Arbitrajul international si efectele hotaririlor arbitrale straine

Arbitrajul o modalitate de solutionare a

litigiului , de catre o persoana sau d ecatre un
organ stability prin acordul partilor litigiante sau
prin acordul international, a carui sentinta este
obligatorie pentru acele parti.

Formele arbitrajului

in funcie de competenta material a

arbitrajului n funcie de competenta teritorial
arbitraje cu competen general, din care arbitraje de tip bilateral care sunt create prin
fac parte arbitrajele cu sfer general de conveniiinternaionale bilaterale i au competena s
activitate jurisdicional (Curtea de Arbitraj soluioneze numai litigiile izvorte din comer
de pe lang Camera de Comer Internaional internaional dintre subiectele de drept aparinnd
ordinii juridice naionale a statelor pri la aceste convenii. (
de la Paris, Curtea se Arbitraj de la Londra,
arbitraje de tip regional constituite printr-o
etc.).
convenie multilateral perfectat intre statele dintr-
arbitraje cu competen specific, din care
anumit zon geografic i care sunt
fac parte arbitrajele specializate pe
competente s soluioneze litigii aprute intre
soluionarea anumitor litigii, de regul cele
subiectele de drept aparinand ordinii juridice
izvorate din comerul cu anumite mrfuri sau
naionale din statele semnatare ale acestei
produs (Tribunalul de arbitraj al bursei de
convenii
bumbac
arbitraje avand vocaie universal, a cror
di Bremen, profilat pe soluionarea litigiilor
competen teritorial se extinde la scar mondial,
din comerul internaional de textile sau
acestea fiind abilitate s soluioneze litigii din toate
London Com Trade Association - produse
rile lumii .
alimentare).

in funcie de structura organizatoric

arbitrajul ad hoc (ocazional), care are o durat efemer i este organizat in
conformitate cu iniiativa prilor; asemenea instane funcioneaz numai in
vederea soluionrii unui litigiu bine determinat cu care au fost investite,
existena lor incetand o dat cu pronunarea hotrarii sau cu expirarea
termenului in care trebuie s decid.
arbitrajul instituionalizat, avand caracter permanent, a crui existen nu este
dependent de durata unui anumit litigiu concret determinat; acesta ii exercit
atribuiile jurisdicionale neantrerupt i cu caracter de continuitate ori de cate ori
este sesizat.

In functiile de stributiile arbitrilor
arbitraj de drept strict, care se distinge prin
aceea c arbitrii statueaz potrivit normelor
de drept incidente in cazul in care ei sunt
obligai s le respecte; acest arbitraj
constituie regula, fiind arbitrajul de drept
comun in materia raporturilor de comer
internaional (in cazul in care prile nu fac
nici o meniune special privind arbitrajul,
acesta va fi considerat un arbitraj ad-hoc, iar
puterile acordate arbitrilor sunt acelea ale
unui arbitraj de drept strict).
arbitraj de echitate, care se realizeaz dup
principiile de echitate i nu potrivit normelor
de drept, acesta este un arbitraj de facto,
arbitrii neavand obligaia s aplice normele
de drept material i nici pe acelea
de procedur
n funcie de aderentele pe care le are
obiectul litigiului arbitraj naional (intern),
ce are ca obiect soluionarea unui litigiu izvort
dintr-un contract lipsit de aderene
internaionale ntruct toate elementele
susceptibile de a-i conferi asemenea aderene
(precum, locul ncheierii, cel al executrii
obligaiilor asumate de pri, domiciliul,
reedina, cetenia persoanei fizice, sediul sau
naionalitatea persoanei juridice) se afl ntr-
un singur stat.
arbitraj internaional, avnd ca obiect litigii
izvorte din contracte cu aderene
internaionale, adic legturi cu cel puin dou
state diferite.

Convenia de arbitraj desemneaz in mod generic

acordul prilor de a supune judeacarea litigiului
cu element de extraneitate prin intermediul
arbitrajului

Clauza compromisorie- un acord al prilor unui

contract principal, exprimat printr-o prevedere
cuprins in acel contract sau printr-un inscris
separat, de a supune eventualele litigii in
legtur cu neexecutarea contractului respectiv,
unui anumit arbitraj. Clauza compromisorie
indeplinete urmtoarele funcii:

confer arbitrilor puteri cu

produce efecte obligatorii pentru
pri, in sensul c din momentul ce a
fost semnat contractul cuprinzand o
asemenea clauz, ele sunt obligate
s respecte sentina pronunat de
ctre organul de jurisdicie
desemnat;
nltur competena
instanelor judectoreti n
soluionarea litigiului
privire la soluionarea
litigiului.
permite organizarea unei
proceduri care s conduc, in
condiii de eficien optim,
la pronunarea unei sentine
susceptibile de executare
forat.
 Compromisul- o convenie prin care prile stabilesc
ca litigiul aprut ntre ele s nu fie supus jurisdiciei
ordinare, ci unui arbitraj, specificnd i condiiile n
care va statua arbitrajul astfel desemnat.
Compromisul trebuie s ndeplineasc urmtoarele
condiii:

s se refere la un litigiu existent, adic
litigiul trebuie s fie actual, iar nu eventual
i s fie menionat ca atare in actul de
compromis; in cazul in care prile au in
vedere un litigiu, care inc nu s-a
declanat, acordul lor privind arbitrarea
acelui litigiu nu este compromis ci o clauz
compromisorie;
s exprime voina prilor ca litigiul respectiv s fie
supus spre soluionare arbitrajului; este necesar ca
acordul prilor s fie exprimat cu suficient
claritate, nct s nu lase vre-o ndoial asupra
faptului c arbitrii sunt investii cu puterea de a
judeca, precum i pentru a exclude posibilitatea
oricrei interpretri, n sensul c acordul prilor
privete un alt contract;

in cuprinsul compromisului prile trebuie s actul de compromis trebuie s

desemneze arbitrul sau arbitrii care urmeaz conin precizrile necesare cu privire
s statueze asupra litigiului lor, deoarece la organizarea arbitrajului asupra
nedesemnarea arbitrilor prin actul de cruia prile au convenit, precum i
compromis antreneaz nulitatea actului procedura de soluionare a litigiului.
respectiv; prile au ins posibilitatea s
inlture acest viciu i s acopere nulitatea
datorat lui, desemnand ulterior arbitrul sau
arbitrii;

Legea aplicabila conventiei de arbitraj.

soluii privind determinarea legii aplicabile unei

asemenea convenii, acestea fiind urmtoarele:

Dreptul uniform incident in domeniul

arbitrajului consacr fr
echivoc soluia potrivit creia
convenia de arbitraj este supus
legii autonomiei de voin (tex
votuntatis).
O alt soluie privind determinarea
legii aplicabile conveniei de
arbitraj este legea rii unde s-a
pronunat sentina.
O a treia soluie consacrat in
materie este aceea potrivit creia
convenia de arbitraj primete
incidena legii indicate de normele
conflictuale ale forului.
 Hotarirea arbitrala- constituie o sintez a intregii
activiti desfurate de completul de arbitri (sau, dup
caz, de arbitrul unic) i de pri din momentul perfectrii
conveniei de arbitraj (primul act svarit in aceast
direcie) i pan la indeplinirea ultimului act de
procedur (care este insi sentina dat de arbitri),
reflectand rezultatul procedurii arbitrale in toat
complexitatea sa.

Elementele hotaririi arbitrale

1. Izvorul sentinei arbitrale. Prile se oblig prin convenie scris s supun arbitrajului
anumite diferende privind un raport juridic referitor la o problem
susceptibil de a fi reglementat pe calea arbitrajului.
2. Organul de la care eman sentina arbitral. Acesta poate fi un arbitraj ocazional sau
permanent, rezultand c instanele judectoreti sunt incompetente s soluioneze un
diferend care formeaz obiectul unui compromis sau al unei clause compromisorii.
3. Obiectul sentinei arbitrale Potrivit Conveniei de la New York, obiectul diferendului
arbitrai i implicit al sentinei arbitrale il pot constitui raporturile contractuale sau
necontractuale (art.1, pct.3), atat de drept civil, cat i de drept comercial, iar Convenia
de la Geneva limiteaz obiectul sentinei arbitrale numai la diferendele care se pot nate
din operaiuni de comer internaional (art. 1, pct. 1, lit.a).
4. Prile la care se refer sentina arbitral Potrivit prevederilor art. 1, pct.1 din Convenia
de la New York, calitatea de pri intr-un litigiu arbitrai il pot avea persoanele fizice
saujuridice, totodat aceast calitate o pot avea i persoanele care nu sunt ceteni ai
statelor contractante, iar Convenia de la Geneva prevede in plus, c prile trebuie s
aib reedina lor obinuit sau sediul in state contractante diferite (art. 1, pct.1, lit.a).

Determinarea hotaririlor arbitrale

straine se face potrivit urmatoarelor
criterii:

Criteriul obiectiv
Sentina arbitral are caracter de extraneitate dac
este pronunatpe teritoriul unui alt stat dect
acela unde se cere recunoaterea iexecurarea
acesteia.
Caracterul subiectiv
Convenia de la New York se aplic i sentinelor
arbitrale care nu sunt considerate naionale in statul
unde este cerut recunoaterea i executarea lor (art.1,
pct.1). Astfel, potrivit acestui criteriu, pot avea caracter
strin sentinele arbitrale pronunate in statul unde
sunt puse ulterior in executare dac au fost pronunate
in temeiul unei legi strine, au rezolvat un diferend
privitor la raporturi juridice strine.
Potrivit art.475 alin.(2) CPC poate fi recunoscuta si executata o hotarire arbitrala
straina, emisa in conformitate cu o conventie arbitrala pe teritoriul unui stat strain
care este parte la Conventia privind recunoasterea si executarea sentintelor
arbitrale straine din 1958 precum si o hotarire arbitrala straina ale carei
recunoastere si executare sunt reglementate fie prin tratatul international la care
RM e parte , fie in baza principiului reciprocitatii in ceea ce priveste efectele
hotaririi arbitrale straine. Astfel partea care invoca o hotarire arbitrala straina
poate solicita recunoasterea si executarea hotaririi arbitrale straine sau doar
recunoasterea hotaririi arbitrale straine pentru a invoca autoritatea de lucru
judecat, fara a avea dreptul de executare ulterioare a hotaririi recunoscute.

Condiiile ce terbuie ndeplinite pentru

recunoaterea i executarea sentinelor
arbitrale strine

1. Condiiile ce terbuie ndeplinite pentru recunoaterea i executareasentinelor

arbitrale strine rezult implicit din prevederile art.V al Conveniei de la New York,
precum i din cele ale art.476 alin.(1) din Codul de procedur civil, care stabilesc
c recunoaterea i executarea sentinei arbitrale strine poate fi respins, la
solicitatea prii mpotriva creia s-a emis, dac aceasta va prezenta instanei
competente, creia i se cere recunoaterea sau executarea ei, probe doveditoare
c:
a) una din prile conveniei de arbitraj era lovit de incapacitate sau c
aceast convenie nu este valabil in virtutea legii creia prile au
subordonat-o, ori, in lipsa unor indicaii in acest sens, in virtutea legii rii in
care a fost pronunat sentina;
b) partea impotriva creia se invoc sentina nu a fost informat in mod
cuvenit despre desemnarea arbitrilor sau despre procedura de arbitraj, ori
c i-a fost imposibil, pentru un alt motiv, s-i pun in valoare mijloacele
sale de aprare;
c) sentina arbitral a fost pronunat asupra unui litigiu neprevzut de
convenia arbitral sau nu se incadreaz in condiiile conveniei;
d) sentina conine dispoziii in probleme neprevzute de convenia arbitral;
totui, dac dispoziiile in problemele cuprinse in convenia arbitral pot fi
separate de cele care nu se inscriu in ea, partea sentinei care conine dispoziii
referitoare la problemele ce decurg din convenia arbitral poate fi recunoscut i
pus in executare;
e) componena arbitrajului sau procedura dezbaterii arbitrale nu corespunde
conveniei prilor ori, in lipsa acestora, nu se conformeaz legii din ara in care a
avut loc arbitrajul;
f) sentina nua devenit obligatorie pentru pri sau a fost anulat ori executarea ei
a fost suspendat de instana judectoreasc a rii in care a fost pronunat
sentina sau in conformitate cu legea rii creia a fost dat sentina.
Avnd n vedere reglementrile cuprinse n art.V din Convenia de la New York i cele
prevzute n art.476 din Codul de procedur civil, putem constata c pentru
recunoaterea i executarea sentinei arbitrale strine n R.Moldova sunt necesare a
fi ndeplinite urmtoarele condiii:

Competenta instanei de arbitraj

Aceast competen este stabilit prin acordul de voin al prilor exprimat prin
compromis sau clauz compromisorie. Corelaia dintre convenia de arbitraj i
competena arbitral se refer la dou aspecte:

a)Valabila investire a organului de arbitraj, care const n faptul c instana de

arbitraj este investit n mod valabil n msura n care ntre pri a intervenit o
convenie de arbitraj neviciat de vre-o cauz de nulitate. Aceast cauz de nulitate
se poate manifesta, pe de o parte, prin lipsa capacitii prilor la convenia de
arbitraj, iar, pe de alt parte, prin orice alt motiv de nevaliditate a acestei convenii.
n ceea ce privete dreptul R.Moldova, trebuie s precizm c ambele opinii
menionate pot duce la aceeai soluie, avnd n vedere , potrivit art.1587 din Codul
civil, capacitatea persoanei se determin dup legea naional. Astfel, instana de
exequatur din R.Moldova va aplica legea naional a prilor contractante.

b) Privitor la cel de-al doilea aspect al corelaiei dintre convenia de arbitraj i

competena arbitral - limitele acestei investiri, instana de arbitraj nu-i
poate depi competena pe care prile au convenit s io acorde. Astfel,
Convenia de la Geneva prevede, in art.V, pct.3, c sub rezerva controlului
judiciar ulterior prevzut prin legea forului, arbitrul a crui competen este
contestat nu trebuie s se desesizeze de proces; el are dreptul de a hotri
asupra propriei sale competene i asupra existenei sau valabilitii
conveniei de arbitraj sau a contractului din care aceast convenie face parte.
2) Caracterul obligatoriu al sentinei arbitrale.
O sentin arbitral strin, pentru a fi recunoscut, mai nti trebuie s devin
obligatorie pentru pri. Referitor la sensul termenului obligatorie pot aprea unele
neclariti, i anume: dac aceasta nseamn c sentina devine irevocabil sau dac
sentina poate fi reformat prin exercitarea cilor de atac. Sentina arbitral mai
trebuie s nu fie anulat sau suspendat de o autoritate competent a rii n care
sau dup legea creia a fost pronunat sentina. Astfel, pentru anularea sau
suspendarea sentinei arbitrale sunt competente autoritile din dou state, adic
acelea pe al crui teritoriu s-a pronunat sentina i acelea a cror lege a fost aplicat.
3)respec tarea dreptului la aparare
Potrivit art.V, pct.1, lit.b) al Conveniei de la New York, dreptul la aprare nu a fost
respectat, dac: partea mpotriva creia este invocat sentina nu a fost informat
n mod cuvenit despre desemnarea arbitrilor sau despre procedura de
arbitraj; aceleiai pri i-a fost imposibil, pentru un alt motiv, s-i pun n
valoare mijloacele sale de aprare.
 4. Constituirea organului de arbitrai si procedura urmat inaintea
acesteia
Potrivit art.V, pct. 1, lit.a), acestea trebuie s fie conforme cu
convenia prilor sau, in lips de convenie, in virtutea legii rii in care
s-a pronunat sentina arbitral.
5. Ordinea public
in conformitate cu art.V, pct.2, lit.b) din Convenia de la New York,
sentina arbitral strin nu este recunoscut i executat dac este
contrar ordinii publice din statul in care aceasta este invocat, in
acelai sens fiind i art.476 alin.(2) din Codul de procedura civil.

Procedura recunoasterii si executarii hotaririlor arbitrale straine

In RM, potrivit art. 475 alin.(1) pentru solutionarea si executarea hotaririlor arbitrate straine, cererea
de recunoatere i executare a hotrrii arbitrale strine se prezint curii de apel n a crei
circumscripie se afl domiciliul/reedina sau sediul prii mpotriva creia este invocat hotrrea
arbitral strin, iar n cazul n care aceasta nu are domiciliul/reedina sau sediul n Republica Moldova
ori domiciliul/reedina sau sediul acesteia nu snt cunoscute curii de apel n a crei circumscripie
snt situate bunurile acesteia.n cererea data se indic: numele sau denumirea solicitantului ori a
reprezentantului su, dac cererea este depus de ctre acesta, domiciliul/reedina sau sediul, dup
caz; numele sau denumirea prii mpotriva creia este invocat hotrrea arbitral strin,
domiciliul/reedina sau sediul, dup caz; data la care hotrrea arbitral strin a devenit executorie
pentru pri, dac aceasta nu rezult din textul hotrrii. Cererea de recunoatere i executare a
hotrrii arbitrale strine pe teritoriul Republicii Moldova poate fi naintat n termen de 3 ani de la data
la care hotrrea arbitral strin a devenit obligatorie n conformitate cu legea statului unde a avut loc
arbitrajul. Cererea de recunoatere i executare a hotrrii arbitrale strine se examineaz n edin
public, cu ntiinarea prilor privind locul, data i ora examinrii. Neprezentarea din motive
nentemeiate a prii mpotriva creia este invocat hotrrea arbitral strin i n privina creia au
fost ndeplinite condiiile de citare legal nu mpiedic examinarea cererii. Instana judectoreasc care
examineaz cererea de recunoatere i executare a hotrrii arbitrale strine informeaz n mod
obligatoriu i nentrziat despre acest fapt Ministerul Justiiei i Banca Naional a Moldovei, n cazul n
care este vizat o instituie financiar liceniat de aceasta, cu remiterea cererii i a documentelor
aferente n copie. Lipsa reprezentantului Ministerului Justiiei i, dup caz, al Bncii Naionale a
Moldovei, legal citai, nu mpiedic examinarea cauzei. Dup ascultarea explicaiilor prilor i
examinarea probelor prezentate de acestea, instana judectoreasc emite o ncheiere integral:
a) cu privire la recunoaterea i ncuviinarea executrii silite a hotrrii arbitrale strine sau cu privire
la refuzul de a ncuviina executarea silit a hotrrii arbitrale strine; b) cu privire la recunoaterea
hotrrii arbitrale strine, fr posibilitatea executrii ulterioare a acesteia, sau cu privire la refuzul de a
recunoate hotrrea arbitral strin, conform solicitrii prii care invoc aceast hotrre.