Sunteți pe pagina 1din 283

PERIODICE

PERIODICE I ;ECTIA www.dacoromanica.ro
PERIODICE I ;ECTIA www.dacoromanica.ro

I

;ECTIA

www.dacoromanica.ro

ALMANAHUL

ROMANE

1927

www.dacoromanica.ro

EDITURA

GRAFICA ROMÂNA

SCRISUL ROMÂNESC

CRAIOVA

www.dacoromanica.ro

munci curate

ce

pusö

serviciuf

teresat af

prezentöm

trufea

acest

vie a

care au reafizat

operife

printlo

mai

printr'o

De

fa Craiova,

au pornit

atâtea initiative generoase, am pornit

patru

regenerare a

românesc. Am pfecat

o

aceastö fuptö

fa

resurse

nevoia mare pe care o apöram noastre

förö

un

mare

am

pentru cd nici odatö

nu sunt

Am

puse

am

micifor

noatre

a puterifor

azi puterea noud

romdnesc.

revista

atmosfera

recufegere

moment

creiatoare a

care

tutu

for,

organizate fe

for

orizont mai

o sintezö

un

mai afes un

3

www.dacoromanica.ro

o

industriei

despre trecutuf

vremurife noastre.

care curentefe

i-au

proprie

caracteristice, nu treSuie

se pot

sacrificiifor Acute

nu se poate

turd

acestei

decdt printr'o

este cartea,

cartea este produsul material; estetic

af

cine vine

sufui acestei

trie

stat, vine

ajutoruf

fa

progre

indus-

tutufor variatefor ei manestöri.

factori ai

au

aft

intotdeauna

necunoscute afe

una

un

f

cdt cu concursuf

previfegiat,

rifor

a

nostru a

n'a fost

acestui

nu se poate poate

af

acest punct

de concursuf

s'a

cefe

fa

fa oamenii cari

moment

reprezentau

arta

Noi fe muftumim cu o

mörturisim cd

for, stint

ne

pe care

fe cer

atdta

4

EM

Directorul Soc. Scrisul Românesc".

www.dacoromanica.ro

PAR7EA CALENDARISTICA

5

www.dacoromanica.ro

CRONOLOGIA

1927

INAINTE DE CHRISTOS

La anul

5508 Crearea Lumii,

4713

»

»

»

754 Fundarea Romei

socoteala Bisericii

»

»

apusene

Sunt ani

.

7435

6640

271

NA$TEREA LUI CHRISTOS.

33 Moartea Mântuitorului Isus Christos

.

.

.

105

Descgicarea Romanilor In Dacia, sub Traian

830

Venirea Ungurilor In Europa

 

1171

»

Sasilor

1290

Descâlicarea lui Radu Negru, Domnul

 
 

la Câmpulung

1342

lui

in Moldova

.

.

1492 Descoperirea Americei, de

(11 Octombrie>

Christof Columb

1894

1822

1097

756

687

585

435

1567 Introducerea limbei române in Bisericile românesti

din Transilvania

1569 Inceperea traducerii

1599 Intrarea lui MihaiNiteazul In

1700 Unirea Românilor din Ardeal

6

Septembrie)

bisericesti

in limba

.

.

Biserica Romei

www.dacoromanica.ro

360

358

328

227

La anuh

Sunt

1784

Revolutia lui Horia tmpotriva Magnatilor Unguri

 

din

143

1859

Unirea Principatelor

(24

.

.

68

1873 Moartea lui Avram

cgpetenia Motilor

 

pranumit Regele Muntilor

54

1877 Proclamarea Independentei României

 

50

1881

Incoronarea domnitorului Carol

ca

rege

al

României

47

1914

Isbucnirea marelui

European (20

13

1916

Intrarea României

marele Rgsboiu European

(14 August>

11

1918

Basarabiei cu România (27 Martie)

.

9

1918

Unirea Bucovinei cu România (15 Noembrie)

9

1918

Adunarea

Alba4ulia

9

DATE DIN TRECUTUL TIPARULUI.

1350

de

577

1373

Descoperirea

554

1399

Nasterea lui Gutenberg

528

1440

Descoperirea tiparului

487

1456 Asociarea lui Gutenberg cu

Faust

.

.

.

1462 Introducerea tiparului

Italia de cgtre Panartz

Schweyteym, doi lucrgtori ai lui Faust .

461

465

1466 Moartea lui I. Faust la Paris

461

1466

Petru

tipgreste scrisorile lui Cicerone cu

 

caractere numite apoi «cicero»

461

1468 Moartea lui Gutenberg

459

1469

Introducerea tiparului

de cgtre Michel

 

Freiburger

G. Fichet

 

458

1473

Introducerea tiparului

Olanda de

Dierik

Martens in orasul

www.dacoromanica.ro

452

7

1473 Introducerea tiparului

Ungaria prin

Sunt

tipograful

 

Andrein Hess

 

454

1474

Introducerea

tiparului

Anglia prin

Fridrich

Corse

453

1474

Introducerea tiparului in Spania,

 

453

1476

Introducerea tiparului in Boemia, in orasul Pilsen 461

1483

Introducerea tiparului in Suedia prin

 

Schweel

444

1490

loan Froben toarnä primul nonpareille

.

.

.

437

1493 Introducerea tiparului in Rusia de cätre George

 

Cremovici

 

434

1507

Monachul Macarie

tipäreste

prima

rghi e

Slavonä

420

1540 Celebrul turnätor parisian Claude Garamond

 

tipografiei Etienne primul tgarmond»

387

1542

Introducerea

tiparului

in

Japonia prin Francisc

Xavier

385

1545

Introducerea tiparului in Belgradul Serbiei .

.

382

1549

Introducerea tiparului in America

 

378

1571

Tipàrirea celei

356

1799

Introducerea tiparului in Egipet

 

128

1800 Inventarea presei de fier de cätre Lordul Charles

Stanhope

1814 Punerea in

functiune a primei

de

forta

aburilor,

Koenig

Bauer

de

inventatä

tipar

de

127

113

1851

Se construeste prima masinä de litografie

.

76

1869

Inventarea matritei de steriotipie din hârtie

58

1884

Inventia Linotyp-ului

de

cätre Mergenthalet la

1884

8

Baltimore (S U

 

>

autotipiei

.

.

.

.

,

www.dacoromanica.ro

43

43

TORI LEGALE

Trebuesc

de Tipografii.

Oficial No.

Potrivit

repaosului duminical,

ciale si industriale trebue

fie inchise Duminicile

ziva.

In

de Duminici, urmkoarele sarb5tori legale sunt

hotärke zile de repaos, tn care

particulate sunt inchise. Anul Nou <1 Ianuarie>.

Boboteaza

24

Sf. Gheorghe

Maiu.

10 Maiu.

Ptin=

institutiunile

Aprilie>.

Prime

cipatelor>.

2 zile de Pasti.

Pomenirea Eroilor (2 Iunie>.

Prime le 2 zile de Cr5ciun.

ZILELE CÂND

SE

7

(Sf.

25 Martie <BunaNestire>.

21

2 lunie

12

13

zile de Pasti.

f. Const. si Elena>.

Domnului>.

(Rusalille>.

29 (Sf. Petru si

15 August <Adormirea M.

Domnului>.

8 Septembrie

Domn.

Maria

Maicii

14 Septembrie (Ziva Crucip.

8 Noemb.

6 Decembrie

f.

si Gay.>

Nicolae>.

9

www.dacoromanica.ro

E

S 17 Luni

18 Marti

 

Luni

3

19 Miercuri

Marti

4

20 Joi

Miercuri

5

21 Vineri

0

7

8

 

25

Marti

Luni 10

26

Miercuri

Marti 11

27

Miercuri 12

28

Vineri

Joi 13

29

Vineri 14

15 31 Luni

www.dacoromanica.ro

 

1

15

 

16 Miercuri

Joi

3

17 Joi

Vineri

4

18 Vineri

5

19

Luni

7

21 Luni

8

22

Miercuri

9

23

Joi 10

24 Joi

Vineri 11

25 Vineri

12

26

Luni 14

28 Luni

11

www.dacoromanica.ro

12

 

Marti

Miercuri

2

Joi

3

Vineri

 

5

D

 

Luni

7

Marti

8

Miercuri

 

10

 

Vineri

3

17

18 Vineri

19

2

U

21 Luni

22 Marti

23 Miercuri

24 Joi

5

26

D

B

28 Luni

Marti

A

Luni 14

30 Miercuri

Marti 15

31 Joi

Miercuri 16

*

www.dacoromanica.ro

APRILIE

D

Vineri

1

U IN A 3

Luni

4

16

M N A

Luni

19 Mali

 

5

20 Miercuri

 

Miercuri 6

21 Joi

 

Joi

7

22 Vineri

Vineri

8

23

R H

 

2

S

P

25

SF PA TI

Luni

2

TI

 

12

27 Miercuri

13

28 Joi

 

Joi 14

29 Vineri

Vineri 15

30

www.dacoromanica.ro

13

17

Luni

2

18 Miercuri

Magi 3

19 Joi

Miercuri

4

20 Vineri

Joi

5

Vineri

6

2

7

23 Luni

 

24

Luni

9

25 Miercuri

 

26

Miercuri 11

27 Vineri

Joi 12

28 Sâmbltä

Vineri 13

 

14

30 Luni

14

Luni 16

31

www.dacoromanica.ro

Miercuri

1

16 Joi

 

17

Vineri

 

3

18

4

 

20 Luni

Luni

6

21

7

22 Miercuri

Miercuri

8

23 Joi

Joi

9

V

Vineri 10

25

27 Luni

L 28 Marii

Marti 14

Miercuri 15

30 Joi

www.dacoromanica.ro

15

16

Vineri

7 DU

 

2

18 Luni

 

3

19

Luni

4

Mali 5

21

Joi

Miercuri

6

22

Vineri

Joi

7

23

Vineri

8

D

9

25

Luni

N 26 Mali

Luni 11

12

Miercuri 13

Joi 14

Vineri 15

Sambätä 16

*

27

28

29

30

Miercuri

Joi

Vineri

D MINI

www.dacoromanica.ro

AUGUST

B

 

Luni

1

17 Miercuri

Marti

2

18 Joi

Miercuri

 

3

19 Vineri

 

Joi

4

20

Vineri

5

N

T

S

6

Luni

 

7

 

Luni

24 Miercuri

Marti

9

25 Joi

Miercuri 10

26 Vineri

 

Joi 11

27

Vineri 12

2

UM

 

13 29 L T

AP

 

N

4

A

N L

5

31 Miercuri

Marti 16

17

www.dacoromanica.ro

SEPTEMBRIE

18

N

5

Joi

1

16 Vineri

Vineri

17

 

3

 

19 Luni

Luni

5

20

6

21

7

22 Joi

8

23

Vineri

Vineri

9

24

10

1

26

Luni

Luni 12

27

Marti 13

28

29

Joi

Joi 15

30

Vineri

www.dacoromanica.ro

OCTOMBRIE

M

A

Miercuri

Joi

Vineri

1

3

4

5

6

7

8

17 Luni

18

19 Miercuri

20 Joi

21 Vineri

22

2

24 Luni

25

Luni 10

11 27 Joi

Miercuri 12

13

Vineri 14

Vinerí

29

15 31 Luni

www.dacoromanica.ro

19

NOEMBRIE

20

A

 

1

16

Miercuri

Miercuri

17

Joi

Joi

3

18

Vineri

4

19

s

 

5

N

6

 

Luni

7

D

IN

IN

M 8

23

Miercuri

Miercuri

9

24

Joi

Joi 10

25 Vineri

Vineri 11

26

12

Ab

D

28 Luni

A

S

A

Luni 14

29

Marti 15

30

Miercuri

www.dacoromanica.ro

DECEMBRIE

 

1

Vineri

2

3

Luni

5

Miercuri

7

Joi

8

Vineri

9

A

10

Luni 12

17

1

DU

19 Luni

Marti

21

Joi

23 Vineri

24

25 D N

2

2

28 Miercuri

13 29 Joi

Miercuri 14

15

Vineri 16

30 Vineri

31

*

A

www.dacoromanica.ro

21

NOILE TAXE

MAJORAREA LOR DELA

1926

1. 0 scrisoare simpla pana la 20 grame

de fiecare 20 grame sau frac;iune

plus

2. 0 carte poltalä

3. 0 carte

cu raspuns

4. 0 carte poltalä ilustrata .

.

.

5. Imprimate de

fel,

de fiecare

50 grame, câte

6.

didactice

literare, Cataloage

imprimate de

librarie,

nale

publicatiuni periodice.

cari apar

In Romania

se depun la

de

tori,

autori,

administra;ii

sau

depozitari de ziare, de fiecare 50 grame

sau fraqiune,

Pentru

le

cu care

s'a

convenit,

taxa acestor trimiteri se reduce la

tate

de fiecare 50 gr. sau

Toate celelalte publicaVuni se conform aliniatuful 5 precedent.

7. Imprimatele In relief pentru orbi, de

fiecare 1000 de gr. sau frac;iune, cate .

8.

de

la 250 grame

50 grame sau fraqiune In

jar de

plus, Inca cate

9. Probe le de

la 100 gr.

iar de fiecare 50 grame sau fracliune In

plus,

22

cate

Pentru

Interiorul

Lei

B.

Pentru

Austria

Italia

Jugoslavia

Let

B.

Pentru

toate

celelalte

Lei

3

7

50

10

6

4

50

6

2

9

12

2

4

50

6

 

50

2

2

10

2

2

50

2

2

3

-

10

10

 

2

2

-

4

4

 

2

z

www.dacoromanica.ro

NOILE TAXE

Pentru

 

Pentru

 

Pentru

MAJORAREA

 

DELA

Interiorul

C Slovacia

Italia

Jugoslavia

Polonia

toate

celelalte

1926

Ungaria

 

Lei

B.

Lei

B.

B.

Taxa de recomandare peste taxele de

 

6

10

-

dela 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8

9

 

caz .

 

Taxa avizului de primire la obiectele

recomandate :

 
 

cerut

momentul depunerei

 

6

10

10

b>

ulterior depunerei obiectului .

 

6

20

Taxa unei foi de reclamatiune

.

.

.

6

40

40

Taxa

de identitate

.

.

.

40

40

Suprataxa

pentru

obiectele

adresate

 

Poste=restant

 

5

5

5

Taxa

de

socialg, ce

 

se

la

scrisorile simple, recoman

date,

de valoare

postale desti

nate

localitate

cea

care sunt depuse

 

25

Taxa de

minimä pentru

 

tele nefrancate complect

 

2

4

4

 

pentru recomandate,

 

vremente, mandate

mesagerii,

tate la

 

sgrbgtorile

 

legale

5

Toate birourile postale

debitele de timbre sunt obligate ca

publicului

actualele

postale,

externe de

2

lei,

francate

complect

anume lipind pe ele

leu

un timbru

sunt destinate pentru Austria, Cehoslovacia,

taxa

franco.mobil de

Italia, Polonia, Ungaria> sau de 2 lei,

sunt desti

nate

celelalte

23

www.dacoromanica.ro

PLINCTELOR

<SISTEM NORMAL, NUMIT

DIDOT>.

metru 29 mm. = 2660 puncte tipografice

1 punct tip.

= 0,376 m.

 

6

puncte

nonpareille

7

»

=

» colonel

8

»

=

petit

9

»

=

» borghis

10

»

=

» garmond

12

»

» cicero

14

»

=

16

»

=

» tertia

20

»

=

text

24

»

=

» dublu ciceto

28

»

=

»

32

»

=

» canon mare

36

»

=

3 cicero

40

»

missal mic>

48

»

=

4 cicero

mare>

60

»

=

5 cicero

metru

4 cicero

10 kgr.

221 cicero

petit

= un quadrat <48 puncte).

contine 18.000

nonpareille,

12,000 petit, 10,000 borghis, 8400 garmond

parisianä

este

6300 cicero.

puncte

tip. sau

milimetri.

24

www.dacoromanica.ro

TORMATELE DE HÂRTIE

Däm mai jos dimensiunile hârtiei fabricate in

Formatul

1

42 X 68 centimetri.

:

»

76

»

» »

84

»

» »

77

»

» »

80

»

» »

96

»

Semi-cartonul se

de obicei pe

de 35X45,

cartonul

sau

greutäti. In alte

pe formatul de 50 X 60

in

mai ales in Germania, formatele

de hârtie sunt reglementate

No.

pot avea urmätoarele formate:

1 = 33 X 42 centimetri.

»

»

43

»

»

»

45

»

 

48

»

»

»

50

»

»

53

»

»

»

56

»

»

»

59

»

»

»

64

»

»

»

65

»

»

»

68

»

»

78

»

Cärtile

stabilit de Uniunea

au formatul conventional de

www.dacoromanica.ro

X 14,2

LEGEA EXEMPLARELOR

«Monitorul Oficial» No. 205, din 10 Decembrie 1923,

urmâtoarea modificare a

din 19 Martie 1904 :

«Proprietarul

atelier de arte grafice : tipografie,

litografie sau

procedeu de arte grafice este obligat

trimitá din

carte,

revist5, ziar, note muzicale,

geografic5,

stampe,

portrete,

tablouri,

foae

reproducere, câte

exemplare

tecii Academiei române din Bucuresti, câte douä exemplare

bibliotecii Universitkii din

bibliotecii Universitkii din Cernâuti, bibliotecii Ate=

bibliotecii Universitkii

din

neului român, bibliotecii din Chisinâu

fundatiunii Universitare «Carol I» din Bucuresti

tiunii pentru cultura

un exemplar

literatura poporului român din Sibiu.

Exemplarele ce se trimit bibliotecilor

trebuie sá

complecte

executate pe aceiasi

hârtie

sau

fie

de

aceiasi calitate, ca si cele cati se pun fn comerciu sau se

predau

autorilor

editorilor. Nu sunt supuse indatorirei

acestei legi, imprimatele cari reprezintk bani, hârtii de valoare

si toate acele de caracter oficial

confidential,

cari vor

declarate ca atari de autoritâtile respective.

fi

de

a trimite exemplarele legale

pentru ziare,

reviste

tiOrituri

celelalte

ce

vor

periodice

grafice :

din

ziva

brosuri,

fi

terminate.

Tipografii sunt

odatä cu aceste pachete

o

pentru

etc., etc.,

de

a

chi=

exemplare».

www.dacoromanica.ro

PARTEA

www.dacoromanica.ro

ILUSTRATIA

CÄRTILOR

ROMÂNETI

DE

am

de

pentru Congresul

la Paris

tiragiul a parte : L'ornementa

tion

vechi, totdeauna

vieux

roumain> podoaba frumoasei noastre

potrivitä, nu rare ori

cu totul

originalä (d. P. P. Panaitescu a dovedit

in studiul

despre

lui Petru

noastre,

roumaine en

secolului al XVII4ea

mai curând

ni s'au trimes

an. 1926,

copiate

dreptul

unele din

cele rutene

ori

opriam acolo

Davidul

de ingrijit desemnat cu

care un ciudat ucenic al

românesti de inginerie

de Asachi, Condoleu, inzestra o

greceasca

la Iasi in ajunul

la acea

de

1821.

desemnurile datorite

mai inzestrat

buiau sá

Academiei noastre de

pe la vre-un litograf din

unui

greceasca

ca

fie

reproduse pe piaträ.

al marelui dascál de

e cazul

portretul naiv, dar ingrijit,

Nichifor Theotokis, arhiepiscopul

www.dacoromanica.ro

plansa No.

Viena 1804, are

lui

din

frunte un chip al invátátorului, «fäcut in

Iasi,

profesor»

care a fäcut

pentru ilustrarea

Schendelmayer din Viena.

de Scar lat Sturza,

Apus. Acest d'intâiu desemn

a trecut

prin atefierul

Asachi pregätise tablourile lui istorice care au precedat

pe acelea, nu lipsite de miscare, de pitoresc

lui Papazoglu. Dar, când se

carte ilustratä, Istoria

la noi,

de emotie, ale

Principate,

a lui

ianu,

1838, «icoanele frumoase», in numär de vase, care se

in titlu, sunt copiate, cum se vede,

vre-un

frances, de cineva care ar putea

fie

pictorul

Leca, ilustrator

al revistei contemporane pe care o

tipografia Universitätii din Pesta (aceiasi intrebuinta pentru

cärtulia despre luptele cu Napoleon clisee de imprumut)

In

din 1834,

incepätor in domeniul desemnului pentru

mulus urzätoriul

Mare, un Radu apoi un curios Mihai

i s'a adaus un strasnic iatagan

crai

Romani

un

care e de fapt Constantin

- de fapt Mihnea Radu,

fasciculei IV

n42).

de acest

un «Ro-

«inchipuirea

eroului

un imaginar

dârz

«Radul Negru Basarab», färä a mai vorbi de planse luate de

prin almanahuri vienese, intre

ce mai

: «Argo, corabia cu vapor

au plutit pe Dunäre in Tara-Româniascd».

Dar marele ilustrator, prin calendarele

adesea

unele exemplare de mâna

a autorului.editor, a

fost Gheorghe Asachi, care fäcuse

de artä

Roma, studii

ale cärui excelente desemne le presintam cândva in

Italia,

imaginat scene istorice, nu

XXXIV (p. 44

dibäcie

El a

grupelor,

www.dacoromanica.ro

a unele aspecte ale

din mai tärziile calendare ale lui

Alexandru mostenise acest

incercare de a da portrete se

Dionisie Tesalianul care

românesti, ca in cutare

3A>. Fiul

in chipul

lui

cartea lui de

populark

Iasi,

tot

la

Institutul

«Albinei»

Pe aláturea se incercau

altii in Moldova. Unii desem-

nau stângaciu

la cea mai ridiculá barbarie. Astfel oribila

plansä care e

traducerea, de Buznea, a lui

et

Un

gravor evreu, Schwefelberg, un pecetar,

incerca sä Iucreze

semnurile in

de comisul C. Gane,

in säpäturá. Ceva mai bune

care deschid volumele romanului tradus

se poate ca

un model

sträin

in slove

fi fost in fata

n-I 6>.

care era totusi un mester

Cind Koaniceanu s'a

sä se deslipeascä de

carea lui Asachi pentru a incerca s'o inlocuiascä prin ceva

mai bun, el gäsi un excelent desemnator pentru plansele lui,

altele Trei Ierarhii

mai ales

au fost litografiate peste granitä

n-le 7,

care de sigur

In principatul muntean tot calendarele, almanahurile

acelea

care au ráspândit obiceiul

gustul

ilustratiei. Un

almanah muntean de supt Alexandru

Ghica - posed

exemplarul tipärit cu aur al lui Vodá

- are, in colori,

un portret reusit rioare, cum nu se

rile din aft

de la care a

(vezi asupra lui, nu cunoaste

Mitropolitului Neofit

nimic asemenea

a cárui iIustratie a

sint absolut supe-

atunci.

artistul ceh

marele nostru N. Grigorescu,

Oprescu,

care

aceste desemnuri; d. profesor G. Tascá are

un alt cislicar» de

Neavând acum la

cartea,

www.dacoromanica.ro

care se

in biblioteca mea,

reserv a da altá datá

reproduceH.

Moldova era

indatá altfel de litografi,

din

scoli apusene,

stä

in fruntea editiei

a cJalnicei Tragodii»

chip,

dupe original», al Vornicului

Alecu Beldiman, de Parteni (Anton»

9).

In Bucuresti, litografia

datoreste inceputurile la

intreprinderi, initiate

conduse de

Cea mai putin

e a unui Frances,

dar nu

cea mai putin

avea stabilimentul

biserica Sf.

Nicolae din Gorgani, mai precis in

J. Pernot, despre care, de

nu sunt

Gorgani, No. 10»,

De la dânsul

avem, nu numai icoana, din

a celor douä

unite,

in Cafendaruf

10) ci

un altul, mult mai

bine fkut, copie exactä a unui original frances, care se

in brosura

vestitei otrAvitoare Brinvilliers. Calen-

darul citat are din atelierul Francesului

un Matei Basarab

Lucrári extrem de ingrijite, care sint

le dä firma Bielz

cele de la

special

tradus de

Chipul lui Torquato Tasso e

Danielis, Sasi.

trebuie

Pkleanu la 1852

iscálit de K. Danielis.

De la ei

chipul lui Barbu

din almanahul

oficial pe 1853

instaleazä la Bucuresti atelierul

Wenrich von Vonneberg, la care Iucra pictorul vienes

Tot in acest deceniu in sfârsit se

lui

G. Wonneberg, de fapt

August Strixner

pentru

dând in

României liberate de

eroifor a lui Alexandru Pelimon imaginea

In acelasi volum de

1).

Carol Stork,

lender 1910 des Deuischen

dungsvereines in Rumänien, p. 78.

31

www.dacoromanica.ro

la dânsul vin

Mare, Mihai Viteazul, domnitei Florica («Doamna Floarea,

lui

Viteazul»>, Mihnea Radu

foarte

portret al Pasei Sinan

Sigismund Báthory, reproducerile dupá

sigur tot de Tät5rescu>, al

Basta,

sint

Bouquet, care

Câmpulungul, Curtea-de-Arges. De la

vre-un

Frances trebuie

fie

hora din DeaIul Spirei, precum

aceiasi origine o are Acropolea

Nu se poate läuda

de ajuns

care s'a redat dupá un Byron ilustrat

Mireasa din Abydos.

 

de

cärti

degenereazâ

foarte

rApede. Pe

de o parte,

fn

marea

de

romanele

francese care

de sigur frumoase,

pe de

caricaturá,

mainte de 1860 se dau planse,

dar rmprumutate

politice

textul

frances.

introduc o

care, ce e drept,

are

un deosebi interes de originalitate,

ar merita

fie cer-

cetatä

deosebi, dar nu poate pretinde

o ilustratie din

valoare de artä.

pe 1864

16>. In

an voiu

dupá 1860

aceste manifestári de

www.dacoromanica.ro

Nichifor Theotokis. www.dacoromanica.ro
Nichifor Theotokis. www.dacoromanica.ro

Nichifor Theotokis.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

vazut de www.dacoromanica.ro
vazut de www.dacoromanica.ro

vazut de

www.dacoromanica.ro

Scbitul Durau C e a b l a u l u i . www.dacoromanica.ro
Scbitul Durau C e a b l a u l u i . www.dacoromanica.ro

Scbitul Durau

Ceablaului.

www.dacoromanica.ro

de www.dacoromanica.ro
de www.dacoromanica.ro

de

www.dacoromanica.ro

Din www.dacoromanica.ro
Din www.dacoromanica.ro

Din

www.dacoromanica.ro

Trei Ierarhii (dupa o d e R a f f e » . www.dacoromanica.ro

Trei Ierarhii (dupa o

de Raffe».

www.dacoromanica.ro

Ruinele bisericii catolice din Baia. www.dacoromanica.ro
Ruinele bisericii catolice din Baia. www.dacoromanica.ro

Ruinele bisericii catolice din Baia.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Unirea Principatelor. www.dacoromanica.ro
Unirea Principatelor. www.dacoromanica.ro

Unirea Principatelor.

www.dacoromanica.ro

E W SARABU www.dacoromanica.ro
E W SARABU www.dacoromanica.ro

E W

SARABU

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Barbu , www.dacoromanica.ro
Barbu , www.dacoromanica.ro

Barbu

,

www.dacoromanica.ro

Romania

.

www.dacoromanica.ro

ipi. H o r a Dealul Spirei. www.dacoromanica.ro
ipi. H o r a Dealul Spirei. www.dacoromanica.ro
ipi. H o r a Dealul Spirei. www.dacoromanica.ro
ipi. H o r a Dealul Spirei. www.dacoromanica.ro

ipi.

Hora

Dealul Spirei.

www.dacoromanica.ro

ca Din calendarul www.dacoromanica.ro
ca Din calendarul www.dacoromanica.ro
ca Din calendarul www.dacoromanica.ro
ca Din calendarul www.dacoromanica.ro

ca

Din calendarul

www.dacoromanica.ro

CALENDARE

ALMANAHURI

DE

ealendarul

nesc un

Almanahul

important,

In istoria scrisului româ-

cärtile care

moperiodic -

la tnceputul fiecärui an - pätrund

Voiu incerca in cele urmátoare

masele mari cititoare.

schitez,

numai

la momentele mai insemnate, istoria Calendarului

hului românesc,

fost

s'o reconstruesc

din

Române,

pentru timpurile

mai vechi, din datele cuprinse

neascä» de Bianu

Hodos.

Cel dintâiu

In anul 1733,

de

cunoscut e

apärut la Brasov

Petcu

de la

Brasov

apare

cuprinzând numai date calendaristice. In anul 1785

Iasi,

cu

litere

rusesti,

un

voluminos

gravuri de Protoierei

in

pp.>, cu numeroase ornamente

Mihail

Policarp Strilbitchi. Pentru

oarä

len-

darul - alcätuit, probabil,

un model rusesc - cuprinde

sfaturi igienice

gospodäresti

dä cititorilor

distractivä: «Mai ales

pentru doftoriile ceale cu

o

färä de cheltuialä ce se gäsesc pe la casele celor sáraci -

www.dacoromanica.ro

se spune

boalelor

Predoslovie

ca

le foloseasca la vremea

omul

Iconomia

Bine iaste ca sä

cum va purta grija

ceale pentru vremi

Acest

poatä sluji la trebuinteIe Iconomiei

petrecându-o cu veselie,

ale

calendariu s'au ficut ca

având omul vreame

socotesc cá va fi

toriu».

aceastä micá ostenealä

Urmätoriu

cunoscut e din 1794

El cuprinde, pe

«Târgurile peste an»,

formä

a apärut la Sibiu, la

partea calendaristick «Evangheliile»,

povestiri pentru treacerea

din vreame foarte folositoare

ciudate», apoi

politi-

«Arätäri de vreo câteva

adecä retete.

rian

titoare

Cärindariu

«nemtesc»

toatä

1802,

apoi «Invätäturi

«Regulele

calendarul

turi», «Retept pentru Iungirea vietii omenqti», «Tabelä care

aratä

veniturilor

cheltuielilor peste tot anul»

fabula

din a. 1803 aduce

câteva

versuri. Prin acest

intocmit dupä

celor

germane - se

cu incetul

Calendarului

ardelean, destinat tnainte de toate

carte de

sate, cu sfaturi

de

igienice, cu tendinte

de popularizare a

folositoare

ceva

distractivä.

Dar exemplarul din 1794 nu este

mai vechiu

seria

acestor «Cdrindare» sibiene. Exemplarul din 1911, pästrat la

Muzeul Limbei Române, este

ne aratä

tntâiul trebue sä fi

din serie, ceea ce

In 1782. Nu

dacá

acest calendar -

lice -

rate, cáci cei ce

acum

ani cu slove

zifele lui

cu chirifice devine din ce

www.dacoromanica.ro

in ce mai mic,

mai scotea

calendar -

editorul Krafft -

lui Bart - if

1913 mai

dintr'un sims de pietate. Acest

mai apare - este cea mai

 

româneascd,

respectabila

de 144 de

centrele de

de

pentru Ardeal

se

Viena

i Buda,

calendarele

in

Calendar din Viena

tipografii din aceste

e din anul

1794

cuprinde «Ghenealoghia sau cartea nverii a

tilor

crailor

acum in Europa»

pe

alte «table» folositoare -

«Cei

cele douä

limbi».

excessuri a

din

a banifor in circulatie, -

a

o istoriola

supra

tradusä de pre alte

Cu Cafendarefe de Buda

latiniste. Cel

cuprinde «targurile, la care se

din 1806,

in

activitate a

de

Mai pre

din Istoria

carea in tot anul

mai 'nainte va urma».

moartea lui

(13 Maiu

Calendarele de Buda

continuate de

cai, care anuntä in 1807

Romanilor

in

paragrafi

duce mai departe Istoria

le

voiu

Impárti, ca

se

(potriveascá> cu

ce au scris raposatul Pärintele

se

ca cu vreamea

culeage de prin Carindare

se

toatá Istoria Romanifor

la

In calendarul din

1808

«Hronica». Tot

acest an, In

numai despre «Carindariu»

e

apare

titlul de

cärtii nu se mai spune

«pe gradurile

clima

Unguresti

Printipatului Ardealului», ci se

-

ceea ce este semnificativ -

a Moldovii».

Intr'adevar, calendarele

Buda treceau Carpatii

citite in Principate, Costache Negruzzi ne poveste0e

erau

«Cum

www.dacoromanica.ro

am

care se uitau

despre acei

ruginiti tn

dor spre Buda sau Brasov, de unde

le veneau pe tot

putin cunoscut e

tnsusi Afmanahuf Statufui

calendare cu povesti la sfârsit». Mai

faimosul Karkaleki tipârea la Buda

a

tara

Exemplarul Muzeului Limbei Române e din 1836.

 

Calendarelor s'a continuat tn

unde ele

au fost

toate timpurile foarte râspândite, mai

la sate,

formau un izvor Insemnat de venituri pentru editori. Amintim

la

acest

cele patru

calendare

sibiene :

Cafendarul

Inceput la 1860 de

continuat

azi de I. Popovici,

Roman

(de

incoace>,

1891 Incoace>

acesta din

Poporufui

la 1885

se recunoaste spiritul vioiu

cu

pricepere pentru

ce caracteriza miscarea dela

Astra a Inceput In 1910 sä editeze

cu un tiraj foarte mare.

Din Bucovina

cunoscut

pentru Bucovina din anii 1852

1857,

care, pe

partea

abia câteva pagini de la sfârsit

sfaturi

anecdote/

din 1857 are

un

despre

la

In 1874 apare Cafendaruf

pentru

fiteratura

cunosc un exemplar din 1881,

-

VIII4ea din serie -, care

a retnceput

apark dar a fost tntrerupt de

In

Foarte frumos, bogat care se

Din Banat

(1882 Brasov, 1883

studiilor folcloristice

bine

e

Gfasuf

Cernäuti dela Unire Incoace.

lui Simeon Mangiuca

dedicat aproape exclusiv

filologice ale editorului.

Foarte interesantâ e miscarea

de tineretul

din tinuturile ungurene

cele trei almanahuri:

www.dacoromanica.ro

almanah pe anul 1854, prin conlucrarea junimii

cale

studioase a claselor gimnaziale superioare, redat de

Emeric Basiliu StAnescu, Aradul vechiu, 1853, Muza

almanah beletristic pe anul 1865 redes de

Jovitia,

Pesta 1865,

almanah beletristic de

Societatea de

a romane studioase la Academia de Drepturi

Arhigimnaziul din Oradia.Mare, Oradia-Mare «se dedicheazá cu devotiune mult stimatului

sex frumos roman»

cuprinde

de boane Goldisiu,

E. B. StAnescu, N. Christianu, G. CrAciunescu, A. Russu,

Grozescu, G. Popovici, N. Costa, M. Sierbanu, P. Dragu,

A. Siandoru

Marinescu, Anumite poezii, precum

balada «Coriolan» sau acelasi timp de Goldis, Stánescu

muma mea» apar prelucrate

Grozescu «emulând» unul

cu altul. Drept «Motto» servesc versuri de Alecsandri. La

se

«explicarea unor cuvinte mai neusuate»,

Intre care : absoarbe, adio, adoratk amor etc. Colaboratorii Muzei

române - carte

Marinescu, Marescu,

V. Bumbacu, V. Babesiu, I. Grozescu, I.

doamnei Laura Mocioni

sânt A. M.

Ar. Densusianu, C.

G. Marchisiu,

I. Vulcanu

asupra temei

A. Trombitasiu Betleanu, care are o disertatie

poetizeze

damele române ? In

al

V. Ranta

M. Popiliu

treilea almanah are de colaboratori pe V.

Buticescu, E. Traila, Damonu, Romeo, V.

Badescu, N. Oncu.

Cel ce va scrie odatá

istoria literaturii Românilor de peste munti, va

paginele adesea naive ale acestor almanahuri, care dau

totusi

de preocupári literare interesante.

Nu putem trece cu vederea

alte almanahuri

studentimei. In fruntea

stau cele

elegante

ale

June din Viena,

care au colaborat cu contributii

inedite cei mai de seamá

ai nostri. La

I (Viena,

37

www.dacoromanica.ro

1883> colaboreazä Carmen

V. Alecsandri

vine»

P. S. Aurelian, I. Creangä, N. Gane, T.

rescu, I. Negruzzi, L Nenitescu, I. Popescu (Sibiiu>, I.

Slavici, N. Teclu, I. Vulcan

A. D. Xenopol, Eminescu

publicä

in prima redactie. In

II

1888>

gäsim pagini de Carmen Sylva, V. Alexandri actul cd

din

Eminescu <De ce

vii? Kamadeva>, T.

Maiorescu, A. Mocioni, A. Naum, I. Negruzzi, I. Nenitescu.

D. C. Olänescu, Mat. Poni, I. Popescu, I. Sbiera, I. Slavici, N.

Tedu, St. Velovan,

Mai pomenim la acest

Vulcan, A. D. Xenopol,

Zamfirescu.

pe anul 1905

1905, cu colabo-

cu pagini de scriitorii

al Intrunirii academice «Bucovina»,

ratorii externi I. Adam

bucovineni T. Bocancea,

P. Dulfu

Morariu, A. Forgaciu, E. Voronca,

Z. Voronca, F.

D, Verenca

in faximile

la räzboiu ckrä Bucovina» din a. 1809> -

un

far

societätii «Academia Ortodoxä,»

1909.

Din Tara - româneasck

in special din Bucuresti, avem

foarte mare de calendare. Nu cunosc vreun calendar

editat de Heliade-Rädulescu, care având la dispozitie atâtea

publicatiuni periodice n'a simtit, de sigur, nevoia de räspindire

pe calea calendarului, a ideilor sale. Dintre ceilalti editori,

Valbaum

jar in

un

francezä, un

(Bucuresti,

despre limba,

Vinterhalder apare un

fa

at

in care se dau, pentru

istoria,

tipul românesc

etc.

La

cunosc pe cel

din 1851, al

al

In tipografia lui

apare,

pe la 1850, un

nou, cu anexa «Foi de obste folosi-

toare spre

petrecere»

cam tot pe atunci

istoric

La

pe anul

1858 colaboreaz5 A. Pretorian, C. Aristia, M. Costescu, N.

38

www.dacoromanica.ro

C. D. Aricescu, C.

Creteanu, L C.