Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
www.dacoromanica.ro
Anul I. Nr. 4-5-6
ANALELE BRAILEI*
REVISTI DE STUDII 1 CERCETARI CULTURALE LOCALE
TIP. ROMANEASCA
- BR AILA -
www.dacoromanica.ro
Annl I - No. 4-5-6 lulie-Decembrie 1930
ALELE BRAILEI
- REV1STA DE CULTURA- REG1ONALA -
Apare la dotia luni
COMITETUL DE DIRECTIE
REDACTIA i ADMINISTRATIA
Inginer GH. T. MARINESCU Str. Waiei 1, Braila
www.dacoromanica.ro
ANUL I - No. 4-5-6. lulie-Dec. 1929
CUPR1NSUL:
ING. GH. T. MARINESCU Braila Veche
istorice -
- schit a evolutiei
www.dacoromanica.ro
BRAILA VECHE
SCHIT A EVOLUTIEI ISTORICE
De 1NG. GH. T. MAR1NESCU
www.dacoromanica.ro
4 ANALELE BRAILEI
viat. Aici, cat tine fatada dinspre Dun Are a orasului de azi, malul
Dunrei e ridicat atat cat trebuie, asa ca s nu fie nici innecat
de apele marl ale fluviului i nici prea inalt sA nu fie, ca s m-
piedice acostarea corbiilor. Apoi, la aceast Inltime potrivit, o
larg platform se Intinde In fata schelei, platform In stare s
primeascA o vie miscare de mrfuri si de oameni. Iar In fundut
acestei platforme, se ridic terasa, si ea potrivit de Ina HA, pe care
un oras s se poat aseza In voie, legat prin vaduri cu schela si
cu intinse posibilitti de hran i legAturi In spate, iar In fat cu
un larg orizont dominant.
SA se mai observe cA frontul acestei terase se intinde numai,
atat cat e lungimea deacum a orasului ; cAci, ceva mai jos de Do-
curi, Incepe lunca comun a Dunrei si a Siretului, pe care Intin-
sul apelor revrsate o stApAneste mai tot anul ; iar In celalt capt
al orasului, In susul Dunrei, dincolo de fabrici, dincolo de osd-
rie", terasa se sfarseste i malul coborit dev:ne inundabil.
Intre margini hotArate, deci, a cradit natura fatada orasului.
-cu teras, platform i cheu natural - chemat s se aseze aici.
Si se mai pot pune In lumina i alte daruri, cu care natura
a Inzestrat acest loc desfinat BrAilei : malul adnc, bun pentru
acostare, tine si el numai atat cAt e frontul orasului ; iar senalul
navigabil destul de adnc ca s poat primi vasele de mare tonaj,.
tot aici se opreste, fcnd astfel din BrAila, capt de drum maritim._
Si pentru technica de azi a transporturilor pe apA, aceast Insu-
sire a BrAilei, unic pe tot cursul Dunrei, st la baza Intregii sale
desvoltri viitoare.
Dar mai mult decal aceste insuiri locale, sunt de subliniat
marile posibilitti de legeiturei ale BrAilei In toate directiile, pe
drumui de uscat si de ap, posibilitti cari au deschis orasului .
nostru mereu alte orizonturi noui de viatA.
In adevr, mai Intaiu Dunrea leag Braila, In jos, cu Ma-
rea, iar In sus, cu bogata cmpie a Munteniei si, mai departe, cui
intreaga Europa Central ; apoi, chiar In fata portului se vars Du-
nrea veche care orienteazA spre Braila Intreaga viat dobrogeand
dinspre Balta BrAilei. De aceea, Dobrogea in nici un alt punct
n'a fost mai legat de trupul Trii Romnesti, In toate timpurile,.
ca In acest colt dinspre Brila. In nodul acestor trei drumuri de
ap din fat vin s se lege, tot asa de puternic, drumurile de uscat
www.dacoromanica.ro
Ir .
-
,
.
. I
.6
*?.
vts.
0
, ...,
,e
' . 7- f
, Jr' --.:- N AO a ' AV
-a-4,-
.....--.---
-
,
.
. ,
,
u1k1
Le port d'Ibrailq en Valache',,d'aprs M. M. Bouquet. .
. : .
.
.
_ _
acea poartei dela gura Siretului, prin care au trecut mai toate
migratiile barbare ; sA ne gndim apoi la rolul capital ce I-a putut
avea Balta BrAilei in atragerea vechilor wzAri omeneVi in jurul
ei,- i atunci ne vom putea da seama deplin, de intreg cadrul
in care avea sA se urzeascd istoria BrAilei.
Mai ales rolul BAltei BrAilei trebuie subliniat, and vrem sA
IntrezArim cam cum se va fi urzit istoria veche a locurilor brAile-
ne. CercetAri istorico-geografice mai noui Incep sA clescopere
rolul, nebAnuit priA acum, ce l'au avut bAltile mari ale DunArei-
mai ales Balta lalomitei i a BrAilei- in istoria pArtilor noastre
dunArene. Aceste bAlti, prin bogAtia lor naturalA i prin aapostul
ce-1 oferA, a atras totdeauna asezArile omeneti. BAtinaii au Ca-
mas legati de aceste locuri i bAltile au primit totdeauna, ca i
muntele, locuitorii din cmpie, fugiti din calea nesigurantei. Iar la
vreme de linige, balta revArsa in lunca dunAreanA, ca dintr'un
rezervor, oamenii adApostiti, cari porneau a pendula, ca i mai
Inainte, cnd pe un mal, cnd pe celalt.
Balta BrAilei a fost, deci, incA o atractie mai mult - i din
cele mai puternice - pentru Inchegarea din cele mai vechi tim-
Puri, a unei aezdri omeneti pe locul de azi al BrAilei. Iar ct
privete putinta mai largA de agriculturA i de cretere a vitelor,
vechii locuitori ai locurilor brAilene aveau din belug cmpul rod-
nit i Intinsa stepA acoperitA tu ierburi.
In aceste conditii geografice, putem sA credem cA locurile
www.dacoromanica.ro
8 ANALELE BRAILEI
www.dacoromanica.ro
10 ANALELE BRAILEI
I 1
4 '11211MiVitli
p.'
f
P.
.
Adivet.'4,x.'.477Vo '- F'h -
www.dacoromanica.ro
16 ANALELE BRAILEI
clar pe urma unor cercetri mai recente ale istoricilor romni. Is-
toria Brailei, a orasului si a tinutului, trebuie cercetata In cadrul
larg al acestei regiuni, de care e strns legat prin cele mai esen-
Vale elemente. Si mai ales, cercetrile trebuiesc concluse in acest
cadru, pentru vremea dinaintea sec. al XIV, cnd nu avem date
directe asupra Brilei i suntem siliti s recurgem la interpretarile
ipotezele ce .le putem face, pe baza datelor istorice ale acestei
intregi regiuni In care se incadreaz firesc tinutul Brilei.
Astfel, Dl. Prof. Banescu a pus in lumina ducatul de frontier or-
ganizat de bizantini la inceputul sec. al XI, ducat numit Paristrion.
El cuprindea teritoriile i orasele regiunei dunrene cuprinse intre
Silistra i gurile Dunrei i gravita in jurul Silistrei. Acest ducat
constituia o precis i distincta unitate administrativa i militard,
al crui sef era sub dependenta direct a impratului.
Ducatul Paristrion avea misiunea s apere imperiul contra
pecenegilor i cumanilor, cari stapniau pe atunci in cmpia
dunrean.
Guvernatorul Paristrion"-ului se numia duce al owelor pi
al teritoriilor dunrene".
Ceeace e mai important pentru Braila, e faptul c autoritatea
Paristrionlui se intindea si pe malul stng. In adevar, hi timp ce
Tzimisks asedia Silistra, el prinlea trimesi din Constanta si din
celelalte locuri intrite situate dincolo de Dunre", cad i cereau
iertare i i inchinau locurile lor intrite.
Deasemenea, Attaliate vorbeste precis despre legaturile dintre
cele cloud maluri ale Dunrei in sec. al Xl-lea : sunt pe maid
acestui fluviu owe numeroase i mari cu o populatie vorbind
toate felurile de limb i j intretinnd o armat destul de insem-
nat ; in aceste owe scitii veniti uneori din cealalt parte a
fluviulului introduc felul lor de viat scitic".
Acesti sciti" nu putea fi dect bstinasii cmpiei muntene
din fata ducatului Paristrion", adica locuitorii Brganului i at
cmpiet brilene.
Acest Paristrion" a durat pn catre anul 1200.
Puternicii Imparati byzantini, Cornnenii, au intronat din nou
In sec. XII-lea ordinea byzantin la Dungre i prosperitatea a In-
florit iarsi la Dunrea-de-jos. In acest secol, se poate vorbi mai
deaproape despre activitatea vie comerciala a portiunei de Dunre
www.dacoromanica.ro
ANALELE BRAILEI 17
www.dacoromanica.ro
ANALELE BRAILEI 19
'ff-7
..
:fr111;"..
; - - .104114,k-0 -
grA.' -07
,
, s,,
0'
.4,
-
-
4, . 14; .
L
. w- ^
A;.t
t
-
. )
`" , ."r7.-4 -'
-
.
ator
tr.
4 A
'
r)) 4;
/*-71 Yr. - -
.?: S
. 44'
' .... 44
1 atil
k'
t ,
-40
A
41
,..4574-.9r44-
t.. ',.,:;-.M4i.r.6.. & ; -;.' ' ' E9 r? 1 I.'?a
www.dacoromanica.ro
24 ANALELE BR A ILEI
ulite neregulate printre ele. Ele erau construite din lernn sau chir-
pici si imprejmuite cu gard de nuiele. Pe plan e insemnat fn (15)
resedinta Nazrului si In (18) magaziile cu provizii. Numai gea-
miile t i resedintele oficiale erau constructii mai impunatoare, asa
cum se vede In aspectul dinspre Dunare al orasului, reprezentat
In desenurile luate de calatorii austriaci pepunare1).
1) VEZi stampele din ,Albumul Braila Veche" de Ing. GIL T. Marinescu. - Braila 1929.
www.dacoromanica.ro
.4111
el
-
anllanir.
,2
, 1 ,
,
/.3nuk )4.`it4
tr4 *
V:
7t
W4: ai
./.,.;;As ,erelred., /:4dt-'
\,4'
/;7e,e,ri?, n:eree of)e,rd
.
r
1:1'
r
ri
1.3,r
444147,,I.r.' :4
( . cC II "
'7 ` 0
( 6:,.. ' '
s' , '
... cy -''' ee, .7. . ' ' - ' -17 ::
'-'1,;--
'A.: '.. V
-,r 2 .,r2,
.J -
- . '
., .. I I ..r, ,
- -` - f 0o
r
to.
ee.
www.dacoromanica.ro
PLANUL CETATII BRAILA (ridicat la 11879 de statul major austriac)
ANALELE BRAILEI 35
www.dacoromanica.ro
Raiaua i cetatea Brilei
de Prof. MIH. POPESCU
Doctor in litere ti filosofie
mai bine tratati si mai multumiti dect acei lasati prad Valahilor
i Moldovenilor";- urmeazd descrierea atacului cettii facut de ge:
neralul Harting.
Interesant pentru noi din memoriile lui Langeron, este faptul
a ne spune : Turcii au obiceiul cnd se strica aceste cetati
(adica cetatile turcesti : Hotinul, Benderul, Chilia, Braila, etc., c'ci
despre ele este vorba) s pun s le repare Intocmai cum au fost".
Deci planul publicat de noi In articolul din numrul trecut,
poate folosi foarte bine ca adevarat pentru un studiu al cetatilor
din Principatele romne.
www.dacoromanica.ro
CELE DOUA BRAILE
-De pe harta lui Broniovius din anul 1595.-
de Nicolae C. Istrati
Dacd exist i astzi oameni --mai ales din cei mai depr-
tati, geograficete, de noi- cari confunda Capita la trii noastre
cu aceia a Ungariei, sau aeazd Romnia aiurea, nu trebue s ne
surprinda c" pe la sfritul veacului al XVI erau unii cari aveau
cunotinte cu totul neprecise privitoare la situatia geografica a
trilor noastre. Unul din acqtia a fost i Martin Broniowski sau
Brkiewski, cu numele latinizat - pe care-1 prefera celorlalte -
Martinus Broniovius, la care adauga i de Biezdzfedea.
Diplomat, geograf i istoric polonez, trind la stAritul sec.
XVI i Inceputul sec. XVII, el ocup demnitti de Incredere la
curtea lui Sigismund August i a lui Stefan Bathory. Ace sta 11 in-
sarcind cu misiuni diplomatice pe lngd Hanul Ttarilor din Cri-
meia, Mahmet Gherei, i pe Ing sultanul Turcilor.
Indicat s cunoasca In deaproepe trile, In care o reprezenta
pe a sa, publica In 1595 la Colonia o lucrare interesant intitu-
lat : Broniovii Martini de Biezdzfedea, bis in Tartariam no-
mine $teplzani Primi Poloniae regis legati, Tartariae descriptio...
cum tabula geographica eiusdem Chersonesus Tauricae, item Tran,
ssylvaniae, ac Moldaviae, aliarumque vicinarum regionum succinta
descriptio
Lucrarea lui Broniovius cuprinde patru prti : In cea dinti
autorul face o sumar monografie a prtilor ttreti din sudul
Rusiei i al Basarabiei, artnd Infliarea fizic, demografic, et-
nograficA, politic, economic,a. m. d. a acestor tinuturi.
i A
www.dacoromanica.ro
42 N. C. ISTRATI
www.dacoromanica.ro
CELE DMA BRAILE 43
www.dacoromanica.ro
Cercetri asupra trecutului istoric brilean
BRAILA VECHE
IN DESCRIERILE CLTORILOR STRINI
de Inginer GH. T. MARINESCU
www.dacoromanica.ro
BRAILA VECHE 45
www.dacoromanica.ro
46 ING. OH. MARINESCU
deci nici trei decenii de cnd numele Brilei fusese pomenit pentru
prima oara In istorie, si ea se ridicase la Insemntatea pe care o
al-Ma Schiltberger. Cad In adevar, actul de naVere al Brdilei se
poate data la 1368, cdnd e pomenit pentru prima oard, intr'un
privilegiu dat sa$ilor din Brasov de ditre Domnitorul Vlaicu-
Vortex', ca sd poatd merge nesupdrati la Braila (Brayleau") dupe"
afaceri negustowti.
Dupd Schiltberger, avem un alt clator, francez, pela 1445,
numit Walerand de Wavrin. Si acesta e un cruciat. Fdcea parte
din expeditia crestina impotriva turcilor, expeditie Infrnta la
Varna, si In ajutorul careia flota crestina a pornit pe Mare, in-
trdnd pe gurile Dundrei i inaintand, in sus, peind la Wirsarea
jiului. Wavrin calatoreste deci pe Dunare si el descrie, In cronica
sa, orasele noastre dunarene si ceeace poate vedea din corabie. A
vazut deci i Braila, pe care el o numeste Brilago".
Arata si el cd la Brilago" vaniau corabii din toate partile
si CA a Intalnit aici multi negustori din Bizant, cari le ddeau in-
formatii pretioase asupra drumului lor. Le spunea, anume, crucia-
tilor CA nu se poate merge pe Dundre In Ungaria, dar c s'ar
putea trimete in siguranta emisari pe uscat in Ungaria. Astfel, se
con firma marele drum de negot dintre Brasov si Braila.
Se confirma deci, prin cronica lui Wavrin, ceeace scria si
cel mai vestit istoric bizantin dela jutntatea secolului al XV-lea,
Chalkokondylas, clespre Braila : ca e cea mai bund piagi din
Tara Romaneascd $i cel mai de seamei ora al Domnitorului".
Si tot din aceesta vreme avem un raport venetian din Creta, care
ne aratd ca, printre negustorimea strina adunata la schela Brailei,
aveam i negustorime romneasca, fiindca raportul spune c o
corabie romaneascd - la naue del Vlache - a fost retinutd,
ca multe altele, la Constantinopol i acum iarsi a fost eliberatd.
Suntem deci in epoca cnd Braila concentra tot comertul
Dunrei de Jos ca o adevdratd metropold a Dundrei, dupa de-
cderea Chiliei. Tara Intreagd era In plina prosparitate economica,
Inca' depe vremea lui Mircea cel Mare. In tot secolul al XV-lea
drumul Brasov Brila e Intesat de negustori si de care Incarcate
de mrfuri. Socotelile Brasovului mentioneaza multi negustori i cd-
rusi brileni, unii cu nume romnesti : Bucur, Roman, Nicula,
Filip, Domoctq, Stoica, Aldea, Petru, Buco, Ivanco 1).
Chiar In secolul urmtor, cnd comertul la Dunre se sld-
beste, fiindca turcii ajunseserd la Dunre, Braila nu decade ca
port. Insemnatatea ei politicd pentru noi romnii, se sterge, frd
indoial, fiindca dela 1540 Inainte, cnd turcii ocupard Braila,
vama o ia giumruegciul i nazdrul turcesc pentru sultanul, pierznd
astfel, Domnul Tarii pungile de galbeni ce-i veniau din Braila.
1) Quellen zur Geschicthe der Kronstadt L pp. 1.-g6.
www.dacoromanica.ro
BRAILA VECHE 47
www.dacoromanica.ro
48 ING. al. T. MARINESCU
www.dacoromanica.ro
BRAILA VECHE 49
www.dacoromanica.ro
Figuri Culture le Brilene.
IOAN PENESCU
In anul 1841 apare la Br Aila in tipografia pitarului Ioan Pe-
nescu cartea intitulat Eudoxia sau viitorul prewizut. 1)
Ca si majoritatea artilor ce apar in Tara Romneasa in aceast
vreme, i aceasta este tot o traducere din limba francez.
Traduatorul ei este Inssi Ioan Penescu, cunoscut prin ac-
tivitatea lui patriotia, dar mai ales cultural, pe care o desfpard
att in orasul Brila, cdt si in Bucuresti.
Pentru diversitatea de activitate ca i pentru entuSiasmul lui
de dascl, loan Penescu profesorul, tipograful i ziaristul, rtnne
una din figurile cele mai temerare ale Brdilei din prima jumtate
a secolulului al XIX-lea.
Date amanuntite asupra acestui arturar brilean nu avem.
Din prefata pe care o scrie la aceast carte, printre cuvintele de
cald recunostint pe care le adreseaza fratelui su, Gheorghe
Penescu, aminteste foare laconic despre copilria lui chinuit i
neincrederea inteun viitor mai bun. Daa totusi isbuteste sd-si
alduziasa energia spre un viitor frumos, Ion Penescu nu uit
c acest lucru se datoreste numai fratelui sat, care l'a crescut si
educat Ina de and rmsese orfan. Intreaga lui carierd de pro-
fesor, de care nil se desparte i entuziasmul de mai trziu, acu-
mulat intr'o mare dozA In sufletul lui, grit datorite fratelui sau,
care i-a scrutat cu ochi siguri viitorul.
Documente
1844, Mantle 17.
www.dacoromanica.ro
54 I. VARTOSU
1844, Aprilie 26
If
Departamentul din lAuntru face cunoscut Eforiei coalelor
datoria pe care a contractat-o profesorul I. Penescu la.
infiintarea tipografiei sale.
La sprafca acestii cinstitii secsii sub Nr. 729, atingAtorul dd
dorinta dumnealui pitarului loan Penescu profesoru orasului Brili,
de a drui scoalei de acolo tipografia ce are inteacel oras. cu
cinste s rdspunde c precum dovedesc lucrdrile si hrtiile ce sd
pstreaz In dlele acelui departament, numitul profesor In anul
1839, p end au format aceast tipografie, neInlesnindu-se la In-
timpinarea cheltuelelor tiparului s'au imprurnutat din casa maghis-
tratului local cu 100 galbeni Imprtesti in soroc de un an, pu-
nndu-i In amanet spre asigurare Insusi acea tipografie, dar ne-
urmnd cu Intoarcerea banilor nici la soroc nici Intr'un adogat
curs de alti 3 ani, In care n'a Incetat maghistratul a-i scrie, gi
nermind maghistratului mijloc da Indstulare, pdeoparte din
averea datornicului i tad de alta din nedestoinicia amanetului
pentru a lui desvrsit proast stare, s'au vdzut silit a mijloci
care acest departament ca sa-i druiascd profesorul aceast tipo-
grafie ce cu a ei doband in sum de lei cinci mii, spre a nu mai
figura -In zadar Intre rmsiturile casei sale, modificnd mijlocirea
asupra recunpstintei ce ar fi pstrnd orasului pentru ostenelele
ce a jrtfit In folosul tineriMii prin prkiarea Invtturilor, care
supuind si aceSt departament la cunostinta Mriei Sale lui Vodd;
iar Inltimea s Incuviintand mijlocirea, s'au tutors Indat numi-
tului zdpisul 5gli de ImprumUtare, rmind prin urmare casa publicd
a Tirasultri Brila Intr.% pagubd destul de fnsemndtoare. -
IRmue dar acum 14 aceast cinstit secsie ca s judece
dac'd n uima porzisetor Irnprejurdri 1i mai poate Inchipui domnul
Peffescu c ar tipografie i ca tnerIt a fi luate in 1:lgare de
kam geerbas1 sl& tkpresiil iii .
7A I t !* y
www.dacoromanica.ro
Activitatea Portului i Docurilor Braila
in cursul anului 1929 fat:5 de activitatea
anului 1928 si precedentii
Dupd date culese dela CApitania Portului, Oficiul Vamal
si Administratia Docurilor
de ING. INSP. G-al PAUL DEIVIETRIAD
Glrectorul Docurllor Braila
www.dacoromanica.ro
58 INGINER P. DEMETRIAD
119 cuqlepurile .
'
sositt2In 1929
Ceiace reprezint un haattigni ttal,
"`i
.
.
's"
796.835 tone
1205g
"'
\
www.dacoromanica.ro
60 INGINER P. DEMETRIAD
www.dacoromanica.ro
PORTUL BRAILA IN 1929 61
www.dacoromanica.ro
Problemele muncitorimii brilene
de N. N. MATHEESCU
-- ,, mica i mijlocie
Industrii speciale mici .
In total . .
.
.
.
54.405
6.923
62.188
50.626
10.930
107.010
n
arte grafice
plelAriei
146
237
16.505
11.672
- -- 420.000.000
30.853.000 2.359.268.000
4.863
8.867
. chimica 354 74.438 112.724.000 6.963.004.000 13.565
Total 3.001 389.052 721.013.700 31798.980.000 182.500
***
rior sub presiunea revolutiei ruse, legiuitorii din toate trile au In-
ceput s propund i sa obtind dela parlamente legi de proteguire
a muncii. O tema veche, revolutionar, a societtilor, cari sustineau
ed muncitorii erau exploatati de capitalisti, a fost recunoscut for-
mal, prin Inssi necesitatea unei legiferri speciale de proteguire
a muncii.
Problemele ce se iveau spre solutionare erau numeroase.
Schitrn cteva : durata zilei de muncd ; repaosul duminical ; con-
flicte de munc i aplanarea lor ; contractele de muncd ; acciden-
tele de munc ; riscul profesional i asigurrile sociale ; protectia
muncii copiilor i femeilor ; somajul ; reglernentarea muncH In in-
dustrii speciale (mine, cf.) ; protejarea drepturilor morale ale mun-
citorilor, etc., etc.
E de subliniat faptul important, a In evolutia dreptului mun-
citoresc - In ultimul veac - se oglindeste intreaga evolutie a
unei societti si se indicd normele transformrii viitoare. Revolutia
francezd a fost aceea care a statuat, prin Decretul din 2 Martie
1791, libertatea complectei a muncii. Dar aceast dreptate a echi-
valat cu o dezarmare a muncitorului In fata atotputerniciei capita-
liste. De unde In codul civil al lui Napoleon gsim - din 2000
de articole - abia 2 (dou) articole In ce priveste munca manuald
i restul e inchinat reglementrii productivittii, iat astzi, nici dup
un veac, rolurile inversate, munca proteguit prin legislatie special,
iar proprietatea detronat din caracterul ski inviolabil i sacru i
redus la rolul modest de functiune social !.
Durata zilei de Iucru. Principiul celor ire" opturi a fost c-
tigat : opt ore de munc, opt ore de odihn si opt ore de recre-
are i distractie.
Conventia internation aid dela Waschington, la care a aderat
i tara noastr, a stabilit durata zilei de myna la opt ore.
Repausul duminical de asemenea a fst reglementat prin legi
speciale.
Conflictele de:muncel spre aplanare - i pentru a se evita
grevele - dauntoare procesului economic - se dau fie tribuna-
lelor speciale, fie tribunalelor ordinare.
Contractul de nzuncei. Pentru c unul din principiile de baz
ale conventiunilor este egalitatea prtilor contractante, pentru c
www.dacoromanica.ro
PROBLEMELE MUNCITORIMII BRAILENE 83
www.dacoromanica.ro
PROBLEMELE MUNCITORIMH BRAILENE 85
www.dacoromanica.ro
Braila i Peisajul Brailean
in opera lui Panait Istrati
de Prof. G. BANEA
www.dacoromanica.ro
BRAILA IN OPERA LUI P. ISTRATI 87
www.dacoromanica.ro
88 PROF. G. BANEA
www.dacoromanica.ro
BRAILA IN OPERA LUI P. ISTRATI 89
www.dacoromanica.ro
Ceva despre mi*carea muzicald a Brdilei
de Vintild Volculescu
www.dacoromanica.ro
CEVA DESPRE MISCAREA MUZICALA A BRAILEI 91
www.dacoromanica.ro
92 V. VOICULESCU
www.dacoromanica.ro
Doud lucrdri Infptuite sub auspiciil
Revistei Analele Brailei"
- ALBUMUL BRAILA VECHE"
DOCUMENTE PRIVITOARE LA BRAILA". Vol. I.-
Cu prilejul serbdrilor de comemorare a centenarului
eliberdrii Bari lei de sub Turci, - serbeiri ce au cant loc
la 10 Dec. 1929 - Revista noastrd a infdpluit cloud
lucrdri privitoare la istoria : 1) Albumul
Braila veche" - cu o introducere istoric, stampe,
peceli, planuri, hdrti - fi 2) V ol. I. al colecliei Do-
cumente privitoare la Braila". Ele au fost al-
alluite de directorul nostru, d. Ing. Gh. T. Mari-
nescu, "In numele Analelor Brdilei".
Infeiptuind aceste lucrri, Analele Brdilei" se simte
multumiki cd a putut aduce prin aceasta o contributie
serioasd, nu numai la programul de organizare al co-
Memordrii centenarului Brilei, dar, mai ales, la acea
cunoagere adacitd a trecututui istoric local, reinviat prin
studiile, documentele i imaginile Brilei vechi, urme
cari a fost cdutate c reibdc re fi cu pioasd iubire prin
blibioteci fi arhive, unde steiteau necunoscute.
www.dacoromanica.ro
94 ANALELE BRAILEI
www.dacoromanica.ro
Documente si Mformatii privitoare la E3r6ila
Documente
1.
Secolul XV-XVI
Judetul si cei 12 Prgari din Breiila scriu Judetului i celor
12 Prgari, din Brasov, despre o neintelegere ivit intre comercian-
tul brilean Milzociu i locuitorul Ivanco Crceiu din Rsnov.
Prea cinstitilor si de Dumnezeu daruitilor si de fie ce cin-
stesi laucla vrednicilor i fratilor nostri mai mari, jupnului-jude-
tului si celor 12 prgari din Brasov, mult sntate i Inchinaciune
aducem domniei voastre, noi, judetul si cei 12 prgari din Braila.
Si dupd aceasta dam de stire Domniei voastre de lucrul omului
nostru, anume Mihociu Latinetul (Italianul)1) cruia i-a cazut, prin-
tre voi, o npaste pe cap ; si a auzit c acele vorbe le-a fcut
asupra capului su Ivanco Crceiu 2). Deci Mihociu a sttut de
fat Inaintea noastr cu Ivanco iar Ivanco a tagduit ca ar fi graft
el acele vorbe. Deci v rugm cerem dela Domnia Voastr .
iat sunt 4-5 ani de cnd a venit Mihociu de la Dubrovnic 3) si
s'a dat orn Domnului nostru voevodului, si este ordsean si pl-
teste bir la un loc cu ceilalti ordseni. Altfel nu se va afla pe su-
fletele pe credinta noastr. Deaceea v rugarn pe Domniile
voastre sal faceti ornului nostru judecat dreapta cci e orn drept
i In treaba aceea nu vrea sa prirneascd nici o Invoial : sa cu-
Secolul al XVII
2.
-1673-
Campania impotriva Polonilor din 1673.
Dintr'o scrisoare muntean gsitei de d. 1. Bianu In Mu-
zeul ardelean din Cluj si publicatei de d. N. lorga.
Secolul al XVIII
. 3.
,
- 1762 -
Din caltitoria prin Moldova a abaielid fosif Boscoviti. Di
la Akin trece Duneire ld 23. VI. 1762 Iteo bared la Braila,.
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE SI EXTRASE PRIVITOARE LA BRAILA 97
Gradul tnvfdturilor
Invtdturile scolarilor sunt privite cu vrstra lor, dupd cum
s pi d stiint pe fiecare lun cinstitei eforii a scoalelor prin ca-
taloage regulate ce trimite comitetul de inspectie de aid.
)rnvtturile ce sunt acum asezate In clasele arMale, sunt tre-
buincioase In orasul Brila.
Imbuneiteifirea ?coals!
De ar erta Ins mijloacele pecuniere, ar fi prea de neapdrat
trebuintd a se acIdoga si un clas al 4-lea de romneste spre a
corespunde att trebuintei cat i numirei clatd acestei scoli de
.Central".
Thbundteifirea steirii taveiteiturilor '
www.dacoromanica.ro
100 ANALELE BRAILEI
1844, Mai 5.
Cirmuirea judefului Braila face cunoscut departamentuluf
din luntru c anul trecut s'a infiinfat un obor pentru grne, in
mUlocul oraplui, iar anul acesta s'a infiinfat n ulifa Silistrei
un trg pentru zarzavaturi, nstiinfndu-I i despre msurile luate
cu aceste acazii 1).
No. 2271 Primit 8 Mai 1844
No. 85 )
-atunci nu mai aduc folos la hanuti i circiumi, caci cnd vin im-
povrati, fiecInd n'au trebuinta a mai poposi undeva, si silesc ca
clt mai curInd s se coboare la scheld ca sd-si vnd productele.
Totdeodat chmuirea are cinste a adoga c dupd punerea la
cale fcut de mai multi ani de comitetul 1nfrumusetrii acestui
oras, s'au hotrt ca spre apkarea ulitilor asternute cu piatr,
carle ce vin cu producte s se coboare jos la scheld p ulita
ioburgului, care msur s i urmeazA pnd acum.
Polcovnic, IACOBSON
Ajutor, C. Berlescu
No. 1709
Anul 1844, luna Mai 5
Scotia 1
II
www.dacoromanica.ro
ANALELE BRILEI
- REVISTA LE CULTURA REGIONALI -
BRAILA, STR. BAIEI No. I
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERIE
PE ANUL 1929
STUDII ISTORICE
Antipm) A. Monografia lipovenllor din orasul sl
judeful Brila (I, 19-22)
Cluntu S Raiaua Bral lei (B-111, 20-S0)')
DemetriadG C. (col.) Asediul din 1828 a Cetatii Braila (II-III, 31-44)
lorga N. , Unde e istoria Brilei ? (114(1 3-5)
Istrati C. N. Cele doua Braile (pe o harta din
1595) (IV-VI 41-43)
Marinescu T Gh. (Ing.) Braila Veche (schita a evolutiel is.
torice) (IV-Vf, 41-43)
. . . . Braila veche In descrlerea calatori-
lor strini (IV-VI 44-49
Popescu Mih. (prof.) Raiaua si cetatea Brai lei ('I-IIT, 6-19)
. . (IV-Vf, 37-40)
Semilian S. Emigranfii si revolutionaril bulgari
In Braila (I, 21-25)
Virtosu Emil La Braila, In preajma Uniril (1857) (11-nr, 45-47)
Vtrtosu I. Din aspectele Bral lei In prima jum.
a sec. XIX (1I-III, 48-53)
I) In parade* MIrele romane indi 5 numhul revistei in are e publicat studiul, lar
effr.ele arabe India paginile,
www.dacoromanica.ro
5
STUDII ECONOMICE
Demetriad Paul (log.) Viata din 1927 a portului 13r Aila fat
de activitatea din trecut (I, I0-18)
V!
Portul Br Ha In 1929 fat de activi-
, tatea din 1928 si de anii preced. (1V-VT, 56-74)
Pot tocald Raclu Evolutia negotului international al
BrMlei - probleme economice
regionale - (II-1II, 54-68)
Shinulescu Cor. (frig.) Bill la - Port (II-III, 69-73)
Trufax Mih. Consideratil asupra industriel Br lei (I, 36-39)
STUDII SOCIALE
Matheescu N. Problemele muncitorimli brilene (IV-VI, 75-85)
' *
CULTURALE
,Ana lele .13(61 lei Doul lucrAri Infptuite sub auspi-
cille revistei noastre (IV-VI. 93-94)
&filet lei Vasile TMcul Bibliotecii P. Armenceas
din BrAila (I, 31-35)
Banea Gh. Br ila I peisajul brailean in opera
lui P. Istrati (IV-VI, 86-89)
Marinescu T. Gh. (Ing.) Schit de program (al revistei) (I, 1-9)
, . In jurul pregAtirii mare! serbri a
Bra 'Het - 100 de anl dela ell
berarea de sub Turci (I, 29-32)
Voiculescu V. Ceva despre miscarea muzical a
Brgilei (W-VI, 90-92)
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE BI INFORMATII PRIVITOARE LA BRAILA
-Documents)
In No. I ai revistei:- 1. Proclamatia lui Stean-cel-mare
cAtre brileni (1481) ; - 2. Rspunsul brilenilor la proclamatie
(1481) ; - 3. Not a guvernului muntean ctre consulatul Greciei
la Bucuresti despre declararea Brilei ca porto-franc (1838) ; -
4. Dohtorul, Ipitis dela ocrugul Ibrilei" este poftit de visteria din
Bucuresti a face analiza unor icosari, el fiind singurul din tar
care are cele necesare (1837).
In No. 2-3 al revistei: - 5. Privilegiul dat de Mircea-cel-
mare negustorilor brasoveni ca s poat veni cu mrfuri pti la
Brila (1413) ; - 6. Scrisoare de informatii comerciale trimeas
din Brila de negustorul I. Fieanu Pitar (1824) ; - 7. Oratia
spus de Excelenta Sa deplin imputernicitul Prezident, la deschi-
derea Obstetei Extraordinare Adunri dela 10 Martie 1831 (pa-
sagiile privitoare la BrAila).
In No. 4-6: - 8. Judetul i cei 12 prgari din Brila scriu
Judetului i celor 12 prgari ai Brasovului (sec. XV.) ; - 9. Ata-
cul cazacilor asupra Brilei (1673); - 10. Din calatoria lui I. Bos-
covici, trecnd prin Brila (1673); - 11. Starea Invtmntului la
Brila In 1846.
II
Informatii asupra trecutului istoric al BrAilei
- Extrase din drtile in cart e mentionat Brlla -
In No. I al revistel:- I. Vechile noastre drumuri de tie-
got ; - 2. Drumul Brilei" ; - 3. Un caltor pe Dunre In
1786 ; - 4. Documentare cartografica pentru studiul Brilei.
In No. 2-6 :- 5. Stampe privitoare la Brila ; - 6. Drumul
www.dacoromanica.ro
7
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE SI EXTRASE PRIVITOARE LA BRAILA 105
') D-1 lorga d6, in aceast carte, si multe reproduceri dirt vederile schi-
fate de desenatorul soaniol. Reproducerlle cari privesc Braila le-am extras si
ele au aprut In Albumul Brdila Veclze", care s'a tiparit cu prileful serba-
rilor centertaratui eliberrii Brttei de sub Turd. G. T. M.
www.dacoromanica.ro
Informatiuni, Note & insemnri
1 nforma tirtni
- Muzeul Brilei, atftt de cerut i attt de a0eptat de viata cultu-
ralA brgileang, se pare cl a intrat pe calea inflptuirii. In comitetul de orga-
nizare a serbgrilor pentru comemorarea centenarului elibergril Brgilel, co ail-
tet convocat de primarul orasului, s'a discutat Intre altele si modalitgtile de
infAptuire a Muzeului Brgllei. Propunerea, in formg mai inchegatg, a venit
din partea revistei noastre. care se ocup de aproape de aceast chestiune.
S'a propus l s'a ales un comitet special, restrns, care s se ocupe
de organizarea lucrului pentru infgptuirea Muzeului BrAilel. S'a'hotrt s se
ofere presedIntia de onoare a acestui comitet, Dtlui Anasiase Simu, brilea-
nul care a clruit On! Muzeul Simu dln Bueurestl. Aceast hotrre I-a si
fost comunicat D-lui Simu la Bucuresti. printeo vizitg ce i a facut-o Insusi
primarul orosulul, d. N. OrNseanu, lnsotit de d. ing. Gh T. Marinescu. D-1
SImu, miscat de aceaqg omagialg atentie din partea orasului sgu natal, a
1gduit intreg sprIjinul su Indeplinirif acestel opere de inaltg culturg, pe
care Ergila trebuie s'o aibg, spre cinsiea traditiei sale culturale sl a aspira-
tillor sale de a-si creia o constiintg istoricg, snrijinitg pe o cunoastere docu-
mentat a vletii sale sl pe o fixare limpede a rostului Au specific in ansarn-
blul vietii nationale.
- Consemorarea centenarului eliberarii Brailei, o vom
descrie amlnuntit In numgrul viitor al revistei. Evenimentul a fost srbgtorit
de Brlla eu toat demnitatea. Mai ales, sunt de notat Infgptuirile culurale
cari rgmAn pe urma festivittilor, precum I proiectele culturale puse la cale
cu prilejul acesta, proiecte cari sunt indicii a se vor cobori In fapt.
- Cary vechi bisericetf cu prelloase insemnri de
mn pe marginea filelor a gsit d. prof. lorga la BrAila, In dulapul co crti
al Blsericii Sf. Spiridon. D. lorga a notat tot ce prezenta interes istoric. In-
semnrile acestea - cele mal multe anterioare anului 1829 - de cea mai
mare Insemntate pentru dovedirea vietii romnesti din vremea stgpanirii tur-
www.dacoromanica.ro
INFORMATIUNI, NOTE & INSEMNRI 107
cesii In cetatea si raiaua Brilel. CArtile descoperite sunt rAmase dela vechea
Maroc() lie a Pro Havel; se stie cA, locasul Mitropoliel, asezat la malul DunA
rei, clArAmAndu-se prin surparea malu'ul, s'a transportat la Biserica Sf. Spi-
ridon, tot ce s'a putut pAstra de pe urma surpAril locasulul Mitropoliei (a
Bisericil Vechi').
Se stia acest lucru, InsA pAnA la d. lorga n'a cercetat nimenl aceste
pretioase cArti si documente ale vieffi brAilene. Doar episcopul Melchisedec
se pare cA s'a aplecat asupra acelorasi cArti, vAzute acum de d lorga, In a-
devAr, In Cronica Huqilor, capitolul care priveste Mitropolia Proilavei, se cl-
teazA unele Insemnri de pe cArtile aflate la Mitropolia Moldaviei. Pe cArtile,
pe cari le-am vAzut cAnd le rAsfola d. lorga, sunt chiar sublinieri cu rosu ;
aceste sublinieri bnuim a fi fost fAcute chlar de InvAtatul episcop Melchise-
dec. InsemnArile episcopulul, ins, sunt mult mai putin numeroase deck ceea
ce a gAsIt d. lorga. SperAm cA In numlrul viitor sA publicAm InsemnArile
transcrise de d. prof. lorga, impreunA cu comentariile ce le va face d-sa.
CArtile acestea trebuiesc asezate la loc de cinste In viltorul Muzeu-
al Brilei.
-0 bibliografie a lucrarilor privitoare la Braila vom in-
cepe a pubilca, Inteo rubrid permanent, odatA cu No. I pe anul 1930. A-
ceastA bibliografie va aduce cele mai mari servicii tuturor acelora ce vor vo
sA Intreprincl studii asupra viefil brAilene. Pentru lucrrile mai pretioase vorn
da detalii asupra continutulul. Unele vor fi chiar recenzate in altA rubricA, ce
o vom deschide tot In numArul viitor. Un capitol important al bIbliografiei va
fi acela al ceirtilor tiprite la Braila in primele decenii dupei 1829.
Bibliografia aceasta a BrAllei va fi ingrijitA cu toatA compete* de d.
N. C. Isirati, bibliotecar la ileademla Pomdrul. D-sa, interesAndu-1 ca brti-
lean, a adunat in numeroase fise, tot ce a IntAlnit privitor la BrAila, In cr-
tile aflate In Bib!. Acad. Rom. SI astfel, prin contributia d-lui Istrati, Analele
BrAilei" va Isbuti sA realizeze IncA un punct din metoda de cercefare i cu-
noa$tere a vietii breiilene metodA pe care urmArim a o Inchega cAt mai sis-
tematic.
GH. T. M
Note
Istoria Brailei sub ocupatia inamic din 1916-1918
Este surpiinztor cat de putin cunoatem viata oraplui nos-
tru sub ocupatia dumand din 1916-1918. Nu s'a seds nimic in
priviata aceasta ; nici mcar relatri de fapte mg runte ori sen-
zationale, necum o istorie inchegat a acelei vremi de mare rs-
cruce istoricd pe care a trgit-o i Brila, Impreung cu intreaga targ.
Este i mai interesant s observrn cg nici asupra istoriei ri-
tregului pmnt romnesc Ingenuchiat sub cglati Mamie, nu avem
mai nimic scris. Abia de mai tinem minte zdobitorul tratat de paces
www.dacoromanica.ro
108 ANALELE BRAILEl
www.dacoromanica.ro
INFORMATIUNI, NOTE & INSEMNARI 109)
miei rurale brilene. Anume, faptul c Braila ofera cea mai bund
piata de cereale a trii, Inseamnd c ranii braileni, putnd sa-i
aduca singuri spre vnzare cerealele pe piata Brailei, au un ex-
ceptional avantaj : ei 4i pot valorifica munca pe un pret cu mult
mai ridicat dect tranii din restul trii, cari trebue s-i trans-
porte produsele cu calea ferata, desfcndu-le prin vnzri indi-
recte.
Economia rural brileanei se bucura, deci, datorit situa-
fiei geografice, de o plus-valut de 25-3010, fata de restul WU.
Aceasta nu-i putin !
MCA acum cifrele :
Export
Anil Tranzactil prin burs ' VAnzri In obor
prin vam6.
1924 896.059 tone 16.814 vag.= 991.639.000 lei 38.102 care=208.708.025 lei
1925 1067.277 7.776 . = 552.261.000 , 54.563 , =313.060.000 .
1926 1366.612 , 16.959 . =1.024.855.129 . 101.560 . =435.881.630 .
1927 955.158 . 19.816 . -1.044.411.486 100.950 . =537.276.000 .
1928 390.215 . 9.468 = 652.866.0 )0 . 49.411 . --295.290.000 .
!Atha 935.072 tone 14 166 vag.= 853.210.523 lei 68.981 care=360.04q.931 lei
www.dacoromanica.ro
INFORMATIUNI, NOTE & INSEMNARI . 111
www.dacoromanica.ro
112 ANALELE BRAILEI
www.dacoromanica.ro
CART! APARUTE SUS AUSPICIILE ANALELOR BRAILEI":
I. ALBUMUL BRAILA VECHE" de ing. Gh. T. Marinescu
VA APARE:
4. NOUA UONFERINTE DESPRE BRAILA (tinute de dd.: N lorga, C. Rtid.-
Motru, I. Simionescu, Em. Bucuta, Ing. I. Vidrascu, Arhim. I. Scriban, Ap.
Culea, I. G. Filitti, S. Mehedintq.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro