Sunteți pe pagina 1din 13

MODULUL 14

INTRETINEREA SI RECOLTAREA CULTURILOR

A.LUCRARI DE INTRETINERE A CULTURILOR


X Definirea lucrarilor de intretinere a culturilor agricole.
Lucrrile solului sunt intervenii sau operaii mecanice efectuate asupra solului cu unelte sau
maini agricole, pentru a-i modifica nsuirile fizice, chimice i biologice, cu scopul de a asigura
condiii favorabile creterii i dezvoltrii plantelor de cultur.
Importana lucrrilor solului:
- lucrrile solului influeneaz i modific factorii fizici, chimici si biologici, concomitent
cu crearea condiiilor optime pentru ncorporarea seminelor, germinarea acestora ct i pentru
creterea ulterioar a plantelor;
- contribuie la meninerea i sporirea fertilitii solului prin refacerea periodic a afnrii
stratului arat i ncorporarea n sol a resturilor vegetale rmase dup recoltarea plantelor i a
gunoiului de grajd;
- asigur valorificarea solurilor afectate de factori limitativi (exces de umiditate, secet,
compactare) prin mbuntirea drenajului intern al solului, fragmentarea hardpanului,
mrunirea crustei, favorizarea procesului de splare a srurilor;
- prin lucrrile solului se combat buruienile precum i unele boli i duntori care au
ciclurile de dezvoltare n sol;
- lucrrile solului favorizeaz depoluarea acestuia prin intensificarea activitii
microorganismelor;
- eficiena economic a unei culturi este strns legat de modul cum sunt executate lucrrile
solului cunoscut fiind faptul c pregtirea solului necesit 35-65% din totalul energiei
consumate.
Lucrrile solului se pot clasifica dup mai multe criterii:
- Dup scopul principal: lucrri de baz, lucrri de pregtire a patului germinativ, lucrri de
ntreinere a ogoarelor i lucrri de ntreinere a culturilor;
- Dup epoca de executare: lucrri executate vara (dezmiritit, lucrri de ntreinere a culturilor,
lucrri de ntreinere a ogoarelor, pregtirea patului germinativ pentru culturile succesive),
toamna (artura, pregtirea patului germinativ pentru culturile de toamn) i primvara
(pregtirea patului germinativ pentru culturile de primvar, lucrri de ntreinere a culturilor);
- Dup uneltele cu care se execut: lucrarea solului cu plugul, grapa cu discuri, grapa cu coli,
freza, tvlugul, nivelatorul;
- Dup adncimea de executare a lucrrii: lucrri superficiale (dezmiritit, grpat, prit,
tvlugit, artur superficial), adnci (artura adnc), foarte adnci (artur foarte adnc,
artur de desfundare);
- Dup planta la care se execut lucrrile: lucrri ale solului pentru cerealele pioase de toamn,
pentru cerealele de primvar, pentru pritoare, lucrrile solului n plantaiile de pomi, vi de
vie;
XX Lucrari de intretinere manuala a culturilor agricole.
Lucrarile manuale sunt din ce in ce mai rar folosite datorita mecanizarii agriculturii.Totusi exista
lucrari de ingrijire care sunt indispensabile care sunt executate pe suprafete mici inaccesibile
agregatelor mecanice(pe terenuri in panta,in legumicultura,cla culture de camp,in pomicultura
,etc.).Iata cateva lucrari de ingrijire :
-ingrijirea culturilor de toamna in perioada de iarna(spargerea crustei de greata, evacuarea apei
din culturile de cereal),transportul gunoiului de grajd si fertilizarea manuala,pregatirea
materialelor si amenajarea rasadnitelor,efectuarea taierilor de formare si rodire la pomi
frucrtiferi;
-fertilizarea manuala chimica a parcelelor mici si in panta,executarea lucrarilor ade ingrijire in
rasadnite,tratamente contra bolilor si daunatorilor in rasadnite si pomii fructiferi;
-executarea prasilelor manuale la culturile de camp,legume si pomi fructiferi;
-alte lucrari manuale necesare culturilor agricole.
XXX Masini si unelte utilizate la intretinerea culturilor agricole.

Mecanizarea completa a lucrarilor agricole este conditia hotaratoare in actiunea de


valorificare a potentialului biologic al plantelor si animalelor. De asemenea mecanizarea
completa a lucrarilor agricole contribuie la sporirea considerabila a productivitatii muncii, la
reducerea substantiala a cheltuielilor de productie , la usurarea muncii fizice dar si la atingerea
parametrilor de calitate .
Perfectionarea sistemului national de masini agricole s-a facut in vederea ridicarii
nivelului tehnic si economic al acestuia.
Dupa denumirea lucrarii de baza efectuata de agregat, deosebim: agregate de arat, de
semanat, de executat lucrari de intretinere a culturilor, de recoltat etc.
Dupa modul de executare a lucrarii, agregatele pot fi:
-agregate mobile, care executa lucrari prin deplasare in teren (agregate de plantat, agregate
folosite la lucrarile de intretinere a culturilor , agregate de transport);agregate stationare, care
executa lucrari la puncte fixe, fara a se deplasa (agregate de pompare, agregate de treierat la
stationar, de tratat seminte).
Dupa numarul lucrarilor pe care le executa agregatele pot fi:
-agregate simple, cand sunt formate din sursa de energie si una sau mai multe masini de acelasi
fel, executand o singura si aceeasi lucrare;
-agregate complexe, cand sunt formate din sursa de energie si doua sau mai multe masini diferite
care efectueaza, de regula lucrari care se succed ( arat si grapat; semanat si erbicidat etc.).
T A V A L U G I. Destinatia principala a tavalugilor este:
- de a tasa solul, reducand astfel afanarea acestuia, realizat cu alte utilaje prin lucrari anterioare;
de a sfarama bulgarii existenti la nivelul sol;de a distruge crusta formata;de a efectua o usoara
netezire a suprafetei terenului;de a executa o maruntire mai pronuntata la suprafata solului;de a
realiza o indesare in profunzime a solului; de a culca si presa culturile folosite ca ingrasamant
verde;
Clasificarea tavalugilor. In functie de profilul si dimensiunile suprafetei active a organelor de
lucru , tavalugii se clasifica in:tavalugi netezi si tavalugi cu inele.
C U L T I V A T O A R E.Cultivatoarele esecuta urmatoarele lucrari principale: lucrarea solului
in vederea semanatului, fiind lucrare de cultivatie totala a solului;prasitul , fiind lucrare de
cultivatie partiala a solului;musuroitul culturilor agricole;deschiderea brazdelor de
udare;incorporarea in sol a ingrasamintelor in perioada de vegetatie a plantelor
prasitoare;afanarea solului;
Clasificarea cultivatoarelor.
a) Cea mai des intalnita clasificare la cultivatoare este in functie de culturile la care se
folosesc, si anume:
cultivatoare pentru culturi de camp;cultivatoare pentru culturi legumicole si
tehnice;cultivatoare pentru culturi viticole;cultivatoare pentru culturi pomicole;
Cultivatoarele se mai clasifica si dupa lucrarea principala pe care o executa, astfel:cultivatoare
pentru prasit (extirparea buruienilor);cultivatoare pentru afanarea solului (cultivatie
totala);cultivatoare pentru musuroit si deschi brazde pentru udare;cultivatoare pentru
incorporarea in sol a ingrasamintelor(cultivatoare hranitoare);
Se mai clasifica dupa organele de lucru cu care sunt echipate, cum ar fi cultivatorul universal.
Dupa felul tractiunii:cu tractiune animala;cu tractiune mecanica. Cele cu tractiune mecanica pot
fi purtate de tractoare.
Masina pentru imprastiat ingrasaminte chimice si amendamente.
Masina pentru imprastiat ingrasaminte chimice si amendamente MA-3,5 (MA-6) este
destinata pentru transportul si imprastierea ingrasamintelor chimice solide si amendamentelor
sub forma de praf si a ingrasamintelor organice sub forma de mranita. Masina MA-3,5 este de
constructie metalica si se compune din: cadru, buncar, transportor cu banda, jghebul inclinat,
dispozitivul de imprastiere, dispozitivul de reglare, transmisia cardanica, transmisia la
transportor, transmisia la discul distribuitor si organele de deplasare. Dupa intrarea in parcela
prin cuplarea transmisiei la priza de putere a tractorului miscarea se transmite la discul
distribuitor. prin deplasarea masinii, roata din dreapta spate pune in functiune transportorul.
acesta se incarca cu material, pe care il transporta la fereastra reglabila si de aici, in cantitate
reglata, il dirijeaza prin jgheabul inclinat la discul de imprastiere. Prin invartire, discul de
imprastiere distribuie materialul pe sol.
Masini pentru administrat ingrasaminte organice lichide.
Aceste masini sunt destinate pentru absorbtia, transportul si imprastierea la suprafata
solului a mustului de grajd si a materialului grosier colectat in bazinele adaposturilor de animale
sau a celor de la platforma de gunoi de grajd. Din aceasta grupa face parte remorca cisterna
RCU-4. Remorca cisterna RCU-4 este tractata si actionata de la priza de putere a tractorului si
se compune dintr-un cadru , sprijinit pe doua roti cu pneuri, pe care se monteaza cisterna,
multiplicatorul de ture, pompa de vacuum, pompa centiguga pentru lichid, dispozitivul de
imprastiere (aspersor si dispozitiv in evantai) si transmisia.
Masini pentru administrat ingrasaminte organice solide.
Aceste masini sunt destinate pentru transportul si imprastierea pe sol a gunoiului de grajd sau a
deseurilor organice.
Aparate si masini pentru stropit.
Masinile de stropit se compun in general dintr-un rezervor de lichid, agitatoare, filtre,
pompa pentru crearea presiunii, camera pentru uniformizarea presiunii( numai la pulverizarea
mecanica) dispozitive pentru pulverizare, dispozitive de controlsi reglare a presiunii
(manometru, supapa de siguranta), dispozitive de alimentare, conducte si furtunuri. Masinile
pentru stropit cu pulverizare pneumatica si cele cu pulverizare combinata sunt prevazute si cu un
ventilator centrifugal pentru pulverizarea si transportul paticolelor pana la locul de
tratare.Pulverizarea lichidului se poate realiza pe cale mecanica, pneumatica si mecano-
pneumatica sau combinata.
- pulverizarea mecanica se obtine prin turbionarea sau scurgerea sub presiune a lichidului prin
orificii calibrate, numite duze.
- pulverizarea pneumatica se realizeaza prin introducerea lichidului cu o presiune de 0,5-0,75
kgf / cm2 intr-un curent de aer cu viteza de 60-100m/s care il disperseaza in picaturi fine si-l
transporta, sub aceasta forma pana la plante.
- in cazul pulverizarii mecano-pneumatice lichidul pulverizat mai intai pe cale mecanica este
introdus intr-un curent de aer care disperseaza in continuare picaturile in particule foarte fine si
le transporta pana la locul de tratare.
- in cazul pulverizarii pe cale pneumatica si combinata se obtin particule mai fine iar necesarul
de apa, este mai mic de 6-10 ori decat in cazul pulverizarii mecanice.
Presiunile de lucru ale aparatelor pentru stropit cu pulverizare mecanica sunt cuprinse
intre 2-10 kgf / cm2, iar a masinilor pentru stropit cu pulverizare pneumatica intre 8-10kgf /
cm2.
Aparatele si masinile de prafuit, actioneaza prin dispersarea substantelor toxice sub forma
de praf si transportarea particulelor cu ajutorul unui curent de aer debitat de un ventilator.
Ventilatoarele folosite la prafuit sunt de presiune medie si de presiune inalta. Prafuirea nu se
poate face pe vant deoarece praful purtat de vant poate afecta personalul ce deserveste masinile,
ocolind plantele infectate. Apartele si masinile de prafuit sunt alcatuite dintr-un buncar de praf,
prevazut cu un agitator, un distribuitor de praf, un ventilator si un dispozitiv de prafuire.Aparatul
de prafuit cu ventilator, este destinat pentru prafuit vii, este actionat manual si este purtat de
catre muncitor in partea din fata.
Masini si echipamente pentru erbicidat. Erbicidarea se executa in scopul inlaturarii
rasaririi si dezvoltarii buruienilor. Se aplica la culturile de camp si leguminoase, in vii si livezi.
Masina de erbicidat MET 1200 si echipamentele EER-600, EEC-2, EEV-2.Masina de
erbicidat MET 1200 este tractata si are capacitatea rezervorului de 1200 litri. Este alcatuita
dintr-un cadru sprijinit pe doua roti cu pneuri, rezervor de solutie, pompa, dispozitiv d
pulverizare, ejector pentru alimentare, filtru, supape si conducte.
XXXX Lucrari de combatere a bolilor si daunatorilor.
Combaterea bolilor si daunatorilor din culturile agricole se pot face prin doua metode
importante,si anume: prin metode agrotehnice si prin metode chimice.
1.Metode agrotehnice de protectie a culturilor
Metodele agrotehnice de protectie a culturilor sunt cele mai vechi metode de combatere a
buruienilor, fiind foarte importante in agricultura ecologica. Cele mai importante metode din
aceasta categorie sunt: rotatia culturilor, lucrarile solului, fertilizarea, amendarea si semanatul
corespunzator, distrugerea buruienilor prin grapat, plivit si prasit, cositul buruienilor, inundarea,
mulcirea si altele.
Majoritatea acestor metode sunt elemente componente ale tehnologiei agricole, dar care aplicate
judicios, cu anumite particularitati, pot combate eficient unele specii de buruieni fara nici-o
cheltuiala suplimentara.
Metodele agrotehnice prezinta atat avantaje cat si unele dezavantaje pentru agroecosisteme, de
aceea alegerea metodei, conditiile si momentul de executie influenteaza consecintele aplicarii
acestor metode.
Dintre avantaje cele mai importante sunt: combat toate speciile de buruieni monocotiledonate si
dicotiledonate, anuale, bienale sau perene, concomitent cu lucrarile de baza, cu pregatirea
patului germinativ, trasarea de brazde pentru irigat, rotatia culturilor, contribuie la combaterea
bolilor si daunatorilor plantelor de cultura etc. fara sa fie nevoie de cheltuieli suplimentare; nu
sunt poluante, deoarece nu lasa reziduuri in sol, apa, planta.
Metodele agrotehnice au si cateva dezavantaje: executate in exces favorizeaza mineralizarea
humusului, degradarea structurii si tasarea solului; unele sunt foarte costisitoare, necesita multa
forta de munca manuala, de exemplu prasitul manual si plivitul; nu intotdeauna se pot executa la
momentul optim, din lipsa de brate de munca sau in perioadele ploioase; sunt lucrari energofage
(exemplu: aratul), nu se poate interveni la momentul potrivit in cazul precipitatiilor de lunga
durata etc.
Alegerea soiurilor. Sunt indicate soiurile rezistente la boli si daunatori, mai rustice, chiar daca
productia este uneori mai scazuta.
Rotatia culturilor. Este o metoda de baza in lupta impotriva buruienilor, bolilor si daunatorilor ca
urmare a eficientei combaterii si a costurilor neinsemnate. Rotatia culturilor judicios alcatuita,
impiedica proliferarea unor grupe de buruieni specifice pentru anumite culturi.
Monocultura si cultura repetata, mai ales in cazul culturilor semanate in randuri dese,
favorizeaza inmultirea buruienilor. De exemplu, in cerealele paioase se inmultesc musetelul
nemirositor (Matricaria inodora), romanita (Anthemis austriaca), odosul (Avena fatua), iarba
vantului (Apera spica-venti), albastrita (Centaurea cyanus), palamida (Cirsium arvense),
mazarichea (Vicia sp.), macul rosu de camp (Papaver rhoeas), pungulita (Thlaspi arvense),
cocoseii de camp (Adonis aestivalis), mustarul salbatic (Sinapis arvensis) etc., iar in culturile
prasitoare zarna (Solanum nigrum), mohorul (Setaria sp.), iarba barboasa (Echinochloa crus-
galli), cornacii (Xanthium italicum), pirul gros (Cynodon dactylon), costreiul (Sorghum
halepense), teisorul (Abutilon theophrasti), meisorul (Digitaria sanguinalis), volbura
(Convolvulus arvensis), marul lupului (Aristolochia clematitis), susaiul (Sonchus arvensis) etc.
Unele plante de cultura, sfecla, inul, mazarea, sorgul, porumbul, cerealele paioase de primavara
etc. sunt sensibile la imburuienare, mai ales in primele saptamani dupa rasarire. Altele sunt mai
competitive, inabusa buruienile, de exemplu rapita, secara, iarba de Sudan, canepa, lucerna si
trifoiul din anul II etc. Ca urmare, capacitatea de a concura cu buruienile este diferita,
periodicitatea de aplicare a metodelor de combatere si eficienta (spectrul) acestora este diferita
favorizand sau dimpotriva reusind sa combata bine anumite grupe de buruieni. Prin rotatia
culturilor se potenteaza efectul de combatere al metodelor integrate, printr-o rezultanta comuna
si eficienta. Rotatia isi exprima efectul asupra reducerii imburuienarii terenurilor, atat direct, cat
si indirect prin corelarea cu lucrarile solului, fertilizarea, amendarea, semanatul si lucrarile de
ingrijire specifice fiecarei culturi.
Lucrarile solului.
Se executa cu plugul, plugul paraplow, cizelul, grapa, cultivatorul, combinatorul, freza
etc., contribuind la distrugerea buruienilor in vegetatie sau in curs de rasarire, prin lucrari de
baza, lucrari de pregatire a patului germinativ si lucrari de intretinere.
Prin aratura sunt taiate, incorporate in sol si distruse aproape toate buruienile anuale si bienale in
vegetatie si numai temporar cele perene (pirul, palamida, volbura, susaiul, trestia, rugul, marul
lupului etc.) care regenereaza dupa un timp din organele vegetative (rizomi, bulbi etc.). O buna
parte din masa organelor subterane este adusa la suprafata solului si distrusa prin uscare, vara,
sau prin inghet, in timpul iernii. Intretinerea araturilor prin lucrari superficiale (exemplu:
graparea) determina distrugerea buruienilor abia rasarite. Rezultatele bune se obtin cand solul
este mai uscat, altfel radacinile se restabilesc in solul umed si buruienile incep sa vegeteze din
nou. Aratura are efect bun in combaterea buruienilor numai atunci cand este executata in
momentul optim, imediat dupa recoltarea culturii premergatoare (vara sau toamna timpuriu).
Daca se intarzie efectuarea araturilor efectul de combatere al buruienilor este mult diminuat,
deoarece buruienile ajung la maturitate si disemineaza. Daca aratura se efectueaza an de an la
aceeasi adancime semintele de buruieni ingropate vor fi aduse iarasi la suprafata, fapt ce impune
si din acest punct de vedere, alternarea adancimii de lucrare a solului. Araturile foarte adanci si
indeosebi cele de desfundare (efectuate periodic) combat radical toate buruienile.
Respectarea cerintelor agrotehnice la executarea lucrarilor solului contribuie la pastrarea apei in
sol, asigurand mobilitatea si accesibilitatea elementelor nutritive. Rasarirea uniforma si rapida a
culturii scurteaza perioada in care agentii patogeni pot ataca plantele in faza germinatiei,
totodata influentand intr-o masura mare formarea florei sanatoase.
Prin efectuarea la timp a dezmiristirii si prin distrugerea samulastrei pot fi prevenite daunele
gandacului ghebos sau bolile paiului la cereale. Prelucrarea solului contribuie in mod direct la
distrugerea daunatorilor, prin strivirea oualor, pupelor (gandaci, coropisnita, gargarite, carabusi
etc.).
Lucrarile de afanare fara intoarcerea brazdei, efectuate cu paraplow sau cizel, realizeaza o
combatere mai redusa a buruienilor, in comparatie cu aratura cu plugul cu corman, fapt ce
impune controlul imburuienarii prin accentuarea altor metode.
Lucrrile de pregatire a patului germinativ reprezinta prin epoca de executie si realizarea
indicilor de calitate, metoda agrotehnica cea mai eficienta pentru combaterea buruienilor
(indeosebi pentru culturile de primavara). Din acest punct de vedere este obligatorie executarea
ultimei lucrari de pregatire a patului germinativ, in ziua sau preziua semanatului, pentru a
combate intreg spectrul de buruieni cu germinatie si rasarire identica cu biologia plantei
semanate.
Pentru o mai buna combatere a buruienilor prin intermediul lucrarilor solului se recomanda
metoda provocatiei si metoda epuizarii.
Metoda provocarii (semanatul fals) consta in maruntirea stratului superficial de sol, prin grapare,
pentru a stimula germinarea semintelor de buruieni. Cand campul s-a inverzit (dup 23
saptamani), solul se lucreaza din nou superficial pentru a distruge buruienile rasarite, fiind
totodata si o lucrare de provocatie. Operatia se repeta de 23 ori, la adancimi diferite, iar reusita
ei depinde si de umiditatea solului, deoarece dupa ploi, semintele de buruieni germineaza in
masura mai mare. Aceasta metoda este indicata in livezi pentru a intretine intervalele dintre
randurile de pomi prin metoda ogorului negru si in cazul semanaturilor de primavara din epoca a
III-a (sorg, bumbac, arahide, pepeni, iarba de Sudan etc.).
Metoda epuizarii se foloseste pentru combaterea buruienilor perene cu inmultire prin muguri de
pe rizomi sau de pe radacini: pir tarator (Agropyron repens), pir gros (Cynodon dactylon), costrei
(Sorghum halepense), trestie (Phragmites communis), papura (Typha latifolia), pipirig (Juncus
inflexux), urda vacii (Cardaria draba), palamida (Cirsium arvense), volbura (Convolvulus
arvensis), alior (Euphorbia cyparissias), susai (Sonchus arvensis), marul lupului (Aristolochia
clematitis), sangele voinicului (Lathyrus tuberosus), linarita (Linaria vulgaris), boz (Sambucus
ebulus), coada calului (Equisetum arvense), macris (Rumex acetosella) etc. Principiul metodei
consta in lucrarea superficiala (810 cm) si repetata a solului (la interval de 1014 zile), pentru a
taia lastarii nou formati, pana cand aparitia acestora consuma toate substantele de rezerva,
epuizeaza rizomii si radacinile, provocandu-le moartea.
Metoda epuizarii se poate aplica numai in cazul culturilor prasitoare si in cazul solului intretinut
ca ogor negru.
Varianta mai practica a metodei epuizarii consta in fragmentarea organelor vegetative de
inmultire a buruienilor (in primul rand rizomii) prin lucrari superficiale, iar la inverzirea
campului se executa o aratura adanca pentru ingroparea lor. Acest lucru nu este valabil pentru
toate speciile, deoarece la Cirsium arvense fragmentele de 1,5 cm lastaresc in totalitate iar
rizomii se gasesc in mod normal pana la adancimea de 36 m. Aceeasi situatie se intalneste si in
cazul pirului gros, costreiului etc., care au organe vegetative in profunzime. Aceasta metoda este
posibila dupa recoltarea borceagului, mazarii, rapitei, cartofilor timpurii, cerealelor paioase,
inului etc., pentru ca terenul sa fie necultivat o perioada mai mare de timp. Practic, se executa
mai intai o aratura superficiala sau normala pentru a aduce rizomii la suprafata solului, apoi doua
discuiri pe directii perpendiculare, cand rizomii sunt fragmentati. In sfarsit, cand campul a
inverzit, lastarii formati sunt incorporati printr-o aratura adanca. Aceasta ultima lucrare nu
trebuie intarziata pentru ca prin fotosinteza se acumuleaza noi substante de rezerva in rizomi.
Inconvenientul metodei de epuizare este costul ridicat datorita numeroaselor treceri cu
agregatele de lucru si eventuale influente negative asupra degradarii structurii si compactarii
solului.
Fertilizarea organica determina cresterea viguroasa a plantelor de cultura care stanjenesc
buruienile ce rasar mai tarziu. Dar pentru aceasta este necesara distrugerea timpurie a buruienilor
care sunt si ele stimulate de aplicarea ingrasamintelor. Gunoiul de grajd trebuie sa fie bine
fermentat si sa se aplice, cu prioritate, la plantele prasitoare care-l valorifica foarte
eficient. Aprovizionarea cu elemente nutritive se realizeaza prin toate cele trei componente
naturale: gunoi, ingrasamant verde si compost. Aceasta este forma de nutritie cea mai
armonioasa privind raportul de macro- si microlemente. Dintre prasitoare porumbul valorifica
cel mai bine fertilizarea organica. Aceasta trebuie evitata la floarea soarelui care nu suporta
aprovizionarea bogata cu azot si ca urmare este foarte sensibila la Sclerotinia sclerotiorum. Din
cercetarile efectuate se constata ca la un raport NPK 1:2:2 existent in sol, atacul de Sclerotinia
este de 1015% si poate ajunge la 6090% la un raport NPK de 2:1:1.
Prin fertilizarea organica activa si in special hranirea prin sol a plantelor, folosind elementele
nutritive in forma lor insolubila in apa, se asigura dezvoltarea unei biocenoze active cu un
potential antipatogen ridicat, la care antagonismul microbiologic devine un factor important de
protectie. Folosirea ingrasamintelor verzii poate contribui chiar direct la combaterea
daunatorilor. Astfel, dup lupinul incorporat ca ingrasamant verde, rizoctonioza cartofuluieste
limitata de speciile de Trichotecium, dezvoltate pe plantele de lupin descompuse in sol.
Folosirea amendamentelor determina disparitia buruienilor acidofile (Equisetum
arvense, Spergula arvensis, Polygonum convulvulus, Raphanus raphanistrum, Ranunculus
arvensis, Rumex acetosella etc.) de pe solurile cu reactie acida sau a buruienilor specifice
solurilor halomorfe (Salicornia herbaceea, Salsola soda, Salsola kali, Artemisia sp., Statice
gmelini etc.). Prin schimbarea reactiei solului speciile respective nu se mai pot dezvolta si mor.
Necombatute, aceste buruieni s-ar inmulti foarte mult si din cauza lipsei de concurenta din partea
plantelor de cultura care nu suporta aciditatea sau alcalinitatea.
Semanatul rational presupune asigurarea unei desimi optime, efectuarea acestei lucrari la timpul
potrivit (in epoca optima si imediat dupa pregatirea patului germinativ), intr-un pat germinativ
pregatit in mod corespunzator. Ultima lucrare de pregatire a patului germinativ trebuie sa fie
executata in ziua sau preziua semanatului. Daca s-ar face mai devreme, cu 12 saptamani inainte
de semanat, sau chiar cu cateva zile, buruienile ar rasari mai repede si ar castiga avans in
vegetatie.
O desime mai mare, catre limita maxima recomandata pentru specia, soiul sau hibridul
cultivat, mpiedic dezvoltarea buruienilor. Daca desimea este mica, buruienile invadeaza repede
cultura si mai ales golurile din ea. De pilda, costreiul si romanita, in zona colinara, sunt buruieni
care sanctioneaza imediat golurile din lanurile de paioase.
Desimea prea mare la floarea soarelui, peste 6065 mii plante/ha determina o crestere a gradului
de infestare cu Sclerotinia sclerotiorum. In schimb la desimi mai mici de optim, adica sub 50 mii
plante/ha, gradul de infestare este mult diminuat. Aceasta se explica prin faptul ca inmultindu-se
asexuat, sclerotii din sol dupa infestarea primelor tulpini si dezvoltand primii micelii pe tulpinile
florii soarelui, transmiterea acestora de la o planta la alta este mult mai rapida la desimi mari.
Asa se explica ca boala apare in lot sub forma unei pete ovale prelungite de-a lungul randului.
Infestarea este mai rapida in interiorul randului. Sclerotinia se inmulteste si sexuat dezvoltand
apoteci, in care se formeaza o multitudine de ascomicete cu ascospori. Un sclerotiu poate forma
23 apoteci, trimitand in aer 1,53 milioane de ascospori. Germinatia sexuata este favorizata de
o umiditate ridicata si de luminozitate scazuta, timp de 57 zile. Daca sclerotii de la adancimea
de 215 mm cresc spre suprafata solului si sunt atacati de razele solare sunt distrusi inaintea
dezvoltarii apotecii. Tolereaza numai lumina slaba si disipata. Infestarea in relatie cu desimea
este explicata astfel si din acest punct de vedere, deoarece intr-un lan cu 6070 mii plante/ha
umbrirea este mult mai mare decat intr-un lan cu 50 mii plante/ha.
La cultura de grau semanata prea devreme fainarea poate sa apara inca din toamna, iar
pagubele produse sunt mult mai mari. Culturile de toamna semanate prea tarziu vor avea in
general daune mai importante din cauza vicisitudinilor iernii.
In cazul plantelor de primvara semanatul prea devreme duce la o rasarire prea lenta si la
cresterea pericolului de aparitie a bolilor. Asadar, semanatul trebuie inceput in epoca optima si
terminat intr-un timp cat mai scurt posibil.
Semanatul timpuriu, in cadrul epocii optime, poate avea avantaje pentru unele culturi. Astfel
floarea-soarelui se coace inaintea ploilor de vara si se evita putregaiurile calatidiului, iar la ceapa
de arpagic se evita mana cepei de la sfarsitul verii.
In primaverile mai racoroase si mai ploioase, culturile semanate prea devreme rasar mai greu si
sunt imburuienate pentru ca buruienile cu germinatie primavara timpurie vor invada terenul
inaintea plantelor cultivate. Dimpotriva, daca se seamana catre sfarsitul epocii optime, plantele
de cultura rasar mai repede, pun stapanire pe teren si lupta mai bine cu buruienile. Totusi
fermierul trebuie sa urmareasca cu atentie conditiile pedoclimatice locale si sa adopte cele mai
bune practici in functie de toti factorii care influenteaza procesul de productie agricola.

2.Metode chimice de combatere a bolilor si daunatorilor


Combaterea daunatorilor si bolilor la cerealele paioase.n vederea reducerii atacului
patogenilor i duntorilor din culturile de gru se impune aplicarea unui sistem de combatere
integrat. Amplasarea culturilor de gru influeneaz puternic nivelul atacului patogenilor
transmisibili prin smn (mlura comun, tciunele, fuzarioza) i al duntorilor (viermele
srm, gndacul ghebos). Se evit amplasarea grului dup premergtoare pioase care au
prezentat un grad ridicat de infecii i infestri cu patogeni i duntori.
Se recomand ncadrarea semnatului n epoca optim, evitndu-se semnatul timpuriu,
fertilizarea echilibrat cu NPK, folosirea soiurilor rezistente; respectarea densitii de 450 - 550
boabe, germinabile/m2; acestea reprezint elemente tehnologice care contribuie la reducerea
atacului de boli i duntori.
Combaterea daunatorilor se realizeaz prin msuri preventive i curative. Pentru diminuarea
atacului de gndacul blos al ovzului (Lema oulema melanopa) extins n ultimele decenii n
culturile de gru, se face prin tratamente repetate mpotriva adulilor (PED 10 aduli
hibernani/m2)i larvelor (PED250 larve/m2) cu unul din produsele: CIPERTRIN 10 EC-0,1
l/ha, RELDAN 40 EC - 1,250 l/ha, SUMI-ALFA 5 EC- 0,2 l/ha s.a. Pentru reducerea atacului de
gndac ghebos (Zabrus tenebrioides, Goeze) trebuie evitat amplasarea grului pe terenurile
infestate, se va efectua tratarea seminei (Sumidan 1,8 l/t, etc), iar n cazuri extreme cnd se
constat toamna un atac puternic de larve (PED 5% plante atacate, la avertizare), se vor trata cu
unul din produsele: PESTAN 48 EC - 2,5 l/ha, DURSBAN 480 EC sau PIRINEX 48 EC - 2,5
l/ha .a.
Crbueii cerealelor (Anisoplia sp) se combat prin tratamente efectuate la apariia
adulilor(sfrit de mai, nceput de iunie) la un PED de 5 exemplare /m2 cu produse pe baz de
dimetoalt (SINORATOX 35 = 3,5 l/ha i triclorfon (ONEFON 80 1,2 kh/ha s.a.), piretroizi de
sintez (DECIS 2,5 = 300ml/ha, KARATE 2,5 = 300 ml/ha, FASTAC 10 = 150 ml/ha). Pentru
prevenirea atacului de patogeni transmisibili prin smn se va trata smna de gru cu produse
ca: DIVIDENT 030 FS = 1,0 l/t, PANOCTINE 35 LS = 2,0 l/t, SUMI 8 2 Fe = 1,0 l/t, VINCIT F
= 1,5 l/t smn, iar pentru protecia i mpotriva unor duntori periculoi (gndacul ghebos,
viermele srm) se va trata smna cu insectofungicide ca: PROTILIN AL 81 PUS (3,0 kg/t
smn), PROCARB L = 3,0 kg/t smn .a.
Combaterea bolilor se face n mod eficient prin combinarea metodelor preventive (cultivarea de
soiuri rezistente, respectarea rotaiei, distrugerea samulastrei, asigurarea densitii normale,
fertilizarea echilibrat cu NPK), cu cele curative.
Pentru combaterea complexului de boli foliare i ale spicului (finarea, ruginile, septorioza
frunzelor) se recomand produsele: ALTO COMBI 20 = 0,5 l/ha, BUMPER FORTE = 1,0 l/ha,
CARBENDAZIM 500SC = 0,6 l/ha, IMPACT 25SC = 0,5 l/ha, SANAZOLE 250 CE = 0,5 l/ha,
TANGO SUPER = 1,0 l/ha,TILT 250CE = 0,5 l/ha.
Produse fitosanitare pentru livezi
Pentru reducerea i combaterea rezervei biologice de ciuperci i bacterii fitopatogene (focul
bacterian al rozaceelor, rapn, monilioze, finare), precum i a rezervei biologice de insecte
duntoare (pduchele de San Jos, pduchele lnos, ou de acarieni, afide, psilide) se
recomand folosirea urmtoarelor produse:Pentru rezerva de boli: CHAMPION 50 WP = 0,3%
sau CHAMP 77 WG = 0,3% sau ALCUPRAL 50 PU = 0,3%, la care se poate aduga pentru
combaterea finrii produsele KUMULUS DF = 0,3% sau SULPHUR 80 WG = 0,3%.Pentru
rezerva de duntori: CONFIDOR OIL = 1,5% (=22,5 l/ha) sau NUPRID OIL SC 004 = 1,5%
(=22,5 l/ha). De asemenea se poate folosi produsul Zeam bordelez tip MIF = 0,5%, care se
aplic nainte de folosirea produselor Confidor i Nuprid Oil.Atenie ns, produsul Confidor Oil
nu se va amesteca cu zeama bordelez de tip MIF, polisulfuri i produse pe baz de sulf,
diclofluanid, captan. Pentru a evita unele greeli la executarea tratamentelor este bine s fie
aplicate n prima faz cele cu fungicide imediat dup executarea tierilor i apoi cele cu
insecticide. Desigur, pot fi utilizate i alte produse omologate pentru agenii de dunare
amintii.Tratamentul se poate executa n perioada de repaus vegetativ pn la plesnirea
mugurilor i nu trebuie s depeasc faza de urechiue de oarece la mr sau faza de buton
verde la prun i cire, n zilele nsorite, fr vnt, cnd temperatura aerului depete 6-8C, cu
tendin de cretere, i cnd nu exist condiii de precipitaii n timpul sau imediat dup aplicarea
tratamentelor.Tratamentele se execut dup efectuarea tierilor n plantaiile pomicole. Pomii se
mbiaz folosindu-se minimum 1.500 litri de soluie/ha.
Tratamente fitosanitare n rsadnie, sere i solaria
Pentru obinerea unor rsaduri viguroase, sntoase i pentru evitarea pierderilor provocate de
boli i duntori n sere, solarii i rsadnie v recomandm respectarea urmtoarelor msuri de
prevenire i combatere:
1. Amplasarea rsadnielor se va face n locuri adpostite, nsorite i pe ct posibil nu n acelai
loc ca n anul precedent.
2. nainte de utilizare se va face dezinfecia tocurilor rsadnielor, ramelor i a uneltelor cu
zeam bordelez de tip MIF = 2%.
3. Amestecul de pmnt va fi pregtit cu 5-7 zile nainte din nisip curat, mrani bine fermentat
i cernut.Pmntul va fi luat din locuri unde nu s-au erbicidat culturile, de preferin din
lucerniere, miriti sau muuroaie. Dac amestecul de pmnt este refolosit se va dezinfecta
obligatoriu, eficient fiind zeama bordelez de tip Mif = 0,5%. Se va respecta timpul de pauz
pn la semnat, 12-14 zile, cnd amestecul se acoper cu o prelat i se lopteaz de 3-4 ori.
4. Dac nu s-a fcut dezinfecia solului cu aceast soluie, nainte de semnat cu 5-7 zile,
amestecul se poate trata cu unul dintre produsele: Captadin 50 PU= 200g/mp prin prfuire sau
prin stropire cu soluie de Previcur 607 SL = 0,2% folosind 300 ml/mp sau Topsin M 70 = 0,1%
ori Dithane M 45 = 0,2%, cte 3-400 ml/mp.
5. Smna de tomate, vinete, castravei, varz, salat, ardei poate fi tratat nainte de semnat cu
2-3 zile cu unul dintre produsele: Captadin 50 PU = 4 g/kg smn; Dithane M 45 = 2 g/kg
smn sau Previcur 20 ml/kg smn ori Apron XL 350 ES = 1 ml/kg smn, prin prfuire
sau umectare.
6. Imediat dup semnat, att n rsadnie ct i n sere sau solarii, se stropete patul germinativ
la suprafa cu 10-15 litri suspensie/mp de semntur cu: Pevicur 605 SL = 0,2% sau Captadin
50 PU = 0,2% ori Topsin 500 SC = 0,15% sau Merpan = 0,2%.
7. Deoarece bolile rsadurilor sunt favorizate de temperaturi ridicate i exces de umiditate se vor
lua msuri de aerisire zilnic, n special n perioada amiezii, dar fr a provoca ocuri mari de
temperatur, care s sensibilizeze rsadurile.
8. Plantele rsrite sau repicate se vor trata sptmnal cu unul dintre produsele: Previcur = 0,2%
sau Acrobat MZ 90 = 0,2% ori Bravo 500 SC = 0,2% ori Aliette 80WG= 0,2% ori Captadin 50
PU = 0,2% ori Champion 50 WP =0,3% sau Ridomil Gold MZ 68 wg = 0,25% sau Topsin 500
SC = 0,15% ori Teldor = 0,08% sau Verita = 0,25%. Se vor utiliza 15-20 litri suspensie/100 mp,
la interval de 6-7 zile.
Cele mai bune rezultate se vor obine dac se amestec un produs cu aciune preventiv cu un
altul cu aciune curativ (la jumtate de doz pentru fiecare produs de contact). Produsele de
protecia plantelor vor fi alternate pentru a nu crea rezisten.
9. La apariia focarelor de boal plantele bolnave se smulg i se distrug, iar golurile se
dezinfecteaz chimic (Previcur 0,2% sau Sulphur 80 WG = 0,3%).
10. Pentru stimularea rsadurilor de legume se recomand unul dintre produsele: Atonik =
5ml/10 litri ap sau Stabilan 0,1% ori Cycogan 400 = 0,1%.
11. Alungirea exagerat a rsadurilor poate fi stagnat prin tratarea plantelor, dup apariia celei
de-a 3 perechi de frunze adevrate, alternnd cu produse pe baz de cupru.
12. La apariia duntorilor se va efectua i combaterea acestora:
pentru combaterea diferiilor duntori din patul germinativ (viermi srm,
nematozi) se va aplica Nemathorin 10 G = 1,5 g/mp cu ncorporare la 8-10 cm
adncime;
coropinia se combate cu produsul Mesurol 2 RB = 0,5-1 g/mp sau Corocid forte =
0,5-1 g/mp - la apariia melcului fr cochilie, n special la rsadurile de ardei, varz i
salat, care sunt preferatele acestui duntor, se intervine cu: Mesurol 2 RB =0,5-1
g/mp (sau 5 kg/ha) sau Optimol 4 G = 1,5 g/mp (produsul Optimol este repelent
pentru oareci i crti) ori Agrosan B = 1,5 g/mp.
NOUTI: produse folosite ca dezinfectani ai solului complexe (att pentru boli de
sol ct i duntori) pot fi utilizate:
Basamid granule (2) = 50 gr/mp, cu ncorporare n sol cu 10 zile nainte de semnat,
cu temperaturi n sol mai mari de 6C; combate coropinia, nematodul galicol al
rdcinilor sau boli cu transmitere prin sol (man de sol, fusarium, ofilire vascular).
Raisan 51 = 70 ml/mp produs fumigant de sol cu activitate fungicid, insecticid,
nematocid i erbicid. Se utilizeaz la dezinfecia solului nainte de plantare sau
semnat; de la aplicare pn la prelucrarea solului se face o pauz de 10 zile, iar pn
la plantat sau semnat alte 5 zile. Pentru a avea un efect erbicid eficient doza trebuie
mrit pn la 200 ml/mp, iar pentru evitarea pierderii de gaz, dup aplicare, solul
trebuie acoperit cu folie de plastic.
La depistarea afidelor, musculiei albe de ser sau a acarienilor se vor efectua
tratamente cu Karate zeon = 0,02%; Fastac 10EC = 0,02%; Confidor energy = 0,08%;
Nissorun 10 WP = 0,04%; Envidor 240 SC = 0,04%; Apollo 50 SC = 0,04%.

Protecia florii-soarelui.Syngenta recomand utilizarea erbicidului preemergent Gardoprim


Plus Gold, o asociere de dou substane active cu efect complementar. Este potrivit pentru
toate tehnologiile de cultivare a florii-soarelui (convenional, hibrid rezistent la imazamox i
hibrid rezistent la tribenuron metil) i prezint selectivitate ridicat pentru cultur. Doza de
aplicare este de 3,5-4 l/ha.n postemergen, buruienile-problem sunt n special costreiul din
rizomi i pirul. Sorghum halepense (costreiul) este o plant erbacee din familia gramineelor,
cu rizomii foarte dezvoltai, buruiana cea mai duntoare din culturile agricole. Pirul i
costreiul trebuie combtute n faza incipient de 10-15 cm. Ca soluie n postemergen pentru
combaterea buruienilor monocotiledonate anuale i perene din culturile cu frunza lat,
Syngenta propune erbicidul sistemic, lider mondial, Fusilade Forte. Acesta asigur eficacitate
ridicat i o excelent siguran pentru cultur, tehnologia unic Isolink avnd un efect
distrugtor asupra gramineelor i o excelent rezisten la splare. Principalele
monocotiledonate combtute sunt pirul trtor, costreiul din rizomi, pirul gros, iarba brboas,
mohorul i iarba vntului. Doza utilizat este de 0,8-1,3 l/ha.Tot mai des n ultimii ani,
fermierii s-au confruntat cu o serie de boli care pot produce pagube considerabile, cum ar fi
putregaiul alb (Sclerotinia), putregaiul cenuiu (Botrytis cinerea), alternarioza (Alternaria
spp.), frngerea tulpinilor (Phomopsis helianti). Pagubele produse de putregaiul alb pot fi
foarte pgubitoare pentru planta de cultur i depind de gradul de atac, care este determinat de
diferitele tipuri de simptome, de vrsta plantei n momentul atacului, de gradul ei de rezisten
fa de patogen i de diveri factori de mediu.Pentru toate aceste probleme recomand
Amistar Xtra, un fungicid revoluionar, care se utilizeaz n combaterea bolilor la mai multe
culturi. Se recomand aplicarea produsului la apariia primelor simptome de boal. Doza
utilizat este de 0,75 l/ha.Actara este un insecticid sistemic, omologat pentru corecie n
vegetaie n combaterea rioarei frunzelor (Tanymecus), doza utilizat fiind de 100 g/ha.
Karate Zeon este un insecticid de contact, cel mai bine vndut piretroid din lume i vine cu o
nou tehnologie care combate afidele, n doz de 150 ml/ha, a afirmat Stanciu. Domnia sa a
precizat c Syngenta pune la dispoziia fermierilor toat tehnologia necesar.

Protecia porumbului.n lipsa tratamentului preemergent, prima erbicidare se face cnd


buruienile rsar la grmad, de regul la sfritul lunii aprilie pn la nceputul lunii mai, cu
Basis (20 gr/ha), care acoper tot spectrul de buruieni anuale, graminee i cu frunz lat. Cnd
plmida are 2-6 frunze, se aplic Titus Plus, un flacon pe hectar (307 g/ha). Acest erbicid
combate tot spectrul de buruieni specifice culturii de porumb n primvar. mpotriva
costreiului i pirului, cnd au 10-15 cm nlime, directorul tehnic recomand Principal (90
g/ha).Exist mai muli duntori care trebuie combtui cu insecticide. Dintre acetia,
Svulescu a menionat viermele vestic al rdcinilor (Diabrotica virgifera), numit i
duntorul fermierului prost, pentru c apare n culturi fr rotaie. De asemenea, dup 15
iunie, poate aprea viermele tulpinii porumbului (Ostrimia nubilalis) i omida fructificaiilor
(Helicoverpa armigera). Toi aceti duntori pot fi controlai uor, cu Avaunt 150 SC (250
ml/ha), numai la semnal, folosind capcane pentru depistarea adulilor.Conditiile climatice sunt
favorabile aparitiei si dezvoltarii agentilor patogeni ca MANA (Phytophthora infestans),
ALTERNARIOZA (Alternaria porri F. sp. Solani) si a GANDACULUI DE
COLORADO (Leptinotarsa decemlineata) prima generatie. Se recomanda executarea
tratamentelor in situatia in care plantele au 20-30 cm inaltime, randurile sunt incheiate,
temperatura este de 20-28grade C, umiditatea relativa a aerului >90% si mentinerea
picaturilor de apa pe frunze.Pentru combaterea acestor agenti patogeni se recomanda
fungicidele:FUNGICIDE: VONDOZEB 2,0-2,5 kg/ha sauPOLYRAM DF 1,8
kg/ha sauANTRACOL 70 WP 1,5-2,5 kg/ha sauBRAVO 500 SC 1,5l/haPERGADO MZ 2,0-
2,5kg/ha sau ACROBAT MZ-90/600W 2,0 kg/ha sau EQUATION PRO 0,4
kg/ha sau GALBEN M 2,5 kg/ha.Pentru combaterea Gandacului de Colorado se executa un
tratament la aparitia adultilor si apoi la aparitia larvelor de varsta a doua cu unul din
produsele:CALYPSO 480 SC 0,08-0,10 l/ha sau MOSPILAN 20 SG 0,1 kg/ha sauMAVRIK
2F 0,2 l/ha sauLAMDEX 5 EC 0,2 l/ha.Tratamentul se repeta la 8-12 zile.

XXXX Irigarea culturilor agricole


Asolamentul de culturi irigate. In etapa actuala, culturile valoroase in conditii de irigare sunt
porumbul, sfecla de zahar, lucerna, floarea soarelui, cartofii si binenteles culturile horticole. In
general porumbul ocupa 60 % din suprafata asolamentului de culturi irigate. Dupa lucerna
irigata 5-6 ani poate urma 3-4 ani in mocultura irigata porumbul. In cazul cand sunt cerinte si
posibilitati, in asolamentul cu culturi irigate se poate introduce floarea soarelui, fasolea, soia,
graul si orzul de toamna, cartoful, alcatuind un asolament de scurta durata.
Calitatea apei. Continutul in saruri solubile a apei de irigat este cuprinsa intre 0,15 - 3 g/l
saruri solubile. Daca continutul de saruri solubile este de 4 g/l, apa incepe sa devina
vatamatoare pentru plante. Cele mai daunatoare saruri sunt carbonatul si clorura de sodiu. care
nu trebuie sa depaseasca 1g/l.
Reactia apei trebuie sa fie in jur de 7. Se poate folosii apa cu ph mai mare de 7 doar pe
terenuri acide.
Temperatura apei de irigat trebuie sa fie cat mai aproape de temperatura mediului in care cresc
plantele. Apele subterane se incalzesc in timpul circulatiei prin canale.
Regimul de irigatie al unei culturi se refera la modul cum se administreaza apa de irigat in
timp. In acest scop trebuie sa se cunoasca bilantul apei, norma de irigatie, irigatia de
aprovizionare, norma de udare, momentul de udare si graficul udarii.
Bilantul apei poate fi in circuit inchis iar apa necesara plantelor provine din precipitatii si
irigatii. In circuit deschis cand radacinile plantelor pot fi aprovizionate de apa freatica prin
capilaritate.
Norma de irigatie reprezinta cantitatea de apa care se da unei culturi in timpul perioadei de
vegetatie, pentru obtinerea unei recolte cat mai mari. Aceasta norma depinde de bilantul apei,
deoarece in cazul cand precipiatile si alimentarea cu apa din panza freatica acopera necesarul
plantei, nu mai este nevoie de irigatie.
Irigatia de aprovizionare se face inainte de insamanta, cu scopul de a asigura apa necesara
rasaritului uniform, si pentru a realiza in sol o rezerva de apa pentru primele faze ale culturii.
Pentru cerealele de toamna irigatia de necesitate este necesara in toamnele secetoase dupa veri
secetoase. Pnetru culturile de primavara irigarea de aprovizionare se face dupa toamne si ierni
secetoase
Norma de udare este cantitatea de apa exprimata in metri cubi la hectar, care se da la o singura
udare, pentru a asigura plantelor. Ea are ca limitat capacitate de camp pentru apa a solului iar
limitata inferioara 75-80 % din capacitate de camp. Practic la jumatatea intervalului dintre
capacitatea de camp si coeficientul de ofilire.
Norma de udare = 110 x Grosimea strat sol de udat (Capacitatea de camp a solului in % din
greutatea solului uscat - continutul de apa a solului in % din greutatea solului uscat)
Norma de udare la principale culturi agricole:
GRIU: rsrire 400mc/ha; impiere-burduf 2 udri de 700mc/ha
PORUMB: apariie panicul-coacere lapte 2-4 udri de500mc/ha
SOIA: mbobocire umplerea boabelor 2-4 udri 500-800mc/ha
RAPI: dou udri inflorit-legare silicve dac e necesar
SFECL DE ZAHR: de la mijlocul lui iunie 3-4 udri 500-600mc/ha
CARTOFI: 3-5 udri cu norme de 300-400mc/ha.
LUCERNA: la o sptmn dup coas o udare 600mc/ha.
Momentul udarii se alege pe faze de vegetatie, controlandu-se umiditatea solului, spre a fi
completata, astfel incat sa nu scada sub 75-80% din capacitate de camp.
Graficul udarilor reprezinta ordinea tuturor udarilor pe culturi si perioade de irigatii si este
necesar sa se intocmeasca atat pentru a dimensiona canalele cat si pentru organizarea
lucrarilor de udare.
B.RECOLTAREA MANUALA
1.Specii de plante cu recoltare manuala.
Marea majoritate din culturile agricole pot fi recoltate in prima faza manual datorita unor
conditii meteo,de relief sau este specifica lucrarea de recoltare a culturii respective care nu
permit mecanizarea lucrarii de recoltat. Aceste culturi sunt graul de toamna, triticale, orzul si
orzoaica de toamna, orzoaica de primavara, ovazul, porumbul, sorgul, meiul, mazarea,
fasolea, floarea soarelui, inul si canepa, cartoful de toamna,sfecla de zahar, lucerna, trifoiul,
sparceta, ghizdeiul, fanuri de graminee, fructe (mar, par, cirese, visine, nuci, prune, arbusti),s
truguri si plantele medicinale. Aceste lucrari sunt: seceratul,cositul,sapatul cu sapa sau cu
furca de sfecla, foarfeci de vie, etc.
2. Unelte si materiale folosite.
Pentru executarea multor lucrari manuale la unele culturi agricole sunt utilizate
urmatoarele unelte : sapa,sapaliga,coasa,harlet,secera,plantator rasad,burghiu manual de sapat
gropi,lopata universal,furci cu 4,3 sau 2 coarne,tarnacop,topor,greble diverse,pompa de spate
de stropit,briceag de altoit,foarfece de vie,ferastrau de taiat crengi,etc.
C. RECOLTAREA SEMIMECANIZATA.
Recoltarea semimecanizata implica doua faze de recoltare,si anume:
a) recoltarea manuala si apoi cea mecanizata(batozarea cu combina) :mazarea, fasolea, lintea,
lupinul, bobul, o parte din plantele medicinale. In acest caz se recolteaza manual prin
smulgere, cosire sau secerare a culturii si asezarea in brazda sau in mici gramezi a culturii
pentru definitivarea coacerii,dupa care se va batoza cu combina.
b) recoltarea mecanica (dislocarea radacinilor) si apoi decoletarea radacinilor culturilor
agricole: sfecla de zahar, sfecla furajera, sfecla rosie, cicoarea, legume radacinoase (patrunjel,
morcov, pastarnac). Dislocarea radacinilor se face cu un agregat care scoate radacinile la
suprafata dupa care muncitaorii aduna in gramezi si apoi decoleteaza radacinile. Aceasta
recoltare semimecanizata este posibila pe suprafete mici sau inaccesibile utilajului de
recoltare mecanizata a culturii.