Sunteți pe pagina 1din 10

CUPRINS

1. Introducere..pag. 2
2. Reciclarea maselor plastice...pag. 4
3. Caracteristici PET.pag. 5
4. Etapele reciclarii PET-ului ..pag. 6
colectarea
sortarea
maruntirea, spalarea, macinarea, uscarea
5. Concluzii....pag. 9
6. Bibliografie...pag. 10

1
1. Istoria reciclarii
Oamenii sunt obisnuiti sa recicleze din cele mai
vechi timpuri.Studii arheologice au aratat ca, in
perioadele cand resursele de materii prime se
diminuau, gropile de gunoi ale oraselor antice contineau mai putine deseuri cu potential pentru
reciclare (unelte, ceramica etc).

In erele preindustriale deseurile din prelucrea bronzului si a altor metale pretioase erau
colectate in Europa si topite pentru refolosire continua, iar in unele zone praful si cenusa de la
focurile de carbuni sau lemne erau refolosite pentru obtinerea materialului de baza in fabricarea
caramizilor. Principalul motiv pentru praticarea reciclarii materialelor era avantajul economic,
nevoia de materii prime naturale fiind astfel redusa.

Un intreprinzator englez, Benjamin Law, a fost primul care a transformat reciclarea hainelor
care nu mai puteau fi purtate in materii prime pentru noi materiale textile. Astfel, el a inventat 2
noi materiale: shoddy si mungo, bazate pe lana recuperata din haine vechi, combinata cu lana
noua. In 1860, in orasul Batley, Anglia, se produceau peste 7000 de tone din acest material.

Perioadele cele mai propice reciclarii in masa erau cele de razboi. Germania Nazista este
una dintre tarile in care rationalizarea si reciclarea au fost adoptate atat in timpul cat si in
perioada pre-razboi. In special se reciclau fierul dar si alte metale rare, fibrele textile sau oasele
din care se facea apoi sapun.

Lipsa resurselor cauzata de cele doua razboaie mondiale si alte evenimente au incurajat
puternic reciclarea. Campanii guvernamentale puternice au fost promovate in timpul celui de-al
doilea Razboi Mondial in fiecare tara implicata, impingand cetatenii sa doneze metale si sa
conserve fibrele, ca o chestiune importanta de patriotism. Programele de conservare a resurselor
stabilite in timpul razboiului au fost continuate in unele tari ce nu stateau foarte bine la capitolul
resurse naturale, cu ar fi Japonia.

Japonia este una dintre tarile in care reciclarea este reglementata prin lege si general
acceptata de catre locuitori, mai mult decat in celelalte tari. In 2007, in Japonia s-au colectat
pentru reciclare 802.036 tone de plastic, cu 429,5% mai mult decat in 2000, adica fiecare locuitor
al tarii recicleaza aproximativ 6.4 kg de plastic pe an.

2
Urmatoarea mare investitie in reciclare a avut loc in anii 70, datorita cresterii costului
energiei (reciclarea aluminiului foloseste doar 5% din energia necesara productiei virgine; sticla,
hartia si metalele au si ele un consum redus de energie la reciclare). Adoptarea in 1977 in SUA a
Clean Water Act a creat o cerere puternica de hartie alba (hartia de birou care a fost deja albita
a crescut ca valoare atunci).

O treime din totalul deseurilor din Statele Unite este reciclat! Astfel, 82 de tone de materiale
sunt reciclate dintr-un total de 251 tone de gunoi care se produc anual.Se estimeaza o crestere de
100% a cantitatii de materiale reciclate in SUA in utimii 10 ani.

n SUA exista cea mai mare productie de gunoi pe cap de locuitor din lume. Astfel, in fiecare
zi, in medie, un cetatean american produce putin peste 2 kilograme de gunoi.

In anii 70, orasul Woodbury din statul american New Jersey a fost primul din tara care a
introdus reciclarea obligatorie. Curand, si alte orase i-au urmat exemplul, principalul motiv al
noii pasiuni a americanilor pentru reciclare fiind costul ridicat al energiei. Astfel, se economisea
95% din energie daca se folosea aluminiu reciclat pentru pentru producerea

Austria estecampioana reciclarii in Uniunea Europeana.Aici se refoloseste aproximativ


60% din cantitatea toatala de gunoi produsa. Grecia, pe de alta parte, recicleaza numai 10% din
totalul deseurilor pe care le produce, situandu-se la coada clasamentului.

Treptat, numeroase tari au demarat campanii de reciclare a resturilor metalice, de hartie sau
carton, textile si mai tarziu produse plastice, implementand un sistem de recompensare a celor
preocupati de ecologie si de sanctionare a risipitorilor. In prezent guvernele sunt implicate tot
mai mult in numeroase proiecte de economisire a energiei, apei si de gestionare a resturilor
de materiale periculoase.

Durata de degradare natural a diferitelor categorii de deeuri se prezint astfel :


cotor mr 3 luni
deeuri de hrtie 3 luni
ziare 3-12 luni
chibrituri 6 luni
filtru de igar 1-2 ani
guma de mestecat 5 ani
cutii de aluminiu 10-100 ani
sticle din plastic (PET) 100-1000 ani
pungi din plastic 100-1000 ani
cri de credit 1000 ani
recipiente din sticl 4000 ani
3
Ce nu se poate recicla :
materiale ceramice ;
spray-uri ;
ambalajele materialelor toxice ;
abibildurile , erveelele , hrtia cerat , hrtia de fax ;
prile metalice ataate magneilor .

2. Reciclarea maselor plastice


Dup anul 1950 , materialele plastice au devenit de mare interes , n mai puin de zece ani
producia maselor plastice crescnd foarte mult .Consumul anual poate fi acum comparabil cu cel
al metalelor neferoase .

n prezent , exist aproximativ 40 de tipuri de plastic , fiecare cu o compoziie chimic i


proprieti diferite , care le fac potrivite pentru o anumit utilizare .

Plasticul este fabricat din petrol , benzin i crbune .Cea mai mare parte din materialele
folosite pentru fabricarea plasticului provin din reziduurile rafinrii petrolului , care altfel ar fi
arse sau irosite . Putem spune c prin fabricarea plasticului nu facem altceva dect s utilizm
nite resurse pe care n mod normal le-am risipi .

Reciclarea materialelor plastice s-a dezvoltat constant i se realizeaz ntr-o gam larg n
multe ri . n loc s polueze apa rurilor sau suprafee mari de sol prin acumularea lor, PET-urile
pot fi foarte uor colectate i reciclate , acest lucru se poate face foarte uor cu ajutorul
containerelor speciale amplasate n multe zone ale oraului .

Recuperarea ambalajelor de plastic reprezint o mare provocare ,datorat n primul rnd


numrului mare de PET-uri ( polietilen tereftalat este un material sofisticat de o rezisten
mare) folosit cu foarte mare eficien ca recipient pentru buturi .

Avantajul reciclrii ambalajelor PET este enorm , dat fiind numrul mare de sticle folosite
care pot fi exploatate la un cost acceptabil .

Reciclarea materialelor plastice s-a dezvoltat constant i se realizeaz ntr-o gam larg n
multe ri. Exist nc probleme tehnice, economice i structurale de depit, dar posibilitile
sunt vaste.Cu toate c unele mase plastice pot prea identice, de fapt sunt grupe de materiale
diferite cu o structura molecular diferit.Reciclarea depinde de procesul de a le separa pe fiecare
n parte. Aceasta poate fi obinut n mod eficient n fabricile unde materialele reciclabile
generate n procesul de producie sunt uor de separat.

4
Materiale plastice:

AVANTAJE DEZAVANTAJE
greutate mic volum mare la descrcare
mare varietate de proprieti rzboi biodegradabil
proprieti care nu pot fi atenuate cu ale altor un grad mare de poluare la incinerarea lor
materiale numeroi aditivi care polueaz mediul
longevitate mod dificil de reciclare (diversitate mare,
mod de fabricare uor proces de descompunere dificil)
consum redus de energie pentru fabricarea lor substantele de baz sunt in parte cancerigene
pre redus sau toxice (ex.PVC)

3. Caracteristici PET

Material / Proprieti Aplicaiile produsului Produse cu coninut de material


Simbol material reciclat
reciclare
PET Claritate Butelii (sticle) plastic Fibre, saci pentru pstrare i
/PETE/PETP/ (transparen), buturi nealcoolice, ap, transport mbrcminte, folie i
Polietilen rezistent, suc, bere, sifon (ap plci, containere pentru alimente i
tereftalat durabil, solid, carbogazoas), sos picant buturi, covoare, curele (benzi,
bariera pentru (ketchup) i ulei. Borcane chingi) de legat, lna tocit, butelii
gaz i unt de arahide, murturi, (sticle, flacoane), jachete scmoate,
umiditate, jeleu i gem (dulceat). folie pentru retenia solului, filtre.
reine Film (folie) i tvi pentru Observaii: Pentru reciclarea
carbonatarea, alimente preparate la containerelor din PET: - splai i
rezistent la cuptor, curele (benzi, aplatizai; putei lsa etichetele, nu
cldur . chingi) de legat i ns capacele (sigiliile de la capace);
containere alimentare sau - nu punei sticle de produse
nealimentare. petroliere (ex.: ulei de motor), de
pesticide sau ierbicide.

5
Polietilen tereftalat PETare o buna rezistenta mecanica si un punct de inmuiere ridicat.
PET este un important material de ambalare pe piata bauturilor racoritoare si a apei imbuteliate
dar si produselor din carne.

Din PET se confectioneaza ambalaje de diferite forme: butelii, borcane, cutii, doze,
canistre, bidoane etc.

Formula chimica a PET-ului este:

Reciclarea materialelor plastice are o dezvoltare constanta i se realizeaz ntr-o gam


larg n multe ri. Exist nc probleme tehnice, economice i structurale de depit, dar
posibilitile sunt vaste.Cu toate c unele mase plastice pot prea identice, de fapt sunt grupe de
materiale diferite cu o structura molecular diferit.Reciclarea depinde de procesul de a le separa
pe fiecare n parte. Aceasta poate fi obinut n mod eficient n fabricile unde materialele
reciclabile generate n procesul de producie sunt uor de separat.

4.Etapele reciclarii PET-ului

Procesul complet de reciclare a deseurilor din materiale plastice contine , in principal,


urmatoarele faze:

Colectarea

Se refer la adunarea lor n diferite recipiente: couri de gunoi, pubele (pentru deeurile
menajere) i containere (pentru deeurile stradale i cele produse de agenii economici). Pentru a

6
permite reciclarea, colectarea deeurilor care conin materiale refolosibile se face separat n
recipiente de culori diferite. Culorile recipientelor disponibile sunt: galben, roie, verde,
albastr, maro i negru antracit.Culorile recomandate pentru recipientele destinate colectarii
materialelor plastice sunt: rou sau portocaliu.Pe recipente exist etichete care precizeaz exact
ce fel de deeuri se pot pune n recipientul respectiv.

Fig. 1: Exemple de recipiente pentru colectare selectiv

Sortarea

Reciclarea diferitelor tipuri de PET-uri prezinta o problema in ceea ce priveste


incompabilitatea polimerilor sau a densitatilor materialelor din care sunt facute. Sortarea
PET-urilor se poate face atat manual cat si mecanizat (fig.2)

Sortare manuala Sortare mecanizata

Fig. 2 Tipuri de sortare


7
Fig. 3 Instalatie de sortare PET cu infrarosu

Dupa procesul de sortare PET-urile sun


compactate in pachete (baloti) cu ajutorul
preselor pentru balotare PET-uri si sunt
trimise catre fabrica de reciclare unde procesul
continua.

Fig. 4 Presa de balotat PET-uri

Maruntirea, spalarea, macinarea, uscarea

Maruntirea este procesul prin care se reduce marimea PET-urilor, acest process se face cu
ajutorul unei masinarii cu lame taietoare. Prin micsorarea dimensiunilor materialele plastic
devinmult mai manevrabile pentru masinile mici, si sunt mai usor de transportat si depozitat.

Fig. 5 Instalatie de obtinere a granulelor de PET

8
Dupa operatiunea de maruntire urmeaza un proces de spalare a fractiunilor rezultate
urmata de macinare, apoispalarea finala urmata de uscare, in urma acestor procese obtinandu-se
granulele de PET (fig.6).

Fig. 6 Granule de PET

Concluzii
Deeurile de mase plastice prezint unele particulariti, i reciclarea lor este important din
punctul de vedere al conservrii resurselor de iei, dar nu este ntotdeauna fezabil din punctul
de vedere al costurilor pe care le implic colectarea, prelucrarea i reciclarea lor propriu-zis.
Din aceste motive, atunci cnd vorbim despre valorificarea deeurilor de mase plastice avem in
vedere, pe lang reciclarea material, i recuperarea de energie. n Romnia, procedeul cel mai
utilizat astzi este reciclarea mecanic a deeurilor de mase plastice. Acesta se face fr
modificarea structurii materialului (polimerului), i const n operaiile de extrudare granulare
i injecie.

Reciclarea materialelor plastice are o dezvoltare constanta i se realizeaz ntr-o gam


larg n multe ri. Exist nc probleme tehnice, economice i structurale de depit, dar
posibilitile sunt vaste.

Implica-te si tu!

9
Bibliografie:

http://xa.yimg.com/kq/groups/18915674/796833290/name/Amb2.pdf

http://www.factsonpet.com/recycling/&ei=uZLyUIzyIYfXtQbopoHABA

http://www.atraeco.ro/docs/Ghid%20de%20Reciclare%20a%20deseurilor%202007.pdf

http://www.ecosistemrecycling.ro/utile/scurt-istoric-al-reciclarii.html

http://ro.wikipedia.org/wiki/Gestionarea_de%C8%99eurilor

10

S-ar putea să vă placă și