Sunteți pe pagina 1din 119

ANALELE BRAILEI

- REVISTA DE CULTURA REGIONALA -


Apare la doua luni

ANUL I. - Nr. 4-5-6


IULIE DECEMB. 1929

www.dacoromanica.ro
Anul I. Nr. 4-5-6

ANALELE BRAILEI*
REVISTI DE STUDII 1 CERCETARI CULTURALE LOCALE

ABONAMENTUL ANUAL ; 240 lei pentru particulari


500 lei pentru institutii

- Oricine refine un numeir, se considerd prin aceasta


abonat pe anal "in curs 0 e obligat a pleat abona-
mental.
- Abonamentele, manuscrisele, agile pentru recenzii,
schimbul de publicapi g corespondenta privitoare la
redactia 0 administratia Analelor Breii lei", se vor
adresa directlei revistei : hag. Gh. T. Marinescu, str.
BAIA No. 1, BrMla.
- Reproducerea fdra indicarea isvorulul, este oprita.

TIP. ROMANEASCA
- BR AILA -
www.dacoromanica.ro
Annl I - No. 4-5-6 lulie-Decembrie 1930

ALELE BRAILEI
- REV1STA DE CULTURA- REG1ONALA -
Apare la dotia luni

COMITETUL DE DIRECTIE

NAE IONESCU RADU PORTOCALA


Profesor Universitar Fost Primar si Deputat de Br-Ai la
PAUL DEMETRIAD
Inginer Inspector G-ral GH. T. MARINESCU
Directorul Docurilor Brila Inginer
Director Delegat: Ing. GH. T. MAR1NESCU

REDACTIA i ADMINISTRATIA
Inginer GH. T. MARINESCU Str. Waiei 1, Braila

Costul abonamentului, 240 Lei pe an- Pentru institulii, 500 Lei

www.dacoromanica.ro
ANUL I - No. 4-5-6. lulie-Dec. 1929

CUPR1NSUL:
ING. GH. T. MARINESCU Braila Veche
istorice -
- schit a evolutiei

PROF. M. POPESCU Raiaua i cetatea Beal lei.


ING. GH. T. MARINESCU Braila Veche, n descrierea car-
torilor straini.
I. VRTOSU loan Penescu.
ING. P. DEMETRIAD Activitatea Portului i Docurilor.
Braila In 1929 - fat de 1928
pi anii precedenti.
N. N. MATEESCU Problemele muncitorimii brailene.
PROF. G. BANEA Braila i peisajul brailean In
opera scriitorului Panait Istrati.
V. VOICULESCU Ceva despre miscarea muzicala
a Brilei.

Documente si informatii istorice


privitoare la Braila
Informatii, note & insemnri
- Redactionale & Administrative -
-
Tab la de materie De 1929 a re-
- vistei Analele Brailei -
ILUSTRATII:
Portul Braila In 1848 - stamp dupa M. Bouquet.
Resedint de Pas (sec. XVII).
Trecerea Buzeului pe drumul Brailei" (1837)-dupa Raffet.

www.dacoromanica.ro
BRAILA VECHE
SCHIT A EVOLUTIEI ISTORICE
De 1NG. GH. T. MAR1NESCU

Nu se stie, prt acum, dacd Brdila de azi s'a ridicat pe lu-


cul vreunei mai vechi asezri omenesti. In istoria scris, nu se In-
-tlneste numele Bri lei inainte de 1368; iar arheologia rornneasa,
asa de harnic i bogat In roade in ultimele cloud decenii mai
ales, n'a fost atrasd de nici un indiciu promittor, ca s facd s-
pturi sistematice in prtile brilene. Poate c, cercetnd cu dea-
mnuntul, s'ar fi gsit, in lunca Dunrei brilene, in Baltd sau In
-vreuna din multele movile ce se ridicA pe intinsul stepei Brilei
urme de asezri vechi, preromane, romane, ori mcar barbaro-
'bizantine. -

Totusi, judecnd dupd situatia geograficd a locului pe care e


asezat Brila de azi i scrutnd mai de aproape istoria veche,
cunoscutd, a multor asezdri apropriate din jurul orasului nostru,
nu putem s admitem c aici, la aceast mare rdscruce de dru-
muri, nu s'a Inchegat nici o asezare omeneasc'd, cu mult inainte
chiar de veacul al XIV-Iea.
In adevr, Intre gura lalomitei si a Siretului, pe malul stng
al Dunrei, singur locul Brilei este cldit de natur astfel, ca s
poat primi asezarea temeinic a unui oras cu statornice puteri de

www.dacoromanica.ro
4 ANALELE BRAILEI

viat. Aici, cat tine fatada dinspre Dun Are a orasului de azi, malul
Dunrei e ridicat atat cat trebuie, asa ca s nu fie nici innecat
de apele marl ale fluviului i nici prea inalt sA nu fie, ca s m-
piedice acostarea corbiilor. Apoi, la aceast Inltime potrivit, o
larg platform se Intinde In fata schelei, platform In stare s
primeascA o vie miscare de mrfuri si de oameni. Iar In fundut
acestei platforme, se ridic terasa, si ea potrivit de Ina HA, pe care
un oras s se poat aseza In voie, legat prin vaduri cu schela si
cu intinse posibilitti de hran i legAturi In spate, iar In fat cu
un larg orizont dominant.
SA se mai observe cA frontul acestei terase se intinde numai,
atat cat e lungimea deacum a orasului ; cAci, ceva mai jos de Do-
curi, Incepe lunca comun a Dunrei si a Siretului, pe care Intin-
sul apelor revrsate o stApAneste mai tot anul ; iar In celalt capt
al orasului, In susul Dunrei, dincolo de fabrici, dincolo de osd-
rie", terasa se sfarseste i malul coborit dev:ne inundabil.
Intre margini hotArate, deci, a cradit natura fatada orasului.
-cu teras, platform i cheu natural - chemat s se aseze aici.
Si se mai pot pune In lumina i alte daruri, cu care natura
a Inzestrat acest loc desfinat BrAilei : malul adnc, bun pentru
acostare, tine si el numai atat cAt e frontul orasului ; iar senalul
navigabil destul de adnc ca s poat primi vasele de mare tonaj,.
tot aici se opreste, fcnd astfel din BrAila, capt de drum maritim._
Si pentru technica de azi a transporturilor pe apA, aceast Insu-
sire a BrAilei, unic pe tot cursul Dunrei, st la baza Intregii sale
desvoltri viitoare.
Dar mai mult decal aceste insuiri locale, sunt de subliniat
marile posibilitti de legeiturei ale BrAilei In toate directiile, pe
drumui de uscat si de ap, posibilitti cari au deschis orasului .
nostru mereu alte orizonturi noui de viatA.
In adevr, mai Intaiu Dunrea leag Braila, In jos, cu Ma-
rea, iar In sus, cu bogata cmpie a Munteniei si, mai departe, cui
intreaga Europa Central ; apoi, chiar In fata portului se vars Du-
nrea veche care orienteazA spre Braila Intreaga viat dobrogeand
dinspre Balta BrAilei. De aceea, Dobrogea in nici un alt punct
n'a fost mai legat de trupul Trii Romnesti, In toate timpurile,.
ca In acest colt dinspre Brila. In nodul acestor trei drumuri de
ap din fat vin s se lege, tot asa de puternic, drumurile de uscat
www.dacoromanica.ro
Ir .
-

,
.

. I

.6

*?.

vts.
0
, ...,

,e
' . 7- f
, Jr' --.:- N AO a ' AV

.4 ' O. ' ''.? .:"110._2! ',,,r.toortir::. --. _..


t4c -
. . J, ,f I it.i., i..., i,,
,
'5.);1:1,1j.ip....6;
,
. - 2,- tr.r.,
- -. . c. . ..-": 7 , ro r ..-,:a
12; 1.1 elee. ' 72'464
-A O.
_.:- -
7 -., . . ,. . - r -. -'''---''-'
..i..r.*: __...7_.
- ---1.----., 1 .7-'
5 ' - - :-.-'
-
. . .1-
L&F .".-`,--; -
..:.- _ _ . . ,:''' --
-. -/7.-'. .. . - - = ..'.--.A.-
, ..

-a-4,-
.....--.---
-
,

.
. ,
,

u1k1
Le port d'Ibrailq en Valache',,d'aprs M. M. Bouquet. .
. : .
.
.
_ _

PORTUL BRAILA IN 1840 (dup BOUQUET)


www.dacoromanica.ro
ANALELE BRAILEI 7

din spatele BrAilei. Mare le drum de negot Brapv-Braila, vechiu


de ase secole--si pe tale de a lua un nou avant prin noua con-
structie a liniei ferate Braov-Nehoia-BuzAu-BrAila ; drumul din-
spre BArAgan ; drumul bogat al dealurilor dinspre IRAmnic-Focpni ;
pi In sfrit, prin veacul XIV-lea, al XV-lea, Thainte ca Galatii
sA se fi desvoltat, Insu0 marele drum moldovenesc al Siretului, -
intreg acest mAnunchi de drumuri, cAtre rAscrucea Brailei s'a o-
rientat, convergent, in toate timpurile, aducnd o mare circulatie
de bunuri i oameni.
SA mai adAogni, pe IngA acestea, observatia cA tinutul
brAilean, este zona de intersectie a trei provincii cu orientri i
individualitAti specifice - Muntenia, Moldova i Dobrogea
c aceastA zonA formeazA puntea Intre Bugeac i BArAgan, cu
- i

acea poartei dela gura Siretului, prin care au trecut mai toate
migratiile barbare ; sA ne gndim apoi la rolul capital ce I-a putut
avea Balta BrAilei in atragerea vechilor wzAri omeneVi in jurul
ei,- i atunci ne vom putea da seama deplin, de intreg cadrul
in care avea sA se urzeascd istoria BrAilei.
Mai ales rolul BAltei BrAilei trebuie subliniat, and vrem sA
IntrezArim cam cum se va fi urzit istoria veche a locurilor brAile-
ne. CercetAri istorico-geografice mai noui Incep sA clescopere
rolul, nebAnuit priA acum, ce l'au avut bAltile mari ale DunArei-
mai ales Balta lalomitei i a BrAilei- in istoria pArtilor noastre
dunArene. Aceste bAlti, prin bogAtia lor naturalA i prin aapostul
ce-1 oferA, a atras totdeauna asezArile omeneti. BAtinaii au Ca-
mas legati de aceste locuri i bAltile au primit totdeauna, ca i
muntele, locuitorii din cmpie, fugiti din calea nesigurantei. Iar la
vreme de linige, balta revArsa in lunca dunAreanA, ca dintr'un
rezervor, oamenii adApostiti, cari porneau a pendula, ca i mai
Inainte, cnd pe un mal, cnd pe celalt.
Balta BrAilei a fost, deci, incA o atractie mai mult - i din
cele mai puternice - pentru Inchegarea din cele mai vechi tim-
Puri, a unei aezdri omeneti pe locul de azi al BrAilei. Iar ct
privete putinta mai largA de agriculturA i de cretere a vitelor,
vechii locuitori ai locurilor brAilene aveau din belug cmpul rod-
nit i Intinsa stepA acoperitA tu ierburi.
In aceste conditii geografice, putem sA credem cA locurile

www.dacoromanica.ro
8 ANALELE BRAILEI

brilene n'au putut rmne pustii nici In vremurile cele mai


indepartate.

Inainte ca rornanii s fi patruns in aceast regiune a Dund


rei-de-jos, venind dela sud prin Dobrogea (Scythia minor), popu-
latia autohton geto-scyta a prirnit influenta civilizatoare a vechi-:
lor greci, asezati hi colonii infloritoare pe Intreaga coast dobro-
geand a Mrii Negre. Acesti vechi negustori greci intrau pe gurile
Dundrei si navigau, nu nurn ai In lungul fluviului in sus, ci pd-
trundeau adnc si In ptnntul getic, urcnd valea fiecdrui aflu-
ent, a cdrui gurd o intlniau in drumul lor.
Penetratia aceasta adncd a vechilor eleni In cmpia dund-
reand, pnd in Carpati, i chiar pnd in Transilvania, este clar
dovedit de noua noastr scoald arheologia intemeiat de Prvan.
Dintre multele colonii grecesti de pe coasta dobrogeand a
Pontului Euxin - Histria, Torni (Constanta), Callatis (Mangalia),
etc., Histria este cea dintdiu care a exploatat Dunrea. Inainte

autohtonilor geti produse meridionale -


de anul 590 in. de Hr., Istrienii cutreerau valea Dundrei, aducnd
untdelemn si vinuri dulci
In amphore, fabricate de ale lor, unelte, etc., - i cumprnd de
la noi peste, gru getic, piei de animale, miere si sclavi.
Aproape de Braila, la gura Siretului, s'a dovedit a fi fost
o insemnat asezare a acestori iscoditori negustori greci. Pornind
dela Barbosi, negustorii urcau valea Siretului, apoi a Trotusului,
intrau pela Oituz, tocmai in Transilvania de Nord-Est, unde
era tara aurului, a Agathirsilor. Amphore de Thassos din sec. III
in. de Hr. s'au desgropat la Poiana ; la Barbosi, deasemenea,
multe urme arheologice gsite - vase, monede, pietre funerare,
unelte, etc. - au dovedit o vie activitate a negustorilor greci In
aceste locuri din apropierea Brilei.
Fr indoial c acesti negustori greci se vor fi oplit si in
prfile brilene. Mdcar pentru marea bogtie de peste a Bltii
Brilei i, In al doilea rnd, pentru cd gura Dundrei vechi din fata
Brilei, Intlnit in drumul lor, le deschidea o noud directie sau le
ddea putinta s se Intlneasca cu cei ce veneau din Dobrogea,
pe acest canal al MAcinului. Fiindcd s'a dovedit cd malul dobro-
gean al Dundrei era bine locuit de multe asezri thraco-getice
chiar elino-thrace, cari erau sub influenta direct a coloniilor pu-
www.dacoromanica.ro
ANALELE BRAILEI 9

ternice de pe coasta Mrii, prin drumuri de uscat ce traversau


Dobrogea dela est la vest, pand la Dunre.
Si astfel, dacd la Mcin, Iglita, Daeni i pn la Hrsova
(Carssium), malul dobrogean al B ltii Brilei era Intesat de lume,
-se poate admite ca aceastei lume, migatei Mai $i de negustorii
greci, nu anima $i nu popula $i malul breiilean al acelea$i Beilti ?
Brila, inainte de a se afirma ca schel a cerealelor, apare
ca mare centru pescdresc. Cei vechi, cu sigurant ca au cdutat pe
aici mai mult pestele, deck grul getic i pieile vitelor, ce puteau
fi crescute In marea bogtie de ierburi a stepei brilene.
Chiar and apare Brila in documentele scrise, din sec. al
XIV-lea, ea e mentionat ca un mare centru pesceiresc. Iar d-1
Iorga, in explicarea ce o d asupra formrii orasului Brila, tot
dintr'un sat de pescari, din satul mo$ului Bretilei, arat cs s'a des-
voltat puternica schel dela 1400 a Trii Romnesti.
Pn acum, nu s'au gsit in prtile Brilei - dar nici nu
s'au cautat, mdcar diletantic, dac nu prin sistematice cercetri
arheologice - urmele acestei vii activitti ce va fi fost pe aici.
Nici cel putin monedele grecesti ale vechilor negustori, cari cutre-
erau Dunrea, nu s'au gsit, asa cum s'au desgropat In multe altp
puncte, mai sus, pe Dunre.
Astfel, la gura lalomitei, arheologia a dovedit iari prezenta
negustorilor greci. Carssium (Hrsova), citadela greco-get, domina
de peste Dundre toat valea Ialornitei. Si aci s'au gsit amphore
-din Rodos $i Cnida, de prin sec. III, in. de Hr., iar In apropiere,
monede de argint de ale Istriei confirrnd odat mai mult drumul
megustorilor greci pe aici.
Deasemenea, la gura Mostistei, a Argesului, i pe vile acestor
ruri, In sus, penetratia aceasta elenica este bine dovedit. Rand
in Carpati i in Transilvania ajungeau negustorii greci. La est de
Trgoviste s'a gsit o comoar de monede macedonene i thas-
siene ; in ruinele castelului din Stoenesti, care pdzea trecerea la
Cmpul-Lung i Rucr, s'au gsit urme de amphore grecesti ;
lngd Stoenesti, la Gemenea, se exploata intensiv aurul, in aluvi-
unile Dmbovitei. 13n la Sarmisegetuza ori la Grdigea in
Transilvania, in inima lumii dace, s'au gsit urmele penetratiei
eline.
Din gura lalomitei, grecii au ptruns adnc, pe valea rului,

www.dacoromanica.ro
10 ANALELE BRAILEI

n cmpia, getica. La Piscul Creisnarilor, 100 km. dela varsarea


In sus pe valea lalomitei, s'a descoperit o bogat statiune
geto-gre a ca.
Incheind cu aceast statiune, putem trasa aproape un semi-
-cerc de asezdri vechi, dovedite, In jurul Tinutului Brailei. Siretul-
de-jos, Balta Brailei i valea inferioard a Ialomitei formeaza acest
semicerc de asezari vechi, cari nu se putea sa." nu-si trimeata in-
fluenta i In interiorul cmpiei Brailei, mai slab populata desigur
decal acest semicerc, dar totusi nu cu totul lipsit macar de ru-
dimentare sate getice. Nu se stie dac aceast cmpie a Brallei
era strabatuta In acele vremuri de marele drum de uscat, care a
legat, mult mai trziu, In secolul al XIV, ca o puternica diagonala,.
Brasovul cu Braila, adicd Carpatii cu Dunrea. E adevrat
c la Scortaru, In plina stepa braileana, s'a gsit un caracteristic
cazan scytic, construit dup model grecesc. Aceast descoperire
ar fi o indicatie Ca' drumul de uscat Buzeu - Braila era cercetat
si In aceste vremuri Indepartate, desi la Braila negustorii greci nu.
Intlniau gura vreunei afluent al Dunarii, ca la Siret, Ialomita,.
Mostistea, Arges, etc., pe care s fi intrat si s fi strbatut cam-
pia Brailei OM In munti. Lnga orasul Buzau s'au gasit dea-
semenea monede getice i dinari romani ; dar nu putem sti sigur
daca se ajungea In aceast vale a Buzului - care a fost desigur
drum catre Transilvania sudica, - prin drumul de uscat pornit
dela Braila, sau drumul Incepea chiar de la gura Buzgului, ca a
ramur din marele drum al Siretului. Deasemenea, In valea Bu-
zaului putea raspunde i drumul Ialomitei, pe care l'arn vazut
asa de cercetat pn departe In sus In aceste vremuri Indepartate-
*
Vremea romana n'a lsat nici ea urme de asezare omeneasca
la Braila. Drumul Dunrei-vechi, al carui mal dobrogean romanii
l stapneau .populase Intesat, nu i-a Indreptat spre Braila, ci
i-a fcut pe romani s ia aceiasi cale a vechilor negustori greci :
calea Siretului, dela Barbosi pand la Trotusi si In Transilvania.
Pe _acest drum, urmele vietii romane s'au descoperit Inteo
masura nebanuit de mare. La Barbosi romanii erau temeinic ase-
zati, nu numai ca militari In castrul de acolo, - era acolo sediu
-unei legiuni - dar chiar ca populatie civila organizata dui:4 felul
roman. Barbosii fceau legatura cu celalt centru roman puternic
de peste Dunre, cu Troesmis (Iglita). De asemenea, Dunrea era
www.dacoromanica.ro
ANALELE BRAILEI 11'

puternic stapnita de romani. Flota lor de rdzboi naviga prin fata


Brailei. La gura Siretului, la Barbosi, aceasta flota avea statie de
ancorare.
Se Intelege a In aceste conditii de sigurant i ordine, ne-
gustorii cutreerau valea Dunarei, cmpia dunrean i Intreg pa-
mntul carpato-dunarean. $i iari, ca i In vremea preromand,
Tinutul Brailei inconjurat de adnc viat roman, nu putea s
ramana nestrabatut de aceast viat.
Este locul s notam aici c s'a vorbit chiar de urmele unui
pod roman ce ar fi legat Braila cu Dobrogea. Oameni seriosi -
ca Hepites, ing. Budeanu - au mentionat c la apele mult scd-
zute navigatia e impiedicat, intr'un punct din fata Brilei, de ru-
inele unui picior de pod roman. S'a precizat chiar c aceste urme
au fost vazute i c s'au i desprins cdrdmizi din acest picior de
pod. Geologul Murgoci spune, ins, ca piedica vine, nu dela ur-
mele unui picior de pod, ci dela niste stnci (popine) din fundul
Dundrei, prelungiri ale muntilor Macinului. Sondaje noui ar putea
lamuri definitiv problema.
Oricum, ins, viata roman, adnc ptruns In Dobrogea,
pe Siretul inferior si pe Dunre, a stpnit, fr indoial, i Ti-
nutul Brilei.

Id tot evul mediu, la Dunre s'au purtat lupte Intre impe-


riul byzantin i barbari. Dunrea a fost incontinuu Intdrit de
Imparatii byzantini si a stat In centrul preocuparilor lor, ca
granit de nord a imperiului, dinspre barbari.
Castelele Intarite se tineau lant pe malul klrept al Dunrei ;
ele au fost ridicate pe locul celor vechi, romane i preromane,
sau au fost oldite din nou In alte puncte, indicate de nouile
Imfmejurri. Chiar din vremea Imparatului Constantin-cel-Mare,
documentele mentioneaza centrele Intrite depe malul drept al
Dunrei, In plina inflorire, Bononia (Vidin), Novae, Nicopolis,
Tratzsmarisca (Turtucaia), Durostorum (Silistra), Axiopolis (Cer-
navod) ; iar in jurul partilor brilene : Troemis (Iglita), Arrubiturr
(Mcin), Noviodunum (Isaceea), - toate fiinteazA deplin ref Acute,
nu numai sub raportul militar, dar si sub cel comercial.
Marea Neagra se trezea la o nou viat sub stpnirea By-
zantului lui Constantin, care trebuia s-si caute materiile prime,
www.dacoromanica.ro
12 ANALELE BRAILEI

nu numai in sudul Rusiei, ci si la noi, in Dobrogea i in cmpia


dunrean.
Monedele byzantine ale lui Constantin gsite la noi dove-
desc activitatea de comert in valea Dunrei si In Dobrogea pe
acea vreme.
Invazille barbare turburau din and in cnd asezarea vietii
din valea Dunrei, ins byzantinii n'au pierdut din vedere nici un
moment granita lor de nord.
Indat ce pe tronul Byzantului se ridica un imprat puter-
nic, Dunrea era din nou Intdrit si stpnit efectiv, iar viata in
prtile noastre devenea iarsi asezatd, activ, rodnicA, Infrtind
in aceeasi munc pe bstinasii cu barbarii din cmpie i cu ne-
gustorii byzantini veniti pe Dunre.
Astfel, in sec. al VI-lea, Impratul Iustinian al Byzantului a
intrit din nou castelele dela Dunre si din Dobrogea, impunnd
linistea In aceste prti turburate de Avari si de Slavi. Impotriva
acestora, istoria pomeneste de hipte purtate In sec. VII-lea, sub
Mauriciu, chiar aproape de prtile brilene, spre valea lalomitei.
Dup aceea, urmeazd invazia Bulgarilor din Bugeac, prin
Dob rogea, In Balcani, si intinderea slavilor pe malul drept al Du-
nrei. In vremea aceasta, am pierdut contactul direct cu Bizantul,
pn cnd spre sfrsitul sec. al X, Bizantul restabili iarsi pacea
ta Dunre, iar orasele dela Dunre inflorir de o nou viat.
Nici In aceast lungd vreme a evului mediu, cnd valea Du-
nrei de jos a fost locul a multor lupte, a multor miscAri\ de po-
poare i cnd Dunrea a fost un mare drum comercial, - numele
Brilei nu e pomnit.
Bizantinii i fcuser din Durostor (Silistra) o puternic
chee de aprare la Dunre. Se pare c aici a fost, In evul me-
rscrucea drumurilor militare, comerciale si a drumurilor de
invazii. Durostorul apare in frunte In toate documentele evulai
mediu privitoare la Dunrea de jos. Aceasta e explicabil, fiindc
barbarii, pornind din Bugeac, aveau dou drumuri principale, pe
.cari ptrundeau In Balcani : ori luau drumul prin Dobrogea, direct
spre sud ; ori intrau pe gura Siretului- poart a invaziilor - se
aspiindeau i, de milk ori, poposiau In cmpia Bredlei i tn Bd-
rgan, iar cnd se adunau spre a trece Dunrea, drumul ce ducea
la vadul Silistrei era cel mai firesc.
www.dacoromanica.ro
Efj
o

I 1

4 '11211MiVitli
p.'

f
P.

.
Adivet.'4,x.'.477Vo '- F'h -

CASA DE PASA (SEC. XVII)


www.dacoromanica.ro
ANALELE BRAILEI 15

Si tot a5a, drumul de apArare al byzantinilor, venind impo-


iriv din sud spre Dunre, se bifurca Inteo ramur care ducea
spre Dobrogea i gurile Dunrei, 5i In alt ramur care ducea la
Durostorum, - acolo unde incep bltile cele mari ale Dunrei si
uncle barbarii putea fi sigur a5teptati i opriti.
Intre aceste dott drumuri de invazie 5i de aprare, locul de
azi al Bred lei almne ocolit. El putea, cel mult sei atragei la
popas in Ba lta bogatei, triburile dileitoare aldturi de beistin4ii,
careli gdseau aci, feird indoialei, cel mai bun adeipost i hrand
lmblesugatd.
Cu sigurant c, daa s'ar auta In zecile 5i sutele de mo-
vile (gorgane) risipite n cmpia bralleand 5i In Brgan, s'ar
gsi urmele vreunui 5ef al acestor triburi de barbari n continua.'
ini5care prin aceast step, a5a de asemntoare cu Bugeacul 5i
stepa ruseasa, locurile lor cunoscute de unde veneau.
Ct prive5te comunicarea Brilei cu malul dobrogean al Du-
nrei-vechi in aceast epoa, de sigur ea tot in Balta Brilei se
Intlneau locuitorii ambelor maluri la vreme de nelini5te ; iar In
vremuri bune, gura canalului MAcinului va fi adus Brilei, ca
In vremurile vechi, prisosul de viat al Dobrogei, precum, iar5i
va fi Indreptat intr'acolo pe localnicii brileni i pe negustorii In
drum prin fata a5ezrei Brailei.
Dac istoria mentioneaza activitate vie la Arrubium (MAcin)
5i la Troesmis (Iglita), peirfile breiilene nu puteau fi pustii.
CAci ambele maluri ale Dunrei au fost totdeauna in cornu-
nicare, In tot lungul Dunrei romne5ti. si atunci, and Byzantul
stpnea rnalul drept, malul stng nu putea rmne strin de viata
de dincolo, fie in ce prive5te ocuparea militar, fie In privinta in-
fluentelor economice i culturale.
Dunrea n'a fost nici odat un fluviu prsit. Corabiile au
strdbaitut-o totdeauna, drumurile pe uscat au fost mereu atrase de
niarele fluvu, iar trgurile ce se tineau Duminica pe malul drept,
creiau i atrgeau a5ezri1e de pe malul stng.
Sunt panegiri5ti In sec. al IV-lea care o descrie, spunnd
c fluviul curge Intre maluri acoperite cu ora5e i castele, i c
au garnizoane bine Intretinute". (N. Iorga). -

Dup anul 1000, In sec. al XI-lea, import anta istoria a Or-


Ailor dunrene cuprinse intre Silistra 5i gurile Dunrei reiese mai

www.dacoromanica.ro
16 ANALELE BRAILEI

clar pe urma unor cercetri mai recente ale istoricilor romni. Is-
toria Brailei, a orasului si a tinutului, trebuie cercetata In cadrul
larg al acestei regiuni, de care e strns legat prin cele mai esen-
Vale elemente. Si mai ales, cercetrile trebuiesc concluse in acest
cadru, pentru vremea dinaintea sec. al XIV, cnd nu avem date
directe asupra Brilei i suntem siliti s recurgem la interpretarile
ipotezele ce .le putem face, pe baza datelor istorice ale acestei
intregi regiuni In care se incadreaz firesc tinutul Brilei.
Astfel, Dl. Prof. Banescu a pus in lumina ducatul de frontier or-
ganizat de bizantini la inceputul sec. al XI, ducat numit Paristrion.
El cuprindea teritoriile i orasele regiunei dunrene cuprinse intre
Silistra i gurile Dunrei i gravita in jurul Silistrei. Acest ducat
constituia o precis i distincta unitate administrativa i militard,
al crui sef era sub dependenta direct a impratului.
Ducatul Paristrion avea misiunea s apere imperiul contra
pecenegilor i cumanilor, cari stapniau pe atunci in cmpia
dunrean.
Guvernatorul Paristrion"-ului se numia duce al owelor pi
al teritoriilor dunrene".
Ceeace e mai important pentru Braila, e faptul c autoritatea
Paristrionlui se intindea si pe malul stng. In adevar, hi timp ce
Tzimisks asedia Silistra, el prinlea trimesi din Constanta si din
celelalte locuri intrite situate dincolo de Dunre", cad i cereau
iertare i i inchinau locurile lor intrite.
Deasemenea, Attaliate vorbeste precis despre legaturile dintre
cele cloud maluri ale Dunrei in sec. al Xl-lea : sunt pe maid
acestui fluviu owe numeroase i mari cu o populatie vorbind
toate felurile de limb i j intretinnd o armat destul de insem-
nat ; in aceste owe scitii veniti uneori din cealalt parte a
fluviulului introduc felul lor de viat scitic".
Acesti sciti" nu putea fi dect bstinasii cmpiei muntene
din fata ducatului Paristrion", adica locuitorii Brganului i at
cmpiet brilene.
Acest Paristrion" a durat pn catre anul 1200.
Puternicii Imparati byzantini, Cornnenii, au intronat din nou
In sec. XII-lea ordinea byzantin la Dungre i prosperitatea a In-
florit iarsi la Dunrea-de-jos. In acest secol, se poate vorbi mai
deaproape despre activitatea vie comerciala a portiunei de Dunre
www.dacoromanica.ro
ANALELE BRAILEI 17

Intre guri si Bri la. Chilia incepe a fi pomenit In istorie, iar


Vicina, oras intre Isaccea i Tulcea, era cercetat de multi.
negustori.
In aceast vreme, regiunea dela gurile Dundrei Incepuse a
se afirma ca o mare piat de schimb, In care se Incrucisau oa-
meni si mrfuri veniti tocmai dinspre Boemia, Rusia si din Orient,
de clincolo de Mare.
Ceva mai trziu, In sec. XIII, al XIV-Iea, regiunea aceasta era
s devie si mai activ, atrgnd marile drurnuri de negot, aprate
de nouile principate romnesti Inchegate, drumul Moldovei i al
Munteniei.
Iar la captul drumului muntenesc, trebuia s se ridice Brila..
In trasarea acestui cadru istoric al regiunei dunrene dintre
Silistra gurile Dunrei --regiune In care s'a desvoltat Braila-
i

nu trebuie s lsm fard subliniere, Inca un fapt istoric de cea


mai mare insemntate pentru noua perspectiv In care apar Tnce-
puturile Inchegrei pclitice ale nean- ului nostru. E vorba de acei
conductori de tinuturi din prtile aceluiasi Paristrion", pe cari
Ti pomeneste scriitoarea Anna Comnena : Tatos, conducAtor In
Silistra ; Sesthlav, Satzas i Chalis. Pe acestia, Dl. Iorga i-a iden-
tificat ca romni, a aror nume au fost numai transcrise greceste-
Talos-Tatul, Sesthlav-Seneslav, Satzas-Sacea (de unde vine Isac-
cea) - i prin urmare, aici la Dunre, in tinuturi din apropierea
Brilei, s'ar fi inchegat, in sec. XI, primele voevodate romne$ti.
Perspectiva istorica a inceputurilor formrii politice a neamului
nostru se schimb deci, dela munte la Dunre. inainte cu aproape
200 de ani de voevodatele, cunoscute pana acuma, din muntii
Oltului i Argesului, apar aceste Inchegri politice dela Dunre.
In secolul al XIII, s'au produs unele evenimente hotrtoare
pentru prtile acestea dinspre gurile Dunrei si mai ales pentru
locurile brilene. Aceste evenimente au condus la creiarea sau la
ridicarea sczelei Brilei.
In Marea Neagr ptrund, ca aliati ai byzantinilor, venetienii
si genovezii i trezesc o noud viata pe coasta de nord i pe coasta
de vest. Ei i intemeiazd colonii puternice, cum era Tana vene-
tian Ia gura Donului, sau Caffa genovez In Crimeea, i ajung a
desfsura o vie activitate de negot chiar la gurile Dundrei, Main-
tnd pn la Chilia i pang la Vicina. DI. lorga ne-a fcut s
www.dacoromanica.ro
18 ANALELE BRAILEI

cunoastem in amnunt viata din Chilia i Cetatea Alb in vrernea


influentei italiene, iar acum In urtn, DI. G. Brtianu a scos la
lumina din arhivele genoveze zeci de documente noui, cari arat
relatiile dintre Pera, Caffa si Vicina.
Regiunea aceasta a gurilor Dundrei, a arei miscare econo-
mica o semnalasem ina din secolul precedent, e animat Ina
mai viu in sec. al XIII, de acest nou plus de viata adus de ve-
netieni i genovezi.
De altd parte, dinspre uscat, dinspre Transilvania, strbtnd
pmntul nostru, se Incearc a se tia, de Unguri, un alt mare
drum de negot, tintind tot spre aceast vie regiune a gurilor
Dun'rei.
Acesta va fi marele drum de mai tarziu Brasov-Brila. Cu-
rentul genovez n'a ajuns la Brila, dar acestlalt curent dinspre
Transilvania, tocmai la Breii la a tintit, strbtnd In diagonald
cmpia Brilei, asa cum indica "inssi configuratia geograficei a
terenului : suvita de peimeint cuprinsii "hare valea Ialomiei i a
Buzeului uneste 'in chip firesc Tara Brsel cu Tinutul Breiilei.
Trebuie s notrn deci in cteva cuvinte, pe deoparte, m-
prejurri1e n cari regii Ungariei urmriau s-si intinda stpn'rea
lor dincoace de Carpati, tintind stpnirea Dunrei si a gurilor
Dunrei, iar pe de altd parte, trebuie s artdm cum Intrirea
principatelor romnesti i intinderea lor dinspre munti spre gurile
Dunrei, a tiat aceste tendin0 ungare.
Aparitia Brilei In lumina istoriei se confunda cu acest mo-
ment important al istoriei neamului nostru, cnd voevodatele
inchegate n munti i autau hotarele firesti spre Dunre.
Cci, n adevr; tocmai In preajma anului 1368, cnd Brila
e pomenit documentar pentru prima oar, Tara-Romneasc ajunge
din Arges la Dunre, iar Moldova ajunge din Baia la Siretul infe-
rior si spre gurile Dunrei.
Aceste drumuri de negot din Transilvania spre gurile Dunrei
au inceput a fi cu putint numai and regii Ungariei au adus ca
oaspeti" pe Sasi si au format cu ei orasele de granit - Sibiul,
Brasovul i Bistrita-orase cari au ajuns a strange Intre zidurile
lor fabricatele Europei Centrale, pentru a le trimete mai departe,
peste Carpati, la noi si In tranzit pe la noi, spre Rdsrit.
Pe la 1211, regii Ungariei au asezat pe Cavalerii teutoni

www.dacoromanica.ro
ANALELE BRAILEI 19

in Tara Brsei, cu scopul de a cuceri prin ei pmntul de din-


coace de Carpati, dinspre Cumani". Ei au ptruns dincoace de
Carpati, au Intemeiat Cmpulungul, au introdus negotul cu Cumanii,
.convertindu-i in acelasi timp la crestinism.
Tot asa, pe alt drum, prin Moldova, Cavalerii primeau drep-
luri pn la Dunre" si la brodnicii" vadurilor moldovenesti,
iar In cetatea Milcovului" se infiinta episcopia ungureasa a
Cumanilor, ceeace inseamn ptrundere i pe aceast cale dincoace
de Carpati.
IncercArile cu acesti cavaleri neisbutind, pe la 1250 regii
Ungariei au adus pe ospitalieri ca s-i utilizeze intru cucerirea
linuturilor noastre. Li s'au Incredintat cnezatele romnesti ale lui
Ion si Farcas, li s'au asigurat ajutoare din partea cnezatului lui
Litovoiu i din partea voevodului Seneslau, tributari regelui
Ungariei, pentru ocuparea Cumaniei" intregi.

Toate aceste planuri ins nu reusir, fiindcd voevozii romni


se rscular si imprejurri favorabile fcurd ca in Arges, urmasul
lui Seneslav, Basarab, s" poat intemeia cea dintiu autonomie
romneas0, sub raportul politic ca si sub cel economic" (N. lorga).
Intinderea hotarelor stpnirei primilor nostri voevozi, din
munti spre sud i sud-est In spre Dunre, integrarea aceasta
a cmpiei dunrene in marginile sigure ale nouei formatii politice
roman esti In curs de Inchegare, formeaz unul din cele mai in-
semnnate momente ale istoriei romnesti, moment care marcheazA
pi creiarea rnarei schele a Brilei.
Din nefericire nu cunoastem in amnunt cum s'a intins voe-
vodatul din Arges spre Tinutul Scuienilor, apoi spre Buzu si
n urm, strbtnd cmpia . brilean, pn la Brila, si Inca mai
departe, in Dobrogea, spre gurile Dunrei.
Sigur e c Basarab nu ajunsese la hotarul Dunrei brilene
i nici urmasul lui, Alexandru-Vod, la 1353 se pare ca nu st-
pnia inc tinutul Brilei, desi mitropolitul din Vicina e numit
vecin cu eleinsul".
La 1358 drumul Brilei se pare c era Inca in steipeinirea
regelui Ungariei.
Asa considera Ludovic aceast parte a Trii Romnesti, in-
www.dacoromanica.ro
20 ANALELE BRAILE1

spre care se indreptasera de attea ori silintele de stpanire aie


inaintasilor lui. In adevar, la 1358, regele Ludovic al Ungariei
un privilegiu de negot Brasovenilor, acordndu-le el dreptul de a
trece liberi i siguri", cu marfuri i orice alte lucruri ale voa--
stre" pe un drum intre Buzeiu si Prahova", i pand la Dunare,
dela locul unde rewl zis lalomita se varsei in Dunre, pane.' la-
locul unde rul zis Siretiu se varsei si el tot in Daneire".
Braila nu e pomenit deci in acest act, desi Dundrea brai-
leana e anume demarcata, dela gura lalomitei i pand la gum'
Siretului".
Aceasta ar putea s Insemne ca, la 1358, o Braila nu se
ridicase Inca mai presus de Insemntatea unei mici schele necunos-
cute, ori c, dupa cum spune D-1 lorga, pnvilegiul a fost redactat
dupd spusele Brasovenilor, de cineva ceiruia geografia acestor-
locuri ti era, vddit, cu total strinel".
Oricum, 10 ani mai trziu, la 1368, avem un alt privilegiu .
de negot, dat tot Brasovenilor, insa de data aceasta e dat de
Domnul roman Vlaicu-Vodd si In acest document Breilla e precis
pomenitei - pentru prima oar ! - ca schelei a Trii Romnesti.
Rana acuma, acesta e documentul care poate fi socotit ca actut
de nastere istorica al Brilei.
Hotarul Trii Romnesti ajunsese acum la Dunre. Tinutul
Brailei se integrase tn cadrul oficial al noului Stat romnesc ; iar
marele drum de negot Brasov-Braila era definitiv creiat. Privilegiut
din 1368 al lui Vlaicu-Voda scuteste chiar de vam mrfurile
straine duse pe scest drum spre Braila, ramnnd a plti numai
mrfurile rsritene, cu cari negustorii sasi, carausii romni, se-
vor Intoarce dela Braila- la Brasov..
Se vede prin urmare vointa Domnului de a ridica Brila,.
acordndu-i avantagii speciale.
Dar si imprejurari externe mai Indepartate, dinspre rsarit, din
partea opus deci curentului de viat venit spre Braila, dinspre
Brasov, au contribuit la ridicarea Brlei, prin insemnatatea deo-
sebit ce o captasera tinuturile acestea din jurul Brailei pentru .
exportul de grew spre rsarit. Un preludiu deci al marelui rol ce-
avea sa-1 joace Braila, mult mai trziu, In exportul de grne I
In adevr, evenimente politice fac ca toate debuseurile de-
grne din Porturile Marii-Negre s fie Inchise pela jumatatea sec-
www.dacoromanica.ro
":

'ff-7
..
:fr111;"..
; - - .104114,k-0 -

grA.' -07
,

, s,,
0'
.4,
-
-
4, . 14; .

L
. w- ^

A;.t
t
-
. )
`" , ."r7.-4 -'
-
.
ator
tr.
4 A
'

r)) 4;
/*-71 Yr. - -
.?: S

. 44'

' .... 44
1 atil

k'
t ,
-40
A
41
,..4574-.9r44-
t.. ',.,:;-.M4i.r.6.. & ; -;.' ' ' E9 r? 1 I.'?a

.4S';;7- -;;17"' ,-..- : .... . .. t. -.. -.. :'


4..--t. -.try+ " ....... .4., ." ,. ' t ..47'.' .
.
.. re
te

riean.4,-c.,.---; ,7 _ .4.4==1: _ ...Pee --7e' ...: .i; .rf

TRECEREA BUZAULUI PE DRUMUL BRAILE1" 1837 (dup RAFFET)


www.dacoromanica.ro
ANALELE BRAILEI 23

XIV-lea. Ttarii deschiser rzboi Impotriva genovezilor din Caffa


pi venetienilor din Tana. Astfel, marele grnar din sudul Rusiei
era inchis. Cele doug Republici Incheiar chiar o conventie prin
care opria comertul In sudul Rusiei.
Deasemenea, peninsula balcanicA era in necontenit frmn-
tare ; iar debuseurile de grne din porturile Mrii-Negre, de pe-
coasta dobrogeand si de pe cea bulgar, nu puteau atrage nici
ele pe negustorii cari cutau grnele, din cauza turburrilor ce se
tineau lant i in aceste prti.
Astfel c desi nu e sigur ca Genoveziti i Venetienii s'ar fi
coborit dela Chilia in jos, pn la Vicina i la Braila, dar e sigur
c Braila i Vicina n'ar fi avut o Insemntate asa de mare, c-
ptata asa de repede, daca porturile Mrii Negre ar fi fost pela
jumtatea veacului al XIV-lea statornic i sigur deschise i dac,
apoi, asupra Caffei i Tanei s'ar fi revrsat In chip liber prisosui
enorm de grne al stepei rusesti" (N. lorga).
Din amndou directiile deci, si din Apus si din Rsrit, cu-
rente de viat nott aduceau puteri, necunoscute pn atunci sa-
tului modest al mosului Bril. Simpl asezare de pescari, cres-
cut aci, in umbra Bltii bogate, in preajma cmpiei rodnice i a
stepei intinse, astepta de mult, la aceast fireasa rscruce de
drumuri, linistea Imprejurarilor i siguranta drumurilor, pentruca
negusorii s nu mai treac pe Dunre WA' a se opri la acest mi-
nunat loc de schel, iar locuitorii dinluntrul trii sa-si gaseascd
drum de cstig bun Inspre schela Brilei.
Si In adevr, drumurile de uscat incep s se Indrepte toate
spre schela Brilei. Rsar centre de carusi, mici piete de schim-
buri locale, In acest drum al Brilei, cum erau la Buzeu, Trsor,
Gherghita, etc. Crusii i chiar negustorii romni bteau acest
drum, Indemnati de curentul negustorilor sasi cAltorind spre Brila,
sau de curentul negustorilor orientali, greci mai ales, cari veniau
cu mrfuri rsritene la schela Brilei si le duceau 'apoi pentru
vnzare In tar si In Transilvania.
Brasovenii aduceau In tall fabricate deale lor, sau aduse din
Europa Central : postavuri, pnze, fierrie, unelte, etc. ; si se In-
torceau cu produse naturale deale noastre : miere, cear, vite, piei
pi dela Braila mai ales pete. Mrfurile rsritene erau : piperul,

www.dacoromanica.ro
24 ANALELE BR A ILEI

scortisoara, sofranul, bumbacul, piei scumpe, testuri de pdr de


lucruri lucrate In fir, etc.
Chiar drumul moldovean al Siretului avea captul la Brila,
ye vremea lui Alexandru cel Bun, intr'o vreme cnd Galatii nu
erati deat un sat fr Insemndtate.
Deasemenea, spre Brdila Incepuse s vin un curent si din
susul Dundrei, unde vadurile primeau altori i rnrfuri, cari
dacd nu luau drumul de uscat spre Constanthopol prin Baicani,
-veneau ni Dunre In col-nil pnd la Brila.
Nu trebuiesc uitate drumurile ciobanilor cari coborau din
Carpati spre Brila, in Cmpie, In lunca Dunrei i In Balt.
-Chiar Inainte de tdierea marelui drurn de negot, drumurile acestor
ciobani au legat Tara Brsei cu tinutul Brilei. Amintirea acestei
continue transhumante se pstreazd In toponimia i In folklorul
brilean. Origina celor mai multe sate din judet este ate o trl
a vreunui cioban ardelean.
Sute de tarle sunt Insemnate pe hrtile mai vechi cari dau
indicatii asupra geografiei umane a Tinutului Brilei. Trgul de
Floci, Insemnata asezare dela gura lalomitei, pomenit Ina de
pe la 14)0, targ i vad care fdcea comert de peste, dar si de
kind, este o indicatie de bogtie In vite, In oi mai ales, a acestor
prti de stepd innecard In mare de ierburi.
Pela 1400 deci, cnd neamul nostru i gsise un mare
conduator In Mircea-cel-Bdtrn, drumul Brilei era In mare in-
florire, iar Dunrea ajunsese fluviul rasei noastre. Ca o puternic
diagonard de legAtura Intre Carpati i Dunre apare acest drum
al Brilei", In vremea and silintele Domnilor munteni, - si ale
lui Mircea mai ales, - erau Indreptate spre stpnirea acestei re-
giuni vii dinspre gurile Dundrei, pnd la Marea cea mare".
Si dela Mircea avem privilegiu de negot dat Brasovenilor
(la 6 Aug. 1413), In care Brila e de multe ori pomenit. Astfel,
se vorbeste despre mrfurile, chiar postav, cari pot trece dela
Brfla "incolo" spre regiunile maritime". Vama de 3 0/0 trebuie s
se plteasa pentru toate mrfurile de pe dramul Brdilei, fie la
dus, fie la Tutors. Privilegiul a cordat Brilei de Vlaicu e anulat
deci. Deasemenea, se mentioneaz carle cu peste de Braila, trase
de cai, i vama ce trebuie s'o plteascd : 18 ducati de mar& adia
un 'perper, la vama Brilei.
www.dacoromanica.ro
ANALELE BRAILEI 25

Dar i inainte de aceasta data, Braila e mentionat de cl-.


latorul german Schiltberger, care a trecut inainte de 1400 pe la
Brila. El vorbete despre Stadt Uebereyl" (cetatea Brilei), care
e pe Duncire i au acolo de pozit cocele (corabii mici) i galerele
cari aduc marjei din pc7geineitate"
lar dupa Mircea, pela 1445, calkorul Wavrin pomenete pi
el de Brilago", ca port insemn at ce se intknqte dupa Chilia,
in susul Dunarei. Acela clator vorbete despre o flotil de luntri
n mnite de el mnocques", cari navigheaza intre valurile i sche-
lele dunrene stapanite de romni. Pe la 1450 legaturile dint e
Brila, Chilia i gurile Dunrei sunt mentionate documentar.
Dar dupd moartea lui Mircea, epoca de inflorire a Brailei,
-vremea aceea de tinereasc expansiune din jurul anului 1400 se
incheie, urrnnd declinul strei generale a Trii, a imprejurgrilor
dela Dunre i, mai ales, cele ce privesc regiunea gurilor Dunrei
pF Dobrogea.
Chiar pela 14)0, in chip izolat, Turcii apar in Dobrogea. Dar
inainte de a4 indrepta sfortarile spie gurile Dunarei, Turcii se con-
centreaz la Dunrea dintre Silistra i Severin i n scurt timp pun
stapanire pe toate vadurile principale : Silistra, Giurgiu, Turnu-
Magurele i Severin. Astfel, ambele maluri ale Dunrei ajung in
stapnirea turoeasc, care se organizeaza temeinic in cetati bine
intarite, inconjurate de raiele i comandate de cei mai alqi con-
ductori ai armatei turcegi. Abia cu 50-60 de ani mai trziu,
Baiazid complecteaz lantul de cetati in jurul Trilor noastre, cu-
cerind, la 1481, Chilia i Cetatea-Alba, i organizdnd ca raia in-
treg Bugeacul b asarabean.
In aceast largd micare de incercuire a tarilor noastre, tre-
bue observat ca Braila a fost ocolit de Turci. Cad abia la 1540,
Braila e ocupata i e prefacuta in cetate, in schela i raia tur-
ceasc. Iar in Tara Romneasca", de ceast parte a Dunrii,
Turcul lund o cetate mare i bogat, anume Brd'ila, a supus-o
stpAnirii sale i a inceput a face cetate de zid" - aa scrie un
raport polon din 30 Octombrie 1540.
Prin urmare, Braila e cea din urm scheld dunreana pe
care o pierde Domnul muntean. Un secol mai mult deck Giurgiu,
Turnu i Severin, iar fata de Chilia i Cetatea- Alba o jurnatate
secol mai mult, Braila a mai putut primi in ape romneti corabiile pe
www.dacoromanica.ro
26 ANALELE BRAILEI

Dundre. Venitul vtnii brdilene a intrat mai departe In visteria,


Domnului romdn, iar judetul i prgarii romni au putut rmne-
In scaunul lor de conducere a oragului Inca un secol, pnd and
Pap cu spahii i inicerii sd se Inscduneze In conducerea vietii,
brilene, iar naztrul i giumrucgiul s strngd pentru Sultan vent-
turile bogate ale Brilei.
Fr Indoiald cd, nu printr'o rezistent romdneasca a putut
scdpa Brila de o mai grabnicd cucerire turceascd. Intrzierea
aceasta se explia numai prin faptul c turcilor nu le-a trebuit
neaprat ca punct strategic BrMla. Le-a fost deajuns pentru st-
pnirea Trii Ramnegti intreaga Dundre pn la Silistra, iar pentru
supravegherea Moldovei-Dobrogea, gurile Dunrei i Bugeacul le
ddea putinta deplin s fie asigurati. Numai mai trziu, cnd ex--
ploatarea economicd a principatelor noastre de atre turci s'a Intetit,.
nurnai atunci schela Brilei le-a fost necesard turcilor. Si atunci,.
au ocupat-o.
Se vdegte Inca odat cd, mai mult deck nevoile militare,
necesittile economice au fost acelea cari au atras spre Brila.
Mai ales pentru cei ce venea din sud, din Balcani, - Brila rmd
nea Invluitd, ocolit, In acest cerc de dominare, care auta In chip
firesc s se sprijine, intiu pe Silistra i, apoi, prin Dobrogea, pe
Isaccea - poart a Dobrogei - pe China i pe gurile Dunrei.
Intreg secolul al XV-lea i jumdtate din al XVI-lea, prin ur
mare, Brila a Minas romneascd.
Nu avem prea multe documente cunoscute, pe baza cArora
s putem reconstitui viata interioard a Brilei In aceast primd
epoc de viat romneascd a oragului nostru ; i chiar documen-
tele ce s'au pstrat, publicate sau inedite, privitoare la Brila, nu.
sunt adunate la un loc, clasate organic gi adnotate, ca s poat.
fi din plin utilizate cu tot discernmntul critic gi cu toate nclie-
eturile In cari se pot lega.
Totugi, din ate documentele brilene sunt, ne putem face
o idee de viata Brilei din aceast epocd.
Ni s'a pstrat o scrisoare scris In slavonegte gi adresatd In
sec. XV-lea de judetul i prgarii Brilei cdtre Bragoveni. E vorba de
un raguzan Milzociu Letineful" stabilit In Brila i Incettenit, pl

care umblnd cu negot pela Brasov, i se fricuse o npaste. De


aceea, conducdtorii Brilei intervin pentru el, spunnd cd este
or4an i pltote bir la un loc cu ceilalfi orpni".
www.dacoromanica.ro
ANALELE BRAILEI 27

Din aceasta se vede c organizarea intern a Brai lei era la


fel cu a celorlalte orase muntene, cu judet i peirgari In frunte.
D-1 lorga distinge chiar, pe baza unor documente cunoscute pri-
vitoare la relatille dintre BriIa i Bra sov, ca aleituri de boierii
brileni", de cnezii" satelor libere dimprejur, orsenii se infer.-
tiseazei ca un corp deosebit, cu obisnuitele drepturi ale oraselor
muntene", iar streiinii cari se asezau tn mijlocul lor 4i prseau
dreptul lor deosebit". Orsenii plteau birul Domniei, dar deo-
sebit, nu la un loc cu tare. Ei aveau scaun de judecat si co-
respundeau cu ceteitile ssesti de peste mute".
In frumoasele colectii de documente brasovene publicate de
Sasii Brasovului gasim i nurnele brailenilor cari veneau cu carle
la Brasov prin sec. al XV, XVI-lea. Ei sunt : Nicula, Aldea, Filip,
Bucur, Stoica. Se pare CA marele negot de peste pe care-1 Mc:ea
Braila cu Brasovul, era purtat Je negustori i crausi localnici ro-
mni, nu de straini.
Un document rmas dela Vlad Cdlugrul, spune Brasovenilor :
V'am slobozit drumurile peste tot prin Tara- Romneasc, s umble
oamenii vostrii i s se hrneased si s cumpere ce li place. Cnd
oare au umblat oamenii vostri la Brila i la Floci i peste tot
locul la Dunre, sa-si cumpere ei singuri, precum umbla acuma ?
Alta data oamenii vostrii cumparau doar pestele si tot ce li trebuia
de la oamenii nostri, i n'au fost niciodata asa volnici cum sunt
acuma ; cad i-am slobozit Domnia Mea, ca s traim i s fim o
tard ca i cealalt".
Fara Indoiala c legaturile acestea intre Braila si Brasov se
mai slbird In vremea deselor lupte cu Turcii si a schimbrilor de
Domni, ce se Intmpla In tot secolul al XV-Iea. Cad, desi Braila
rmsese romneasc, totusi Turcii misunau peste Dunre, la
/Akin ; iar Dunarea, mai sus de Braila, pn la guri, era tot In
stapnirea turceasca.
Populatia Brllei, desigur ca, pe lnga bastinasii romni si
pe lng cei veniti dinspre dealuri, munti si din Transilvania, cu-
prindea si multi straini rsariteni. Orice port atrage o populatie cos-
mopolit. Grecii trebuie s fi fost printre cei dinti, ca si acum,
pi ca In timpurile cele mai vechi. far mai trziu, dup ocuparea
Brilei de Turd, populatia orasului va fi devenit si mai amestecata,
nu numai prin marele numr de Turci stabiliti aici, dar i prin
www.dacoromanica.ro
28 ANALELE BRAILEI

multi alti straini ai Levantului, atrasi de marea miscare a schelei


sub turci, i adapostiti sub protectia pasalelor Brailei.
Trecem, In aceast scurta schitare a istoriei brilene, peste
suferintele Brai lei avute pe urma rasboaelor ce s'au purtat pe
atunci In preajma ei i au a dus de multe ori chiar arderea orasului.
Insemnam numai atacul Brilei din pa rtea puternicului Domn
al Moldovei Stefan-cel-Mare, care la 27 Februarie 1470 preidase
fi deireimase Brdila" - ceeace, cum spune d-nul lorga, nu era
numai un act politic, ci si unul economic, cdutndu-se a se Strang(
In Moldova tot comerful Levantului".

Cu anul 1540, cnd Braila cade sub Turci, se Incheie prima


epoc din viata istorica a Brailei.
Anul acesta poate marca inceputul unei noui epoce, chiar
pentru intreaga istorie ro Tineasca, fiincicd si In ordinea politica
si In ordinea economica, urmeazd o accentuata orientare a noas-
tr spre Rdsrit, sub influenta hotartoare a puterii otomane, a-
junsa In culmea puterii la aceast jumtate a secolului al XVI-lea.
De acum Inainte, trei veacuri aproape, pana la 1829, Braila
va tri viata de cetate, de schel i rai turceasa.
Schela Brilei fr indoiala cal nu si-a Incetat activitatea sub
Turci. Numai c viata ei nu mai era traita In folosul Trii-Rom-
nesti. Toate veniturile dela pescarii, dela varna si dela Intreaga
activitate a schelei intrau In visteria sultanului.
Carele cu mrfuri dinspre Brasov se Irnputinard. Negustorii
nu mai aveau acum, sub turci, aceeasi sigurant ca pe vremea
stpnirii Domnului nostru la schel i pe drumurile ce duceau la
schela. In schimb, negustorii straini rsariteni, turci, greci, armeni
se Inmultird la schela Brailei, sub protectia turcilor. Doar pe aici
era poarta prin care se intra In Tara Romneasca si ducea spre
Bucuresti.
Aspectul populatiei schelei se va fi schimbat mult i carac-
terul cosmopolit se va fi accentuat. De sigur, predominau turcii,
Braila fiind cetate cu Insemnat garnizoan de soldati turci. $i
afluenta turcilor In Braila a fost si mai mare, dach socotim c
orasul avea In jur raiaua, care cuprindea mai mult de jurnatate
din judetul actual, si care era populata, pe lnga populatia 134-
tinase, si de multi turci. Judetul Bri1ei e plin si acuma de sate,
movile, balti etc., cu nume turcesti.
www.dacoromanica.ro
ANALELE BRAILEI 29

SA nu uitam, apoi, ca" Braila a fost totdeauna, ri stilt-Ise le-


gturi cu Dobrogea, care acuma era antic populat de Turci :
Inca cu 150 de ani Inainte ca Turcii sa fi smuls schela i raiaua
Brailei, turcii se Intinseserd In Dobrogea, In acest bastion avansat
al Balcanilor, pe care trebue s-1 stpaneasca dintru Inceput odce
cuceritor venit din sud asupra parnantului carpato-dunrean.
Prin urrnare, si din prtile dobrogene viata turceasca p-
trundea In tinutul BrAilei.
Aceasta nu Inseamna Ins ca tinutul Brilei s'a golit de
populatia romaneasca. Bastinasii au rmas Inradcinati In pa-
mintul lor, acum ca i In trecut, traind la un loc cu nouii stapani.
Ba Inca respiratia fireasca a orcarui tinut va fi fcut ca ptrun-
derea i iesirea romanilor din rai s se fi urmat neintrerupt In
tot decursul celor 3 veacuri, cat Braila a fost stpanit de Turci.
Documentele ce ne-au rrnas confirm acest lucru. Fuga In rai"
era un lucru obisnuit. lar prin veacul al XVIII-lea, cand birurile
ajunseserd a apasa greu pe tranii pmntului liber romanesc
trecerea acestora In rai a luat chiar proportii mari, fiincicd sub
Turci traiul era mai usor.
Nu mai vorbim de transhumanta ciobanilor, care continua
linitit i sigur ca un periodic fenomen al naturii, indiferenta la
trecatoarele schimbri ale oamenilor ! De multe ori, malul schelei
Brailei se va fi albit de miile de oi ale acestor ciobani coborati
din inima Carpatilor ca s ierneze la balt si la lunca In tara
turceasca". De asernenea, legaturile vadului cu tara le tineau
acuma negustorii i carausii, cari ori cat se vor fi Imputinat, bateau
totusi drumurile cunoscute spre schela Brailei, mai ales pentru
transporturi de peste. far de multe ori, chiar Domni pribegi sau
pretendenti cari pierdeau tronul domnesc de la Bucuresti, isi g-
seau refugiu i loc de uneltit la Pasa Brilei.
Nu putem sti lamurit cum s'a schimbat regimul de proprie-
tate din tinuturile prefacute In raiele : Intrucat au mai Minas.
stpani taranii localnici, sau boerii ce aveau mosii In aceste tinuturi,
sau manstirile. Si iarsi, nu cunoastem In amnunt cum s'a Im-
pletit viata romaneasca cu cea turceasca In raiele. Istoria raielelor
a ramas 'Ana acum un capitol prea putin cercetat al istoriei.
noastre ; si dac documentele ce ni-au Minas In aceast privint
sunt putine, iar unele s'au risipit chiar In vremea rsboiului din
www.dacoromanica.ro
30 ANAL ELE BRAILEI

urm, s'ar putea ca cercetdri la faja locului, In vechile cetji


turcesti dunrene si In satele raelilor, s dea o bogat recolt
de informajii noui pentru reconstituirea trecutului istoric a acestor
prji rupte din trupul jrii i supuse, attea veacuri, unor condijii
de viaj cu totul diferite de acelea ale restului jrii.
Orasul, de sigur, a prirnit organizarea unei cetji turcesti
a unei schele de aprovizionare a armatelor turcesti In continud
concentrare pentru lupte. Tot la schela Brilei se Incarca i tri-
butul In natur, pe care Domnul Munteniei. I datora Sultanului
si, pe lngd aceasta, marile aprovizionri fcute pentru hrana
Constantinopolului, se adunau tot In raiaua i la schela Brgilei,
ca intr'un vast antrepozit, pnd and corbiile negustorflor din
Constantinopol veneau s le Incarce.
Cumprturile acestea se fAceau de negustorii turci, cari
veniau cu hrtii de Intrire dela marii dregatori turci i cutreerau
jara sub protecjia Domnilor nostri. Ei plteau un prej fix si fireste
mai mic dect valoarea mrfurilor. Mai irziu, prin sec. al XVIII- lea,
ajunser a nu mai plti Mc! att. De multe ori, gelepii Tarigra-
dului se Invoiau cu Domnul ca s" strng ei, In comptul dato-
riilor faj de Imprjie, gostina oilor ; atunci gelepii umblau pe la
toate odile si perdelele de oi, i le adunau, ducndu-le In rai
sau direct la vreo scheld-deobiceiu la Brila.
Deasemea, acesti gelepi erau uneori creditorii Domnului
acesta le inapoia datoria In capete de animate.
Pentru a schija o imagin a viejii din portul Brdilei din
vremea aceasta, - s notm In cteva linii categoriile de ne-
gustori turci sau romni i produsele ce le adunau ei In rai si
la scheld.
Erau negustorii numilii cazaclii, cari vindeau cu ridicata
blnuri de tot felul adunate, fie din jar, fie din Rusia, cnd tre-
buiau s strng blnuri scumpe, de jder, samur, vulpe al-
vastr, caprd de astrahan, etc. Blnarii i cojocarii nostri prelu-
crau aceste blnuri, o parte rmnea de vndut In jara - fiincled
pe acea vreme i pn In secolul al XIX-Iea, blana era Imbrc-
mintea principal, si a brbajilor si a femeilor, si a bogajilor si a
sracilor, - i alt parte, blnurile mai scumpe, negustori de ai
nostri, cazaclii, o strngeau in boccele mari de cnepei deasei, o
rcau in dirge trainice cu coviltir, i o aduceau la Schela
Brilei.
www.dacoromanica.ro
ANALELE BRAILEI 31

Aici, incarcau In corbii boccelele si le desfaceau cu preturi


bune la curtea sultanului si la marii dregatori turci.
Alta categorie de negustori, acestia turci sau greci, mai trziu
romni, cari populau schelele turcesti dela Dundre, era gelepii.
Acesta e un nume generic pentru orice negustor - de obiceiu
venit dela Constantinopol- care strange produsele noastre pen-
tru a le duce la Constantinopol (intrase In uz i verbul a gea-
lepi"). Acei dintre gealepi ce erau insrcinati de serviciul Seraiului
se numiau capani i ei adunau : grau, Mina, vite, unt, cervis,
miere. De obicei, capanii nu umblau prin tar, ci primeau produ-
sele la schelele Dunrei.
Alti negustori erau sureccii, cari adunau provizii pentru armata
turceasca i pentru populatia Constantinopolului. Provizia se nu-
mia sursaturi.
Saegii erau negustorii cari adunau mai mult animale si pro-
dusele lor. Mai ales acesti saegii, cutreerau raiaua Brailei, ne-
msurat de bogat In oi. Ei Incrcau la schela Brailei miile de
oi, capre, miei, precum i unt, branza, cervis, seu, pastrama,
piei, etc.
In afard de octal i perdele, cari erau mai mult locuri de a-
dpost, Tinutul Brilei era plin de suhaturi i zalhanale. Suhatu-
rile erau locuri uncle se adunau din vreme un mare numar de
-vite mari si mici, pentru ingrsat. Aici se prepara brnza, untul,
laptele. Dela suhaturi, vitele erau duse la zalhanale, pentru a fi
taiate i preparate. Aici se prepara pastrama, cervipd, seul i
furdaua.
Cerv4u1 era grasimea cu care-si gatiau turcii bucatele si se
.obtinea prin fierberea oaselor si a carnii In cazane mari.
Furdaua era un amestec de carne si rmsite de cervis, ob-
tinut prin fierberea, In mari cazane de aramd spoit, a vitelor in-
tregi. Furdaua se transporta la scheld In burdufe mari de bou cu-
sute la gur.
Seul servea la fa cerea lumnarilor si a sapunului. Zalhanale
de acestea erau multe pe langa schela Brilei. Un caltor strain
pe Dunre In sec. al X VIII-lea le-a vazut Inteo insuld din fata
Brilei".
Cerezari se numiau acei ce se ocupau cu ingrsarea vitelor
picu prepararea produselor lor. Ei erau oameni foarte bogati si
Braila avea multi cerezari de acestia.
www.dacoromanica.ro
32 ANALELE BRAILEI

Fireste a in aceasta vreme, si la schele mai ales, erau si


multi emtari, samsari, misiti. Acestia erau mai mult greci i mai
trziu, prin sec. al XIX- lea, incepu a se ivi si evreii. Ei faceau
legatura intre cei ce adunau si transportau mrfurile la schele pi
negustori angrosisti cari Importau i exportau In Orient.
Acesti mari negustori angrosisti erau la inceput mai mult
turci, apoi greci i armeni. Pna la 1829, aproape numai dintre
acestia puteau fi n gutori cu riiicata" In porturile dunarene.
Dela 1829 au Inceput a gelepi" i unii romni bogati -
mai a'es din cei stabiliti In orasele de scheld depe marginea
Dunarei". Acestia erau mai ales pescari; negotul cu peste era ex-
clusiv romnesc paria pela 1850.
Organizarea cettii o putem cunoaste din unele planuri, harti_
pi descrieri ce au putut fi ridicate de ofiterii austriaci in rasboaele
lor cu turcii din sec. XVIII-lea.
Until din aceste planuri, ridicat In 17E9, este acela reprodus,
In pag,ina ui mtoare, aflat la Kriegsarhiv din Viena. Din el se vede c
Braila avea 5 Intarituri : castelul din mijloc este inconjurat cu un
zid de perimetru patratic, avnd la cele patru colturi bastioane cir-
culare armate cu tunuri. In interior sunt notate : magazia de pul--
bere (1), magazii cu provizii (2, 4), cazrmile ienicerilor (3), mos-
cheea (5) si 3 fntni. -

Urmeaza apoi o a doua IntAritura, tot de zid, complectat


cu un sant zidit. Ea are o singura deschidere (10) cu o punte ce
se poate ridica. Intre aceste cloud Intarituri era casa comandantu-
lui ienicerilor si a ofiterilor (6). Urmeaza apoi a treia Intaritura,
pentagonala, cu doua deschideri, cinci bastioane, fiecare cu ate
10 tunuri. Aceasta intaritur era facuta din sant si parapet de-
gard de nuele, dar era foarte bine intarita cu redute auxiliare.
A patra Intritura, Inconjurnd pe celelalte, era facuta din
sant si parapet de pamnt, prelungit pana la Dunare. Exterior a--
cestei Intrituri erau casele locuitorilor, asezate neregulat cu i

ulite neregulate printre ele. Ele erau construite din lernn sau chir-
pici si imprejmuite cu gard de nuiele. Pe plan e insemnat fn (15)
resedinta Nazrului si In (18) magaziile cu provizii. Numai gea-
miile t i resedintele oficiale erau constructii mai impunatoare, asa
cum se vede In aspectul dinspre Dunare al orasului, reprezentat
In desenurile luate de calatorii austriaci pepunare1).
1) VEZi stampele din ,Albumul Braila Veche" de Ing. GIL T. Marinescu. - Braila 1929.
www.dacoromanica.ro
.4111

el
-
anllanir.
,2
, 1 ,
,
/.3nuk )4.`it4

tr4 *
V:
7t
W4: ai
./.,.;;As ,erelred., /:4dt-'
\,4'
/;7e,e,ri?, n:eree of)e,rd
.

r
1:1'
r
ri
1.3,r
444147,,I.r.' :4
( . cC II "

'7 ` 0
( 6:,.. ' '
s' , '
... cy -''' ee, .7. . ' ' - ' -17 ::
'-'1,;--
'A.: '.. V
-,r 2 .,r2,
.J -
- . '
., .. I I ..r, ,
- -` - f 0o
r
to.
ee.

www.dacoromanica.ro
PLANUL CETATII BRAILA (ridicat la 11879 de statul major austriac)
ANALELE BRAILEI 35

A cincia Intariturd - construit mai tarziu - prevzutd cu


7 bastioane, apara locuintele.
La data ridicarei planului (1789) orasul avea 2580 de case
si 25.000 locuitori. Garnizoana In timp normal era de 1500 ieni-
ceri si 1000 cavaleristi. In timpul luptelor, garnizoana era sporit
la 1828 avea 8000 aparatori iar locuitorii erau In numar de 43.000.
Cetatea era armat cu 278 tunuri i bogat aprovizionat. La 1828,
cetatea Brilei era cea mai tare Intaritura dela Dunrea romaneasca.
Ce organizare vor fi avut romanii stabiliti In cetate ; dac
vor fi avut negustorii i meseriasii din oras breslele i isnafurile
lor, cu starostli i intreaga organizare, ca In celelalte orase ro-
mnesti neocupate de turci, - nu putem sti. Trebuie amintit Ins,
ea' turcii alesesera Braila pentru resedinta mitropolitului, care s
pastoreasca pe toti crestinii din toate raielile. Mitropolia Pro -
lavei a jucat un rol de seam In viata sufleteasca a crestinilor
din raiale i aceasta adaog vietii brailene Inca o trstur de
real valoare istoric.
In vremea acestor trei veaacuri de stapanire turceasca, Braila
a fost de multe ori asediat, ars i chiar vremelnic smuls din
mana turcilor. Astfel, Miliai Viteazul a cucerit Braila si este de
notat ca a gasit o mare bogatie In oras. Deasemenea, In secolul
al XVIII-lea cand se tin taut rzboaiele turco-ruso-austriace, Braila
a stat intotdeauna In drumul ostilor.
Secolul al XVIII-lea a adus schimbari Insemnate In Braila,
fiindca si Tri intreaga lard aceast epoca a fanariotilor adusese o
adevrat schimbare de regim, iar, pe de alt parte, Imprejurarile
politice externe erau cu totul altele decat cele anterioare. In pri-
mul rand, pentru istoria Brilei e de retinut ca incepe sa se im-
puie Incheerea afacerilor de export si a celor de import cu toptanul,
numai in porturi; iar, pe de alt parte, Dunrea intr, In acest
secol, Intr'un nou regim de viat, de pe urma repetatelor sfortari
ale Austriacilor i Rusilor de a-si asigura, fiecare pentru sine, su-
prematia la Dunre, impotriva puterei turcesti, care e Intr'un con-
tinuu declin.
Incet, incet, Austriacii i Rusii castiga drepturi de navi-
gatie pe Dunre, apoi introduc regimul consular pentru aprarea
supusilor straini dela noi, i toate acestea fac ca un curent nou
de oameni i mrfuri din Europa Central s se indrepte pe
Dunre catre Braila.
Chiar i ai nostri Incepuser a se gndi la navigatia si co-
www.dacoromanica.ro
36 ANALELE BRAILEI

mertul pe Dunre. La 23 Noembrie 1793 se fkea i o mic !


flot de comert romneasd pe Dunre, pentru transportul de
provizii. Printr'o ingduint special a Portii, Tara Romneasca
primia dreptul de a face si a avea bolozane, said, caice si de
toate vasele pe apa Dunrei"... privileghiu - scrie de sigur
lenchit Vddrescu - ce din vremile btrne, de multi ani 1-ar
fi fost pierdut tara aceasta, cu toate c hotarele ei sint matca.
Dunrei". Deocamdat se face un vas pentru trebuinta fiested-
ruia judet al trii", particularii putnd face si ei vase romnestia*
pe lng cele domnesti". (N. Iorga).
Vremea aceasta e un preludiu al marei cotituri istorice ce
avea s urmeze la 1829.
- Astfel, regenerarea puterilor incepe sg-i vin acum Brilei dirt
susul Dunrei, dupke In epocile anterioare primise Innoiri de .
viat dinspre gurile Dunrei sau, pe drumuri de uscat, dinspre Transil-
vania. Fericita asezare geografid la rscrucea attor drumuri, nu
se putea s intrzie, nici de data aceasta, a-i deschide Brilei
orizonturi noui de viat.
Dup 1829, Bri la redevine romneasd; Dunrea Intreag."
se deschide larg comertului international; structura economid a
principatelor noastre se modifid adnc; i ajungem incadrati In
viata economid a Europei apusene.
De la 1829 incoace, istoria Bri lei se poate scrie an cu an,
att In privinta vietii sale interne, ct i In privinta leaturilor ei
cu Intreaga viat a Trii. Noua carte a D-lui Profesor lorga Cei
dinti ani In noua Brila romneascd -(1832-66)", scris pe
baza unei prti din documentele aflate In Arhiva Primriei Braila,
dovedeste aceasta.
Ne vom opri deci aici cu schitarea aceasta sumard a ctorva
din liniile principale de evolutie ale istoriei brilene Ong. la 1829,
urmnd ca, pentru veacul al XIX, s Incerdm mai trziu o In-
chegare amnuntit a istoriei Brilei moderne.

www.dacoromanica.ro
Raiaua i cetatea Brilei
de Prof. MIH. POPESCU
Doctor in litere ti filosofie

Ca o complectare a celor relatate de mine in articolul trecut 1)


i pentru ca cel ce se va ocupa cu studiul raelei Brailei s aiba
totul la indemnd, am gsit nimerit s f ac cunoscut - prin har-
aka revist Analele Brilei" condusa cu mult srguinta i pri-
cepere- j descrierile diferitilor caltori i vizatatori straini, pri-
vitoare la cetatea i raiaua Brailei In decursul timpului.
Asa, voiu incepe mai intaiu cu descrierea facuta de Franz
Joseph Sulzer 2) intre 1774-1784. lat ce ne spune despre Bra-
ila in vol. J. pag. 369 :
Raiaua Brailei se afla asezat in unghiul
de Est cel mai departat al Trii-romnesti cuprins pe deoparte
intre Siret far pe dealta intre Dunre, ambele facndu-i granita
in partea de Sud-Est, iar In partea de nord i sud inconjurata de

1) Mih. Popescu: Raiaua i cetatea BrAilei ,pag. 6 i urmAtoarele in nu-


merele 2-3 din Analele BrAilei", 1929.
2) Sulzer (Franz Joseph) s'a nAscut In Elvetia I intrAnd In a imata aus-
-triacA a ajuns la gradul de *Han; In aceastA calitate a fost chemat in tarA de
de cAtre Domnul Alexandru Ipsilantl - 1774-1782, cu care ocaziune a stu-
(fiat in deaproape imprejurArile din ambele Principate i apoi a serfs lstoria
Daciei Transalpine - complectAndu-se pe lAngA cele vAzute I cu studiul lui
Dimitrie Cantemir, Memorille generalului rus von Bauer 1 cu Del Chiaro,
rA4nd sA dea lucrarea de foarto mare importantA pentru prineipatele romAne
studilnd In deaproape topografia, toponimia i moravurile societAtif romAneti
.clupA acea vreme.
Cartea a apArut in trei volume la Viena In 1871. De altfel, el a murit
In Tara RomAneascA 1 anume la Plte0i In 1791.
www.dacoromanica.ro
38 PROF. M. POPESCU

districtul Rdmnicului ; *i nu ajunge pana la granita Buzaului, dupd


cum raporteaza Genera lul von Bauer. Teritodul acestei raele ce
se afla sub porunca Comandantului dela Braila, se margine*te
la o departare In jurul cetatii, cam intre 6 *i 7 ore, *i pe el se
afl a*ezate cam 55 de sate sau a*ezari de foste sate (slobozii).
Cel mai insemnat Intre avail este, Odaia Vizirului, adica
lgarul vizirului care are obiceiul, pentru diferite afaceri sa vizi-
teze des Tara Romneasc (sic)
Teritoriul raelei nu este intotdeauna acela*, ci and Domni
guvernul lor este putin energic, atunci teritoriul se mare*te i
cnd au fost insa Domni ca Brancoveanu, care s'a impus prin;
sumele enorme ce le cheltuia cu Turcii, sau Nicolae Mavrocordat,
care a *tiut sa se impuna prin prestigiul sau, teritoriul a fost mai
mic, cu toata dorinta comandantilor din Braila, cari-1 doreau cdt se
poate de Intins, ca sa le produca mai mult.
In ceea ce prive*te ora*ul i cetatea Braila mnsi, aceasta
esite destul de puternica, marginindu-se la un castel puternic cu
mici turnuri, aparat pe deoparte de un brat al Dunarii, ce-i ser-
ve*te *i de port, iar pe dealta de o reduta inexpugnabila.
Braila este a patra cetate pe care o poseda Turcii in Tara
romneasca *i aceasta localitate trebue sa o stpdneasca neaparat
Ru*ii, ca*i Benderul, clan vor sa porunceasca In Moldova si
Muntenia precum *i peste gurile Dunrii. A fost cucerita *i arsd
de Ru*i, Inca din timpul lui Petru cel Mare. fiind luata In 1711
de generalul Rnne, iar In 1770 iara*i de generalul Potorischan
(unii spun, de generalul Glebow). In prezent orgul ca *i mahalaua
ce a suferit mutt din pricina atacului generalului rus von Stoffeln,
merg spre ruina.
Cum au parsit Turcii cetatea, in vederea fratilor ce-i pri-
veau de peste Dundre dela Macin, pe cdnd Ru*ii se gaseau la o
distanta de peste 5 ore de ora*, incdt nici locuitorii n'au simtit si
s'au pomenit cu ocupatia Ru*ilor, rmdne sa fie povestita in altd
parte.
In 1594 in timpul tenumitului Domn Mihai Vocla, Braila a fost
ocupata *i arsa in acele*i timp cu tdrgul (ora*ul de Floci) de catre
principele Ardealului Stefan Bathori. (sic).
Braila era incd pela Inceputul veacului XIV aratat ca un port
romnese foarte insemnat (Nece for Gregoras pag. 120). Locuitorii
ei ca *i astazi, de*i se marginesc numai la relatiuni cu Constan-
tinopolul, fac un comert intins. Desi este urat sub stapanire pa-
gana, totu*i locuitorii de aici ca*i cei din Giurgiu traesc destul
de bine".
**
Alta descriere o avem dela contele Langeron. *)

*) Contele Langeron, general francez plecat din pricina revolutlei celel


www.dacoromanica.ro
RAIAUA SI CETATEA BRAILEI 39

Braila, ne spune contele Langeron, e situatd pe malul stng


al Dunrei, mal foarte Malt, asa cd orasul domind in totul fluviul
si ostroavele lui, ceia ce, in tot cursul Dundrii, nu se infalneste
dect aici. Dinspre Galati are o cettue foarte puternic cu cloud
rInduri de ziduri si trei santuri, imposibil de luat cu usurint.
Zidul interior e de piatrd cu 4 bastioane puternice, vine apoi
un zid de pdmnt cu 5 bastioane, un val, si al treilea sant.
De altfel, cetatea e asa de mica' cd nu poate sustine mai in-
delungat timp un asediu regulat. Ea nu poate servi dect spre a
Intarzia un atac, ca s poatd da timp unei prti din garnizoand
s se retragd inainte de capitulare. Oraul se Intinde la stnga
cettii. E mare si mai bine zidit ca celelalte orase turcesti (din
Tara Rom.) are o mare multime de case spatiose si placute la
vedere. Un enorm val de pdmnt in lungime de 4 verste Incon-
jur orasul si cettuia. Acest val nu e prea Malt, dar santul sdu
e foarte adnc i taiat In pant repede. Valul de inconjur e ar-
mat cu vre-o 203 tunuri asezate in baterii construite dup modul
turcesc form-and un fel de bastioane cari nu se plachieazd reci-
proc. Dinspre cettue sunt 2 curtine enorme : Tunurile sunt ase-
zate la intmplare, unul de 24 lngd unul de 6, unul de 8 lngd
o mortierd, sunt acoperite cu mari gabioane, dupd sistemul forti-
ficatiilor turcesti, dar nu's de neglijat. Nazrul pentru a inmulti
mijloacele de aprare In caz de asalt, a pus s se construiascd
traverse" in transee. Aceste traverse, fcute din scnduri fixate
in pmnt, deprtate la bud si reunite la vrf, sunt crendate si
au la mijloc o deschidere mai mare, pentru un tun mic. Din ora
se ajungea aici prin o cale sdpat sub valul de pmnt. Traver-
sele sunt bine asezate si au folosit mult turcilor Impotriva ata-
cului nostru.
In jurul Brilei, pnd la Siret si Buzu e un ses Intins pe
care poate manevra frd nici un obstacol aproape 100.000 de
oameni. Nu se gsesc pe el dect cteva vgduni. Aproape de
Siret, in deosebi de cdtre Galati, acest ses este deodat taiat per-
pendicular asa a se poate spune c Braila e aezat pe un mare
platou care formeazd ceia ce se cheamd Raiaua Brilei, ce apartine
Turcilor si face bogtia Pasei comandant al cettei. Are sate
foarte frumoase i foarte bogate. Nazrul, brbat uman i inteli-
gent, nu asupreste si nici nu tiranizeazd pe locuitori.
De altfel, in general, locuitorii apartinnd raelelor turcesti, sunt

marl si intrat in serviclul Rusiei. A fost folosit de Rusia in luptele de ofen-


siv impotriva Turcilor. Cu aceast ocazie, Langeron a serfs Memorli" asu-
pra campanlilor dintre 1790-1812 ; In acestea se vorbeste despre evenimentele
din Principatele romne, precum i despre atacurile asupra raelelor turcesti.
HurmuzaChi vol. 111, supliment 1, pag. 165, urmtoarele.
www.dacoromanica.ro
40 PROF. M. POPESCU

mai bine tratati si mai multumiti dect acei lasati prad Valahilor
i Moldovenilor";- urmeazd descrierea atacului cettii facut de ge:
neralul Harting.
Interesant pentru noi din memoriile lui Langeron, este faptul
a ne spune : Turcii au obiceiul cnd se strica aceste cetati
(adica cetatile turcesti : Hotinul, Benderul, Chilia, Braila, etc., c'ci
despre ele este vorba) s pun s le repare Intocmai cum au fost".
Deci planul publicat de noi In articolul din numrul trecut,
poate folosi foarte bine ca adevarat pentru un studiu al cetatilor
din Principatele romne.

www.dacoromanica.ro
CELE DOUA BRAILE
-De pe harta lui Broniovius din anul 1595.-
de Nicolae C. Istrati

Dacd exist i astzi oameni --mai ales din cei mai depr-
tati, geograficete, de noi- cari confunda Capita la trii noastre
cu aceia a Ungariei, sau aeazd Romnia aiurea, nu trebue s ne
surprinda c" pe la sfritul veacului al XVI erau unii cari aveau
cunotinte cu totul neprecise privitoare la situatia geografica a
trilor noastre. Unul din acqtia a fost i Martin Broniowski sau
Brkiewski, cu numele latinizat - pe care-1 prefera celorlalte -
Martinus Broniovius, la care adauga i de Biezdzfedea.
Diplomat, geograf i istoric polonez, trind la stAritul sec.
XVI i Inceputul sec. XVII, el ocup demnitti de Incredere la
curtea lui Sigismund August i a lui Stefan Bathory. Ace sta 11 in-
sarcind cu misiuni diplomatice pe lngd Hanul Ttarilor din Cri-
meia, Mahmet Gherei, i pe Ing sultanul Turcilor.
Indicat s cunoasca In deaproepe trile, In care o reprezenta
pe a sa, publica In 1595 la Colonia o lucrare interesant intitu-
lat : Broniovii Martini de Biezdzfedea, bis in Tartariam no-
mine $teplzani Primi Poloniae regis legati, Tartariae descriptio...
cum tabula geographica eiusdem Chersonesus Tauricae, item Tran,
ssylvaniae, ac Moldaviae, aliarumque vicinarum regionum succinta
descriptio
Lucrarea lui Broniovius cuprinde patru prti : In cea dinti
autorul face o sumar monografie a prtilor ttreti din sudul
Rusiei i al Basarabiei, artnd Infliarea fizic, demografic, et-
nograficA, politic, economic,a. m. d. a acestor tinuturi.
i A
www.dacoromanica.ro
42 N. C. ISTRATI

doua parte, tot ava de sumard ca si prima, cuprinde descrierea r


versuri si prozd a Transilvaniei, descriere insotitd de multe indi-
catii epigrafice. Partea treia se ocupd si mai pe scurt de Moldova
si Valachia, privite din acela punct de vedere. Ultima ne descrie
minunatele ape ale Ungariei".
Descrierea prozaicd alterneaz cu cea poetic.
Valoarea crtii lui Broniovius este incontestabild. Este cea
dinti lucrare geografica din timpurile mai noui, privind triIe
noastre si ale vecinilor nostri. Desi punctul de vedere pur obi-
ectiv, care trebue s insoteased o asemenea lucrare, este de
multe ori pdrsit, cartea de care ne ocupm merit o atentiu-
ne deosebit. Pe lngd indicatiuni geografice si istorice pretioase,
ea trdeazd din partea autorului, ei felul de a concepe si a trata
geografia ca stiint.
Cu deosebire interesante ins, ni s'au pdrut hrtile ce inso-
tesc lucrarea. Sunt dintre piimile heirti ce reprezintei tara noastrei.
Neindoios cd valoarea lor stiintific ' este cu totul redusd. Ele
ins oglindesc lipsa de preciziune a cunostintelor despre situatia
geograficd a trilor noastre. Cauza trebuie cdutat, nu att in lipsa
de mijloace pentru o mai bun orientare la Intocmirea hrtilor, ct
mai ales inteun sentiment de dezinteresare pentru ori ce adevr
in legAturd cu trile noastre.
Lipsa aceasta de interes merge pnd acolo, inct variatia
numelui aceleiasi localitti, face pe autor s creadd cd e vorba de
cloud localitti. E cazul Brilei. Pe harta cuprins intre paginile
48 si 49, gsim cloud Brile : una la nord de Siret si vest de
Galati purtnd numele de astzi : Braila; alta la sud de Siret, pe
malul Dundrii, si denumitd Braiolovo. Este evident c e vorba de
o dedublare. Devi foarte apropiate, cele doud denumiri ale orasului
dundrean au indus in eroare pe geograful polonez, fcndu-1 s
creadd c" e vorba de cloud localitti diferite. Acela lucru, desigur
s'ar fi intmplat, dacd Broniovius ar fi cunoscut vi forma turceascd
a numelui, Ibrail.
Dacd cele dou orase ar fi fost mai apropiate si de aceiasi parte
a Siretului, am fi fost inclinati s credem c e vorba de cettuia
Brilei vi raiaua ei. In felul ins cum sunt reprezentate, se vede
c la mijloc este o necunoastere a realittii.

www.dacoromanica.ro
CELE DMA BRAILE 43

De altfel hrtile din aceiasi vreme, confirma eroarea lui Bro-


niovius.
Eroarea aceasta se repet i cnd e vorba de alte localitti
cu numele Pudna -recte Putna- "in Moldova.
Nu mai vorbim de formele mutilate ale altor denumiri geo-
grafice, ca de ex. : Tecizis, in loc de Tecuci, Myscovo, pentru
Milcov, etc.
Cu rezerva acestor observatii, geografia lui Broniovius poate
interesa mult pe cercettorul geografic i istoric al trilor noastre
dela finele secolului XVI.

www.dacoromanica.ro
Cercetri asupra trecutului istoric brilean

BRAILA VECHE
IN DESCRIERILE CLTORILOR STRINI
de Inginer GH. T. MARINESCU

Prin pozitia sa geograficd, Braila fiind mare rdscruce de


drurnuri comerciale, a stat In calea multor cdratori strini din
Orient si din Occident. Din cele mai vechi timpuri e pomenit
clzelea Breii lei", in descrierile caldtorilor sirini ce au trecut pe
la noi.
Pn mai anii trecuti, aceste scrieri ale caldtorilor strini
prin tara noastrd n'au fost utilizate sistematic, toate, inteun studiu
de ansamblu. Ele au fost doar mentionate i utilizate fragmentar
pi spradic, In unele din scrierile noastre istorice sau social-eco-
nomice. In ultimul timp Ins, d-I profesor Iorga le-a utilizat pe
mai toate cele cunoscute pnd acum, extrgnd din ele un imens
material informativ. Prelucrnd acest bogat material documentar,
a creiat o nou sintezd a istoriei noastre, redatd magistral n cele
patru volume ale Istoriei Romnilor prin ceileitori", lucrare care e,
poate, cea mai vie, cea mai colorat i mai sugestivei expunere
a istoriei noastre.
Avem astfel la indemnd, nu numai o list a tuturor des-
crierilor caldtorilor strini prin 'raffle noastre, dar avem redat n
esent, nsui continutul acestor descrieri, comentat critic in toate
amnuntele i incadrat In liniile mari ale istoriei noastre intregi.
De aid putem afla i pe acele dintre aceste scrieri, in cad
e menfionatei Brila.
Si In adevr, numai din. ceeace recta' d-1 Iorga n Istoria Ro-
mnilor prin Cltori" -fArd ca D-sa s se poat opri preamult asupra

www.dacoromanica.ro
BRAILA VECHE 45

unui singur oras, ca Braila, Inter) opera' de ansamblu, care ImbrAti-


seazd intreaga tar-se poate culege, totu$i, o adevrat recolt de
informatii noui $i pretioase asupra ora$ului nostru. S mai add-
ogdm faptul important c aceste stiri asupra &Nei le gsim oare-
cum comentate si integrate de d-1 lorga, intr'un vast cadru de
consideratii generale asupra Istoriei noastre, lucru care e de cel
mai mare pret pentru inchegarea istoriei Brilei. Totusi, pentru cel
ce vrea s scruteze mai de aproape istoria Brilei, nu poate fi
suficientd documentarea brileand atata cat a extras-o d-1 lorga, din
scrierile cltorilor, in opera sa de ansamblu. Cci, cum e si na-
tural, in opera amintit nu se pot gsi dect fragmentar citate din
pasagiile referitoare la Brila. Trebue deci s mergem direct la
surs, adicd trebuesc cercetate chiar crtile cltorilor strini pi
extrase, In intregime $i cuvnt cu cuvnt, toate pasagiile refe-
ritoare (a Brila.
Aceste arti, in bund parte, se gsesc la Academia Romnd
cei ce au organizat lucrul pentru scrierea istoriei brdilene, au
pus in explorare si aceast pretioas mind de informatii pentru
lamurirea trecutului Brdilei. Pe rand, aceste extrase vor fi publi-
cate in Analele Brilei".
* * *
Deocamdat, pentru a ne putea face o idee cat de pretioase
sunt mrturiile cltorilor strini ce-au trecut prin Brila, vom
spicui cteva din ele, asa cum le gsim In Istoria rcmnilor prin
cdltori".
Iatd, de pild, una din cele mai vechi pomeniri documentare
ale Brilei o d pelerinul cruciat Schiltberger, bavarez, prins de
turci In urma infrngerii dela Nicopole a cruciatei crestine. La
1396 trecu prin Brdila, ca fugar din infrngerea suferit de crestini,
e prins apoi de turci si tinut In robie 20 ani, iar prin 142g
eliberat, trecu tot prin Brdila si se intoarse acas'd. El pomeneste
in scrierea sa 1) Brila, zicand c acolo negustorimea are corbii
$i galioane pe cari transport mrfurin,tri pgne".
Prin urmare putin In urm a Intemeerei Principatului Muntean,
apare i Braila ca centru puternic de negot al noului Stat. Suntem
tocmai in epoca cand noua organizare politicd a neamului nostru
se intindea repede din muntii Fdgdrasuiui, cdtre locurile noastre
dela Dundrea de jos. Si era fireascd aceast Inaintare a noului
Stat atre coltul dinspre noi al pmntului romnesc, fiinda aici
spre gurile Dundrei si Mare era poarta de esire, regiunea de le-
gAturd. 'nitre ptnantul romnesc i lumea Orientului - lume cu
adnci traditii negustoresti i cu superioard civilizatie. Nu trecuserd

1) Reisen des sch. Schiltberger aus Mnchen in Europa, Asien und


Afrika von 1894-1421 , ed. Nenetnan, Mnchen, 1859.

www.dacoromanica.ro
46 ING. OH. MARINESCU

deci nici trei decenii de cnd numele Brilei fusese pomenit pentru
prima oara In istorie, si ea se ridicase la Insemntatea pe care o
al-Ma Schiltberger. Cad In adevar, actul de naVere al Brdilei se
poate data la 1368, cdnd e pomenit pentru prima oard, intr'un
privilegiu dat sa$ilor din Brasov de ditre Domnitorul Vlaicu-
Vortex', ca sd poatd merge nesupdrati la Braila (Brayleau") dupe"
afaceri negustowti.
Dupd Schiltberger, avem un alt clator, francez, pela 1445,
numit Walerand de Wavrin. Si acesta e un cruciat. Fdcea parte
din expeditia crestina impotriva turcilor, expeditie Infrnta la
Varna, si In ajutorul careia flota crestina a pornit pe Mare, in-
trdnd pe gurile Dundrei i inaintand, in sus, peind la Wirsarea
jiului. Wavrin calatoreste deci pe Dunare si el descrie, In cronica
sa, orasele noastre dunarene si ceeace poate vedea din corabie. A
vazut deci i Braila, pe care el o numeste Brilago".
Arata si el cd la Brilago" vaniau corabii din toate partile
si CA a Intalnit aici multi negustori din Bizant, cari le ddeau in-
formatii pretioase asupra drumului lor. Le spunea, anume, crucia-
tilor CA nu se poate merge pe Dundre In Ungaria, dar c s'ar
putea trimete in siguranta emisari pe uscat in Ungaria. Astfel, se
con firma marele drum de negot dintre Brasov si Braila.
Se confirma deci, prin cronica lui Wavrin, ceeace scria si
cel mai vestit istoric bizantin dela jutntatea secolului al XV-lea,
Chalkokondylas, clespre Braila : ca e cea mai bund piagi din
Tara Romaneascd $i cel mai de seamei ora al Domnitorului".
Si tot din aceesta vreme avem un raport venetian din Creta, care
ne aratd ca, printre negustorimea strina adunata la schela Brailei,
aveam i negustorime romneasca, fiindca raportul spune c o
corabie romaneascd - la naue del Vlache - a fost retinutd,
ca multe altele, la Constantinopol i acum iarsi a fost eliberatd.
Suntem deci in epoca cnd Braila concentra tot comertul
Dunrei de Jos ca o adevdratd metropold a Dundrei, dupa de-
cderea Chiliei. Tara Intreagd era In plina prosparitate economica,
Inca' depe vremea lui Mircea cel Mare. In tot secolul al XV-lea
drumul Brasov Brila e Intesat de negustori si de care Incarcate
de mrfuri. Socotelile Brasovului mentioneaza multi negustori i cd-
rusi brileni, unii cu nume romnesti : Bucur, Roman, Nicula,
Filip, Domoctq, Stoica, Aldea, Petru, Buco, Ivanco 1).
Chiar In secolul urmtor, cnd comertul la Dunre se sld-
beste, fiindca turcii ajunseserd la Dunre, Braila nu decade ca
port. Insemnatatea ei politicd pentru noi romnii, se sterge, frd
indoial, fiindca dela 1540 Inainte, cnd turcii ocupard Braila,
vama o ia giumruegciul i nazdrul turcesc pentru sultanul, pierznd
astfel, Domnul Tarii pungile de galbeni ce-i veniau din Braila.
1) Quellen zur Geschicthe der Kronstadt L pp. 1.-g6.

www.dacoromanica.ro
BRAILA VECHE 47

Astfel, din mare port al Tarii Romnesti, Braila ajunge marele


port, in care sultanul isi aduna tributul in natur i rechizitiile
facute pentru hrana ostilor otomane.
La 30 Octombrie 1540 Nicolae Schlawinski scria din Halici
catre ducele Prusiei : In Tara Romneasca, de aceasta parte a
Dunrei, Turcul ocupnd cetatea mare si bogata a Brailei, a su-
pus-o stapnirei sale si a inceput a face cetate de zid".
lar la 1595, cnd Mihai-Viteazul a prdat Brila, oras
foarte mare, populat si comercial", a gsit in el un milion de
bani in aur".
Trecem peste mrturiile cltorilor strini - ca italianul
Bortero, sau Tomoso Albert, sau englezul La Matreye- din sec. al
XVII-lea; ca s ajungem la descriptia lui Boscovich, mare inyatat
matematician, slay din Raguza, care a vazut Braila prin 1760.
Descrie Dobrogea, Babadagul, Macinul i ajunge la Bab,
unde cunoaste pe un fost cleric italian, care-si parsise ordinul
si se fcuse medic, asezndu-se la Braila. Gseste populatia Brailei
foatte ticaloas, alctuit din tot felul de canalii (brecconi). Negotul
e foarte insemnat si a vazut un mare numar de seici.
Populatia aceea de canalii, pe care o pomeneste Boscovich,
e format din populatia straina balcanic, ce se adunase in port
si care abia putuse s fie stapnit de administratie. Aceast
populatie a porturilor noastre dunrene a existat papa frziu, prin
1820, -asa numiti chefaloniti-cari, ocrotiti de consulul englez, isi
permiteau tot felul de ticalosii.
Urmeaza, spre sfarsitul sec. al XVIII-lea, i inceputul celui
de al XIX-lea, desele rsboaei intre turci, rui, austriaci, cei dintai
fiind in continua decadent, iar austriacii i rusii raynind stpd-
nirea gurilor Dunrei si a trilor noastre. Sntem In epoca ante-
rioar Regulamentului Organic, and principatele dunrene ince-
puserd s atrag atentia marilor puteri apusene. In acest timp,
calatorii occidentali sunt foarte numerosi - ofiteri, diplomati, econo-
misti, etc. Viitorul Dunarei i preocupa in mare msur. Cu totii
prevad un mare viitor porturilor Braila si Galati. Se dau statistici
asupra bogliilor Wei i asupra exportului i importului nostru.
In aceast epoca au instalat marile puteri ini orasele noastre
mai principale, consulii. Rapoartele acestor consuli, - mai ales ai
celor austriaci, francezi, englezi, italieni, rusi - au o deosebitei im-
portantel pentru lunurirea istoriei breiilene din aceast vreme. Din
nefericire, nu le avem adunate la un loc aceste rapoarte, traduse
si comentate, ca s poat fi usor utilizate.
Caltorii strini din tirnpul epocei Regulamentului Organic si
din epoca urmtoare sunt si mai zelosi In a urmri trile noastre
i Dunrea de Jos, in legatura cu putinta de a stabili o influent
a trilor lor asupra bogtiilor noastre.
De pilda, Saint-Marc-Girardin profesor de literaturd franceza

www.dacoromanica.ro
48 ING. al. T. MARINESCU

la Paris, venise cu dorinta de a ne cunoaste bogAtiile trii. Plea


din Bucuresti spre Braila admirnd ampia, gndindu-se ce n'ar
face din ea cultivatorii francezi din BeaYtece si Brie. Braila o gdseste
port franc (declarat in 1836) si ispravnic era Sltineanu, condu-
cdtor de impuneitoare hiirnicie si socotit ca tntemeietorul Brllei
moderne.
Cdldtorul a gsit Bull la tocrnai In timpul trzfiripdrit ei, pe
ruinile vechei cetli turcesti. Apreciazd populafia cam la 6000 lo-
cuitori si casele, pe locuri de 3 categorii, erau "in curs de cons-
truclie. Portal cuprinde un cheiu, o carantind, o magazie de lerntz
pentru grtiu si se lucra la una de piatrd.
Alt altor francez, care noteaza informatii despre Brila, este
Ed. Thouvenel, viitorul ambasador al lui Napoleon Ill-lea la Con-
stantinopol. Acest fin francez se plnge de plosnitele unui han, la
care a fost gazduit ; dar I-a facut sd uite totul, buna primire a lui
Skitineanu. D-I lorga extrage din pasagiul lui Thouvenel referitor
la Brila, urmAtoarele : Slcitineanu a ardtat cum populafia a cres-
cut ea multe mii de locuitori, cum e compusti numai din crestini,.
turcii neavnd voie sci se aseze ; la 1831 venise grdu pentru 2
case, acum, "in 1857, pentru 30,) ; austrieci, englezi s'au stabilit
acolo, ca si napolitani si greci. Cdleitorul e de pdrere cei s'ar
putea adriogi un vice consul pe langti al Angliei, Rusiei, Aus-
triei, Greciei si Piemontului". Thouvenel noteazd si date comer-
ciale, Braila export gru, orz, pentru Trieste, fasole pentru Cons-
tantinopol, Livorno, Genova, grunte de in, din care "in 1838 s'au
exportat cloud milioane kilograme, miere (400.000 kgr. pentru,
Triestr) i mai ales kind tigae, stogos i turcand, cea dintditt
dela oile din judel chiar, i lemne din Moldova pentru turci.
Alt francez, n a cdrui descriere a trilor noastre, se gaseste
pomenit Brila e si Felix Colson. El observd c Brdila prin care
se face negoful cu strdindtatea si care abia i incepe funcliunea
de mare debuseu, n'are mdcar o hancd (el cere imediat infiintarea
de Mild nationale") i pretutindeni mijlocitorul e samsarul grec.
Se face comer' cu Austria care trimete anual 10 milioane. Anglia
a incercat fundarea unei companii de navigatie cu 20 de vase,
dar n'a reusit. Preconizeaz un canal Rasova-Constanta.
In fine sd mai amintim de juristconsultul francez, Thibault
Lefebvre, care a venit pe Dundre ca s studieze conditiunile eco-
nomice i diplomatice din Tara noastrd, la 1853 si 1856.
Dela Bucuresti la Braila cldtoreste cu diligenta satanical'
eclzipagiu" i e silit s poposeasca la un han mizerabil, pe care-I
clescrie cu deamdnuntul cu duzina de slide pline de rachiu de
grne, cu attitea legdturi de ceapd i ardei, cu greimada mare de
pepeni, cu lungul sir al cutiilor de bcdnie i, In sfdrsit, cu sun-
cile si muschiul de porc sptinzurat de tavan". La Braila e gazduit
la Hanul Rosu, pe care-I descrie : mai asemenea cu o inchisoare

www.dacoromanica.ro
BRAILA VECHE 49

dectit cu o odae; se &I un divan imbreicat cu cit $i o saltea de


paie, hrand nu se geise$te in acest han cu cloud' randuri de oddi".
Date le economice ce le da sunt toate pretioase : numai in judeful
Brila socote,ste la 450.000 oi. Greml se amestec de speculatori,
stricndu-i valoarea in port. Cei mai cinstiti negustori sunt ro-
mnii. Tot el spune : Tot ce vine dela Paris e primit cu oc liii
Inchii ; am avea monopolul Intregei pieti dunrene, dad am voi
sau am putea sddea preturile noastre". Partea Frantei in portul
muntean are o mare insemnatate. S'a socotit d ea aduse direct
Trii Romneti un sfert din importul in 1849".
* * *
Ne oprim aici cu spicuirile din descrierile dltorilor streini
pela noi. Din ce s'a expus, se poate vedea, credem, importanta
acestor isvoare pentru lmurirea vietii din trecut a Brilei noastre,
i, totodat, se poate ntrevedea rolul de frunte ce 1-a jucat Braila
in istoria noastr economid, rol pe care toti vizitatorii strini l'au
recunoscut i i 1-au prevAzut.

www.dacoromanica.ro
Figuri Culture le Brilene.

IOAN PENESCU
In anul 1841 apare la Br Aila in tipografia pitarului Ioan Pe-
nescu cartea intitulat Eudoxia sau viitorul prewizut. 1)
Ca si majoritatea artilor ce apar in Tara Romneasa in aceast
vreme, i aceasta este tot o traducere din limba francez.
Traduatorul ei este Inssi Ioan Penescu, cunoscut prin ac-
tivitatea lui patriotia, dar mai ales cultural, pe care o desfpard
att in orasul Brila, cdt si in Bucuresti.
Pentru diversitatea de activitate ca i pentru entuSiasmul lui
de dascl, loan Penescu profesorul, tipograful i ziaristul, rtnne
una din figurile cele mai temerare ale Brdilei din prima jumtate
a secolulului al XIX-lea.
Date amanuntite asupra acestui arturar brilean nu avem.
Din prefata pe care o scrie la aceast carte, printre cuvintele de
cald recunostint pe care le adreseaza fratelui su, Gheorghe
Penescu, aminteste foare laconic despre copilria lui chinuit i
neincrederea inteun viitor mai bun. Daa totusi isbuteste sd-si
alduziasa energia spre un viitor frumos, Ion Penescu nu uit
c acest lucru se datoreste numai fratelui sat, care l'a crescut si
educat Ina de and rmsese orfan. Intreaga lui carierd de pro-
fesor, de care nil se desparte i entuziasmul de mai trziu, acu-
mulat intr'o mare dozA In sufletul lui, grit datorite fratelui sau,
care i-a scrutat cu ochi siguri viitorul.

Eudoxia sau viitorul prevdzut. Introdusa din frantuzeste de I. P.


Inchinata cinstitului domn serdar Gheorghe Penescu, 1841, In tipo-
grafia din Braila.
Pentru publicatiile lui Ion Penescu cf. si Nota bibliografica pe care o
pubHca d-1 Istrate, (N. C.) In volumul ,Documente privitoare la
Braila', vol. I. Braila, 1929, p. 79-80.
www.dacoromanica.ro
IOAN PENESCU 51

Acest motiv Iduntric de recunotintd frteasca II Indeamnd,


,ca tocmai aceast carte care se ocup cu prevederea viitorului,
s o Inchine cinstitului domn serdar, Gheorghe Penescu, ca un
frate. .

Prin raportul pe care-1 Inainteazd Marii Dvornicii, eforia coa-


lelor, pentru aportul i rvna cu care a contribuit la prosperarea
:coalei brdilene, nu ezit de a-I considera ca pe unul din fonda-
torii ei.
Acest profesor pe lng ale sale Indatoriri ce au Implinit
totdeauna cu eczactitate la Invttura copiilor, a contribuit mult
i cu Indemnul i stdruirea spre Infiintarea zidirii, ce astd-zi s
.afl clAdit pentru coald, cum i spre a ei Inzestrare cu fonduri
din care s'au addugat i invtturi i In limbile strine, care snt
Arebuincioase pentru comertul acelui ora, i s'ar putea cu dreptul
,numdra intre fondatorii eia.
Ca profesor, loan Penescu nu putea s treacd peste nevoile
imperioase ale prezentului. Ori ct de entusiast ar fi fost, nu s'a
iputut multumi cu ceia ce eventual ar fi putut aduce viitorul fr
ca s-1 pregAtiasc. Trdia Intr'un ora ce se desvolta numai pe
baza comerciald, unde streinii faceau cumprturi bogate de cereale.
.Nu ne putem mira ctu de putin, ci Intelegem i mai bine de ce a
.stdruit ca la coala nationald, pe Ingd limbele moarte, s se tit-
fiinteze i catedre de limbi moderne trebuincioase comerfului ace-
lui oras. 1)
Tot lui i s'a dat i Insrcinarea de inspector asupra acestor
.catedre noi.
In anul 1839, din ceia ce va fi agonisit din leafa ki de pro-
lesor, i propune s Trifiinteze la Brila o tipografie, din teascu-
rile cdreia s poat ei la lumind cArtile destinate sd-i fie cel mai
bun mijloc pentru propaganda culturald i comerciald, destinatd s
ridice la inltimea porturilor europene, schela Brilei.
Acesta fiind unul din mijloacele Indeprtate fat de nevoile
limediate ale oraului, nefiind nimeni care sd-i Inteleaga speranta
mare pe care o punea la realizarea acestei tipografii i sd-1 ajute,
:se vzu obligat, chiar din primul an, s o amaneteze magistratu-
lui local, pentru suma de 100 galbeni Imprdteti, imprumutati pe
termen de un an.
Tipografia nerentind i apropiindu-se scadenta, loan Penescu
se vdzu obligat s prelungiasc pe Tried trei ani datoria sa, care
se ridica acum la suma de peste 5000 de lei.
. Din averea lui, care nu putea s acopere Intreaga datorie,

1) In anul 1846 In scoa1a central a Brailei se Invgfau urmtoarele


%limb!: limba roman5, I. greacA moderna, I. eling, 1. italian5, I. slav6.
www.dacoromanica.ro
52 I. VRTOSU

curInd ajuns la masa falirnentului, el care a pus atIta sperant n


planurile lui si a crescut atltea generatii care s perpetueze f-
dia entuziasmului la prosperarea orasului su. Nelinistea isvorIt,
din setea de cultur, ca si criza moral isvorIt din nevoile ma-
teriale de care se vedea constrns, pun stpInire pe sufletul lui ge-
neros, IngreunIndu-i calvarul.
In orasul In care triau din belug sfreinii, el se simti la un-
moment dat prsit de toti, dar mai ales cu toate planurile lui
sfrmate, aidoma sburtorului Minas In contemplarea ultimilor ra-
maite ale aparatului, cu care credea c va cuceri vzduhul.
Trebuia ca aceast criza moral s aib" et de curind uri
desnodmint. Gheorghe Bibescu, In urma propunerii departamen-
tului din luntru, apreciind ostenelele ce a jrtfit In folosul tine-
rimii prin prdarea Invtturilor" hotrste ca s i se restitue lui
loan Penescu zapisul de Imprumutare, absolvindu-I In drepturile
sale initiale asupra tipografiei. Dela 1843 pInd la 1844 nu avem
nici o stire despre activitatea acestei tipografii, dar aproape sigur
ea a rmas In aceiasi stare latent.
Descurajat, poate, de insuccesul planurilor i sperantelor sale
tipografice, se hotrste ca la rIndul lui s rspund printr'un gest,
sinonim. La 17 lanuarie 1844 trimite eforiei scoalelor un act prim
care-i face cunoscut ca drueste sboalei acelui ora tipografia sa
cu tot inventarul ei, ca oricfnd s va Inlesni acea scoal a 0-
pune In lucrare, s aiba a o intrebuinta In folosul ei".
Dela aceast dat prseste Brila si se statornicete In Bu-
curesti, chemat de sigur de Mitropolitul Neofit, ca profesor la se-
minarul Sfintei Mitropolii.
Va fi simtit nevoia s fie cIt mai departe de orasul In care_
si-a trit propria desiluzie, s se dedice exclusiv preocuprilor lui,
de profesor pentru care punea, o deosebit rivn, ca astfel intr'un .
cerc nou s-i restrIng opera lui de activitate.
In cartea pe care o publica In 1845 la Bucureti, Printipuri-
de agriculturei 9 dedicat Mitropolitului Neofit, loan Penescu po--
meneste i de datoria ce ati pus asupra-mi".
E usor de admis cd Mitopolitul Neofit cunoscInd activitatea
desfsurat de Ioan Penescu la scoala din Braila. s-1 fi rugat sal
vin ca profesor la seminarul de pe lng Mitropolie. Propunerea
nu putea s rmn caduc, cu atit mai mult, cu cIt nici loan Pe-
nescu nu putea s renunte cu usurint la chemarea lui de dascal,,

9 Printipuri de agriculturei cu adeingire de cele patru lucrri de Arit--


meticei, cu numere tntregi, i cdteva sententii morale.
PrelucratA de I. Penescu. Cu voia cinstitel eforii a scoalelor, pentru in-
vAptura tinerilor scolari.
Bucure0, tip5rit in tipografia lui Anton Panu. 1845. Edltia IL
apare la 18.46
www.dacoromanica.ro
IOAN PENESCU 53

pentru care pusese la Incercare cele mai frumoase nzuinti, parti-


cipInd cu tot sufletul lui larg la toate bucuriile i desiluziile incer-
aril lui de un deceniu. Ca profesor de seminar In Bucure0, In
afard de ocupatiile lui de zi, publicA in 1846 Manua tut de econo-
mnie casnicei,i) carte destinat, cum spune de altfel i el, pentru
invttura fetelor.
Abia dupd 6 ani, interval In care nu cunoatem nimic din
activitatea lui, public o carte menit s serviasca elevilor din se-
minar, i Intitulat Istoria sprite" 9
Dela aceast data', nu mai avem nici un fel de tire despre
el. Dac activitatea lui Ioan Penescu s'ar mrgini numai la cele
xelevate pn acum, ar avea dreptul s figureze la galeria figuri-
br reprezentative ale BrAilei.
Activitatea i aportul pe care 1-a adus orwlui Brila i cauzei
nationale romne i celei specific brAilene trebue sd fie cu mult
mai mare i orice tire noud va putea confirma prerea noastr.
Trebuese scotocite ultimele amintiri rmase dela el In Brila i
-adunate ca s se poat reconstitui i mai bine figura acestui br-
bat, acolo unde el i-a imprtit cu generozitate entuziasmul i pu-
terea, puse direct In serviciul unei cauze frumoase.

Documente
1844, Mantle 17.

Eforia scoalelor face cunoscut Marii vornicii c profeso-:


rul I. Penescu drueste scoalei din Brila tipografia sa
impreund cu tot inventarul de care dispune.
Copie dupei adresa cinstitei eforii a fcoalelor at No. 311, anul 1844 3)
Martie 17.
Profesorul coalei dela Brila, dumnealui pitarul I. Penescu,
-face cunosul eforiei prin al sau raport dela 17 ale trecutului lanu-

1) Manual di economie casnicei sau datoriile morale .pi materiale ale


.staptniei de casei.
De I. Peneszu. profesor In seminarul Sfintei Mitropolii.
Cu voia cinstitei eforii a scoalelor.
Pentru invtAtura fetelor.
Bucuresti, in tipografia lui Anton Pann. 1846.
2) Istoria sfni. dupg Victor Durin, de loan Penescu, profesor la se-
minarul Sfintei Mitropolii.
Bucuresti, Tipografia Sfintei Mitropolil, 1852.
3) Cf. Arhivele Statului; Ministerul dp Interne, divizia Comunal.
Pach. 7, dos. 107/1344.

www.dacoromanica.ro
54 I. VARTOSU

arie, c drueste scoalei acelui oras, tipografia dumnisale, ca ori-


cInd se va inlesni acea scoald a o pune In lucrare, s aibd a la-
Intrebuinta in folosul ei.
Eforia cunoaste c aceastd f apt a domnului profesor meri-
teazd cu atIt mai mult multumire, cu ct acest dar, In aldturare
cu mijloacele d-sale este o jertfd Insemnatoare, i dintr'aceasta
eforia ia o dovadd mai mutt de zelul ce numitul profesor are pen-
tru Imbunttirea acelei scoale, al creia i dnsul, prin strddaniile
ce a pus de la a ei intemeere pand acurn, s'ar putea cu dreptut.
numra Intre fondatorii ei. Acest profesor p lngd ale sale Inda-
toriri, ce a indeplinit cu eczactitate la invttura copiilor, a con-
tribuit mult i cu Indemnul i struirea spre infiintarea zidirii, ce
astzi se afl cldit pentru scoal, cum si spre a ei Inzastrare-
cu fonduri din care &au adogat i Invttori si In limbele streine,
care stilt trebuincioase pentru comertul acelui oras.
Cu acest prilet eforia nu poate trece cu . tdcerea cd numitut
profesor, Indat dupd Infiintarea addogatelor catedre, s'a poftit a
purta deosebit sarcin eu Ingrijirea In cualitate de inspector si
asupra acelor clase de limbi strine, i spre mInglierea profesoru-
lui de acest adaos de Insrcinare, eforia pusese build nclejde In
drapta judecat a corpului mercantil din Braila, cd acest corp din
fondurile sale cu care a Inzestrat scoala acelui oras, va multumii
si p profesor de un adaos de vr'o cloud sute lei p kind la leafa
ce are dela casa scoalelor, dar pind astzi nu se vede chibzuitg
pentru profesor nici o asemenea mIngiere a ostenelilor sale.
LuInd Indrzneal a aduce aceasta la cunostinta cinstitei
mari vornicii, eforia ndjdueste c acel cinstit departament cu
Inalta sprijinire ce cl In deobste asezamnturilor de Invtturd
publicd, va cumpni i pozitia nuinitului profesor i II va reco-
manda, comitetului mercantil al Braileii spre a i s face vre o in-
curajare dupd Inteleptele msuri ce cinstitul departament va bine
voi a chibzui.
' Obiectele tipografiei ddruite stilt cele urmtoare :
- 160 oca sloie garme' i ticero, Ins :
50 oca italiene i franceze
100 oca romnesti
t teasc de 1emi cu toate trebuincioasele sale
6 Flori . <,
2 Vingalare
1 Masind de turnat valul
1 Val '
I Tabld de aram a teascului
3 Ferestre de fier .
4 $ezatitri 8`
Sifuri.
1 Cati cu deosebite linii de lemn ,

1 Pild, suldalte multe mruntise trebuincioase.


i
www.dacoromanica.ro
10AN PENESCU 55

Pentru aceste obiecte eforia este de prere ca cinstitul de-


partament s binevoiascd a porunci de a s da In Ingrijirea ma-
gistratului, care poate va afla cu vreme mijloace de a intrebuinta
aceasta cu vre un folos pentru scoala &MI6.
Iscdlit pentru mdularele eforiei, P. Poenaru
Intocmai orighinalului.

1844, Aprilie 26
If
Departamentul din lAuntru face cunoscut Eforiei coalelor
datoria pe care a contractat-o profesorul I. Penescu la.
infiintarea tipografiei sale.
La sprafca acestii cinstitii secsii sub Nr. 729, atingAtorul dd
dorinta dumnealui pitarului loan Penescu profesoru orasului Brili,
de a drui scoalei de acolo tipografia ce are inteacel oras. cu
cinste s rdspunde c precum dovedesc lucrdrile si hrtiile ce sd
pstreaz In dlele acelui departament, numitul profesor In anul
1839, p end au format aceast tipografie, neInlesnindu-se la In-
timpinarea cheltuelelor tiparului s'au imprurnutat din casa maghis-
tratului local cu 100 galbeni Imprtesti in soroc de un an, pu-
nndu-i In amanet spre asigurare Insusi acea tipografie, dar ne-
urmnd cu Intoarcerea banilor nici la soroc nici Intr'un adogat
curs de alti 3 ani, In care n'a Incetat maghistratul a-i scrie, gi
nermind maghistratului mijloc da Indstulare, pdeoparte din
averea datornicului i tad de alta din nedestoinicia amanetului
pentru a lui desvrsit proast stare, s'au vdzut silit a mijloci
care acest departament ca sa-i druiascd profesorul aceast tipo-
grafie ce cu a ei doband in sum de lei cinci mii, spre a nu mai
figura -In zadar Intre rmsiturile casei sale, modificnd mijlocirea
asupra recunpstintei ce ar fi pstrnd orasului pentru ostenelele
ce a jrtfit In folosul tineriMii prin prkiarea Invtturilor, care
supuind si aceSt departament la cunostinta Mriei Sale lui Vodd;
iar Inltimea s Incuviintand mijlocirea, s'au tutors Indat numi-
tului zdpisul 5gli de ImprumUtare, rmind prin urmare casa publicd
a Tirasultri Brila Intr.% pagubd destul de fnsemndtoare. -
IRmue dar acum 14 aceast cinstit secsie ca s judece
dac'd n uima porzisetor Irnprejurdri 1i mai poate Inchipui domnul
Peffescu c ar tipografie i ca tnerIt a fi luate in 1:lgare de
kam geerbas1 sl& tkpresiil iii .

7A I t !* y

No. 2207 April 26. - 1844.


r

www.dacoromanica.ro
Activitatea Portului i Docurilor Braila
in cursul anului 1929 fat:5 de activitatea
anului 1928 si precedentii
Dupd date culese dela CApitania Portului, Oficiul Vamal
si Administratia Docurilor
de ING. INSP. G-al PAUL DEIVIETRIAD
Glrectorul Docurllor Braila

I) Dezastrul economic din a doua parte a


anului 1928 din cauza recoltei deficitare, se
rsfrnge asupra activittei anului 1929.
Anul 1928 a folosit, In prima sa parte, valorificarea recoltei
de porumb din anul 1927, astfel cd se spera In oarecare Invio-
rare a exportului de cereale In tar. Optimismul era foarte mare,
(anul 1927 Inregistrase aproape 3 milioane tone export de cere-
ale), iar guvernul de pe atunci se preocupa cu mult interes de
valorificarea cerealelor noastre la export, prin Infiintarea clasifi-
cArei oficiale, chestiune att de discutat de la 1894 (cAnd a fost
desbtutd pentru prima oard Inteo conferintd la Societatea Poly-
technic din Bucuresti, de atre Inginerul I. I. C. Brtianu, viitorul
Mare Om de Stat al Romniei) pn la 1927. Contra unei opozi-
tiuni formidabile, att din partea adversarilor politici, ct si din
partea unora dintre adeptii si, Gnvernul liberal promulg, la 8 Mai
1928, legea pentru clasarea cerealelor, lege care cuprindea i o
serie de prescriptiuni, In legAturd cu depozitarea i Inmagazinarea
cerealelor ; Inca o chestiune de cea mai mare importantd pentru
o tar agricold ca Romnia, dar care totusi a fost neglijata de la
www.dacoromanica.ro
PORTUL BRAILA IN 1929 57

189D, and se aprobase, fra a se perfecta, Infiintarea unei re-


tele de magazii cu silozuri In Moldova, si rand azi. O misiune de
functionari specialisti i mari agricultori, a fost trimis In vara
anului 1928 In Canada si State le-Unite, pentru a culege la fata
locului elementele necesare, pentru reglementarea clasificarei of i-
ciale a cerealelor i organizarea retelelor de magazii cu silozuri
dupd sistemul american si al sindicatelor de producatori, adicd
Pool-urile" din Canada. Nimeni nu prevedea dezastrul recoltelor
de paloase i porumb ale anului 1928 ; efectul acestui dezastru a
fost resimtit mai ales de activitatea portului Braila.
Exportul de cereale din anul 1928 prin Braila s'a redus la
202.677 tone cereale indigene, adicd cam a cincea parte din acti-
vitatea mijlocie ante-belicd, una din cifrele cele mai mici Inregi-
strate vreodata la Bra
Cerealele staine (bulgaresti, sarbesti, etc.) se Inchee cu cifra
de 87.350 tone, atunci cand In anul 1926 se Incheiase cu 471.000
tone ; astfel cd avem i aci o reducere de o cincime n activitatea
portului Braila.
Cereale romanesti, cu taxele vamale prtite In alte porturi
pi transbordate la Braila, se reduc In anul 1928 la 81.212 tone,
atunci cand In anul 1927, aceleasi Incdrcri la slepuri, depsisera
cifra de 257.000 tone.
Importul vamal, care dela rsboi incoace nu a facut de cat
s scadd mereu, In cat Brdila nu mai reprezint decat 4% din
importul general al trei romanesti, atunci and reprezintase 20
procente la 1911, este singurul care nu a mai scazut In anul
1828, incheindu-se cu cifra de 52.000 tone ; aceast afacere a
portului Brila este atat de scdzuta, fat de activitatea ante-belic,
In cat nu mai avea de uncle s mai piardd.
Restul exportului vamal, deducand cerealele despre care am
vorbit deja, se inchee cu 91 mii tone, atunci and In 1927 atin-
sese aproape 107 mii tone. Leguminoasele exportate In 1928,
reprezint circa 10 mii tone, atunci cand la 1927 se cifrau la
22.623 tone, explicnd Inca scaderea exportului vamal din 1928 ;
celelalte articole : cheresteaua, fdinoasele, etc. se mentin la ace-
leasi cote ca si in 1927, fdinoasele continund a figura la export
cu cifre ridicule pentru Braila, care posedd cele mai mari si fru-
moase mori de mcinat din Romania.

www.dacoromanica.ro
58 INGINER P. DEMETRIAD

Incheind cele expuse cu privire la activitatea deficitard a


anului 1928 pentru portul Brila, constatm iarsi influenta pe
care o are productia agricol a trei asupra activittei acestui
port. Intre cei mai loviti au fost muncitorii manuali i arutasii
din portul Brila, care au solicitat ajutoare Primriei Orasului,.
mrind numrul someurilorc, fapt ce nu s'a mai Intmplat vre-o
data la Brila.
Recolta deficitar a porumbului din anul 1928, Inteo msur
In care nu a mai existat de multi ani In Romnia, a afectat in-
treaga activitate din primele 7 luni ale anului 1929, iar portul
Brila se prezint pustiu ptia la August 1929, cnd a Inceput st
soseasa primele cereale din recolta nou.
II) Miscarea general in portul Briila inclusiv Docurile,
duph statistica administrativi a Cpitniei Portului Braila.
Multumit amabilittei D-lui Cpilan de port, Alexandru Va-
silescu, am putut extrage urmtoarele cifre interesante din statis-
tica administrativ ce se tine actualmente In porturile noastre,
caracteriznd miscarea general a portului Brila pe anul 1929.
a) Migarea 'vase lor de navigafiune fluviald in portul Breii la
in until 1929. Numrul intrrilor de slepuri i alte vase fluviale,.
In portul Bri la, pe anul 1929, a fost In total de 5.063, atunci
and In anul 1928 sazuse Ong la 4.461 intrri. Suntem departe
de traficul ante-belic, care depsea la intrri de vase fluviale, ci-
fra de 6.611 corpuif, dar Ina i mai deparfe de activitate-a anului
1926, cnd rintrrile, gratie 'tranzitului de cereale strine (cereale
srbesti, etc.) Se itrcaser pn la 6.789. Din nou Se retriarb
tranzitul de ceteald StrAine, care a fost destul .de activ n 1929,.
depsind chiar pe acela 4tlin 1926 ; reducerea de mikare fluvialh
din 1929 NA de alti 'Atli, dibreste deci tranchliii Slab de ce-
rale itkligene, bare a Ibst influentt de recolt deficitarh din 1928.
De"alfel, itsele osit di Irickaturh, au Inrgistit iiinii 2.00$
intrrf n 12 9' faa'cre testd 4532 intrhri tn"1926.

' ' Statistlea itnid fi1ipafi nehichinatiiiicestor vase so-


site In Nit; '111 dourtrtiptii
title Sosite
TOME- cellaitt
: ,e,ir

119 cuqlepurile .
'

sositt2In 1929
Ceiace reprezint un haattigni ttal,
"`i
.
.
's"

796.835 tone
1205g
"'
\

sosit cu slepurile In anul 1929, de . . 922.593 tone


www.dacoromanica.ro
PORTUL BRAILA IN 1929 59

Comparativ cu dezastrosul an 1928, rezultatele sunt multu-


mitoare, intru cat In acel an, situatia se prezint redus la
jumatate :
Cerealele sosite in 1928 cu slepurile . 339.278 tone
Toate celelalte mrfuri sosite In 1928 . 133.587 v
Ceiace reprezint un Incarcamant total,
sosit cu gepurile, In anul 1928 . . . 472.855 tone
Totusi, suntem departe de activitatea anului 1926, cand In-
carcamantul vaselor fluviale sosite in portul Braila, atinsese enorma
cifr de 1.274.584 tone, gratie trificului fluvial de cereale roma-
nesti si de cereale straine In tranzit.
In ceiace priveste eVrile de vase fluviale din portul Brila,.
evidend Ca' cifra Inregistrata de 5.359 este mai mare ca totalul
esirilor In numerar de 4.432 In anul 1928. Vasele venite cu ce-
reale straine, reintorcandu-se in susul Dunarei, au mrit acest nu-
mar al esirilor. Totusi, se prezint o curiozitate, prin aceia ca in
anul 1926, cu un tranzit strain 4cie cereale sosite pe apa ceva mai
mic ca cel din 1929, esirile din portul Braila au atins totusi cifra
de 7.006 miscari. Evident ca miscarea de vase fluviale In portul
Braila nu este totdeauna proportionala cu traficul In tone, de
oarece In acest port se gsesc sediurile societatilor de navigatiune
particulre din Romania si bazele navale ale diferitilor armatori
particulari ; de aceia consideratiunile noastre trebuesc indreptate
numai asupra vaselor esite cu inceirceimnt.
In anul 1929 au esit din Portul Braila numai 323 slepuri in-
carcate si 2795 ilepuri deserte ; Incarcamantul respectiv a fost de
56.347 tone cereale plus 38.284 tone diverse alte mrfuri. Corn-
Paratisr cu anti 1927, nuniriii slepurilor esite cu Incarcatura a fost-
de 1430, crand 153.236 tone cereale si 54.217 tone alte mrfuri.
Cu alte cuvinte; In ikt s'an incarct apioap6 .de 3 ori mai multe
ceeaie la leOurf in patul prila, de cat In anul 1929 ; iat cal
si din acest punct de vedere avem regres.
" Cantitatea mic4 de are* oita din portpl Braila cu vase-
fluvial nPindk4 'Ciiacest mare port- nu mai influenfeazei asupra
defiii910 potiilui Salina' din punct de vedee , _
al traficulni de. ce-
.
real; cistfel cPM'racYipna in trecut.
Din aceleasi statistici ale Cdpitniej Portului relevant trisl
faptul mai pui Imbucurtor c in miscarea vaselor fluviale, pa-

www.dacoromanica.ro
60 INGINER P. DEMETRIAD

vilionul romnesc care Inregistrase 5.633 intrri In 1927, din to-


talul de 5.767 intrri, nu a mai Inregistrat In 1929 de ct 3.393
de intrri fat de totalul de 5.063. Concurenta pe Dunre a com-
paniilor strine si a pavilionului strin, este din ce In ce mai mare;
ocrotirea pavilionului nostru national se impune deci mai mult ca
ori and.
b) M4carea vaselor de navigafiune maritim in portul
Bull la pe anal 1929. Totalul vaselor maritime sosite In portul
Brila, In anul 1929, a fost de 458 de corpuri, atunci cnd In
anul 1928 sosirile sazuser pand la 274 corpuri vase. Aceast
cifrei din anul 1928 este una din cele mai slabe ale activitclfei
portului Bred la, Intru ct chiar ri anul de refacere de dup rz-
boi (1920) si nc numrul sosirilor fusese de 319 vase. Dintre
vasele sosite In anul 1929, numai 117 au venit Inarcate, adu-
and circa 52.891 tone diferite mrfuri, pe cnd In anul 1928 nu-
mrul vaselor Inarcate fusese de 105, aducnd circa 45.358 tone
diverse mrfuri. Afluenta vapoarelor deserte, destul de mare In
1929, and a atins cifra de 341, se datoreste Inararilor de ce-
reale ale bogatei recolte din acest an, att la noi ct i In trile
Dunrene. Activitatea acestui an (1929) se apropie de aceia a a-
nilor 1921 si 1926 dupa rsboi, dar si de a anului 1911, antebe-
lic, In ceiace priveste aglomeratia de vase maritime In port, pen-
tru campania de toamn a cereaielor. Cel mai mare numr de
vase maritime sosite zilnic pentru Inarari In anul 1929, a fost
de 49 vapoare in ziva de 19 Noembrie 1929. (In 1910 s'a In-
registrat cel mai mare numr de vase maritime sosite intr'o zi,
de 68 vapoare, dar de un tonaj mult inferior acelui din 1929).
Vapoarele esite din portul Braila In anul 1929, au carat un
Inarmnt de 1.162.919 tone cereale romnesti Si strine, acestea
din urm aduse cu slepurile, precum si 251.640 tone alte mrfuri ;
comparativ cu anul 1928 situatia este infloritoare, aci atunci s'au
Inarcat numai 320.659 tone cereale si 54.639 tone alte mrfuri
ceea ce ar face In total 375.293 de tone. Dar, cum am expus
deja, anul 1923 a fost unul din cele mai deficitare pentru portul
Brila. Atunci cnd anul 1929, reprezint ca Incrari In p.ort,
pentru vase maritime, o activitate similar aceleia din 1926, M-
ai-at-He la esire pentru anul 1928, au reprezentat cea mai slabd
activitate din ate au existat vre-o dat In acest port.

www.dacoromanica.ro
PORTUL BRAILA IN 1929 61

Se atrage atentiunea, c activitatea anului 1929 reprezentnd


un total de 1.414.559 tone cerale si alte mrfuri carate de va-
poarele maritime, Inca nu se apropie de totalul Insumnd 1.614.591
tone este cu vasele maritime in anul 1911, din perioada ante-be-
Ha, inceirceimnt provenind aproape in intregime din mrfuri si
cereale indigene, pe cnd In anul 1929, mai bine de 500 mii tone
este aportul cerealelor strine i transbordate In portul Braila (in
1911 acest aport fusese numai de 93.306 tone cereale).
lat dar c pentru a treia oarei, dupil activitatea anului
1925 i 1926 se constat di in portal Braila, sporul de trafic
este datorit meirfurilor strine operate "in tranzit ; astfel di din
punctul de vedere al traficului de cereale indigene, portal Brila
incei mai are mull de recucerit, petru ca s se aproprie de acti-
vitatea ante-belicei.

III. Comertul exterior al Romniei prin portul Braila


dup statistica Oficiului Vamal local
si aceia a Camerei de Comert.
Directiunea General a Statisticei din Ministerul de Finante
publica o voluminoasa lucrare i destul de complecta sub titlul
Comertul exterior al Romniei", dar publicarea se face cu mare
Intarizere i frd a se mai indica ceiace se facea antebelic, tra-
ficul fiecarei Vami, astfel cd nu se pot clesprinde partile revenind
Brailei. De aceia, am recurs la permisiunea D-lui Inspector Finan-
ciar I. Tudor, in crcomscriptia caruia intra Vama Braila, precum
si la D-1 Presedinte al Camerei de Comert, Mihail Panteli, pentru
a extrage diferitele date statistice, astfel ca sa putem prezinta ex-
portul si importul vama 1 al portului Braila.
1. Exportul vamal pe anal 1929.- Totalul exportului va-
mal pe anul 1929 ar Insuma 665.018 tone, cereale i alte
mrfuri, la care se adaoga numai 122 capete de vite. Fata de a-
nuI 1927, care alinsese cifra de 722.296 tone si de anul 1926,
cnd exportul a atins 787.483 tone, una din cele mai mari ale
perioadei post-belice, activitatea la export a anului 1929 Inca nu
depaseste de cat cu foarte putin mijlocia anilor post-belici. Daca
compardm Ins cu cifra de 294.091 tone, reprezintnd exportul
vamal pe anul 1928, rezultatele din 1929 sunt Imbucuratoare, mai
ales c Inregistrarile anuale ale exportului, ne corespunznd si
www.dacoromanica.ro
62 INGINER P. DEMETRIAD

campaniei agricole, se afecteazd ca export, In caz de recolt


-proast, anul imediat urmtor (din cauza porumbului, care In ma-
joritate se exporta numai In primvard urmnd anul de recolt).
Evident, cd un an dezastros ca 1928, a trebuit s afecteze activi-
tatea la export din prima parte a anului 1929, fcnd ca totalul
acestui an s se prezinte ca o bun mijlocie, In loc de a se pre-
2enta cu un spor. 1)
Deci Inca odatei trebuie s constatiim, c exportal vamal al portului
Braila este redus, chiar tn anii de recoil?, band, la junialate din ceiace era
ante-belic, reducdndu-se chiar i la un sfert pentru anii cu recolta de cereale
proasta. Deci portul Braila este un centru de cereale, care suferd in aniiproA,
tra'nd intr'o inactivitate deiunatoare, pentru a nu reveni, tn anii buni agricoli,
decal la o activitate miflocie, care cu greu poate compensa dezastrele ani-
Jar progi.
Din tota lul exportului pe 1929, cerealele ocup locul de
frunte cu 536.677 tone. Aceast cifr este departe de activittile
exportului de cereale din 1926 cu 708.748 tone i din 1921 cu
773.490 tone ; evident c lipsa de cereale pentru export rezultnd
din productia deficitar a anului 1928, trebuia s se resimt (anul
1928 figureazA la exportul de cereale cu numai 202.677 tone, cea
mai micd cifr atins vre-o dat In portul &lb) influentnd cota
exportului vamal de cereale In 1929.
Intre alte articole exportate, figureazA leguminoasele cu
18.854 tone ; finoasele cu 6.538 tone ; uleioasele cu 8.516 tone ;
cimentul cu 5.750 tone ; cheresteaua cu 58.948 tone ; (120.740
metri cubici) ; produsele petrolifere cu 15.304 tone, restul repre-
.zentnd, In anul 1929, articole i cifre mai pulin importante.
Dacal comparm Ins cu activitatea anului 1928, cnd legu-

NotA.- 1) Statisticile exportului nostru de cereale, fiind in functie de


anul agricol, ar trebui sA fie inregistrate dela 1 lulie la 30 Iunie ale anului
urmAtor, pentru ca activitatea sA fie mai bine reprezentatA. In trile agricole
si mari exportatoare ca in Canada. statisticile exportului in legAturA cu cerea-
lele, se ?Lichee cu anul de campanie agricolA, adicA pentru anul 1929 I 1930
putandu-se astfel pune In paralel productia agricolA cu rezultatul activitAtel
exportului de cereale. PanA la o reformA In acest sens, din par'ea organelor
de statisticA, trebuie sA ne multumim cu inregistrrile anuale, si sA constaUm
din nou, cA exportal din anul 1929 de abia depcimte jumeitate din exportal
wamal al portului Braila din anal 1911, export care s'a cifrat la 1.167.698 tone.
www.dacoromanica.ro
PORTUL BRAILA IN 1929 63

iminoasele au inregistrat numai 9.985 tone, fainoasele 5.710 tone,


uleioasele 3.694 tone, produsele petrolifere 11.122 tone, cheres-
teaua 58.060 tone (115.855 metri cubici), etc., trebue s constatam
din nou tristul rezultat c finoasele se mentin la o cot foarte
redus pentru un port ca Br(' ila, unde exist cele mai mari mori
din Wiz'. In schimb ns, un articol nou se prezint activ la ex-
port, i anume citnentul, care indica avntul industriei din Braila,
uncle se gsete una din cele mai moderne fabrici. Cum Ins ex-
portul cherestelei nu prezinta variatiuni, tonajul fiind cam acela ;
credem c dacd portul Braila ar avea legturile de cale ferata prin
Buzu-Nehoi4, cu padurile din Transilvania, activitatea exportului
sail de cherestea ar fi mult mai mare, iar stabilitatea acestui trafic
ar avea o inraurire bine-fcatoare asupra Brilei, ceiace nu este
cazul pentru exportul cerealelor, atat de capricios i de variabil,
{le la an la an.
Dacd la cifra de 536.677 tone din anul 1929, socotit numa .
dupa taxele la Vama Brailei, mai aclaugam 98.094 tone cereale
romaneti cu taxele vamale pltite In alte porturi, precum i
519.085 tone cereale straine (407 mii tone cereale sarbeVi, 85
mii tone cereale unguregi, 25 mii tone cereale bulgreti, etc.),
.ajungem la totalul de 1.153.856 tone cereale, atat indigene cat i
straine, care reprezinta totalul manipulrilor de cereale n portul
Braila.
Intru cat majoritatea tonajului de cereale venit In portul
Braila, se datorete transporturilor pe apa cu lepurile, se vede
c p antru prima oard armatorii de elevatoare plutitoare, care au
-trecut n ultimii doi ani printr'o grea criza, au putut s se refaca,
gratie mai ales tranzitului de cereale straine. Aceste operatiuni de
tranzit ale cerealelor strine trebuesc dar, incurajate de ciitre
autoritfile Statului n mizinile ciirora se gsesc porturile, pentru
ca comercianfii din Serbia si Bulgaria, s geiseascii o conveni-
ent de a opera in Braila, nelsiindu-se atrasi prin dirijarea
traficului spre susul Dunrei si de tranzitul prin Germania, pe
baza de tarife feroviare reduse. Faimosul canal de la Rin la
Duneire, azi in constructie, trebue s fie o permanent aducere
aminte pentru politica noastr economicei i pentru organele noas-
Ire administrative ca set nu impiedice prin meisuri vexatorii de
tontrol vamal, acest tranzit al cerealelor strine ; care pentru a
treia oarei, in perioada post-belic, foloseste portul Brila.
www.dacoromanica.ro
64 INGINER P. DEMETRIAD

2. Importul Vamal pe anu11929. Totalul importului Vamal prin


portul si Docurile Brila, ar Insuma dupd datele culese de la Ca-
mera de Comert cifra de 71.877 tone, atunci cnd In anul 1928,
acelasi import scAzuse la 52.628 tone. Rezultatul este imbucurd-
tor pentru situatia actuald i ne arat legdturile dintre activitatea
exportului si a importului dintr'un acela port traficul din and
1929 apropiindu-se de traficul tot asa de activ al anului 1926
(69.143 tone import), cnd exportul de cereale prin portul Brdila
se gsea n crestere. Cum ins suntem departe de cele 200 mii
tone mrfuri importate anual i mijlociu ante-belic, constatdm c
importul nu-si mai revine, si trebue cdutat altd cale pentru a a-
trage In acest port, cu instalatiuni moderne la Docuri, si "in stare
de a manipula peste 70 mii tone de meirfuri valoroase, traficul
de tranzit al rndrfurifor generale sub un nou regim, al Legei Zo-
nelor Libere. Traficul pe apd al cerealelor din portul Brila, s'a
ridicat la cote mari, gratie tranzitului strin, pe cnd magaziile eli
toate instalatiunile moderne ale Docurilor Incezesc, fdrd tranzit de
mrfuri strdine.
Intre principalele articole importate dupd datele vamale pu-
tern cita urratoarele :
Ferdrie diferit 1.163 tone Srma 2.715 tone
Tabld de tier 704 Sulfat de cupru 112
Coloniale 326 Pucioasa 20
Cdrbuni de pdmint 20.973 Unelte agricole 765 ,
Fosfat de calciu 6.200
Frnghii 177
Sulfat de fier 73
Fructe orientale 149
Orez 27.558
Masini i piese difer. L279 Vdpsele 492 ,
Otel diferit 140 Fonta 2.048
Tuburi si accesorii de Pirit sulfat de fier 3.960
sondaj 625 Zahdr 460
Tonajele la import sunt n descrestere la articolele de f era-
rie, coloniale, sulfat de fier, masini diferite, oteluri, sulfat de cu-
pru, pucioas si frnghii ; pe cnd la alte articole, curn este ore-
zul brut, se constat un mare spor, ca consecint a reactivrei fa-
bricilor locale de curdtit orezul, protejate de urcarea tarifului va-
mal ; tot astfel la fosfat de calciu, la pirite si sulfat de fier, la
www.dacoromanica.ro
PORTUL BRAILA IN 1929 65

fontA, unde tonajele importate reprezinta Indoitul activittei anilor


precedenti (in special a anului 1927).
La articolele de sondaj se constatei din nou mica cord de
import, fafei cu anul 1924 cad s'au adus 8.446 tone, pe ctind "in
1929 constatam numai 625 tone; ca o consecinfei a mentalitlei
muncitorilor dockeri, cari impun un supliment de 50 I, pentru
desceircarea tuburilor, sub pretext cei cste veiteimeitor catranul de
pe ele ; dar acest supliment nu exist la operafiunile similare din
portul Constanfa i unde s'au tras aceste particle cu tuburi de
sondaj. Iatei dar o micprare in activitatea importului la Brciila,
de care sunt vinovafi in prima linie muncitorii portului.
IV. Participarea Docurilor in comer-1W exterior al
portului Braila
Docurile formeaf o parte a portului Brila, constituind o
incinta" vamala inzestrat cu toate cele necesere pentru depozita-
rea i manipularea mrfurilor, cu numeroase macarale, cu maga-
zii, cu silozuri etc., pe and restul portului nu posed de at in-
tinse platforme deservite de linii ferate, de cheiuri sau pereuri
necesitnd schele sau paserele metalice deseivite de pontoane
pentru inarcarea vapoarelor, adica un sistem tot ap de rudi-
mentar ca i acum 50 de ani, i cum nu mai existei in nici o
Wei exportatoare de cereale. Magaziile vecine acestor platforme
destinate depoz tarei cerealelor sunt W instalatiuni de manipu-
lare, iar operatiunile se fac in mod arhaic i foarte costisitor, cu
concursul manual al hamalilor, iar transporturile de la vagoane la
vase sau la magazii, se fac Inca' cu crutele cu un cal, ca acum
o jumtate de secol. Fate" de aceastei stare inapoiat a portului,
care are aparenfa unui corp feirei brale, incinta Docurilor, dei
prea mica pentru activitatea unui port ca Bretila, este singura or-
ganizatei i instalatei conform condifiunilor moderne de exploa-
tare din marile porturi strine, adicei tin corp inzestrat cu toate
organele sale.
In Docuri se fac in general patru feluri de operaliuni mai
importante :
a) Export de cereale prin silozuri, transbord cu elevatoarele
plutitoare i ificarcari cu hamalii.
b) Export de scnduri i alte cherestele.
www.dacoromanica.ro
66 INGINER. P. DEMETRIAD

c) Import de mrfuri generale In magaziile i intrepozitele


Docurilor.
d) Import de cdrbuni, pirite, fosfate, etc.
Cantittile exportate sau importate la fie care din aceste ru-
brici, au figurat deja In statisticile precedente cu referire la an-
samblul portului Brdi la pe anul 1929, astfel c'd vor fi acuma pre-
zintate numai partial, pentru ceiace priveste Docurile.
1. Exportul de cereale in 1,929 prin Docuri. Silozurile Do-
curilor operand In general, orz, ovdz, seear i porumb, dispun
de o magazie cu silozuri grupnd 334 celule capabile de a inma-
gazina In mijlociu 2000 vagoane cereale (378.720 hectolitri capa-
citate), cu un debit mijlociu, att la inmagazinare cat si la predare,
de 900 tone pe zi.
In anul 1929, magazia cu silozuri a Docurilor a Inceput o
intens activitate tocmai la August, de oarece recolta deficitar a
porumbului i pioaselor din 1928, a influentat asupra primelor
sapte luni de functionare ale silozurilor. Afluenta din luna August
1929 a fost asa de mare, In cat magazia s'a umplut aproape corn-
plect, si cum cerealele nu erau cerute la Incdrcare In vapoare din
cauza sc'derei preturilor In strintate, blocarea silozurilor a de-
venit iminent. In cursul lunei Septembrie, aceastd paralizare s'a
si produs, iar Directiunea Genera l C. F. R. a luat msura, ca pe
de o parte s nu se mai dirijeze vagoane la Docuri, iar pentru
vagoanele Intarziate In operatiunile de descarcare la silozuri, sd se
apiice cele mai' severe penalitti, cari au apsat vre-o dat asu-
pra comerciantilor, folosind Docurile. Aplicarea acestor penalitfi,
fcidi un criterium judicios, ceici organele C. F. R. urmeireau nu-
mai fiscalitatea tri daana comerfului si indirect a Docurilor, a
fost cauza cei numeirul vagoanelor sosite in lunile urmettoare piin
la finele anului 1929, a fost din ce n ce mai redus, cu toatei
bogeifia anului agricol 1929. In aceste grele conditiuni, magazia
cu silozuri a Docurilor nu a manipulat de cat 71.444 tone cereale
din exportul Brilei, atunci cnd In anul 1927 se operase 170.283
tone cereale; deci silozurile Docurilor nu au Inarcat In 1929 de
Cat- de trei ori si jumdtate capacitatea de depozitare, adicA att
cat era necesar pentru acoperirea cheltuelilor.
Fat cu exportul vamal, Insumnd 537 mii tone cereale, par-
ticiparea Docurilor a fost de 13 0/0 numai, atunci and In 1927 f u-
sese de 30 Ve, iar ante-belic de 16 /0. lata dar cum msuri prea
www.dacoromanica.ro
PORTUL BRAILA TN 1929 61

restrictive i anti-comerciale, luate de Directiunea Genera l C. F. R.


contra Docurilor, au avut ca rezultat micprarea activitfel
silozurilor, sub aceia ce era chiar Mainte de reizboi,
Msurile luate de organele C. F. R. nu au folosit cel putin
portului propriu zis, unde lucrau hamalii si crutasii, de oarece pe
platformele si pe liniile portului, nu s'au putut manipula mai malt
ca 169.450 tone cereale, atunci cnd inainte de rzboi i Inteun
an tot asa de productiv ca 1929 se manipulau ate 600 mii tone
cereale (exemplu anul 1909, care nu a fost din cele mai produc-
tive). Diferenta enorm dintre munca cu bratele i cu arutele In
port, fat de manipulatia mecanicA a silozurilor, care fusese In
bund parte eliminat prin penalittile aplicate de organele C. F. R.,
au deviat curentul de cereale transportate pe cale feroviar, de la
Brila la Constanta, unde s'a resimtit imediat necesitatea Inarmd-
rei celui de al treilea siloz. Or, aceasta necesitate nu rezultase
din bogatul export de cereale al anilor 1910/1911, i s'a produs
intr'un art mijlociu agricol ca 1929.
Dacd comparm traficul silozurilor din Docuri numai cu tona-
jul de cereale manipulat cu bratele, excluznd traficul elevatoare-
lor, ar rezulta procentul de 29 0/ atunci cnd dela rzboi incoace
operatiunile se Imprteau pe din dott cu hamalii.
Reducerea cotel feroviare de cereale manipulate 'in portal 41
Docurile Brila, demonstra di nu prin asuprirea exploatrei ma-
gaziilor cu silozuri din Docuri se va putea atrage comerful de
cereale spre Bri la, ci prin creiarea de noi $i perfectionate insta-
latiuni de silozuri moderne, cari s prezinte toate avantajele unei
manipulafiuni eftine pentru comerful de cereale si se" fie inzes-
trate cu mijloace de receptiune ale vagoanelor cu cereale, astfel
ca Directiunea Generale" C. F. R. s nu mai invoce motivele de
intrzieri ale vagoanelor. Nu se putea pretinde in anul 1888,
ceind s'au conceput Docurile de care Direcfiunea Genera l C.
F. R., ca silozurile s aibei perfectionrile elevatoarelor din A--
me rica, unde vagonul este imediat descrcat i eliberat, chiar Ma-
inte ca marfa s fie tnsilozat, receptia fcndu-se in n4te re-
zervoare metalice sub liniile de garaj ale magaziilor cu silozuri.
Activitatea unui port din punctul de vedere al cerealelor este
strns legate" de desvoltarea instalatiunilor mecanice, probe" aflu-
xul de vagoane cu cereale in toamna anului 1929 la Constanfa
www.dacoromanica.ro
68 INGINER P. DE METRIAD

pi intr'o proportie mai mare ca la cel mai bogat an agricol din


perioda ante-belicei.
Elevatoarele plutitoare ale Docurilor In numar de 5 aparate
au deservit pe cat au putut mai bine transbordurile din lepurile
cu cerealele indigene i straine la vapoarele acostate In incinta
Docurilor, operand 77 mii tone In cursul anului 1929, atunci cnd
tonajul total sosit cu lepurile la Braila pentru export i tranzit, ar
Insuma circa 930 mii tone. Procentual, cele 5 aparate ale Docu-
rilor au operat 8,3 0/0 din totalul transbordurilor, restul revenind
celor peste 30 aparate apartinnd la diferiti armatori particulari.
Compaiativ cu traficul din anul 1927, operatiunile elevatoa-
relor plutitoare ale Docurilor ar prezinta o scadere de circa 250/n,
lucru explicabil daca consideram c intre armatorii de elevatoare
particulare ale portului se gasesc i cate-va casse mari de export,
cari monopolizeaz oparatiunile de transbord numai In folosul lor,
precum i companiile da navigatiune straine, cari i-au procurat
elevatoare proprii pentru manipularea Incarcamantului ce aduc.
Accidental s'au mai fc.ut In Docuri mici complectri de par-
tide de cereale, folosindu-se hamalii, Intru cat cerealele se aduceau
din portul propriu zis. Cantitatea operat astfel a fost de circa
70 mii tone, ceiace ar reprezinta peste 2/5 din operatiunile similare
fcute In restul portului, de aceia5i hamali i carutai.
. 2. Exportul de cherestea la Docuri in 1929. Depozitele de
cherestea din Docuri au exportat In cursul anului 1929 o cantitate
de 40.667 tone lemnarie, cebce raportat la exportul intregului port
ar reprezinta 73 0/, , adica o proportie similara aceleia din 1927,
and la 61.681 tone export total al portului, Docurile au partici-
pat cu 42.300 tone cherestea.
3. Importul de mrfuri generale in 1929 la Docuri. Maga-
ziile de tranzit i intrepozit din Docuri au primit diverse mrfuri,
ca ferrie, otel, maini, motoare, tuburi i accesorii de sondaj,
coloniale, pucioas, hrtie, etc., Insumnd o cantitate de 13.172
tone, atunci cnd In anul 1927 au sosit peste 16 mii tone, iar In
1926, peste 20 mii tone.
Sceiderea la import continuel din an in an i este enormei
dacei facem cornparafia cu epoca ante-belicei, cnd in anul 1912
s'au importat peste 64 mii tone meirfuri valoroase, pentru a fi
depozitate numai in magaziile i intrepozitele Docurilor, afarei
www.dacoromanica.ro
PORTUL BRAILA TN 1929 69

de peste 100.000 tone depuse in slepuri si magaziile particulare


din port.
Para lel, magaziile vapoarelor postale ale marilor companii
straine (Fraissinet, Sitmar, Lloyd) din incinta Docurilor, au operat
o cantitate totala de 2252 tone mrfuri generale.
Pe platformele Docurilor, Inchiriate la depozitari pentru ar-
buni, fosfate, pirite, etc., Inca s'au operat urmtoarele cantitti
Carbuni 20 973 tone
Pirite 3 960
Fosfate 3 100 ,
Font brut, etc. . . 2.048
Total 30.081 tone
L...1111MMIIIIMI=11ZIMMEIMMISMMON

In ansamblu, importul din incinta Docurilor s'ar urca la to-


talul de 45.505 tone, fat de importul total vamal, care a Insumat
71.877 tone, dupd cum am vazut mai sus.
Cu alie cuvinte, numai 63 01 din traficul de import al
Brilei s'a fcut prin incinta Docurilor; operafiunile manipu-
(ardor de ccirbuni si pirite, fosfate, fit-10, au revenit complect
Docurilor.
V) Veniturile portului si Docurilor Braila In anul 1929
Taxele de cheiaj pentru vasele operand afar din incinta
Docurilor au produs . . . . Lei 2.533.541
Taxele de 1/20/0 la import si export, Inca-
sate in folosul porturilor fluviale, au produs 22.626.687
Taxele vamale In folosul ministerului de Fi-
nante au produs In total . . .. 233S66.533
Veniturile Docurilor, din chirii pentru plat-
forme, taxe de cheiaj, magazinaje i manipulatiuni
de mrfuri, magazinaje i manipulatiuni de cereale,
taxe de iernare si de folosirea liniilor ferate si a
soselelor din Docuri, taxele elevatoarelor plutitoare
etc. au Insumat, pe baza Incasrilor efective din
1929, de oarece In cursul primului semestru din
1930 Inca se mai continua cu Incasarile pentru
1929, suma de . . . . , 23.924.163
Dinteo rapid comparatie cu veniturile anului 1927, se vede
www.dacoromanica.ro
70 INGINER P. DEMETRIAD

ca nuniai taxele de cheiaj si de 1/2% pentru operatiunile din afara


incintei Docurilor, se prezint In 1929 cu un mic spor. Taxele
vamale ins, care reprezintau mai mult ca 500 milioane In 1927,
nu mai reprezint In 1929 de cat jumatate ; efectul reducerei ta-
xelor de export la cereale s'a resimtit deci asupra Incasarilor
Statului, tot astfel ca 1 i reducerea importului de mrfuri valoroase
la Docuri.
Veniturile Docurilor Braila au Jost "inset' cuvre-o 10 mi-
lioane mai mici ca acelea din 1927; lucru explicabil, nu att din
cauza reducerei importului, cat mai ales din cauza gonirei trafi-
cului dela silozuri, ca urmare a masurilor prea severe luate de
nitre organele C. F. R. Totusi, comprimandu-se .chelluelile de
exploatare, s'a realizat un excedent de peste 7.430.000 lei.
VI) Aprecieri finale Tn legatur cu traficul anului 1929
Traficul anului 1929 In portul Braila, se prezinta tot cu
aceleasi reduceri sau scaderi constatate i In anii trecuti. Aparenta
de inviorare In ceieace priveste cerealele, se datoreste numai
tranzitului de cereale din Jugo-Slavia, Bulgaria, Ungaria, etc., In-
sumand peste 500 mii tone, adica aceluiasi fenomen accidental,
care s'a produs i In anul 1926, dar care este de un efect tre-
ctor. Portul Braila nu si-a recstigat Inca locul pe care l'a avut
oclinioara In comertul de cereale al trei noastre.
Declinul importului nu mai este ceva surprinztor, Intru cat
se produce si la Galati, centrul general al importului Romaniei.
Atat portul Braila, cat i portul Galati, nu au putut atrage clien-
tela din nouile teritorii alipite, care continua a se servi de alte
puncte de frontier pentru introducerea In tara a mrfurilor de
care au nevoie.
Ante-belic, portul Braila participa cu cel putin 14 procente
la importul general al trei, pe cand acuma nu mai participa nici
macar cu 4 procente. Magaziile i intrepozitele din Docuri, In su-
prafata de peste 9000 metri patrati i numeroasele aparate de
manutentiune (macarale) nu sunt complect folosite cu traficul de
azi'de circa 15.000 tone mrfuri generale, trafic care intereseaza
acele magazii i intrepozite. Iluzia anilor 1920 si 1921, and im-
portul magaziilor din Docuri depsise. 66.000 tone, reprezintand
11 0/0 din importul general al Tarei Romanesti, a fost repede spul-
www.dacoromanica.ro
PORTUL BRAILA IN 1929 71

berat. Ultimile investitiuni fcute la Docuri, ca macarale si ma-


gazii, reprezintnd peste 15.000 lire sterline, investitii provocate
de activitatea din 1921, nu mai sunt rentabile, fat de veniturile
unui import att de scazut, ca cel de azi.
Neputndu-se influenta direct asupra activrei importului td-
rei In folosul magaziilor Docurilor Brila, s'ar putea insa actiona
indirect prin aplicarea regimului de Zon Liber la Intreaga in-
cint a Docurilor, idee preconizata de Camera de Comert din
Galati si Imbrtisat de Camera de Comert din Brila. Dup cum
tranzitul cerealelor strine a Inviorat portul Braila, fata de acti-
vitatea cerealist din perioad ante-belia, tot asa numai tranzitul
de mrfuri general, sub regimul Legei Zonei Libere, va aduce In
Docuri i deci asupra portului Brila, revrsarea unor venituri ne-
cunoscute ptia" acuma si care sa compenseze alte goluri. lat dar
ceiace ar fi de fcut pentru activarea importului.
Trecnd acum la chestiunea exportului de cerea le, am ara-
tat mai sus cd traficul intens din toamna anului 1929, este de--
parte totusi de a se asemna cu traficul, chiar al unui an mijlo-
ciu ante-belic, ca 1909. In portul Braila nu au sosit cleat 17 mii
vagoane (de 10 tone) cu cereale In campania anului 1929, pe
cnd ante-belic soseau cel putin 60 mii vagoane, chiar Inteun an
mijlociu, pentru a depsi cifra de 97 mii vagoane Inteun an cu
o bogat productie agricol. Regresul este explicabil, de oarece
portul Braila prezinta cea mai scumpa manipulare pentru cereale,
fiincica foloseste Inca manipularea cu hamalii i carutele. Ocolirea
portului Braila de cAtre partidele de cereale aduse pe cale fero-
viar s'a constatat vdit Inca' de la 1927, cnd exportul general
al Prei Romnesti s'a apropiat de mijlocia cotelor ante-belice, a-
tingnd aproape 3 milioane tone, fr ca portul Brila s se fi
resimtit de acea activitate. Atunci cnd se vor publica cifrele ex-
portului general de cereale al Romniei, pe anul 1929, se va ve-
dea ca si In anul trecut, procentul revenind portului Brila nu
mai este nici jumtate din ceiace era In trecut. Ceeace a adus o
inviorare, a fost tranzitul de cereale straine, care Ins nu pro-
duce cstig decal hamalilor i. muncitorilor de elevatoarei precum
si armatorilor de asemenea aparate ; propriu zis, comertul brai-
lean nu a -realizat In anul 1929 beneficii de pe urma acestui tran-
zit ; aceste cereale sunt vandute sau tratate la origin& fard con-
cursul oamenilor locali ai comertului brilean.
www.dacoromanica.ro
72 INGINER P. DFMETR1AD

Silozurile Docurilor Braila, prea mici pentru a aduce un mai


mare folos comertului de cereale din Braila (silozurile Docurilor
Braila nu pot manipula zilnic mai mult ca 76 vagoane cereale pe
roate, atunci cnd din interiorul trei s'ar putea dirija spre acest
port si 300 de vagoane pe zi), au fost Inca scoase din activitatea
generala, prin masurile restrictive luate de catre Directiunea Ge-
nerala C. F. R., adic aceiasi institutie, care acum 40 de ani a
conceput silozurile din Braila att de mici i cu instalatiuni care
nu pot debarasa vagoanele de cereale In tertnen de 6 ore, cum
se cere in general de catre raglementele C F. R. Pena Ratite apli-
cate vagoanelor intrziate la Docuri s'au generalizat, aplicnclu-se
la toate vagoanele sosite pentru silozuri. Comerciantii sunt deru-
tati, de oarece dupa descarcarea vagoanelor organele C. F. R.
le mai pretind sute de lei, rezultnd din penalele aplicate cu a-
tla severitate. Dar vina este numai a instalatiilor silozurilor, con-
struite pe baze prea mici si, acum, invechite. Toate acestea ex-
plied de ce participarea silozurilor, numai cu o receptie de 6764
vagoane a 10 tone la traficul de cereale al portului Braila, a fost
att de mica, neincarcndu-se de ct de 3 ori capacitatea, atunci
cnd ar fi trebuit s se manipuleze de 8 ori, adica asa cum s'au
petrecut lucrurile in anul 1927.
Avem dar, In portul Braila, pe de o parte magazii si
cari pot manipula i depozita multe vagoane de cereale (700 pe
zi), dar cu cheltueli enorme i cari depasesc 20 I, din valoarea
cerealelor, in loc de 2 le, ct ar fi normal ; iar, pe de altd parte,
avem instalatiuni de silozuri prea mici pentru un centru de ce-
reale ca Braila, si in plus aceste silozuri sunt construite astfel ca
necesita un concurs protector al Directiunei Generale C. F. R.,
ceiace le-a fost refuzat pentru campania din 1929.
Ca Braila este Inca un centru pentru manipularea cereale-
lor, o dovedeste cu prisosinta tranzitul de cereale straine, care
pentru a treia oar revine In acest port, In perioda de dup raz-
boi ; probabil ea' strinii gsesc o convenient mai bung, de
ct in expedierile In susul Dunrei sau in tranzitul cu vagoanele
de cale ferata prin Germania. Initiativa privata a satisfcut trans-
bordurile de cereale, inerente acelui tranzit strain, Credem c a-
cest tranzit va mai re veni, iar armatorii de elevatoare plutitoare
precum i muncitorii ajutatori, vor face bune afaced. Paralel ins,
nimeni nu a luat in man4 gu energie i fr prtinire, remedierea
www.dacoromanica.ro
PORTUL BRAILA iN 1929 73

cauzelor pentru care transporturile feroviare de cereale indigene


ocolesc acest port; ne mai atingani, inteun an bun agricol, de
cat o cot reprezintand un sfert din ceiace revenea unui an cu
productie mijlocie din periodd ante-belied.
Punerea In exploatare la 1891 a silozurilor de la Docurile
din Brila a intampinat opunerea comerciantilor de cereale, in le-
gAturi de rudenie sau alte afaceri cu proprietarii invechitelor ma-
gazii de cereale. Aceast opunere a continuat de atunci i pand
azi sd se manifeste prin feI de f el de critici. In perioada de dup
rzboi s'au adugat Inca' revendicdrile sindicatelor muncitoresti,
sub motiv cd silozurile din Docuri ii lipsese de rnunca pe care
ar face-o, descrcand o parte din vagoane, atunci and sosifte
sunt mai reduse. In fine, acurn in anul 1929 se aldturd la aceia
cari vdd cu ochi rj functionarea silozurilor, si A dministratia Ci-
lor Ferate, sub motiv ea' i se intarziaz vagoanele destinate si-
lozurilor, hotrnd a aplica penalitdti enorme, care deruteazd pe
ori ce folositor al silozurilor. Nu exist persoand competinte si
impartial, care sd nu-si dea seama, c silozurile Docurilor reprezint
manutentiunea mecanicd e[tin i rapid, deci reprezintd progre-
. sul. In adevdr, portul Constanta cu o capacitate de maripulare de
3 ori mai puternicd ca la silozurile din Brdila, a lucrat totusi in
anul 1929 de 4 ori mai mult, primind 29.964 vagoane a 10 tone,
a tunci cand portul Braila, prin hamali i cdrutasi, a operat numai
17 mii vagoane, iar Docurile 7145 vagoane, socotite tot a cate
10 tone. Acest lucru denot c portul Constanta, cu instalatiuni
superioare acelora din Braila, a atras un trafic de cereale, pe
cale feroviar, cu mult mai mare ca portul Brdiia, unde munca
mecanicd manuald cautd sd predomine in detrimentul progresului.
Pentru asigurarea traficului intens i feroviar al Constantei, s'a si
luat mdsuri de punerea in functiune a celei de a treia magazie cu
silozuri, astfel *Mat capacitatea de manipulare In port va fi sporita
cu 50 0/0.
Toate cele expuse mai sus denot cd un centru comercial
de cereale nu poate tri cu mijloacele rudimentare i totdeodatd
scumpe de manipulare, pe care le oferd portul Braila, pentru trans-
porturile feroviare. Se impune ca initiativa privatd sd secondeze
eforturile Camerei de Comert locale, in solutionarea construirei si
in portul Beal la, a unei grupe de silozuri in capacitate de eel pu-
tin 6 mii vagoane cereale i capabile de a manipula zilnic, atat
www.dacoromanica.ro
74 INGINER P. DEMETRIAD

la primire cAt si la predare, cel putin 300 vagoane. Exploatarea


acestor noi ilozuri, facandu-se pe baze comerciale, nimic nu im-
piedeca pe comercianti i alte organizatiuni ale orasului i portu-
lui Braila, de a particip In larg masur, alaturi de Stat, care va
aduce ca aport platformele cheiurilor i liniile sale ferate. Numai
astfel, portul Braila i cu orasul sau vor ajunge la Inflorirea din
trecut, atunci cnd jumatate din exportul de cereale al trei se
facea pe aci, iar majoritatea expedierilor o form'au partidele de
cereale sosite pe cale ferata.

Braila, 6 Februarie 1930.

www.dacoromanica.ro
Problemele muncitorimii brilene
de N. N. MATHEESCU

Orasul Brdila cunoaste Ina existenta celor cloud categorii


sociale de proletariat : semi-proletariatul-muncitorimea din port-
i proletariatul industrial, muncitorimea din fabrici i uzine. Nu-
mdrul proletarilor, n orasul Brdila, se cifreazd la cdteva mii i
cred c el poate atinge chiar zece mii. Un contingent respectabil
deci, o clasd sociald foarte importantd. Mai inainte de toate insd,
cloud' precizri. Prin clas social Intelegem o categorie de indi-
vizi, cari au un rol precis In organizarea si consumarea procesu-
lui de productie economicd. Nu poate fi vorba astfel de o clasd
a intelectualilor, pentrucd intelectualii nu aduc nici un aport de
crestere sau de manifestare procesului economic. In schimb, se
poate vorbi cu dreptate de clasa capitalist, a rentierilor, cari in-
tervin In viata economicd prin forta atotputernical a banului ; de
clasa proletarilor, cari contribuiesc cu forta bratelor lor ; si In fine
de clasa micei burghezii, de clasa de mipoc, trind din schimbul
bunurilor si din servicii auxiliare politice, fcute societtii. Prin
proletar se intelege, n genere, acel care nu are alt mijloc de e-
xistentd, dect intrebuintarea puterii sale de muncd. Proletar real
este, asa dar, lipSitul de proprietate. Ceeace n'ar fi cazul cu mun-
citorhnea din porturi, care cuprinde foarte multi agricultori - re-
cent improprietdriti - dar socotiti semi-proletari, n pragul unui
proces de completd proletarizare, fie prin pulverizarea pmnturilor
cari le au, fie prin mestesugit deposedare.
Ce probleme se pun, se pot pune, acestei clase respecta-
bile, ca numdr i ca putere ? Ce solutiuni se pot da ? lath ilitre-
bri, cari pot face obiectul unor studii obiective, serioase, in deo-
www.dacoromanica.ro
76 N. N. MATHEESCU

sebi pentru iubitorii de cercetAri sociale. E ceeace vrem si noi s


facem, *In aceste cateva pagini, clduzifi de grija de a pune -
just - hitr'un cadru potrivit, o sumei de probleme, cu caracter de
acutei actualitate.
Ceeace ne intereseazd In primul rnd este o problemA de
organicism social. Este vorba despre organizarea, despre posibili-
tfile i perspectivele de organizare ale muncitorimii brilene.
* * *
Mgrit In intindere geografia, multiplicatA In bog* econo-
mice, Romnia Mare a Incetat de a mai fi un stat eminamente a-
gricol i, odat cu pulverizarea marei proprietli, a intrat, larg,
pe drumul industrialismului capitalist.
Nu vom intra n interesante controverse sociologice asupra
acestui rapid proces de metamorfozA sociard. In treacat, amintim
c sociologii sunt de acord asupra tempo-lui su accelerat. Chiar
datele statistice ne demonstreaza c trecerea dela agrarianism la
industrialism a statelor Inapoiate se face, nu lent, ci repede, n
ritmul vietei moderne. In anii 1881-1885 populatia indUstriald a
Americei de Nord se numra la 5 908.000 ; In perioada 1915-1921
aceast cifr crete la 17.030.000 ; In 1881-1885 Intlnim 498
greve cu 124.005 participanti ; iar In 1915-1921, 3043 greve cu
1.819.945 greviti (Rudolph Owiva Le mouvement grviste des
ouvriers amricaines pendant le priode de 1881 A. 1921". Revue
de l' Internationale Syndicate rouge, No. 41-1924).
Pentru a ne da seama mai bine de crqterea caracteristica
industriald a trii noastre n'avem deck s compara'm aceste 2 ta-
blouri, suficient de edificatoare i concludente :

CATEGORII intreprincled LucrAtori

Industria mare . . . . 625 39.121


,, extractiv. . . 235 6.333

-- ,, mica i mijlocie
Industrii speciale mici .
In total . .
.
.

.
54.405
6.923
62.188
50.626
10.930
107.010

Aceste date statistice au fost strnse i publicate de An-


cheta industrial" din 1931-1902 ; i publicate In articolul Socia-
www.dacoromanica.ro
PROBLEMELE MUNCITORIMII BRAILENE 77

lismul In Romnia" de Ion Sion. (Revista Viitorul Social" No. 1-1907).


Aceasta era In genere situatiunea Romniei Mici, Inainte de rz-
boi. Ancheta industrial din 1924, fcut de ctre Directiunea E-
nergiei din Ministerul de Industrie i publicat i in gazeta Argus"
din 3 Iulie 1925, ne prezint urmatoarea situatiune :

Categorii de No. Fula moll'. Guild Meg Val. oroduclioi


DEMON
intreprinderi famillaor R. P. Let au' LaI

Ind. metalurgiei 470 69.884 103.983.000 3.884.000.000 37.627


,, lemnului 729 60.424 104.235.000 4.208.275.000 51.556
. al im entar6. 621 90.462 173.462.700 8,846.794.000 23.652
. textilA 207 20.677 95.916.000 3.307.178.000 18.870
. ceramia 237 45.000 97.000.000 1.810.461.000 23.490

n
arte grafice
plelAriei
146
237
16.505
11.672
- -- 420.000.000
30.853.000 2.359.268.000
4.863
8.867
. chimica 354 74.438 112.724.000 6.963.004.000 13.565
Total 3.001 389.052 721.013.700 31798.980.000 182.500

Acest tablou se refer la marea industrie. Comparatia intre


starea dinainte de rSzboi i cea dup, ne edified deplin asupra
creterii industrialismului in tara noastra. Cele 625 intreprinderi
mari, pe cari ni le indic Ancheta industrial din 1902" aveau
investite un capital de 231.640.400 lei, pe ct vreme capitalul
investit In cele 3201 intreprinderi mari, pe cari le gsim dup
rzboi, se ridic la 721.073.700 lei aur ! Numrul lucrtorilor in-
dustriali e mai mare dect cel prevzut In Ancheta Ministerului,
dup datele statistice publicate de ctre Buletinul de Informa-
tiuni" al Internationalei Sindicale din Amsterdam, el se tidied
la 274.842 !
Din toate punctele de vedere deci, i ca fort motric i in
ce privete capitalul investit, i In privinta valorii productiei i In
privinta numrului de lucratori, desvoltarea rapid a industrialis-
mului romn este un lucru clar.
Din marele numr de lucrtori indicati, Ins4i Statistica' In-
ternation alei Sindicale - inspirat fire5te de sferele conductoare
ale sindicatelor din tar mrturisqte c abia 42.022 sunt orga-
nizati in asociatiuni profesionale, 33.362 afiliati Internationalei din
Amsterdam i 8.660, cu tendinte comuniste.
Care e situatiunea muncitorimii porturi? Ca numr,
aceast muncitorime e In descretere. Lucrul are o explicatie
www.dacoromanica.ro
78 - N. N. MATHEESCU

simpl. Cauza este pulverizarea marei proprietti, care a sczut


cu foarte mult exportul nostru de cereale i deci a slAbit cu mult
amplasamentul bra telor de muria. De unde, hi Braila, se putea
Intlni, pail la 10.000 de muncitori de port inainte de rzboi,
acuma - numrul lor se ridicii abia la 3000. Socotind si porturile
basarabene - deci descresterea in raport cu situatiunea ante-belied
e si mai vizibild. Tab lout Internationalei Sindicale din Amsterdam
inidicd numdrul lucrdtorilor ocupati In porturi la 8000 a bi a I
Cum se vede din ce in ce, localizm problema. In portul
13rdila se afld 3000 lucrtori cu bratele. Ne lipsesc date edifica-
toare asupra muncitorilor industriali din oras ; In orice caz, nurnd-
tul lor, a celor ocupati In marea industrie, nu poate trece peste
2000, avnd ri vedere fa ptul cd, In orasul nostru, intreprinderi
industriale mari nu s'au creiat - ba unele din le s'au distrus
chiar, de cdtre rusi, fu timpul rzboiului, iar Santierul Franco-
Romn nu cuprinde mai mult dect 500 de lucrtori calificafi.
De sigur, c un numr mare de proletari se gsesc In mica in-
dustrie, la micile Intreprinderi ; numrul lor poate atinge cifra de
5000. Aa dup cum am afirmat la Inceputul articolului, preSu-
pun nurnrul proletarilor si semi-proletarilor brdileni la 10.000. Ne
lipsesc date precise, pentru cd nu avem un birou, un oficiu pen-
tru asa ceva, pentru c nimeni nu e in acest oras, care - avnd
mijloace bnesti - sd aibd si iubirea de stiintele sociale si s se
ocupe cu adunarea si intocmirea unor date statistice ct mai pre-
cise. Ne propunem s Inceram noi aceast muncd, ca indeplinirea
unei datorii pioase de recunostint fat de orasul, In care ne-arn
nscut si am crescut.
Ca organizare, muncitorimea brilean st tot atta de prost
ca si muncitorimea din restul trei, cu o ward superioritate In
ceeace priveste muncitorimea din port.
Organizarea In asociatiuni profesiunale dateazd de prin 1903.
In 1912 muncitorimea din porturi-nemilos exploatat de Mafi-
a sustinut o impundtoare grevd, condus fiind de Panait Istrati.
Insufletitorii organizatiunii In profesionale, In aceast
sindicate
epoca erau Panait Istrati, Stefan Gheorghiu si Stefan Gligorie.
Ca ideologie, In aceste Inceputuri de organizare, gsim un curent
anarhist si un curent de sindicalism economic apolitic, analog
sindicalismului sorelian din Franta.
www.dacoromanica.ro
PROBLEMELE MUNCITORIMII BRAILENE 7g

Dup rsboi, la fel ca n restul rii, asociatiunile profesio-


nale iau un avnt neobisnuit. Sindicatele brilene numkau cteva
mii de membrii i aveau averi respectabile. Ideologic, miscarea era
sub influenta doctrinei socialismului jacobin a lui Lenin. Neafiliat
oficial Moscovei, Ins simpatiznd cu miscarea bolsevic, sindica-
tele brAilene sufer i ele sciziunea provocat prin memorabilul
Congres dela Cluj, prediminat de curentul pacifist si colaboratio-
nist al social-democratilor. Acest congres sindical a afiliat sindi-
catele Internationalei dela Amsterdam.
Greva general, sciziunea i abuzul de autoritate al puterii
executive, au slbit din ce In ce organizatiunile profesionale.
La fel-ca si In restul Orii-sindicatele brAilene decad. Miscarea
sindical din industrie se desfiinteazA complect. Miscarea din port
lncezeste pri la 1922-1923, cnd, pe baza legii lui Trancu-
Iai i ulterior pe baza legii Mrzescu, asupra persoanelor juridice,
incep s se intocmiasc sindicate, asociatiuni profesionale strict
economice, frd nici un tel politic, propunndu-si numai sustinerea
energicA a intereselor economice de clash ale proletariatului
din porturi. Incetul cu Incetul, aceste asociatinni se Intaresc, ca-
pt putere, ajung s Inglobeze Intreaga muncitorime din port
- pn la 3500 membri - se instaleazei In local propriu, destul
de somptuos, organizeazii o admirabilci asistent medicalei, chiar
un timid nceput de activitate cultural ; mai principal 'Ins& ele
realizeazd concrete deziderate economice impun contracte colec-
tive de mince'', cuceresc preturi de munch compatibile cu scumpetea
vietii, dobandesc chiar distribuirea muncii prin sindicate In baza
principiului rotatiei egalitar. In epoca post-belich, printre condu-
catorii sindicatului brllean numim pe Stoica Mihalcea, Ion Voinea
$i Ion Dumitrescu-Beitriinu.
Aceast miscare pare a fi In eclips pronuntat, dach nu In
decdere. Cauza este : c anumiti conductori de sindicate s'au
dentificat cu rolul trist al vtafilor, exploatnd muncitorimea or-
ganizat, prin lefuri i misii mari pe cari le luau. E drept c
Intreag acest miscare a fost predominat de conceptii pacifiste
colaborationiste.
In orisi ce caz independent de orisi ce consideratie subiec-
tivei-drept constatri obiective, fat de aceste salturi uriase, pe
cari le-au fcut sindicatele brilene, In decursul abia a 15 ani, se
impun aceste dou consideratii :
www.dacoromanica.ro
80 N. N. MATHEESCU

a) Dela anarhism-la bolsevistn i apoi la colaborationism,


in zece ani, trgind practic, experienta ideologicg a unui veac de
cugetare politic - Proudhon- Bachunin- Sorel- Lenin- Kaut-
shy -, ni se pare, n numai excesiv, dar deadreptul imposibil. Si
pentrucg lucrul s'a petrecut, el dovedeste clar superficialitatea
sindicalismului brdilean, ht dac a trit .doar durata unei roze,
din nenorocire n'a avut nimica din suavitatea ei" !
b) Proletariatul e una din fortele natiei. Fold e conomicg ;
fort politic. Organizarea lui In asociatiuni profesionale solide,
luminate, constiente de rolul i posibilitatea lor, trebue s fie do-
rinta tuturora, nu numai a cercettorului de startle sociale, dar a
oricrui cetatean constient de necesitatea Incadrgrii armonice, si-
metrice, egale i disciplinate, a tuturor fortelor-de orice natura-
ale tgrii. Ca atare dorim i recomandgm organizarea proletariatului;
pe baza unei ideologii luminate, luminndu-se el insusi asupra te-
lurilor sale, culturalizndu-se ! Cultura, fie ea de clasg, fie ea de
orice fel-e un sfetnic bun, un sfetnic sigur, un sfetnic la toate -
ajuttor ! U lucru Insg trebue Inteles : proletariatul s Invete, s
se cultive singur, pentru a se putea organiza singur. E 'o chestiune
care-I priveste, i nu-1 putem face mai folositor WO, dect In-
dreptndu-i ochii i posibilitgtile spre el Insusi! Amestecul insolit
al Statului, nu-I admitem, nu nurnai pentrir consideratii politice,
-ciar chiar pentru motive de stiint social : conditiuni de dinamicg
social. Chestiunile ce priVesc legislatia muncitoreascg le vom
trata-la fel ca i desvoltarea i organizarea-cercetnd interesele
generale-comune cu proletariatul din restul tgrii pi apoi intere-
sele speciale ale muncitorimii brgilene.

***

Se numeste-In deobste-aceast dinuire, aceast fatalO


vietuire Inainte : progres. E de disculat-si mult s'a discutat, na-
tura filosofie a progresului. Nu putini sunt - in frunte cu Jean
Jacques -, cari au sustinut cd, omul, la Inceputurite lui, a fost
fericit si a &AU o erg de luming si de belsug si cg, mersul inainte,
ne duce nu, Spre progres, ci Inspre regres; fiece zi trit e o
treapt scoborIt si nu ridicat, o treapt coborIt dins pre fericire
spre amgrciune.
www.dacoromanica.ro
PROBLEMELE MUNCITORIMII BRILENE 81

Mai interesant este latura sociala a chestiunii : discutiunea


aprins asupra faptului dach programul social este el un proces
de unificatiune sau un proces de individualizare. Pentru cunos-
cutul Spencer, problema progresului, calea progresului, este dela
simplu la compus, dela omogen la eterogen, dela nediferentiat la
diferentiat. Pentru altii - Durckheim bunaoara -progresul e tot una
cu unificatiunea. in stil literar-polemist, marele istoric Ferrero,
intr'o carticica recenta .L'Unit du Monde" pledeaz tema unifi-
ficatiunii necesara a lumii, politica i intelectual. (intr'unul din
numerile Vietii romanesti" am recenzat, In rezumat, interesanta
lucrare).
Cert este ca, lsnd de o parte ori i ce noua speculatiune,
se constat prin cele cinci simturi - elementar -
ea pe zi ce tre-
cern, progresul social rezida intr'un proces de unificatiune spiri-
tual i economica. Relatiunile internationale capata important
preponderanta i determinant asupra echilibrurilor interne.
Se pare ca.' micile i marele State i desvolt i desavarsesc
existenta In ritmul unui mars comun. lath' pentru ce si problemele
in legatura cu munca au cpatat aspect si culoare international.
Problemele de legislatie muncitoreasc sunt iscate de conditiile so-
ciale ale vietii moderne : de industrialism, acelas in manifestrile
sale - cu toate conditiunile sale - i pe malurile Tamisei satt
Senei, ca i pe malurile Dmbovitii sau Danubiului.
Diferite conventii raslete intre State au incercat, timid si fara
ecou, s stabileasca principii de legislatie sociala. Biroul Internatio-
nal al muncii dela Genova, auxiliar de pret al Ligii Natiunilor, In
nesfarsitele lui sedinte i conferinte, In publicatiunile i buletinele
sale, a stabilit principii largi democratice i umane, In ceeace pri-
veste legislatia de proteguire a muncii.
Sfortrile anterioare pe acest tarm par a fi ajuns la un re-
zultat, prin luertile institutiei de la Geneva. Ca interes isloric a-
mintim, ca In 1904 un tratat a fost iscalit Intre Franta si Italia,
pentru proteguirea reciproca a muncitorilor frncezi i italieni ; iar
In 1900 s'a creiat la Paris si o Asociatiune International pentru
protectia legal a muncii", mai trziu eu sediul la Bale. (,Legis-
lation Ouvrire" E. Cohendry et M. Grgant.)
Sub presidnei agalturilor impetuase ale sindicalisnWui, ulte-
www.dacoromanica.ro
82 N. N. MATHEESCU

rior sub presiunea revolutiei ruse, legiuitorii din toate trile au In-
ceput s propund i sa obtind dela parlamente legi de proteguire
a muncii. O tema veche, revolutionar, a societtilor, cari sustineau
ed muncitorii erau exploatati de capitalisti, a fost recunoscut for-
mal, prin Inssi necesitatea unei legiferri speciale de proteguire
a muncii.
Problemele ce se iveau spre solutionare erau numeroase.
Schitrn cteva : durata zilei de muncd ; repaosul duminical ; con-
flicte de munc i aplanarea lor ; contractele de muncd ; acciden-
tele de munc ; riscul profesional i asigurrile sociale ; protectia
muncii copiilor i femeilor ; somajul ; reglernentarea muncH In in-
dustrii speciale (mine, cf.) ; protejarea drepturilor morale ale mun-
citorilor, etc., etc.
E de subliniat faptul important, a In evolutia dreptului mun-
citoresc - In ultimul veac - se oglindeste intreaga evolutie a
unei societti si se indicd normele transformrii viitoare. Revolutia
francezd a fost aceea care a statuat, prin Decretul din 2 Martie
1791, libertatea complectei a muncii. Dar aceast dreptate a echi-
valat cu o dezarmare a muncitorului In fata atotputerniciei capita-
liste. De unde In codul civil al lui Napoleon gsim - din 2000
de articole - abia 2 (dou) articole In ce priveste munca manuald
i restul e inchinat reglementrii productivittii, iat astzi, nici dup
un veac, rolurile inversate, munca proteguit prin legislatie special,
iar proprietatea detronat din caracterul ski inviolabil i sacru i
redus la rolul modest de functiune social !.
Durata zilei de Iucru. Principiul celor ire" opturi a fost c-
tigat : opt ore de munc, opt ore de odihn si opt ore de recre-
are i distractie.
Conventia internation aid dela Waschington, la care a aderat
i tara noastr, a stabilit durata zilei de myna la opt ore.
Repausul duminical de asemenea a fst reglementat prin legi
speciale.
Conflictele de:muncel spre aplanare - i pentru a se evita
grevele - dauntoare procesului economic - se dau fie tribuna-
lelor speciale, fie tribunalelor ordinare.
Contractul de nzuncei. Pentru c unul din principiile de baz
ale conventiunilor este egalitatea prtilor contractante, pentru c

www.dacoromanica.ro
PROBLEMELE MUNCITORIMII BRAILENE 83

In tratativele dintre patron si muncitorul izolat, acesta era in v-


dit inferioritate, pentru a se stabili un echilibru, s'a adoptat de
diferite legislatii contractul colectiv, contractul prin care muncitorii
In grup contracteaz cu patronii in grup, stabilind norme comune
de munc i salarizare.
Accidente de munca. De unde In vechiul cod civil, legiuitorul
impunea lucrdtorului sarcina dificild a probei, nouile teorii in ma-
terie de accidente, sunt cele ale riscului profesional, dup care
riscurile sunt inerente, nu lucrtorului, ci industriei, i ca atare ea
le suport' (o interesant discutie a acestei chestiuni se gseste in
lucrarea Dr. Marie et R. Decante Les accidents du Travail" din
colectia encyclopdie Internationale d' Assistance, etc")
Reglementarea muncii minorilor, a femeilor (interzicerea ca
acestea s lucreze In anumite industrii sau peste anumite ore si
reglementarea muncii in diferite industrii; In mine se lucreazd
intre 6-7 ore ; la cai ferate, din cauza incordrii In munca, se
necesit . repaosuri mari, etc.), formeazd puncte importante din le-
giferrile cu caracter social.
Asigureirile sociale, constituesc o problem foarte important
de legislatie. Aceste asigurri sunt o necesitate imperioas pentru
a protegui pe lucrtori in cazurile de boal, de btrnete, de so-
maj sau de accidente. Sunt mai multe feluri, mai multe sisteme
de asigurri, si co-asigurare.
Sistemul asigurrii de ctre Stat, singur sau in unire cu con-
tributiile patronilor silucrtorilor, sau asigurdri reciproce, co-asigurdri.
- Societa di mutuo soccorsa -,
cum se numesc In Italia, sau
Friendly Societes, cum se numesc in Anglia. D-1 Dr. I. N. Anghe-
lescu in lucrarea sa Asigurdrile Sociale In statele moderne" ne
prezint urmtorul tablou in privinta desvoltrii acestor societti
de asigurare :

Membrii Asigurati Totalul lucrtorilor

In Franta 4 100.000 din 9.500.000 (1907)


Belgia 420.000 2.100.000 (1909)
Italia . , 1 000.000 10.000.000 (1905)
Anglia 6 100.000 13.000.000 (1907)
www.dacoromanica.ro
84 N. N. MATHEESCU

In 1908, In Germania, gdsim 13.200.000 asigurati pentru ca-


zuri de boald din 16.000.000 salariati !...
Si dintre toate chestiunile cea mai important este a liber-
teitii sindicale, i dreptului deplin garantat pentru muncitori de a,
se putea constitui In asociatiuni profesionale, cu usurinta recunos-
cute ca persoane juridice. Iat probleme generale de legislatie mun-
citoreasc', cari s'au pus si se pun si la noi In tard, necesitnd o.
solutionare, In texte de legi, ct mai larg posibild i insuflate de
spiritul novator al vremii.
Muncitorimea brdileand, pe Leine: interesele generale mat
sus areitate, are trebuinta de a-# sustine i interese particulare,_
pro pii, specifice felului seiu de a munci, $i cari au nevoie de a,
fi legiferate special Inteo legiuire care s proteguiasc munca n
porturi. lath' aceste trebuinte : legiferarea contractului colectiv de-
muncd, cu specificarea de sanctiuni, penale i civile i pentru pa--
troni, nu numai pentru muncitori, In caz de neexecutare ; legife-'
rarea principiului muncii rotative astfel Inct fat de criza perzis--
tent i fat de faptul c - fatal -o mare parte din an activi-
tatea portului nostru e mult redusd, din cauza inghetului, toti mun--
citorii, In mod egal, sd-si poatd Intrebuinta bratele ; stabilirea prin
lege a unui indice de fixare a pretului de muncd, proportional cu,
indicele de scumpete a vietii ; $omajul, asa de perzistent de ativa,
ani, precum i destule alte neajunsuri, trebuiesc In parte remediate-
prin reglementarea pe cafe de lege a unei asistente sociale, dreaptd,
cinstitd, cu contributia egald a muncitorilor, a patronilor si mai ales
a Statului ; a comunei si a Camerei de Comert.
In putine rnduri, am artat ce probleme de legislatie mun-
citoreascd se pun, In general si In particular, pentru muncitorimea
brdilean, ce solutionri se pot da, ce norme si directive se pot
stabili.
Sperm cd am tratat, cu destul obiectivitate, o problem,
destul de spinoas'.
E foarte adevdrat cd lucrul necesit o amnuntitd bagare de-
qeatn. Articolul de fatd vrea s he un constiincios informator.
Atita doar. Dar nu putem s nu cerem insistent tuturora s pri--
4escd firoblerna cu detld atentie, cu bun-voint i simPatie.
gi'dia nu Suficient. trebilie i cercetare, documentare, Aintdr

www.dacoromanica.ro
PROBLEMELE MUNCITORIMH BRAILENE 85

in domeniul respectiv. Sperm c aducem o mica contributie la o


problem destul de mare ; speram c aruncm o raza de lumina',
Inteun teren necercetat, ocolit i poate hulit. Acel care intelege
ins spiritul vremii i cerintele vietii noui, nu poate nega si nici
nu se poate dezinteresa. Nu. poate parodia gestul - vrednic de
o nemrginit mila - al personagiului blndului Horatiul : care,
ignorant de impetuozitatea prului, sttea pe mal asteptnd- s-
racul ! - s se termine interminabilul suvoi de apd !

www.dacoromanica.ro
Braila i Peisajul Brailean
in opera lui Panait Istrati
de Prof. G. BANEA

Povestitorul roman, dar scriitor francez - am numit


pe d. Panait Istrati, - in aproape toate volumele publicate
pand acum, d tarcoale Brailei. D-sa e un romano-fob
Inversunat, urmrindu-ne cu o ur struitoare i punand
In aceias cof de defimare i pe guvernanti si pe gu-
vernati. Totusi, cand vine vorba de Braila si de piesagiul
brilean, Panait Istrati uit zdcasia ce ne-o poart si, a-
pucat de nostalgia locurilor In care a vazut lumina zilei
si a copilarit, zugraveste cu cldurd i duiosie colturi din
Brila, colturi menite s dispar. Asa e in primul volum
- Kyra Kyralina - nume care aminteste vechiul cantec
btranesc de pe malurile Brailei. Cele trei povestiri din pri-
mul volum au ceva de neprevazut, din aventurile pove--
tilor din 0 mie i una de nopti, In care se Impletesc
crampeie din viata romaneasc de pe meleagurile Brailei.
Copildria chinuitului i nefericitului erou al primului
volum - Stavru - se petrece In Cetii fuie, mahala carac-
teristica. a Brilei, care si acuma mai pstreazd ceva o-
riental In ea. Casa era asezatd in fundul unei curti mari
imprejmuit cu ziduri. Erau niste ferestre cari ddeau In
aceast curte si alte ferestre dinapoi cari erau agAtate
pe marginea dealului ce domina portul. Nu puteai intra

www.dacoromanica.ro
BRAILA IN OPERA LUI P. ISTRATI 87

In casd dect prin singura intrare din fatd ; dar ca s


fugi, pe legea mea, era mai uwr i dacd rpa dealului
ar fi putut vorbi, pe cti ini nu i-ar fi vzut rostogo-
lindu-se pe coasta sa (pag. 83). E vorba de Brdila de
dinainte de rzboiul Crimeei, deci de Brila raid tur-
ceascd. Brdila de atunci avea o poporatie de oarneni des-
ghetati i foarte priceputi a trage foloase din aezarea
Orasultn. Aa, fratii mamei eroului Stavru sunt contra-
bandi-ti de rnrfuri orientale. Ei strecoard din Brdila,
care era turceasc, mrfurile In cuprinsul trii romneVi.
D-I Panait Istrati a evocat acele timpuri i chipuri dis-
prute pentru totdeauna. Reminiscentile literaturii popo-
rane romne0 se vdd In felul curn este furatd din Braila
de ctre un turc eroina Kyra-Kyralina, aidoma ca In
balada poporan cu acela nume.
Urmeazd apoi un lung ir de ptnii care se mutd
din Braila. Peisagiul nu mai e brilean.
Al doilea volum Oncle Anghel ne zugrvete Impre-
jurimile Brilei, hanul lui Mo* Anghel pe drumul de la
Brila la Baldovine0.
Cel ce d numele volumului e un om cu o soart
tragicd. Dintr'un orn entuziast i credincios, ajunge o
ruin din pricina nevestei lene*e i rele. Povestea lui 'se
Impletqte cu povestea altor frati i veri ai lui, haiduci
In bdltile Brileii lunca Siretului. Reminiscentele life-
raturii de haiduci sunt vizibile.
In volumul. aprut In romne0e Trecut i viitor",
din nutneroasele pagini de polemia cu ziaritii de la
Adeviirul, cari i-ar fi falificat opera traducndu-i-o prost
- traduttore...-, traditore - se desprind 110T paginile au-
togrfice : La stdpn i ppitan Movromati. Zugrvege
alte colturi. ale Brilei, nu Ceteituia cea pitoreasc cu ori-
entalismul ei, ci mahalaua Karachioi, cu crciuma din
strada' Malului.
Strada Matti/tit - al crei nume se poate s se
fi Schimbat azi - era, acum treizeci de ani, acel coridor
Scull care incepe din Calea Cldrailor, aproape In fata
strazei sfntfflui Nicolae, F se termind la malul Dundrii,

www.dacoromanica.ro
88 PROF. G. BANEA

de uncle si numele. Se afla situata in plin Carachiu"


(Kara Kioi), cartier in majoritate grecesc, chefliu si gu-
rally, dar nu bataios ca Airnatii" i ca Comorofca",
pomeniti in nuvela Codin (pag. 53). Kara-Kioiul ma
atrgea prin voiosia lui pacifica, prin latura-i cosmopolit
cnd ma plimbam prin Kara Kioi, ori prin Ceteiluia des-
crisa in Kira, imi Inchipuiam ca stint pe malurile Bosfo-
rului, cunoscut din gravuri si att de arzator dorit. Greci
visatori i berbanti ; turci cu fete severe , grecoaice sprin-
cenate i melancolice ; cadne" indolente, sfioase, pri-
vind printre uluci i gata sa-si coboare valul pe crestet"
(pag. 53).
In volumul Codine, aparut in 1926, d. Panait Istrati
ne zugraveste cu o simpatie eviclent, figura unui flacau
voinic, Codin, hamal in portul Brailei. De constitutie
atletica si de aspect impunator, omul sta sprijinit pe un
cot si zmbia cu bunavointa. Obrazul lui, pe care i-I de-
formau niste muschi prea vizibili, purta In multe locuri,
urme de taeturi de briciu sngernde nca i pansate cu
capatele de hrtie de tigara. Mustata era neagra, foarte
rsucit ; parul naclait cu uleiu parfumat, peptanat pros-
teste. Numai in vest, u surtucul aruncat pe iarba, a-
rata cu mndrie un plastron si piste mansete cu dungi
galbette i albe, precum si o vesta si niste pantofi bro-
dati de man cu lnica colorata. La mijlocul lui, er4 In-
dus de mai mufte ori, un brag lat 'de lama 4,10 care as-
cundea ru un cutit mare in teaca. pitga el, o palarie
pou i un ciomag spimntator de aim 011ie'. (Ng.18-49).
0 carciuma din Comorofda cit mUsterii bataioSi, portul
cu muncitorii i opiceiurile acestora 'to gageic
., .locul in
.
nuvela Cqdin.
Ziva era Inca nelamurita... Sondorit taiau plumbu-
Tile, Impingeau.cu infrigurire top lupec4t4re sareau
dinteun vagon artul ca niVe vverite,I9 iptiA ti
londa cea mi, nu mai Tare decal Q teav, i u buzu-
narele uMflate cu pro e mrfa. Dinaintee unei ITT
gzii cu deschiderea c4gcata i neagW 6 iiitiltirne strtISA,
Mrind, url4' ciorinta de a i lodpitta, cu o'furie1 ca-nii
J it h 2

www.dacoromanica.ro
BRAILA IN OPERA LUI P. ISTRATI 89

amintia grohditul porcilor dinaintea teicei. Un orn cu


chipul posac i cu vocea tunatoare, urcat pe o grtnada
de saci, alcdtuia cetele si le trimetea la poste. Dnd pu-
ternice lovituri cu cotul i strigndu-si Injurturile obscene,
cei mai voinici se impuneau si isbuteau sa fie luati, In
timp ce nenorociti, cu trupurile slbite, trepdau neputin-
ciosi Imprejur tipand cd de multd vreme rmneau frd
ducru i cd se sturaserd". (pag. 75-76). ladul portului
e bine cunoscut de autor.
...Fdrd indoiald, opera D-lui Istrati este foarte inegald,
are foarte multe stngkii, frantuzeasca D-sale are un
caracter special, lsnd usor sa se recunoascd cd opera
.a fost gndit In romneste. (D-1 Sadoveanu i gsea
mai anul trecut un merit In asta), iar In ce priveste dis-
cretiunea sentimentelor de pietate ale autorului pentru
chinuita lui mama, D-1 A. Hefter In Lunzea literarti de
anii trecuti, 1-a fixat cum trebuie.
TotuSi, pentru ceeace ne intereseazd aci, D-1 Panait
Istrati a zugtvit -fidel cu mult talent, colturi menite
a disprea din 13rdila noastrd.

www.dacoromanica.ro
Ceva despre mi*carea muzicald a Brdilei
de Vintild Volculescu

Braila s'a bucurat totdeauna - de o buna reputatie meloman.


Nu 5tiu tutu cat a fost Indreptatit, dar e- sigur ca Braila are o par-
ticulard sensibilitate i un viu interes pentru muzica, lucru care a
determinat d inulte ori formarea de cercuri i societati muzicale.
Gustu1 muzical - in general, apanagiu al intelectualului de
elit -a fost suficient manifestat aici, fie macar numai printr'o
man de Intelegatori melomani.
Nu poate fi vorba In aceste randuri de un istoric muzical al
Brailei ; multi din parta5ii micilor momente muzicale brailene mai
vietuesc Inca ; contimporani acestor momente, le putem schita fi-
del, fr picatura de fantezie.
Un prim animator muzical a fost C. Berlesca, primarul de
pe vremuri al Brilei ; a Incercat s Injghebe o societate muzicala,
fr succes Ins ; apoi, farmacistul S. Petzalis, care Infiinta catre
anul 1880, Impreun cu altii, dintre care profesorul de vioard
Unvogel, un mic cerc muzical Muza", care cultiva muzica de
Camera, organizand productiuni in cerc rest-ans.
La 1884, un grup de tineri (A. de Bini, Th. Drossino, Mi-
hailidis, etc.) (IA fiint Societtei Lyra", alegand pre5edinte de
onoare pe Petzalis ; conductorul muzical fiind D-1 Petricei Jean
-deschid parantesa spre a vorbi de acest btran educator muzicat
al Brailei ; nscut la Brapv In 1854, a venit de mic la Braila,
unde a Invatat vioara cu profesorul Unvogel, dupa al crui in-
demn plec apoi la Bucure5ti, specializandu-se la Louis Wiest ;
a Invtat 5i violoncelul, devenind cu vremea cel mai bun violon-
celist al Wei In acele timpuri ; a fost In Rusia, unde a concertat
5i a fost decorat. Muncitor modest, 5i-a ridicat profesiunea la

www.dacoromanica.ro
CEVA DESPRE MISCAREA MUZICALA A BRAILEI 91

inaltimea apostolatului, caci e Inteadevar un venerabil apostol In


meseria lui ; acum, preda cursurile de vioara i violoncel la filar-
monica Lyra".
Muzica comunald a fost infiintata in anul 1896 sub prima-
riatul lui Nicolae lonescu;-ca preludiu al acestei muzici s'a an-
gajat In vara anului 1895 o band-fanfara compusa din 20 oa-
meni, - proveniti din banda Orfeus" - sub conducerea lui P.
C. Spanopol. Muzica comunald a luat fiint cu 14 gagisti pe
lnga Corpul sergentilor de paza, fiind condus de N. Alexatz-
drescu, (N. Alexandrescu emerit organizator de muzici i un pro-
digios compozitor, fost mult timp sef de muzica militara, aloft
acum ctiva ani.) Alexandrescu a fost angajat de catre Primrie,
din Maiu 1896 pn in April 1897 pentru formarea si conduce-
rea unei muzici. In Maiu 1897 e adus din Viena, ca conductor
al muzicei comunale, Leopold-Hans Kern (Leopold Kern, excelent
conducator de orchestra, cu acel Stimmung" specific vienez si in-
spirat componist, valsul sau Ochi fermeatori" poart o discreta
aroma de motiv rornnesc ; a murit In campania recenta.) Muzica
comunalg a trait pn la 1912, sub aceias conducere ; in acest
an infiintndu-se la Braila Regimentul 38 Infanterie, a fost \Tar-
sat acestuia.
Au fiintat efemer i avnd un caracter intim, mici formatiuni
de quartete de coarde i mici orhestre; astfel quartetul format din
D-1 avocat Niculescu i Eliad, Kern si Bogdanovici i altul a lui
Gh. Boanta, P. Jean, Stefnescu, etc., precum 8 i reuniunile de la
Profesorul Mayer, care conducea i orhestra Liceului ; tot efemerd
a fost i formatiunea de cor barbatesc Freamatul", infiintat prin
anul 1908 si condus de catre Leopold Kern.
Catre sfrsitul anului 1910 s'a infiintat o Injhebare corala
mixta : Avntul", sub conducerea D-soarei Fausta Rdulescu ;
acest cor era socotit ca o anexa muzicala a Sectiei Ligei cultu-
rale" din Braila i ca atare nu s'a produs dect la cteva seza-
tori i festivaluri ale Ligii; a trait vre-o doi ani.
La 1919 se pun bazele Societtei filarmonice Lyra" - ca
o renastere a vechei filarmonice cu acelas nume, repauzata cu-
scopul de a cultiva muzica In general si a Infiinta o Academie
muzical la Braila. Presedintele ei a fost ales Gheorghe Cavadia
(Gheorghe Cavadia s'a nascut In anul 1850 la Braila, a plecat
pentru studii in Elvetia si la Paris, apoi a luat lectiuni de canto
la celebrul profesor Tamasio din Milano, voind a-si face cariera ;
a rams Ins diletant i compozitor, cntnd In deosebi versurile
Colonelului Teodor Serbnescu. A murit la 18 lanuarie 1926 la
Paris. Avea o excelent atitudine de cntaret i un organ gene-
ros, vibrant ; felul cum i interpreta romantele i alte arii era
acela a unui cntaret de marca.) Lyra" a fost condus In pri-
mul an de catre D-1 Prof. Jean Andrian. Scoala a luat fiinta In

www.dacoromanica.ro
92 V. VOICULESCU

toamna anului 1919. Din primul an s'au organizat auditii muzicale.


Astzi Lyra" are o impuntoare cldire proprie. E condus de d.
prof. Liviu Macedonescu.
Cdtre sfritul anului 1923, din elanul tineresc a ctor-va
cntreti, se infiinteazd formatiunea de cor brbtesc Armonia",
<;are la inceput a fost cor de bisericd pur i simplu i apoi pro-
pagaridist a muzicei corale religioase i profane. Din 1927 e re-
cunosut persoand juridic.
In Noembrie 1920 a luat fiint ,Reuniunea corald mixtd"
sub conducerea D-lui Jean Andrian, care a concertat de aseme-
nea in cateva rnduri la Brdi la i ta alte orae ; a trit vre-o
doi ani.
Aceste fugare Insemnri nu trebuie s uite activitatea muzi-
card destul de remarcabil a maestrului Antonio Giuliani, ca pianist,
ef de orhestre i compozitor, trit foarte mult vreme la Brila.
Insemnrile viitoare vor vorbi despre Societ. filarmonicd
Lyra" i Asociatia coral Armonia", singurile formatiuni muzi-
cale a cror activitate este mai nchegat in prezent.

www.dacoromanica.ro
Doud lucrdri Infptuite sub auspiciil
Revistei Analele Brailei"
- ALBUMUL BRAILA VECHE"
DOCUMENTE PRIVITOARE LA BRAILA". Vol. I.-
Cu prilejul serbdrilor de comemorare a centenarului
eliberdrii Bari lei de sub Turci, - serbeiri ce au cant loc
la 10 Dec. 1929 - Revista noastrd a infdpluit cloud
lucrdri privitoare la istoria : 1) Albumul
Braila veche" - cu o introducere istoric, stampe,
peceli, planuri, hdrti - fi 2) V ol. I. al colecliei Do-
cumente privitoare la Braila". Ele au fost al-
alluite de directorul nostru, d. Ing. Gh. T. Mari-
nescu, "In numele Analelor Brdilei".
Infeiptuind aceste lucrri, Analele Brdilei" se simte
multumiki cd a putut aduce prin aceasta o contributie
serioasd, nu numai la programul de organizare al co-
Memordrii centenarului Brilei, dar, mai ales, la acea
cunoagere adacitd a trecututui istoric local, reinviat prin
studiile, documentele i imaginile Brilei vechi, urme
cari a fost cdutate c reibdc re fi cu pioasd iubire prin
blibioteci fi arhive, unde steiteau necunoscute.
www.dacoromanica.ro
94 ANALELE BRAILEI

Astfel, comemorarea centenarului eliberdrii Bali lei


a putut s destepte in mintea i in sufletul tuturor, ecouri
adnci i prelungite, altfel dealt vagile impresii treed-
loare ce le-ar fi putut lsa, dacd festivittile s'ar fi
mrginit, ca de obiceiu, numai la banchete, defildri sau
chiar la cortegii istorice, de multe ori grotesti.
Ne bucurdm, mai ales, di am putut incepe, prin
intiul volum apcirut, Colectia documentelor pri-
vitoare la Braila". Aceast vaski lucrare, conceputd
ca [mar pe care sci se poald cleidi a poi, trainic i va-
labil istoriceste, istoria Brilei, o fixasem *Inca dela a-
paritia revistei, ca o preocupare fundamentald a Ana-
lelor Brilei". Inceputul fiind fdcut i loald lumea
brdileand simtind, concret, rostul qi folosul unei aseme-
nea Colectii a documentelor brdilene", va fi mult mai
greu deacum inainte sd se refuze atentia i sprijinul
ce-1 datoreazd societatea brdileand, pentru a se continua
tipdrirea volumelor urrnd loare ale colectiei.
Prin aceste nfpluiri, publicatia noastrd a dovedit,
odatd mai mull, cd stie s lucreze pozitiv, 1iiniific, faptic
pi cu nesfdrsit devotan2ent pentru ideea, cdruia ii inchind,
generos, took sfortdrile sale.
Rmne ca i publicul brdilean, dar mai ales ofi-
cialitdtile brdilene, in sarcina cdrora trebuie s stea, nu
numai grija perztru viata materiald a Brdilei, dar pi
grija pentru viata ei sufleteascd, s sprijine efectiv
munca aceasta de valorificare culturald a 'Brdilei; de
deslusire a tot ceeace are esential, caracteristic, original,
viata tinutului si orasului nostru, - maned pe care noi
o inchindm Brilei cu constiinta c ne mplinim cea mai
Malta- datprie cetteneasc.
ANALELE BRAILEI

www.dacoromanica.ro
Documente si Mformatii privitoare la E3r6ila

Documente
1.
Secolul XV-XVI
Judetul si cei 12 Prgari din Breiila scriu Judetului i celor
12 Prgari, din Brasov, despre o neintelegere ivit intre comercian-
tul brilean Milzociu i locuitorul Ivanco Crceiu din Rsnov.
Prea cinstitilor si de Dumnezeu daruitilor si de fie ce cin-
stesi laucla vrednicilor i fratilor nostri mai mari, jupnului-jude-
tului si celor 12 prgari din Brasov, mult sntate i Inchinaciune
aducem domniei voastre, noi, judetul si cei 12 prgari din Braila.
Si dupd aceasta dam de stire Domniei voastre de lucrul omului
nostru, anume Mihociu Latinetul (Italianul)1) cruia i-a cazut, prin-
tre voi, o npaste pe cap ; si a auzit c acele vorbe le-a fcut
asupra capului su Ivanco Crceiu 2). Deci Mihociu a sttut de
fat Inaintea noastr cu Ivanco iar Ivanco a tagduit ca ar fi graft
el acele vorbe. Deci v rugm cerem dela Domnia Voastr .
iat sunt 4-5 ani de cnd a venit Mihociu de la Dubrovnic 3) si
s'a dat orn Domnului nostru voevodului, si este ordsean si pl-
teste bir la un loc cu ceilalti ordseni. Altfel nu se va afla pe su-
fletele pe credinta noastr. Deaceea v rugarn pe Domniile
voastre sal faceti ornului nostru judecat dreapta cci e orn drept
i In treaba aceea nu vrea sa prirneascd nici o Invoial : sa cu-

1) In documentele unguresti din sec. 14 si 15 Italienii sunt numiti .La-


tin! (1. Bogdan).
2) Ult Hans Ketez (Carceiu?) din Rasnov e pomenit In socotelile Bra-
.sovului in 1526, 1536 si 1544 (1. Bogdan).
3) Dubrovnic - Ragusa, pe coasta Dalmatiei.
www.dacoromanica.ro
96 ANALELE BRAILEI .

tati Domnia voastra ca s aib judecat dreaptl intre voi i si


se gseasc omul care i-a pus pe cap acea npaste ca s fie pe-
depsit i s nu mai vorbeasca tot aa despre altii. Aceasta v ru-
gam pe Domnia voastr cci aa este, pe sufletele i pe credinta
noastra. Altfel nu este, ci cum zicem noi. Si Dumnezeu s trimul-
teasca zilele i anii Domniei voastre, amin."
Adresa : cinstitilor i de D-zeu druitilor i de laudd vredni-
cilor i fratilor notri mai mari jupanului-judetului -1 celor 12 par-
gad din Braov.
(Extras din Doc. si reg. privitoare la Relatille TArii.Rom. i Ung. In
sec. 15-16 de I. Bogdan. Buc. 1902. pp. 236-237).
Nota I. Bogdan ; Pecetea ruptg. Scrisoarea pArgarilor din Braila e de-
sigur dela sfarsitul sec. 15 sau Inceputul sec. 16. Ea este f. pretioas prin
at-Mama modului cum se indigenau strinii In Tara Romneasca, din cele mai
vechi timpuri.

Secolul al XVII
2.
-1673-
Campania impotriva Polonilor din 1673.
Dintr'o scrisoare muntean gsitei de d. 1. Bianu In Mu-
zeul ardelean din Cluj si publicatei de d. N. lorga.

. . . . a doua veste acum, Marti, Decembrie 2 zile, se in-


tampl orn de-a firea, de spuse a ceast veste, cum un neguttor
ce au fost la Braila i au venit derept Targovite i au venit den
Braila In 2 zile pan la Targovite i spuse aa cum ar fi fost In
Braila mai Inainte de acele 2 zile, i au venit cazacii de au lovit
Brila, i o au pradat, i acelui neguttor, ce au avut, Inca i-au
.

luat tot, i I-au dezbrcat i fiind cretin, 1-au slobozit de au ve-


nit. Deci el singur a povestit aceast poveste precum scrie. De va
fi adevrat, iar sa vor Innoi vetile. Alte veti fr de acestea
n'am mai tiut".
(Publicat5 in Studii i Documente Buc. 1905 de N. lorga pag. 160.)

Secolul al XVIII
. 3.
,
- 1762 -
Din caltitoria prin Moldova a abaielid fosif Boscoviti. Di
la Akin trece Duneire ld 23. VI. 1762 Iteo bared la Braila,.
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE SI EXTRASE PRIVITOARE LA BRAILA 97

unde ojunge dupd o or i trei sfeduri. Deaci "1W continu cl-


tana pe Dunre la Galati.

. . . . .In tinutul acesta fluviul se imparte In diferite cana-


lun i mici lacuri. Dup 3 sferturi de ceas vzurrn Ibrait, unul
dintre porturile mari turcesti, in care se gseau multe corbii mari,
dintre cari cele mai multe transportau cereale la Constantinopol.
In acest loc misun derbedei, noi rknserm la oarecare depr-
tare de port, cAci Dunrea pe acolo e foarte lat, alctueste di-
ferite insule. De departe, portul se zrea ca o dure de catarguri.
l'n aci fluviul curgea putin dela Nord spre Est ; aici facea o
cotitur i pe urm i lua drumul ski dinspre Sud. ZrirAm acum
Galatii In deprtare.
Dela Mcin pand la Stnca so:.:otirdm un ceas, de acolo
pn la Ibrail trei sferturi de ceas si dela Ibrail la Galati 2 cea-
suri. Dar din pricina vfintului acest lucru nu se poate fixa hotrt".')
* **
4.
Secolul al XIX
1846 Martie 17.
Raportul prin care Comis'a Thsrcinat face cunoscut de-
partamentului din lun(ru starea $colii centrale din Braila, twiner"-
rul claselor i al colarilor precum i obiectele care se predau, cu
arz bilant asupra veniturilor i cheltuelilor acestei coli. 2)
Astzi la 17 Martie, anul 184tscrisii adunndu-ne in
seant sub prezidentia d-lui Crmui or al Judetului, si avnd in
vedere poruncile cinstitului departament din nuntru, No. 588, a-
nul 1844, 2976 acelas an si 54 acelas an, atingAtoare de starea
scolii Centrale dintr'acest oras, precum si de Imbunttirile ce stilt
trebuincioase a i se face, am aflat cele urmtoare :
Invgituri,
Trei clase normale de rumIneste, ins: clasul I si 11 dupe
metode langasterian In care se deprind copii la citire si scriere,
iar la al III-lea se pred inceputuri de gramaticd, geografie, arit-
metic, catihismul, istoria universal i caligrafie.
Dou clase de limba greac modern, iarsi dupe metoda
langasterian.
') Aceste 3 Documunte au fost extrase i ne-au fost comunicate de cA-
tre d. CApitan-int. Mihllescu.
2) Comunicat de d. I. VArtosu. Transcris din Arhivele Statului: Buc.
Dosar No. 37/1845 (Dos. Prim. BrAila.)
www.dacoromanica.ro
98 ANALELE BRAILEI

Doud de limba eIin in care se predau gramaticA si se tra-


duc autori clasici In limba greac modern, iar nu in cea romnd.
Dou de limba italiana, In care se predau gramatic si tra-
ductia din autori in limba romneasc.
Dou de limba slav asemenea.
Numeirul colarilor ce se aflii acum *in $coalei
130 la clasele de rumineste
65 la clasele de greac modern.
21 la clasele de limba elin
14 la clasele de italian
7 la clasele de slav.
Peste tot 237
Cheltuiala spre finerea acestor clase
Leafa profesorului de limba elin5 pe an Lei 3000
idem greacd moderne 1) 2500
idem italian i slav 3780
idem ajutorului profesorului de rumineasa ate
lei 150 pe lun dupe porunca Nr. 1) 2) 1800
Idem a ingrijitorului scoalei 768
Total, 11.843
Cheltueli amnunte precum lumnri i altele . Lei 400
Pentru lemne . . . , . . . . . . . . . 1.200
Reparatia i mobilarea Inaperilor scoalei peste an 500
Pentru premii la examene . . . . . . . l) 500
Chiria casi profesorului romn . . . . 640
Cheltueli anuale peste tot . . Lei 15.088
Venit spre finerea coatei
Dup porunca maghistratului pe fiecare an . . Lei 6C0
Idem dup porunca Nr. 2) 1.800
Idem pentru chiria casi profesorului man 640
Dobtula dela 3.590 lei druiti scoalei de d-1 .
Saraoa i Faranga in anul 1841 ,, 350
Iar neagiungerea pn la implinirea sumei 8.790
cheltuelilor anuale s 5e Indeplineascd dela cinstita deputtie mer-
cantild, potrivit acestui" jurnal sTncheiat de subtinsemnatii, ca s im-
plineasc ea ceeace nu se va ajunge peste sumele ce d maghis-
tratul In fiecare an.
I) Loc necomplectat.
2) Loc necomplectat.
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE SI EXTRASE PRIVITOARE LA BRAILA 99

Gradul tnvfdturilor
Invtdturile scolarilor sunt privite cu vrstra lor, dupd cum
s pi d stiint pe fiecare lun cinstitei eforii a scoalelor prin ca-
taloage regulate ce trimite comitetul de inspectie de aid.
)rnvtturile ce sunt acum asezate In clasele arMale, sunt tre-
buincioase In orasul Brila.

Imbuneiteifirea ?coals!
De ar erta Ins mijloacele pecuniere, ar fi prea de neapdrat
trebuintd a se acIdoga si un clas al 4-lea de romneste spre a
corespunde att trebuintei cat i numirei clatd acestei scoli de
.Central".
Thbundteifirea steirii taveiteiturilor '

Comisia cunoscand cd" Intracest oras toate obiectele de


vietuire se vnd cu un pret mutt mai scump de cat In alte prti,
a chibzuit cd ar fi de trebuint imbunttirile jos Insernnate, la
lefile profesorilor, Irma' :
Profesorului de limba eling, pe an Lei 720
Idem greac modern . . . II 720
Idem slavd si italiand . . . ,, 420
Idem celui de limba romn . . 1.200
Lei 3.06)
Continuatie,
Asemenea, vazndu-se cd" impreun cu populatia creste si
numrul copiilor din zi Tn zi, iar IncAperile scoalei nefiind destule
se refuzd multi din printii ce Isi aduc copii, si se Intore mahniti.
Comisia socoteste prea de trebuint a se cldi un al doilea
cat deasupra Inaperilor ce sunt acurna infiintate, unde s poatd
locui i profesorii spre a se apra de grelile chirii ce sunt siliti
a le plti.
Crmuitorul judetului, Palcovnicul Jacobson
Prezident mag. nedosie Ghica, Serdar, C. Epites
MOdular, J. Minovici
*Mclular al Comitetului de Inspectie, A. Canovici
Serdari D. Drendrino imputernicitii mdulari ai cinstitei depu-
A. Canovici ttii mercantile.

www.dacoromanica.ro
100 ANALELE BRAILEI

1844, Mai 5.
Cirmuirea judefului Braila face cunoscut departamentuluf
din luntru c anul trecut s'a infiinfat un obor pentru grne, in
mUlocul oraplui, iar anul acesta s'a infiinfat n ulifa Silistrei
un trg pentru zarzavaturi, nstiinfndu-I i despre msurile luate
cu aceste acazii 1).
No. 2271 Primit 8 Mai 1844
No. 85 )

Cinstitalui deportameni din Muniru


Crmuire judefului Braila.
in urmared poruncii cinstitului departament de subt Nr. 2285.
cirmuirea are cinste a supune In cunostint c de multd vreme
corposul negutdtoresc al Brili a simtit de trebuint a avea un
tirg asemdnat celor ce au si alte porturi evropenesti, p unde s
ecsporteaz bucate, care Virg s'au i infiintat in anul trecut afara
de oras, la un loc ce vine tocmai la mijlocul raionului orasului,
prin statornicirea regulilor coprinse In alturatele aci iristructii, ce
are a s pzi la acest port, atit pentru buna orIndwald folositoare
comertului, clt si de a nu incerca npstuiri tranii ce vnd prin
satele a mai multori judete ale printipatului, pentru vmnarea de
bucate, dupd cum suferia mai din nainte din partea dragomanilor
(samsri).
In urma acestii puneri la cafe, citva cIrciumari ai ulitii
unindu-se cu alti mahalagii (cari n'au nici un fel de interes intr'u
aceasta), au reclamat cirmuirii cd din pricina infiintrii acestui
obor pierd, pentruc carele ce venia inainte cu bucate p drurnu
Silistri i intra psrin bariera acei uliti tragncl jos la scheld, acum
trag dupd drum drept la obor.
Cirmuirea n'au putut jerfi folosul obstesc spre indestulare-
numai a citva individii. Cu toate acestea spre despdgubire li s'au
infiintat si la ulita Silistri un mic firg pentru zarzavaturi si alte
obiecte trebuincioase. Spre mai bun dar stiint a cinstitului de-
parta ment, cu cinste se aldturd pd flng acest raport, Eschis, din
care se va indestula cinstitul departament despre positia oborului,.
uncle s strng toate cardle ce vin cu producte spre vrizare, si
de acolo, fireste trag pd drumul ce le vine mai cu apropriere la
scheld, mergnd pe ulita foburgului, ins fr s fie oprite de
nimeni sau mrginite, p care barierd s intre -- la Intoarcerea lor
asemenea pot esi p toate ulitile orasului si pe oricare ar voi, si
1) Cornunicat de d. I. lartosu. Transcris din Arhivele Statului, Buc..
Dosar No. 107, pach 7. Min. Int. Div. Com.
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE SI EXTRASE PRIVITOARE LA BRAILA 101

-atunci nu mai aduc folos la hanuti i circiumi, caci cnd vin im-
povrati, fiecInd n'au trebuinta a mai poposi undeva, si silesc ca
clt mai curInd s se coboare la scheld ca sd-si vnd productele.
Totdeodat chmuirea are cinste a adoga c dupd punerea la
cale fcut de mai multi ani de comitetul 1nfrumusetrii acestui
oras, s'au hotrt ca spre apkarea ulitilor asternute cu piatr,
carle ce vin cu producte s se coboare jos la scheld p ulita
ioburgului, care msur s i urmeazA pnd acum.
Polcovnic, IACOBSON
Ajutor, C. Berlescu
No. 1709
Anul 1844, luna Mai 5
Scotia 1

II

Informatii asupra trecutului istoric


al Brilei
- Extrase din ceirtile "in care e mentionat Breii la -
Din cartea : Istoria Romemilor In
clzipuri i icoane de N. lorga
Vechtie noastre drumuri de negot
Drumul moldovenesc din lungul Siretului avea, In sec. al
XIV-lea, captul la Brila, nu la Galati.
Drumul moldovenesc, care strbate tara In lung, se desface
si el dela un loc Inteo ramur levantin i una curat turceasc.
Captul sdu era In mna Nemtilor i Armenilor din Cracovia pi
Lemberg. Drumul trecea prin Colomeea, Sniatyn, Cernuti, si de
aci fAcea un ocol mare spre Apus la Suceava, de unde pe valea
Siretuluf ajungea la Roman, unde veneau mrfuri ardelene pe va-
lea Moldovei ; drumul ajungea apoi la Bacu, unde veniau mrfuri
prin Scuime pe valea Bistritei ; dup aceea ajungea la Adjud,
care primea mrfuri din Brapv prin Ghime$ i Oituz pe valea
Trotosului. Apa Siretului, la reindul ei, ducea la Galati, satul
lui Galaf, care n'are Ins oarecare Insemndtate dect numai din
veacul al X VI-lea mnainte. Pn atnnci, acest drum rmne in
www.dacoromanica.ro
102 ANALELE BRAILE1

adevr muntenesc" in ceeace prive$te finta sa, cdci ducea i et


la Brill la".
Acesta era drumul turcesc.
Drumul filtdresc" mergea la Suceava - Botosani, apoi pe
Bahlui, Hrldu - Cotnari - lavi, trecea Prutul la vadul Tuforei
iar de aici prin tinuturi basarabene se ajungea la Tighina. De
aici, urma spre Caffa sau Ackerman i Chilia prin tinuturi ttresti..
Dar de cnd cu prdciunile ttdresti drumul o lua pe la Vaslui,
vadul Flciu, i spre Chilia i Cetatea Alba.
Deci In tot secolul al XI V-Iea $i Inainte - 150 de ani,.
deci - Braila concureazd Chilia - nu Galafii, cari se ridicd abia
dela 1500 "Incoace.
Varna Brbila In sec. al XIV-XV-lea
Brila era un vad unde se lua vama de 30/0 pentru toate
mrfurile esite din Tard, In transit sau proprii, i pen1ru cele in-
trate. Un venit mare se realiza din vanzarea pegelui. Muntenii
fceau socotelile In bani italieni si In bani rdsriteni : ducati pi
perperi, dar si In dinari sau bani. Vechea scutire a mrfurilor ce se
aduceau In Tara Romneasc si mergeau pe calea privilegiatd
a Brdilei - scutire intdrit i la 1368 - fusese pierdutd de Bra-
oveni. Se introdusese deci sistemul general de a se lua vama In-
doitd, la trectoarea muntelui si la vadul Dunrei, pentru mrfurile
nescutite, ce cltoreau in strintate i erau, prin urmare, la noi
numai de transit. $i cele scutite la intrare plteau Ins la Dunre
tariful fix de 3%.
Vmi interioare se luau numai pentru pe$e i anume tn.
Brdila chiar i In cloud popasuri ale drumului brilean, Thrsorul
pi Targovistea". (pp. 237-38).

Caderea sub Turci a vadurilor dela Dun6 re si Nistru


Marele negot moldovenesc i muntean din veacul al XV-lea,
acela care ajut luptele i nlesni biruintele, fu oprit, Inainte pi
dup 1500, prin Incalcrile turcesti". Turcii s'au ingrijit s aib
In mna lor vadurile dela Dundre i Nistru, nu numai pentru a-si
fixa puncte militare, dar i pentru a lua vama bogatd.
La 1484 Baiazid al II, smulge lui stefan Chilia i Cetatea-
Alba'. La 1969 Caffa minunata capitald a stpnirilor genoveze
din Crimeea, era pentru totdeauna pierdut In dauna negotului
lumii crestine si a Genovei". Inca de mult, begii turcesti sau che-
haielele, locotenenti ai begilor de peste Dundre, stteau la Turnu,
la Giurgiu. Severinul fu smuls dela Unguri si pstrat de Turci In
1523. La 1550, vestita Bril, poarta deschisei spre Rdsdrit a
Tdrii Romemegi, i avea f ea begat ; llama o strAngea giumruc-
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE SI EXTRASE PRIVITOARE LA BRAILA 103

giul ; un nagr avea grija pescriilor sau a celorlalte venituri,


cari erau acum tmpeireitesti".
La 1538 czu Tighinea, transformat In Benderul turcesc.
Numai Hotin rmase, In mini romnesti. (p. 239).
Negotul romnesc sub ocupatia turceasc
Grul nostru mergea deseori, pe ascuns sau pe fa, cu
stirea mrturisit sau nemrturisit a Domnului si a dregtorilor
lui, i peste alte granite, dar oile de vnzare, din soiurile autate
mai mult de Turci, araman i chivirgic, treceau cu toatele pe dru-
mul cel mare, ce ducea la porturile de Incrcare, Galatii Moldovei
si Bred la Teirii Romeine$i". (pag. 241).
Braila dup 1829
Porturile dela Dunre, Galafii $i Brila, niste biete schele
turcesti pari. atunci, (1829), se modernizar, se Imputernicir, se
'imbogtir In ctiva ani, sub crmuirea lui Mihai Sturza In Mol-
dova si a lui Al. Ghica in principalul muntean. La 1840, peste
sapte sute de corbii veneau pe an in portul cel mare al Trii
Romeinegi, desemnat frumos militreste pe ruinele cettii de odi-
nioar, si luau de acolo milioane de kilograme de gru, porumb
si orz. Turcii pstrau pe atunci Incd locul Inti. Grecii cumprau
foarte mult, mai ales pentru Turci". (p. 261).

Din cartea Chilia i Cetatea-Albei de N. lorga


Cronicarul Miron Costin despre Br5ila
Miron Costin, Inteuna din operile sale polone nu-si poate
explica numele de Basarabia dat Moldovei dunrene, respinge
ideea ca ar fi un act de curtenie al Turcilor cu Laiot, aliatul lor
contra lui Stefan-cel Mare ; Ins, In poema sa, el aminteste Giur-
giul i Breilla, eterne amintiri ale acelor Domni Basarabi, cari st-
pneau o parte a Bulgariei i acel trm al mrii, uncle s'a Nit
numele Basarabiei, desi cmpia Cettii-Albe 'Ana la Euxin a fost
totdeauna moldoveneasc, precum dovedesc mai multe nume al
prclabei de acolo". (Arhivele ist. I. p. 162. Bogdan : Cron. ined.
p. 191).
Gel mai sc5zut nivel al apelor DunArei. - Urmele unui
vechiu pod peste Dun5re la BrAila
Din cartea: CLIMA BRAILEI de T. C. HEPITES

Nivelul cel mai inalt al apelor Dunrei a avut loc la 28 si


29 lunie 1867, cnd a atins valoarea de 6,03 m. deasupra nivelu-
www.dacoromanica.ro
104 ANALELE BRAILEI

lui etiagiului sau 8 m. deasupra nivelului mrei. Cel mai coborat


nivel a fost la 0,51 m.dedesuptul etiajului. adica la 0,56 m. dea-
supra nivelului marii ; el a avut loc la 20 Nov. 1874. Cea mai
mare oscilatiune deci in nivelul Dunrei a fost de 7,44 m."
Odata cu aceste constatari, St. C. Hepites adaug : Asupra
acestei chestiuni cred c se va ceti cu interes urmtorul extras
din lucrarea manuscripta a printelui meu Dr. C. C. Hepites,1)
intitulat Insemnri asupra petrelor meteorice si asupra puturilor
artesiane, scrisa la Braila In 1335 : In anul 1831, luna August,
scazuse apa Dunarei atat de mult, Incat se vedeau niste rarnsite
ziclite de peatra cu var in chipul unui pod sau mai vartos In
chipul unei cettui din vechime, a caror ruine nu se mai vzusera
dela anul 1816 ; ins ele sunt cunoscute atat corabierilor cat si
locuitorilor celor mai btrani sub numirea de Podul Uriasilor"2).

BrAila Tn rsboiul din 1877


Din cartea: injormatiani spaniole despre reizboiul
nostru pentru independengi de N. lorga.
(Metn. Acad. Rom. Seetia ist. Seria III Torn. VIII. Mem. 1st. 1928

D-I lorga subliniaza informatia bogata i ilustrata asupra


rsboiului nostru dela 1877, pe care o Ida revista spaniol : Ilus-
tracion espanola y americana". Extragem cele ce privesc Braila :
Pe pagina 340 (nr. 19) se vad Cazacii In cale dela Galati la
Barbosi, pe pagina 848 o splendid vedere a Galatilor si marginea
Breillei. Notita dela pag. 317 vorbeste si de biserica sf. Gheorghe,
cu mormantul lui Mazapa ; Se adaog ca, Mine clipe nainte de
intrarea In statia Brilei" a Marelui Duce Nicolae, monitoarele
turcesti dela spate i-au aruncat cincispreze proiectile groase" ;
la finele lunii a fost impuscat la Barbosi un orn din popor, acuzat
cd a at-Mat Turcilor, ridicnd un steag rosu, momentul in care
Marele Duce intra in statie".
Pe pagina 369, mare scenei representand sosirea Rasilor
la Brila.
Pellicer se numeste corespondentul artistic spaniol atasat la
cartierul rus... sunt Ins semnate OVejero" vederile Brilei, va-
zute de pe Dundre i Oltenita, la pag. 401 (alaturi un monitor
turcesc aruncat In aier)"...

1) Fost farmacist, doctor, chimist si mare demnitar la Brlla, pela


1830 - 90. (Nota red.)
n Et 2) Existenta acestui pod e controversatg. Se pare cd adevdrul e aitul. Geologul Murgoci
sustine cS ceeace, In adevr, cunosc corgbierii ca niste obstacore In fundul Dundrei, in fata
Ballet, nu sun t cleat n'ste stnci, (popine) formatiuni geologice din aceeasi categorie cu munthi
Mecinnlui i prelungite sub Dundre. (Nota red. G. T. M).

www.dacoromanica.ro
ANALELE BRILEI
- REVISTA LE CULTURA REGIONALI -
BRAILA, STR. BAIEI No. I

Care abonatii & cetitorii Analelor Bri lei

Cu acest numr, Revista. Analele Brilei" si-a Incheiat pri-


mul an de vieat. Pentru cei ce s'au devotat Infptuirii acestei
publicatii de cultur locala, acest moment e o adevrat srbtoare.
Putini au fost cei cari au privit cu Incredere, dela inceput,
aceast initiativ. Cei mai multi credeau c nu vom putea depsi
Intaiul, cel mult al doilea, numr. 0 revista de studii Inteun ora
de provincie, chiar dac studiile privesc inssi vie.* orasului
si a tinutului din jur, i chiar dacA initiatorii sunt oameni de rs-
pundere, se prea greu de Inrdcinat si de sustinut, mai ales In
vremurile acestea de acuta crizA materiald si spirituall Si s mai
addogm Inca un motiv, care nu-i de loc de neglijat, cnd e vorba
s ne dm seama de greuttile cu cari are de luptat intemeerea
unei reviste, mai ales In provincie. Ne referim la asa zisele re-
viste, cari, dupd ce IncaseazA abonamentul, Inseal, intentionat ori
nu, buna credint a publicului, incetndu-si aparitia la primul numr;
aceasta, fie din naivitatea si neglijenta initiatorilor, fie, de cele mai multe
ori, din cauza unei premeditate intentii de escrocherie a vntorilor
de abonamente incasate anticipat. Din cauza aceasta, s'a creiat o
atmosfera de neIncredere fat de orice revist, sau cel putin, o
atitudihe de rezerv, pe care e greu s'o schimbe o publicatie cu
adevrat serioas. 5i Brila a cuhoscut multe cazuri de felul
acesta.
Cu toate aceste greutti, Analele Brilei" si-a tiat drum
de izbnd.
Cand am hotartt aparitia Analelor Brilei", am cumpnit cu
destul bgare de seam Imprejurrile, posibilittile si puterile noas-
tre de rezistentd. Nu ne-am lsat cuprinsi numai de acel freamt
de bucurie interioar, de ace! minunat elan, pe care ti- I (IA devo-
tamentul adnc pentru o idee si-ti creaza pasiunea de a o coborl
in fapt.
Dar constiinta c ne druiam unei laborioase munci spiri-
tuale, destinat s ealizeze o esential cunostint de sine Ofasu-
www.dacoromanica.ro
2

lui i inutului nostru nataL i s-i creieze o constiint istoric, ne-


a dat tria moral, ne-a insuflat curajul de a porni hotrni la
drum. Si am pornit - Ins pregAtiti de drum lung si cu urcusuri.
Prima grija a trebuit s ne fie aceea de a organiza o tenace
pi economic administratie a revistei, pentru a-i putea asigura
vieata material. In aceast privint, greufatea era Intruckva usu-
rat dela Inceput, fiindcei toll colaboratorii i Conduceitorii se o-
fereau a lucra gratuit. Dar, pentruca sortii de izbnda s fie si
mai mari, s'a gsit cineva care a-1i ia asupra, tot gratuit, si sin-
gur, Intreaga administratie a revistei pj Intreaga parte redactio-
nald. Dela cele mai mid si mai penibile luerri, ca ambalajul, li-
pitul mrciler, scrisul adreselor, expeditia la post, - i pn la
grija de a avea banii la timp, sau de a-i Imprumuta, pentru plata
tiparului ; dela scrierea a zeci i sute de scrisori, scrise de man
pentru a obliga mai mult, i scrise cu attea i attea stilizri pi
tonalitti In redactarea solicitrilor de plasare a revistei In abona-
merit, -i pan la vizitele personale, unele cu adevrat inlt -
toare, altele cumplit de apsteare, fcute pentru a deslusi si a
convinge pe brileni de Malta utilitate a unei publicatii ca Ana-
lele Brilei" ; In stksit, dela facerea corecturilor - i pan la con-
ceperea ansamblului si la organizarea materialului din Intreg cor-
pul revistei, chiar pn la sugerarea unor anume studii de tratat,
toate au trebuit s stea In grija unda singur.
-
Dar tocmai pentruc a fost asa, am putut sul cu bine urcu-
sul primului an de vieat si de afirmare a revistei.
Pe sprijinul autorittilor am avut prudenta a nu ne prea bi-
zui. Desi s'ar fi cuvenit ca ele s sustie efectiv o publicatie ca
Analele Brdilei", druit generos orasului lor de fii - ce-si In-
teleg datoria lor de cetteni i altfel dect datoria formal sau
material. Cci numai asa, scapati de grija material, se poate lu-
era In plin o revist, cu entuziasm, cu spiritul liber, fecund, -- nu
s se ajung, din cauza lipsei de foncluri, pang la cloprtirea, Pn
la mutilarea dureroas a materialului de publicat, adunat cu rbdare
pi prelucrat cu iubire i Intelegere. De cte ori n'am fost siliti a
face si noi aceast mutilare a materialului, prezentndu-1 Inghesuit,
srac, fr grafice, fr ilustratii, fr hrli, din cauza grijei de a
nu depsi costul tiparului, atk ct ngduia"'.abele fonduri, adu-
nate i ele cu multe greutti i sacrificii !
$i doar mare lucru n'ar fi fost. Cu 150.000 lei pe an se
poate Intretine aceast activitate de studii i cercetri, capabil s
aduc atta toles, atta prestigiu i atta Inaltare, vigil sufletesti
a Brilei. i daca ne gndim bine, 150.000 lei nu reprezint
mai mult deck leafa anual a trei-patru mturatori diurnisti ai
Primriei ! ...
Noi Ins vom avea curajul s sprijinim viitorul acestei pu-
blicatii pe altceva. i anume, pe infelegerea a 500-600 brileni,
cart s sprijine Analele Breiilei", aboneindu-se. Si dac, acum,
la finele primului an,www.dacoromanica.ro
putem numra 200 de abonamente efective,
3

avem curajul s credem c la finele a doi ani de vieat rodnid,


Analele Brdi lei" se va putea sprijini temeinic pe proprii si
cititori. Scrisorile misctoare ce le primim, mai ales din partea
brilenilor pe cari vie* i-a fixat In alte colturi ale trii, departe
de zrile orasului natal, scrisori Inarcate de nostalgia iubire pen-
tru pmntul brilean si de convins pretuire pentru opera ce am
Intreprins-o noi, ne arat c sperantele noastre de a adnci mis-
carea cultural Inceput, nu sunt tesute numai cu firele visului pi
ale iluziei.
lndreptdm, deci, rdndurile acestea cdtre abonafii i cetitorii
Analelor Brdilei" i ceitre toji brilenii cu adevdratcr iubire pen-
tru oraful i finutul lor, i cu infelegere pentru opera cdreia noi
i inchindm generos munca noastrd, - i le mulfumim cu nespusti
emofie pentru sprijinul ce ni ran dat ptind acuma 'infra infelptuirea
revistei. Totodaki, ti rug-din cu toatd cdldura sufletului nostru sei
sprijine fi mai departe revista Analele Bali lei" i s promoveze.
intreaga migare culturald locald ce am pornito in jurul
Am pornit aceast miscare, nu pe o vnturare stearp de
vagi idei generale i pe imitatir; ci am fundat-o pe ideia de a
realiza o cunoastere sistematia, adncit, a vietii locale si pe si-
linta de a valorifica cultural tot ceeace are esential, caracteristic,
pi oricare ora
-
original, vieata brailean. CAci numai In ace st chip lucrnd, Brila
i va putea creia o adevarat traditie de culfur,
i va putea determina locul i rostul sti In ansamblul vietii na-
tionale i va putea aduce astfel, culturii romnesti, o contributie
noug, Inarcat de farmecul i prestigiul originalittii.

www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERIE
PE ANUL 1929
STUDII ISTORICE
Antipm) A. Monografia lipovenllor din orasul sl
judeful Brila (I, 19-22)
Cluntu S Raiaua Bral lei (B-111, 20-S0)')
DemetriadG C. (col.) Asediul din 1828 a Cetatii Braila (II-III, 31-44)
lorga N. , Unde e istoria Brilei ? (114(1 3-5)
Istrati C. N. Cele doua Braile (pe o harta din
1595) (IV-VI 41-43)
Marinescu T Gh. (Ing.) Braila Veche (schita a evolutiel is.
torice) (IV-Vf, 41-43)
. . . . Braila veche In descrlerea calatori-
lor strini (IV-VI 44-49
Popescu Mih. (prof.) Raiaua si cetatea Brai lei ('I-IIT, 6-19)
. . (IV-Vf, 37-40)
Semilian S. Emigranfii si revolutionaril bulgari
In Braila (I, 21-25)
Virtosu Emil La Braila, In preajma Uniril (1857) (11-nr, 45-47)
Vtrtosu I. Din aspectele Bral lei In prima jum.
a sec. XIX (1I-III, 48-53)

I) In parade* MIrele romane indi 5 numhul revistei in are e publicat studiul, lar
effr.ele arabe India paginile,
www.dacoromanica.ro
5

STUDII ECONOMICE
Demetriad Paul (log.) Viata din 1927 a portului 13r Aila fat
de activitatea din trecut (I, I0-18)
V!
Portul Br Ha In 1929 fat de activi-
, tatea din 1928 si de anii preced. (1V-VT, 56-74)
Pot tocald Raclu Evolutia negotului international al
BrMlei - probleme economice
regionale - (II-1II, 54-68)
Shinulescu Cor. (frig.) Bill la - Port (II-III, 69-73)
Trufax Mih. Consideratil asupra industriel Br lei (I, 36-39)

STUDII SOCIALE
Matheescu N. Problemele muncitorimli brilene (IV-VI, 75-85)
' *

CULTURALE
,Ana lele .13(61 lei Doul lucrAri Infptuite sub auspi-
cille revistei noastre (IV-VI. 93-94)
&filet lei Vasile TMcul Bibliotecii P. Armenceas
din BrAila (I, 31-35)
Banea Gh. Br ila I peisajul brailean in opera
lui P. Istrati (IV-VI, 86-89)
Marinescu T. Gh. (Ing.) Schit de program (al revistei) (I, 1-9)
, . In jurul pregAtirii mare! serbri a
Bra 'Het - 100 de anl dela ell
berarea de sub Turci (I, 29-32)
Voiculescu V. Ceva despre miscarea muzical a
Brgilei (W-VI, 90-92)

FIGURI CULTURAL.E BRAJLENE


Filitti C. Ioan I. Sltineanu - primul ocarmuitor al
Brilei eliberate la 1829 (II-Ii I; 84-88)
Perpessiclus Titu Dinu (IL Ur, 84-88)
Vittosu I, Than Penescu (IV-VI, 50-55)

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE BI INFORMATII PRIVITOARE LA BRAILA

-Documents)
In No. I ai revistei:- 1. Proclamatia lui Stean-cel-mare
cAtre brileni (1481) ; - 2. Rspunsul brilenilor la proclamatie
(1481) ; - 3. Not a guvernului muntean ctre consulatul Greciei
la Bucuresti despre declararea Brilei ca porto-franc (1838) ; -
4. Dohtorul, Ipitis dela ocrugul Ibrilei" este poftit de visteria din
Bucuresti a face analiza unor icosari, el fiind singurul din tar
care are cele necesare (1837).
In No. 2-3 al revistei: - 5. Privilegiul dat de Mircea-cel-
mare negustorilor brasoveni ca s poat veni cu mrfuri pti la
Brila (1413) ; - 6. Scrisoare de informatii comerciale trimeas
din Brila de negustorul I. Fieanu Pitar (1824) ; - 7. Oratia
spus de Excelenta Sa deplin imputernicitul Prezident, la deschi-
derea Obstetei Extraordinare Adunri dela 10 Martie 1831 (pa-
sagiile privitoare la BrAila).
In No. 4-6: - 8. Judetul i cei 12 prgari din Brila scriu
Judetului i celor 12 prgari ai Brasovului (sec. XV.) ; - 9. Ata-
cul cazacilor asupra Brilei (1673); - 10. Din calatoria lui I. Bos-
covici, trecnd prin Brila (1673); - 11. Starea Invtmntului la
Brila In 1846.
II
Informatii asupra trecutului istoric al BrAilei
- Extrase din drtile in cart e mentionat Brlla -
In No. I al revistel:- I. Vechile noastre drumuri de tie-
got ; - 2. Drumul Brilei" ; - 3. Un caltor pe Dunre In
1786 ; - 4. Documentare cartografica pentru studiul Brilei.
In No. 2-6 :- 5. Stampe privitoare la Brila ; - 6. Drumul

www.dacoromanica.ro
7

moldovenesc din sec. XIV-lea din lungul Siretului avea captul la


Brila, nu la Galati ; - 7. Vama Brilei In sec. XIV-XV-lea ; -
8. Cderea sub Turci a vadurilor dela Dunre i Nistru - 9. Ne-
gotul romnesc sub ocupatia turceasa ; - 10. Brila dup 1829 ;
11. Cronicarul Miron Coslin despre Braila ; - 12. Cel mai scAzut
nivel al apelor Dunrei (urmele unui pod vechi peste Dunre la
Brila); - 13. Scene din rzboiul dela 1877 la Brila semnate de
un .spaniol si note explicative ; - 14. Cea ditti foaie pentru fe-
mei a aprut, in romneste, la Brila In 1841.

INFORMATII, NOTE & INSEMNRI

In No. I al revistei: Mg. Gh. T. Marinescu: - 1. Un cerc


de studii si cercetri locale al orasului i tinutului Brila ; - 2.
Miscarea regionalist-cultural la Brila ; - 3. Seminarul de Socio-
logic al Faculttii de litere din Buc. In campanie de studii mono-
grafice la Rusetu ; - 4. Invtmntul istoriei regionale In Franta ;
5. Miscarea portului Brila Inainte i dup rzboiu ; - 6. Insem-
nri bibliografice privitoare la Brila. Mih. Trufap: 7. Cdteva
date statistice asupra invtmntului secundar i profesional din
1928 ; -
Brila ; - 8. Exportul $1 importul vmii Brila In Decembrie
9. Productia agricol a jud. Brila pe 1928.
In No. 2-3 al revistei: ing. Gh. T. Marinescu: - 10. Ciclul
de conferinte organizat de Analele Brilei" ; 11. Comemorarea
centenarului eliberrii Brilei de sub Turci ; - Criza navigaVei
dunrene.
In No. 4-6 : ing. Oh. T. Marinesca: - Muzeul ;-
14. Carti vechi bisericesti cu pretioase thsemnri de mn, la Bis.
Sf. Spiridon; - 15. Bibliografia lucrdrilor privitoare la Brila ; -
16. Istoria Brilei sub ocupatia inarnic din 1916-1918 ; - 17.
Mercur", jurnal comercial al portului Brila" (1839) ; - 18. CA-
teva date caracteristice pentru viata economica a Brilei.

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE SI EXTRASE PRIVITOARE LA BRAILA 105

... Se descrie (de Pe nicer) revista trecuta de Tar la 17 In


cntecul corului soldatilor, ceea ce produce o impresie extraor-
dinara, mai ales asupra srfletului unui spaniol. 0 altd scrisoare
prezint trecerea R4ilor la Breii la, cu un entuziasm lioi1lil pi
impuntor, pe care, dup modul meu de a vedea, II poseda putine
ostiri" (se arata compunffea podului, Infatisat la pag. 424)".
Volumul II pe 1877 Incepe cu scene militare din Buzeu,
Brdila i Ploesti, si cu trecerea Dunrii la Braila (p. 4-5, Pellicer
descrie primirea Tarului la Breiila, la 25 Iunie. Primesie panea i
sarea, dar mt se opreste la gazda, ci revine la trenul salt". ')

Din cartea : Istoria Lit. Rom. 'in sec.


XIX-lea. Vol. II. Ed. I. (pag. 221) de N. lorga
Cea dintiu foaie romneasca pentru femei
a aprut la BrAila
Scurta durat pare s fi avut acolo (in Muntenia) si cea
dintiu foae romneasca pentru femei Iconoama romn sean
jurnal de dame", care apru In 1841 la Braila (cf. Albina pe 1848
p. 156).

') D-1 lorga d6, in aceast carte, si multe reproduceri dirt vederile schi-
fate de desenatorul soaniol. Reproducerlle cari privesc Braila le-am extras si
ele au aprut In Albumul Brdila Veclze", care s'a tiparit cu prileful serba-
rilor centertaratui eliberrii Brttei de sub Turd. G. T. M.

www.dacoromanica.ro
Informatiuni, Note & insemnri
1 nforma tirtni
- Muzeul Brilei, atftt de cerut i attt de a0eptat de viata cultu-
ralA brgileang, se pare cl a intrat pe calea inflptuirii. In comitetul de orga-
nizare a serbgrilor pentru comemorarea centenarului elibergril Brgilel, co ail-
tet convocat de primarul orasului, s'a discutat Intre altele si modalitgtile de
infAptuire a Muzeului Brgllei. Propunerea, in formg mai inchegatg, a venit
din partea revistei noastre. care se ocup de aproape de aceast chestiune.
S'a propus l s'a ales un comitet special, restrns, care s se ocupe
de organizarea lucrului pentru infgptuirea Muzeului BrAilel. S'a'hotrt s se
ofere presedIntia de onoare a acestui comitet, Dtlui Anasiase Simu, brilea-
nul care a clruit On! Muzeul Simu dln Bueurestl. Aceast hotrre I-a si
fost comunicat D-lui Simu la Bucuresti. printeo vizitg ce i a facut-o Insusi
primarul orosulul, d. N. OrNseanu, lnsotit de d. ing. Gh T. Marinescu. D-1
SImu, miscat de aceaqg omagialg atentie din partea orasului sgu natal, a
1gduit intreg sprIjinul su Indeplinirif acestel opere de inaltg culturg, pe
care Ergila trebuie s'o aibg, spre cinsiea traditiei sale culturale sl a aspira-
tillor sale de a-si creia o constiintg istoricg, snrijinitg pe o cunoastere docu-
mentat a vletii sale sl pe o fixare limpede a rostului Au specific in ansarn-
blul vietii nationale.
- Consemorarea centenarului eliberarii Brailei, o vom
descrie amlnuntit In numgrul viitor al revistei. Evenimentul a fost srbgtorit
de Brlla eu toat demnitatea. Mai ales, sunt de notat Infgptuirile culurale
cari rgmAn pe urma festivittilor, precum I proiectele culturale puse la cale
cu prilejul acesta, proiecte cari sunt indicii a se vor cobori In fapt.
- Cary vechi bisericetf cu prelloase insemnri de
mn pe marginea filelor a gsit d. prof. lorga la BrAila, In dulapul co crti
al Blsericii Sf. Spiridon. D. lorga a notat tot ce prezenta interes istoric. In-
semnrile acestea - cele mal multe anterioare anului 1829 - de cea mai
mare Insemntate pentru dovedirea vietii romnesti din vremea stgpanirii tur-

www.dacoromanica.ro
INFORMATIUNI, NOTE & INSEMNRI 107

cesii In cetatea si raiaua Brilel. CArtile descoperite sunt rAmase dela vechea
Maroc() lie a Pro Havel; se stie cA, locasul Mitropoliel, asezat la malul DunA
rei, clArAmAndu-se prin surparea malu'ul, s'a transportat la Biserica Sf. Spi-
ridon, tot ce s'a putut pAstra de pe urma surpAril locasulul Mitropoliei (a
Bisericil Vechi').
Se stia acest lucru, InsA pAnA la d. lorga n'a cercetat nimenl aceste
pretioase cArti si documente ale vieffi brAilene. Doar episcopul Melchisedec
se pare cA s'a aplecat asupra acelorasi cArti, vAzute acum de d lorga, In a-
devAr, In Cronica Huqilor, capitolul care priveste Mitropolia Proilavei, se cl-
teazA unele Insemnri de pe cArtile aflate la Mitropolia Moldaviei. Pe cArtile,
pe cari le-am vAzut cAnd le rAsfola d. lorga, sunt chiar sublinieri cu rosu ;
aceste sublinieri bnuim a fi fost fAcute chlar de InvAtatul episcop Melchise-
dec. InsemnArile episcopulul, ins, sunt mult mai putin numeroase deck ceea
ce a gAsIt d. lorga. SperAm cA In numlrul viitor sA publicAm InsemnArile
transcrise de d. prof. lorga, impreunA cu comentariile ce le va face d-sa.
CArtile acestea trebuiesc asezate la loc de cinste In viltorul Muzeu-
al Brilei.
-0 bibliografie a lucrarilor privitoare la Braila vom in-
cepe a pubilca, Inteo rubrid permanent, odatA cu No. I pe anul 1930. A-
ceastA bibliografie va aduce cele mai mari servicii tuturor acelora ce vor vo
sA Intreprincl studii asupra viefil brAilene. Pentru lucrrile mai pretioase vorn
da detalii asupra continutulul. Unele vor fi chiar recenzate in altA rubricA, ce
o vom deschide tot In numArul viitor. Un capitol important al bIbliografiei va
fi acela al ceirtilor tiprite la Braila in primele decenii dupei 1829.
Bibliografia aceasta a BrAllei va fi ingrijitA cu toatA compete* de d.
N. C. Isirati, bibliotecar la ileademla Pomdrul. D-sa, interesAndu-1 ca brti-
lean, a adunat in numeroase fise, tot ce a IntAlnit privitor la BrAila, In cr-
tile aflate In Bib!. Acad. Rom. SI astfel, prin contributia d-lui Istrati, Analele
BrAilei" va Isbuti sA realizeze IncA un punct din metoda de cercefare i cu-
noa$tere a vietii breiilene metodA pe care urmArim a o Inchega cAt mai sis-
tematic.
GH. T. M

Note
Istoria Brailei sub ocupatia inamic din 1916-1918
Este surpiinztor cat de putin cunoatem viata oraplui nos-
tru sub ocupatia dumand din 1916-1918. Nu s'a seds nimic in
priviata aceasta ; nici mcar relatri de fapte mg runte ori sen-
zationale, necum o istorie inchegat a acelei vremi de mare rs-
cruce istoricd pe care a trgit-o i Brila, Impreung cu intreaga targ.
Este i mai interesant s observrn cg nici asupra istoriei ri-
tregului pmnt romnesc Ingenuchiat sub cglati Mamie, nu avem
mai nimic scris. Abia de mai tinem minte zdobitorul tratat de paces
www.dacoromanica.ro
108 ANALELE BRAILEl

ce ni-1 impusese dusmanul, cu putine luni Inainte de a cAdea Infrnt.


Noi, cari am fost in Moldova, cunoastem vag, din auzite,
Sviata trita de Braila sub ocupatie. Nici unul dinire intelectualii
brAileni rmasi la vatr n'au scrib nimic - sau cel putin n'au .dat
la iveala pana acum - asupra ceeace au vazut si au simtit sub
stpanirea dusman. Si doar sunt printre braileni, si din aceia ce
au Minas in chip legitim la vatr i n'au deci a se feri !
Iat ins, c imediat dup aparitia Revistei de studii locale
Analele Brailei", iese la iveal o pretioas contributie la cu
noasterea Brailei sub ocupatia dusman din 1916 -1918. Am
avut bucuria si, primesc din m'ana autorului, 1)-1 Farmacist
Faltis, duet caete de note in care a insemnat zi cu zi, cu
toate anAnuntele caracteristice, viiga dureroasii trkitii de
rAileni in 1916-1918.
Fapta D-lui Faltis l cinsteste, artndu-ni-1 ca pe un citadin
-trind mai adnc viata cettii sale.
Pe de alta parte, Intelege oricine cAta muItumire am sirntit
noi, cei grupati n jurul Revistei Analele Braild", constatnd
stimularea si ecoul ce-1 poate avea Intre brAileni, crearea unei pu-
blicatii periodice, care-si propune s scoat la lumina viata isto-
rich' a Brilei i s desprind esentialul din problemele vietii actuale.
Mi-amintesc cA atunci cnd ne-am intors de pe front, din
Moldova, In toamna lui 1918, si am gsit Braila Inca sub dusman,
m'a impresionat, ca un tapt de adncii semnificaVe asupra
intenVilor germane de a se permanetiza la noi, marele numar
.de librrii, pline de publicatii germane, hArti, albume, cArti postale,
etc., multe in legatura cu Dundrea si chiar cu Braila. Nu stiu dac
a adunat cineva aceste urme pretioase ale Brailei de atunci. Nu
stiu dac macar s'ar gsi, la autoritti, actele mai importante ale
evenirnentelor de atunci. Un liluzeti al Band nu se poate in-
chipui fr prezentarea acestor vremuri de istorie epocala.
SA ne gndim cu cAta trudA putem reconstitui trecutul istoric
.al orasului, din cauza lipsei materialului documentar. SA nu lsam
sI se risipeasca cel putin materialul documentar al vetii ce-si tese
istoria sub ochii nostrii !
Fie ca fapta d-lui Faltis sa Indemne pe toti brilenii, cari
Tosecl, sub mice forma, urme ale trecutului istoric local, s le
faca cunoscute, spre a ti Talorificate ca bunuri culturale
ale oraului nostru.
Numai astfel se creiaz constiinta istorica a unui oras si se
Intreste traditia sa cultural.
GH. T. M.

www.dacoromanica.ro
INFORMATIUNI, NOTE & INSEMNARI 109)

Cte-va date ca-racteristice pentru viata economici a BrAilei


Date le statistice, de aproape scrutate i interpretate, pot reda
concluzii de cea mai mare important si de o frumoas generali--
tate. Potrivit metodei, pe care nu Incetam de a 9 preconiza cu.
orice prilej, de a introduce oarecare spirit de analiza i sintezI
stiintifica In studiul diferitelor aspecte ale vietii brailene, vom ex-
pone in aceste scorte randuri, comentariile catorva cifre statistice
-pentru anii 1924-928- care exprim trei dintre cele mai ca-
racteristice categorii ale economiei brailene, si anume : 1) expor-
tul prin yama Braila. 2) activitatea bursei de cereale Braila i 3).
actiqtatea oborului de cereale Braila.
Prima statistic las s se vada locul pe care-I ocupa portul
Braila In ansamblul comertului exterior al Wei, ca primul port de
export al cerealelor romanesti, loc pe care II ocup i azi, desi
proportia exportului fiind alta decat cea din ainte de rasbo u, si-a
facut loc prerea, gresit intr'un sens, ca' Braila a azut din acest rang.
A doua statistiza, privit bine, poate reda masura dibaciei ii
harniciei cerealistilor localnici, de a fi 1ncheiat ei, la Bursa orasu-
lui, tranzactiile pentru expoi tul cerealelor ce se incarca la Braila,_
asigurand astfel boggia i prestigiul vestitei burse de cereale a
Brailei, ale crei preturi, orice brailean le vede, nu fara o anume
mandrie citadin, comunicate oficial ca Thdreptar pentru tara
Intreaga.
In sfarsit, a treia statistica, a oborului, exprim in primul
rand valorificarea producfiei de cereale a judefului, yndutei in
oborul orasului. E adevarat ea nu tot prisosul ce- l are de vandut,.
l incarca tranul brilean In carol lui spre a-I aduce la obor ;
mai vinde si de pe loc, negustorilor, cari misun In tot tinutul,
mai ales cand recolta e bogat, dar chiar i cand nu-i bogat
e grbit omor de revoi s ia arvuna. Statistica v-nerilor din obor
are, Ins, o alt important din ea se poate intrevedea ct bnet
lasei judeful, orasului. In adevr, din vanzarile de jumatate de-
miliard anual, sum pe care o atinge oborul In and buni, o parte
insemnata rmne ni oras, sub forma cumpraturilor facute de ta-
rani, sub forma taxelof orsenesti, sub forma castigului mijlocito-
rilor de cereale, etc... E locul s spunem c oborul de cereale al
Brailei ar putea s ia o desvoltare mult mai mare, dacd Braila ar
fi legat cu soseIe bone de judetele vecine ; atunci si tranii acestor
judete ar prefera sa-si aduca singuri, cu carele lor, cerealele pe
piata Brilei, n loc s le trimeat pe calea ferata. prin mijlocitori,.
ca acum. Preturile ce le-ar obtine In oborul Brilei, le-ar rasplati
cu molt, timpul i truda de a strabate, cu carol incarcat, chiar &-
sut de kilometri. Diferenta de pret cu siguranta. c. Intrece 30)/o_
In legaturd cu aceasta, se poate. formula a observatie, care
merit cu adevrat s fie subliniat, ca o caracteristica a econo-
www.dacoromanica.ro
110 ANALELE BRAlLEI

miei rurale brilene. Anume, faptul c Braila ofera cea mai bund
piata de cereale a trii, Inseamnd c ranii braileni, putnd sa-i
aduca singuri spre vnzare cerealele pe piata Brailei, au un ex-
ceptional avantaj : ei 4i pot valorifica munca pe un pret cu mult
mai ridicat dect tranii din restul trii, cari trebue s-i trans-
porte produsele cu calea ferata, desfcndu-le prin vnzri indi-
recte.
Economia rural brileanei se bucura, deci, datorit situa-
fiei geografice, de o plus-valut de 25-3010, fata de restul WU.
Aceasta nu-i putin !
MCA acum cifrele :
Export
Anil Tranzactil prin burs ' VAnzri In obor
prin vam6.

1924 896.059 tone 16.814 vag.= 991.639.000 lei 38.102 care=208.708.025 lei
1925 1067.277 7.776 . = 552.261.000 , 54.563 , =313.060.000 .
1926 1366.612 , 16.959 . =1.024.855.129 . 101.560 . =435.881.630 .
1927 955.158 . 19.816 . -1.044.411.486 100.950 . =537.276.000 .
1928 390.215 . 9.468 = 652.866.0 )0 . 49.411 . --295.290.000 .
!Atha 935.072 tone 14 166 vag.= 853.210.523 lei 68.981 care=360.04q.931 lei

Mai trebuie subliniata suma frumoas de un miliard, pnd


la care se ridic i o Intrece chiar uneori, tranzactiile ce se fac,
la Bursa de cereale a Brilei. Dac calculm procentul ce-1 re-
prezintd tranzactiile Bursei Braila fat de totalul exportului facut
prin vama Brailei, obtinem urmtoarele cifre, pe ani i cantitativ :
1924 11925 1 19261 19271 19281
19 In 7% 12/, 20/, 24%
Privindltabloul, brilenii ar putea formula astfel, In cteva
cuvinte, de stil cerealist, aprecierea asupra activittii economice,
anuale, a Brilei : e an buniw pentru Breilla, cnd avem rotund
1 milion tone la exportul vmei $i 100.000 care cereale in obor
- ceeace inSeamn cam 1 miliard lei tranzactii la Bursa Brilei
si 1 12 miliard lei tranzacfii Zn obor.
GH. T. M.
I - .
w Mercur" - jurnal comertial al
Portului i3railei - 1939.
Ma era numele primului jurnal comercial aprut la Braila,
la Inceputul veacului trecut. Cred ca e primul jurnal romnesc,
-exclusiv economic. $i Curivrul" lui Eliade, aprut mult mai Ina-

www.dacoromanica.ro
INFORMATIUNI, NOTE & INSEMNARI . 111

inte, avea o parte economicd ; tris acest jurnal, electic ca i In-


temeietorul su, cu tot prestigiul lui Eliade, sta totusi mai prejos
decal Mercur"-ul Brilei, n ce priveste redactarea partii econo-
mice. Este o adevrat surpriz s privesti acest jurnal al Brilei
de acum aproape 100 de ani, tipdrit in tipografia orasului
Brdila". Surpriza plcut nu rezult numai din prea frumoasa in-
ftisare tipografic a jurnalului ; ci, mai ales, din felul inteligent
in care e culeas i organizat materia bogat i insufletit de
noutate, a acestui vechiu jurnal brilean. Biblioteca Academiei Ro-
mne posed primul numr, aprut la 18 Decembrie 1839 si in-
treaga colectie a anului 1840 si 1841.
Intemeetorul i animatorul Mercur"-ului Brilei era Ion Pe-
nescu. Acesta a fost o puternicA personalitate a Brilei n primele
decenii dupd eliberarea dela 1829. Urmele activittii lui Penescu
le gsim In toate domeniile vietii publice brilene din acea epocd
de adnci prefaceri, pe care a trit-o Braila redevenit rom-
neasc. La 1840 era directorul scoalei normale". Ne-a Minas
Intre altele, un discurs pronuntat de Penescu, incheered anului
scolar 1840 ; e publicat ca supliment la No. 24 al jurnaluiui
Mercur". Din el se vede gndirea temeinicd a acestui insufletit
animator al vietii brilene de pe la 1840. Pmntul trii noastre,
In tot chipul cercetat, vedem cd cere de neaprat ca locuitorii sal
set fie mai mult economi dealt politici" - asa spune acest vred-
nic brilean, care vedea asa de just si asa -de departe.
De aceea, Penescu cere a se intocmi o scoald comerciala,
In care s se invete Agricultura, Nautica si altele". Aceast scoal
s'ar avea rostul mnteacest oras ; cci aici sunt toate miscrile Eo-
mertului desvoltate i fiescare cas de negustor are cte un
contoar deschis" ; pe lngd acestea, fabricatia corbiilor, calatoria
intrnsele in cte un port strin, spre deprinderea ocrmuirii
dinduntru a ei, se poate nlesni prea mult practica stiintelor na-
utice". Prin aceasta tinerilor nostrii nu le va fi str2in crma
cordbiilor, cdrora acum le incredintdm produsele noastre,,feird sd
le cunoastem drepturile".
Intr'un cuvant, nu dupd multi ani, aceast scoald va pre-
face jelbile de slujbci ale tinerii generatii In condici de comerr.
Si astzi s'ar potrivi cuvintele lui Penescu, pronuntate acum
90 de ani ! Programul propus de el, inspirat din viata Brilei, cu-
prindea orientdri fundamentale pentru intreaga societate romd-
neascd, intrat, abia dup 1829 In regimul burghez-capitalist. $1.
in nizi o alt parte a trii, nu se simtia mai bine aceast adnc
schimbare de structurd a economiei si a societtii noastre, dt:p
1829, cu toate fenomenele caracteristice acestor schimbri, c in
porturile Brdila i Galati, inundate de mrfuri apusene, de oa-
menii, ideile i moravurile apusene. Din acest punct de vedere,
un studiu aprofundat al vietii brilene din primele decenii dup

www.dacoromanica.ro
112 ANALELE BRAILEI

1829, ar aduce o contributie nebnuit de pretioasd la cunoasterea


prefacerilor repezi suferite de structura societtii romnesti, dela
1829 incoace, trecut din regimul patriarhal in regimul burghez-
capitalist.
Aceste prefaceri adnci suferite de intreaga tar, dar sim-
tite mult mai accentual in viata Bri lei dinaintea anului 1850, si-au
gdsit expresia dintr'un jurnal ca Mercur"-ul Brilei i n oameni
clar vdztori ca Indrumdtorul Penescu.
Pentru traditia de cultur a Brdilei, jurnalul Mercur" pre-
tueste ct o piatr de temelie. Nu stim dach s'ar mai gsi pe un-
deva, prin vre-un pod sau beci de veche cas negustoreascd a
orasului nostru si alte exemplare afard de cele ale colectiei Aca-
demiei, din Mercur"-ul Brilei. Viitorul Muzeu al Brilei, Ins,
va trebui cu orice pret s aibd aceast podoabd in colectia sa.
lar pentru Penescu, cercetdri harnice trebue s scoatd In
plin lumina personalitatea acestui mare brdilean din prima jumd-
tate a veacului trecut, cdci numai aa un ora i mate creia o
traditie de culturd, o constiint istoricd si o sigur Indrumare a
viitorului sdu.
G. T. Marinescu

www.dacoromanica.ro
CART! APARUTE SUS AUSPICIILE ANALELOR BRAILEI":
I. ALBUMUL BRAILA VECHE" de ing. Gh. T. Marinescu

2. COLECTIA DOCUMENTELOR PRIVITOARE LA BRAILA " - VOL. I

3. BRAILA VECHE - Sehitli a evolutiei istorice din antichilaie Ora In sec. al


XIX-lea, de ing. Gli. T. Marinescu

VA APARE:
4. NOUA UONFERINTE DESPRE BRAILA (tinute de dd.: N lorga, C. Rtid.-
Motru, I. Simionescu, Em. Bucuta, Ing. I. Vidrascu, Arhim. I. Scriban, Ap.
Culea, I. G. Filitti, S. Mehedintq.

5. VEC'HIUL DRUM DE NEOOT BRAOV-BRAILA - monogratie istoricA -


de ing. Oh. T. Marinescu

6. EDILITATEA BRAILEI - de ing. G. T. M.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro

S-ar putea să vă placă și