti ale Republicii
Moldova, dac legislaia statului de reedin permite. De asemenea, funcionarul consular poate inmana citaiile i
copiile de pe aciuni, membrilor misiunilor diplomatice i a oficiilor consulare ale Republicii Moldova, funcionarilor
moldoveni la organizaiile internaionale, precum i membrilor familiilor acestora care locuiesc impreun cu ei .
Funcionarul consular, la cererea cetenilor Republicii Moldova i fotilor ceteni moldoveni aflai in statul de
reedin, pot primi i transmite in ar, spre soluionare, cererile privind procurarea actelor de stare civil, de vechime
in munc, de studii, certificate de cazier judiciar i altele. De asemenea, funcionarul consular poate primi astfel de
cereri i de la alte persoane, dac legislaia statului de reedin permite .
Atribuiile funcionarului consular in problemele de transport naval, aerian, rutier i feroviar sint exercitate in
conformitate cu legislaia Republicii Moldova i cu tratatele internaionale la care Republica Moldova este rt. In
materie de navigaie aerian funcionarul consular poate obine, pe cale diplomatic, de la autoritile statului de
reedin autorizaii prealabile pentru survolarea spaiului aerian sau pentru a ateriza pe teritoriul acestuia, in cazul
aeronavelor moldoveneti execut zboruri ne comerciale sau prezideniale, parlamentare, guvernamentale,
transporturi de trupe, tehnic militar, armament i altele asemntoare. De asemenea, funcionarul consular acord
asisten i protecie aeronavelor, echipajului i pasagerilor ori de cate ori imprejurrile cer .
Funcionarul consular este obligat s sprijine personalul, pasagerii i incrctura in transporturile internaionale
feroviare i rutiere de mrfuri i de cltori. In caz de accidente de circulaie va interveni la autoritile statului de
reedin pentru acorda primul ajutor in funcie de situaiile in se afl .
Funcionarul consular poate elibera, in condiiile legii, cetenilor Republicii Moldova i apatrizilor domiciliai in ar
paapoarte, vor prelungi valabilitatea acestora, precum i in cazul pierderii, furtului sau deteriorrii lor va elibera
documente de intoarcere in ar (titluri de cltorie) .
Funcionarul consular poate elibera vize de intrare-ieire, in conformitate cu legislaia in vigoare, cetenilor strini
se deplaseaz in teritoriul Republicii Moldova in interes oficial, de afaceri, particular, turistic, la studii sau pentru
desfurarea de activiti lucrative .
Funcionarul consular, cu respectarea normelor stabilite, poate negocia cu autoritile statului de reedin posibilitatea
incheierii tratatelor internaionale bilaterale privind facilitarea cltoriilor reciproce a cetenilor ambelor state i
abolirea regimului de vize .
In scopul unei cunoateri mai bune a realitilor existente, a culturii i tradiiilor statului de reedin, stabilirii
nemijlocite a contactelor cu cetenii Republicii Moldova, precum i cu persoanele fizice si juridice ale statului de
reedin, funcionarii consulari au dreptul de a intreprinde, cel puin dat pe an, tururi ale circumscripiei consulare .
Funcionarul consular are dreptul de a indeplini orice alt funcie, dat prin lege, dac nu se contravine reglementrilor
statului de reedin sau tratatelor internaionale la care Republica Moldova este parte .
Pentru efectuarea aciunilor consulare se percep taxe consulare stabilite prin actele normative ale Republicii Moldova.
In cazurile respective se percep i pli pentru restituirea unor cheltuieli aferente exercitrii aciunilor consulare. Modul
de determinare, incasare, decontare, eviden i utilizare a acestor sume bneti se stabilete in conformitate cu
Regulamentul aprobat de Ministerul Afacerilor Externe, in comun cu Ministerul Finanelor .
IV. Funcionarii consulari onorifici Conform prevederilor art. 81 al Statutului consular Republica Moldova recunoate
institutul funcionarilor consulari onorifici .
Ministerul Afacerilor Externe, cu acordul autoritilor competente ale Statului de reedin, poate imputernici un
funcionar consular onorific cu exercitarea funciilor consulare stipulate in Capitolul III al Statutului consular al
Republicii Moldova. In cadrul Oficiului Consular onorific al Republicii Moldova, in cazul in care este recepionat acordul
prealabil al statului de reedin, pentru efectuarea atribuiilor consulare poate fi delegat un funcionar consular din
cadrul Ministerului Afacerilor Externe .
Toate rechizitele unui oficiu consular onorific, perfectate de ctre un funcionar consular onorific, inainte de fi
utilizate urmeaz s fie coordonate cu Direcia General Consular a Ministerului Afacerilor Externe. Numirea i
activitatea funcionarilor consulari onorifici ai Republicii Moldova este reglementat de Regulamentul Ministerului
Afacerilor Externe privind Consulul Onorific al Republicii Moldova.