Analele Brailei, An 02, Nr. 04, Octombrie-Decembrie 1930

ANALELE BRAILEI
- REVISTA DE CULTURA REGIONALA -

APARE TRIMESTRIAL
ANUL II. - Nr. 4

Oct. - Dec. 1930 -^
www.dacoromanica.ro
Anul II. Nr. 4
5! FiNALELE BRAILEI"
REVIST DE STUDII SI CERCETARI CULTURALE LOCALE
ABONAMENTUI. ANUAL: 240 lei pentru parliculari
500 lei pentru institulli
- Orkine refine un numr, se consider prin aceasta

abonat pe anul tn curs fi e obligat a plti abona-
mental.
- Abonamentele, manuscrisele, crfile pentru recenzli,
schimbul de publicafil i corespondenfa privitoare la
redaclia fi administrafia Analele Brllei" se vor
adresa direcfiei revistei : Ing. Oh. T. Marinescu,
str. Mid No. 1, Braila.
- Reproducerea Rita indicarea isvorului, este oprit.
www.dacoromanica.ro
Anul II. - No. 4. Octombrie-Decembrie 1930.
ANALELE BRAILEI
- REVISTA DE CULTURA REGIONALA -
Apare trimestrial
COMITETUL DE CONDUCERE
NAE IONESCU RADU PORTOCALA

Profesor Universitar Fost Primar qi Deputat de Braila
PAUL DEMETRIAD GH. T. MARINESCU

Inginer Inspector General Inginer
Directoral Docurilor Braila
DIRECTOR :
Ing. GH. T. MARINESCU
REDACTIA si ADMINISTRATIA
Inginer GH. T; MARINESCU, Str. Bgiei 1, Braila
FONDATOR : ING. GH. T. MARINESCU
Costul abonamentului, 240 lei pe an-Pentru institutii, 500 lei
www.dacoromanica.ro
ANALELE BRAILEI
ANUL IL - No. 4 Octombrie - Decembrie 1930
CUPRINSUL
ING, PAUL DEMETRIAD. Activitatea portului i docurilor
Bri la in cursul anului 1930
fat& de activitatea din 1929.
ING. GH. T. MARINESCU, Note privitoare la activitatea cul-
tural a lui Ioan Penescu.
CAP, L M. MIHILESCU. Cantori domnesti la Brila,
- Braila vazuta de oamenii nWri de .

cultura- impresii notate de d. prof.
- N. lorga.
Documente si rnformatii istorice
privitoare la Braila.
- lnformatii, Note (I, Insemnari.
- Insemnari bibliogrifloe privitoare
la Braila.. , '
- Dad de seaMa & ROnzii.

- Redactionale''& 'Administrative.
www.dacoromanica.ro
ACTIVITATEA PORTULUI $1 DOCURILOR BRAILA
IN CURSUL ANULUI 193(1 FATA DE ACTIVITATEA
ANULUI 1929.
- DUPE DATE CULESE DELA CAPITANIA PORTULUI, OFICIUL VAMAL
$1 ADMINSTRATIA DOCURILOR -
de frig. insp. g-ral PAUL DEMETRIAD.
1) Criza economic in care portal Brila se sbate de

mai multi ani, a continuat s influenteze i asupra acti-
vitatel sale comerciale din 1930.
Traficul portului Braila din anul 1929, cu toata activitatea
din a doua parte a campaniei datorita unei productii agricole
destul de buri, s'a prezentat totusi cu aceleasi reduceri sau
scaderi constatate si in anii precedenti. Unica aparenta de invio-
rare, in ceace priveste traficul de cereale, se datoreste tranzi-
tului de cereale din Jugo-Slavia, Bulgaria, Ungaria, eic., trafic
care a insumat peste 500.000 tone. Dar acest tranzit a fost tot
asa de trecator ca si cel din 1926, intruck in anul 1930 nu
s'a mai produs cu aceiasi intensitate. Dealtfel, acest tranzit de
cereale straine, neinteresnd direct pe comerciantii locali din
Braila, iar inuncitorii fiind folositi in numar mic, fiindc opera-
tiunea de transbord se face cu elevatoare mecanice, nu are mai
nici o repercursiune asupra sfarei economice generale a ora-
sului, asa cum o are comertul cerealelor indigene, si mai ales
cerealele sosite pe cale feroviara.
Declinul importului se mentine, in 1929, la fel ca i in anii
precedenti, in cat magazine de tranzit si intrepozit vamal din
Docuri nu au manipulat deck vre-o 15.000 tone, desi suprafata
lor, exclusiv platformele adiacente, trece de 9000 m. p. Nu s'a
rulat deci in 1929 deck 1,7 tone anual, la metru pkrat, ceiace
ar reprezinta o bung manipulatie lunarei, jar nici de CUM una
anualei.
In privinta exportului de cereale, traficul anului 1929, cu
toat intensitatea campaniei de toamn, este deoarte a se ase-
www.dacoromanica.ro
4 ING. PAUL DEMETRIAD
mna cu traficul unuia din anii mijlocii ante-belici, cum a fost

1909, de pilda.
In portul Braila nu a sosit in,a929 decal 170.000 tone ce-
rcale folosind transportul feroviar, pe cnd ante-belic, inteunul
din anii mijlocii, acelas trafic insuma. 600.000 tone. Productia ju-
detului Ialomita este atrasa acuma aproape complect spre Cons-
tanta, mai ales gratie instalatiunilor dela silozurile din portul
Constanta, silozuri de trei ori mai puternice cleat acelea dela
Braila. Silozurile dela Braila, din cauza masurilor restrictive luate
de catre Directiunea Generala C. F. R., adica aceiasi institutie
care acum 40 de ani a conceput Docurile, - sunt limitate la o
manipulare zilnica de numai 76 vagoane pe roate, ceiace face
vre-o .1000 tone zilnic, desi din statiunile interioare se dirijeaa
spre acest port $ cate 300 de vagoane pe zi, adica 4500 tone.
Pe de alta parte, penalittile aplicate vagoanelor manipulate la
silozuri, sub motivul c descarcarea lor nu se face in 6 ore, se
generalizase aproape la tot ceiace se aducea la silozuri. Comer-
ciantii erau derutati prin penalittile dezordonate ce li se cereau
si pe cari nu le puteau prevedea. Din aceasta cauza, rulmentul
silozurilor, in 1929, de abia a atins 68.000 tone, adica numai de
3 ori capacitatea magaziilor, pe cnd in 1926 de pilda, rulmentul
reprezintase de 8 ori capacitatea de insilozare. Silozurile din por-
tul vecin, Galati-Doc, au lucrat mai bine ca cele de la Braila,
fiinded restrictiunile C. F. R., gratie interventiilor organelor
locale, au fost cu mult atenuate. Traficul din Docurile Braila,
pentru ceiace priveste silozurile, ar fi fost in 1929 de cel putin
dou ori mai mare, clack' C. F. R. nu ar fi impilat cu amenzi
de cteva sute de lei de fiec are vagon sosit. Silozurile portului
Constanta, avnd in 1929 o capacitate de trei ori mai mare ca
silozurile de la Braila, au lucrat totusi, proportional, superior
acestora, manipulnd aproape 300.000 tone, adica aproape de 5
ori activitatea silozurilor dela Braila, Jat dar, cd nu am exa-
gerat efectul reiu al msurilor restrictive impuse de administratia
C. F. R. ca desuircarea la silozuri sei se facei fu 6 ore (atunci
cnd 'in America, se acordei la silozuri cte 24 pand la 48 ore,
pentru desceircare). De toate aceste masuri restrictive impuse
Docurilor nu a folosit nici portul in intregul lui, deoarce trans-
porturile feroviare spre Braila au fost cu totul reduse, din cauza
cheltuelilor mari de manipulare cu hamalii i carutele din portul
propriu zis, cheltueli ce depasesc 20 I0 din valoarea cerealelor,
pe cnd ante-belic nu reprezintau de cat 2 0/0.
Atractiunea portului Braila pentru transporturile feroviare
de cereale a fost deci mult redusa in 1929, caci nu putem con-
sidera cele 170,000 tone sosiri anuale de cereale cu vagoanele,
ca un aport rational intr'un port capabil de a primi zilnic peste
700 vagoane pe roate ceiace ar reprezinta 10.000 tone zilnic.
Sosirile cu slepurile pe ap, unde nu au existat piedici ca
www.dacoromanica.ro
ACTIVITATEA PORTULUI BRAILA IN 1930 5
in cazul transporturilor feroviare, au contribuit, ele singure, la

mrirea volumului traficului de cereale din portul Braila. Ca-
botajul romanesc, reprezintnd aproape 315,000 tone cereale, la
care trebue s adaugam i cele 98,000 tone cereale sosite tot
cu slepurile, clar cu taxe vamale pltite la alte puncte vamale
din susul Dunarei, reprezinta in total un trafic destul de frumos
in anul 1929.
Faptul cei portul Braila a mai atras in 1929 aproape
520.000 tone cereale strine, transbordate din lepuri in vapoare,
ne indic cu prisosint cci portul Brila poate incd s fie un
centru al comertului de cereale pentru trile danubiene, acest
tranzit strain revenind in cantitate mare, pentru a treia oar, la
Brila i cu un volum de circa 500,000 tone,l)
Un centru comercial ca portul Brila nu mai poate tri
viata activ din trecut, dac nu se iau msuri pentru ca golul
produs la import s fie complectat prin tranzitul de mrfuri ge-
nerale in cadrul regimului de zon liber ; deasemenea, manipu-
larea cerealelor nu mai poate fi fcutd prin mijloacele rudimen-
tare ale crutelor i hamalilor, n loc de eftina manipulare me-
canicd prin silozuri.
Efortul Camerei de Comert din Braila, atat pentru apli-
carea regimului de zon libera ri Docuri, precum i pentru in-
fiirrtarea de silozuri noui in port au rmas zadarnice in tot cursul
anului 1929, si de abia finele anului 1930 a putut realiza primul
din aceste deziderate : introducerea regimului de zon liber la
magazine i intrepozitele din Douai. - Solutia unui al cloilea
siloz in port va mai astepta Inca ani pana la rezolvare, daca
cumva initiativa privat - careia i se datoresc si elevatoarele
plutitoare pe Dunare-nu va interveni mai eficace pentru cons-
truirea lui.
2) Miscarea generala In portul Braila inclusiv Docu-
rile (dupa statistica administrativ a Capitaniei Portului
Braila)
Multumita amabilitfii d-lui Cpitan de Port, Alexandru
Vasilescu, am putut extrage urmatoarele cifre interesante din sta-
tistica administrativa ce se fine actuahnente in porturile noastre,
caracteriznd miscarea generala a portului Braila pe anul 1930.
a) Miscarea vaselor de navigatiune fluvial in portul Brila
in anal 1930. Numrul intrarilor de slepuri i alte vase fluviale
in portul Braila pe anul 1930, a fost in total de 6129, pe cnd
in anul 1929 se inregistrase numai 5063 intrari. Ne-am apropiat
astfel de activitatea ante-belic, cu peste 6611 intrari de vase
1) In 1925 0 1926 a fost acest tranzit strain tot ap de mare ; i anume,

in 1925 a fost de 445.000 tone iar in 1926 a fost de 481.000 tone.
www.dacoromanica.ro
fluviale, precum si de activitatea anului 1926, cand la intrri,

gratie tranzitului de cereale streine (sarbesti, bulgresti, etc),
am avut 6789 intrari, - Meritul pentru anul 1930 este *i mai
mare, fiindcei activitatea se datoreaz traficului de cereale ro-
meineei, cart au sosit ta mare volum la Brlla, pe ap, pe cnd
volumul cerealelor striiine s'a redus in 1930 la aproaue jumei-
tate din ceiace fusese ta 1929.
Statistica Capitaniei imparte incarcmantul acestor vase
sosite in port, in doua grupri mari
Cereale sosite in 1930 cu slepurile . . . . 1 235.163 tone
Toate celelalte marfuri sosite cu slepurile in 1930 . 193.096
Ceiace reprezint un incarcamant total, sosit
cu slepurile in anul 1930, de . . . 1,428.259 tone
Comparativ cu anul 1929, rezultatele sunt mai mult decat
multumitoare, intrucat in acel an, situatia se prezintase astfel
Cereale sosite in 1929 cu slepurile , . . 796.935 tone
.
Toate celelalte mrfuri sosite cu slepurile in 1929 . 125.758

Ceiace reprezinta un incarcamant total sosit
cu slepurile in anul 1929, de . . . . . 922.593 tone
Activitatea anului 1930 a depsit chiar activitatea anului
1926 - unul din cei mai bogati ani post-belici - and incarca-
mantul vaselor fluviale sosite in portul Braila atinsese cifra de
1.275.594 tone, dar gratie mai mult traficului de cereale strine
in tranzit ; pe cand tonajul enorm din 1930 se datoreste in
mare majoritate numai traficului de cereale romanesti. Ne apro-
piem in 1930 de marele trafic - al anului 1911, cel mai mare trafic
al portului Braila, cand totalul de tone intrate cu vasele fluviale
a atins cifra de 1.613,115.
In ceiace priveste esirile de vase fluviale din portul Braila,
cifra inregistrat de 6092 esiri, este mai mare ca -totalul eshilor,
in numar de 5389, din 1929. Ins nu am avut in 1930 prea
multe vase .streine, cari dupa aducerea cerealelor pentru tran-
bord in portul Brila, sa se ti reintors in susul Dunrei, astfel
cum am avut in anul 1926, cand numrul vaselor esite au in-
registrat totalul de 7006 miscri, fa/A ca incarcamantul s fi fost
mai mare. Explicatia ar fi, ca miscarea de vase fluviale in por-
tul Braila, nu este proportional cu traficul in tone, din cauz c
in acest port, gsindu-se sediurile societtilor de naviggiune
particulare din Romania si bazele navale ale diferitilor armatori
particulari, multe vase infra si ies goale, De aceia comentariile
noastre trebuesc indreptate numai asupra vaselor esite cu incr
ctimismt, pentru a putea judeca just activitatea acestui port.
Astfel, in anul 1930, au esit din portul Braila numai 668 slepuri
incarnate si 5424 slepuri deserte ; incrcmantul respectiv a fost
44.575 tone cereale si 36.883 tone alte mrfuri, adica un total de
81.458 tone. Comparativ cu anul 1929,'cand numarul slepurilor esite
www.dacoromanica.ro
cu incarcamant a fost numai de 322, iar al slepurilor goale de 2795,

activitatea lui 1930 s'ar prezinta ca indoita. Totusi, cantitatea de
cereale esite in 1929 (de 56.347 tone) a fost mult mai mare
ca cea din 1930, cu toat dublarea miscarilor de vase. Deci,
suntem inca departe de activitatea unui an ca 1927, cand numrul
slepurilor esite se cifra la 1430 miscari, carancl 153,236 tone ce-
reale si 54.216 tone alte mrfuri. Reducerea ce se inregistreaza
la incarcarile de cereale in vase fluviale reprezinta inch' un semn de
decadenta comerciala a portului Braila. Cantitatea mica' de cereale
esitei din portul Braila cu vase fluviale ne aratei ca acest mare
port nu mai influenteazei asupra activittei portului Sulina din
punctul de vedere al traficului de cereale, asa cum influenfa n
trecut si mai ales inainte de rsboi.
Din aceleasi statistici ale Cdpitniei Portului relevam insa
un fapt inbucurator, in ceace priveste folosirea vaselor cu pa-
vilion romanesc. Pavilionul romanesc inregistreaza 4418 inirari
din totalul de 6129 ale anului 1930 (77/(,), pe cand in anul 1929
inregistrase numai 3393 de intrari din totalul de 5063 (67%). Con-
curenta pe Dunare a companiilor straine si deci a pavilionului
strain, este din ce in ce mai atenuata, gratie ocrotirei pavilionului
nostru national, mai ales in ceiace priveste transportul cerealelor
indigene.
b) M4carea vaselor de navigatiune maritime' n portul
Bretila pe anul 1930. Totalul vaselor maritime sosite in portul
Braila in anul 1930, a fost de 677 de corpuri, fata de 458 so-
siri in anul 1929. Rezultatul este imbucurator, dac consideram
c numai in 1926 am avut un numr de 580 sosiri de vase ma-
ritime, restul anilor postbelici inregistrand sosiri mult inferioare.
Din vasele sosite in 1930, numai 132 au intrat incarcate,
aducand circa 45.011 tone marfuri diferite, pe cand in anul 1929,
sosirile de vase maritime incarcate au fost in numar de 117, cu
peste 52.000 tone marfuri. Restul vapoarelor au sosit deserte si
in numar destul de mare : 545 in anul 1930, fata de 341 sosiri
din 1929.
Activitatea anului 1930 din punctul de vedere al sosirei va-
poarelor maritime se apropie de aceia a anului 1911 ante-belic,
care a inregistrat un numar de 720 sosiri, cot ce nu a mai fost
atinsa in portul Braila de atunci incoace.
Vapoarele iesite din portul Braila in anul 1930, au ridicat
un incarcamant de peste 1.582.257 tone cereale, atat indigene
cat i o mica parte cereale straine, precum si 51.104 tone dife-
rite alte marfuri. Comparativ cu anul 1929, sifuatia este cu mult
superioara, intrucat in acel an, incarcamantul de cereale a atins
numai 1.162.919 tone cereale, dar este inferioara fat cu cele-
lalte 251,540 tone mrfuri diferite. Totusi, desi incarcamantul altor
marfuri de cat cereale a fost in scadere, traficul din 1930
insumeaza un total de 1.633.361 tone si este superior chiar celui
www.dacoromanica.ro
mai mare trafic ante-belic din 1911, cand totalul incarcmantului

esit cu vapoarele maritime a atins cifra de 1.614.591 tone.
Rezultatul pare foarte curios, dacei considerdm slaba influ-
entei asupra steirei economice generale din portal Breii la, atunci
cemd tonajul esit cu vapoarele in 1930, mnsumeazei peste un mi-
lion sase sute mii tone, egalnd traficul eel mai bogat ante-belic.
Cauza, dupei cum vom vedea mai departe in comentariile statis-
ticei vamale, se datoreste in afard de scderea pretului la cereale,
faptului cd majoritatea traficului din 1930 provine din transpor-
turtle pe apa ale cerealelor exportate, iar nicidecum din transpor-
turile feroviare, cari s'au mentinut reduse si in 1930, ca in toti
anii postbelici si cari sunt sigurele ce pot anima efectiv viata
economicei general a Brilei.
IIL Comerful exterior al Romaniei prin portul Braila,

dupa statistica Oficiului Vamal Local si aceia a Camerei
de Comert.
Directiunea Generald a Statisticei din Ministeml de Finante
public o voluminoas lucrare si destul de complect, sub titlul
Comertul exterior al Romaniei"; dar publicarea se face cu mare
intarziere si fr a se mai indica, ceiace se facea antebelic, tra-
ficul fieceirei Want, astfel Ca nu se pot clesprinde partile ce re-
vin Brailei. De aceia am recurs la permisiunea d-lui Inspector
General Financiar L Tudor, in circumscriptia caruia infra Vama
Braila, precum si a d-lui Presedinte al Camerei de Comert, d. Mihai
Panteli, pentru a extrage dela institutiile conduse de dansii, di-
feritele date statistice, astfel ca sa putem prezenta exportul ai
importul vamal al portului Brila.
. Exportul vamal pe 1930. Totalul exportului vamal prin
. Braila pe anul 1930, ar insuma totalul de . . 1.178.818 tone

din care majoritatea o formeaz cerealele cu . 1.121.175 tone.
Restul cantittilor exportate se compune din leguminoase,
in cantitate de 18.927 tone ; Mina de grau in cantitate de numai
50 tone si -large in cantitate de 4164 tone ; grunte i fructe
oleaginoase in cantitate de 4815 tone ; trate de orez, in cantitate
de 2272 tone; uleiuri minerale rafinate si esente, in cantitate de
23.661 tone ; ciment, in cantitate de 3620 tone ; lemnarie de dife-
rite feluri si forme, in cantitate de 53.192 tone ; celuloza in can-
titate de 2498 tone ; etc.
Dac comparam cu exportul din 1929, rezultatele sunt in-
bucuratoare, dar numai in ceiace priveste cerealele ; celelalte
articole nu au progresat.
Astfel, grul care a figurat in 1929 cu 4303 tone, figureaza
in 1930 cti 201.417 tone. Pentru prima oarci dela reisboiu incoace
exportul grezului prin Brila inregistreazei o cote,' mai mare ; to-
tusi, mai avem mult pana la cota exportului de 600.000 tone
www.dacoromanica.ro
grail din perioada ante-belied. Secara, care a figurat in 1929 cu

11.468 tone, inregistreaza in 1930 numai 15.541 tone ; orzul este
in crestere, dela 354.695 tone in 1929 la 412.621 tone in 1930 ;
ovazul deasemenea, creste de la 11.678 tone in 1927, la 17.466
tone in 1930 ; porumbul inregistreaz o crestere de aceiasi ma-
rime ca si a graului, exportul, la 1929, in cantitate de 144.384
tone, atinge in 1930 cifra de 456.473 tone.
Comparatia celorlalte cantitati ce formeaza exportul vamal nu
mai este interesant, de oarece variatiunile sunt foarte mici, iar
la unele posturi sunt chiar seaderi, cum avem la cherestea sau
lemnarie.
In total, exportul vamal se prezint aproape indoit fat de
cantitatea exportata in 1929 (circa 655 mil tone).
Daed la exportul de cereal pe 1930, mai adaugam can-
titatea de 175.156 tone reprezentand cerealele pentru care taxele
vamale au fost pltite in susul Dunrei, precum i 292,775
tone cereale strine manipulate in tranzit prin transbordare de
la slepuri la vapoare cu elevatoarele plutitoare, ajungem la to-
talul de 1.589.103 tone cereale, atat indigene cat si straine, cari
au folosit mijloacele portului Braila pentru a fi exportate in
strainatate. Fata de anul 1929, din cauza micsorarei tranzitului
de cereale strine de la 519.085 tone in 1929 'Ana la aproape
jumatate in 1930, totalul manipulrilor pentru strainatate din
portul Braila, nu a crescut in 1930 de cat cu v-reo 29% (1.153.865
tone cereale in 1929).
In general, traficul de export al cerealelor in 1930 a fost
in creeere in acest port, iar exportul vamal de cereale indigene
a depd.5it chiar pe acela din anul 1911, Mild acest export vamal
a fost de 1 454.792 tone, precum a depeqit $i pe toti anii de la
reizbol incoace. l totuV, din punct de vedere general economic,
portul Brila nu se geiseee nici pe departe in starea inflori-
toare ante-belicei. Cauza o gel sim in preturile derizorii pltite
pe piata Breillei pentru cerealele sosite $i in faptul cei trans-
porturile feroviare spre acest port s' au redus enorm de mult.
$1 este .5tiut c nuniai la transporturile feroviare, mai ales la
acelea sosite in port pentru a fi descrcate cu hamalii $i cdrutele,
particip o multime de oameni, cari toti celeig cilte ceva.
in adevar, pentru formarea partidelor de cereale in vede-
rea exportului i pentru necesittile unui mic consum intern,
portul Braila, exclusiv Docurile, a primit cu vagoanele pe cale
ferata in anul 1930, cantitatea de 161.639 tone, iar cu carutele
' au fost aduse la oborul Braila . 111.424 tone.
Silozurile Docurilor au primit . 131.853 tone,
Pe calea apei au fost aduse in portul Braila 942.221 tone
cereale indigene. Fata cu traficul ante-belic, se constatd o mare
seddere in transporturile feroviare, intrucat in 1910 am avut
977.270 tone, pe cancI acuma nu mai avem de cat a seasa parte.
www.dacoromanica.ro
Traficul pe ap este ins mult mai mare ca cel ante-belic ; si

se explicd prin eftenirea manipulrei mecanice tu elevatoarele
plutitoare, atunci cnd transporturile feroviare, implic munca
in port numai cu hamalii si. cu arutele, adica cu mijloace foarte
costisitoare.
Oborul din Braila continua sei ati agei un interesant trafic
de cereale, tntrucat preturile ce se pltesc aici urmaresc
mult mai bine piata din strintate, deceit preturile ce se pleitesc
in micile statiuni din interiorul teirei pentru cerealele tnceircate
in vagoane. Comerciantul din interior, din cauza fluctuatiilor
pietei cerealelor, cumpr cu o marj foarte largd, nestiind dac
atunci cnd vagonul va sosi in portul Brila, preturile pietei vor
fi pe aceleasi baze. In oborul Brila ins, se plteste pretul normal
al pietei externe, fiindc5 chiar transportul pang la magaziile din
port, se face in general tot de ctre micii producAtori-trani,
fr vre-o *alt despgubire.
latei dar, Inca una din explicatiile de ce traficul feroviar
din portul Braila a sceizut atiit de mult, pe cand afacerile de
la oborul de cereale se mentin destul de bine, si tot astfel so-
sirile- pe apei.
2. Importul vamal pe anul 1930. Totalul importului vamal
prin portul inclusiv Docurile BrAila, ar insuma dup datele cu-
lese de la Camera de Comert cifra de 75.625 tone, pe cnd in
anul 1929 importul fusese de 71.877 tone. Cresterea se datoreste
importului de materii prime pentru fabricele metalurgice din lo-
calitate.
Intre principalele articole importate, dup datele vamale,
putem cita urmtoarele :
Orez brut, . , , . 10.484 tone
Fructe si coloniale . . . . 385 .
Crbuni de pmnt, cocks . . . 19.254 11
Sare de mare . . . 3,375 I/

Diferite produse chimice . . . . 3.929 1/
Fosfat de calciu , , . 2.743

Fora' brut , . . . . 2.671
Fier si otel in bare sau profilat . . 14.632 IT
Srm de fier sau otel . . , . 1.769

Aram . . . . , . . 8.432 11
Plumb , , . . . . . 355 11
Diferite alte metale sau aliagele lor . 1.097

Masini si aparate . . . . . 2.416
Vehicole 5i aparate-motoare . . . 306
Fat de traficul din 1929, unele articole prezint urcri,
cum ar fi fierul si otelul in bare sau profilat, care in 1929 a
figurat numai cu 1.867 tone, iar acuma este de opt ori mai mare;
masinile si aparatele, cu 1.279 tone, iar acum s'a indot. In ace-
lasi timp, o alt serie de articole sunt in scadere, cum este orezul
www.dacoromanica.ro
brut, care a figurat in 1929 cu 27.558 tone, pe- cnd acuma sea-
derea, aproape la o treime, a importului de orez, se datoreste
numai msurilor severe luate de Care vam, prin considerarea
orezului sosit ca semi fabricat, in loc de a fi considerat ca marfd
brutd, interpretare ce exist de peste 20 de ani. Din aceast cauz
una din industriile Brilei, aceia a cojitului orezului, se gseste
in plind derutd i decade*.
Cu alte cuvinte, importul vamal a crescut foarte putin, iar
variatiunile tn plus la importul destinat fabnicilor de metalurgie,
au fost anihilate de scdderi pentru fabricile de cojit orezul.
Cu toate eforturile pentru a se atrage afaceri noui gratie
industriilor creiate in port, importul vamal ante-belic de circa
200 mii tone, reprezintnd 15% din importul trei romnesti nu
mai poate fi atins in portul Brila. Compensarea adevrat va
veni numai prin atragerea tranzitului de mrfuri generale, gratie
regimului de zond liberd inlocuind actualul regim vamal de Docuri,
.statiunea de import a portului Braila,
IV. Participarea Docurilor in comerful exterior al
portului Braila.
Docurile formeaz o parte a portului Bri1a, constituind o
incint vamal inzestrat cu toate cele necesare pentru depozi-
tarea si manipularea mrfurilor, cu numeroase macarale, cu ma-
gazii, cu silozuri, etc. ; pe cnd restul portului nu posedd de at
intinse platforme, deservite de linii ferate, de cheiuri sau pereuri
necesitnd schele sau paserle metalice deservite de pontoane
pentru incrcarea vapoarelor, dar fdr vre-o instalatie mecanic
de manipulare. Adic, restul portului reprezint un sistem tot
asa de rudimentar ca si acuma 50 de ani, asa cum nu mai exist
n nici o fard exportatoare de cereale. Magaziile particulare ve -
cine acestor platforme si destinate depozitrei cerealelor sunt
fral instalatiuni mecanice de manipulare, iar operatiunile se fac
in mod arhaic si foarte costisitor, cu concursul manual al ha-
malilor ; transporturile dela vagoane la vase sau la magazii se
fac inc cu crutele cu un cal, ca acuma o jumatate de secol.
Fatd de aceast stare tnapoiatd a portului, care are aparenta
unui corp fdrei brate, incinta Docurilor, desi prea micd pentru
activitatea unui port ca Brdila, este totusi singura organizatei gi
instalatd conform conditiunilor moderne de exploatare din mantle
porturi strdine, formnd un corp cu toate organele necesare.
In docuri se fac in general patru feluri de operatiuni mai
importante
a) Export de cereale prin silozuri, transbord cu elevatoa-
rele plutitoare si incrcAri cu hamalii,
b) Export de scnduri si alte mrfuri.
www.dacoromanica.ro
c) Import de mrfuri generale in magaziile si antrepozitele

Docurilor.
d) Import de carbuni, pirite, fosfate, etc.
1. Exportul de cereale in 1930 prin Docuri, Silozurile Docu-
rilor operand in general, orz, ovaz, secard si porumb, dispun de
o maga'zie cu silozuri grupancl 334 celule, capabile de a inma-
gazina in mijlociu 2000 vagoane cereale (378.720 hectolitri ca-
pacitate), cu un debit mijlociu, atat la inmagazinare cat si la
predare, de 900 tone pe zi.
In anul 1930, magazia cu silozuri a avut o activitate a-
proape tot anul, incrcand urmtoarele cantitati la export :
Cereale din silozuri la vase 132 897 tone
11 11 11 carute 2 856
e ff vagoane 307 ,
1/ magaziile cu etaje la vase . 396
134.456 tone.
pe cand in anul 1929, s'a operat in total numai 71.444 tone.
Activitatea din 1930 este deci indoit. Faptul se explic,
prin recolta anului 1929 care a fost destul de bun si a putut
s intretin traficul din primvara 1930 in portul Braila, ceiace
nu fusese cazul anului 1929, cancl activitatea nu a inceput decat
tocmai in August, din cauza tecoltei deficitare a anului 1928.
Magazia cu silozuri a transbordat deci in cursul anului
1930, indoitul cantittilor din 1929, ajungand /Ana la coeficientul
de aproape 8 al rulmentului (considerat pe 20.000 tone inma-
gazinare mijlocie si in majoritate cereale ca orz si porumb).
Suntem departe ins. de cele 178.970 tone primite in anul 1927,
atunci child organele C. F. R. nu ne impusesera atatea restric-
tiuni i contingentri. Daca insumam ins la tonajul de 136,060
operat i cele 73.230 tone reprezintand vagoanele cu cereale a-
dresate silozurilor, dar trecute din oficiu in port, sub cuvant c
depsesc puterea silozurilor, ajungem la totalul de 209,290 tone,
ceiace ar fi reprezintat de 10 ori capacitatea silozurilor. lat
dar cum prin meisuri prea severe ale C. F. R. institutia Docu-
rilor a fost lipsit de o treime din venituri la silozuri.
Trecami la comparatiuni intre Doc si port, sosirile fero-
viare pentru intregul port Braila au insumat in 1930 cantitatea
de 298,095 tone, din care docurile au operat 450/o . Or, ante-
belie, cand Docurile au lucrat mai intens ca in 1930, partici-
parea nu depasea 18010. In aceast crestere nu trebue sei vedem
un succes al Docurilor, cat o sceidere a sosirilor de cereale cu
uagoanele ta portal Brila, sceidere care are atdtea repercusluni
asupra steirei economice locale.
Daca consideram traficul de cereale ' operat in portul pro-
priu zis cu hamalii i carutele, el este format din sosiri fero-
www.dacoromanica.ro
ACTIVITATEA PORTULUI BRMLA IN 1930 13
viare 161.000 tone si sosiri cu carutele prin oborul Braila, tone

111.000 Total, tone 272.000.
Fata cu acest tonaj, traficul silozurilor din Docuri ar re-
prezinta numai jumtate.
Or, din totalul de 272.000 tone cereale ale portului propriu
zis si manipulate cu hamalii i crutele, o buna darte folosesc
danele de la cheiurile Docurilor. Astfel in 1930, o cantitate de
72.819 tone ale acelei partide, a fost operat in Docuri, ceiace
reprezint inc o participare a Docurilor de 270/0.
Participarea Docurilor ar fi trebuit sa fie indoit de ceiace
a fost in 1929, intrucht si traficul general din 1930 in ceiace
priveste cerealele a fost la f el ; dar o fiscalitate prea mare si
inegal aplicata (in Docuri se percepe la mrfurile incarcate cu
bratele o taxa de transport si de utilizare a drumurilor, insurnand
circa 160 lei pro vagon, pe cand in port nu se percepe ase-
meni taxe), a fcut ca vapoarele operand cu hamalii sa evite
Docurile. In adevar, incrcarile de cereale aduse cu cdrutele ai
operate cu hamalii in Docuri, se f ac atunci cand este aglome-
ratie de vapoare in port si deci lips de dane pentru imbarcare.
Faptul c taxa de 160 lei nu exist in port, nu forteaza vapoa-
rele de a intra neaprat in Docuri, ci ele prefera s raman in
port, asteptand randul la acostare, fiindc pretul cerealelor nu
permite o cheltuial suplimentar ca cea de mai sus. Aceasta
tax de Docuri ar trebui redus, mai ales fat de mica valoare
a cerealelor.
Traficul celor 5 elevatoare plutitoare ale Docurilor se ci-
freaza la un transbord de cereale in cantitate de 109.960 tone.
Or, sosirile pe ap cu slepurile, atat in cabotaj, cat i cu
tax vamale pltite in susul Dundrei, insumeaza. 918.603 tone;
astfel ca participarea Docurilor cu cele cinci aparate ale sale
fata de totalul de 35 in port, reprezint numai 12/0.
In ultimile luni ale anului 1930, s' au luat msurile bane de
cornisariatul guvernului pentru export, atenuandu-se meisurile res-
trictive ale ciiilor ferate, in ceiace priveste sosirile de cereale in
Docuri. Nu numai cei numeirul de vagoane cu cereale, alungate
din doc in port, a sczut simtitor, dar instalatiunile dela silo-
zuri, neocupate panel acum dimineata, sunt acum folosite cu malt
succes. Se pune astfel cu plin randement si la dispozitia agri-
cultorilor, un mijloc eftin de manipulare a cerealelor, pe and
sub anulatele msuri restrictive C. F. R., aceste silozuri nu erau
folosite decat pentru jumatate din puterea lor. Atunci cand
munca manuala in port apasa preturilor cerealelor cu cheltueli
de trei ori mai mare ca la silozuri, folosirea acestora in pling
capacitate aduce o mare usurare.
Anularea, tot prin Comisariatul de export, a supra taxei de
400 lei pro vagon la transporturile de cereale pentru Docuri,
www.dacoromanica.ro
inca va activa traficul silozurilor, ceiace s'a constat din primele

zile ale anului 4931, beneficiar al acestei msuri echitabile.
Aceast tax propus de uni comercianti aportului Braila
acum un an pentru un motiv de egalare a cheltuelilor de mani-
pulare in port cu acelea din Docuri, in realitate pentru a inlesni
pe comisionarii de cereale din port, Braila nu a avut asentimentul
comerciantilor din Galati ; totusi a fost aplicata de C. F. R.
Efectul nerealizandu-se, intregul comert a solicitat anularea, ceiace
nu s'a putut obtine cleat dupa luni de tratative si intarziere. De
altfel, lucrul era de asteptat, munca mecanica fiind totdeauna mai
eftin ca munca manual, nivelara fortat ca aceia a taxei de
400 lei la vagoanele pentru silozuri, nu putea sa-si aib efectul.
2. Exportul de cherestea prin Docuri in 1930. Exportul de
lemnrie sau cherestea prin Docuri a reprezentat in 1930 canti-
-tatea de 40.667 tone, iata -de 51.972 tone export vamal total ;
deci o cota de 78%.
Comparativ, exportul de cherestea, atat in port cat si in
Docuri, este in mica scadere fat de anii precedenti, faptul da-
torindu-se lipsei de cereri a lemnriei romanesti pe pietele din
Orient, acaparate in ultimul timp de exportul rusesc.
1 Export de diferite alte meirfuri prin Docuri. Cele dou
statiuni de pompare pentru produse lichide situate in Docuri si
anume statiunea pentru pomparea produselor petrolifere si aceia
pentru melas, au incrcat in cursul anului 1930 o cantitate de
21.149 tone ; fata de intregul export vamal prin Braila al artico-
lului similar i insumand 23.797 tone, participarea Docurilor a
fost de 86/e.
Diverse alte mrfuri au fost incarcate in incinta Docurilor,
mai ales la danele vapoarelor postale, insumancl cantitatea de
25.225 tone si reprezintand fata de exportul articolelor similare
pe intregul port, o cord de 63 0/0.
Totaliznd exportul tuturor articolelor feicute
prin Docuri, avem cantitatea de , . . 405,597 tone
pe cand exportal intregului port inclusiv Docuri
a fost, dupez actele vamale, de . . 1.236.887 tone
astfel cel participarea Docurilor este de . . 33%.
4. Importul de meirfuri generale in 1930 p rin D ocuri. Maga-
zine din Docuri se impart in magazii de tranzit si intrepozit va-
mal concesionate la vapoarele asa zise postale ale marilor com-
panii, Fraissinet, Sitmar si Lloyd ; precum si magazii de intre-
pozite inchiriate.
Importul pe anul 1930 a fost astfel repartizat
Mrfuri generale la magazii tranzit . . 24.005 tone
/I postale . . . 1.327
11 11 intrepozite concesionate . 1.280
I/ ff ff intrepozite inchiriate . 674
27.286
www.dacoromanica.ro
Report . . 27.286 tone

Mrfuri in masa, precum crbuni 16.931 tone
/1 I/ fosfate 2.743
/I II 11 pirita 3,000
IV II fonta . 2.011 24.685 tone
Total . . . 51.971 tone
Fatei cu importul total inregistrat la vamei care a figurat in
1930 cu 75.625 tone, participarea Docurilor a fost de 8210.
Participarea din 1929 a fost de 6310 fatei de un tonaj de 71.877.
Activitatea Docurilor a fost sporita, datorita industriilor locale
metalurgice, gratie carora traficul de marfuri generale de la maga-
gaziile de tranzit care a insumat ln 1929 numai 11.172 tone a
atins in 1930 cantitatea de 24 mii tone. Posturi ca fier i otel
in bare, sarma in colaci, precum si masini si aparate, au fost
operate numai in Docuri, contribuind la urcarea traficului respectiv.
Suntem (ncei departe de traficul anterior al Docurilor, cad
magazine de tranzit operau peste 60,000 tone anual, astfel cei
atragerea tranzitului de meirfuri streiine n regimul de zonei liberei
va putea readuce un trafic, care a fost odatei *i care ar cores-
punde capaciteitei magaziilor i instalatiunilor de debarcare.
V. Veniturile portului i Docurilor Brila In anul 1930
Taxele de cheiaj pentru vasele operand
gall din incinta Docurilor au produs . . . . lei 4.267,476
Taxele de 1/2% la import si export, incasate
in folosul porturilor fluviale, au produs . , lei 42,717.054 .
Taxele vamale in folosul ministerului de Fi-

mate au produs in total . , . . . . . lei 220.401.949
Veniturile Docurilor, din chirii pentru plat-
forme, taxe de cheiaj, magazinaje si maipula-
tiuni de marfuri, magazinaje si manipulatiuni de
cereale, taxe de iernare si de folosirea liniilor
ferate si a soselelor din docuri, taxele elevatoa-
relor plutitoare, etc., au insumat pe baza *Mee-
sarilor efective din 1930, de oarece in cursul
primului semestru din 1931 hied se mai continua
cu incasdrile, suma de . . . . . , . lei 33.315.080 .
la care adugand suplimentul taxei de 20010 de lei 6.568.697

ceiace reprezint total venituri Doc realizate
1930 de . . . . . . . . . . . . lei 39.883.383
Dac facem o rapid comparatie intre veniturile din 1929,
si cele realizate in 1930, avem urmatoarele rezultate
a) Veniturile taxei de cheiaj au produs indoit, fiindca si
traficul din 1930 a fost indoitul traficului din 1929, and taxele
de cheiaj au produs numai 2.533.541 lei.
b) Taxele de 1/2% la import si export au proclus i ele
aproape indoitul taxelor din 1929, iar acest spor se datoreste
www.dacoromanica.ro
16 1NG. PAUL DEMETRIAD
mai mult urcrei in cursul anului 1930 a bazelor de taxare, s

mai putin sporului de trafic, intrucat variatiunile la import cari
afecteaza aceste venituri, nu au fost mai urcate, iar veniturile
din jumatate la suta la export sunt in general la o cota mica,
r) Taxele vamale in folosul Ministerului de Finante au pro-
dus ins mai putin ca hi 1929, din cauza reducerei taxelor de
export la cereale, astfel ca cu tot anul activ in campania 1930,
vama portului si Docurilor Braila, a incasat mai putin ca in 1929,
an activ numai in a doua sa jumtate.
Reducerea taxelor de export, dacd a fost o incurajare
pentru agriculturei, a creiat inset un gol in fiscalitatea statului,
prin reducerea veniturilor incasate la vama Brdi la,
Veniturile Docurilor Bali la au fost -inset cu aproape 12.000.000
lei mai mari dealt 1929 i cu peste 7,000.000 lei mai mare deceit
prevederile budgetare pentru anul 1930.
Daca comparam cu cele mai avantajoase exploatari ale
Docurilor Braila in perioada ante-belic, realizarile la Docuri se
prezinta la acelas punct, cu exceptia sectiunei marfurilor generale.
Peste tot cheltuelile nu sunt decat jumatatea veniturilor, afara
de sectiunea marfurilor generale unde veniturile nete fara taxa
de 2010, si insumand totalul de 3.782.072 lei acopera cheltuelile,
far insa a se prezinta atat de favorabil ca la celelalte sectiuni.
Exploatarea Docurilor, in special la cereale, a fost satis-
feicd toare, cu toate restrictiunile severe ale administratiei C. F. R.
st din care cauzei media zilnicei a descrceirilor la silozuri a
reprezentat numai 2f3 din puterea instalatiunilor.
Prin dirijarea in port a cantiteitei de peste 73 mii tone
cereale adresate Docurilor, din cauzd contigentetrei impuse de C.
F. R., institutia Docurilor a pierdut peste 9 milioane lei in 1930.
Agricultura n schimb a peigubit, pentrucei fiecare din acele
tone neprimite in Docuri, au phitit in port un spor de circa
200 lei pro tona, astfel c in ansamblu agricultorii ,au pltit
peste 14 milioane lei mai mult deceit socoteau, avemd tn vedere
regimul trecut, aplicat silozurilor din docuri. Acest regim se a-
pnea dela 1891 *i pand la 1 Martie 1929, cdnd administratia
C. F. R. a impus severa contigentare.
VI. Aprecieri finale In legatura cu traficul anului 1930
Traficul anului 1930 in portul Braila, se prezint in ace-
leas conditiuni reduse ca in anii precedenti in ceiace priveste
importul vamal. Declinul importului vamal pang la o cota
atat de mica, nu mai este ceva surprinzator, intrucat se produce
si la Galati, centrul general al imPortului Romaniei. Atat portul
Braila, cat i portul Galati, nu au putut atrage clientela din noile
teritorii alipite, care continua a -se servi kle alte puncte de fron-
tier& pentru introducerea in tara a mrfurilor de care au nevoe.
www.dacoromanica.ro
Ante-belic, portul Braila participa cu cel putin 14 procente

la importul general al tarei, pe &and acurna nu mai participa
nici macar cu patru procente. Magaziile si intrepozitele din Do-
curi in suprafat de peste 9000 metri ptrati si numeroasele
aparate de manutentiune (macarale) nu pot fi complect folosite la
un trafic de numai 24.000 tone mrfuri generale, in plus faptul
c mai mult ca jumatate din acest import nici nu a folosit acele
magazii sau intrepozite, fiindca s'a incarcat direct, dela vapoare
la carute sau vagoane. A fost o iluzie in anii 1920 si 1921, cand
importul magaziilor din Docuri depasise 66.000 tone, reprezentand
11% din importul general al tdrei romanesti. Dar iluzia a fost repede
spulberata. Ultimile investitiuni facute la Docuri, macarale si
magazii, costand peste 15,000 lire sterline, ca urmare a acti-
vitatei din 1921, nu mai sunt acum rentabile, fata de veniturile
unui import atat de scazut.
Iatd de ce presedintele Camerei de Comert din Brdila, m-
preund cu Comisiunea locald pentru organizarea zonei libere, au
pus atedea stdruinte pentru aplicarea regimului de zond liberd
la intreaqa incintei a Docurilor Brila. Precum tranzitul cerea-
lelor strdine a inviorat, dupd rdsbol, portal Brdila, mutt mal
mult ca bi perioacia ante-belicd, tot a$a, numai tranzitul de
mrfuri generale, sub regimul Legei Zonei Libere, va putea aduce
in Docuri, $1 deci asupra portului Brila, revrsarea unor veni-
turi necunoscute pawl acuma $i care sei coinpenseze alte goluri.
Dup struinte nesfarsite timp de paste un an si jumatate,
facute de catre presedintele Camerei de Comert, D-1 M. Panteli,
deputat si presedinte al comisiunei pentru organizarea zonei libere
din portul Braila, de abia la finele anului 1930 s'a putut depune
in Parlamentul Trei, legea pentru Complectarea legii de creiare
a Regiei Autonome a Porturilor $i Cdilor de Comunicatie pe
And, prin care se autorz Regia Autonom P. C. A, ca sa ex-
ploateze Docurile ca zond liber, Legea a fost pro mulgata abia
- la 31 Martie 1931, iar Regulamentul acestei legi care prevede
un consiliu local de exploatare, asistand pe directorul Docu-
rilor *respective, se gsete inca in faza studiului preliminar.
Tot astfel, creditele pentru a se asigura. buna paza contra con-
trabandelor, prin constructie de garduri duble i noi leg:Mud de
1Mii ferate, din incinta Docurilor, nu au fost Inca acordate, iar
lucrarile la Braila se gasesc inc in. faza proectului.
In cazul cel, mai fericit i gratie numai steiruintelor, se
sperd ca mnainte de finele anului 1931, incinta Docurilor s
poatei fi exploatatd sub regimul de zond liber, complecteindu-se
actualele magazii $i intrepozite vamale, cu magazii de intrepozite
libere, intocrnui cum exist la Triest $i Genova.
Sub regimul de zond libera, tranzitul de mrfuri din strai-
natate, va putea folosi regimul nou de intrepozite libere, cu ur-
mtoarele mari avantagii :
www.dacoromanica.ro
18 ING PAUL DEMETRIAD
a) Reexportarea in strinettate a mrfurilor feirei vre-o

restrictie vamalei, agt cum exist in actualele intrepozite dela
Docuri,
b) Conditionarea meirfurilor, schimbndu-li-se ambalajul,
forma, calitatea, culoarea, amestecul etc., dupd cerintele pietelor
din streiineitate, operatiuni ne permise cu regimul actual al in-
trepozitelor vamale din Docuri.
c) Fabricarea ori ceiror produse cu materii prime sau semi-
fabricate aduse din streiintate, precum $i instalarea de $antiere
navale folosind materialele aduse din strineitate ; toate aceste ope-
ratiuni nepermise sub regimul vamal actual deceit dupei achitarea
taxelor aferente, se vor face frei aceste dificultti.
d) Amenzile vamale pentru diferente tritre cantittile indi-
cate in manifestele vamale ale vapoarelor $i cantittile de meir-
fart real desceircate, se vor aplica numai dupei 6 luni, iar nu
imediat ca acuma. Se dei astfel timp vapoarelor pentru ca sei
poat justifica aceste diferente.
e) Durata maxim(' de magazinaj n intrepozitele din zona
liberei este nelimitatei, evitndu-se astfel dificulttile intrepozitelor
vamale prin ceiderea mrfurilor in rebut sau depet$irea terme-
nului de magazinaj, limitat la unul sau doi ani.
hid dar aratea foloase ale regimului de intrepozite libere;
si totusi atat de greu s'a putut solutiona aceast chestiune pentru
portul Braila.
Trecand acum la chestiunea exportului in anul 1930, can-
titatea total, mai ales la cereale, prezinta un veritabil progres
fao de traficul anilor precedenti. Tonajul cerealelor in 1930 a-
tinge cifra de peste 1.121,172 tone, pe cand in 1929 exportul de
cereale nu depsise cantitatea de 536.677 tone. Totusi traficul
feroviar nu a prezintat vre-o crestere fat de trecut, deck pen-
tru sosirile cu cereale la Docuri, uncle s'au operat 134.456 tone
cereale in 1930, fat de numai 71.444 tone cereale in 1929. So-
sirile feroviare in portul Braila, gall din Docuri, sunt chiar ca
tonaj de cereale in 1930 inferioare sosirilor din 1929 (16,100
vagoane faja de 17.000 vagoane) i numai gratie celor 11.100
vagoane cereale sosite cu crutele prin Obor, portul Braila a pu-
tut s mai dea de lucru numerosilor bamali i crutasi cari as-
teapta revenirea la traficul feroviar antebelic de aproape 100.000
vagoane cereale.
Regresul n ceiace prive$te manipularea cerealelor sosite
ca transporturi feroviare este explicabil, de oarece portul Breiiia,
lipsit de instalatiuni mai mari pentru silozuri, prezintei cea mai
scumpei manipulare pentru cereale, fiindcei se folosesc nc hamalii
crutele din timpurile vechi.
Aceasta ocolire a portului Braila de Care transporturile de
cereale cu vagoanele s'a constatat Inca dela 1927, cnd exportul
general al trei s'a apropiat de mijlocia cotelor ante-belice,
www.dacoromanica.ro
'
ACTIVITATEA PORTULUI BRAILA /NI 1930 19
atingnd aproape 3.000,000 tone, fra ca portul Braila s se fi resim-

tit de acea activitate. Credem ca exportul de cereale pe intreaga
tar in 1930 a fost chiar superior cotei de trei milioane tone, insd
portul Braila nu si-a mai revenit la ceiace a fost. Manutentiunea
manuala scurnp nu poate atrage traficul de cereale, iar silo-
zurile actuale desi constatate ca prea mici hied din perioada
ante-belie& nu au fost desvoltate, cum ar fi trebuit. Mai mult
Tine& silozurile Docurilor au fost scoase, pentru una a treia din
capacitatea lor de manipulare, din folosinta public& din cauza
masurilor restrictive luate de catre administratia C. F. R. Sub
motivul absurd ca vagoanele trebuesc descrcate in 6 ore la si-
lozuri, atunci cnd in America se acorda 24 de ore, s'a aplicat
penalitti tuturor vagoanelor sosite pentru silozuri, cifrndu-se la
sute de lei cheltuelile pe vagon. De abia la finele anului 1930, ches-
tiunea a inceput sa fie mai regulamentata, administratia C. F. R.
devenind mai rationala hiarea masurei ca vagoanele sosite dimi-
neata sa-i fie neaprat eliberate noaptea; deasemenea a introdus
certificatele (tichete) pentru transporturile de cereale la silozuri
astfel ca chiriasii respectivi s nu mai fie aruncati cu cerealele
in port, atunci cnd au locuri inchiriate la silozuri, subt motiv
c acele vagoane ar depsi cota de 76 vagoane pe roate repre-
zentnd contingentarea hotrit pentru Docuri.
Toate cele expuse mai sus cu privire la transporturile fe-
roviare de cereale, atat de reduse in ultimul timp la Braila, din
cauza tarifelor i conditiunilor scumpe ale lucratorilor manuali,
denot c acest centru comercial decade, daca initiativa pri-
vat nu va seconda eforturile Camerei de Comert locale, pen-
tru solutionarea construirei si in portul Braila a unei grupe
de silozuri in capacitate de cel putin 3000 vagoane cereale
capabile de a manipula zilnic, atat la primire cat si la predare,
cel putin 300 vagoane. Numai asa portul Braila va ajunge la
inflorirea din trecut, fiindca de pe urma vagoanelor cu cereale
sosite pe cale ferovial tresc mult mai multi participanti (co-
misionari, curtieri, remizieri, magazineri, epistati, sondatori, etc,)
deal de pe urma transporturilor de cereale sosite pe calea apei.
Acest lucru reiese bine in evident& dac comparAm evolutia trans-
porturilor de cereale pe apa manipulate prin portul Braila.
In adevr, in anul 1930 au fost aduse in portul Braila cu
slepurile 942,221 tone cereale, pe cnd in unul din cei mai
bogati ani anti-belici au fost aduse numai 638.950 tone
cereale. Tranzitul de cereale straine, cu toat reducerea din
1930, a fost totusi de 292.775 de tone, cu mutt superior tranzite-
lor dinainte de rsboi, cari nu au depsit circa 145.000 tone ;
dar dej a inferior tranzitului din 1929, care a depsit 519.000 tone.
Pe lnga aceste cantitati, se mai adauga in 1930 si partida de
175.156 tone cereale pentru cari taxele -vamiale au fost deja
pltite in porturile de sus. Ajungem astfel la un total de aproape
www.dacoromanica.ro
1.393.152 tone cereale cari au necesitat manipularile pe apa,

tonaj care pn acuma nu a lost atins in portul Braila; si totusi,
criza economica in ceiace priveste pe micii comercianti i mun-
citori braileni continua, tot asa cum se rasfrnge asupra produca-
torului i marelui comerciant de cereale scaderea preturilor la
cereale chiar sub costul de productie.
Faptul c transporturile pe apa s'au ridicat la cote att
de mari in ceiace priveste sosirile in portul Braila, se datoreste
si introducerei elevatoarelor mecanice pentru operatiunile de
transbord, cari insumeaz cheltueli destul de mici, fata de
spezele inerente muncei manuale si transportului cu caruta,
Mecanizarea manipularei cerealelor in portul Braila se im-
pune deci din toate punctele de vedere, ne mai putndu-se con-
tinua in situatia actual, cnd avem in portul Braila pe de-o
parte magazii i linil, cari pot manipula i deposita multe va-
goane de cereale (700 pe zi), dar cu cheltueli enorme, cari
depsesc 20010 din valoarea cerealelor, in loc de 2/0 ct ar fi
normal ; iar pe de alta parte, avem instalatiuni de silozuri prea
mici pentru un centru de cereale ca Braila, si in plus construite
astfel c necesita un concurs protector al Directiunei Generale
C. F. R., ceiace s'a refuzat de vre-o doi ani incoace cu mult
indrjire.
, Braila este inca cel niai mare centru pentru manipularea
cerealelor. 0 dovedeste cu prisosintd tranzitul de cereale strine,
care de trei ori a revenit in acest port, in perioada de dupei
reisboi ; probabil cei strainii au gsit o convenientei mai bunei
deceit in expedierile In susul Dunrei sau In tranzitul cu va-
goanele de cale ferat prin Germania.
Initiativa privat a satisfeicut transbordurile de cereale
inerente acestui tranzit strain. Credem cei acest tranzit va mai
reveni, iar armatorii de elevatoare plutitoare precum si muncitorii
ajuteitori vor face bune afaceri. Paralel tnsd, ar trebui sei se ia
in Wand cu energie, dar si feirei peirtinire, remediarea cauzelor
pentru cari transporturile feroviare de cereale indigene ocolesc
acest port, ne mai atingand intr'un bun an agricol deceit o cotei
ce reprezint cel mult un sfert din ceiace era traficul feroviar
mijlociu din perioada ante-belied.
www.dacoromanica.ro
ANEXE
TABLOUL A.
Date statististice asupra exportului vamal Braila 1.930
No. post dupe
nomenclature Felul articoIelor Ton e
Soc. Natiuni. 111.
6 Grau 201 417

7 Secar 15.541
8 Orz 412.621
9 vaz 17.466
10 Porumb 456.473
12 Alte grne alimentare (susan) 17.654
13 Flin de gru 50
14 Alte ffiini, bulgri cereale i gris 4 164
17 Legume, rdcini 18.927
23 - Graunte i fructe uleioase (rapit) 4.815
38 Trte, rmsite de orez 2.272
54 Petrol brut 137
55 Uleiuri minerale rafinate i esente 23.661
59 - ament i puzzolan 3.620
87 Alte lemnrii brute, plut, rmsite de
lemn de plute de hartie. 641
89 Lemn ecarisat i tiat -cu ferestrul 52 551
91 Past de lemn 2.498
107 Lucruri de lemn sau de otel necuprinse
aiurea (afar de cutitrie) 16
115 Mrfuri i produse div. necuprinse aiurea 2.363
Total tone 1.236.887
TABLOUL A. Ws.
Date statistice asupra exportului vamal din Braila (Defalii)
I. Cereale gl diverse articole romdnesti pe anal 1930, pentra cari taxele
vamale s'au pledit la Oficial Vamal Braila
1. Cereale. 3. Feiinoase.
Porumb
Gru - _-
- -- -- kgr. 456.473.155 Fling gru - - - kgr.
Trte ---- 50.077
Orz. -
Oviz -
--
- -- -- ,.
201.416.958
. 412.621.186
17 465.800
,, mazre , - -
orez - - -
.,
11
,,
3.753 876
410.250
1.965.471
Meiu - - - -
Secar- - If 15.541.198
Total kgr 6.179.674
Rapit - - .- -
15 394.651
Mzriche - - -
NI
1.081 617 \
1)
4. Uleioase.
Neghing - - -
V/ 928.191
0 249.110 Smnt de fl. soarelui kgr. 3.585.976
Total kgr. 1.121.171.866
2. Leguminoase.
cdtTfa.6
....t, :
1 urte rapitc
--
- --- -
--
"
102.657
57.280
936.776
-- --- -kgr.
Fasole
Mazre
11.136.131
6 751.368
Nuci
Turte floarea soarelui -
:,
If 6.000
25.708
Linte - - - - ,. 1.039.130 Smnt de in- - -
If
0 100.157
Total kgr. 18.926.629 Total kgr. 4.814.554
www.dacoromanica.ro
5. Produse petrolifere. 6. Alimente.
Benzing
Pgcurg - -
- - --- kgr.
-
.
334.790
,, 22.953.796
Orez sfgrmat - - - kgr. 307.000
Brnzg 496
Total kgr. 307.496
Motoring
Petrol
Uleiu mineral
- ...-
- -- 1/
IP
329.690
136 640
42,604 Cherestea
7. Cherestea.
101.064 661 m. c.=kgr. 51.972.222
Total kgr. 23 797.520
8. Ciment
9. Diverse -- - -- kgr.
- 3.620.000 6.097.406
RECAPITULARE
1 Cereale - - -- -- -- kgr. 1.121.101.866
- -- -- --- --
2. Leguminoase y, 18.926.629
3. Finoase - ., 6.179.674
4. Uleioase yl 4.814.554
5. Produse potrolifere 23.797.520
6. Alimente - -
-- --_ ---
1P
---. 307.496
7. Cherestea 51.972.222
8. Ciment
9. Diverse
-- -- - - - )1
,, 3,620.000'
6.097,406
Total kgr. 1.236.887,367
II. Cereale strine tranzitate prin oficial vamal Braila

Ago-slave Unguresti
Porumb - -
Grau
- - kgr. 63.504.077 Gru - - - - kgr. 6.770.613
76.858.216
Secarg - - - - - 6,541.986
Mein
Secarg - - - -
250,000
290.000 Orz - 1.110.719
Total kgr. 140,449.828 Total kgr. 13,423,318
Bulgreti
Porumb
Grail - - -- --- -kgr.
Meiu - - - -
88.361.473
25.717.753
1.599 084
RECAPITULARE
Ago-Slave - - kgr. 140.902.292
Rapitg - - - - 10.449.814 Bulgaresti - - 138.449.828
Orz
Secar - - - - ,
6.090.438
6.231.287 Unguresti -- 13.423.318
Total kgr. 138.449.828 Total general kgr. 292.775.439
III. Cereale romaneti incarcate in portal Brlla, dar cu taxele

pltite In alte ofich vamale
Porumb - - - - kgr., 66.691.821 Mein 2.715.254
GrAti
Orz -
Secarg.
-- -- -- 58.197.357
38.362.837
4.790.670
Rapitg
Mgzriche
192.217
7.508
Ovz 4.198 387 Total kgr. 175.156.062
www.dacoromanica.ro
W. Cereale romneqti fn cabotaj dela porturile romne la Brila

dela 1 lanuarie 1930-31 Decembrie 1930
Porumb - - - - kgr. 328,193,940 Retras pentru Sulina cu aceiasi
Gram -- -- -- -- 237.428.738 I forma urmind ca taxele de export
sa se achite la Sulina.
Secara - - - -
Orz ,, 163,307,750
Orz - -- -- -- kgr. 11.115.643
Ovaz - - -
" 17.375.059 Porumb
Meiu ---- "
11 11.066.989
8.495.277
Gru -- -- -- ," 11.067.432
804.663
Rapit ----- ,, 968.596
6vaz
Secar - - -
275.154
255.154
Mazriche - - - ,, 229.168
100.400
Total kgr. 767.065.517
Total kgr. 23.619.039
N. B. Diferenta intre 1.121.171.866 Pltite taxele la Vama Braila
si kgr. - - 767.065.517 Cabotajul sosit dela alte vmi
qi anume kgr. 354.106,349 reprezinta mad a ce s'a incrcat di-
rect din portul Brila in vapoare de Mare, pentru care vama tine
un registru special.
e
TABLOUL B.
Date statistice asupra importului vamal Brtuila 1930.
No. post dup
nomenclatura Felul articolelor Tone
Soc. Natiuni.
3 Peste, crustacei si molusti 2
6 Grau 23
11 Orez 10.484
12 Alte grne afimentare (susan) 49
18 Fructe comestibile 1'77
22 Alte articole de coloniale 208
23 Graunte si fructe uleioase (rapit) 80
25 Materii prime vegetale p. vapsea si tbcit,
gum, rsin si sucuri vegetale (se cuprinde ca-
uciocul) 4
26 Materii prime vegetale nedenumite aiurea si alte
produse brute de origin vegetal 55
27 Corpuri grase si uleiuri de origin animal si
vegetal, solide sau nu (afar de uleiuri naturale
si artificiale comestibile) 54
31 Alte preparate alimentare (conserve) 1
35 Alte buturi, otet (ap mineral) 15
41 Tutun brut 631
42 Tutun preparat (tigri) 1
43 Minereuri de fier afar de pirit 1
44 a Pirith de fier 343
51 Coks de huil 19,254
55 Uleiuri minerale rafinate si esente 4
56 Pcur, asfalt, catran, smoal 15
58 Var (cret) 31
59 Ciment si. puzzolana 1
60 Sare de mare 3,375
63 Produse minerale nedenumite altfel si rmsite
(asbest) 5
67 Extrase pentru vopsit, culori, cerneluri, lacuri
verniu si masticuri (saczuri) 328
www.dacoromanica.ro
24 ING. PAUL DEMURIAD
No. post dupA

nomenclature Felul articoklor I Tone
Soc. Natiuni
68 Alte produse chimice 3.929

70 Fosfat de calciu natural 2.743
77 Piei brute, blAnuri brute, piei preparate i piele 16
80 Alte materii textile (cnepA i jutA) 25
81 MA pentru tesut, pentru cusut, etc. (frAnghii 42
si sfoarA de manila) .
82 Testuri 587
90 Lucfori de lemn : mobile 1
92 HArtie si carton, articole de hartie, cartonaje 35
93 Pietre artificiale si lespezi de beton, ciment
sgurA, etc. (Pietre de moargo si de ascutit) 72
94 CArAmizi, olane, pietre refractare, olArii pentru
constructii 40
96 Alte olArii, faiante, porcelanuri (ceramica) 7
97 SticlA si lucrari de sticlA 1
98 Font din prima topire 2.671
101 Fier si otel in bare sau profilat 14.632
104 Tuburi, tevi de fontA, de fier sau otel 299
105 SArmA de fier sau otel (in cununA) 1.769
107 LucrAri de fier sau de otel necuprinse aiurea
(afarA de cutitArie) 172
108 Aroma' 8.432
109 Zinc 94
110 Plumb 355
111 Alte metale comune i aliajele kr (cositor,
alamA aluminium, bronz, alpaca si tabl) 1.079
112 Masini i aparate, altele decAt pentru trans-
port material electric 2.461
113 Vehicule, Aparate-motoare, i alte piese detasate 306
115 MArfuri i produse diverse necuprinse-- aiurea 716
Total tone 75.625
e
TABLOUL C.
Date statistice asupra participarei Docurilor la importul si
exportul vamal Braila.
Mrfari generale
Sold la 1 Ianuarie 1930 -
Intrare dela 1/1-31/12/1930 - - -- _ kgr 2.566.730
24.005.165
Total kgr. 26.571.895
Esite dela 1/1-31/12/1930 - - - - kgr. 125.747.895
Sold la 1 Ianuarie 1931 - - - - 824.244
Meirfari tntrepozitate,
1ntrate de la 1/1-31/12/1930 -
- - -- - kgr, 263.197
1.280.388
Total kgr. 1.543.585
www.dacoromanica.ro
Este dela 1/1-31/12/1930

Sold la 1 Ianrarie 1931 -
- -- -- -- kgr. 1.384.866
kgr. 158.719
Cereale.
Sold la 1 lanuarie 1930 -
Intrate de la 1/1-31/12/1930 -
- - - -- kgr. 5.309.551
131.952 878
Esite dela 1/1-31/12/1930

Sold la 1 lanuarie 1931 -
-- -- - -- Total kgr. 137.262.429
kgr.
136.060.347
1.202.082
Cherestea
lntrate de la 1/1-31/12/1930- - - - - kgr. 2.132.463
38.442.387
Total kgr. 40.574.850
-
,
- - - -
Evite de la 1/1-31/12 193 - kgr. 39.012.224
Sold la 1 lanuarie 1931 - , 1,562.626
TABLOUL D,
Date statistice asupra aetivittii portului Brila exclusiu docurile, de
vagoanele cu cereale sosite tri gara port Braila tn cursul anului 1930.
tone
capacitate
LUNA 1 cl)
gs
>. E
O 0 .-4 E2 0
Ianuarie
Februarie
41
5
48
11 --
4 24 5 4
29 3 10
--
-- - ---
---- -- -- 7
1
--- 127
65
1795
921
Martie
Aprilie
43
213
20 17 5
106 2 201 3
3
1
5- - -- --
9
83 - 428
97 1300
6102
Mai
Iunie
IuHe
128
148
22
60 3 18 6
29 1 33 4
74 4 83 1
78 1
- - 22 -- -
82
8
1
--2 304
232 3394
217 3135
4285
August 99 1972 33 476 17 37 41229 3 1 1 2872 41690

Septembre
Octombrie
1216
104
1507 46 216 24
560 36 821 13
-3 56
21 --
49 6 354 14
12
1 2
1 --2 3437 49565
1627 23622
Noembrie
Decernbrie
. Total
46
316
2381
541 28 615 14
26 59 101
4964 216 2453
- - - - - - -7
7
18 24 10
156 U' 686 229 2

1
- 1297 18725
502 7105
5 11205 161639
I
www.dacoromanica.ro
NOTE PRIVITOARE LA ACTIVITATEA CULTURALA
A LUI IOAN PENESCU
de Ing. GH. T. MARINESCU.
Cuvntarea de mai jos a lui Ioan Penescu a fost

publicat de el, ca supliment, in jurnalul comercial
Mercur" (No. 24, 1840), ce-lintemeiase la Br Aila in 1839.
Am transcris -din cirilicA aceast minunat cuvn-
tare qi o publicm in intregime aici, fiindc ea exprim
sriatoasa conceptie, cu multe trsturi originale, a lui
Penescu, despre rostul ce-1 avea de indeplinit coala
in societatea romneasc a primei jumtti din veacul
al XIX-lea, Un adevrat program de activitate cultu-
ral i de orientri sociale se degajeaz din acest cu-
vntare. Subliniern mai ales orientarea ctre activitatea
economic - negot, meqteug, plugArie - pe care o
propaga Penescu. Aceasta a fost o idee central a in-
tregii lui activitti. CAluzit de aceast idee, intemeiaz
el Mercurul", scrie crti ca Printipuri de agriculture,
in a crei prefat, adresat mitropolitului Neofit, cere
introducerea invtrii agriculturei sistematice in seminar,
pentru ca preotii s -tie a indruma pe trani spre o
cultur mai rational a pmntului, etc. Aceast pre-
ocupare ji face, precum se vede in cuvntarea de mai
jos, s preconizeze intemeierea la Braila a unei coli
comerciale, ghnd pe care-1 exprim cu un elan ce miqed
pe oricine caut s deslueasc urzeala istoriei cultu-
rale brilene.
Asa dar, o neobiqnuit unitate de conceptie qi o
orientare totdeauna just, scoas din nevoile specifice
ale societtii romnesti, se desprinde din toat activi-
www.dacoromanica.ro
NOTE LA ACTIVITATEA LUI PENESCU 27
itatea acestui mare animator cultural al Beg lei de pe la

1840.
$i cu toate acestea, Penescu a fost aproape com-
plet necunoscut pana acuma, atat pentru braileni, cat si
pentru istoria culturii noastre in genere. Sal-i fie inga-
duit deci Analelor Brilei sa-i exprime multumirea c
a putut aduce in lumina istoriei culturei noastre o perso-
nalitate de valoarea marelui brilean Penescu. Studiul,
cu atatea contributiuni inedite, pe care 1-a publicat
prietenul nostru Ion Vartosu, in numrul trecut al
.Analelor Brilei, despre Joan Penescu, inseamn
pentru traditia de culturd a Brile o adevarata piatra
de temelie. Asemenea descoperiri, cum este aceasta
a lui Penescu, arata odata mai mult ce rosturi temeinice
are de indeplinit o revist de studii i cercetri locale. Nu
numai cultura unui ora, a unui nut, e aezata pe
bazele ei firesti, creindu-i-se o contiinta proprie o
traditie, dar prin asemenea studii i cercetri locale se
pot aduce contributii noui chiar culturii nationale.
De aceea, activitatea lui Penescu va continua sa
ne preocupe. Cercetari noui vor scoate la iveala lucruri
de cea mai mare insemnatate pentru cultura Brailei
din prima perioad dupa eliberarea sa de sub Turci.
Deocamdata, insu0 jurnalul Mercur", cea mai de
seama creatiune a lui Penescu, merita un studiu ama-
nuntit. Acest studiu 1-am i inceput i va apare intr'un
numar viitor al Analelor Brailei. Atunci se va vedea
nepretuita valoare culturala a acestei prime gazete, pe
care a creiat-o Braila, &and trii cea mai bund foaie
economica. Mercur"-ul este o podoaba a cultu-
rei creiata de Braila. Viitorul muzeu local va trebui
s-1 aib neaparat intre cele dintai piese ale sale. Si.
chiar de nu-1 va mai putea gsi in original, va trebui
s scoata cel putin o copie dupa originalul ce se afla
la Academia Roman.
astfel, Ion Penescu se va ridica in istoria Bra-
ilei ca un ctitor al culturii locale, alturi de celalt cti-
tor, Iancu Slatineanu. Acesta din urma ins, ctitor al
Brailei moderne in ale administratiei, in ale gospoda-
www.dacoromanica.ro
28 GH. T. MARINESCU
riei materiale, in ale politicei, aqa cum ni l'a aratat,

tot in Analele _Brailei, (Anul I, No. 2--3) frumosul
studiu al d-lui L C. Filiti.
Dar, pe dig vreme istoria facuse mai de mult
dreptate lui Sltineanu, punndu-i in lumina marile lui
merite in creatiunea Brilei moderne, - insuqi d. Iorga
l'a nurnit .ctitor al Brailei moderne - aceiaqi istorie
l invluise pe nedrept in uitare pe Joan Penescu.
Si acum Braila, prin noi, l descoperd i-1 aseaz
intre ctitorii si sufleteti.
Iar Analele &glee vede in loan Penescu un
innaintaq. Fiindca el e cel dintai brilean care a On-
dit in sensul a ceeace numim noi azi cultura locala"
sau regionalism cultural" qi a lucrat pentru Braila ca
nimeni altul, intelegandu-i firea, inchinndu-i devotat
munca lui tenace, iscoditoare, generoas.
Cuvnt
zis de Profesorul $coalei Normale dintr'acest oraqu cu
prilejul examenului dela 30 Iunie 1840.
Cinstitei Adunare,
De'0 va arunca cineva o clutatur de ochi in viitorul ti-
nerimii noastre, il va vedea gol de toate foloasele cu care ar
trebui s-1 pregateasca prezentul. Printr'aceasta nu zic ins, c
intocznirile obstesti nu'i asigureaz foloasele de care s bucura
fies-care neam, nici n'atingu Sfintitorul Altar al Patriei noastre
care sant invtturile publice i pe care pmanteasca ingrijire a
Guvernului le-a rvrsat in toat intinderea trii : ci ma mrgi-
nescu nuniai in pierztorul metod al cresterii ce dau printii
fiilor lor, care fiind o copie dup acela cel chironomisescu dela
generatiile unor neamuri intunecoase, s'a bgat de seam, c
nici unul sat prea prea puini sant care se indeletnicescu a le
insufla plcerea unei stiinte cu care sa'si tie viata si la care pot
fi mai mult aplecati, cei lanti toti i pun fondurile cresterii,
intru a le maxi acea iubire de slav desart a le creia roduri
le inchee totdauna lucsurile, desfranrile ndejdea intr'un vii-
tor mai presus de iscusinta duxurilor lor, de talentile i pozitia
in care s'a naiscut. Aceasta crqtere dar, ne face a nu asigura
un viitor fericit: pentru c cu cat cresterea intinde plcerile si
ndejdea omului mai presus de sfera i vrednicia duxului sau,
cu eat nenorocirile il ating mai de aproape, vzandu-1 nevrednic
www.dacoromanica.ro
a le dobndi : i petrece dar srmariul tineretele in mhnire

intra in btrnete lipsit qi de painea de toate zilele. El a lsat
printeaceasta meseria tatlui ski si a nesocotit rolul ce iar fi
dat aplecarea duxului sau, alergnd dupa aceea ce i-a fgaduit
cresterea parintilor sai: Dintr'ace0ia cea mai mare parte este
care alearg sa-si indestuleze acest simtiment format in casa
printilor sai, prin dobemdirea slujbelor politice, de care de
multe ori sfint nevrednici. Gem dar Cancelariile de multimea
unor copii, ce abia a invtat s citeasca i s scrie i i perd
cea mai favorabill a lor, a0eptnd s amploeze locul cte unui
scriitor ce s'a inaintat, s'a scos, sau a murit, Ii perd zic varsta
in care ar putea sa se indeletniceasc in vr'un mestesug cinstit
care s-i hrneasc btrnetele i s moar multumit I Iata ce
ma face s zic cd viitorul tinerimii noastre este gol de toate f o-
loasele c care ar trebui sd-1 pregateasc prezentul.
Cu toate acestea nu este tarziti, Did cu neputint ai stra-
mute aceasta carier intr'alta mai bun,
Datim voe acum Domnilor s v art aci un mijloc prin
care s'ar putea ameriata acest rau, si care de nu va avea re-
zultatul intocmai, cel putin va fi nevtmtor. l'na ins sa in-
tram in aceast materie, s cercetam mai intiu Caracterul Na-
tional ce este in raport cu aceast imsrejurare pozitia fireasc
a trii noastre ca s vedem de snt arnndoua intr'un acord,
sau de pot fi veo data fiind ea amndou trebuie s aiba o
legatur strns intre dnsele, ca s se poata rspndi fericirea
ob0easc. S intrebam dar pa tranul nostru dupd ce si-a pus
ceileimeirile la brem : adic a inceput s cunoasc putintica carte
care sunt dorintele lui ce ar voi sb: se fac si indat ne va,
raspunde plin de placere, ca e multumit asi lsa plugul i b oii sai,
singura lui pacinic hrana, pentru prinderea locului unui logoft
de sat avnd ndejde mai departe. Copilul oraseanului c voeste
a fi scriitor in vr'o Cancelarie, aib tat sail or ce mestesug
placut va avea, Fiul nobilului, iarasi c ar doH sa ia vre un
post mai malt, i nimeni c'ar vrea sei fie plugar, mester sau ne-
gustor.
Dintr'aceasta pe de o parte dovedim c caracterul Natio-
nal intrit in felul acesta prin crestere, este aplecat mai mult
la iubirea de slav ; iar pe de alta, pmemtul trii noastre n
tot chipal cercetat vedem cei cere de neamprat ca locuitorii lui
sei fie mai malt economi deceit politici: iat dar contrastul
ce impiedica inbuntMitorul scopos al Guvernului i pe care a
zice ea viitorul tinerimii noastre este gol de toate foloasele cu
care ar trebui sa-1 pregateasca prezentul.
Cnd ins in statul ce este imprtit in politic i comertu
pe de o parte s'ar statornici legiuirea de a fi oprit oHce tnr de a
0.'0 in treapta politica mai nainte de a trece regulat prin tot
cursul invtturilor, ce sunt asezate sise vor aqeza in colegiul
www.dacoromanica.ro
30 GH. T. MARINESCU
nostru, iar pe de alta s'ar intocmi o scoalei Comercialei in care

s se invete Agricultura, Economi, Nautica, Doliciascriptura si
altele, negresit parintii strmtorati, ar fi siliti a istrmuta aceasta
carierd a fiilor, aplecndu-i la adevarata trebuint a pamntului
si invederat folos al lor. Pe urm, aceastet coald $'ar avea
rostul intr'acest orap; caci aici snt toate miscrile comertului
desvoltate fiescare cas de negustor are ate un Kantor des-
chisu i gata a primi p ori ce tnr, ce savarsindu-si cursul
invtaturii comerciale, ar voi sa-si fac. practica : P lng a-
cestea, fabicatia corbillor, caltoria intrnsele in ate un port
strain, spre deprinderea oarmuirii din launtru a ei, se poate
inlesni prea mult practica stiintei Nautice,
Dintr'aceast scoala apoi, ce se poate ocrmui numai cu
doi invttori, vor esi tineri aplecati la adevratul enteres al
tarii noastre si'oi vor gsi un drum deschis in cancelariile ne-
gutatoresti, unde recomandndu-si stiintele, unii vor ajunge cu
vreme corespondenti in tri strine (care urmare va favora
prea mult enteresul negotului nostru), altii iar vor deschicle
singuri cantoare de negot si alii vor imbuntti starea mate-
rialei a peimntului nostru, care snt cmpiile noastre, ce acum
pierd pretul frumoaselor lor calitati in minile unor posesori
fara stiinta de Agriculturd ; atunci vor inflori prin indoite roduri
si printr'nsii i vor mri pretul ; pe lang acestea dobitoacele
noastre vor fi mai bine cutate i mai frumos prsite ; altora in
sfrsit nu le va fi strain cal-ma corabiilor airora acum le 'Mere-
dinteim productele noastre, feird sei le cunoaaem drepturile. In-
tr'un cuvnt nu dupa multi ani aceastei $coalei va preface jel-
bile de slujbei ale tinerii generatii n Condici de comert i cu
chipul acesta, se va asigura viitorul tinerimii amnclor claselor,
Cat nu'mi s'ar fi adaogat bucuria de astzi Domnilor, cnd
in eclamenul acesta asi fi putut s v inftisezu i tineri cu sti-
intele acestea. Cu toate acestea nu trebue s credem ca bunul
nostru Printe Domn si stpanitor Alexandra Dimitrie Ghica,
dela Suirea Sa pe Tron, i pang acum, a lsat a-i treaca din
vedere until macar din mijloacele ce ar irnbuntti starea tine-
rimil noastre, frd s'l pue in lucrare ; dar toate le fac vremea
si stpnirea incepe de unde se cade. Am vazut mai intiu un
colegiu in capital ; mai pe urma. Scoala Normald in fiecare ju-
det i acum ne bucuram de intocmirea in toate satele cu cate o
Scoal Comunala ; mai trziu poate vom dobndi si aceasta.
Ce trebue insa sa ne ocupe mai cu dinadinsul acum, este
luarea aminte a invatturilor intocmite astzi : a acestor invta-
bur zic, ce au de scop ref ormarea moral a generatii intregi,
care tocmai asa a trebuit s se inceapa: cci, nici un neam nu
s'a vazut pana acum, care la inceputul civilizatiei lui sei intr'ar-
meze duhul mai nainte d'aforma inima lticuitorilor seii. Acesta
www.dacoromanica.ro
NOTE LA ACTIVITATEA LUI PENES CU 31
este si scoposul asezmintelor noastre in ramura invtturilor

deacum.
29 de asemenea scoli avena in 51 de sate ce alctuescu
acest judetu, dintre care 13 vor svrs cursul clasului al
doilea : adic de citit, de scrisu caligrafic i dictat, Aritmetica
celor patru lucrri cu numere intregi i declinatii i conjugri din
gramatic. Iar 27 vor intra inteacest clas fiinda 2 sau format
estimpu. Scolarii ce urmeaz invtturile acestor scoli sa urc
la nurnr de 582, dintre cari la clasul al doilea urmeaz 168,
iar ceilal# in clasul intaiu, In orasu avem clod scoli private ce
urmeaz una cu limba Greceasca i alta cu limba Frantozeasc
gi Greceasc ; aceste iars au 48 scolari ; iar aceasta scoal a
inceput in anul acesta cursul invtturilor ei cu 115 scolari dar
acum in fiint au rmas numai 92, dintre cari in clasul ntiu
sunt 49, in clasul al doilea 43 si in clasul al treilea desi s'a in-
ceput cu 13 dar a rdmas numai 2. Suma scolarilor dar peste tot
ce urmeaz la invtturile intocmite in acest judetu s sue la '722.
Dintre cei dinteaceast scoal s vor eczamina astzi
In clasul I-iu. George Pan, Ienake Andrei, Ioan Coman,
Constandin Dobre, si se recomandez de asemeni vrednicie, Ni-
colae Constandin, Oprea Petcu, Nita' Anclreiu, Panea Dumitriu,
Chirit Tudorescu, Haralambie Panaiot, Iacob Spirit i Vasile Ionit,
In clasu II. Alecu Kerema, Badea Neagu, Dumitrache Pe-
trache, i Gheorghe Cernica, i s recomandez de aceasi vred-
nicie Radu George, Costache Gavriil, Alecu Paraschivescu, Gri-
gore Epitis si Joachim Petre.
In clasul al III-lea. Panaiotache Vechilharciu 0 George
Mihail.
Iar in clasul de candidati.
In clasul II-lea D. Radu David, D. Georgettan i s re-
comandezu de aceinsi vrednicie D. Dumitru Dumitreanu, D : Ie-
nache Ioantol, Mihalache Popovici, Petre Ioan, Iosif Molanu,
Dinu Boboc i Hristea Stan.
in clasul al III-lea. D : Stan Man, Stefan Petreanu, Oprea
Trjescu, Oprea Puianu, Neagu Bneanu, i s recomandez
asemenea Neagu Perianu, Ionit Hristeanu, i Cain Ioncianu.
Toti acestia urmez cursuri inceptoare de invtturi ; cursuri
in sarsit potrivite cu vrsta i starea lor i dup un metod ce
priveste ai pregti pentru alte stiinte mai inalte. Trist ins. ! c
printii dup aUtia ani Inca nu s'a ptrunsu de marele folos ce
produc invtturile i buna crestere a fiilor d-lor ; inc n'a simtit
la ce punct de fericire sue pe om invttura temeinic ; fiindc
nu "numai c nu-i inainteaz dintr'aceste clasuri, intraltele mai
inalte, dar j chear intr'acestea nu-i las s se desvarseascd,
gi indat ce invat a ceti si a scri ii ia pe la casele d-lor. In
anul acesta am inceput clasul al III-lea cum zisei cu 13 si acum
inchee eczanaenul abia doi, cei lanti cari cu o lung, care cu dou,
www.dacoromanica.ro
32 GH. T. MARINESCU
mai nainte de eczamen s'a deprtat, zicAnd printii lor eh' le

este destul 'ct a invtat.
Gnditi acum Domnilor c aceste simtimente fiind hrnite
de mai multi printi, poate ndjdui cineva$ insntosirea soar-
tei acestei tinerimi ? acestor copilasi a cror nevinovtie se oar-
muie$te a.$a de rau ? Nu v mAhniti. insa Domnilor dac dintre
D-voastrei este cineva care poart o asemenea inimd atre fii
si i gsii cuvintele mele arnerinttoare, Hind c le scot dinteo
inim hain de durere, i comptimiti impreun cu mine la a-
ceast gre$eal.
Vedeti Domnilor pricinile pentru care $coalele noastre nu
pot da rezultatul cel cereti chiar D-voastr zicnd : care snt
tinerii ce a scos $coala de attia ani ?" dar intrebati oare $i care
sunt printii ce $i a lsat copii s-pi svr$easc eursul invt-
turii regulat in curgerea acestei vremi, cti snt la numr i de
s bucur de $tiintele lor, sau $.1 chear acestia de au avut in-
grijire de dnsii a le da o crestere in cas potrivit cu invttu-
rile ce le primescu in scoal sau nu ? nu Domnilor, cea mai
mare parte a printilor a lost tot deauna inpotriva scoposului,
ce au avut coLile in formarea tinerilor $.1 in ct vreme aceast
stim se va urma astfel, in toat intinderea acestii vremi veti
gsi inapoite pasurile $colarilor, macar de aqi intocmi reguli ce-
re$ti intr'nsele.
Candidaj de invttori in acest judet, de$i ph de o parte
au intrziat venirea lor in $coal, jar pe de alta uitnd Cate-
hismul cel svr$iser in anul trecut, am inceput din nou pr-
drile lui, dar dup ce l'a svr$it, a venit cu lectiile de Geo-
grafie pang la Cria Persil, jar doi dintrAn$ii anume D, Man
1
Revizorul PIii Bltil $i Stefan Petreanu Candidatul satului Gro-

peni, au svr$it $i Gramatica. SA ndjdue$te dar c i cei lanti
ce snt veniti de la organizatia scolilor, in anul acesta i$i vor
svr$i cursul normal $i prin urmare i vor luoa titlul de inv-
ttor.
Pentru starea material a acestor qcoli trebuie s multu-
mim Cinstitei OcArmuiri $i. d-lor subt Ocrmuitori printr'acrora
strAduint sou cldit din nou 8 qcoli, puinduse la cale si pentru
cele lante a s svr$i in anul acesta. Iar despre ace$tia din
capitald, cu bucurie trebuie s va vestescu c peste putin va
face a se inceta greuttile ce a suferit orasul cu plata chirii de
opt ani incoaci : fiindc Domnii Depotati ai orasului din nou o-
rnduiti, simtind neaparata trebuint a unei incperi, au bine-
voit a s aduna si a hotdri printeun proect incheiat in presusvia
maghistratului, ca s fac negresit, dup un plan ins incptor
de trei sli, spre a a$eza aici $i. alte dou limbi stfine, adied
Greceasca i Italieneasca sau Frantozeasca. Dintr'aceste do
dup urmd ins, unii din D-tr dorescu a fi cea Frantozeascei ;
met cinstiti 'inset Domntlor de met uett crede, ed aceast limbei de
www.dacoromanica.ro
$i are destulei tntindere, dar nu este limba comertului, nu este

limba cu care 8ci se poat hrni seiracul, la a ceireia soartei
privim ea sei i-o imbuneittim, ci este limba politic& limba sa-
lonului, limba in 5far.5it ce cheamei pe tineri la aceea ce am zis
ed trebue sei-i depeirteim. V rog dar s bine voiti a luoa in mai
deaproape bgare de seam acest asezmnt, ca s-1 faceti mai
vrednic de cinstea i lauda Dumneavoastr i recunostinta ur-
masilor D-trd. Spre indeplinirea acestora acum s'a ornduit pa-
tru mdulari dintre D-lor i anume : D, Panaiot Rubin, Dimitrie
Divani, Emanoil Baldoridi i Dimitrie Slivni cari fcnd contd.-
butia de bani au si crat toate materialurile trebuincioase, afar
de cArdmida ce a impiedicat inceperea ei pand acum, fiind data
prin contract si nesvrs'it inch' : dar cu toate acestea se na-
djdueste c D Contracciu al ei va simti pierderea de vreme
ce ne pricinueste pi-i va grbi svrsirea.
Dup ce v'am artat acum, Domnilor, trebuinta unei Scoli
Comerciale tntr' acest oragz, pricina ne inaintdrii invtturilor
infra formarea tinerilr dup vointa D-tra, Numrul scoalelor
din judetu, invtturile candidatilor, starea morald i material a
acestii Scoli i neadormita pricepere a Guvernului asupra ace-
stora, m socotesc dator a v arta cam intocmit i o tipogra-
fie intr'acestu ora.x pentru tipeirirea Jurnalului Comertialul care
are de scop miFarea cu mai mult activitate a Comertului tetra
el aplecarea locuitorilor la aceastei folositoare tntreprindere. Dar
trebue s v mrturisesc Domnilor, c s tine cu mult greutate
i numai ajutorul Guvernului i al D-tr o poate sprijini pentru
mai multi ani,
Ceitre Candidati
Domnilor Candidati !
Nu gnditi c in aceast vorbire am uitat s v multu-
mescu inaintea publicului, pentru silintzi ce puneti la invttur
i dragostea cu care ati imbrtisat Scoalele D-tr i dati inv-
ttirile ce le primiti, tinerimii ce vi s'a incredintat. V'am artat
de mai multe ori scoposul pentru care snteti chemati i marea
bucurie ce trebuie s simt inimile D-tr, c v'ati incredintat a
fi cei dintiu lumintori ai unor lcuitori, Ce de mai multe
veacuri zac in intunerec !
Nu uitat dar c neamul asteapt de la D-v ca si de la
toti ceilalti rodul asezmintelor sale si urmasii D-v bune ince-
puturi, spre a putea inainta cu inlesnire. Acestea vi se cer dra-
gii miei si prin trnsele v veti nemuri in inimile strnepotilor
Dv. Ct multumire nu yeti incerca cnd veti vedea tinerimea
ce ati luminat-o respectndu-v btrnetele i ajutndu-v la ne-
putint ! Aceast recunostint ins, urmeaz din niste simtiri a-
dpate de o bund crestere, ce vor dobndi acum in copilrie,
www.dacoromanica.ro
34 GH. T. MARINESCU
Si liti-vg dar a le insufla aceast invttur, care se incepe de

la dragostea cgtre Dumnezeu si cgtre omenire i sei sfilrvevte n
supunere la legile Pmntului. PA aceste printipiuri de v veti
intemeia invtturile Dv : fiti incredintati c vg yeti inplini do-
rinta atat a Dv cat si a neamului intreg. Ca s puteti acum is-
buti in tr'aceasta, faceti mai intaiu s v iubeascg, fiti totdea-
una in mijlocul lor, si le vorbiti cu blandetea i bungtatea ade-
vratului lor pgrinte.
Intr'aceasta insg, nu lgsati nici un prileju in care sa nu le
aduceti aminte ca toat luminarea fericirea viitorului lor, sant
datori familiei de Ghica, sant datori in sfarsit bunului cuget al
Mariei Sale Printului Nostril Alexandru Ghica.
altre scolari
Vog dragii mei scolari n'am ce sg vg vorbesc ; voi santeti
prea mici ea s intelegeti dorinta si plgcerea ce am d'a vg ve-
dea fericiti AVM v zic voug numai, s v uitati in chipul celor
1
ce sg vor incorona astgzi si hi ochii pgrintilor lor, ea s vedeti

bucuria ce aduce o asemenea zi scolarului ce s'a silit la itavg-
tturg i printelui ce a ingrijit de dansul i s v faceti i voi
vrednici,pe viitorime de aceast cinste, daca pang acum nu v'a
lsat tineretea j sburddlniciile a o dovedi, Aceast incoronare,
ins, ce acum vi se face numai de parintii vostri, de v yeti lu-
mina mai mutt si veti luoa drumul intelepciunii si al virtutii, fiti
incredintati ca vi se va face de mai multe neamuri. Atunci dra-
gli mei mai mult decat totd'auna sg v aduceti aminte de Pa-
tria voastr.
www.dacoromanica.ro
CALATORI DOMNESTI LA BRAILA
de CAP. MIHAILESCU M. IOAN
URMARE ')
Pang la Inceputul secolului al XIX-lea
Pe la 1320-40 Basarab I reuseste s aduca sub ascultarea sa

pe toti juzii din dreapta Oltului 1 i astfel s fie el adevratul n-
temeietor al principatului Trii Romanesti.
Acest Domn in lupta dela Posada (9-12 Nov, 1330) bate
pe Carol Robert, regele Ungariei, care venise sa inlature pe ,;voe-
vodul transalpin" nesupus $ i care nu mai pltise nici tributul de
7000 mrci de argint 31.
Tara Romaneasca i capt astEel iedependenta i voevozii
urnitori intind repede stpanirea pe sub munti pan. in prtile
Buzului i spre sud peste tot sesul Dunrii.
Pe la 1360-1370, Domnitorii munteni ajung s stpaneasca
cea mai importanta schel dunreana cle pe acea vreme Braila.
Existenta stpanirii voevodului Tarii-Romanesti asupra Bra-
ilei este dovedita in mod neindoelnic sub Vlaicu Vod (1364-
1380). Acesta d la 20 Ianuarie 1368 4) un act, prin care intre
altele se fac mari inlesniri negustorilor din Brasov ce vor trece
prin Braila.
Dar Braila fusese intemeiata ca o asezare de pescari si
apoi ea port, schel", i targ de cereale, cu mult inainte de ?ache-
garea principatului Trii Romanesti si de sigur.ca avea nsem-
ntatea sa comercial Inca din secolul al XIII-lea, cand sesul r-
sritean al Dunarii era sub stpanirea Tatarilor.
Se creiase un drum de comert, cel mai important din Tara
Romanease, drumul Brilei", care plecand dela Brasov peste
Bran urma valea Ialomitei pana la vrsare, la Targul de Floci
1) Vezi inceputul in Analele Brilei", No. 2, 1930.
2) N. torts, Istoria Pop. Romnesc, editia V, 58-60.
3) Ibid. 61.
4) Hurrnuzachi XV, 1-2.
www.dacoromanica.ro
36 CAP. I. M. MIHAILESCU
si de aci pe apg la Braila ; sau pe valea Buzaului pang la Siret

si de aci la Braila 5)
Dar si din Moldova veneau la Braila negustori mai ales
poloni, pe drumul muntenesc", pe valea Siretului 9, 161 c ea st a , cel
1_
putin pang in sec. XVI, cand Galaii capta o oarecare important 7),
Una din cauzele pentru care s'a intemeiat principatul Trii
Romanesti este i aceast !egg-tut-a veche 'Mire Brasov si Braila b).
Braila nu este fiica principatului Trii Romanesti, ci ea este
maica acestui principal ; ea prin existenta i desvoltarea ei a %cut
necesarg mentinerea principatului" )
Prin intemeierea principatului muntean, s'a dat modestului
sat putinta unui mare avant" 10).
Braila avea acum judetul i pargarii si intocmai ca si ce-
lelalte orase din principat 11).
Intreg principatul Trii Romanesti mergea catre sarsitul se-
colului al XIV-lea in And desvoltare pe toate taramurile.
Mircea cel Batran care si intinsese stapanirea in Dobrogea,
cu Durostorul i in delta Dungrii i fusese o piedica serioasg la
inaintarea Turcilor, la inceputul anului 1418 inchise ochii.
Dupa moartea lui, bleep luptele pentru ocuparea tronului
Tarii-Romanesti si cu acest prilej se amestec in afacerile noastre
interne, Turcii. Este perioada cunoscula in istoria Romanilor sub
numele de lupta intre Dnesti i Draculesti". In cursul acestor
lupte fraticide, sangele domnesc uda din belsug tarina steel-
moseas cg.
Pe la 1440 se tidied in Ungaria Ion Corvin, un dusman ne-
impacat al Turcilor. Acesta determinase pe Vladislav regele Un-
gariei si al Poloniei sg faca o expeditie contra Turcilor. Expe-
ditia inceput in 1443, se terming' in 1444 la Varna, unde crestinii
sunt btuti, regele Vladislav cade in luptg, iar Corvin abia scApd
cu fuga 1'). La aceast intreprinclere cresting dadu un ajutor
efectiv si Domnul Tarii Romanesti, Vlad II Dracul 13). -
In vara anului 1445, corgbiile crestine ce fusesera trimise

de ducele Burgundiei in Orient, vin pe la gurile Dunarii in Mun-
tenia, pentru a &kite pe regele Vladislav, care se pretindea c
s'ar fi refugiat prin partile noastre 1').
Acum se hotari o expeditie contra Turcilor pe uscat i pe
mare, pentru ocuparea cettilor dunarene i o mare batalie la
Nicopoli. Alianta se Men intre crestinii apuseni sositi pe mare,
Ungaria i Domnul Tgrei Romanesti, Vlad II Dracul ")
5) N. Iorga, Istoria Romnilor i i chipuri icoane editia II, 234.

6) Ibid 235-6. 7) Ibid. 8) N. Iorga, Din trecutul istoric al orasului
Braila p. 15. 9) Ibid p. 15-16. 10) N. Iorga. 1st. Pop. Rom. trad. vol. I. 256.
11) I. Bogdan. Documente i Regeste, 1902 pag. 236-7.
12) N. Iorga. Ist. Pop, Romn ed. V, 110-111. 13) Ibid.
14) N. Iorga, Studii si Documente IlL pag. XXIV. 15) Ibid.
www.dacoromanica.ro
CALATORI DOMNM1 LA BRAILA 37
Punctul de intlnire i de plecare al expeditiei a fost ales

la Braila.
In cursul lunii Iu lie 1445 vine la Braila Waleran senior
de Wawrin, comanclantul corabiilor burgunde, iar mai trziu so-
sesc tot aci, cardinalul de Venetia, nepotul Papei, care avea s
comande intreaga flot aliata i pretendentul turc Saugi.
Intruct convorbirile pentru aceasta expeditie erau incepute
inainte de sosirea lui Wawrin la Braila, Petru Vast fiind diplomatul
care fcea legatura intre cre0inii apuseni, Domnul Munteniei 0 Un-
garia, Vlad II Dracul trimite la Braila pentru a intmpina pe
Wawrin 0 a continua tratativele cu aceasta, pe fiul su Mircea 11.
Acesta este primul vlastar domnesc care a strabatut tinutul
Brailei, mergnd in orwl i portul cel mai infloritor al Tarii-
Romne0i, in luna lui cuptor a anului 1445.
In calitate de asociat la Domnie al tatlui su, fiind qi fiul
cel mai mare a Domnului, tnarul domn4or Mircea veni la
Braila intr'o minsiune destul de important desavr0rea con&
tiunilor i stabilirea amanuntelor de colaborare pe calea armelor
intre apuseni i valahi", in lupta care incepuse pentru mnl-
turarea sau cel putin stvilirea pericolului turcesc.
Mircea adusese la Braila i remonta de cai promi0 de tatal
sau18) i dupa o edere de ctva timp, fini domnesc pleac pe
la sfr0tul lui Iulie cu Wawrin i cu P. Vast la curtea domneascaLl.
Aci, impreun cu delegatii sositi din Ungaria, se incheie
tratatul de aliant, Vlad Dracul promitand tot concursul sau :
trupe, gru qi 40-50 luntri p).
17) N. Iorga. Studii i Documente III pag. XXIV-XXV.

D-1 I. Minea in Cercetri Istorice, an. 4. No. 1 pe 1928, in studiul Vlad
Dracul i vremea sa" sustine ea vlstarul domnesc trimis de Vlad II Dracul in
1445 la Braila, nu putea fi in nici un caz Mircea, deoarece acesta fusese ucis de
Huniadi in 1442 (vezi pag. 185, 274, 275 et.) acest fiu domnesc era Vlad Tepe
de mai tarziu
D-1 N. Iorga il numeste insa pe acest trimis domnesc la Braila, Mircea.
Vezi Studii i Documente vol, III pag. XXI-XXV i nota No, 3 din Jean de
WawrinLa Campagne des croiss sur le Danube 1445" unde scrie Probable-
ment ce Mircea qui devait tre tu, avec son Ore, par les Hongrois,
Acest Mircea era fiul cel mai mare al lui Vlad II Dracul si tovarsul lui
de Domnie. (N. Iorga. Ist. Pop. Rom. traducere vol. II, 96) D-1 N. lorga da ca
data a uciderii acestui Mircea, lama anului 1446. Vezi : N. Iorga ht. Pop. Rom.
ed. V 111 si ed. 8 pag. 123 din 1931 Ist Rom. in Chipuri i Icoane ed. 11 7 ; Ist.
Pop. Rom. tr. vol. Il 96; etc.
Cronica lui Wawrin ins de cate ori pomeneste de acest personaj domnesc,
spune numai atat : le filz du seigneur de la Vallaquie" far sa ii spun numele.
Dar acest fiu al lui Vlad Dracul, venit la Braila, nu putea fi decat Mircea
asociat la Domnie si care era cel mai indicat sa fie trirnis intr'o asemenea misiune
inalt admitand data uciderii lui in 1446.
18) Jean de Wawrin. La Campagne des croiss sur le Danube 1445. N.
Iorga 1927 pag. 52.
19) Ibid.
20) Ibid. 52-53.
www.dacoromanica.ro
38 CAP, I. M. MIHAILESCU
La inceputul lui August 1445, Mircea se reintoarse la Braila

cu Wawrin i cu 5-6 boeri munteni 21).
Dar pentru ca ajutorul unguresc nu putea fi in fata Nico-
polei decat in primele zile ale lunii Septembrie, 22) lint Domnului
si cu Wawrin concep planul de lupt : s asedieze orasele oi
fortaretele pe care le vor gsi de aci pan la Nicopoli" aclc
Durostorul, Turtucaia Giurgiul si Rusciucul 23).
Expeditia paraseste portul Braila in ziva de 16 August 24),
fiind urmat de aproape de ctre fiul lui Vlad Dracul 25) cu oaste
romaneasc si urea Dunrea pentru executarea planului ce i l-au
propus aliatii.
De la aceast vizit domneasc facuta Brad care timp de
aproape o lun a adpostit in portal sti cordbii crestine de rs-
boi, s'au scurs 25 ani pana ce aceast schela a prima a doua
vizit domneasca"
De data aceasta ins, cel care venea era chiar Domnul Mol-
dovei, Stefan cel Mare si aceast venire a sa aci, a avut pentru
Braila un sfarsit destul de tragic.
21) Ibid 53.

22) Ibid 54.
23) Ibid 54.
24) Ibid.
25) Ibid.
www.dacoromanica.ro
BRAILA ATAZIJTA DE OAMENII NOSTRI
DE CULTURA
- IMPRESH NOTATE DE D-L N. IORGA IN 19041) -
Trenul ce merge la Braila se desface din Buzau, pa:110nd
aceasta regiune de muncele, strbate un ses gol de frumuseti .1
gol de locuinte, un Brgan nou, asezat la Miazanoapte de cel-
lalt, 'Ana ajunge la ,portul dunarean.
Orasul, cu viata sa nou i puternica, cu amestecul su de
neamuri infratite in lupta pentru banul stpanitor, se oglindeste
de'nnainte in alcatuirea calatorilor de care sunt intesate vagoa-
nele. Un arendas roman din valea Oltului, figur tan:1ra, simpa-
tied, blond, un altul de loc din Ploieti, cu fata aramie, prul
alb si linide fetei tiate energic, amintind originea burgheziei din
acest oras, i doi Braileni; un domn cu cranial tuguiat, nasal
ascutit i barba scoasa innainte, o doamn cu ochii mari si liniile
fetii foarte suptiri, - cari vorbesc greceste. Ea e mritat cu
un Roman, 0, afara de o usoar sisial, cunoaste desavarsit
limba noastr ; el, nascut in Grecia, traind intr'un media curat
grecesc, stalceste rau limba, in care totusi, cum asigura pe to-
varsa lui de drum, scrie mult mai bine. Din zuzatul de cuvinte
grecesti ce li zboara de pe buze, rspandind, cu tot arneste-
cul de ras si decderea de limba, ca un slab parfum de miere
antica, deosebesc stiri nenumarate despre casatorii, despartenii,
zestri, boli, morti, copii cari invat tot de o data gramatica fran-
cez, gramatica elina, gramatica germana gramatica vlaha" pi
stiu pe de rost, la varsta lor fraged, pe toti zeii anticitatii
krima" si kaimeni", adecal pacat" i saraca", revin necon-
tenit in graiul doamnei, ca o larga comptimire orientala, cand
e vorba de cineva care sufere, in special de cineva care a
saracit, de o fata care, cu o zestre prea mare, a luat pe un bar-
1) Vezi N. loiga, Drumuri e i Oraw din Romania ; i N. lorga, Carte
de cetire pentru mesera0d i lucratorul roman, Buc. 1927.
www.dacoromanica.ro
40 N. IORGA
bat prea usor la cntaxit. Caci i sumele de bani suna necon-

tenit in convorbire, chiar si milionul pe care cutare arendas grec,
indrznet si cu noroc, a castigat, puindu-1 de o parte, spre fo-
losul, de sigur, al terii lui indepartata, in ani de bielsug, and
Dumnezeu, in mijlocul secetei une ori, a trimes o ploaie de fa-
voare numai pe lanurile lui fericite.
0 gar spatioas, bucsita de lume bine imbracata, care se

misc in toate partile, in duduitul nerabdtor al trenurilor de
marfa ce asteapta. 0 aleie de bulevard se deschide in noapte,
luminata slab, supt apsarea unor balauri de nouri negri, de ea--
teva felinare de petrol, care nu se prea potrivesc cu frumosul
pavagiu, unic in Romania, pe care luneca linitit roatele birjei
mnat de un urt birjar cu sapca pe ceafti.
Ai crede c la capatul acestei dumbrvi ingrijite, prin frun-
zisul rarit de toamna al careia se -Old itmalte case cu fatada
strabatut de lumini, se deschid stradele largi, cu case innalte,
egale in bogatie, pe care Je cunosteam de innainte, prin faima,
ale Bri lei comerciale, $i aici bash' satul, vechiul sat murdar de
supt puternica cetate a Turcilor, pe terenul scurmat de ghiulele
stropit de singe al creia se tidied acest port de capetenie
al Dunarii romnesti, - satul acesta-si reclam drepturile antice.
Vezi miei csute, arciume dese, dar nu si frumoase, maidane,
multe maidane, care stint, ce e dreptul, ingrdite. MA prinde
dela o vreme teama c aceasta ar pute s fie toat Brla, c-
sute i carciume pentru petrecerea zgomotoas a corabierilor
de toate neamurile, jar, undeva ling& port, cateva case, vaste
si scumpe, ale administratiei.
Ins at c zidurile se inclesesc, se innatta de amndoua
partile stradelor largL Tramvaie electrice lunec scparnd pe
One. Apoi Hula de palate se mntuie intr'o piat, care e miezul
Brilei.
Niciun oras din Romania n'are o astfel de piata, i ea-si
all cu greu pareche chiar in centrele mai mici ale Apusului. In
mijloc e un pare desavarsit intretinut, care se desface la acest
ceas de noapte, supt cerul mnios, in lumina felinarelor ce cli-
pese slab, ca o mass intunecata. Drumuri o strbat in toate
sensurile, i o inconjura strade neobisnuit de largi, alcatuind un
dreptunghiu, Cldiri innalte, imele deosebit de monumentale, ca
www.dacoromanica.ro
IMPRESII DE CALATORIE ASUPRA BRAME (1904) 41
Teatrul Ralli. Otelul Francez, formeaza. zidurile care domina, pe

cand strade lungi i infunda, in sus, in jos, in stanga, liniile de
lumini ; cafenelele, cofetariile, tutungeriile, prvliile de stofe,
de branzeturi, I de haine, de plrii, libiariile au inc vitrinele lor
lmninate cumprtorii i clenii sunt Romani, Greci, Italieni ba
chiar Olandezi din Rotterdam, cari cer in frantuzeste i engle-
zeste carti postale cu vederi din Braila i lipesc pe ele, cu deo-
sebit plcere, marci postale cu chipul Regelui Carol.
Ziva desfasur frumuseta oranduita a marelui port romanesc.

Dupd ce, prin tratatul din Adrianopol, la 1829-nu e nici o
sut de ani de atunci, si Braila mai are timp s se desvolte
'Ana ce va ajunge s-si serbeze centenariul, - locul pe care se
ridicase cetatea, pentru totdeauna daramat, a Brailei, fu incre-
dintat Terii-Romanesti, din care fusese deslipit,-buna gospodarie
a lui Alexandru-Vod Ghica intemei cu socoteala i pricepere
portul unde corbiile Europei erau s vie de acum inainte in
voie, ca s caute rodul muncii locuitorilor principatului. Se de-
semna maretul centru al pietii, se trasera liniile bine croite ale
stradelor, se fixara hotare, care fur ins adesea ori intrecute.
Cele dintaiu case fura mici cldiri, in gen oriental, acope-
rite, ca la Balcanul turcesc sau in prtile Greciei, cu oale ru-
ginii. Astfel de case se mai vad inca destule, unele culcate spre
moarte in. Muni, prin ceia ce aiurea ar fi mahalaua, dar alci
formeaz numai ultima prelungire a stradei largi, inceput cu
palate. Si pe costisele ce coboar spre port si pe linia din fata
Dunrii se vad magazii si magazine, al caror coperis, ale caror
proportii i feresti le arat c sunt din vremea nfiirrrii, - biete
babuste pe care moda le-a lsat in urma cu imbracamintea lor
ruinat.
Statul n'a facut mult aice, - si o gazet local vorbeste
.cu durere de banii luati din Braila pentru a ajuta inaintarea ri-
valei dela Marea-Neagra, Constantei de curand cucerita. Docu-
rile ins, imensa cladire de la caPtul cheiului, a inghitit multi
bani, nu. fara sa aduca totusi un folos potrivit cu cheltuiala. Dar,
afar de docuri si cheiul insusi, pe care localnicii 1-ar dori mai
mare, mai incaptor, afara de liceu apoi, cldirile administratiei
nu se deosebesc prea mult. Vama, politia portului n'au nicio in
www.dacoromanica.ro
42 N. IORGA
inftisare : cea din uring e grarnadita in vre-o cloud oclaite mur-

dare, cu geamuri sparte, inteo cas urat oarecare (sergentii de
oras sunt, de altmintrelea i ei, dintre cei mai pacatosi ce se
pot inchipui : Tigani murdari, btrni obositi si allii cu fel de fel
de metehne ). Prin case si prin oameni, Carmuirea nu se vede mai
de loc, cu toate ca s'ar cdea s se vad mai mult decal aiurea
la aceasta poart larg deschisa a terii.
Inca' de la inceput, Grecii intelesera viitorul ce astepta noul
port si-si oprira locurile cele mai bane. Printre cele mai vechi
ziare ale noastre, e unul tiparit aice, mai malt pentru dnsii.
Levantini de limbd italian se aseaz i ei in Braila, i cea
d'intaiu publicatie a lai Arturo Graf, cunoscutul filolog si finul
poet italian, niste preludii in versuri, poart pe copert ca loc
de tiprire, Braila noastr. De atunci numrul Grecilor, armatori,
comisionari, negustori de game, n'a scazut ; i lang acesti fruntasi
banesti si-au gsit locul altii mai sarac.i, negustori de tot felul,
pand i vanzatori ai ziarelor noastre, functionari de comert, me-
ten i marinari. La dou trei firme se ceteste un nume grecesc,
si aici evreal, care n'a uitat insa nici el Braila, nu joac in
negot rolul cel d'intaiu, 0 minunata biserica in stil rococo si cu
o cupola oriental& cladire puternica de piatra, cu stlpi de mar-
mura in fatad, e biserica greceasca : o vezi in curtea ei bine
pietruita i ingrijit ca un salon, in fata sucursalei Bancii Na-
tionale, in unghiul de Sud al pietii. Langa port, un mare edificiu
ca trei rnduri bine alcatuite i cu totul tacut, e un institut elen"
de beti. Ziarele grecesti din tara : Patris", iar, din aceast pa-
trie nsi, amintit in titlul ziarului bucurestean Hestia", se
vac! pe toate mesele cafenelelor, unde gsesti i ziarele vieneze,
Figaro i Corriere della sera, pentru alti oaspeti. Greceste se
aucle vorbinclu-se ici i colo pe strada, dar cele mai multe din
cafenele intunecoase murdare ale portului, ale carol- firme
sun Ithaca", la Atena" la Panhellenion", sunt tinute de Greci.
In tramvaiul electric te gsesti langa domni ale cal-or nasuri lungi
par a fi niste adaugiri de carnaval. La cutare papeterie, regele
din fereastr nu e Carol I-iu, ci Gheorghe I-iu. Pe peretele unei
brutrti din Calea Calarasilor e zugrvita marca Eladei.
Multi dintre Greci partial* fiind naturalisati, la viata noastr
1) Mcar asta s'a schitnbat, in toat tam,
www.dacoromanica.ro
IMPRESII DE CALATORIE ASUPRA BRAILEI (1904) 43
politica. La viata noastra cultural insa, nu ; si aceasta impie-

deed mult o sinceri si desvarsit romanisare. Stint apoi atatia
cari sunt in Braila numai pentru a face bani din binecuvantata
Vlahie" pentru Elada saraca, pentru Constantinopolul Patriar-
hiei, unde sunt rude, uncle se cauta gineri, uncle ramne toata
inima si se duce tot banul. $i alai se vede insemnatatea, pe
cari n'o vac' politicianii miopi, a culturii nationale : o inflorire
puternica a acesteia ar impune, ar castiga si ar desnationaliza,
ceia ce nu se poate face prin alte mijloace.
Braila In 1828.
De un timp mult mai scurt, de pe cand s'au straits mai tare

legaturile noastre cu Romanii din Ardeal, o imigratie de munca
de hrnicie, de spirit strangator si indrasnet ardelenesc s'a pro-
dus in Braila. Pe child inainte vreme venia numai Mocanul in sau
din drumul sau spre pasunile lalomitei sau ale Dobrogii, acum
vezi numele Saceleanului, Brasoveanului imbogatit desfacandu-se
in Mere de aur deasupra ferestilor atator mari pravalii si case
de comert : Perlea, Grozea, Pantu, - spun numele ce le-am cu-
les mai intaiu. Unii ca d. Sasu se amesteca in politica locala si
i fac influenta puternic simtit. Otelul frumos si restaurantul
www.dacoromanica.ro
44 N. IORGA
foarte scump din mijlocul pietii sunt pe jumtate in arenda unui

Ardelean. Mosiile de prin prejur, care erau odinioar in cea mai
mare parte tinute de Greci, folosesc astzi acestor oaspeti din
sangele nostru, cari aduc energie romaneasca i dau exemple de
biruint pe tererruri in care se 'Area altf el ea.' Romanul nu se
gaseste bine si nu poate tinea piept strinului. In tren auzim dela
un Grec lauda Ardeleanului Ghit. Gitan, a crui agricultura,
bine condus, e mai cu noroc decal a tuturor, dacd se scoate
la o parte doar gospodria model pe care o face Nicolae Fili-
pescu pe mosia sa de aice.
Romani din tar sunt multi si sdraci, - cci boierime bra-
ilean veche n'a fost, fireste, niciodat. Ii vezi in cojoace ori in
zdrente, uncle e munca mai grea, mai grosolan si mai putin rs-
pltit, biet substrat indigen, autohton, al unei civilizatii econo-
mice pestrite. Pe cand armatorul, bancherul grec sau italian i
iea manclru masa supt lumina electricd, in salle luxoase ale
Otelului Frances sau Splendid, el, fiul pmntului, man, spre
port sau dela port, crucioara lui trash' de cilirtul injugat ruseste,
ducancl sacii de grail i sacii de fain, cuceriti de altii ca clansul
sau crand bogatii de supt alte ceruri, care lui n'o s-i fie de
de niciun folos.
Dar, in lungut sir de prvlii pentru cumprtori cu bani
pe fundul pungii, care sfarseste spre camp, frumoasa, larga Cale
Regal, vezi adese ori negustori romani, cari, la mica lor tijghea,
fac bani si se inalt, spre bindle lor si al nostru, cari avem atat
de multh nevoie de mici burghesi" ca acestia.
Romanii localnici mai sunt si pescari la Dunrea bogat in
daruri. Ei au ins concurenti intru aceasta, si hala pestelui e
hrnit si de pescarul lipovean cu gatul gros, coada ochiului ri-
dicat in sus, prul lung. uns i nasul pitic. Lipovenii au o strada
a lor, de-asupra creia se vcl turnurile vpsite in galben, in
verde, in ros, ca niste pene de porumbel, ale bisericii lor schis-
matice.
Nu e o strad aproape care s nu multdmeascd prin cate

ceva privirea. Srckiosul bulevarcl Carol cu csutele mici face
s se zreasc ins ici i colo colturi de veche viat patriarhal.
Cutare strdit, cu case iesite dincolo de aliniere, cu prvlii
evreiesti intunecoase i murdare, cuprinde totusi inalta, greoaia
www.dacoromanica.ro
IMPRESII DE CALTORIE ASUPRA BRAILEI (1904) 45
biserich romneascg, pe care putine in toat tara ar intrece-o in

dimensiuni. Aiurea vezi cu curiositate afise de teatru de varie-
tti pe o erg:dire de cloud rnduri (teatrul de capetenie e ins
teatrul Ralli, unde joac foarte adeseori, in treacgt, trupe rom-
nesti, i mai ales trupe strine). Prin strada Bolintineanu, deosebit
de bogat in solide case particulare, ajungi in splendid a grading
publicg, depe terasa cgrea ochiul cuprinde coperisurile rosii, de
oale, ale magaziilor, catarturile pe care se tese funii i gurile
negre ale vapoarelor ce se odihnesc de drum pe Dunngrea in-
gustg, albg ca argintul, ostrovul din fat, cu verdeata-i deas si
Meg veseld, jar, tocmai la capgt, culmife albastru inchis ale dea-
lurilor Dobrogii, tindu-si linia serpuitaoare in cenusiul norilor
greoi de ploaie.
Calea Regard, Strada Galatilor si Strada Cglgrasilor sunt ins
liniile mari ale orasului, prin care fulgerd vagoanele tramvaiului
electric, instalat i exploatat de Casa Helios din Colonia. Pe cea
din uring mergi intiu printre case mari, apoi mai mici, - car-
ciume mai mult goale, in care cumetre stau la taifas i cinii se
tolgnesc, ltrnd, - in fine prin cmpie, la Monument,
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE I INFORMATII ISTORICE PRIVITOARE
LA BRAILA
DOCUMENTE
1
Cand a intrat zavistie Intre Stefan Voda i intre

Radul Voda, si de arderea Brailei. Valeatul 6978.1)
Inteacea vreme infra zavistie intre Stefan Voda i infra
Radul Vod, domnul muntean, pre- obiceiul firei omenesti de
ce are de aceia pofteste sa aib mai mult, de nu-i tihni Jui Ste-
fan Voda ale sale s le tie si sa le sprijineasc, ci de lacornie
ce nu era a lui hie& vrea s cuprinza. Strns-au Ora i slujitorii
si, si au intrat in tara munteneasca de au prdat marginea,
Fevruarie 27 si au ars Braila, Marti in saptmna albi.
2
Cand au ars Ion Voda targul Beane. 2
Dac s'au intors oastea lui Ion Voda din prada dela tara
munteneasca, apucatu-s'au de Braila, de au ars trgul cu totul,
numai cetatea au ramas, i gatindu-se ca s bat cetatea, s o
ia, ce nu-i era cu greu a o lu, de nu-i e-ar fi venit veste din-
&rat, ea Ttarii au intrat in tar. Ci lsnd cele streine, s'au
intorg la ale sale sa le apere.
3
Bilantul navigatiunii portului Braila pe Dunare In
cursul lunei lid Mai 1836.3)
Navigation du port d'Ibrail ou Brailov sur le Danube dans
le courant du mois de Mai 1836.
1) Letopisetul Trii Moldovei pan la Arom Voda. Editia C. Giurescu, p.
51. Buc. 1916,
2) Ibid., pag. 226.
3) Doc. privitoare la Comertul Romnesc, de Dum. Z. Furnica, pag. 459-60
Buc, 1931.
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE I INFORMATII PRIVITOARE LA BRAILA 47
Savoir,
7 Anglais 9 Turcs
5 Autrichiens 2 Valaques
18 Grecs 1 Sarde
10 Russes. 1 Ionien,
Nota. Il y avait 27 de ces btiments sur lest, pour faire leur
cargaison et produits du pays, les autres taient charges en tout
ou en partie de sucre, savon, oranges, citrons, fer, bois de cum-
Oche, huiles, olives, ouvrages manufacturs, vin de Cypre,
charbons de terre, bouteilles noires, tabac, nitre, vins, encens
et rhum.
Prix courant en Mai 1836 de divers produits territoriaux
de la Valachie, destines l'exportation :
Bl . . . . . . . . le kilo 75 95 piastres.
0 rge ,, 41 45 '
Farine de froment les 100 okas . . 28 30
Farine de mais les 100 okas . . . . 30 35 11
Beurr id. . . 425 11
Horicots id. . . . 45
Graines de lin id, . , . . 70 11
Nota. Le kilo de bl quivaut 400 okas.

Le kilo d'orge quivaut a. 280 okas.
L'oka quivaut 2 livres 1/4 poids de France.
Le piastre turque vaut 38 centime monnaie de France.
(Acad. Rom., Cons, frances, Buc. IX-124 4).
II
INFORMATII ASUPRA TRECUTULUI ISTORIC AL BRAILEI
- EXTRASE DIN CARTILE IN CARI E MENTIONATA BRAILA -
Din cartea : Economia de schimb in Principa-

tele romane",- de G. Zane, Bum, 1930, (pag
390 -397).
Prlmele Injghebarl de sooletatl

anonime pe actiunl la Braila.
-
Sistemul de organizare al intreprinderilor, pe baza princi-
piilor capitaliste, care d'a hrtiilor valori, mai ales actiunilor
si obligatiilor, un rol de cea mai mare insemntate, incepe
s fie apreciat nu numai in privinta organizrii bancare. El este
aplicat in cornett industrie 0 mai ales de societatile de asigu-
rare, cari obtin chiar de la inceput un mare succes.
4) Aceste 3 documente au fost extrase i ne-au fost comunicate de ctre
d. Bounegru, student in istorie.
www.dacoromanica.ro
48 ANALELE BRAILEI
Toate intreprinderile mai insemnate din aceast epoc (ju-

mtatea sec. XIX) sunt organizate -pe principiul societtilor ano-
nime pe actiuni-
In aceasta epoc gsim intemeindu-s`e la Braila o societate
agricold romn cu un capital de 200.000. galbeni, imprtiti in
actiuni a 100 galbeni bucata 9.
.0 desvoltare surprinztoare iau in aceasta epoch' societal-
tile de asigurri. La introducerea in principate a societti ano-
nime, ele au dat poate cel dintiu i. cel mai pretios sprijin. PA-
trunderea in tar a acestui gen de intreprincleri s'a fcut prin
mijlocul sucursalelor. Marile societti austriace, franceze ori en-
gleze, au intemeiat in diferite orae agentii de asigurare contra
incendiului riscurilor de transport, etc., cari au provocat mai
trziu fundatiuni indigene.
,...In 1862 gsim in Brila o societate Brown et C-ie 2), pro-
babil tot o filial,
...Cre0erea numrului societtilor de asigurare arat ea ele
erau bine primite de populatia principatelor care pretuia servi-
ciile lor. Ctigurile frumoase pe -cari le vor fi realizat, au in-
demnat pe indigeni s faca asemenea societti, inct paralel cu
sucursalele, filialele i agentiile marilor societt strine, se inte-
meiaz i societti din initiativa i cu capitalul indigenilor. Bine-
inteles c societatea anonima este unicul mijloc ales 'pentru of-
ganizarea lor.
...In Monitorul Oficial al Trei Romneti, No, 101, 26 Aug.
1859, se intrete actul de intocmire i organizare a societtii de
asigurare Danubiur, cu sediul in Brila. Capitalul era de 50.000
galbeni imprtit tot in actiuni. Nimeni nu va putea lua mai mult
de 10 actiuni - spune statutul - afar de Domn, dac ar voi
s onoreze societatea ca actionar. Operatiunile societgii vor
consta din asigurri de cereale i. diferite alte mrfuri, in timpul
transportului pe Dunre dela T,-Severin pn la Galati.
Actul de intocmre i organizare a societtii de siguranl
Concordia" cu sediul in BrAila este aprobat tot in 1859. Statu-
tul sau prevede dispozitii analoage celor ale Danabiului", lsnd
ti acesta Inltimei Sale Primului Kaitnacan, dreptul de a lua mai
mult de 10 actiuni 3), Din acelea0 publicatiuni aflm, c la aceste
dott din urm societti toate actiunile au fost subscrise.
Cuza Vod in urma cererii unor Greci4) printr'un decret
din 10 Aug. 1861, autoriz, infiintarea societtii de asigurare U-
nirea" din Brila, cu un capital de 60,000 galbeni Imprtit tot
in actiuni.
1) Analele economice 1862. p. 132-136 ; Statutele asociatiei agricole ro-
mne (Brila) . L . a,
2) Ibid. 1862. p. 158.
3) Mona. Ofic. No. 142, 24 Nov. 1859.
4) Ibid. No. 177, 10 Aug., 1861.
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE $1 INFORMATII PRIVITOARE LA BRAILA 49
Braila a fost in toga aceasta vreme, bogata in societati de

asigurare. In 1863 se infiinteaza una mOfirma Lealitatea", tot
pe actiuni, cu un capital a 25,000 -`7.--ate), Printr'un decret din
1868 se mai autoriza inca o societate de asigurare ProgresuP,
cu sediul tot in Braila. Firma de organizare era aceia$i ca la
toate celelalte, iar capitalul de 72.000 galbeni" ").
G. T. M.
Braila veche vzuta de cltorl strini.

C. J. Karadja: O calatorie pe apele romane prin Basa-
rabia in 1835. (Buletinul Soc. Reg. Romane de Geografie, Tom.
XLI-1922, pag. 175-180).
Notele pe cari le reproducem mai jos sunt date de d-1 C.
J. K., din : C, B. Elliott : TraVels in the great Empires of Au-
' stria, Rusia and Turkey". London (R. Bentley) 1838, 8 2 vols,
carte din biblioteca domniei-sale.
Calatorul, un preot anglican, a mers pe, Dunare pana la
Galati$i de aci, prin ChiOnati, la Odesa, Uncle s'a imbarcat
pentru Turcia.
Mai sunt mentionate Har$ova $i Gropeni (Groapa Cioba-
nului ?). In aceste parti malul era pa zit de soldati munteni cu in-
fatipre murdar, ce stateau cocotati pe platforme inalte de lemn,
Ora$ul Braila incepu sa fie recladit dupa arderea desVar-
$it in rasboiul dela 1829. Aci exista un han curat, tinut de un
nearnt. Pe strazile principale erau arcuri de triumf de lemn ri-
dicate in onoaree Contelui Woronzof, Gubernatorul Basarabiei,
care vizitase de curand oraTul.
In port se aflati-mai multe nave de comert engleze i greceFti.
Pavilionul britardc fu vazut pentru intaia$ data la Braila,
cu putin inainte, la sosirea unui vice-consul englez. De atuncea
venisera 11 vase engleze pe aci. Se exporta din ora$ cam opt-
zeci de mii de capete de vite anual i 250,000 de piei de oaie
in Ungaria qi Germania, 500 de uavi de &ate 200 tone incrcate
cu grau, orz i ovaz 1000 de pihunzi. de iantaride in diferite
tari, plus doage in nglia vin in Rusia.
Dela schela Cladovei nici un pasager nou nu se urcase pe
vapor. Dela Braila insa, ispravnicul facu o excursie pana la Ga-
lati, ittotit de mai multi prieteni. Ispravnicul vorbia bine frantu-
ze$te ; sotia lui, o cucoana de$teapt, fusese in Anglia c'un an
in urma, Insotita numai de o servitoare",
V. A. St.
5) Analele Economice, 1863, 190-91,

6) Statutele comp. de asig. anonimg, Progresul. Brila 1862.
www.dacoromanica.ro
INFORMATIUNI, NOTE 41- INSEMNARI
INFORMATIUNI
- ZU II-lea ciclu de conferinle al linalelor Braile, - s'a des-
chis la 2 Nov. a. c. D-1 Ing. Cezar Popescu, directorul general al indus-
triei, a inaugurat ciclul, vorbind despre :Economia romeinea.sca ta cadral
noilor orienteiri ale economiei europene".
Au urmat apoi conferintele
9 Nov. I. Simionescu, prof. univ. - Despre Muzee regio-
nale (un muzeu al
Brailei).
16. Nov. Em, BuCuta. - Romanii de pe malul
drept al Dunarei
de sub stapanire
straina.-
20. Nov. L G. Duca. - ,Triunghiul mortei,
un moment istoric
din rasboiul no-
stru de Intregire.
'
14. Dec. V. &inch& prof, - Cultura sqllegiune.

21. Dec. C. Reidulescu-Motru, prof, univ. - Personalitatea In po-
' Itica,
28. Dec. N. lorga. - Noile conditii ale Du-
narii.
4. Ian.1931. M. Manoilescu. - ra noua.
Conferintele urmeaza 'Ana la Incheierea ciclului proectat de 16 pre-
legeri. Viitorii conferentiari sant dd.: General dr, M. Butoianu ; Jean Bart;
/on M, Sadoveanu ; J. Vasilesca-Valjean ; G. D. Mugur ; Arhim. Julia Scri-
ban ; Sim. Mehedinti.
Distinii conferentiari au fost ascultati de un numeros public si au
lost primiti de braileni cu entuziasta atentie.
Conferintele Analeloe i lndeplinesc din ce trice mai vadit rostul
lor ; Intretin in Braila o vie atmosfera de preocupari pentru cultura. Iar.
www.dacoromanica.ro
INFORMATIUNI, NOTE & INSEMNRI 51
prin regularitatea cu care se tin, am isbutit a forma un public atent i cu

Myna de a veni sa asculte toate conferintele - g, m.
- Muzeul Brand. In ciclul de conferinte ce l'arn organizat, am pre-
vazut, anume, o conferinta despre muzee regionale. care sa dea sugestii
gi orientari pentru Intemeerea unui muzeu al Brea lei. D. prof. univ. I. Si-
mionescu, rugat de noi sa desvolte subiectul acesta, a primit cu multa
buna vointa. Conferinta d-sale a starnit entuziasm. Braiienii au putut lute-
lege ce impunatoare institutie de cultura pot infaptui, hotarandu-se sa In-
ceapa organizarea unui muzeu local, care sa Infatiseze toate aspectele vieti
brailene. D. prof. I. Simionescu a aratat In chip elocvent ce bogat material
ofera locurile brailene pentru organizarea unui asemenea muzeu.
Ideea aceasta a unui muzeu 'al rilei, noi o agidm de mult Onainte
chiar de fundarea revistei Analele Brailei". Iar de cand am Intemeiat
Analele" i ne silim a organiza sistematic, atat teoretic cat i practic, o
activitate de cultura locala, ideea muzeului Brilei a fost situata In cen-
trul preocuparilor noastre. i e firesc s fie asa, fiiindca un muzeu local
exprima mai direct si mai plastic dent oricare alt mijloc - chiar i decat
o revista de cercetki regionale - specificul vietii locale.
Cu o conditie, insa. Un Muzeu al .Brailei trebue conceput In ma chip,
Incat sa infatiseze toate aspectele principale ale vietii locale. Trebuie sa
notarn ca Incercari de a injgheba un muzeu la Braila s'au facut. Au fost
Insa Injghebari partiale. Aceste Incercari s'au Indreptat mai mult In directia
istOriei naturale. Lucrul este explicabil, daca ne gandim c Balta Brailei
- acest paradis al pasarilor" - ofera o fauna, cum putine se gasesc, nu
In komnia, dar In- Europa intreaga.
Deci e firesc sa se fi putut aduna la Braila bogate colectii de
pasari si pesti. Astrel, este Muzeul Administratiei Pescariilor Statului din
Braila ; apoi, muzeul fostei scoale normale de baeti, datorit d-lui profesor
I. Dumitrescu. Deasemenea, Camera Agricola si-a injghebat un laudabil
Inceput de muzeu agricolli de; istorie natural. Toate aceste Incercari Insa,
raspund la scopuri cu totul partiale,
Uitam sa mentionez incercarea Camerei de Cornert de a Incepe or-
ganizarea unui muzeu economic local.
Toate aceste Incercari partiale, fireste ca au utilitatea bor. Ele, Insa,
nu trebuie sa devieze atentia dela tinta principala, care trebuie sa fie un
muzeu integral al Brailei, cuprinzand toate sectiile necesare. ln numrul
viitor al ,Analelor" vorn 111M-tip un studiu detailat asupra felului cum
trebuie conceput i realizat Muzeul Brailei.
Oh. T. Marinescu
www.dacoromanica.ro
INSEMNARI BIBLIOGRAFICE PRIVITOARE LA BRNILA
- CARTI ALCATUITE DE BRAILENI I TIPARITE LA BRAILA -
de N. C. ISTRATI
Apostolu (Teodor) - Respuns la pamfletul Domnuiui Trandafir

Djuvara contra municipalitatii i Primarii
Acestei Urbe (Publicat In suplimentul
diarului Presa Romana" de la 7 ale
corente1 de . . .
Typografia Unirea", 1866 [Aprilie 141.
60 p, Formatul 8.
garonzzl (G.) - Prescurtare din istoria Romanilor din ain-
tea Descalicatrei i pna la tractatul de
la Balta-Liman. Pentru trebuinta locuito-
'rilor comunali de . . .
Tipografia Unirea", 1866. 21 p. Forma-
tul 8.
Campiniu (R. S.) - Oare-care notiuni despre istoria societatii
omenesci si despre drepturile i datoriile
Cetatnului de , . .
Typographia Unirea" Piata St. Archan-
geli Nr. 2. 1866. 32 p, Formatul 8.
Butoianu (Coceinenu) (Elisa), - Elemente de cosmografia pentru usulu
(Institurice la scla sucursala classeloru primare. Ambe sexe prelucrata
de fete din Braila). de . . . Carte aprobata de Ministru Ins-
tructiuni publice, pentru classa IV primare.
Typographia Unirea", 1868. 34 p. For-
matul 4.
Butoianu (Eliodorp), (Profes- - Elemente de Geografia fizica si mate-
soru de istorie i geografia matica pentru Usulu classeloru gimna-
la gimnasiulu Carol 1, siale, lucrata de . . .
din Braila). Typographia Unirea". 1868. II-71 p.
Formatul 4.
- Cateva suspine (Colectia). 1868.
Typographia Unirea. 1868, 49 p. Forma-
tul 8.
www.dacoromanica.ro
INSEMNARI BIBLIOGRAFICE 53
Fro llo (G. L,) - Lectiuni de limba i literatura italiana

propuse de . , . pentru sclele secundare
din Romania. Cursulu I: Elemente de
gramatica, Lecturi i Traductiuni
Typographia Unirea". 1868. 160 p. For-
' matut 4. Pretulu Lei N. 3.
Moqescu (Preotul C.) (Institutor - Prescurtare de istoria sacra a testamen-
la schla publica de fete tului vechiu i nuou pentru schlele pri-
din Brailla). mare de ambe-sexe. Autorisata de Onor.
Consiliu Permanent de Instructiune.
Typographia Unirea", 1868. 109 p. For-
matul 8. Pretul 45 bani.
Batoianu (Elisa), (Institutrice - Discursu tinutu Cu ocasiunea fmpartirei
la scla divisionara Nr. 1 premieloru la fete. Anulu scolaru 1868-
de fete). 1869 Iuniu 30. De . . .
Typographia I. Boerescu & Comp. 1869.
8 p. Formatul 4.
Ciuculiscu (D-na S), (Institu- - Discursu tinutu de . . . la 30 Iunie Cu
trice superira a sclei primare ocasia distribuirei premielor la scholare.
de fete din Urba Braila). Anul scolasticu 1868-1869.
Typographia I. Boerescu & Comp. 1869.
7 p. Formatul 8.
Fro( lo (G. L.), (Profesoru la - Limba romana i dialectele italiene. Schita
Gimnasiulu Caro lu I din Braila). filologica.
Tipografia I. Boerescu & Comp. 1869
(Februarie), 28 p. Formatul 4. Se vinde
eu pretulu de unu Leu N. In profitulu
Societatii pentru fnvetatura poporului Ro-
manu.
Mopscu (Preotul C.), (Institutor
la scoala Nr. 1 de fete
- Manual de explicatia santeiliturghii pre-
cesa de alte cunoscinte bisericesci si ur-
din Brailla). mata de rugaciunile santei liturgii, corn-
binat dupa mai multi explicatori eccle-
siastici si aprobet de Prea S.S. Episcopul
Dunarei de Jos. Tiparit de . . .
Typographia Triangul, Piaca St. Archan-
geli 1870. 96 p. Formatul 8.
Vestinianu (N. M.), (Institutore). - Carte de rugaciune i essercitari aritme-
tice Pentru Classea I. Primaria de . . .
Libraru editoru Iorgu H. May. Typogra-
phia Unfree. 1870. 34 p. Formatul 8.
Pretulu 20 hani.
www.dacoromanica.ro
DAR! DE SEAMA RECENZIL
CAkTI
0 carte despre istoria econo- Este, un adevr elementar el
mich a Orientului . , faptele prezentului, mai ales cele
Expansiunea economicd a A- , de natur social-economic, nu
ustriei si exploreirile ei ,orientale se pot explica gi intelege fr
de Gheron Netta. Bucuresti, cunoasterea trecutului. Desmem-
Cartea Romneasc" 1921, 270 brarea politic - si implicit e-
p. 5 hrti. , conomic - a Austro-Ungariei
Literatura istoriei econornice i gseste o explicatiune i in
nu este prea bogat la noi. Che- sbuciumul economic, in continua
stiunile economico-financiare de .
nesigurant i bajbiald econo-
actualitate pasioneaz Inteatata mica, cari au caracterizat viata
celor dou state centrale euro-
si pe specialisti i pe ceilalti, in-
cat studiul istoriei economice pene. Datorit asezrii lor inte-
poate fi socotit un lux, pe care rior-continentale, una din ele cu
nu 0-1 pot ingdui doar cercetd- o esire la mare de mica' insem-
torii ce se pot smulge din actuali- ndtate economicA, s'au vzut ne-
tate. Nu exagerm zicnd. lux", voile a-0 intinde continuu ten-
chiar in interesul propriu al cu- taculele spre trile vecine mai
vntului, pentruca cercetarea tre- bine situate eeonomiceste, dar
cutului economic cere, in afard mai slab organizate politiceste.
de sacrificii morale, si sacrificii Succesul dela Passarowitz da
materiale pentru deplasarea spre Austriei posibilitatea de a ex-
depozitele de documente istorice ploata economiceste orientul a-
din strintate: propiat supus Islamului invins,
Astfel de sacrificii face d. pro- Un tratat economic, bine chib-
fesor Gheron Netta pentru a ne zuit, avea s asigure o hegemo-
pune la indemn studii, ea a- nie, care ar fi alarmat apusul eu-
cela de care ne ocupm : Ex- ropean, deopotriv de interesat
pansiunea economidi a Austriei in explorrile lui economice. Dar
si explorrile ei orientale. Lu- elanul invingatorilor este curnd
crarea aceasta face parte dinteo potolit. Tratatul nu are dect un
serie intreaga consacrat istoriei succes teoretic. Ceeace realit-
econo mice a trilor romnesti tile refuzau, nu putea da o con-
din timpurile mai noi, serie. din ventie, ,orict de savant ar fi fost
care a mai aprut in anul 1928, ea intoemit. Negustorii austriaci
o alt lucrare : Incercdri de na- se intorc desamagiti de obstacole
vigatiune pe Olt, consacrat prinde tot felul, de cari se loviau
tr'un premiu de Academia Ro- chiar dela granita trii lor.
mn. Din lucrrile urmatoare, Trebuia inaugurat o nou po-
d. Netta ne si anunt un volum Mica' pentru castigarea pietelor
privind politica Austriei de a a- orientale, Msurile politice tre-
trage principatele dunrene in buiau s merg mn in mn
sfera ei de influent economic. cu cele economice. Pe lng for-
www.dacoromanica.ro
DRI DE SEAMA, RECEZII 55
marea metodic de negustori de- scrisori din investigatiile acestui

stinati comertului cu orientul si explrator, precum i un jurnal
desvoltarea mijloacelor de tran- de 'Caltori dealungul Coastei de
sport 0 comunicatie, trebuiatr. veat a Mrii Negre i pe Dungre
pstrate cat mai intacte conch- pang la Galati. Cteva plaw cu
tiunile ce se acordaser Austriei diferite hrti, planuri, proecte, in
in primele decenii ale secolului legaturg cu textul, insotesc si
al 18-lea qi incheiate alte tratate completeaz acest capitol din is-
pentru obtinerea de' noui avan- toria econornica a Romniei, da-
tagii. La nevoe se preconiza chiar torat d-lui prof. Netta.
lrgirea hotarelor prin cuceriri In particular, relevm impor-
teritoriale. Dupg Oltenia, anexat tanta ,lucreirii i pentru istoria
pentru scurt timp, urmeaz cu- economicei a Breiilei. 0 suma de
cerirea, pe cale diplomatic mai date pretioase risipite in cursul
mult, a Bucovinei, ca urmare a expunerii, intereseazdi n eel mai
acestei politici. 'Malt grad pe cerceteitorul trecu-
0 alt metod intrebuintat tului brilean. Astfel, n tratatul
de Austria pentru dominatia e- economic, care insoteste pe cel
conomicg a Orientului este aceea politic-general dela Passarowitz,
intrebuintat de mult vreme de Bridal - ca dealtMinteri si 1-
statele cuceritoare de teritorii i saccei si Kiliei - * i se rezervii
colonii, mai apropiate sau mai -rolul de .a servi ca punct de trans-
deprtate; este metoda explor- bordare a meirfurilor austriace
rii prin emisari bine preggtiti in de pe vasele imperiale pe cele
meseria careia erau destinati. turcesti, cart aveau s le ducei
Un astfel de informator qi explo- mai departe spre gurile 0uncirti,
ratdr, care a fcut intre alte ra- la Constantinopole, la Trape-
poarte i o expunere statistic a zunt, in Crimeea sau in alte o-
Moldovei din anul 1782, este rase comerciale ale urciei. Pe
Wenzel von Brognard. i d. Nettaalte pagini, ne. sunt nientionate
ne face serviciul de a ne da in amnnunte importante relevate
extenso aceasta expunere, al cg- ' de exploratotii austriaci, n tre-
re interes nu mai are nevoe sh cerea Mr prin Brila. Alte in-
fie scos in evidentg. semneiri cu caracter strict eco-
Raportul asupra Moldovei este mic si privind direct Breilla se
continuat de relatiuni asupra ex- strecoarei printre reindutile ceirtii.
tremului Orient european. Pentru aceSte motive si pen-
Partea a doua a lucrgrii d-lui tru interesul general ce de0eaptg
prof. Netta este consacrat in citirea crti d-lui prof. Netta,
intregime reproducerii de docu- nu avem cuvinte de a o reco-
mente in legturg cu expunerea manda cercettorilor i tuturor
istorica din prima parte. Gsim acelora cari, fr a fi specialist,
in original, in aceast ultim se intereseaz totu0, de trecutul
parte, expunerea statistica asupra economic al trilor noastre.
Moldovei a lui Wenzel von Brog-
nard ; apoi diferite rapoarte si Nicolae C. Istrati
www.dacoromanica.ro
Cu acest, numr ,Analele Briii lei" 1st Incheie al doilea an de
vief5.: Este pentru noi un moment de sfirbAloare. Simfim mulfumirea
greuttilor lnvinse si a datoriei Indeplinite. Dac privim In urmil la dru-
mul strbtut, vedem cfite urcusuri grele am suit. De pe ingifimea pe
care am ajuns, orizonturi noui 0 tot mai atrgatoare se lumineaza
Inaintea drumului nostru.
Dar $ i aceasta cale mai departe, spre nouile orizonturi, stim ca
nu-i usoar Lipsurile materiale in care se sbate toat lumea au stricat
ai acest drum al nostru. Vedem In zare matte poduri rupte de puhoiul
lipsurilor. Ins din experienfa celor doi ani din urm, vom sti s ocolim
greuttile. Vom merge Inainte cu acelasi entuziasm interior, isvorit din
constiinta valorii ce o are opera la care lucrm. Si, cu energia calm
a algtorului pregtit de drum lung, vom 0i A gsim poteca, care ne
duce la vad bun de trecut i ne va scoate la drum drept.
Indreptm deci un nou apel cgtre abonatii nostri, atfit de pufin
numerosi cat snt, rugndu-i s ne sprijine cu aceia0 Infelegere 0 ca
aceiasi caldur5 ca Ong acme, In munca noastr inchinat6 Bad lei.
Acela0 apel 11 indreptam catre toti intelectualii brileni i cgtre
toff cei ce se simt legaf i sufleteste de finutul Brgilei.
Iar &Ire autoritafile oficiale brilene cari, ca orice oficialitate, nu
pot privi o inifiativ de cultura deal cu acea seac atitudine biurocra-
tia, iar de multe ori privesc chiar sicanator i interesat, atre aceste
autoritti, indreptam, nu un apel, ci im mndru cuvnt rece i corect
de cetteni, cari, constienti de munca dezinteresat ce o druiese viefii
culturale brilene, 10 iau vole s atragii luarea aminte a autoritafile
oficiale cari administreaz un ores, un final, au datoria sa nu se mr-
gineasa numai la grija de raporturile formate dintre cetteni sau nu-
mai la grija pentru vieafa material a finutului. Ci ele au datoria ele-
mentard de a se Ingriji efectiv si de vieaf a spiritual, de cea cultural,
firteleas In cel mat larg at Malt sens, a finutului ce-1 conduc. Si de a.-
ceea, ele trebuie s promoveze orice inifiativii de cultur care se dove-
deute temeinicei.
Cnd va ajunge la finele celui de-al treilea an de viefil, revista
Analele Br/liter nadajdueste c va putea privi In vfitor cu siguranf a,
la care are dreptul o Infptuire cultural, ce a creiat viefii sufletesti a
unui ores, constiinfa critica a propriei sale valori, orientare, Innlfare.
www.dacoromanica.ro
CARTI APARUTE SUB AUSPICIILE ANALELOR BRAILEI":
1. ALBUMUL BRAILA VECHE" de ing. Gil. T. Marinescu

2. COLECTIA DOCUMENTELOR PRIVITOARE LA BRAILA"-VOL. I
3. BRAILA VECHE - Schipi a evolutiei istorice, din antichitate pfina in
sec. al XIX, de ing. Gh. T. Marinescu
4, CEI DINTAI ANI (1828-34) DE REORGANIZARE AI BRAILEI, DUPA
ELIBERAREA DE SUB TURCI - de IOAN C. FILITL
5. ERA NOUA - de M. MANOILESCU.
VA APARE:
4. VECHIUL DRUM DE NEGOT BRAOV-BRAILA - monografie
istoria, de ing. Gh. T. Marinescu _
1. EDILITATEA BRAILEL - de ing. G. T. M.
www.dacoromanica.ro
fi
Pre till acestui numb : 60 Lei
www.dacoromanica.ro

Analele Brailei, An 02, Nr. 04, Octombrie-Decembrie 1930

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analele Brailei, An 02, Nr. 04, Octombrie-Decembrie 1930

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ANALELE BRAILEI

- REVISTA DE CULTURA REGIONALA -

ANUL II. - Nr. 4

ABONAMENTUI. ANUAL: 240 lei pentru parliculari

500 lei pentru institulli

- Orkine refine un numr, se consider prin aceasta

NAE IONESCU RADU PORTOCALA

PAUL DEMETRIAD GH. T. MARINESCU

Inginer GH. T; MARINESCU, Str. Bgiei 1, Braila

FONDATOR : ING. GH. T. MARINESCU

Costul abonamentului, 240 lei pe an-Pentru institutii, 500 lei

- Braila vazuta de oamenii nWri de .

- Dad de seaMa & ROnzii.

de frig. insp. g-ral PAUL DEMETRIAD.

1) Criza economic in care portal Brila se sbate de

mna cu traficul unuia din anii mijlocii ante-belici, cum a fost

in cazul transporturilor feroviare, au contribuit, ele singure, la

1) In 1925 0 1926 a fost acest tranzit strain tot ap de mare ; i anume,

fluviale, precum si de activitatea anului 1926, cand la intrri,

Toate celelalte mrfuri sosite cu slepurile in 1929 . 125.758

cu incarcamant a fost numai de 322, iar al slepurilor goale de 2795,

mai mare trafic ante-belic din 1911, cand totalul incarcmantului

IIL Comerful exterior al Romaniei prin portul Braila,

. Braila pe anul 1930, ar insuma totalul de . . 1.178.818 tone

grail din perioada ante-belied. Secara, care a figurat in 1929 cu

Traficul pe ap este ins mult mai mare ca cel ante-belic ; si

Sare de mare . . . 3,375 I/

Fosfat de calciu , , . 2.743

Srm de fier sau otel . . , . 1.769

Diferite alte metale sau aliagele lor . 1.097

c) Import de mrfuri generale in magaziile si antrepozitele

viare 161.000 tone si sosiri cu carutele prin oborul Braila, tone

inca va activa traficul silozurilor, ceiace s'a constat din primele

Report . . 27.286 tone

Taxele vamale in folosul ministerului de Fi-

la care adugand suplimentul taxei de 20010 de lei 6.568.697

mai mult urcrei in cursul anului 1930 a bazelor de taxare, s

Ante-belic, portul Braila participa cu cel putin 14 procente

a) Reexportarea in strinettate a mrfurilor feirei vre-o

atingnd aproape 3.000,000 tone, fra ca portul Braila s se fi resim-

1.393.152 tone cereale cari au necesitat manipularile pe apa,

6 Grau 201 417

5. Produse petrolifere. 6. Alimente.

II. Cereale strine tranzitate prin oficial vamal Braila

III. Cereale romaneti incarcate in portal Brlla, dar cu taxele

W. Cereale romneqti fn cabotaj dela porturile romne la Brila

No. post dupA

68 Alte produse chimice 3.929

Este dela 1/1-31/12/1930

Esite dela 1/1-31/12/1930

August 99 1972 33 476 17 37 41229 3 1 1 2872 41690

156 U' 686 229 2

Cuvntarea de mai jos a lui Ioan Penescu a fost

itatea acestui mare animator cultural al Beg lei de pe la

riei materiale, in ale politicei, aqa cum ni l'a aratat,

a le dobndi : i petrece dar srmariul tineretele in mhnire

nostru, iar pe de alta s'ar intocmi o scoalei Comercialei in care

este si scoposul asezmintelor noastre in ramura invtturilor

mai nainte de eczamen s'a deprtat, zicAnd printii lor eh' le

Revizorul PIii Bltil $i Stefan Petreanu Candidatul satului Gro-

$i are destulei tntindere, dar nu este limba comertului, nu este

Si liti-vg dar a le insufla aceast invttur, care se incepe de

ce sg vor incorona astgzi si hi ochii pgrintilor lor, ea s vedeti

Pang la Inceputul secolului al XIX-lea