Sunteți pe pagina 1din 17

ffiffiffiffituffitu mffi.

ffi wffiwffi ffi# ffi w* ffi wm wm we mffimKwgffi w

ENTOR$ELE

.cs

wffi

ffiffi

#

ffiffiwmffiffiffi ffiWffimffiffffiw

Definifie. Entorsele su nt leziun i traumatice capsulo-l igamentare la n ivelul afi icu-

latiilor:, datorate aeliunii unor forle divergente (migcdri fo(ate, anormale), fSrd modi-

fi carea raportu lui anatomi c normal d i ntre suprafelele intraarticulare.

Entorsa este un accident comun, ca urmare a unei supratorsiondri. Capsula arti- culaliilor 9i ligamentelor pot fi afectate. De obicei, entorsa afecteazi mai des mem- brele inferioare, in special glezna. Uneori, entorsa este ?nsolitd de o fracturd gi, in aceste situafii, se acordd primul ajutor fracturii. Peisoana accidentatd are dureri $i migciri reduse. Articulalia afectati se tumefiazd.

#lasifisars.

Hntorse ugoare * gradul l: Tntindere bruscfr ligamentar$

'Hntnrse rnedii * grffd,ul ll: rupturfi ligamsntara pa{ial#; diminuarea

stabilitdtii srti*

culgre,

Hntnrse Srffve * gradul lll: rupsrs ligamentnrfr trtali*; stahilitatna curnplet c0mpromis*.

$imptomatologie:

articular# e$tffi

durerea de obicei foarte intens* gi nesistematizatd ln mo-

mentuliraumatjsmului;tumefierea

satele interstiliale (edem), cele intraarticulare (hidrartroza gi hemartroza); impotenla

funcfionalS apare imediat dup6 traumatism" poate fi parliald (gradul I gi ll) sau totald

{gradul

dupi traumatism;

lll); pozilie antalgic6 caracteristicd articulaliei; echimoza apare la'24 de ore

locald datoratd procesului inflamator local, revdr*

I *

Diagnosticul de certitudine se pune prin examenul radiologic: gradul

normal;gradul ll* ldrgire a spaliului articular;gradul

osoase i ntraarticular.

aspeet

lll- mdrire exagera.

ta a spaliului articular; fn cazul smulgerii inserliei ligarnentare, se pot evidenlia mici

fragmente

radiologic

Entorsele gleznei se produe prin rfisucirea for:{atd a artieula}iei iibio * tarsiene cu:

lezare de ligamente" Fenomenul se complic atunci e8nd se fac smulgeri osoase, fl- suri sau fraeturi maleolare.ln entorsele,d'e genunchi se lezeaziindessebi ligamentul intern gi in cazuri maigrave ligamentele incrucigate. ln articulalia goldului errtorsefe se produe foarte greu, dar sunt dureroase gi gr:eu de tratat, Entorsele articula{iilor co* toanei vertebrale sunt extrem de rare, dar foarte serioase. Fntorsele -degetelor nu au

un caracter grav, se produc pr:in supraextensie. Entorsele pumnului se produc prin migcdriviolente, prin forlarea articula{iei in flexie, Tn extensie sau torsiune. Fntorsele

cotului sunt fie Contuzlnnnls, fie pruv**ate d* *S*

deri sfru sfnrturi vislente {arunc*ri cu discul, $u*

li{a, r"ning:*n etc,}^Tn entnrsele umsr:ului, tsndnn*l

bic*psului poate iepi t*mp*r.ffr din ganful $f;u,, flu-

p$nd

{*suturile

bursei si tecii tendlnoa$e.

Frimul

*jutor ?n csz de entors*, a,gleznei: re*

pau$ articular, prin imobilizare provizorie cu atele

s:au cu aparat gipsat

spital); combaterea dure-

{la

rii; sc*dereff temperaturii prin aplicarea de conl* prese cu apd rsce $au ghea!fi, Sunt cnntraindi*a-

r'a

V

I

te masajul, c5ldura sau mobilizarea

for{atfr.

Misuri ulterioare: fasd elasticd sau ciorap

elastic 1-2 sdptimdni, pd timput zilei; in

caz'de Fig.23. Fagd elasticd.

entorse de gravitate medie gi mare, imobilizarea se

Brelungegte 3-4 sf,ptdm6ni pentrr: asigurarea unei cicatrizdri ligamentare bune; en-

complexe neoesitd uneoritrahment chirurgical, pentru refacerea operatone

torsele

a |esuturilor articulare distruse; dupd terminarea perioadei de imobilizare se incepe

recgperarea

func{ionalfr (gimnastica medical6 ocup6nd primul loc).

ln cazul entorselor ugoare sau medii necomplicate se mai pot folosi aplicaliiie

locale cu decoct din rdddcini de tdtdneasd, cu unguent de tdtdnbasd sau dd arnica unguent de m5ra1 unguent de maghiran.

LUXATIILE

- .Definiiie.

Luxa$ile sunt leziunitraumatice la nivelarticular, datorate acliunii unc-

for[e care produc dislocarea capetelor osoase articulare gi pierderea raportlrilor ncr- male dintre suprafetele intraarliculare.

* Olaeificare:

in funclie de timpul scurs de la producerea traumatismului:

a. luxa[ii recente - incd

b. luxafii vechi * existd contractura mueculard;

nu s-a instalat

contractura musculari;

c. luxalii recidivante - sunt luxalii cronice care apar din ce in ce mai frecvent :

aceeagi articulalie, producdndu-se cu foarte mare ugurinld, la microtraumatisme.

- ln funclie de deplasarea suprafefelor intraarticulaie:

a, luXatii complete- anatomia articulaliei ests distiusd, capetele o$oase migr6n:

mult;

b:

luxafii incornplete, sau subluxafii * doar unul dintre capetele osoase se depla-

seaai.

- ln func[ie de gravitratea leziunilor:

a. luxaliisimple;

compllcate - se asociaz{ cu leziuni de vase, nervi gi chiar fiiacturi.

- ^b.1uxalii ln funclie de zona afectatS:

a. luxa,tiile membruluisuperior: clavicula se luxeazd mai des la nivelul extremrii-

fiiacromiale (luxa{ia lui Galileu), decdt la extremitatea sternald;

!i11s

lalia radio-carpiand;

humerusul, capdt"

proximalse luxeazd freevent fn jos gi induntru .gi rnai rar in sus pi inapoi; cotul se iu-

p e.xtremitdfile. proximale ate'celor doud oase ale antebiatulu'i, cubitus gi re-

{9?=e.

9i mai rar izolat; la m6ni 9i degete cele mai intdlnite luxa{ii s'e produc ?n artic

:-

b. luxafiile membrului inferior: capul femural se poate luxa mai frecvent inapoi:

la articulafia genunchiului, tibfa se luxeazti mai des inainte gl mai,rar lnapoi. Au loc

tulburdri serioa$e, genunchi deformat, tumefiat, se produc ruperida{esutUri rnoi

de capsul5, va$e sangvine, urmate de revdrsdri $eroa$e in articulafie, meniecuri

$ezate; luxalia rotulei{petelei} se produce cdnd genunchiul este Tn extensie; la unii

indivizi, eu $enunchiulin

valg, contracfia mugchiului cvadriceps este capabil& s6

produca luxatia rotulei

a astragalului; c. luxaliile coloaneivertebrale suntdestul de rare, darfoarte grave; O. tuxaiiile maxilarului inferior datorate traumatismelor se manifestd prin reduce- rea migc6rilor mandibulei, ingrogarea vocii, gura rdmflndnd intredeschisd.

Siniptomatologie: durerea care este foarte intens6, se mdreqte odatd cu tenta- tiva de migcare; impotenla func{ionalfi;tumefierea regiunii (edem}; deformarea regi-

in afard; Tn articulalia gleznei, cea mai frecventd luxa{ie este

unii respective; tului unde s-a

hemartroze, echimoze subctanate; scurtarea eventuald a segmen-

produs leziunea; uneori parestezii, paralizii, ugoard cianozd (datoriti

unor conpresiuni nervoase gi vasculare)'

-ril

iril

ilu

il

il

il

1i

ii

ir

ll

,l

il

ri

I

I

l

pentru precizarea diagnosticului luxaliei gi a eventualelor asocierilezionale este

indispensabil examenul radiografi c.

Primulajutor

- combaterea durerilor;

- imobilizarea provizorie a segmentului respectiv;

- transportul la spitalulcare dispune de un serviciu chirurgical de ortopedie'

Misuri terapeutice in secfia de ofiopedie

- efectuarea radiografiei zonei afectate;

- reducerea luxatriei (repunerea capetelor osoase in pozi[ie normald);

- imobilizarea segmentului respectiv;

- limiiarea edemuluigi a hemoragiei;

- in cazul luxatiilor deschise (pl*giarticulare) se va face pansament, cu riguroasd a mdsurilor de asepsie qi profilaxie antitetanicd-

rsspectarsa

freduserea luxa{iei

constd in repunerea corecl5, adicfi reqducerea ?n articUla{ie,

a celor dou6 capete

reducere trebuie

general5

iu

osoase, pe aceeagi cale pe care s-a produs luxa{ia. Aceast$

f$cuti c6t mai urgent posibil" $e face de preferin!fr sub anestezie

de ssurtd duratd sau anestezie locald (obfinutd prin infiltralii periarticulare

novocaina, xilini) care permit cel mai bine executarea manevrelor de reducere

fdrd mari tracliunigifbri leziuni sau distrugeri osoase, articulare, musculare, vascu-

lare sau nervoa$e.

Metodele

de reducere a luxaliei de

umdr sunt multiple:

* Metoda Hipoerate: bolnavul este in decubit dorsal pe o masS $au 0 canapea; me'

in treimea distald gi faee o trac}iune, in timp ce- calcaiul in-

dicul prinde antebra{ul

hodus in axil6 face o

migcare inversi. Repunerea capului humeral ?n glezni esi*

simlit6 gi auzitd printr-un zgomol

caracteristic"

- Metbda'von,Artl: aceidentatul

st{ pe un $caun cu sp6tar inalt, medicul prinde tre-

imea proxirnald a bra[ului cu o mind gi articula{ia cotului cu altd mAn*, efectu8nd

o traeliune progresivi in jos (axul braiului cu axul spdtaruluide la scaun form&nd

- ffim'ffi$l

membrul flind

constd dintr-o tracliune sustinutd a membrului superior luxat, adus Tn abduelie de aproximativ '110"*120' 9i exlensie, iar, cor*

p.ut fiind fixat cu o chingA trecutd peste toracele bolnavului,. pentru a asigura

contraextensia,

i

i

segmente:osogse'

FRACTURILE

nntinu'ttate la nivelul

unuios' produsd sub

,_ffiXi'3i*if;XeXm,fffii;?i;nt Glasificarel ii*u*"ti* u" o

,,.-

- ln funclie de a. fracturi

fragmenteie osoas=e din

"i*pr*'ii'"il;

b. fr:acturi cominuiive

tocarul de frqcturi:

"-

oui*I"re v'iens

;; ft"ot'a.unii' io dou5 fragmente osoase);

iJLait"LJ* di

fr:acturi 9i minim trei frag-

^

(existd eet pu$n

exteriqrul:

:ifirffi3TJ csmunicarea focanrtui de fraeturd cu

a. fracturi inchise (fragmentel"."9""-*u

b. fracluri deschise (tegumentut

vulne-rant, fip, de tracturitJ exteriorul).

Ji,.,i *"p"'i1; integral

f'oit

de tegument);

gi *traf;r# d"$q-1",

lezate fie de agentul

o$oase, UinaUiiru in aiare" 9i

osul ajunga ln contact cu

|*'l]ffiliT*Ieffiti;;ffigrortiraless0a$#sunttexate};

in tonuli* de trmientul"de

lt*,tttYj

il Hlil* ffiffihrffi"Jffi;i;

in l*n'rfi v#rde'*)'

*xJui "* ;iraetura

ffffi

c--* *r,

*.H

;

*r,

t,'ffi

';"tm*Tff,-

ild**diz6 toatd eir"cumferinla

lrtr{ngcrgl&f

fi:T:'il##;;;.1'*:y::r-T*::y:;f-';:lg:Tieinrree,e);

tffiii-g*entste

s$nss# sunt depla*ffite

b. fracturi fdrd deplasar.e.

* ln funcfie de acliunea agentuluitraurnatic:

a. fracturi direcie, cdnd leziunea se produce la locul sau foarte aproape de locul

acoperits

numai de piele. lntr-o astfel de zond agentul traumatic fractureazd mai u-soi osul

dee6t asolo unde acesta este acoperit de o mas6 musculard bine dezvoltatd;

b, fracturi indirecte (leziunea osoasd se produce la distanli de loculde acliune a fOrtei tmumalice prin compresiu ne, tracf iune, torsiune, flexiune),

Etiologie: acJiunea directi sau la Oiitanp a unui agent traumatie de o oarecare

violen!6.

unde a gc{ionat qgentul traumatic; sunt mai frecvente in zonele unde sunt

ln marea majoritate a cazurilor intensitaiea agentuluitraumatictrebuie

sd fiefoar-

te violentd pentru a produce o fracturd; uneori intensitatea de ac{iune a agentului vulnerant, chiar dacd este micd, poate produce o fracturd asupra unui os anterior

afectat de procese patologice (metastaze, osteoporozd) realizdnd a$a numita frac-

turi ,,pe os patologic".

La persoanele in vdrst6, la care existd un proces de rarefiere

$i

decio slibire a

structurii osoase - osteoporozd - rezistenfa osului scade foarte mult, astfel poate

lua nagtere o fracturi 9i dupi traumatisme mici. De exemplu, un bitrdn poate face o fracturi d.e col femural chiar dacd a cdzut numai dupd un scaun Tn timp oe o persoa- nd tdndrd nu este attt de expusf, acestor pericole. Copii fac rareori fracturi complete

datoritd elasticitdlii oaselor lor.

Fracturile sunt mai numeroase la bdrbali pentru faptul cd prin naturc muncii lor, in general, acegtia sunt mai expugi accidenteior. Tn aceleagi condi{ii de ac{iune a agen- tuluitraumatic, procentul de aparilie a fracturilor este egal la bdrba{i si ia femei.

FRACTURILE il.IcHl,se

{ $imptdmatologie:

de

lie,

sS

Fracturile impreunfi cu leziunile care se produc in pdr{ile moi, constituie fscarul fracturd, locul de unde pleaed toate tulburdrile care dau tabloul clinic alfrasturii. Semne clinice gene,:rale: tahicardie, modiflcdri tensionale reflexe, stare de agita- uneori subfebrilitate.Aceste fenomene dispar in scurt timB dupd imobilizare f6ri

ffe nevoie de tratament special,

Semne locale de probabilitate:

Durere foarte intensE, in punct fix, care apare imediat dup6 traumatism; turnefie-

re locald; eehimozd; impolen!5 funclionalE; scurtarea segmentuluianatomic; pozi{ie

nefireascd a membrului afectat.

Dqrere, apfrruti in primulmoment, poate avea sedi'ul?n focarul de fracturd sau pot apdrea dureri reflectate, ca de exemplu: dureiile reflectate la genunchi, pe care

le acuzd bolnaviicu leziuni primare ale goldului. Pentru precizarea diagnosticului de

fracturd uneori este nevoie sd ce provoace durerea: astfel, durerea Tn punct fix $e depisteazd pipiind regiunea cu un deget din aproape in aproape. se va provoca o

oarecare dut3re, care aratd suferinla p6(ilor moi traumatizate;ln clipa ln eare dege-

tul,ajunge la lacul unde es,te fractuiat osul, bolnavul va acuza o dur:ere rnai vie" O altfi manevrf, util6, mai ales in depistarea fracturilor parliale (ce se pot con- funda cu entorsele) este tehnicar provocdrii durerii prin presiunea la distanfi. Oe exemplu, punerea Tn eviden{6 a uneifracturi de metatarsian: se apas6ln ax pe de-

getul corespunzitor. lh aceleagi condl{ii, durerile dintr-un fosar de fracturS costald se exacerbeazA atunej cf,nd se solicit& ?ntregul arc costal, prin apSsare pe stern.

*

-

Echimozele pot fi comune ?i in ntorse, contuzii sau luxalii, Spre deosebire de ee- le din entorse, in fracturi echimozele apar tardiv.

lmpotenla funclionale se datoteez$ liiisei de eontinuitata a pdrghiei o$ea$e. ln,ca-

este mai pulin eviden-

zul fracturilor incomplete gatl cu fragmente bine angrenate, tt" Un aCcidentat cu fracturi angrenat6 sau incomBleti

nu trebuie lasbt qi facd

rnigcdri car:e sf, deplaseze fragmentele osoa$e sau sd se rupd complet osul, inrfi-

ut*lind *tare,a fractu rii,

$surtarea sesmentului snatrmic este corilunfr 9i esnd osul $e'fractureazf, Tn aprop,ierea sau Tn !a $s confund5 ugor cu suferinfa datfi de enturs*,

luxa{ii. Semne /ocafe de rerfif{.tdine,,

unnr luxa{ii

intsriorul unsi articulstii, suferin* de $ubluxatii si uneori chiar de

mobilitate anormald {existen{a

unei miqeiri unde aceasta nu existd ln mod normal);

crepitalii osoa$e sau

capeteloi osoaselor fracturate) ;

frecdtura osoasd (zgomote car:acteristice datorate frecdrii

- lipsa transmiterii migcdrii dincolo db focarul de fracturd (o migcare pe care bol- navulo poate face Tntr'o parte a segmentului fracturat nu se transmite celeilalte

pe4i);

* deformare regionald (c6nd este sub forma unui unghi apdrut pe un segment cu

il;!L, , continuitd{ii unui os (de exemplu o roruta rupt6 in

- lli[iHili$#S

doud). Examenul radiotogic, fafd gi profil, este obligatoriu; poate certifica fractura, oferind gi detalii asupra tipului fracturii, Acestexamen precize"azi diagnosticul, arat6 cu exactitate sediulgiaspectulfrac-

turii, dacd existfi sau nu o deplasare a fragmentelor osoase gi daci existi scurtare

osoasS, Pe baza radiografiei se poate stabili atitudinea terapeutic& gi se poate face prognosticul fracturii.

- *

Complicatii in cazul fracturilor:

Camplicalii imediate:

transformafea unei fraetUri lnc-hise intr-q fr,aCtur5 deschisd ;

lezarea vaselor sau a nervilor aflali in vocinitate;

- infeclia focarului de fracturS.

Complicalii tardive:

* cicatrizarea anormald a pldgiiosoase {in unele boli cronice);

*

pseudartroza (int&rzierea sonsolid6rii fracturii);

- calusulvicios.

Hernoragia apare prin afectarea vaselor de s6nge: o fraelurd deschi*d poate ca- uea s6ngerarea pielii, mugchilorEi a vaselor mari de s6nge. Chiar gi o fracturd inchi- sd poate qauea sdnge.lare majord, dan deoarece s6ngerarea ests intern5, aceasta

va fi vjzibiifr nurnai odatd cu tumefierea zonei accidentate. ln fracturarea oaselor m'ari (osul$oldului), hemor,agia poate pf,oVoca o pierdere a sdngelui de pdnd la 1-2 litrl, accidentaiul risetnd intrarea fn starea de poe- infec{ia: Tn cazul oricdrei fracturi deschise, existfi pericol de infectare. Persosna care aeordfi primui ajuior trebuie si facd totul pentru a reduce posibilitatea,unei in- fectdri, piin tratarea fracturiiin mod corect gi rapid. O infeclie a articulaliilor, maiales, este adeseoridificil de tratat. Vindecarea improprie gi complicafiile pot conduce la o

posibil6 amputate"

O fraeturd inchisd se poate agrava dacd un fragrnent asculit de os strdpunge pielea, cauz$nd o fracturd deschisd. Acest lucru se poate intdmpla,In timpul trata- mentului de urgen!6 sau al transportului. Afectarea nervilor este posibil ca fragmentele ascu{ite de os fracturat sd atingf, nervii adiacenli, ceea ce poate avea drept rezultat paralizla membrului afeetat sau pierderea sensibilitdlii. La aceasta trebuie sd se gfrndeascd persoana care acordi primul ajutor, Tn timpul tratamentului sau al transportului.

Primul ajutor

* Primul ajutor are ca obiectiv salvarea vielii accidentatului, atunci c&nd aceasta

este amenin[atd, Vorbind despre traumatismele membrelor, pericol vital ?n trau- matismele extremitililorilconstituie hemoragia masivi giinfecfiile grave. Primele

gesturi de prim ajutor vor trebui deci sd urmdreasci executarea imediatd a hemo-

* stazei, a toaletei gi protejdrii pldgilor.

lmobilizarea provizorie a fracturilor are ca scop diminuarea durerilor (important

* pentru prevenirea instalirii gocului) gi evitarea complicdrii leziunilor ini{iale.

Pregdtirea bolnavului peniru transport la un spital cu o sec,tie de ortopedie.

FRACTURILE DESCHISE

Definifie. Fracturile deschise sunt fracturile in care segmentele osoase fractura.

te comunicd direct cu exteriorul. in aceste cazrJri, odati cu fractura, se produc 9i leziuni de diferiie grade ale pir- lilor moi {tegument, mugchi, aponevroze, vase, nervi}, care devin poartd de intrare pentru microbi. Degi nu comportd un risc vital imediat, infeclia osoa$a este cea mai redutabili complicalie a fracturilor deschise, datoritd dificultafii deosebite pe care le

ridicd in calea vindecdrii.

Fracturile deschise pot fi produse fie din interior spre exterior, leziunile fiind pro- v6cate de capetele tdioase ale fragmentelor fracturate, fie din afard induntru, ctnd sunt determinate de violenla impactului cu agentulvulnerant (obiecte dure, tdioase, gloanle etc"). Deschiderea focarului se face, de obicei, odati cu producerea discontinuitdlii o$oase, dar, existf, cazuri in care un capdt osos perforeaz5 pd(ile moi intr*un al doilea timp. Uneori, aceasta se datoreazfi manevrelor incorecte de prim ajutor sau transport.

Simptomatologie

Este aceeagi ca gi a fracturilor inchise, la care se adaugi simptomele provocate

de prezenla plagii:durere, hemoragie localS.

Primulajutor

O fractur$ deschisd este o urgen!6 care trebuie rezolvatd integral in primele 6 ore

de la accident:

- Evaluarea complicaliilor generale gi locale, care amenin[6 viala traumatizatului

{stop cardiorespirator, ernbolii, hemoragiiexterne etc.) daci este cazul.

- lmbrdcdmintea sau incdlfflmintea segmentului rfinit vor fitdiata cu un cu$t, lam$,

foarfec& etc" pentru a nu provoca suferinle inutile bolnavului. Plaga va fiinspecta- t6 (aspectul ptdgii) pentru a constata dacd existd impuritili (p6m$nt, lemn, !*s*tur:i etc,). Este interzisd explorarea in*trumental* a plffgiicutanate (la locul accidentu- lui), in seopul preciz$rii comunic6rii acestaia cu focarul de fracturd.

- Toaleta fizicd qi chimied a tegumentuluidin jurul pldgii cu apd gis$pun, degresare

cu eter sau benzind gi dezinfectare cu alcaol, tincturd de iod.

* Toaleta fizici gi chimid a pldgii: seindepirteazd impurit6{ile,libere cu instrumen*

te sterile, se curd{d plaga prin ,igfergere" cu sclu{ie de eter iodat sau neofalind 0,50%. Aceste solulii nu altereazi vitalitatea lesuturilor sdn6toase, spre deosebi-

re de apa oxigenatd care poate altera lesuturile sSndtoase, in caz de impregndri

eu

lAl

impuritdli, plaga poate,ff cur6{atd ou ser fiziologic, cloramind Q,Za/n 12 tablete la

aplr\, permanganat de potasiu 1/4000 de culoare roz pal. Nu trebuie pudrate

pldgile cu antibiotice.

* $e mai dezinfecteaz6 o dat6,tegumentul din jurul pldgii cu alcool, tincturf; de iod.

- $eaplicd comprese sterile gi se realizeazd pansar,nentul. in caz de hemoragiica-

* re intereseazd vasele mici, hemostaza se face cu un pansament cornpresiv.

Fixarea pansamentului prin infdgare sau bandajare se aplicd in mod diferit, Tn

* funclie de regiunea anatomicd in care existd rana.

*

lmobilizarea provizorie.

$e face profilaxia antitetanicd; este o mdsurd de urgenld, dar ea poate fi fdcutd 9i

in etapa urmfitoat'e la dispensar, spjtal.

- C6nd funcliile vitale nu sunt afectate;i c0nd nu existd un traumatism abdominal,

* vor fi administrate antalgice (algocalmin, mialgin Tn injeclii i.m.).

Transpofiul, in cele mai bune condifii, la spital lntr-un serviciu de ortopedie - tra-

umatologie. Toate manevrele se vorface cu maximum de menajare a traumatizatului, eu mul-

t5 bl6ndele qi atenfie spre a nu genera complicati'i: ruptura unorvase sau nervidin vecindtate, perforarea unui viscer etc, De asemenea, toate aceste manevre nu trebuie executate in complexitatea lor, nici la locul accidentului, nici in camera de gard6, decit in cazul cdnd se gtie cd

dintr-un motiv sau altul, bolnavul nu va putea fi operat in primele 4-5 ore de la acci- dent.ln mod normal, acegli bolnavitrebuie operali imediat, toaleta riguroasd a pl5gii

fiind f*cut6 de chirurg in sala de operalie ca un timp operator esenlial, premergd- tor fixdt'ii osului fracturat. in aceste situalii, care sunt curente, primul ajutor la locul accidentuluigifn camera de gardd, pe care tl executd cadrele medii trebuie sd se

iimiteze la spdlarea rapidfi prin jet a pligii cu soluJii antiseptice 9i acoperirea ei cu un

pansament compresiv, cu dublu rol: hemostatic gi de izolare a plfigiifa!6 de mediul exterior csntaminat.

lmobillaarea provizorie a fracturilor se face in scopul impiedicfirii migc6rilor

fragmentelor osoase fracturate, pentru evitarea complicafiilor care pot fi provocate prin migcarea unui fragment osos. Mijloacele de imobilizare sunt atelele speciale sau cele improvizate, de lungimi gi l6{imi variabile, Tn funclie de regiunile la nivelul

cdrora se aplicd. Pentru a avea siguranld c6 fractura nu $e deplaseazd longitudinal

gi/saU lateral, imobilizarea trebuiasd cuprindi in mod obligatoriu articulaliile situate

deasupra gi dedesubtul focarului de fracturS. inainte de imobilizare se efectu eazd o trac{iune ugoarfr, nedureroasd a segmentillui Tn ax. Acest lucru este valabil numeiin

cazul fracturilor inchise" Fracturile deschise se imobilizeaz6in pozi{ia gisit6, dupi

pansarea pldgii de la acel nivel, fir& a tenta reducerea lor prin tracliune.

Tipuri de atele speciale:

- atele Kramer (confeclionate din sirmd);

- atele pneumatice {gonflabile);

- atele vaeuurn. Atele se pot improviza din scf,nduri, crengi de eopae, baston etc.

tmnbtliaareffi srr *tsle

O atela func{inneaas *ff un uuport. Fac# per-

sca:na rfrnita trebuie sfr fie trannpnrtat$ pe r dis-.

tanfa lung6 p*na la maginfr, stela trehuie sfr fie

adaptat* acestei situa{ii, Criteriile d* sars trebuie ss se tinfi cant la imo*

:"';ffif,ffi?,l3'i* rie suricient *; rungn, pentru a

ffeoperi at6t uona de deasupra, n&t gi cea de sub

* fracturi;

FiSr. 24. Imsbilizar€ srr *fefe

a une i fractari,

* -

pentru a evita alunecarea gifrecarea, atela va fi cdptugiti;

fixarea atelei se va face f6rd intreruperea circulaliei sangvine;

atela trebuie si fie rigid6;

- atela nu trebuie sd fie prea grea. in situafia in care lipsegte bchipamentul necesar, persoana care acordi primul ajutor trebuie s6 facd apel la fantezie gi sd improvizeze o atel6.

Ca material pentru ateld, se poate folosi: cartonul, metalul, plasticul, ziarele, p5- turile

{TntSgurate).

ln afard de

oprirea hemoragiei, este, de asemenea, importanti prevenirea intre-

ruperii

circulafiei sangvine.

Persoana care acordf, primul ajutor trebuie si aibi gr'rjd ca accidentatul sd se migte cdt maipulin in timpultransportului.

Reguli de efactuare a imobilizirii provizorii:

- initial, se executi imobilizarea manuald azoneilezate, cu ambele mtiniintroduse

-.

simultan de-o parte qi de alta a fracturii; apoi, accidentatul este agezat in pozi{ia

optim6;

totdeauna se imobilizeazd pi

cele dou5 articulalii ,,de siguran!6": cea distald si cea

' Froxifial6 fa{6 de focarul dl fracturi;

- nontafea atelelor se face dupd ce se capitoneazd cu vatd sau alte materiale

* rnoi;

prima

* se agaz6

atela care menfine greutatea segmentului lezat;

toate spa{iile goale dintre segmentele corporale gi ateli se capitoneazfi cu vatd

sau alte materiale moi (fulare, prosoape etc.);

- daed existd o deformare angulard a osuluifracturat, prima se ageazi atela de par-

tea roneava (spa{iulgolfiind umplut cu un rulou), iar a doua atel6 se pozi{ioneazd

pe partea laterald a segmentului lezat;

* $e incearcf, ob{inerea unpi axdri relative a segmentului fracturat, prin trac}iune atraumaticd 9i progresivi ?n ax (manevra de axare nu $e executd ?n fracturile des-

* chise); fixarea atelelor printr-o tehnicd de bandajare lncepe totdeauna de la focarul de fracturd, apoi merge spre proximal giin finalspre distal;

- atelele trebuie s8 depfigeasc$ cu minim 4-5 cm cele doua articulalii ,de siguran$f'.

Tratamentul diverselor tipuri de fracturi

'Fraaturlle la nlvelul bazinului. Odatd depistatd fractura la acest nivel pacientul r6rn&ne nemigcat, nu se mai permite mobilizarea luigi se line pe un plan dur ln po- zifie culcat pe spate.

Fractura poldului

Dacd transportul la medic sau spital este lung gi dificil, atela trebuie fixat*' pe

partea laterald exterioari a piciorului, de la zona inghinald p&nf la talpa piciorului.

Partea lateral6 interioari. a pieiorului trebuie sfr,fe imobilizat6, de la rdddcina coap-

sei p6nd la talpfr. CSnd transportul este scurt gi simplu, sau c*nd se sgteap:t6 sooi'

rea,ambulan{ei este *uficien€ sprljinirea persoanei accidentate,c.u peturi sau p6rne, astfel Tne8t piciorul s5 fis Tntr,s pozilie fir:eascd gi stabild (upor indoit).

Fr,acturile rnambrului lnferior Fracturile femurutuise produc prin traumatism direct sau indirect. Pentru imobili-

eare se folosese douii atele inegale. Atela mai lung6'se aplicd pe fafa lateralf; exter-

nd a mernbrului inferior gi se intinde de deasupra oaselor bazinului pf;ni la cdlc6i. Atela mai scurtg se aplici pe partea intern5,si se Tntinde de la regiunea inghinal6 pf,ni la.cdlc0i. Cdnd femurul este fracturat in apropierea genunchiului imobilizarea se poate realiza folosind o singurd atel6 trecuti prin partea din spate a membrului

din regiunea fesierd pdni la cilc6i.

Fractuile garnbeisunt foarte frecvente, iar imobilizarea poate fi fdcutd cu orice

tip de ateld.

Fracturile labei picioruluisi a/e glezneivor fi imobilizate de la degete pind la genunchi. Nu este intotdeauna necesard imobilizarea unei glezne rupte cu o ateld

rigid6. Un bandaj gros poate constitui un suport suficient. Fraciuia de ratulfr se produce prirt cddere in genunchi; sd imobilizeaza in atele posterioare.

Fracturile membrului superior

Frae.turile claviculeise produc maifrecvent prin traumatisme indirecte g.i mai rar directe, sediul de predilecfie constituindu-l zona medie a claviculei. Pozi{ia in care trebuie sd se efectueze imobilizarea provizorie este cu cotul de partea bolnavd Tm.

pins cdtrespate $iTn *us.

Fracturile hurnerusutui (bratului) se produc mai frecvent prin traumatism direct. La imobilizarea fracturii, drept'ateld putem folosi chiar toracele de care se flxeazd

se-gmentul fracturat zu ajutorul unei egade.

Fractarile antebra{ului pi ale fncheieturii mfllniise produc mai frecvent prin trau-

matism direct, lmobiliearea fracturil se poate face cu oricare tip de ateld speciali sau folosind atele improvizate.

Daci distanfa pdnd la medic sau spital este mic6, se agazi bralul Tntr-o egarfi

gi se imobilizeazl strdns l6ngd corp.

incdt si rdmdn6 lntr-o pozilie fireascS, iar bralul se

se agazd o rold de

Dacd distan{a este mare,

bandaj in palma m6inii, astfel

prinde cu o egarf6.

Fiactura degetelof

ln cazul fracturdrii unuia sau a mai multor degete, se ageazi bralul intr-o egarfd

se imobilizeazd pe fa{a palmari de la cot la degete.

iNcnuneA

pAgrENTrLoR

rMoBrLrzATr in npgnnr cHrpsAT

* urmdrirea migcdrilor segmentelor diatale: degetele membrelor inferioare

t,

superioare; bbservarea cutorii tegumentelor din jurul aparalului ghipsat: eianoz6, paloare;

sesizarea mediculuiin cazuf in care pacientul acuxf, furnicfrturi, amorfeli, presiune la nivelul membrului afectat; oesiearea nr1efirui miros,emgnat de !a nivelul aparatului gipsat: mirosul fetid deno-

td prezenla escareide d:ecubit sau infeclia pl6gii); - observarea $chimbdrii culbrii aparatului ghipsat la nivelul plsgii; sAnge, secrelii

purulente;'

E$sefrrefi sbieetelar de stri#tffi nss*$itate l*ngi$ patul pa*inntuh:i gi Tnlsturarea obstacalelor; asistsr*a parientului in satisfauersa nevoilor fun* damentale;

Hplicarex mssurilor de cnmbat*re & sfectelnr

imobilie&rii la pat.

Educa[ia pacientului privind :

modul de folosire ff mijloacelor auxiliare pentrU schimbarea pouiliei gi deplasare; verificarsa;

?nlelegerii recomand6rilor ffrcute ;

*

necesitatea folosirii rnecanismelor auxiliare

pentru deplasare (c&rja, baston) pentru proteja-

rea membrului lezat, Tn timpul *onsolid*rii;

modul de efectuare a unor miqcari fArS a preju*

dicia procesul de vindecare;

f,nnsecinfele sprijinirii precof,e pe rnembrul afec- tat;

nece$itatea respectf,rii repausului la pat sl a in* dicafiilor medicului;

G exerciliile n**e$flrs ?n perioada de recupsrare.

Fig. 25" Parient cu aparnf gfiipsaf.

NenutneA pActENTtLoR cu EXTENSIE, TRAcTIUNE

- verificarea frecventd a dispozitivului de tracliune: cablur:ile si treaci prin mijlocul

rolelor scripetelui;, greutfi{ile s6 atdrne libere; cadrul gi barele patului sd nu st6nje* neasc& aparatul;

-, verificarea pozifiei membrelor in funclie de tracliune;

- plasarea uneipiturificute sul sub membrulafectat;

- *

plasarea unei perne pentru a impiedica alunecarea pacientului;

urmdrirea culorii gitemperaturii membrelor, sesizarea oricdror modificdriapdrute;

- * aplicarea m6surilor de prevenire a complicaliilor imobilizdrii;

asistarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale;

- asigurarea ouportului psihic:<