ANUL III.

7 Noembre 1899.

AIl...na
No. 6. Revist Enciciopeic popular
jTparc n fie -care Duminic
Abon. in tara pe an Lei 5 Abon. in strain, pe an Lei 8
6 lupi 3 S Un numer 15 barai
Pentru anuneiuri 1 leis Anta

onjitetul de Redactie:
eaqu h 5, )Pdamescu
scu-Notru V. S. jNoga
uc JY. /Yicolaescu
J. Otescu t.'ogst. C. Pop.-Z'a;cd
P. 2ulfu gr. C'eodossiu.
S U M A R:
RomniI la Roma. N. Teodorescu, Din durerile nstre. Curtirea lampilor.
Grig, Teodossiu, Pstrarea oMlor. C. C. Datculescu, Cte -v cuvinte asupra vier-
milor carl rod basa tulpinei grulul atacnd chiar coletul plantel. Atttarea fo-
culut GussyApostolescu, Legenda IaculuI celui mio din Peristern (Macedonia).
V. O. V. Horn, Trel dile si doud entrl. V. S. Moga, Lemnele destinato pentru
construc(iunl si alte industril. Prevadia, O serbare colarL. l'. S. Naga, Cronica
aggricol si comercial. P. G., Cantinele scolare In Bucuresci. Starea semntu-
rilor. Apeluri. Mul(umirl. Adrese oltre redactie. Posta AdministratieL
Ilustrajiun: Larve i musculite de Cecydomii. Cecydomia destruct6re sail
Musca Hesian. Cecydomia avenae, Cecydomia destructor, larv, pupA 41 oua.
Tetura unes tulpinl coprinse de pupe de cecydomil. Elaterul gruluT. Noctnela
semnturilor, larvA cilnd e mal perizuls; larvA gata d'a se transform Sn nimf.;
fiebre de npte. Ferstr eu abur din muntii MoldoveT. Feristr din Modova.

edacfia ,si .7Pdministrafia Str. frrar7tu/sa jYo. 9, Bucurescl.

www.dacoromanica.ro
 Cu. fnoepere de la 1 Ianuarie 1900
Apare in Eueuresoi la 1 al 15 a tie-elirei funi:
NOUA REVISTA ROMAN A
Cu eolaboraliunca celor 1n d distinct scrittori romani.
Director gerant: C. Rilduleseu- Motru, Bueuresel.
Noua Revist RomcEnai cuprinde In fie-care numr al WI :
Articole asupra cestiunilor politice de actualitate; studi! literare ci
sciiniifice; dri de' sm despre publicaliunile de valre aprute. Fie-
care numr al Reviste! este Insotit nc de dou suplimente : unul re-
servat informatiunilor ; cel-lalt lecture! recreative : roman, nuvel, etc.
Noua Revistci's RomcBn este publieatiunea indispensabili pentru toli
at! doresc a urmr mi$carea culturel romne in secolul XX.
Abonanleutul pe nu an Let 24
pe il laid fi
Un numr 1
Abonamentele se primesc la AdministraFia Reviste! in Bucnresci, Pasagiul Ro-
man 20; la principalele librril; precum ei la biurourile potale din tar.

GRADINA PREOTUL ILIE

Biserica Cotroeen(.-BncurescT.
Arbor! fructiferT, Arbor! pentru $osele, Arbori altoit de
ornament, Arbut, Plante urctre, Bradt, PinT austriaci
Thuya $i altele.- Stup. Trandafiri.
Cel mai mare si cel mal vast magasin din Tara ci singurul care vinde eftin
LA TOATE SEZOANELE
Bucuresci, Calea Victoriel 27, lng Politic Capitalel.
bets pent= bl.rbatT Glide pentrn dame
De vax cu elastic, 12,95, 11,95, 10,95 De gems, 9,95, 8,95, 7,95
extra -fine, 13,95, 12495, 11,95 chevreaux,13,95, 12,95, 11,95, 10,95
cu irete, 13,95, 12,95, 11,95 ext. fine, 15,95, 14,95,13,95, 12,95
Ghete de lack pentru salon cu elas- High - Liffe, 16,95
tic e?i irete, 12,95, 11,95 color. 12,95, 11,95, 10,95
de lack intreg, 14,95, 13,95 High - Liffe, 15,95, 14,95
facon Klappe, 51,95 extra -fine, 13,95, 12,95, 11,95
pentru d-niiofit.14,95, 13,95
Pantofi pentrn dame
cu nasturi, 15,95, 14,95
Colori. i negre, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95
glace vax cu nasturi, 15,95, 14,95 5,95, 4.95.
chevr. cu elastic. 15,95,14,95,13,95 Chete pentrn b tetf, fete ci copil
nasturi, 16,95 Pentru beti, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95
Ghete color. simple, 13,95, 12,95 fete 6,95, 5,95, 4,95
beseturi, 14,95, 13,95 copi! 5,95, 4,95, 3,95, 2,95
,irete, 14,95, 13,95, 12,95 Numa! la tte seznele se pte gsi in-
nasturi, 14,95, 13,95 caltminte buna zzi cu preluri fabulse de
pide rus. 15,95, 14,95 eftine.
Pantofi pentrn brbat1 Magasinul la tte Sesnele lnga Politi.
Bucurescl, Calea Victories 27, Bucuresci.
De gems, 10,95, 9,95, 8,95
chevreaux american,9 ,95 5/c
frantuzesc, 12,95 i Cupon de reductie pentru cititoril Albinel.
color. 11,95, 10,95, 9,95, 8,95 Cititorii revistel vor avd un scdgmint de
R piele russcii, 12,95, 11,95 60/ din prelurile Insemnate, presentitad cuvonul.

www.dacoromanica.ro
 ALBI14A 141

ROMANII LA ROMA
Ani dat in numrul trecut discursul rostit de primarul
clin Roma, cu prilejul depunera de etre Romna a unet
corne, la picirele columnet lut Traian.
Dm acum discursul rostit de d-1 profesor Ureche cnd
a depus corna.
Popre eite din acela lgn, desprGite in timpul secolelor
de evenimente, pot ajunge s nu mai vorbsc aceeai limb.
Fi.vor el nc pentru acsta maT putin 1'r4 ?
Acst nfrtire este stabilit maT putin de cat prin limb,
prin caracterele fiisiologice i mal ales prin caracterele psiho-
logice.
Etnograful onest, acela care lucrz numaT pentru adevr, cnd
vizitz 1<riie romne, nu se pte.s nu ajung la acst con-
cluziune : RomniT i ltalieniT stilt popre de aceeaT origin i
ntr'adevr fratT.
Ni.,T o trsur particular psihologic a itlianulul nu lipsesce
romnulul.
0 singur mic diferent pte fi observat: italianul a rmas
ca fi mal mare in casa printsc i a pTerdut adesea din ve-
dere, dac nu a uitat, pe cel-l'alt frate ; pe cnd Romnul n'a
uitat niel odat casa printsc : Roma, care a remas pn acum
idealul ntregil sale vietT. Asta nsemnz c Romnul posed o
consciint national latin, care nu las niel o ndoial.
Acst consciint naCional latin se manifesta in orY-ce di-
rectiuno de evolutiunile natiunii romne.
Tot vechiul nostru folklor, chiar vechile nstre cronici sint
pline de Roma i de Traian.
Scumpul me coleg, Tocilescu, ar pute s v spun cum pen-
tru poporul roman ori-ce lucru mare din cer i de pe pmnt e
opera lui Traian. Calea laptelul de pe cer, este calea urmat de
marele mprat spre a merge in Dacia i a fond& natiunea ro-
mana, conducnd acolo legiunile.
Excelenta vstr, s bine-voiasc a recunsce c acst con-
sciinG national latin nu exist& numaY in clasele culte ale na-
.

Ciunii romne, dar e i proprietatea tuturor Romnilor. Ea este

aceea care a mpins pe acest Orman pastor (1) din muntiT notri
sit vie in mod spontane la Roma. El a venit aci spre a salut&,
dupa cum facem i noi, marele i sfintul ora al strmoilor
notri.
Sintern aci, excelent, spre a vener acest monument al ma-
reluY nostru imprat. Sintern aci, spre a repet nvtatilor, adu-
(1) Pstorul Cr(an, eel care pe jos a mers pn la Roma s vada
' columna.

www.dacoromanica.ro
142 ALBINA

nati in congres acelas cuvint pronuntat ntr'o (li de acest pastor

politieT romane, care l smulge ntr'o di de la picirele colum-
nel : E mama nstr !
Da, ea e marele si vesnicul document al libertatiT nstre in
mijlocul poprelor Europei orientale.
Eg nu cunosc in istoria moderna a Romnilor, o pagina mal
important& de cat aceea pe care excelenta vestr& o serie pentru
noi, ntr'o chi as de mare si de marta.
Emotiunea e prea mare spre a put gasi cuvinte propri! si
a exprim excelentel vostre si d -lui primar tot& &linos recuno-
scint ce se afta in inima nestr &.
Bine - void, excelent &, a permite ca sa depun la picirele mo-
numentuluT nostru comun, acst& corona de bronz.
Ea de sigur nu pte exprim mesura iubireT ce ne lega de
rasa latina si in special de natiunea italian &, dar ea va El de
ajuns apre a apune secolelor viitre c& legaturile nstre snt in-
disolubile.
Documentul care atestz& depunerea corneT, ne luam per -
misiunea de a -1 ncredint in minile primaruluT Romer imor-
tale, rugndu -1 de a bine -vol sa -1 pastreze in arhivele comunel
ca dovad& despre acest& di solemn &.
*i acum, scumpT compatrioti roman!, uniti -ve cu mine spre
a arata E. 8. ministruluT, ilustrului primar, nobile! si patrioticei
prese italiene si tuturor italienilor present! sag cart ne nsotesc
Cu ur &rile lor, multumirile nstre respectuse si ferto cordiale.
Termin propunendu -ve de a strig din adncul sufletelor no-
stre : 1 riascci rasa latin ! Triasc Italia ! Triasc Roma
italian, etern $i intangibil !

DIN DURERILE NOASTRE.

And me gndesc si ad! la prietenul me Vintila, baiatul
bun si cuminte cu care am petrecut aniT du1cT si se-
ninT at copilarieT, m'apuc& un dor nespus de a-1 jelu.
Par'c& a fost eri vremea cnd ne jucam de-a mijrca
ori de-a alte jocurT copilaresci, cnd alergam cat era diulica de
mare cu p&laria in mn& dupa cap fluturi top, ort cnd .ntor-
cndu-se sera cu vitele de la p&sune sag de la munca cmpu-
1uT, c&deam de obositi si adormeam dust'.
PartasT la tete bucuriile si ntrist&rile nstre de pe atunci, ne
ocrotiam drept dragu unul pe altul si ne mp&rtiam fr&tesce :ntre
noi, tot ceea ce aveam. As er pe atuncT.
MT-aduc aminte apoi, cum mergeam nedesp&rtiti la scl&, cum
ascultam cu iubire sl'aturile blajine ale nvtatoruluT, care ne-ag

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 143

ramas si acum in suflet si cum in sfrsit am terminat cu bine

$cla din satul nostru.
Nu sci cum, dar Vintil arata o dorint mare de a se duce
s urmeze maT departe la o scl, clin oras P IT plce e vap.
aidoma attea frumusetT pe earl le citescT de multe orT prin car-
tile nstre de scl, si pe earl le mrise si mai mult nchipui-
rea de biat nesciitor.
PrintiT luT, menT cu dare de mana, i-a urrnat gndul, si n-
tr'o di de pe la sfrsitul lul August, Vintil s'a desprtit
lundu-sl bun de la toV al lui, de la locul in care s'a
desftat cu drag atta vreme si de care ave legate cele maT
scumpe ale luT amintirT, si a plecat pe drumul orasuluT.
A trecut d'abia ctT-va anT de nvttur, si priOl luT Vin-
tila ns, a inceput s dea napoT din starea de maT nainte ;
fie c, nu mat putea munc cu aceeasT vlag; (ca 'nainte),
fie c Vintil ave nevole de cheltuTelT mal marl. Cu durerea
n suflet I a rugat atuncT sa se ntrne acas, el ns s'a in-
cercat s rnuncsc singur spre a-sY put pune capt nevoilor
si trebuintelor lui ; n'a putut si-a trebuit s se lase de n-
vLttur.
Ct de grit' nu-i venia acum sa se mal ntrc in satul, de
uncle cu ctT-va anT maT 'nainte plecase cu sufletul plin de pla-
nurl cari de earl mal fericite, si nu s'a mai ntors numal
cu cele cate-va clase secundare pe care le nv6tase a trebuit
s se cciulsc mult pn s pt, gs un post de scriitor cu
ctl-va leT pe lun si pentru care s muncsc si mal mult.
Mal trdi, din lupta acsta cu traiul luT, obidit si plin de su-
ferinte in cercul greir si rnolipsitor al orasuluT singur ne
sciut de nimenT a clut dobort, mbolnvindu-se grog.
M'am ntlnit in vacanta trecut cu el, se ntorsese, pentru a
nu mal plec niel odat din satul lui, eu attea buntGl pe care
nu le ntelesese si in care nu mai aduce din tte visurile luT
de odinir., de cat gndul unei vieCl pe sfrsite jalea $i mh-
nirea btrnilor lui printT . . .
Er galben si prpdit, cu privirea stins si ratcit, in eat de
abi putul sa-1 maT recunosc; sede pe prispa de dinaintea easel
printescY sub umbra unuT pr btrn, si se uit la cate o frunza
ce cde din cnd in cnd pe lng dinsul, si in care eu la-
crimile ce de abi mal licria in ochiT luT stinsi mY mr-
turisi ca-si vede sfirsitul att de clureros al vieteT lui triste.

www.dacoromanica.ro
141 ALBINA

L-am mngiat si i-am adus aminte de timpurile de demult ;

el ns abtut, ne maT ndjduind in nimic, a .nceput a-mT n>?ir.
cu glasul luT ncetinel ca nisce paginT sfinte vorbele .ntelepte
ale i:nvttoruluT nostru de pe aluneT: F-te plugar, drag, si-al
s fil fericit ; tu aT s tit fruntea sus in comunA, cu cartea ce
'nvetT acum; tu cel maT bun si maT priceput plugar, la tine are-
s fie cmpul cel maT frumos, [lind-c tu l veT munci maT bine
Oic acsta pentru totT : s iubitT munca, copiT, de re ce ea
singur ne scap de srcie si de miT de nevoT ; sa cinstitT tte
meseriile de o potriv, ccT brtrT de aur stilt ele pentru om ...
fr munca plugaruluT si a meseriasuluT, lumea ar fi in sAlbA-
ticie, trind ca dobitcele prin pdurT, ccT n'ar fi avut nicT de
unele; n'ar av pline, n'ar av blid, n'ar av strae, un car, o
lopatA, un plaivas, nimic . . .
Plugarul, omul cel mai liber, cel mai stpn pe sine, cu ogo_
rul luT mAnos, cu ograda plin de belsug, cu ptulele ncrcate
ce-T aduc avutie si traiti mai vesel de cat al unuT mpLrat . .

SA fie harnic numaT la munch si s-1 ajute putin cerul, c tot.

binele vieteT e al lui : aerul curat, pofta eu care isT mbuc mli-
mliguta si leguma, somnul dupA obosla muneiT, sporul case!,
vitisrele sntse si carnea plin pe ele, copilasiT rumenT si
voiosT . . Co bine mai mare pentru om P . . Cu condeiul la po-
. .

mojnicie adT est,T , i mine nu, estT om fiir cpti ; te aruncl

orT cine ca pe o slug, cnd nu-1 mai plac ochiT tT . . .

N. Teodorescu.
tic61a Normala Carol I'', C : Lung--

Cttrtirea Lmpilor.

Crbunele eu care se mbcsesce masina lmpilor trebue cu-

rtat cel putin odatA pe lunA.
Pune o bucat ct de micA de sodA :ntr'o jumtate de litru
de ap ; mTe ntr'nsa masina lmpiT si pune-o la foc s fYrb.
Dup 5 minute de fierbere, cltesce-o eu apA rece si masina
va rmn curatA ca si cum ar fi nouA.
Ca s nu facA fum fitilul, mTe-1 nainte de a-1 pune la lampa .
in otet tare si apoT usuc-1 bine. Te veT minunh de lumina alb.
strlucitre cu care va arde.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 145.

PASTRAREA OELOR

elea Sanda, femeie muncitre si frte gos-

podar, ave vre-o patru-deci de gini,
cari ii ouai o multime de ou in tim-
pul anulu. O parte din ele le ntrebuint
la mas; alt parte le duce in trgul din
apropiere ; iar o parte dori s le tina
pentru vremea cnd nu-i oua orteniile.
Ce folos ns ? Biata femele nu pute s le pstreze, cat
ar fi dorit ; cad dupa putin vreme ncepea s se strice.
Incerc un o, ncerc altul, dar nid unul nu era. bun.
De gba le pune ea in nisip, in cenu.se, in mlai chiar,
c nu alege nimic. Aerului nu- pas mult ; el trece prin
poni cei numerosi a cjei de o si vietatile nevdute, aflate
in el, stric cuprinsul oului.
Intr'o di, Lelea Sanda, sta de vorb cu o vecina.
Bune snt oule, surat; dar ce folos dac nu le poti
pstr mai mult vreme! Ce n'as da s-mi stea prspete
vre-o dou mii si pe timpul erni! Las c as fi ndestu-
lat de ou; dar as put vinde si in trg, pe un pret mult
mai bun.
Adevrat, vecina! De cate ori m duc la t:rg, nu se
pte sa nu aud cate o slujnic, o jupns, ori vre-o co-
cn, din cele cari cumpra de la mine ou, lapte, unt :
Am gsit stricate jumtate din oule care mi le-a vindut!
M'ai nselat! Nu mai tirguesc de la d-ta nid mrt!
De, par'c noi am fi virite in oua, s scim daca sint
prspete! Dac ar fi vre-un mijloc bun, care s fac s nu
se strice oule, d c mi-ar fi drag sa--1 scia!
El, Dmne, de cate neajunsuri am scp, vecin Sando!
Pe cnd vorbia ast-fel, peste gardul ce le desparte ca-
sele, le aud llie Sndulescu, notarul satulul. El trece pe
drum, cu un tnc de crti la subtira. Pricepnd de ce e
vorba, deschise prta case lelii Sandi si intr.
Bun diva, lele Sando!
Multumim d-tale, domnule notar!
Da, ce tot v vietati, c se stric oule ginilor!
Cum s nu ne vietm, maic, Dmne ! Se prpdesc

www.dacoromanica.ro
146 ALI3INA

o sumedenie de ou, pe care nid porci nu le mai m-

nnc!
Ce-mi dati s ve spun el lcul ?
Vecina venise la gard ascult ,si ea convorbirea cu no-
tarul ; de aceea acesta disese: ce-mi dati?
Lelea Sanda:
Ce s-ti da ? lac o puc motat, scs de ast pri-
mvar !
Vecina:
Si e, o sut de ou prspete, ouate de ginile mele,
nu-s trei dile !
E, bat-ve s ve bat, urm notarul. E glumii
d-v. luarti gluma in serios. Tine-ti gina, lele Sando,
d-ta cele o sut de u. Vorbele mele nu skit de vndare.
Femeile voir s o tie tot una. Atunci notarul le dise:
Nu And sfaturile, cu att mai mult c le voi cit din-
tr'o carte.
picnd acestea, puse tncul de crti pe prisp si scse
o carte cu scrkele ccnu01, pe care era scrise vorbele
Albina, apoi citi:
Povete pentru pstrarea oulor.
Si privi la cele douL feme. Le scnteia ochil de bu-
curie, audind aceste cuvinte. Se gndia cum ail s stea
de prspete nisce ou, ouate de eke-14 luni.
Notarul urm :
In aer se gsesc o multime de fiinte mid, vedute nu-
mai cu microscopul. Aceste vietati, dise microbi, trec cu
mult nlesnire prin cja ouclor. Ei se hrnesc cu cuprin-
sul acestora, pe care il stric. (Unii microbi pricinuesc in
oule vechi un gaz cu miros urt dis laidrogcn sulfurai. rat.
pricinuesc o culre verde neplcut).
Ca s nu se strice oule, pune un chilogram de var in
doi-spre-dece litri de ap. Apo mestec bine cuprinsul. and
apa s'a fcut alb ;i lpts scufund oule ce voesci s
le pstrezi. Las-le acolo cte-v dile, pin cnd cja se
acopere de un strat subtire de var. Scte apoi ouele $i le
usuc afar, la aer. Stratul de var va astup frte bine po-
ri ,si aerul nu va mai put s intre nuntru. In acest chip
oule vor fi ferite de stricare. Dup aceea le pop pune n-
tr'o !add cu cenur, unde vor sta de minune.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 147

E de la sine inteles c oule puse la pstrare trebuesc

s fie ct mai prspete. Cu att mai bine se vor pstr.
Notarul se sill ct ii fu cu putint s explice celor dou
femel c microscopul e un instrument care mresce frte
mult chipul lucrurilor, cd microbil pricinuesc nu numa stri-
carea oulor, dar si feluritele ble, c 12 litri de ap slnt
ct cuprinde o vadr, si alte cunoscinte folositre pentru in-
telegerea celor citite.
Sint bucurs c am gsit lcul! la sed, d -le notar!
Nu mai sta pe picior de duc. Voesc s te cinstesc cu un
pahar de must de mere.
Lelea Sanda aduse numal de ct pe o tav o sticl cu
must prspt, dou pahare curate, in care turn pentru
speti.
Multumesc, lele Sando! Dar e minunat mustul! E mai
bine s bei un pahar de must de Asta, de ct unul cu ba-
samac sa cu drojdie de tuic.
Mai ascultat nc o povat pentru pstrarea oulor:
Alege ou prspete si asd -le cu vrful in jos in le
de pmnt, pn cnd lele se umplu aprpe de tot. Vars
peste ou ap amestecat cu var stins, la un bulgras de
var un litru de ap. Acopere lele bine si le pune ntr'un
loc rcoros si ntunecos.
Cja vrs ce se face pe d'asupra oulor le scap de
stricciune.
. Cine are urechi de audit s aud, mai spuse nota -
tarul de la el, inchidnd cartea si lund -o cu cele -1 -alte la
subtir.
D -le notar, erti bun s ne lari si nou cartea? Tre -
bue s aib si alte lucruri bune. O mai citi din ea fiul mei
Sandu, si -om face cum scrie acolo.
V'o las cu plcere, cu tte c ati put si d- vstr s'o
cumprati !
Cum se chiam ?
Revista Albina. Cu pretul de 5 lei poti av in fie-
care sptmn cte o carte de acestea, timp de un an.
Cum credeti ! E v'o las!
Notarul plec. Dup putin vreme veni si Sandu. Er un
ficias drgut si destept, care urmase la scla din sat c-
te -si cinci clasele. Acum tri din munca cmpului:.
Cum l vd lelea Sanda, ii dise:

www.dacoromanica.ro
148 AT.1;IN t

Bine c venisi, Sandule mama. Ne -a lasat notarul car-

tea asta. Citesce -mi Inca odata din ea, cum se pot pstr
ouele ca si prspete.
Dup ce lelea Sanda mai repet si ea cele citite, spre
a -i intra bine in cap, se apuc s fac as.
Ave vre -o doue sute de ou de gin si de rata, cu care
fc incercare. Vorba celuia: Incercarea mrte n'are.
Tot ast -fel fc si vecina, si de cnd incercrile isbutir, le-
lea Sanda si cu vecina nu se mai plng c se stric ouele
orateniilor. Dup cele doue femel se luar in curind si al-
tele, cari fur bucurse c nu mai duc la trg ou stricate..
Intimplarea cu pstrarea ouelor fc pe Sandu s cum -
pere si el revista Albina, care in fie -care septmn i aduce
o mu (time de povete si de vesti, care de care mai folositre.
\ot. In ouriile marl Sc pot incld oule pin la 50 de grade, ca s se ni
micsc microbil aflati pe cj sat intrati inuntru. Apoi oule se lustruesc
subtire si se pun intr'un loc uscat spre pstrare. Acesta e un mijloc si mai
bun de cat cele -1 -alto.
Gri. Teodossiu.

Cate-va cuyinte asupra viermilor car' rod basa tulpine

graulu atacand chiar coletul plantel.
.iudecnd dupa probele de asemenea insecte ce ni s'a' trimes
spre examinare din unele part! ale tarii, ace$tT vlermi snt der
mal multe felurT si niel unul necunoscut Inca. loti ace! verm
snt larve de insecte stricatre cnd slot in numr nsemnat-
Distrugerea lor se va lace de ger, de intemperiT $i de alte in-

Larve ai musculite de Cecydomiile graulul In miirime natural:i miirite.

secte nestricatre cari ,i dinsele s'a' pututin secetsa vara

a se desvolt spre a limit crescerea mare a insectelor stricatre_
Ct v din ace! vlermi$orT era' larve de CecydomiT, earl strich
nu and snt in stare de desvoltare complecta, ci atuncT child
sint in stare de viermi (larve). 5i in acest ciudat an, larvele a;

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 149

(le mici ale Cecydomielor gruluT (cecydomia tritici) de culre

rosie, pe cari le gsim mar in tot! anit in spicul gruluT ntre
1plv si bob cnd e in forma %io sa in lapte, I -am v6 lut acum
i pe josul tulpineT gruluT. Probabil c'o t .fost o nou gene -
ratie tomnatic de CecydomiT de gr. In ori -ce cas ateste in-
secte nu pot aduce as de mari stricaciunT. Nimfe rosi! (adic&
momii) de CecydomiT de gr gsim in topi ani! la acst epoc
la o mica adncime in pmnt, dar numaT in epoca iviriT spi-
celor Tes, de obicinuit, din atele miei, gogosT destul de tari-
cele, musculitele de CecydomiT de gr pentru a -si ase4 oulele
in spice, dadi plia si v@ntul le lasa.
Am mar gsit ntre probele trimise si lucrul e Inc& si mal gray,
inul viermT cev mai mriceT albi, roclnd tulpinele mar mult sa
mar pu %in d'asupra coletulu! si aliT trecup in stare de nimf
(gogs rosie ovoid tot in locul unde in stare de larva a ros)
adic in mijlocul tulpinel. Aceste larve si nimfe flint ale specie!
cele! mal primejdise de Cecydomil, (Cecydomia destructor sa
musca Hesian). Ca si Cecydomia gruluT in stare de perfect&
desvoltare sm &n cu un tintar, dar e mult mai primejdis& cct
acide tulpina cu totul, pe and ceal'alt& sbrcesce si stria nu-
ora! bobul gruluT.

Cecydomia destruct6re sa Musca Hessian a are' larve all ros at:itea tulpinI de
gr>i si secar In acdst tmn.
a) Mrime natural.
b) Mrit.

Cecydomia destructre care a nimicit aiurea sumedenil de re-

colte, are un parasit care o nimicesce. In acst ndejde s& nu
ne bizuim si ori-ce mirisce bntuit de acst insect, trebue
arata adnc indat& dupa secer&, apre a nu ma! put es mult
strictrea insect& . . . adic contrariul de ce ail fcut ceT ce sl-a
sgriat miriscele apre a rsri samulastra de gr si secar nerecol-
tat adic& cultur slbatic& ce nu s'ar c&de s'o vedi in .o
eYploatatiune cat de putin inteligent condus.
Relativ la cecydomiele destructre a cror larve distrug nu
numa! in America, Englitera, Francia, attea tulpinT de gr pe
cari le tale sa le vestejesce, dar si in Ungaria si la no! a m-
putinat mutt recoltele in diferite rndurT, nu e zadarnic s in-
sist maT mult.
Anul acesta musculita acsta si-a depus maT mult ca tot-d'a-

www.dacoromanica.ro
150 ALBINA

una, oulele ei la basa tulpineT, uncle toile de gr secara se

mpreun cu tulpina. Grnele i secrile puse maT timpuri, in
August, a fost vizitate de teribila insect. Cele puse mal trc,li
n'a avut acst necinste. Oulele a dat nascere in Septembre
larvelor cari art ros o suma de tulpini. Parasitele acesteT stric-
tre diptere, adic larvele de platygastere :3i de chalcidiene, vor
nimici un mare numr de teribile cecydomil, caci mirisci par-
lite n'a lost la epoca produceril lor si nu putem bnui c s'a
nimicit acele parasite, cum nu s'a nimicit, prin foc, niel ce-
cydomiele. Va fi clecl o lupt ntre acst insect strictre cu
parasitele el venind in ajutor si intemperiile, de sigur c pu-
tine cecyclomii vorn av de constatat la tmna viitre chiar in
holdele unde a aprut in acst tmn.

La drpta Cecydomia avenue," la stringa Ceevdomia destructor," mrimI naturale

4I mrite. Insect perfecta, larva, pupa si ouA. Jos la drpta tetura unes tulpini coprinse
de pupe de cecydomil.
In ultimi! anT pe lng bine cunoscutele cecydomil ce atac
spicul si cele ce rod tulpinele gruluT, secare! Si ordulul, adic
cele descrise mal sus, d -1 Paul Marchai de la statiunea entorno -
logica din Paris, a mal descoperit o noua. Cecydomie special
ovzuluT, care nu atac grul [Cecydomia avenae]. In acelasi
timp d -I Marchai a mal constatat ca Cecydomia distructre nu
atac ovsul.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 151

lat acum, pentru a complect tot ce am scris asupra Cecy-

domielor, i ... starea eivil a celor dou CecydomiT mai stri-
ctre, precum ne -o stabilesce a0 de positiv entomologistul,
d -1 Marcha].
1) Larva (viermele). a Cecydomia destructor. Spatule sternale
bifurcate; segment anal terminndu -se prin o prelungire crns dor-
sal bilobatii, ce tin papilele dorsale, situate patru cite patru pe fie care
din cele dou lobe.
b) Cecydomia avenas. Spatule dorsale terminato prin o asculitur
fr pereche, hasti - forma; segmentul anal nu se termin prin o prelun-
gire bilobat. ,qi papilele dorsale snt inplantate direct pe chiar segmen-
tul insu$.
2) Adalta (musculila). a. Cecydomia destructor. Laturile abdome-
nulul sub peri albi- cenu$ii.
b) Cecydomia avenae. Peri tari, formnd o band de fie -
care parte a abdomenulul.
Dar i vTermi mal marl, cari rod rdcinele $i coletul cerea-
lelor, era prin probele trimese. Precum larve de Elaterl sa
TaupinT [Agriotes segetis] ce snt pisce viermi luelo$T, brunt, se-
mrnd ntocmaT cu vTermiT mici de fin, cum $i alte varie -
ttT de ElaterT carl, de obicTnuit, in Ternele nstre lungi ge-

Elaterul grulu.
a) Gndacui.
b) Larva sa.

rse, pier in marl ciittimI, ccd nu se ngrp adnc in pmnt.

Pin'atuncT, insectele ce mnnc alte insecte, diferitele parasite
ale insectelor strictre, orbeil, psrile mal ales lapovitele
i scderea temperaturil, ne vor fer de numersele insecte atri-
ctre, mal virtos ale holdelor nengrijite, ne arate adnc i ne-
boronite.
R
+t *
Dar ... cele mal multe probe de insecte ce primim slat de
viernia cenusii sa Noctuelele semendturilor de 16mnd (A-
grotis segetum).
E colosal numral acestor Lepidoptere ce ntdlnim nu numal
in holdele ntrtite, in cele ce d'abi Tes, dar gi In o sum de p-
mnturT ce acum se ar, precum ,i in o sum de regiunT. In unele
pmnturi din jude %ul Buz, potT u$or adun 4 la 8 asemenea
urcise larve pe metrul patrat, dnd cu mana la o parte bul-
gra il san pmntul de vr'o clou degete de d'asupra.

www.dacoromanica.ro
152 ALBINA

E un vTerme, gros cat o pan grs de gsc $i a crul lun-

gime ajunge pn la 5 centimetri. Frto fricos, de ndat ce1
atinge o musca se ncolcesce, apoT o iea repede la fuga de nu
o amortit de rLccl. Mre cu greci chiar de se tine mal multe
vile in cutiuto, dar . . slbesce si se subtiaz. Are opt perechT
.

de picire. Capul o negrici0s inapol, ciar brun deschis mainte

avnd si dou liniute negre. Laturile corpuluT pe tt lungimea
a dung! glbuT cam $terse. Culrea vTermeluT e cenuyie mur-
dark apropiindu-se de culrea pmntuluT eu cat naintz in
virst. Corpul o lucios.
Am valut acst larva pentru ntia r anul acesta, la cul-
turele de stecl de la fabrica de zahr din Sascut, unde aduce
maT multe stricciunT sfeclelor daca nu se cheltuia cate-v&
miT de leT a se adun cu mana si a se arde la capete.
Dar nu numaT sfeclele, navetele, verSlele, cartofiT, snt mult
cercetate de acst scrbs larva, ci si semnturile de tmn,
mal vrtos in lunele Septembre si Octombre $i nptea, ccT
viva sta ascuns.
Ceea-ce pte liniscis pe cei cari a in holde multi aseme-
ma viermi cenuqi, e cci, judecnd dupe probele trimese,
larvele acestea a ajuns la perfecta lor desvoltare,si la cel
dinti frig vor descinde la cle-vet centimetre in pcismnt
pentru a crn si... per de ptruncjlrele nstre geruri.
Cele ce vor scp clin Tarn vor mal rde putin din vegetalele
cell vor ma! alege, la inceputul primveriT, pentru a redescinde
pe la finca luT Aprilie, iar cev ma! adnc in pmnt, spre a se
transform in crisalide, din care peste vr'o luna s ias insecta
perfecta, adic fluturele frte pros, ce nu sbr de cat nptea,
iar viva sta ascuns.
Fluturele greoT a acesteT Noctuele [Agrotis segetumJ a nu
se eonfund cu gnclacul Elater sail Taupin [agriotes segetis,
sputator] are aripele anterire brune-cenusiT-glbuT ce snt
maT nchise la femel cu pete; aripele posterire snt albi-
cise la brbat $i ma! :nchise la femel. Lungimea flutureluT e
cam de 2 centimetri pe 4 centimetri si din D'Iai pink acum !
putem descoperi nptea. Oule, le depun cat de jos pe frunze
smn cu smina de mac. Din ele Tes peste dou sc;ptmnT
ace! vTermT cenu$iT ce stric ntr'una ct e timpul cald pn se
transforma, prin AprilieMai, in nimf. Dropiele, eTorile, $i o
suma de alte psarT si animale distrug un mare numc;r de aceste
larve, dar gerul intemperiele le nimicesco ma! mult. Cum
l,mntul in acst tmn e asa de infectat de aceste larve, mat
virtos prin prjma locurilor ce a fost cultivate anul trecut cu
sfecle $i cu rapit cultivat, recomand clduros cultivatorilor
all face arturT cat de adncT pn ce nght spre a le distruge
maT cu nlesnire nghe],ul.

www.dacoromanica.ro
 Af.RiNA 153

Noetuelelc seu>16nAturIlor dc tnlnA sail vierwii eenugl.

Noctucla scmn:cturilor, larv and emaT pericula.

Noctuela semniturilor, larvA gata d'a se transforma in nimtd adic c>1reT il=rilm8ne
maT pupil timp de distrus semniturile.

Fluturele do npte al Noctuelel semniiturilor de tmnit.

Tot ast lei recomand si d -1 M. Blanchard, care a studiat mult

acst insect& ce devastz adesea culturele din Germania, Sue
dia si Norvegia etc. $i earl s'a nmultit atta la noi, clin pricina
TerneT trecute a$ de mle, primveril secetse, arturilor in
fata si puinelor ntorsurl de tmn.
C. C. Datculescu.

Attarea Focului.
Unele gospodine se slujesc de petrole (gaz) pentru ca s aG(:e
locul, fr s se gnclsc la nenorocirile ce le pto aduce, dintr'o
mic nebgare de sm, acel lichid. Mijlocul cel maT bun $i ne-
primejdios de a aprinde foeul e colofoniul (sczul de vir)
0 buctic de acst rgin e de ajuns ca s aprind crbunil
aprpe de tot stingT. Colofoniul se topesce, se rspndesce pe
orbunT $i vulvrea isbucnesce cu putere, pe vatr; apoT este
maT eftin chiar de at gazul.

www.dacoromanica.ro
154 ALBINA

Legenda lacului celui nlic din Peristera

(Macedonia)

pre Nord-Est de Bitolia, la o deprtare de vre-o 10 l:ilometri,

'(0 ntr'o vale adnc mprejurat de munti giganticT, uniT ple-
4- suvT, iar altiT acoperitT cu arborT secularT, se afl asedat ro-
mnescul orsel, Nijopole. Din nltimile acestor muntT isvo-
resce mii de isvre cu ape limpedT ca cristalul, cari se vars spre
Sud cu nisce torenti ash de grbitT si spumegatT c ici vedi ros-
togolind bolovanT de pietre surpnd malurT, drmnd copacil pe
cari IT ntlnesce in calea lor, colo cte-o cascad uriase, care cade
cu putere si In spargerea eT face un bubuit surd ce se aude din
deprtare ca si cnd o armat de artileristi bombardz orselul.
Un strein care pentru prima dat s'ar gs in acest orsel si dacA
s'ar ntmpl s intre nptea, audind aceste bubuiturT, ar crede c
nu departe de orsel s'a deslntuit o furtun teribil si c in curnd
se va npust asupra orasuluT spre al nimic.
Cu tte acestea casele acestuT drgut orsel, snt asedate pe csta
muntelul ca un fel de panoramA, uitndu-se cu un suris dulce spre
sbuciumarea torentilor si par'c ar dice cApa trece pletrele rLmn.
Tte aceste ape sT a obrsia de la =lacul cel mic de pe virful
munteluT Peristera, ce se gsesce la o 'nltime de 500 m. de-asupra
niveluluT mriT, ntr'o scobitur stncs si rare-ori luminat de sre,
ccT si Tama si vara este acoperit de negur ds. Lacul are o
ntindere de un kilometru si ;i2 in lungime si cam tot atta in
ltime.
Apele lui slut limpedT ca cristalul, line, fr nid o vietate si la
acelas nivel att in timp ploios, ct si In secetos. Pe lng numele
de (Lacul cel mic RomniT iT mai dic si cLacul cel fr de fund.
PcurariT (ciobaniT) cari pasc turmele lor pe ling acest lac, spun
c nu li s'a nti'mplat s vad vre-odat mcar psLrT, s se adape
din apele acestuT lac, cu tte c vulturiT sta nsiratT pe stncele
de pe malul luT ca nisce sentinele.
De jur mprejurul lacului stain stncele Ingrmdite ca nisce ce-
ttT invincibile ; iar el este pus In mijlocul lor ca ochiul n scobi-
tura capului.
Din deprtare child cine-va se uit la aces te stncl earl incon-
jrA lacul, nu-0 pte nchipu c ar fi ash cev, ci ar crede c n-

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 1.55

treg geniul omenesc sT-a depus munca spre a ridica aceste cettT.
Privelistea acestui lac are douL efecte : unul f eeric prin positia lui
fiind pus In crescetul muntelui, si altul Inspimnttor prin aspectui
lui cel monoton
Pte din causa acestuT aspect RomniT din Nijopole T-a tesut
si legenda pe care o voit povest as dupa cum am audit-o din
gura lor:
Intr'un timp frte deprtat isvrele cari ud Nijopole, nu erai
libere in cursul lor, ci era oprite de un balaur, care av locuinta
chiar In fundul laculuT. Balaurul acesta nu dde drumul apelor,
dac NijopoleniT nu-T duce In fie-care ajun de sf. Gheorghe, fata
cea mai frums din sat. In fie-care an In sera de sf. Gheorghe
apele se opria si dac nu se grbia bietiT menT s duca fata,
era amenintati s mr de sete,
Acsta a durat mult limp si multi printT ail vrsat lacrimi amare
cnd vedea, cum odraslele lor peria in acest lac fr de fund
si pe care chiar si astdT RomniT 11 maT numesc Lacul cel lai
(negru). Bunul Dumnede ins s'a induiosat pte de lacrimile ns-
tre si prin puterea Lui s'a nscut in sat la noi un biat, care intro
di cresce ca intr'un an.
Ast-fel in scurt timp a ajuns s fie flcul cel mai frumos si cel
mai voinic din satul nostru. NimenT nu-T put sta in potriv. Ca
toti flciT din sat si el si-a ales o fat pentru inimira luT.
Intr'un ajun de sf. Gheorghe Ins, preotul satuluT, perdnd soco-
tla dilelor, nu tc. meniT nesciind c a doua di e termenul de
a aduce jertfa balauruluT, s'a vLdut ca din senin cu apele oprite
si fr un strop de ap. Atunci ntreg satul s'a ridicat In picire,
se strang meniT la biseric si incep a se sftu pe care fat s o
sacrifice. Unul numi pe cutare, altul pe cutare, ash c nu se
putea ntelege. Cel mai btrn Ins dintre ei, a hotrit s se traga
la sort si cui iT va fi norocul, iT va cde sortul.
Pentru fel ieirea nstr, sortul cade pe iubita voiniculuT. - - El
cnd a vdut acsta nu a dis nimic, s'a sculat in picire si a In-
ceput urmtrea cuvintare stenilor: Cred c destul a suferit
bietul sat de acst dihanie timp Indelungat, de aceea e nu-mi
voi da iubita pin cnd nu-mi voi mesur puterile cu el. V
rog ns ca pe lng iubita mea s me nsotsc pina la lac, :nc
6 fete mari cu gletile, pe cari le vor umple cu ap din lac. 5-
teniT cari sciati cat pte voinicul nu s'a impotrivit la spusa lui,
1-a procurat tot ce a cerut si a pornit spre lac. Ajungnd acolo

www.dacoromanica.ro
156 ALBINA

si pin s ias balaurul, cele 7 fete ail umplut gletile cu ap din

lac. Nu trece mult si balaurul ese spre a-si lua jertfa. Voinicul
ins il somz a nu se atinge de ea, pin cnd nu se va lupt cu
el si atunci, acela care va rcmne cu viata va av drept a o po-
seda. Balaurul care nu scia cu cine are de aface se invoesce a
se lupt cu voinicul nostru.
cLupta incepe intre ei si tine de dimint pin in spre amurgul
serii, nid unul ins nu se dde invins. Loviturile si unuia si
altuia era mortale, voinicul i:ns av avantagiul c de cate-ori er
lovit mat tare, fetele turna peste el ap din gletT si ast-fel si
recpt fortele. La urma urmelor balaural sleit de puterT si lovit
de voinic cu tt furia, cade jos si in momentul cnd er sa-si
dea sufletul, a scos un gemet de s'a cutremurat muntiT si atunci
a inceput se tsnsc mil de isvre din tote prtile munteluT ; asa
c apele ail ajuns mal curind in sat de cat voinicul, cruia cu
mic, cu mare if esir mainte cu mare pomp pentru voinicia lui>.
Poporul roman nicT-odat sa nu-sT prd speranta, cad buul Dum-
nede in timp de cumpnT grele, i-a trimes si-T va trimite genii
sprc a lui scpare.
Gassy :lpostolesetl.
rrorv.or.'ru i <ea.

Trei dile si dou cntri

(De V. O. V. Horn.)
Tradueere de Gr. Manitiu.
(Urinare).
Top meseni lost adnc iar pe primar, care
tocmai trecuse printr'o grea ncercare, l podidird lacrimele.
Oficertil cer doctorulu voie, spre a -V pute lu o copie de
pe poesie, strig adjutantului si't:
Copiati -mi, v rog, poesia, frumos si ntocma!
Primarul ins, care ede la captul din jos al mese, es-
clama:
$i -un barbat, care face ast -fel de poesif pretise, s
nu p av nic o odae cald in timpul acesta de iarn?
Mal bine _s rabd e opt cjile frig ca un ogar. Pe Dumne-
cjeil care m'a scpat astdi de mizerie, acst stare trebue
sd se schimbe ! El deschide ferstra :
Ascultil Frideric ! ncarc grabnic carul cel mare de

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 157

povard cu lemne de fag, pune cat tine carul, nhamd la el

patru cal si le du profesorulu! Gellert la Lipsca.
Spune-T, cd-1 salut $i ca acestea ar fi un dar pentru fru-
msa poesie : In a vieti! fendre etc., sd-i ncdldscd odaia.
Bravo ! strigard toti cel de fatd. $i cdtre srd o grd-
madd mare de lume sta naintea case! lui Gellert, in cat
ave pereche. Doctorul nsd enema pe unul dintre oficeri la
o parte $i ntrebndu-1, cd cine ar fi naltul oficer, care vor-
bise ma! mult, primi ca rspuns :
Acela e principele Enric de Prusia.
Gellert nsd, cnd vd lemnele si auc}, cd acestea ar fi
pentru cntarea, pe caro el abi o terminase, ddd din umeri.;
el nu-$i put explic, cum s'a ntmplat acsta si nu gs
alt-cev de fdcut mai nteleptosce, de cat s se ducd la odihnd
cu cuvintele isvorite din inimd :
Laudd multumitd Tie Dmne.
Intr'acea intrase dej o armatd ntrgd de Prusien!
in Lipsca ; iar in diva urmdtre era pretutindeni plin de
soldati, In cat doctorul nostru, care ma! er $i mic, nu sci
cum sd strdbatd prin multime. Pe stradd II ntln bdtrnul
Neidhardt si-1 ntrebd :
D-le doctor, cum i merge bietulu! cismar?
ET, aceluia i-ati prescris d-vstrd cea mal nemeritd doc-
torie, esclamd doctorul rdnd. Dar sciti d-vstrd si aceea,
cd Gellert a economisit ace! 30 de talerl, trgndusi-! de la
gurd, $i cd acum n'are nic un ban, nu scie cum sd se ajute
totusi pte sd mai fried o poesie ?
$i doctorul cit lui Neidhardt poesia, iar acesta stergn-
du-$i lacrimile, merse acasd, mpachetd 30 de taleri scrise
pe hrtie : Pentru cntarea In a vieti! fericire ; if ddd ser-
vitre! aise :
Fugl pnd la profesorul Gellert si predd-! pachetul a-
cesta; ;sd nu-i spu! nsd pe viata ta, cine 1-a trimis.
Gellert tocmai sede la masa sa de scris. Dupd ce des-
Mott pachetul si citi, strigd ulmit:
Acsta totu$i e prea mult! A dr, menii acestia can-
tarea deja tipdritd in man!? Nu cum-va doctorul va fi...
Pe cnd frdmnt el ast-fel capul, btit cine-va la use.
Intrd. Si-un oficer de stat major p in odaie anuntd,
cd A. S. Regald principele Enric de Prusia, sosit de eri in
Lipsca, doresce sd scie, cnd ar put cercet pe d-1 profesor.

www.dacoromanica.ro
158 A:.BI:vA

Pe mine s me cerceteze ? ! Pe mine? Principele de

Prusia ? Acsta trebue sA fie o gresal. Spuneti, v rog, Al-
teteT Sale, cA va fi pentru mine o onre deosebit, de a -i
face primirea. De si snt cam bolnav, totusi nu zac pe pat.
Oficerul adog :
Fr ndoial d -le profesor, A. S. Regala voiesce, sA
v visiteze, fiind -c v pretuesce frte mult. Dac aveti Ins
vole, sA osteniti d- vstra ping la dinsul, atunci imi va face
o bucurie, de a ve pute conduce.
Gellert mbrc repede haina cea mai buna a sa si plec.
la principe.
Inaltul domn, Intinse profesorului prietenesce mna Elise :
M bucur frte mult, a vede Inaintea mea pe auto -
rul cntaril : (In a vieti! fericire, etc.
Mare fu mirarea lui Gellert aucind, c gi principele if vor-
besce despre acea cntare. I se part ca nu e lucru curat,
nu ndrsn ns, sA cr deslusiri asupra afaceril. Princi-
pele continua :
Mi s'a spus, ca snteti bolnvicios. Pe semne sedeti prea
mult ; fata ve tradz.
Gellert respunse : Chemarea mea pretinde studiti si sedere.
Va fi ; dar trebue s cautati a v crut viata, att pen -
tru d- vstr, ct $i pentru poporul german, din care facet!
parte. Trebue sA facet! mai multa miscare. SA v tineti un
cal bun de clrit $i s Tesiti in fie -care ci la preumblare.
Frte adevrat, Alteta Regala, tocmaT mi -o spusese $i
medicul meti, dar nu fie -care are mijlcele la Indemn pen -
tru acsta.
Frte adevrat, d -le profesor, mai ales daca cine -v d-
ruesce de odat si pe ce! din urina 30 taleri une! familil
sarace.
Gellert privi in jos si rosi. Principele observa acsta, a-
puc mna lui Gellert $i aise :
Brbat nobil, departe de la mine, de a vol s condamn
aceea, ce va trebul sa v aduc resplata cersc. Dati -mi
vole, sA ve ofer e un cal, a caret blndeta exemplar l va
face bun de nclecat pentru un brbat pacific.
Gellert vol sA-1 multumsc, dar cuvintele rmaser pe
limb. Principele Inca er adinc emotionat aise :
O afacere me chiama. Rmas bun brbat nobil.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 169

Lu Gellert trebu timp spre a se reculege. Cnd ajunse

acas, tetori de lemne lucrati din rsputeri, i un cal de
tt frumuselea, purtnd ea pomps $i fritt strlucitor, l
atept la prt. Ingrijitrea it ntmpin cu cuvintele:
D-le profesor, semne gi minuni ni se arata.
Catre sr veni doctorul. Din vorb In vorb, micul bar-
bat era cat p'ac s se nece de ris $i de bucurie. In sfir$it
exclam.lunduli plria i bastonul: De asta data Dom-
nul Dumnecle a prescris nsui medicamentele, $i a ngrijit
tot odat, ca s le prepare adevralii farmaciti.

Lemnele destinate pentra COnstrllCtillnl Si alte indnstril,

entru ca sa putem scte dintr'o pdure cel mai

mare folos, trebue sa cunseem cari snt lem-
nele cele mai cutate pentru lucru. In co-
) mercig, mai tot -d'a -una lemnele se vnd lu-
crate sub o form sag alta. Acst lucrare a lem-
nului se face de meni eu fer6strag, sag cu fe-
r6str pus In miscare cu ajutorul unui curs de
ap, sag prin ajutorul masinei cu vapor. La noi, In
localittile de la munte se gsesc mai multe insta -
latiuni numite jogri i ferestrae pentru fasonarea
lemnelor de brad.
Lemnele de brad destinate pentru chiristea pot
s presinte mai multe defecte anume: se pte
ntmpl ca lemnele s aib o crescere strmb
ntr'o parte sag alta sag sucit ; pot s mai pre -
sinte crpturi din causa cldurei si a frigului, In-
covoieri etc., tte aceste defecte contribue ca de-
bitul (lucrarea) for s fie defectuos.
Unele din aceste defect() lemnele le capt in p-
dure pe timpul vegetatiunii, iar altele dup ce lem-
nele s'ag tiat si s'ag lsat s ste mai mult timp
in contact cu schimbrile atmosfcrice. Scurt, lem-
nele supuse influenelor atmosferice timp mai nde-
lungat, pulrezesc, crap, se atac de earl si de alte
insecte vtmtre. Unele din aceste defecte se pot

www.dacoromanica.ro
 160 ALBINA

prentmpin, prin carbonisarea lemnulul, prin in-

jectare cu sulfat de cupru (aralna) si prin vpsirea
lor. Injectarea se pote face pna cnd lemnele nu
s'at tlat sa dupa ce s'a talat. Lemnele injectate
cu sulfat de cupru, se pot pstr mai mult timp
In aer liber fara ca s se strice (alterz).

Ferstr cu abur din inuutif Moldovei.

Fiind -c din pdurile cele mari se scot lemne mai

mult peiitru constructiuni $i alte industril, copacii
se taie ast -fel, a sa cala ntr'o parto unde locul
este mai deschis, caci data ar cade peste altul ne-
Mat, ar put sa -1 rup cracile de pe tulpina. In
cazul acesta arborele ast -fel mutilai IO perde din
adevrata lui calitate a lemn de lucru.
copacii tlati, li se masora lungimea i grosimea
(ntru ct are aceea0 grosime), dupa aceea se face
socotla a sa se pota sci In metri cubi tta Ma-
ime de lemn bun de lucru coprinde copacul dobo-
rt la pamnt. Gracile cari nu se pot ntrebuint
a lemn de lucru, se fac stnjeni i se vnd a lemn
de foc.
Ca lemne de constructiuni civile si marine, copacii
eel mai ntrebuintati snt: stejarul, ulmul, frasinul,
fagul i copacii ra ino l; iar pentru podurl, stavi-

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 161

lare, lucrri de porturi i pentru cldirile cele mari,

se ntrebuintz stejarul bradul.
Lemnul de brad se fasonz sub forma de grinli,
cpriori, du*ulnele, scnduri, parchete, cuaci etc.
Lemnele odata, fasonate pn la vniare, trebue pas-.
trate sub anulnite oprne ca s fie scutite de schlm-
brile atmosferice. Lemnele fasonate se vnd cu bu-
cata sail cu metru cub, iar pretul depinde de lun-
gime, grosime, iime, precum i de cerere ofert.
Valrea lemnului mai depinde de la fasonarea lui,

Un ferstr din Moldova.

de la modul de ngrijire, precum de la defectele

pe cari pte sa le presinte un lemn fasonat. Ast-
fel o dupmea care ar av aceeai grosime, ltime
lungilne, dar care nu presint nici un defect se
vinde mai scump de cat o dupmea care ar av mai
multe nojduri.
Ca lemn fasonat se mai vinde lemnul de stejar
*i fag, ntrebuintat ca traverse la drumurile de fer.
Traversele de fag, fiind-ca se putrezesc mai anevoe,
se injectza cu sulfat de cupru sa cu sulfat de fier.
Dgele de stejar, ghizdurile, tlpitele, precum i a-
racii de vie, se vnd tot ca lelnn fasonat.

www.dacoromanica.ro
 162 ALBINA

Ca lemn nefasonat, dar deseojit, se caut lemnul

bradului gi al stejarului pentru stlpi de telegraf,
cari trebue sa aiba. In termen medi o nlime de
10 metri. Lemnul bradului nefasonat se mai caut
pentru catarte de corbii la facerea de schele la
cladiri, etc.
Y. S. Moga.
DIN TRGU -OCNA
0 Serbare colar.
Din initiativa Pr. V. Diaconescu $i a sotiel saled-na Elena Diaconescu,
eu autorisatiunea Onor. Minister al Instructiunii publice. s'a deschis in
acest ora de aprpe 3 luni, o mici $el 1orofesionald de fete, cu
atelier de croitorie pentru dame, jestorie ai lingerie. Scla este deja
frequentati de 14 eleve.
Joi, 7 Octombre a. c., s'a fcut inaugurarea acestei att de importante
$cle, la care a asistat: d-1 N. Donici, prefect de Bac, d-1 D. Bro$tnu.
revisorul acolar, d-1 Gh. Borisov ajutorul de primar si in fine aprpe
tt elita ora$ului. Cu acst . ocaziune s'a visitat bogata :.expositie
de lucruri confectionate in ateliere.
Mi-a atrae privirea cu deosebire, testurile d-nei Ele4 Pr. Diaco-
nescu i mai ales o bluz de mtase tesut lucrat in ;telier; ase-
menea un sculet de mtase, pictat montat de d-$ra Jaiietta Mihi-
lescu, maestr de croitorie de dame.
Serbarea se deschide printr'o rugiiciune cntat de elevii ?cold No.
2 de beti ; Pr. V. Viaconescu. directorul acestei coli 41 tine conferinta
despre Importanta meseriilor.
D.l G. Borisov, ajutor de primar, arati importanta acestei acle,
in numele comune ce represint, multumesce din inim printelui
d-nei Diaconescu, crora li se cuvine, dice d-sa, respect ai ncurajare,
pentru ast-fel de fapte laudabile.
D-1 N. Donici, prefect al judetulu, arat c iniciativa privat n tte
statele culte a avut cea mai mare inriurire in progresul tuturor insti-
tutiunilor ; c industria este isvorul de bogtie al une tri ; c pin
acum s'a neglijat aprpe, cu totul meseriile, indreptndu-g top privi-
rile spre functionarism, pare a devenit o plagi social $i ca represen-
tant al guvernulu care scie s rspltsc munca, admir $i aduce elo-
giile sale preotului d-nei Diaconescu, pentru deschiderea aceste att
de inuit dorite $cle.
D-1 dr. Alex. Cretu, arat c ora$ul Trgu-Ocna acum cati-va ani err;
rnapoiat; c a progresat frte mult, datorit administratiunii comunale
$i c se simte fericit cnd in fruntea judetului se afl meni ca d-1
N. Donici, din o veche familie roinnsc, care tot-d'a-una a fost in frun-
ea tuturor faptelor mari, dovad presenta, ncurajarea .ai laudele bine-
meritate, ce aduce di$tingilor initiatori.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 163

Printre numerogii asistent am observat pe :

Dmnele: IJupa$cu, Crupenschi, Grigoriu, Diaconescu, Eftimie, Gh. Io-,
nescu, I. Ionescu. Calot, Prclabu, Pompei, Sltinnu, Lucretia Dia-
conescu, Popescu, Voinescu, Nicola, Ganea, Samarian, Cristea, Ro$ianu,
Brzescu, Crudu, Vasiliu etc:
Domnifrele : Iordchescu, Cristea A. Sandu, I. Ionescu, Gh. Ionescu,
Stnescu, Diaconescu, Mihsilescu, Beloiu, Gga, Necula, Ganea etc.
Domni : N. Donic prefect, D. Brostnu revisor gcolar, Gh. Borisov,,
Pr. V, Diaconescu, Pr. Eftimie, Pr. Mihilnu, Pr. Ggs, Pr. Ariton, Co-
drnu, Dr Cretu, Cristea, Sandu, Enescu, I. Ionescu, Gh. Prclabu, Gh.
Ionescu, Pompei; Slstineanu, Samarian-Hamza, Stsnescu, Necula, Teodor,
Rusu, Pavloschi Gh. Vasiliu, Petru Vasiliu, D. Bonte$, etc. etc.
Pervadia.

Cronica Agricola si Comerciala

-,..
una t omn blrue e t f otst o a cele m i
aOtce crcarr a ga ritcroelceu, ca
a r te tu
sluan pduin c e ian
F, cele mai bune conditiuni aprpe in ttg tara.
eJ Semnatul grulu, culesul porumbulul $i al viilor,
sdir de pomi roditori ei de alti copad de pgdure,
,

recolta zarzavaturilor, arturl pentru semnturl de prima-

varg. Iat dar attea lucrr pe cari buni ksi harnicil agri-
cultori sgten put sg le fa pe nesimtite in decursul lu-
nel Octombre, care a fost mal mult uscatg sei frigurs de
ct umed ei caldA, aprpe de la inceput ei ping la sfrit.
Frigul s'a simtit mal mult in timpul nopti ci c}iva mal
putin sail de loc, aa cg semnturile de tmng ca : grul, se-
cara, ci-a putut continua vegetatiunea.
In localitgtile muntse frigul a fost mai mult simtitor el
mai mult umed de ct la esul tgrii din causa zgpecje ce a
caciut In unele cjile, dar in cantitate micA.
La esul tri in deosebl cu tta cgtgtimea de roua ce cg-
de in timpul noptii, timpul secetos a inceput sg devie sim-
titor in unele prtc, de Ore-ce semngturile de gilt.' ail in-
ceput putin a se ngalbenl.
Dar acest WI a fost reparat prin .plia cgc}utg la sfiri-
tul lui Octombre. De ei in mica cantitate, dar a fos bung se-
mngturilor rsrite ca ei celor ne rsgrite, precum ei la ve-
getatiunea punilor trebuincise lu hrana vitelor, cari pg-
unl ail uurat att de mult economia nutretulul uscat pen-
tru timpul de iarng. In acstg privintg, agricultorii notri
sgteni cred c n'a a se plnge aprpe de loc; din contrA
nu sint in stare a multum lui Dumnecje de acstg bine-
cuvntare cersc, cOutg peste campillo mnse ale tarli
nstre de la 20 lulie ci ping in timpul de fata.
Ping cnd timpul este frumos ci pmntul nenghetat, nu

www.dacoromanica.ro
16 4 ALBINA

trebue neglijat si nic! nu trebue amnat nid o lucrare a

cmpului de pe o di pe alta.
Dac se pot face arturl pentru semnatul de primvar
astdl, nu trebue amnat pentru primvar, cci nu se pte
sci cum o s fie starea timpului la primvar, dup cum nu
putem sci ce timp o s fie pn mane. Acelea$i msuri trebuesc
luate pentru sdirea pomilor, de re-ce pomi! sditi de cu
tmna, pin primvar se pot socot ca dac s-
direa s'a fcut in bune conditiunl, ask dup cum am artat
in cronica agricolA din luna Septembre.
Tot in luna Octombre, harnicii bunil stenl, carl se in-
teresz de avutul buna stare a familiei lor, trebue s se
gndsc la hrana trebuincis din timpul iernel. CM nu
este destul s alb numai porumb si gr in hambarul lor,
ci trebue s alb legumelo trebuincise in beciul sa
pivnita sa. Acele legumi zarzavatur! pe cari nu le gsesce
n timpul iernei de cat numai in orasele mai principale ale
yri! $i cu un pret cu mult mai scump de cat s'ar put crede.
Deci, tte aceste zarzavaturi, dintre care varza, s nu lip-
ssc, a trebuit cumprat in luna Octombre.
In anul 'acesta s'a fcut destulo zarzavaturi si in deosebi
varza, ash c fie-care om srac pte s.i-si pue la murat pen-
tru timpul de iarn cel putin 100 (o sut).
Ca varza s nu se strice peste iarn, trebue s se pue
mrar, cimbru mull si hrnul i'nc sa nu lipssc. Intr'o pu-
tinA in care s'ar pune pin la 100 de verze, trebue s se
pue cel putin 3 rdcini de hrn dac snt mai mici si 2
dac snt mai mari. Rdcinele s se pue Mete $i anume :
o parte se pune la fundul putinei, o parte la mijloc si o
parte d'asupra verzoi:
Adic tocmai ash dup cum s'a pus si mrarul cimbrul.
Apa care se pune po varz s fie ap de fintn, nici
odat apA de grl.
Daca nu se vor lu aceste msur varza se va stric. Cele-
1-alto zarzavaturi se vor aseda in pivnite sail in beciuri in
nisip uscat iar nu umed, ca s nu se strice.
Dac unii din steni a vre-un strat de ptrunjel in gr-
din, ca s nu degere peste iarn, trebue s-1 acopere cu
putine paie sa cu frunc} de copad, $i cnd are trebuint
de frunza verde de ptrunjel lama, d paiele la o parte si
culege frunzole de ptrunjel trebuincise, cari d un gust
plcut nincrei.
Iat dar, attea msuri de o bun economie, pe care tre-
bue s le cunsc si s le puie In aplicare tof stenii, fie
srad fie bogati si fie-care dup mijlcele de cari dispune.
Dup cum varza nu trebue s lipssc in timpul iernei
dup masa stenilor, tocmai asa nu trebue s lipssc nic!
cartofal, care mult prinde bine in ori-ce timp al anulu!
mai cu sm cnd porumbul a nceput a se mputina sa
lipsesce cu totul.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 165

Tte aceste msurT luato de cu vreme, aduce linitea i

buna economie in casa stnuluT, iar toti aceia cari negli-
jz aceste msuri economice, se pot socot rT voitorT a pro-
prielor lor interese familiare.
Intru 'cat privesce vitele, pe ling pstraroa nutretuluT ca
s nu se strice, trebue mal de timpuri reparate i curtito
grajdurile sa coarele in cari trebue s iernoze tte vitelo
de munc. Coarele trebue bine lipite cu pmnt i chiar spoite,
dac nu cu var cel putin cu hum. O bun curtenie ps-
trz sntatea animalulu.
In timpul lerneT s nu se dea fin muced vitelor, fiind-c
se nbolnvesc de durere de stomac i mate. Un fin muced
nu se pte ntrebuint do cat ca ascernut pentru vite. A
face dintr'un fin niuced un fin bun pentru hrana vitelor,
pin astcjT nu se cunsce nid o metod practic.
Dup cum noue ne place ca s edem intr'o casti snts,
a lo place i vitelor nstre, cari snt ceT mai credin-
cioi tovarT de munc i de bogtio a stnulul.
Iat attea sfaturi bune, cari dac vor fi urmate, vor ri-
dich partea moral i material a stenilor in timpul ierneT.
Tirgurile nstre. Vincjrile de gr i porumb etc., ce s'a
fcut in luna Octombre, a putin insomntate, precum i
preturile cu cari grnelo s'a vndut, sint aprpe aceleaT
din luna Septembre.
Preturile, att in tirgurile nstro ca i preturile din tir-
gurile strine, cu grc se vor mai pute ridic in viitor,
din caus c in trilo strine s'a fcut mult gr; iar pe
de alt parte in trile strine s'a Meut multe semnturT
de tmn, i in buno conditiunT dup cum s'a fcut 1 la noi.
Si dup cum se presint semnturile de tmn astcj,
are s fie o recolt frte bogat in gr i secar.
laid in resumat preful eu care s'a vindut cerea-
lele" nstre la trgul din Brila, de la 1-31 Oelombre.
Prejul Pretul Prejul
maxim.la mijlooi la minim. la
hect. socot. hoct. socot. hect. scoot.
in kgr. in kgr. In kgr.
Gr 13,50 11, 10,
Porumb 7, 6,75 6,70

Secar
row . . . 7,83
8, 7,70 7,
Gr . . suta de kgr. s'a vndut cu 15 lei, 80 cent.
Porumb 8-9
row 10 --11 10
Cincuantin . 9-11 40
Secar . . . :> 12 05
Orz . ) > 11-12
Orzic . . . a 11-13 50
Mei a 18 x
Fasolea . . . a 13-15

www.dacoromanica.ro
1 66 ALBINA

Intru ct privesce afacerile cu cereale ca gi preturile din

tirgurile strine, snt aceleasi pe cari le-am publicat In cro-
nica agricol de la sfrsitul lunei lui Septembre, cu deose-
bire c in unele timpuri pretul 's'a mai micsorat.
Y. S. Moga.

Cagtinele scolare tq Bucuresci

uni, 1 Nombre, s'a deschis eu solemnitate cantinele aco-
lare, cari functionz la sclele de bd eli No. 5, 8, 15,
23, 26 si 27 din Bucuresca.
La desehiderea cantine: de la scla No. 23 a asistat d-nii
T. Sperantd, inspector acolar, R. Dobrescu, revisorul ,scolar
al Capitale:, C. Teodorescu, revisorul scolar al jud. Ilfov,
P. Garboviceanu, directorul ,selelor societdtii pentru Inv-
ttura Poporulu Romn, N. Coseescu, profesor, etc. La
deschiderea cantinelor de la sc6lele No. 26, 8, 27 si 5, Co.
mitetul a fost representat prin d-nii Paul ahenea, St. Geor-
gescu-Carpen, I. Teodoru si G. Dianu.
Fericitcz a fost inspiratia acelui bcirbat, care s'a gndit
s ntemeeze n tara nstra acstcr folositre instituliune.
Nlicii eopilasi aprpe eu tolul lipsit de mijlce l bine-
euvintz ri-1 vor bine-euvnt in viata lor.
Laud se cuvine si harnicilor institutori din Bucuresei,
cari, n frunte cu revisorul lor seolar, lucrzci pe tte cale
ea acstd institutiune s capete viatcs si sii triasc. $i nia'
nu ne ndoina despre acsta, cnd cunseem ranima si munca
acestor institutori. Viitorul cantinelor scolare n Bucuresci
va fi asigurat!
P. G.
STAREA SEMNTURILOR.
Starea semnturilor pe timpul de la 23-30 Octombre a fost
urmtrea dupA raprtele primite de ministerul domeniilor:
Brila : Semnturile de tmn rsrite si in bun stare, po-
rumbul cules, productiunea slab; meiul trerat; nutretele adu-
nate. In semnturi se ivesc nisce viermi cari odat cu cdorea
brume a dispArut.
Covurlui: Semnturile de tmn bune; culesul porumbulul
terminat. .

Dimbovita: Timpul frumos; semnturile promit mult; p-

$unele bune.
Dorohoic :. Culesul porumbului terminat ; semnturile de
tmn frumse ; se culege porumbul.
lalontita: Sementurile de tmn frumse; se culege porumbul.

www.dacoromanica.ro
 1LI3INA 167

.Vttt: Porumbul cules; vle asemenea; timp favorabil se-

mnturilor de tmn.
Olt: Timp secetos; semnturile se fac cu anevoint; culesul
viilor si porumbuluT terminat.
Putna : Timpul frumos ; brum grs ; bune.
Roman: Timp favorabil ; porunlbul suficient ; fineOle strinse,
producs*iunea lor mediocr ; pgunele bune ; ville culese ; sem-
nturile de tmn frumose.
Rontanag: Timp noros gi rece; semanturile terminate.
Sucva : Timp rece ; semllturile frumse, arturile continua.
Tecuc: Viile si porumbul cules ; timpul secetos ; arturile se
lac cu anevoe.
Teleorman: Starea timpuluT satisfctre; se simte nevoe
de plTe.
Tutoya: Semnturile de tmn terminate. S'aa ivit in se-
mLnturT nisce insecte; bune.
irasltti: Timp secetos, semt;nturile se fac cu anevoe.
In sem6nturT s'a ivit nisce viermi cari distrug rdcina

.A. PE LtT Ft. I

Rog pe d -n autori, librad, editori si pe tte persnele dorifore de des-
teptarea stenilor, a veni in ajutorul bibliotecil cercului cultural aMihai -Bra-
vula din plasa Balta, jud. Brila.
M. Popescu
I'regedintele cercului.

In scopul, pentru a se put cre o bibliotec la scla din comuna Cordun,

jud. Roman, si a se cumpr un drape!, comitetul rg pe toti autorii a doni
din operele d-lor si din crtile ce vor fi avnd, acestel scle ; sail a contribu
cu cat va fi posibil pentru acsta, multumindu-le cu anticipatie.
Coluitetul.

MULTUMIRI
D-1 Ioan I. Curelescu, farmacist in Ivesci, jud. Tecuci, a bine-voit a
nzestr scla din acst comuna cu o colectiune mineralogic, continlld
50 articole intr'o cutie solid si bine lucrati[.. Yi aduc mutumiri cldurse.
loan Costitt
*
llirigintele gclei.
* *
Locuitorit comunei Brhsesci din jud. Tecuci, aduc ville lor multumiri
d -lui Gheorghe I. Eftimie din acea comuna, care a bine -voit a da casele sale
gratis pentru local de scl pe timp de trei ani, aducnd prin acsta un profit
comunei de mai bine de 600 lei.
* *

Pentru cumprarea terenulu de 5 pogne necesar pietei comunale

oferindu -se primriei Bals a ajutor lei 1.540, de catre lacob Hristescu
proprietar si consilier judetean, lei 450 de Pe'tre Rosca, comerciant; lei
450 de Florea Ion ; lei 100 de N. Duma ; lei 100 de P. Cordescu ; lei 100

www.dacoromanica.ro
168 ALBINA

de C. Florestnu; lei 80 de Gr. Hristescu; le1;80 de Th. Constantinescu'

lei 20 de B. Radovici ; lei 20 de Th. Ninovici ; lei 20 de N. $tefnescu;
lei 20 de Preotul Vasilescu; lei 20 de Mich. Iordaclte ; lei 20 de C. Io-
nescu ; lei 20 de 1. Morilrescu ; lei 20 de E. Theodorovici ; sub-semnatul in
numele consiliului comunal, le aduc prin publicitate sincere multumirl
pentru acst ludabil fapt.
I. RtYduleseTl
l'riinarul comuneT Bali.
*
Sub-scrisul diriginte al sclei din ctuna Sabangia, aduc vii multumir d-lui
Dimitrie Damianof comerciant din Sarichioi, pentru c a donat ca premil ele-
vilor acestei scle carti in valre de 10 lei.
Pr. loan Tofau.
I nvettor.diriglnte.

Adrese catre Redactie.

Sub- semnatul abonat al reviste! Albina nc de la aparitia ei am
onre a v face cunoscut, c ast -ili prin mandat postal am trimes la
adresa d- vstre, 5 lei costui abonamentului pentru al III -lea an.
Multumindu -v tot d'odat de regularitatea cu care am primit mult
iubita nstr Albina., care este condns eu atta srguint si dibcie
de Matca ei; Ii urez tot succesul ce doresce, pentru a ne put mpr-
ts si d'acl m ainte de scrierile el folositre, ce scie s culg ca o
adevratt Albin care culege nectarul din mii de flora spre a -si face
mierea, care este ntrebuintatii de multi, ca un balsam in vindecarea
blelor de care sufer omemrea.
Ion Popescn
Agent ut RegieT, DragitianY.
a *

D'arar Domnul Dumnecje, scump& si onorat& Albin& s ma! trese inc&

cite-vi dile pentru a put primi si ultimati surir pe anul II, care o as-
tept eu cea mat mare nerbdare si pe care imediat dup& primirea ei, le voi
da tote la cartonat, formnd o adevrat& mama de popor, tot odat si com-
plect bibliotec pentru viitor.
Multumindu-ti iubit Albin, te salut cu tot respectul.
lI. Brbulesen.
\IaraiescT-Put na.

A VIS
Ne tipgrind de cat numrul de exemplare necesar, facem cu-
noscut tuturor abonatilor nostri c in cas cnd nu vor primi un
numr la timp si nu vor reclam in termen de o lung, nu le
mal putem trimite numrul neprimit. Reclama s o fac mai in-
tilT oficiului postal cel mai apropiat sad. Orel, de primesce cu
band tiprit, si numal dac nu a fost satisfcuti s se adre-
seze nou.
* *
Domnil abonati cara si -a schimbat locuinta, snt rugati a ne comunic
noua adres, artnd comuna, judetul si oficiul prin care a primit pin&
In present revista; acsta pentru a nu suferi intrerupere in primirea
reviste!.

www.dacoromanica.ro
 Posta Administratie
Mal tnultor inslilutre. Loteria din Bac s'a amnat pcntru 28 Septembre
1900. Pentru congres adresati-v6 presedintele societiitii institutorilor din Bu-
curesci, Calea Mosilor, care v va da tte deslusirile. Nu me scriti fr sem-
ntur cd nu vi se va mai rspunde.
Unu3' abonat Vaslui. Acelas rspuns.
Elevilor CI. V. .fic. A'orraal V. L. Iasi. Cnd s'a fcut avisul din No. 4
nu se primise ncit banil. Din momentul ce vi s'a trimes chitanta er proba
ca s'a primit.
D-lui I. Bujor, gara Um. Adresati-v6 librdrie! Sfelca, Bucuresci, piata S-tu
Gheorghe.
D-lui Prejbinu notar, Men! Gorj. Scrieti-ne deslusit numele loteriei cd
sub numele Cluriack nu exista nic! una.
D-lui Alex. In, deposit de ciare. Panciu. Nu trimetem revista de cat contra
banl, nu facem compt curent din causa marilor cheltueli ce ar necesit retu-
rurile s! corespondenta.
D-lui G. M. Sprncenatu, Drvari, alekedinfi. Adresati-v pentru ori-ce
chestiun! privitdre la loterif case! de schimb NacTrn:ias, strada Smrdan 15
Bucuresci. Spunti c sinteti recomandati de noi si trimetindu-! numercle bi-
letelor ce avet! v6 va da tte deslusirile.
Pr. In Tofau, Sabangia. Acelas rspuns.
D-lui P. N. Panaitescu, falla de arte, Ia,r3'. ATmerile cerute vi s'a trimes.
Pr. .In Sintionesat. Brlesc, lap'. Se vor public cele trimese de Oh. I.
Gheorghescu Erbiceni. Trimeteti abonamentul pe anul trecut si curent, de re-ce
e bine s fie pltit.
D-lui S. 111rculescu, Cioroiu, Roueanati. Abonamentul d-v. pe anul trecut e
achitat cu chitanta No. 13.882, rspundet1 ce carte ne-at! cerut si cnd?
D-lu! Nr Adncesau, .S'erbestt', Nlm f. Spuneti-ne No. mandatului si oficiul prin
care at! trimes, cd noi nu v avem achitat.
D-lui Kiriak Magi Adam, Galati. Abonamentul d-v. pe anul Iii achitat, chi-
tanta No. 19.118.

A almrot 12 cntece romnesci

PE 1TRU FLAUTUL NAPOLITI 1

OrI -cine, chiar si un copil ncepnd de la 5 ani, pte cnt cu acest

flaut cele mai frumse cntece, fr a av cea ma! mic idee de muzic.
Un flaut cu 12 cntece streine si 12 romnesci, lei 1.50
In provincie se expediaz: franco contra lei 4,90 primit% mainte in
mrci postale sail cu mandat postal.
Cu ramburs nu convine s se expedieze un singur flaut, de re-ce
porto si taxa rambursului cost lei 4,55
Multumiri primite pentru aceste flaute din partea d -lor: Sub- locot
Nicolescu, Flticeni; Constantin T. Mnciulescu, student, Buzil; F. Va-
siliu, ltuginsa; Gh. loan Pslaru, C.-Lung ; Alexandru Sava, Constanta;
Misu M. Garoflid, Buzil; D. Negulescu, Comarnic; I. Dobrescu, Ale-
xandria; Th. Vasiliu, Galati ; P. Ionescu. Craiova si multe altele se pot
ved la biuroul meti; de alt -fel m oblig a restitu costul la nemul-
tumire. A. 8. Lindemberg. Bucuresci, str. Stavropoleos No. 2, etajul I,
colt eu str. Lipscani.

www.dacoromanica.ro
 PEPINIERILE
C. C. DATCULESCU Din Slobozia-Galbenu, judeful R.-Sdral
Comenlile se primesc i la Depots! Datculescu
117 Victorien Bucuresci
Arborii ce se plantz d'acum, tmna, se prind fr a se uda.
Imense cantitati de arbori roditori
., ., de alee
de impadurir.
Preturi mai eftene ca ori -onde
Ast -fel :
50.000 Peri altoiti de 3 an, piramide frumse, cii 800 lei mia, 90 suta ,si 1,20 b.
* 40.000 Meri corna sus 900 100 ,) 4,50
42.000 Artari americani de 3 metri, corona sus 1000 120 1,50
16.000 Frasini excelsior 3 1000 420 1,50
etc. etc. A se cere catalogul de la Depoul Datculescu.
117 Victoriei, Bucuresci.
/1
Smnta de Moha tot -d'a -una verde (Paring de Ca-
lifornia) eel mai bun nutre pentru ori -ce vita.
Smnt de amestecuri furagere ce se smn odat
pentru mai 111ulV1 ani.

Buhai yi 'Vitale de Rasa

ont de vac de Svitera
FIN EXTRA. MEIU NETREERAT
FORUMS DE StNIIIIj'%1
(diferite varietti).
IfAg .
Inst. de Arte Grafico CAROL GOBL, Bucuresci

www.dacoromanica.ro