Sunteți pe pagina 1din 65

Tema proiectului

S se proiecteze un dispozitiv special in faza de documentatie de executie, pentru


prinderea pisei din desenul de mai jos, la prelucrarea prin strunjire a suprafetei marcate, in
condiii in care prelucrea se face pe un strung SNA-450, programul anual de fabricaie
fiind de 50000 bucai pe an.

1
E1. ANALIZA TEMEI DE PRIECTARE. INFORMAREA INIIAL.
STABILIREA DATELOR INIIALE

F1.1. Analiza temei de proiectare


Se cere proiectarea unui component al sistemului tehnologic care sa permita orientarea-
pozitionarea si fixarea piesei la o operaie de prelucrare prin strunjire.
Proiectul trebuie realizat in faza DE, adica trebuie elaborat atat desenul de ansamblu cat si
desenele reperelor principale. Dat fiind programul anual de producie, de 50000 buc pe an, se poate
aprecia, conform indicaiilor din literatura de specialitate, c producia are un caracter de serie mijlocie si
prin urmare, dispozitivele de proiectat pot avea o complexitate medie.
Piesa ce trebuie prelucrata este de complexitate medie, facand parte din categoria pieselor de
revolutie, fiind vorba de o strunjire de degrosare;
F1.2. Informarea iniial

Din analiza literaturii de specialitate de baz [GOJINECHI N. i GHERGHEL N., Proiectarea


dispozitivelor, Vol. 1. Inst. Politehn. Iai, 1983], [GHERGHEL N., Construcia i exploatarea dispozitivelor, vol.
1 2, Inst. Politehn. Iai, 1981],[ ],[ ], rezult ca pentru rezolvarea temei de proiectare ar putea fi utilizate
integral sau prin modificari sau adoptare, inversare, solutiile prezentate sintetic in tabelul de mai jos:

Nr. Denumirea
Schia soluiei constructiv-funcionale Sursa
Crt. soluiei

Mecanism de
Numarul lucrarii [1]
centrare i
strngere cu
canal n
1 spriral Pg. 35
Arhimede i
flci radiale Fig. 7.13
glisante

2
Mecanism
de centrare Numarul lucrarii [1]
i strngere
cu prghii,
2 Pg. 54
pan
multipl i 2
flci de Fig. 7.24.
prindere

Numarul lucrarii [2]


Bucsa elastica
3 bilaterala
Fig. 4.18,c
Pag 281

Numarul lucrarii [3]


Mecanism
de centrare
4 i stngere Pg. 262
cu role
Fig. 4.6.

3
Numarul lucrarii [1]
Dorn cu
pene,
5 cuprindere
pe flansa
Pg. 786

Dorn Numarul lucrarii [2]


autocentrant
cu buc
6 elastic
pentru piese Fig. 4.18,a
scurte. Pag 281

7 Orientare, pozitionare si fixare in universal

4
F1.3. Stabilirea datelor iniiale

Datele iniiale necesare proectrii dispozitivelor

1. Date legate de pies:

piesa de prelucrat constituie o piesa cilindrica, in trepte, de revolutie de complexitate medie;


materialul
in tema de proiectare este indicat ca material pentru piesa OLC 45,
din STAS 880-60 rezulta urmatoarele caracteristici ale materialului piesei
C = 0,42 %, Mn = 0,50 % Si = 0,17 % P = 0,04 % S = 0,045 %;
caracteristici fizice: masa specifica = 7845 kg/m3, conductivitatea termica = 24,65
W/mC la temperatura T = 1000 C
caracteristici mecanice:pentru un diametru intre 26 40 mm, rezistenta mecanica
Rm=590N/mm2, iar alungirea la rupere A5 = 8 %;
dimensiuni: masa 1,648 kg; volumul = 212585,292 mm^3
caracteristicile suprafeei de prelucrat:
profilele de prelucrat sunt doua suprafete cilindrice exterioare si doua suprafete plane
circulare;
dimensiunile celor doua suprafete cilindrice exterioare de prelucrat au diametrele de 80
mm si respectiv 70 mm, iar suprafetele plane circulare au o latime de 5 mm: un diametru maxim
de 80 mm si un diametru minim de 70 mm;
2. Date legate de scul:
tipul sculei: cutit de strung pentru degrosat;
notare tipul placutei de CMS este TNMG
dimensiuni ale prii active : se vor utiliza placute din CMS triunghiulare fixate mecanic; unghiul
de atac principal k = 90 grade, lungimea muchiei active este de 12 mm;
metoda de prindere a sculei este fixarea in dispozitivul port cutit aflat pe papusa mobila:

STAS 6382-80
5
3. Date legate de maina-unealt:

6
4. Date legate de verificatoare (mijloace/ echipamente de control):
subler
micrometru
rugozimetru
echipament de control al abaterilor alcatuit din: placa de control, comparator cu cadran
Micrometru de exterior L = 150, precizie 0.05mm
ubler de exterior L = 25mm, precizie 0.1mm
Abaterea de la paralelism a dou suprafee plane este definit ca diferena distanelor dintre planele
adiacente n limitele lungimii de referin
5. Date legate de accesorii:

7
8
9
6. Date legate de instalaiile de ridicat i transportat:
piesa fiind de dimensiuni reduse nu este necesar prezenta unei instalaii de ridicat si transportat.
Date legate de accesorii

- trus de chei;
- pomp + instalaie de racire ungere;
- set de cuite de strunjire longitudinal, frontal, interioar;
- lampa de iluminat;
7. Date legate de regimul de lucru:
- adosul de prelucrare la strunjirea suprafeei frontale este de 0,7mm, iar la strunjirea longitudinal
este de 1,1mm
- scula execut o singur trecere pe suprafaa de prelucrat;
- adncimea de achiere este egal cu adaosul de prelucrare;
- avansul este s = 0,3mm/rot;
- viteza de avans
- viteza de aschiere
- Turatie
- Conditii de racire ungere
- Forma asciei

10
E2. ELABORAREA STUDIULUI TEHNICO-ECONOMIC (S.T.-
E). STABILIREA SOLUIEI DE PRINCIPIU (ANASAMBLU) A
DISPOZITIVULUI

F2.1. Stabilirea schemei optime de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.), ce


va sta la baza proiectrii dispozitivului

Schema optim de de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.) reprezint acea schem tehnic
posibil, care asigur obinerea condiiilor de precizie dimensional/ geometric impuse prin tem i
conduce la costul minim al operaiei.
Aceast faz presupune parcurgerea urmtoarelor activiti:

A2.1.1. Stabilirea schemelor de de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.)


tehnic posibile

1. Prelucrarea cu o singura scula a piesei din aceeasi prindere

Avantaje: strangere uniforma a piesei;


nu necesita dispozitiv de prindere multiplu a sculelor(fiind utilizata o scula)
timpi ajutatori de orientare-strangere scazuti;
costul scazut al sculei;
nu necesita dispozitiv de prindere a piesei complex
Dezavantaje: necesita dispozitiv de prindere a piesei;
grad scazut de utilizare a puteri masinii unealta;
scade durabilitatea sculei;
productivitate scazuta;
11
2. Prelucrarea succesiva cu o singura scula a doua sau mai multe piese din
aceeasi prindere

Avantaje: strangere uniforma a pieselor;


grad ridicat de utilizare a puteri masinii unealte;
costul scazut al sculelor;
productivitate ridicata;
Dezavantaje: necesita dispozitiv de prindere a piesei;
scade durabilitatea sculei
timp de prelucrare mare
timpi ajutatori de orientare-pozitionare si strangere ridicati;

3. Prelucrarea cu mai multe scule a doua sau mai multe piese din aceeasi
prindere

Avantaje: strangere uniforma a pieselor;


grad ridicat de utilizare a puteri masinii unealte;
12
costul scazut al sculelor;
productivitate ridicata;
Dezavantaje: necesita dispozitiv de prindere a piesei;
necesita dispozitiv de prindere multiplu a sculelor;
costul ridicat al sculelor;
timpi ajutatori de orientare-pozitionare si strangere ridicati;

4 Prelucrarea cu doua scule a piesei dintr-o singura prindere; piesa este


orientata si fixata pe dispozitivul de proiectat

Avantaje strangere uniforma a pieselor;


costul scazut al sculelor;
strangere uniforma a pieselor;
timpi ajutatori de orientare-pozitionare si strangere scazut;

Dezavantaje: necesita dispozitiv de prindere a piesei;


scade durabilitatea sculei;
productivitate scazuta;

13
A2.1.2. Alegerea schemei optime de prelucrare, control sau asamblare

Nr. Criteriul Unitati partiale pentru SP-TP


Crt. numarul:
1 2 3 4 5
1. Precizia suprafetelor prelucrate 10 10 10 10
2. Gradul de uniformitate a strangerii pieselor 10 10 10 10
3. Gradul de utilizare a puter disponibile a MU 7 7 7 7
4. Timpi ajutatori de OP si S 10 10 6 8
5. Necesitatea dispozitivului de prindere multiplu a sculelor 0 0 5 0
6. Durabilitatea sculei 7 7 10 10
7. Necesitatea folosirii dispozitivului de prindere multipla a 7 10 5 7
pieselor
8. Costul sculelor 10 8 4 10
61 62 57 62

Adoptam ca si schema optima de prelucrare varianta numarul 4: Prelucrarea


cu doua scule a piesei dintr-o prindere; piesa este orientata si fixata pe dispozitivul
de proiectat

14
F2.4. Stabilirea dispozitivului existent sau care poate fi achiziionat n timpul
disponibil i poate fi folosit

Pozitia piesei Orizontala


diispozitivuluiSchema optima de prelucrare ce sta la baza proiectari

Modul de prelucrare al
suprafetelor de acelasi tip sau de
tip diferit
Numarul Cu o scula _
pieselor
1. prelucrate Cu mai multe 2
simultan scule
Numarul Pe un rand 1
pieselor Pe mai multe
prelucrate din randuri
aceeasi prindere
Numarul posturilor de lucru 1

2. Mod de manipulare a pieselor la introducerea si Cu o mana, de catre muncitor


scoaterea in/ din dispozitiv
3. Calificarea operatorului ce va deservi dispozitivul Categoria a-3-a
4. Gradul de dezvoltare a documentatiei ce urmeaza Documentatia de executie
a fi elaborate
5. Elemente componente ale dispozitivului ce trebuie Elemente de orientare
executate cu o precizie ridicata Elemente de strangere
6. Numarul de dispozitive necesare 1

15
E3. ELABORAREA SCHEMEI OPTIME DE ORIENTARE-POTZIIONARE I PROIECTAREA ELEMENTELOR DE
ORIENTARE-POTZIIONARE SAU DE ORIENTARE-POTZIIONARE I STRNGERE (REAZEMELOR)

F3.1. Elaborarea schemelor de orientare-potziionare tehnic posibile (SOP-TP)

A3.1.1. Elaborarea schiei operaiei sau fazei pentru care se proiecteaz dispozitivul

Elaborarea schiei operaiei sau fazei pentru care se proiecteaz dispozitivul

16
A3.1.2. Evidenierea condiiilor de precizie (C) impuse suprafeelor de prelucrat, controlat, asamblat etc.
Identificarea conditiilor de precizie impuse suprafetelor de prelucrat:

Suprafata A:

Suprafata B:

A3.1.3 Identificarea conditiilor de precizie determinante:

Pentru suprafata A:

este CD1

este CD2

Pentru suprafata B: este CD3

3.1.4. Stabilirea gradelor de libertate ce trebuie inlaturate prin orientare pozitionare

17
Conditii (C) Gradele de libertate ale piesei
Translatii Rotatii
Tx Ty Tz Rx Ry Rz
+ + +
Conditii de precizie
determinate (CD)

+ + + +

+ +

Asigurarea inchideri fortelor de + + + + + +


aschiere, centrifugale, de inertie si
suplimentare

de strangere prin elementele de


Conditii

orientare sau de orientare si


strangere
Limitarea zonei de lucru a + + + + + +
sculelelor aschietoare (a cursei
avansurilor), pentru cresterea
productivitatii prelucrarii
Total conditii +
Tipul schemei de orientare necesara Orientare cu motivatie tehnico-economica,
incompleta

18
A3.1.5. Alegerea suprafeelor de orientare-poziionare ale pieselor
Numarul, tipil, forma, Notarea Daca este sau Daca se Justificare
pozitia, si marimea conform nu suprafata alege sau
schitei de nu ca
elementelor geometrice operatiei determinare suprafata
ale piesei ce ar putea sau fazei a bazelor de de
servi ca suprafete de cotare orientare
orientare
O suprafata cilindrica C DA DA Este suprafata determinanta a
interioara bazelor de cotare
Asigura stabilitatea piesei pe
suprafetele de orientare
O suprafata plana E DA DA Este suprafata determinanta a
inelara bazelor de cotare
O suprafata cilindrica F DA DA Este suprafata determinanta a
exterioara bazelor de cotare
Asigura stabilitatea piesei pe
suprafetele de orientare
O suprafata plana I DA NU Este suprafata determinanta a
inelara bazelor de cotare

19
A3.1.6. Evidenierea elementelor de orientare-poziionare sau de orientare-
poziionare i strngere ale dispozitivului (reazemelor) ce pot fi utilizate pentru
materializarea orientrii-poziionrii pe suprafeele de orientare-poziionare alese
ale pieselor, precum i a simbolurilor acestora

[1] dorn (bolt) rigid lung tesit (frezat) fix;


[2] mecanism de centrare sau centrare strangere in varianta de menghina cu falci
normale ;
[3] mecanism de centrare sau centrare strangere in varianta de mandrina: parghii falci,
plunjere, pene, bile, role, bucse elastice, inele elastice, etc.;
[4] dorn (bolt) rigid scurt fix;
[5] reazem plan;

20
21
Utiliti pariale pentru schemele de orientare tehnic acceptabile (S.O. T.A.)
1 2 3 4
uik uik uik uik
Nr. crt.

Criteriul
ujk ujk ujk ujk

1 Grad de normalizare a
5 6 3 14 6 7 2 15 6 5 11 5 5 3 13
reazemelor
2 Complexitate constructiv
9 40 6 45 7 8 9 21 6 2 8 3 2 9 20
a reazemelor
3 Uurina asamblrii 6 6 6 18 8 8 5 21 3 4 7 5 8 6 19
4 Tehnologicitatea 9 12 4 25 9 7 6 22 5 2 7 4 8 9 21
5 Rezistena la uzur 5 5 7 17 6 3 9 18 8 3 11 4 6 6 16
6 Uurina accesului sculei la
6 7 3 16 5 8 6 19 3 7 10 8 8 4 20
supraf. de prelucr.
7 Uurina evacurii
3 5 5 13 8 2 9 19 9 9 18 3 5 7 15
achiilor
8 Uurina curirii
4 4 7 15 3 2 9 14 7 6 13 8 4 7 19
dispozitivelor
9 Manevrabilitate 6 7 4 18 5 8 6 19 3 7 10 8 7 4 19
10 Grad de securitate a muncii 8 3 4 15 7 6 7 19 9 9 18 8 5 4 17
11 Grad de adaptabilitate la
5 8 5 18 8 6 3 17 9 5 14 3 9 2 14
schimbarea prod.
12 Uurina exploatrii 8 6 7 21 7 5 9 21 6 6 12 3 8 9 20
13 Uurina ntreinerii i
3 8 9 20 7 5 8 19 6 4 10 7 3 5 15
reparrii
14 Timpii de introducere i de
scoatere a pieselor de pe 5 5 7 17 4 9 4 17 9 7 16 9 4 4 17
reazem
15 Timpul necesar proiectrii
6 6 8 20 8 8 5 21 3 4 7 6 8 6 20
r
16 Timpul necesar execuiei r 8 5 4 17 7 6 7 19 9 9 18 8 5 4 17
Utiliti totale (globale) 96 133 90 319 105 98 104 307 101 94 195 92 101 89 276

22
A3.1.7. Stabilirea schemelor de orientare-poziionare tehnic posibile (SOP-TP)

Selectarea SOP-TP se face pe baza unor criterii de natura tehnica dintre care mentionam:
posibilitatea introducerii si scoaterii usoare de pe reazem a tuturor pieselor din lot;
fiecare combinatie sa duca la inlaturarea gradelor de libertate cerute;

Nr. Schema de orientare tehnic posibila Gradele de libertate


crt. SO-TP inlaturate piesei prin
orientare
Translatii Rotatii
Tx Ty Tz Rx Ry Rz
1.

2.

23
3.

4.

24
F3.2. Stabilirea schemelor de orientare-poziionare tehnic acceptabile SOP-TA

A3.2.1. Determinarea abaterilor de orientare-poziionare admisibile Aopa

Conditia de precizie Toleranta Relatia de calcul a Eroarea maxima de


determinanta(CD) in orientare la conditia
conditia oa(CD)
CD- TCD CD oa [mm]
0.1 1 0.05
e oa = TCD
2
0.02 1 0.01
e oa = TCD
2
0.01 1 0.005
e oa = TCD
2

Bibliografie:
Tolerante STAS 6265-82

Ajustaje STAS 2300-88

25
A3.2.2. Determinarea abaterilor de orientare-poziionare Aop
A3.2.3. Compararea abaterilor (erorilor) de orientare-poziionare Aop cu
abaterile (erorile) de orientare-poziionare admisibile Aopa i stabilirea schemelor de
orientare-poziionare tehnic acceptabile SOP-TA

Nr Schema de orientare tehnic posibila Conditia de precizie Relatia Valoar Valoare Daca
. (SO-TP) determinanta (C.D) de calcul ea lui a lui SO-
crt a erorii or(C oa(C TP
. de D) D) este
orientare [mm] [mm] SO-
reale TA
or(CD) (DA,
NU)
1. e oR = 0 0 0.05

e oR = 0 0 0.01

e oR = 0 0 0.005
NU

2. e oR = 0 0 0.05

e oR = 0 0 0.01

e oR = 0 0 0.005
NU

3. e oR = 0 0 0.05

e oR = 0 0 0.01

26
e oR = 0 0 0.005

NU

4. e oR = 0 0 0.05

e oR = 0 0 0.01

e oR = 0 0 0.005
DA

27
F3.3. Stabilirea schemei optime de orientare-poziionare SOP-O

28
F3.4. Proiectarea reazemelor alese pentru materializarea schemei optime
de orientare-poziionare

A3.4.1. Stabilirea soluiilor (variantelor) de reazeme ce pot fi utilizate


reazemul plan mbrac urmtoarele soluii principale:
1.1. cepuri;
1.2. plcue (plci);
1.3. inele de orientare-poziionare;
1.4. guler dorn (corp dispozitiv);
mecanismul de centrare-strngere extensibil de tip dorn mbrac urmtoarele soluii de baz:
2.1. cu elemente de centrare-strngere rigide:
2.1.1. cu pene (lamele);
2.1.2. cu prghii (bride);
2.1.3. cu plunjire (tije);
2.1.4. cu flci (bacuri);
2.2. cu elemente de centrare-strngere elastice:
2.2.1 cu memrbrane elastice (diafragme) cu flci
2.2.2.cu buce elastice cu netede (cu perei subiri);
2.2.3. cu buce elastice secionate (crestate; cu lamele; cu flci);
2.2.4. cu buce elastice cu nervuri (nervurate; ondulate; gofrate; burduf);
mecanismul de centrare tip varf [9]
3.1 varf automobil;
3.2. varf mobil;

Nr. Denumirea solutiei si reprezentarea grafica


crt.
1 1Reazeme plane
1.1Cepuri

2 1.2Placute (placi)

1.3. Inel
3

4 1.4. Corp dispozitiv


29
5. 2. Mecanismde centrare-strangere tip dorn
2.1 Cu elemente de centrare-strangere rigide
2.1.1Cu pene

6. 2.1.2 Cu parghii

7. 2.1.3 Cu plunjere

8. 2.1.4 Cu falci

Surse:
Pentru reazeme plane: Lucrarea 5 tab 3.54. pag159-258
Pentru mecanismde centrare-strangere tip dorn: Lucrarea 5 tab. 3.55 pag. 293-296; tab. 3.59 pag.
323

30
A3.4.2. Alegerea soluiilor (variantelor) optime de reazeme

Pentru alegerea solutiei optime de reazem se va recurge atat la prezentarea avantajelor cat si la
prezentarea dezavantajelor acestora.

Varianta aleasa de reazem plan este inel

Subvarianta aleasa este corpul dispozitivului

Avantaje:
precizie ridicata;
suprafata mare de contact;
usurinta rectificarii suprafetei active;
protejarea corpului dispozitivului;
complexitate scazuta;
intretinere usoara;

Dezavantaje:
strangerea semifabricatului se face cu forte reletiv mari;
suprafata activa se uzeaza usor;

Pentru reazem tip dorn vom folosi cu elemente de centrare-strangere rigide cu falci

31
32
A3.4.3. Alegerea materialelor i a tratamentelor reazemelor

Material: OSC 10 STAS 1700-90


Tratament termic: calit, revenit la 55-60 HRC
Muchiile ascutite se vor tesi
Bucsa elastica 07132-42120 30-028

Sursa N Gherghel Indrumar de Proiectare a Dispozitivelor vol 3 Iasi 1992, pag 59-61

A3.4.4. Dimensionarea reazemelor

D = 125 mm
D1= 95 mm
D2 = 108 mm
D3 = 70.6 mm
D4 = 92 mm
D5 = 53.9 mm
L = 75 mm
L1 = 115 mm
B = 28 mm
d = M12
d1 = M8
d2 = 11 mm
d4 = M18
l = 4 mm
l3 = 167 mm
n=3
n1= 3
cursa falcilor 6 mm

33
3.4.5. Alegerea ajustajelor, toleranelor (abaterilor limit) i a rugozitilor
reazemelor
Mandrine cu trei falci Element de orientare-strngere

STAS ul din care sau extras


abaterile limit i toleranele
Valoarea abaterii limit
Cmpuri de tolerane
Condiii de precizie

0 , 018
Diametrul suprafeei cilindrice intrioare active H7 0 STAS 8100/2 88
Diametrul suprafeei cilindrice interioare active h6 - STAS 8100/2 88
Coaxialitatea suprafeei cilindrice de asamblare STAS 8100/2 88
- 0,01
fa de suprafaa cilindric activ
STAS 8100/2 88
Btaia radial a suprafeelor cilindrice active - 0,005

3.4.6.

Rugoziti:
Suprafaa cconica activ interioar a falcilor, Ra = 0.8 m;
Suprafee frontale, Ra = 1,6 m;

3.4.7. Alegerea celorlalte condiii tehnice ale reazemelor

Indicaii referitoare la starea suprafeelor:

34
piesele trebuie sa aib suprafeele netede i curate;
pe suprafeele pieselor nu trebui sa existe incluziuni nemetalice, alte defecte, zgrieturi, urme de
rugin, fisuri, lovituri;

3.4.7. Definitivarea schielor reazemelor i, eventual, a schielor de amplasare a


reazemelor

35
36
E4. ELABORAREA SCHEMEI OPTIME DE STRNGERE
(SS-O/ SF-O) I PROIECTAREA ELEMENTELOR I
MECANISMELOR DE STRNGERE SAU DE ORIENTARE-
POZIIONARE (CENTRARE)-STRNGERE

Schemele de strngere (fixare) (SF) sunt reprezentri grafice ce conin schemele optime de
orientare (SO-O) la care se adaug elementele specifice strngerii:
direcia, sensul, punctul de aplicaie i mrimea forelor i momentelor ce solicit piesele n
regimuri tranzitorii i n regim stabil de prelucrare, msurare (control), asamblare (montare);
fore i momente masice;
fore i momente de prelucrare (achiere), msurare (control), asamblare (montare);
fore i momente cu caracter secundar (frecri cu mediul, cu lichidele de achiere, cu reazemele);
direcia, sensul, punctul de aplicaie i mrimea forelor de strngere:
principale s;
prealabile (iniiale, de prestrngere, de reglare, orientare) Sp;
suplimentare Ss;
direcia, sensul, punctul de aplicaie i mrimea forelor de frecare:
dintre pies i reazeme;
dintre pies i elementele de strngere sau orientare-strngere;
cursele de strngere (slbire) Cs;
elementele geometrice necesare n calcului forelor, curselor i erorilor de strngere.

37
4.1. Elaborarea schemelor de strngere tehnic posibile (S.S. T.P.)

Schemele de strangere tehnic posibile reprezint totalitatea variantelor de amplasare a forelor


de reglare SR, a reazemelor suplimentare si a forelor de strngere S (principale, secundare, suplimentare)
care fac posibila realizarea de orientare optime i conservarea ei in timpul procesului de prelucrare.
Tab.21.
Nr. Scheme de strngere tehnic posibile (SS-TP) Fore de strngere
crt
1 a) Piesa s nu se deplaseaz pe direcia
axial datorit forei P

KP 2,8
389.55
S= = = 1571[daN ]
a
z 30, 2

Verificarea condiiei la rezisten la


strivire a suprafeelor de orientare i
strngere
Si S 1817.9
= = = 0, 64[daN / mm 2 ]
A0i p d 2
p 30 2

1, 28daN / mm 2 < Pa = 10daN / mm2


Concluzie: SS-TP ndeplinete condiia la
rezistena la strivire.

Mecanism de centrare strngere tip b) Piesa nerezemat frontal sa nu se


mandrin roteasc datorit momentului Me
a = 0, 2 KMe 2,8
548,1
S= = = 85.24[daN ]
t = 0, 2 t
z D 3 0, 2
30
z=3
k = coeficient de siguran Verificarea condiiei la rezistena la
strivire
k = k0 k1 k2 k3
k4 k5
k6
Si S 85.24
k = 1,5 1.2
1, 2
111,3
1 = = = 0, 032
daN / mm 2

A0i p D 2
p30 2

k = 2,8
0, 032daN / mm 2 < Pa = 10daN / mm 2
P = 389,55
Concluzie: SS-TP 2 ndeplinete condiia la
M e = 548,1 rezisten

Sadoptat = 1571 daN/mm

38
4.2. Stabilirea schemelor de strngere tehnic acceptabile (S.S. T.A.)

Se consider acceptabile din punct de vedere tehnic acele scheme de strngere tehnic posibile (SS-
TP) care satisfac n principal criteriul tehnic al preciziei de strngere exprimat analitic prin:
e sr (c ) e sa (c)

e sr (c ) eroarea de strngere real (caracteristic) la condiia de precizie c (determinant cs sau

de form)
e sa (c ) eroarea de strngere admisibil la condiia de precizie c.

4.2.1. Determinarea erorilor de strngere admisibile e sa


Erorile de strngere admisibile e sa reprezint fraciunile din toleranele condiiilor de precizie c
(determinante cs i de form) afectate de erorile de strngere.
1
e sa (c) Tc
3
Tc tolerana la condiia c
Condiia

definitoriu al suprafeei
Suprafaa/elementul

de prelucrat

Tolerana
Tipul la e sa
Condiia de precizie
condiiei condiia
[mm]

C1 Suprafaa E Explicit 0,2 0,03

C2 Suprafaa E Explicit 0,02 0,007

C3 Suprafaa C Explicit 0,01 0,003

39
4.2.2 Determinarea erorilor de strngere reale (caracteristice) e sr

Erorile de strngere reale sunt acele erori provocate de strngerea pieselor n dispozitive. Acestea
apar n timpul strngerii pieselor, deci naintea procesului de prelucrare, msurare, asamblare.
Erorile de strngere reale se determin pentru fiecare schem de strngere tehnic posibil.
Erorile de strngere n care piesa este considerat rigid vor fi:

ls 1
1817.9
e s ( c ) = f max
cos a f min cos a = cos a =
cos 90 = 0

j0 5000
a =90
S=constant folosindu-se sistem de actionare hidraulic
4.2.3 Compararea e sr cu e sa i stabilirea ST-TA
Se vor considera acceptabile din punct de vedere tehnic SS-TP care satisfac criteriul tehnic de
precizie exprimat prin relaia: e sr ( c ) e sa ( c )
Nr. SS-TP Condiia de precizie Relaia de calcul a Valoarea Valoarea Este
SS erorii de strngere lui e sr lui e sa SS-
- reale TA
TP
[mm] [mm] [DA
sau
NU]
ls 0 0,03 DA
e sr = cos a
j0

ls 0 0,007 DA
e sr = cos a
j0

ls 0 0,003 DA
e sr = cos a
j0

F4.3 Stabilirea schemei optime de strngere

Nr. Scheme de strngere tehnic posibile (SS-TP) Fore de strngere

40
crt
1 a) Piesa s nu se deplaseaz pe direcia
axial datorit forei P2

KP 2,8
389.55
S= = = 1571[daN ]
a
z 30, 2

Verificarea condiiei la rezisten la


strivire a suprafeelor de orientare i
strngere
Si S 1817.9
= = = 0, 64[daN / mm 2 ]
A0i p d 2
p 30 2

1, 28daN / mm 2 < Pa = 10daN / mm2


Concluzie: SS-TP ndeplinete condiia la
rezistena la strivire.

Mecanism de centrare strngere tip b) Piesa nerezemat frontal sa nu se


mandrin roteasc datorit momentului Me
a = 0, 2
t = 0, 2 KMe 2,8
548,1
S= = = 85.24[daN ]
z=3 t
z D 3 0, 2
30
k = coeficient de siguran
Verificarea condiiei la rezistena la
k = k0 k1 k2 k3
k4 k5
k6 strivire
k = 1,5 1.2
1, 2
111,3
1 Si S 85.24
= = = 0, 032
daN / mm 2

k = 2,8 A0i p D 2
p30 2

P = 389,55 0, 032daN / mm 2 < Pa = 10daN / mm 2


M e = 548,1 Concluzie: SS-TP 2 ndeplinete condiia la
rezisten

41
1 piesa
Blocarea mecanismului se realizeaza la deplasarea spre stanga a tijei 4 care actioneaza parghia 3 care va deplasa falca mobila 2 si care
strange piesa pe exterior. 5 - scula

Sursa Proiectarea dispozitivelor vol 1 N. Gojinetchi si N. Gherghel 1983 pag 269

42
F.4.4. Proiectarea elementelor i mecanismelor de strngere sau de centrare-
strngere pentru materializarea schemei optime de strngere (SS-O)
A4.4.1. Stabilirea soluiilor (variantelor) de mecanisme de strngere ce pot fi utilizate

1. Cu motor hidraulic rotativ

2. Cu motor pneumatic rotativ

43
A4.4.2. Alegerea soluiilor (variantelor) optime de mecanisme de strngere

Nr. Criterii Utiliti


crt 1 2
1 Nr. forelor de strngere principale 5 7
2 Mrimea forelor de strngere 9 9
3 Gradul de descompunere a forelor de strngere 8 9
4 Dac forele de strngere se descompun dup direcie perpendicular fa de 5 6
suprafaa de orientare sau nu
5 Dac forele de strngere sunt paralele sau nu cu suprafaa de prelucrare 9 9
6 Dac suprafaa pe care se aplic forele de strngere sunt prelucrare sau nu 9 9
7 Dac exist sau nu tendina de rsturnare, deplasare sau rotire a piesei fa de 3 3
reazeme sub aciunea forelor de strngere
8 Dac exist sau nu tendina de modificare a ST-O sub aciunea forelor de strngere 0 0
9 Dac exist sau nu posibilitatea apariiei deformrii de ncovoiere sub aciunea 0 0
forelor de strngere
10 Gradul de deformare al pieselor sub aciunea forelor de strngere 7 8
11 Presiunea de contact reazem-pies 5 6
12 Dac sunt necesare sau nu reazeme auxiliare 0 0
13 Dac se aplic sau nu condiia de rezisten la strivire a suprafeelor de orientare 10 10
14 TOTAL 74 81

A4.4.3. Alegerea materialelor i tratamentelor mecanismelor de strngere

Se alege OLC 65A, STAS 795-87


tratament termic de mbuntire;
duritate 37,5-58 HRC.

Pentru a face posibile mrimile de instalare i extracie ale piesei este necesar ca elementele de
strngere simbolizate prin fora s s execute o anumit curs de strngere c s i eventual o deplasare de
degajare (d) pentru eliberarea spaiului necesar manipulrilor de instalare i extracie.
Cs = T( D ) jmin d = 0.2 2 = 2.2mm
T(D) tolerana la cot care leag suprafaa de strngere cu suprafaa de orientare corespunztoare
aflat pe direcia forelor de strngere sau a diametrului de strngere
Jmin jocul minim necesar pentru instalarea i extracia comod a piesei din dispozitiv; J min = 0,5-
1,5mm
P dimensiunea maxim a proeminenelor piesei care trebuie extras sau instalat;
d cursa de degajare a elementului de strngere.

44
A4.4.4. Dimensionarea mecanismelor de strngere

D = 125 mm
D1= 95 mm
D2 = 108 mm
D3 = 70.6 mm
D4 = 92 mm
D5 = 53.9 mm
L = 75 mm
L1 = 115 mm
B = 28 mm
d = M12
d1 = M8
d2 = 11 mm
d4 = M18
l = 4 mm
l3 = 167 mm
n=3
n1= 3

A4.4.8. Determinarea cursei de acionare necesare ca a mecanismelor de strngere


A4.4.9. Determinarea forei de acionare necesare Q a mecanismelor de strngere

S S
Q = ( Rb )tg (a j1 ) ( Rb )tg (a j1 ) 2 S = 1571.5daN / mm = S
2 2
Ca = Cs = 15 mm

45
E5. ELABORAREA SCHEMEI DE ACIONARE I PROIECTAREA
ELEMENTELOR I MECANISMELOR COMPONENTE

F5.1. Elaborarea schemei de acionare

A5.1.1. Alegerea modului de acionare

n funcie de modul cum este aplicat fora de acionare a mecanismului de fixare sau de centrare i
fixare dispozitivele pot fi:
cu acionare manual;
cu acionare mecanizat.
Sistemul care se preteaz cel mai bine tipului de mecanism de centrare-strngere ales este
acionarea mecanizat.
5.1.2 Alegerea tipului de acionare mecanizat
Acionarea mecanizat i utilizeaz n cazul dispozitivelor cu mai multe locuri de strngere, cnd
forele de strngere sunt mari, cnd se cer precizii ridicate ale suprafeelor prelucrate i cnd se cere
creterea productivitii prelucrrii.
Acionarea mecanizat este specific produciei de serie mare i de mas.
n funcie de natura energiei utilizate, acionarea mecanizat poate fi:
pneumatic;
hidraulic;
pneumo-hidraulic;
mecano-hidraulic;
mecanic;
electromecanic;
cu vacuum;
magnetic;
electromagnetic.
Construciile utilizate n acest scop sunt cunoscute sub denumirea de sisteme (instalaii) de
acionare, iar mecanismele ce constituie componentul de baz al acestora, sunt cunoscute sub denumirea
de mecanisme (motoare) de acionare.
Acionarea pneumatic

46
Acionarea pneumatic reprezint un mod de acionare mecanizat, caracterizat prin aceea c fora
de acionare este realizat de aerul comprimat ce apas asupra pistoanelor sau membranelor unor motoare
cunoscute sub denumirea de motoare pneumatice.
Avantaje:
creterea productivitii prelucrrii prin reducerea timpilor auxiliari de strngere-slbire a
semifabricatelor;
reducerea efortului fizic depus de muncitor n timpul procesului strngerii-slbirii semifabricatelor;
realizarea de fore constante de strngere a cror valoare poate fi uor controlat n timpul
prelucrrii, ceea ce duce la eliminarea erorilor de strngere;
determinarea cu precizie mare a mrimii forelor de strngere i meninerea constant a acestora;
motoarele i aparatele ce intr n structura instalaiilor de acionare pneumatic sunt, n cea mai
mare parte normalizate;
la temperaturi sczute ale mediului nconjurtor aerul comprimat nu nghea n conducte.
Dezavantaje:
crete costul dispozitivelor acionate pneumatic;
randament sczut n cazul utilizrii unor conducte lungi cu multe coturi.
Acionarea hidraulica
Acionarea hidraulic reprezint un mod de acionare mecanizat, caracterizat prin aceea c fora
de acionare este realizat de ulei ce apas asupra pistoanelor sau membranelor unor motoare cunoscute
sub denumirea de motoare hidraulice.
Avantaje:
forte mari;
spatiu disponibil mic;
asigura autofranarea;
durata de exploatare mai mare decat la cel pneomatic;
uzura redusa;

Dezavantaje:
complexitate constructiva;

47
cursa limitata;
cost ridicat;

5.1.3 Alegerea variante de acionare

Acionarea pneumatic reprezint varianta optim de acionare a mecanismului de centrare-


strngere ales din urmtoarele considerente:
datorit forelor de fixare mari;
greutate relativ sczut;
suport supranclziri fr pericol de avarii;
alimentare comod cu energie;
posibiliti mari de reglare a vitezei i forei dezvoltate.

Scheme tipice de utilizare a acionrii pneumatice cu dubla actiune


Exemplu de utilizare a acionrii pneumatice n cazul n care ansamblul dispozitiv-semifabricat
este orientat i fixat pe arborele mainii-unelte cu micri de rotatie.

Aceasta va pleca de la schema optim de strngere la care se va aduga mecanismul de strngere


sau centrare-strngere precum i elementele i mecanismele componente ale acionrii

48
3 filtre separatoare 4 regulator de presiune 5 manometru 6 ungator
9 distribuitor 11 motor pneomatic 12 mansoane de alimentare 13 conducte

Sursa [3. GOJINECHI N. i GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor, vol. 1. Inst. Politehn. Iai, 1983]

49
F5.2. Proiectarea componentelor schemei de acionare

5.2.1 Stabilirea variantelor de componente ce pot fi utilizate


Motoare pneumatice normalizate ce pot fi montate separat de corpul dispozitivului sau ataate pe
corpul dispozitivului.
Motor pneumatic cu piston cu dublu efect pentru dispozitive

Motor pneumatic cu piston cu simplu efect pentru dispozitive

Motor pneumatic cu flansa de fixare pe arborele principal al mainii unelte

50
Motor pneumatic fara flansa de fixare pe arborele principal al mainii unelte

Supapa de siguranta

Regulator de presiune

Ungtor

51
Filtru de aer

52
A.5.2.2 Alegerea variantei optime

Pentru motorul pneumatic, s-a ales varianta: Motor cu piston cu dubl aciune

53
A.5.2.3 Dimensionarea componentelor

Motor cu piston cu dubl aciune


D = 200 mm diametrul pistonului D1 = 240 mm
l = 25 mm d2 = 25 mm
d1 = 300 mm l1 = 5 mm
d = M16 B = 100 mm
h1 = 130 mm C = 300 mm
H = 110 mm H1 = 60 mm
B = 12 mm l2 = 12 mm
L = 167 L1 = 25 mm
L2 = 72 mm L3 =122 mm
L4= 141 mm L5= 91 mm
D2 = 232 mm D4=165 mm
D3 = 30 mm H1=16 mm
D6 = 188 mm D7=155 mm
D8 =100 mm H2 = 22 mm
Fora Q la presiunea de 4daN/cm2 este:
Q = 1250 [daN]
Ca = 8mm
A.5.2.4 Alegerea ajustajelor, toleranelor i rugozitilor

Ajustaje piston-cilindru: H8/l8


Tij-capac: H7/f8
Rugoziti cilindru i tije: Ra = 0.2-0.4 m
Rugoziti:
suprafee active plane: nainte de rectificare Ra 125m
dup rectificare: Ra = 0,2 6.3m
cilindrice: Ra = 0,4 1.6 m
suprafeele guri uruburi de fixare: Ra = 25m

54
55
56
57
1.Denumirea dispozitivului: DISPOZITIV DE ORIENTARE POZITIONARE SI
STRINGERE CU MECHANISM TIP MANDRINA ELASTICA

2.Dispozitivul are ca destinatie prelucrarea unei piese dreptunghiulare pe un strung


tip SNA-450, programul anual de fabricaie fiind de 50000 bucai pe an.

3.Date tehnice :
- precizia de orientare-pozitionare e ridicata (0.03) ;
- precizia de reglare a celor doua scule este ridicata ;
- numarul pieselor prinse este de o piesa ;

4. Descrierea constructiei si functionarii dispozitivului :

1 piesa
Blocarea mecanismului se realizeaza la deplasarea spre stanga a tijei 4 care actioneaza parghia 3 care va
deplasa falca mobila 2 si care strange piesa pe exterior. 5 - scula

Sursa Proiectarea dispozitivelor vol 1 N. Gojinetchi si N. Gherghel 1983 pag 269

58
E7 Date stabilite cu ocazia elaborarii desenului de asamblu

7.1 Stabilirea cotelor de gabarit ale dispozitivului

D = 125 mm
D1= 95 mm
D2 = 108 mm
D3 = 70.6 mm
D4 = 92 mm
D5 = 53.9 mm
L = 75 mm
L1 = 115 mm
B = 28 mm
d = M12
d1 = M8
d2 = 11 mm
d4 = M18
l = 4 mm
l3 = 167 mm
n=3
n1= 3
cursa falcilor 6 mm

59
Alegerea ajustajelor, toleranelor (abaterilor limit) i a rugozitilor
Mandrine cu trei falci Element de orientare-strngere
reazemelor

STAS ul din care sau extras


abaterile limit i toleranele
Valoarea abaterii limit
Cmpuri de tolerane
Condiii de precizie

0 , 018
Diametrul suprafeei cilindrice intrioare active H7 0 STAS 8100/2 88
Diametrul suprafeei cilindrice interioare active h6 - STAS 8100/2 88
Coaxialitatea suprafeei cilindrice de asamblare STAS 8100/2 88
- 0,01
fa de suprafaa cilindric activ
STAS 8100/2 88
Btaia radial a suprafeelor cilindrice active - 0,005

Rugoziti:
Suprafaa cconica activ interioar a falcilor, Ra = 0.8 m;
Suprafee frontale, Ra = 1,6 m;

Indicaii referitoare la starea suprafeelor:


piesele trebuie sa aib suprafeele netede i curate;
pe suprafeele pieselor nu trebui sa existe incluziuni nemetalice, alte defecte, zgrieturi, urme de
rugin, fisuri, lovituri;

60
Ajustaje piston-cilindru: H8/l8
Tij-capac: H7/f8
Rugoziti cilindru i tije: Ra = 0.2-0.4 m
Rugoziti:
suprafee active plane: nainte de rectificare Ra 125m
dup rectificare: Ra = 0,2 6.3m
cilindrice: Ra = 0,4 1.6 m
suprafeele guri uruburi de fixare: Ra = 25m
Jmin jocul minim necesar pentru instalarea i extracia comod a piesei din dispozitiv; J min = 0,5-
1,5mm

Pentru a face posibile mrimile de instalare i extracie ale piesei este necesar ca elementele de
strngere simbolizate prin fora s s execute o anumit curs de strngere c s i eventual o deplasare de
degajare (d) pentru eliberarea spaiului necesar manipulrilor de instalare i extracie.
Cs = 10mm

61
E8.ANALIZA TEHNICO-ECNOMICA LA LUCRUL CU
DISPOZITIVUL PROIECTAT
8.1 Analiza tehnica
Analiza tehnica
Se rezuma, la verificarea pozibilitatilor de a obtine precizia caruta la utilizarea dispozitivului proiectat, prin
compararea preciziei probabile care se poate obtine cu dispozitivul proiectat, cu precizia cruta la operatia respectiva
de prelucrare, cintrol, asamblare, etc. La determinarea preciziei probabile se au in vedere toate abaterile specifice
operatiei respective, pentr u fiecare conditie de precizie.
Proiectantul de dispozitive trebuie sasi concentreze atentia asupra analizei si evaluarii abaterilor erorilor
introduse de dispozitiv, pentru a putea lua masurile constructive si de executie, in vederea asigurarii preciziei de
prelucrar, control, asamblare, impusa de operaia respectiva. Abaterile deorientare pozitionare si de stringere au fost
deja, determinate, iar celelalte abateri, daca, nu au fost stabilite in E4 vor fi stabilite acum.
Daca conditia de precizie nu este satisfacuta se analizeazaabaterile introduse de dispozitiv si se cauta
solutiile pentru asigurarea conitiilor de prelucrare, control masurare. Precizia fiid asigurata in cazul nostru se poate
trece la analiza economica.

- precizia de orientare-pozitionare e ridicata (0.03) ;


- precizia de reglare a celor doua scule este ridicata (0.03) ;
- numarul pieselor prinse este de o piesa ;

8.2 Analiza economica


Consta in verificarea conditiei de rentabilitate economica a prelucrarii, controlului sau asamblarii cu
dispozitivul proiectat. Aceasta entabilitate se poate aprecia pe baza unor indicatori si sau indici economici.
In cadrul proiectului de an se va determina procentul de crestere a productivitati munci ca urmare a echiparii
cu dispozitive pm
NT 0 N T 1
pm = 100%
NT 1
In care NT 0 este norma de timp necesara realizarii operatiei cu elemente si mecanismele din dotarea
masini-unelte si NT 0 =9 min iar NT 1 este norma de timp necesara realizarii operatiiei cu ajutorul dispozitivului
proiectat si este egala cu 5 min
95
pm = 100% = 80%
5

O conditie este ca NT 0 > NT 1


Aceasta se realizeaza prin urmatoarele cai principale:

- Eliminarea sau reducerea operatiilor de trasare

- Eliminarea sau reducerea timpilor ajutatori, pentru verificarea poztiei suprafetelor de prelucrat, in raport
cu masina-unealta si cu scula unealta

- Reducerea timpilor ajutatori pentru slabirea pieselor

- Reducerea timpilor de baza

62
Bibliografie de baz pentru proiectul de an/ semestru la disciplina
Proiectarea dispozitivelor

1. GHERGHEL N Construcia i exploatarea dispozitivelor tehnologice Inst. Politehn. Iai 2006


2. GOJINECHI N. i GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor, Vol. 1. Inst. Politehn. Iai, 1983.
3. GHERGHEL N., Construcia i exploatarea dispozitivelor, vol. 1 2, Inst. Politehn. Iai, 1981.
4. GHERGHEL N. i GOJINECHI N., ndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 1. Analiza temelor
de proiectare. Informarea iniial. Stabilirea datelor iniiale. Stabilirea soluiilor de ansamblu ale
dispozitivelor, Inst. Politehn. Iai, 1992.
5 GHERGHEL N. i SEGHEDIN N., Concepia i proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice.
Iai: Tehnopress, 2006.
6. GHERGHEL N., Indrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 2. Elaborarea schemelor optime de
orientare n dispozitive. Inst. Politehn. Iai, 1992.
7. GHERGHEL N., ndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 3. Proiectarea elementelor de orientare
ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iai, 1992.
8. GHERGHEL N. i SEGHEDIN N., Proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice. Iai:
Tehnopress, 2002.
9. GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor 1. Note de curs. U. T. Gh. Asachi Iai, Facult. Constr. de Ma.,
Specializ. Tehnol. Constr. de Ma., 2006-2007.
10. GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor 2. Note de curs. U. T. Gh. Asachi Iai, Facult. Constr. de Ma.,
Specializ. Tehnol. Constr. de Ma., 2007-2008.
11. VASII-ROCULE Sanda, GOJINECHI N., ANDRONIC C., ELARIU Mircea, GHERGHEL N.,
Proiectarea dispozitivelor. Bucureti: Ed. Did. i Pedag., 1982.
12. TACHE Voicu, UNGUREANU I., BRGARU Aurel, GOJINECHI N., GHERGHEL N., MARINESCU
I., UTEU Virgil, DRUU Silvia, Construcia i exploatarea dispozitivelor. Bucureti: Ed. Did. i Pedag.,
1982.
13. STNESCU I. i TACHE Voicu, Dispozitive pentru maini-unelte. Proiectare, construcie. Bucureti: Ed.
tehn., 1969.
14. STNESCU I. i TACHE Voicu, Dispozitive pentru maini-unelte. Proiectare, construcie. Bucureti: Ed.
tehn., 1979.
15. TACHE Voicu, UNGUREANU I., STROE C., Elemente de proiectare a dispozitivelor pentru maini-unelte.
Bucureti: Ed. tehn., 1985.
16. TACHE Voicu, UNGUREANU I., STROE C., Proiectarea dispozitivelor pentru maini-unelte. Bucureti: Ed.
tehn., 1995.
17. BRGARU Aurel, Proiectarea dispozitivelor, vol. I. Teoria i practica proiectrii schemelor de orientare i
fixare. Bucureti: Ed. tehn., 1998.
18. TACHE Voicu i BRGARU Aurel, Dispozitive pentru maini-unelte. Proiectarea schemelor de orientare i
fixare a semifabricatelor. Bucureti: Ed. tehn., 1976.
19. BRGARU A., PNU V., DULGHERU L., ARMEANU A., SEFA-DISROM. Sistem i metod. Vol. 1.
Teoria i practica proiectrii dispozitivelor pentru prelucrri pe maini-unelte. Bucureti: Ed. tehn., 1982.
20. STURZU Aurel, Bazele proiectrii dispozitivelor de control al formei i poziiei relative a suprafeelor n
construcia de maini. Bucureti: Ed. tehn., 1977.

63
64
65