Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
11
FACTORI DE RISC PENTRU ASTMUL
BRONIC LA COPIL (6-18 ANI)
Dr. Oana Lzrescu, Dr. Magdalena M. Florea, Dr. Ema Agarniciuc,
Dr. Ileana Ioniuc, Dr. Monica Alexoae, Prof. Dr. Stela Goia
Clinica II Pediatrie, Universitatea de Medicin i Farmacie Gr.T. Popa, Iai
REZUMAT
Astmul bronic este considerat una dintre din cele mai comune boli cronice ale copilului i reprezint o cauz
important de morbiditate i mortalitate, cu prevalen n cretere, conform estimrilor recente. La acest
aspect contribuie subevaluarea diagnosticului la vrst mic. Studiul i propune evaluarea anamnestic i
prin explorri clinico-paraclinice a incidenei factorilor de risc sugestivi pentru suspiciunea de diagnostic de
astm bronic la copil, la vrsta de 6-18 ani, precum i corelaiile acestora cu gradul de severitate a bolii.
Studiul a utililizat chestionare ce au inclus informaii relevante pentru factorii de risc cunoscui ante i
postnatal precum i cei asociai etapelor de via preadolescent i adolescent. Principalii factori de risc
pentru astmul bronic identificai n studiu (n ordinea frecvenei) au fost: prezena atopiei personale, istoric
de wheezing recurent, sexul masculin, mediul urban, expunerea la aeroalergeni de interior (praf, pr de
animale, mucegai), sensibilizarea alergic la aeroalergeni (n special la acarieni), alimentaia artificial,
prezena atopiei familiale, fumatul pasiv. Polisensibilizarea alergic i expunerea la fumul de igar se
asociaz cu forme mai severe de astm. Comorbiditi alergice au fost prezente n majoritatea cazurilor, cea
mai frecvent fiind rinita alergic (78%).
Adresa de coresponden:
Dr. Oana Lzrescu, Universitatea de Medicin i Farmacie Gr.T. Popa, Str. Universitii Nr. 16, Iai
e-mail: lazarescuoana@yahoo.com
dermatitei atopice, wheezingului i astmului la Alte studii raporteaz c 90-95% dintre copiii
copiii cu atopie familial recomand alimentaia astmatici sunt atopici. (22) 85% din cazuri au avut
natural sau preparate hidrolizate de lapte minimum i alte manifestri alergice, precum i comorbiditi
4 luni de la natere. (11) Laptele matern conine nonalergice. (Tabelul 2). Sindromul eczem/der-
factori de protecie antiinfecioi ce inactiveaz matit atopic a fost prezent n antecedentele per-
bacteriile patogene i toxinele acestora, precum sonale la 39% dintre cazuri. (Tabelul 2). Este
citokine i factori de cretere, prevenind sensibili- demonstrat rolul dermatitei atopice i al rinitei
zarea la alergenii de mediu i reducnd susceptibi- alergice n marul atopic la copil. Evoluia na-
litatea la infecii respiratorii i dezvoltarea astmului. tural a simptomelor alergice la copii const n
Antecedentele perinatale predispozante (14% progresia simptomelor de la alergia alimentar la
Tabelul 1) au fost dominate de prematuritate. Vrsta dermatit atopic, ulterior rinit alergic i astm
gestaional mic (12,13) i modificrile precoce bronic; 43% din copiii cu dermatit atopic dez-
ale funciei pulmonare n perioada neonatal (14) volt astm i 45% rinit alergic. (23) Severitatea
se asociaz cu riscul pentru astm n copilrie. Bjerg dermatitei atopice constituie un factor de risc
A. i colab., pe un lot de 3.389 copii din Suedia, predictiv: 70% din copiii cu dermatit atopic se-
arat c greutatea mic la natere (ci aeriene mici, ver dezvolt astm bronic, comparativ cu 30% din
reanimarea) i expunerea antenatal la fumul de cei cu forme uoare i, respectiv, 8% din populaia
igar crete riscul pentru astm de 4-6 ori la copiii general. Rinita alergic raportat cu inciden de
de vrst scolar. (15) Frecvena expunerii la fumul 80-90% copiii astmatici s-a nregistrat la 78%
de igar ante i post natal (52%), demonstrat ca i cazuri (Tabelul 2). Frecvent, precede apariia ast-
factor de risc pentru astm, s-a corelat cu frecvena mului n 32-64% cazuri. (24) Diagnosticul de rinit
mai mare a astmului persistent moderat i sever i alergic poate fi ascuns sub diagnosticul de infecie
rspuns redus la medicaia antiastmatic. Fumatul respiratorie recidivant. Sensibilizarea dovedit la
n timpul sarcinii crete de 4 ori riscul la copil acarieni a avut o frecven de 63% (tabelul 2)
pentru wheezing i sensibilizare alergic. (16), asemntor altor raportri de 65-90% din copiii
afectare ulterioar a funciei pulmonare, inflamaie astmatici. (25,26) Global sensibilizarea alergic a
bronic i astm bronic n copilrie. (17) Fumatul fost demonstrat la 67% cazuri, din care majorita-
pasiv se asociaz cu risc crescut de infecii tea polisensibilizai (37%, Tabelul 3) cu forme mai
respiratorii ale cilor aeriene inferioare n perioada severe de astm.
de sugar i mica copilrie. Mai mult de 15% din Copiii de vrst colar vin cu o ncrctur de
cazuri (Tabelul 1) au raportat expunere la poluanii factori de risc pentru astm specifici vrstelor mici,
rezultai din arderea diverilor combustibili folosii care, sesizai n timp, ar putea contribui, dac nu la
pentru gtitul alimentelor i nclzirea locuinei reducerea frecvenei, cel puin la diminuarea seve-
(gaz, lemne, crbuni). Expunerea la poluanii ritii astmului bronic. Cercetri recente susin
atmosferici de interior i rolul lor n apariia msurile de reducere a expunerii la alergeni, ali-
astmului este controversat, dar este considerat ca mentaia natural sau cu formule hipoalergenice de
factor de evoluie sever a astmului bronic. la natere, evitarea fumatului n timpul sarcinii i a
Poluanii atmosferici (NO2, SO2, O3, particule fumatului pasiv la copiii cu risc crescut pentru astm.
diesel, pulberi cu diametru de 10-2,5 microni) Aceste msuri au fost considerate preventive apariiei
reduc funcia pulmonar, dar legtura direct cu sensibilizarii alergice precoce i a astmului (27)
astmul bronic este nc nedemonstrat. (18) Ali
factori propui ca responsabili de reducerea funciei CONCLUZII
pulmonare la vrsta de 14 ani i, ulterior, 50 ani au
Evaluarea retrospectiv i actual a factorilor de
fost greutatea mic la natere, alimentaia arti-
risc pentru astmul bronic pe un lot de 100 de copii
ficial, istoric pozitiv pentru infecii severe n
cu vrsta mai mare de 6 ani a evideniat frecvena
copilrie, statusul socioeconomic sczut, fumatul
mare (peste 50%) pentru urmtorii factori: sexul
activ i pasiv. (19)
masculin, mediul urban, atopia familial, atopia
Wheezingul recurent n mica copilrie a fost
personal, alimentaia artificial, expunerea la fu-
prezent la 72% astmatici (tabelul 1) i/s-a asociat
mul de igar, expunerea la praful de cas, sensi-
cu ali factori de risc importani: antecedente
bilizarea alergic n special la acarieni. Studiul
familiale de astm (23%) i atopie familial (59%).
individualizat al antecedentelor familiale i per-
Atopia familial, criteriu major de suspiciune a
sonale viznd factorii cunoscui implicai n astmul
AB a avut o inciden mai scazut 59% (tabelul 2)
bronic la copilul mic a demonstrat ntrzierea
n comparaie cu alte studii n care este prezent la
diagnosticului i tratamentului la 37% dintre cazuri.
80% din copiii astmatici, atopia pe linie matern
Sensibilizarea alergic i expunerea la fumul de
fiind un factor de risc major pentru astm. (20,21)
igar se coreleaz cu forme mai severe de boal.
392 REVISTA ROMN DE PEDIATRIE VOLUMUL LX, NR. 4, AN 2011
ABSTRACT
Asthma is one of the most common diseases in children and an important cause of morbidity and mortality, with
recent increased prevalence. Asthma diagnosis in children is often underestimated in early childhood. The aim of
present study is to anamnestically assess using clinical and specific paraclinic exploration the incidence of the risk
factors highly suggestive of asthma in children (6-18 years) and the correlation with disease severity. The
questionnaires used in this study included relevant information to known risk factors for asthma during pre and
postnatal period, preadolescence and adolescence stage. The principal risk factors for asthma identified in
descending order of frequency were: personal atopy, recurrent wheezing, male gender, urban environment, indoor
air allergens exposure (house dust, domestic animals, house mold) allergic sensitization to indoor allergens
(house-dust mites), infant artificial feeding, family atopy, exposure to second hand tobacco smoke. Allergic
polisensitization and tobacco smoke exposure are associated with severe asthma. The majority of cases were
affected by asthma-related comorbid conditions and allergic rhinitis was the most frequent comorbidity.
and childhood asthma. (17) Second hand tobacco matitis develop asthma comparing to 30% children
smoking is associated with high risk for respiratory with mild forms and 8% of children from general
tract infection in infants and toddlers. More, 15% population. Allergic rhinitis incidence reported in
of children (Table 1) reported exposure to indoor other studies to 80-90% of asthmatic children was
air pollution resulting from cooking and heating us- 78%. (Table 2) Often precedes asthma in 32-64%
ing combustion sources (gas, coal, wood). Expo- cases. (24) Allergic rhinitis can be mistaken for re-
sure to indoor air pollution and the risk of develop- current respiratory tract infection.
ing asthma is controversial. Children exposed to air Home dust mites sensitization was reported in
pollution (NO2, SO2, O3, diesel particles, particu- 65-90% of asthmatic children similar to other stud-
late matter with 10-2,5 micron diameter) have dete- ies. (25,26) Globally, allergic sensitization was
riorated lung function but no direct association with demonstrated in 67% cases and in the majority of
asthma was demonstrated. (18) Several factors act- cases polisensitization (37%, Table 3) was associat-
ing throughout life, childhood severe respiratory ed with severe asthma. Multiple risk factors for asth-
tract infections, low birth weight, artificial feeding, ma specific to infancy and toddlerhood are often
tobacco smoke exposure, low socioeconomic status present in school aged children background. Early
have been associated with reduced adolescence (14 identification of risk factors may help to reduce asth-
years) and adult lung function (50 years). (19) ma frequency and severity. Recent researches sup-
Frequent episodes of wheezing in early child- ported breastfeeding for at least 4 months or the use
hood were present in 72% of asthmatic children of hydrolyzed formulas, environmental control mea-
(Table 1) and were associated with other important sures that will limit allergens exposure and environ-
risk factors asthma parental history (23%) and fam- mental tobacco smoke exposure in children with
ily atopy (59%). Family atopy major suspicion cri- high risk for asthma. Those measures prevent or de-
teria for asthma had a lower incidence (59%, Table lay the occurrence of early allergic sensitization and
1), other studies reporting an incidence of 80%, asthma in childhood. (27)
maternal atopy beeing a high risk factor for asthma.
(21) According to other published reports in the lit- CONCLUSIONS
erature. 90-95% of asthmatic chidren have personal
atopy (22). Personal atopy was present in 85% chil- Retrospective and updated analysis of the asthma
dren and other nonallergic comorbidities. (Table 2) risk factors in 100 children aged 6-18 years showed
History of eczema/atopic dermatitis syndrome increased frequency for the following risk factors:
in early childhood was present in 39% children. male gender, urban residence, familial and personal
(Table 2). It is already demonstrated the role of atopy, artificial feeding, environmental tobacco
atopic dermatitis and allergic rhinitis in chilhood smoke exposure, home dust exposure, dust mites al-
atopic march. The natural history of atopic mani- lergic sensitization, recurrent wheezing history. The
festations is the progression in time from food al- individualized analysis of the family and personal
lergy, atopic dermatitis to wheezing and asthma; history for already known asthma risk factors in
43% of children with atopic dermatitis develop early childhood demonstrated in 37% cases delays
asthma and 45% develop allergic rhinitis. (23) in diagnosis and treatment. Allergic sensitization
Atopic dermatitis severity is a predictive risk factor and environmental tobacco smoke exposure are
for asthma. 70% of children with severe atopic der- correlated with severe forms of asthma.
REFERENCES
1. Anandan C., Nurmatov U., Van Schayck O.C.P et al. Is the prevalence 6. Horwood J., Fergusson D.M., Shannon T. et al. Social and Familial Factors
of asthma declining? Systematic review of epidemiological studies, Allergy in the Development of Early Childhood Asthma. Pediatrics 1985; 75(5):859-868
2010, 65(2):152-167 7. Naleway A. Asthma and Atopy in Rural Children: Is Farming Protective?
2. Platts-Mills T.A. Asthma severity and prevalence: an ongoing interaction Clinical Medicine & Research February 2004; 2(1):5-12
between exposure, hygiene, and lifestyle. PLoS Med 2005; 2:e34 8. Lindbk M., Wefring K.M., Grangrd E.H. et al. Socioeconomical
3. Speight A.N., Lee D.A., Hey E.N. Underdiagnosis and undertreatment of conditions as risk factors for bronchial asthma in children aged 4-5 yrs, ERJ,
asthma in childhood. Br Med J (Clin Res Ed) 1983; 286:1253 2003; 21(1):105-108
4. Peroni D., Piacetini G., Sabbian A. et el. Asthma in children, Europ. 9. Devereux G., Seaton A. Diet as a risk factor for atopy and asthma.
Resp.J. Monograph 8, 2003; 23:278-287 J Allergy Clin Immunol. 2005; 115(6):1109-1117
5. Caudri D., Wijga A., A. Schipper C.M. Predicting the long-term prognosis 10. Ram F.S., Ducharme F.M., Scarlett J. Cows milk protein avoidance and
of children with symptoms suggestive of asthma at preschool age, J Allergy development of childhood wheeze in children with a family history of atopy.
Clin Immunol. 2009; 124(5):903-910 Cochrane Database Syst Rev. 2002; (3):CD003795
REVISTA ROMN DE PEDIATRIE VOLUMUL LX, NR. 4, AN 2011 395
11. Greer F.R., Sicherer S.H., Burks A.W. and the Committee on Nutrition 19. Tennant P., Gibson J., Parker L. et al. Childhood Respiratory Illness and
and Section on Allergy and Immunology Effects of Early Nutritional Lung Function at Ages 14 and 50 Years CHEST 2010; 137(1):146-155
Interventions on the Development of Atopic Disease in Infants and Children: 20. Castro Rodriguez J.A., Holberg C.J., Wright A.L. et al. A Clinical Index
The Role of Maternal Dietary Restriction, Breastfeeding, Timing of to Define Risk of Asthma in Young Children with Recurrent Wheezing, Am. J.
Introduction of Complementary Foods, and Hydrolyzed Formulas, Pediatrics. Respir. Crit. Care Med. 2000; 162(4):1403-1406
2008; 121(1):183-191 21. Bjerg A., Hedman L., Perzanowski M.S. et al. Family History of Asthma
12. Martino D., Prescott S. Epigenetics and Prenatal Influences on Asthma and Atopy: In-depth Analyses of the Impact on Asthma and Wheeze in 7 to 8
and Allergic Airways Disease, CHEST 2011; 139(3):640-647 Year Old Children Pediatrics 2007; 120(4):741-748
13. Goyal N.K., Fiks A.G., Lorch S.A. Association of Late-Preterm Birth With 22. Eichenfield L.F., Hanifin J.M., Beck L.A. et al. Atopic Dermatitis and
Asthma in Young Children: Practice-Based Study Pediatrics 2011; Asthma: Parallels in the Evolution of Treatment, Pediatrics 2003; 111(3):608-
128:830-838 616
14. Hland G., Carlsen K.C., Sandvik L. et al. Reduced lung function at birth 23. Spergel I.M., Paller A.S. Atopic Dermatitis and the atopic march. J. Allergy
and the risk of asthma at 10 years of age. N Engl J Med 2006; 355:1682 Clin. Immunol. 2003; 112(6):118-127
15. Bjerg A., Hedman L., Perzanowski M. et al. A Strong Synergism of Low 24. Bosquet J. et al. Allergy rhinitis and its impact on asthma (ARIA). (in
Birth Weight and Prenatal Smoking on Asthma in School children Pediatrics collaboration with the WHO, GA2LEN and AllerGren), Allergy 2008
2011; 127(4):905-912 63(86):160
16. Roger B. Newman, Momirova V., Dombrowski M.P., Schatz M. et al. 25. Sporik R., Platts-Mills T.A.E. Allergen exposure and the development of
The Effect of Active and Passive Household Cigarette Smoke Exposure on asthma, Thorax 2001; 56:ii58-ii63
Pregnant Women With Asthma, Chest March 2010; 137(3):601-608 26. Huss K., Adkinson N.F. Jr., Eggleston P.A. et al. House dust mite and
17. Wang C., Salam M.T., Islam T. et al. Effects of In Utero and Childhood cockroach exposure are strong risk factors for positive allergy skin test
Tobacco Smoke Exposure and 2-Adrenergic Receptor Genotype on responses in the Childhood Asthma Management Program. J Allergy Clin
Childhood Asthma and Wheezing Pediatrics 2008; 122(1):107-114 Immunol. 2001; 107(1):48-54
18. Gauderman W.J., Avol E., Gilliland F. et al. The effect of air pollution on 27. Halken S. Prevention of allergic disease in childhood: clinical and
lung development from 10 to 18 years of age, N Engl J Med. 2004; 351(11): epidemiological aspects of primary and secondary allergy prevention. Pediatr
1057-1067 Allergy Immunol. 2004; 16(4-5):9-32