Expertize contabile

(5 exerciii)

1. Ctlina este expert contabil. Peste cteva zile se mplnete un an de cnd a

depus jurmntul profesional. Dorina ei este s-i extind piaa serviciilor contabile.
Expertiza contabil judiciar este o nou provocare. Dilema ei este ce anume ar trebui
s ntreprind pentru a deveni expert contabil judiciar. Argumentai rspunsul.

Trebuie sa cunoasca Normelor nr.1044/2010 privind imbunatatirea activitatii de

expertiza contabila,care prevad:

(1)nscrierea experilor contabili n GEJ, se face la cererea acestora dac ndeplinesc

cumulativ urmtoarele condiii:

a) au calitatea de expert contabil, dobndit n condiiile legi, sunt nscrii n Tabloul

Corpului, cu viza la zi i au statut de membri activi;

b) au depus cererea de nscriere pentru susinerea testului i nscriere n GEJ la sediul filialei
Corpului n a crei raz teritorial i au domiciliul experii, conform ANEXEI nr.1, in
termenele prevzute de prezentele norme i nsoit de opiunile personale privind
specializrile pentru care consider c au competena necesar s efectueze expertize
contabile judiciare;

c) au promovat testul de verificare a cunotinelor privind regulile procedurale de efectuare a

expertizelor contabile judiciare, privind noiuni de doctrin i deontologia profesiei contabile
i legislatia financiar contabil, organizat n acest scop la nivelul filialei CECCAR;

d) se bucur de o moralitate ireproabil.

2. Andreea este expert contabil judiciar debutant. Examinnd specializrile cuprinse

n fia de opiuni, a ajuns la concluzia c pentru a avea un numr ct mai mare de lucrri,
cel mai indicat ar fi s marcheze toate specializrile. Obinerea titlului profesional de expert
contabil nu e un lucru deloc uor iar pregtirea pe parcursul stagiului este pn la urm,
multidisciplinar. Dilema ei a fost de ce filiala teritorial i-a recomandat s-i ajusteze
opiunile n concordan cu pregtirea funcional. Argumentai rspunsul.

Expertizele contabile sunt lucrari care trebuie executate cu competenta si cu

responsabilitate pentru a fi utile celor care le-au comandat. Pentru a evita refuzul sau
tergiversarea executarii lucrarilor din lipsa cunostintelor profesionale la nivelul necesar, se
recomanda expertilor contabili judiciari sa completeze Fisa de optiuni pe specializare la care
considera ca au cunostinte solide pentru a le efectua cu competenta si calitate.

3. Radu este expert contabil judiciar debutant. El tocmai a fost recomandat de

ctre o parte i a fost ncuviinat de Instana judectoreasc pentru misiunea de expert
contabil consilier. Dilema lui este ce anume are de fcut. Argumentai rspunsul.

Expertul contabil consilier al uneia din parti asista la derularea expertizei contabile, iar
daca are alte opinii asupra rasunsului la obiective formulat de catre expertul contabil titular,
are posibilitatea sa le exprime separat in cuprinsul Raportului de expertiza contabila sau intr-o
anexa la acest raport.

4. Claudia este numit expert contabil judiciar n baza unei Ordonane emis de
ctre organul de urmrire penal. Pn la aceast dat a mai efectuat dou expertize
contabile judiciare n cauze civile. Spre deosebire de ncheierea de edin a Instanei
judectoreti, care meniona obligaia expertului contabil judiciar numit de a cita
prile, Ordonana nu conine niciun paragraf referitor la citarea prilor. Dilema
Claudiei este n ce msur poate s contacteze n vreun fel prile i subiecii procesuali.
Argumentai rspunsul.

Expertul contabil desemnat/numit trebuie s se abin de la contactarea prilor

implicate n cauza respectiv, n afara procedurilor prevzute de lege. n procesele penale,
expertului contabil desemnat i se pune n vedere de organul de urmrire penal sau instana
de judecat dac la efectuarea expertizei urmeaz s participe prile sau subiecii procesuali
principali (suspectul i persoana vtmat). n toate cazurile, informaiile i explicaiile
primite de expertul contabil desemnat/numit cit si expertul consilier/recomandat, n contactele
sale cu prile implicate n cauza respectiv trebuie s rmn confideniale.

5. Andrei este expert contabil judiciar debutant. El primete oferta de a participa

n calitate de expert consilier al uneia dintre pri ntr-o cauz civil. Dilema lui n
formularea unui rspuns, este legat de forma juridic prin care va putea exercita
profesia i rolul su n calitate de expert nominalizat de parte i ncuviinat de organul
ndreptit s dispun expertiza contabil. Argumentai rspunsul.

In cauze civile, expertul contabil consilier al prii, poate s dea relaii, s formuleze
ntrebri i observaii i, dac este cazul, s ntocmeasc un raport separat cu privire la
obiectivele expertizei.
 Evaluarea intreprinderilor
(3 exerciii)

1. Activ net reevaluat

Activ net contabil = Active totale Datorii totale
Activ net contabil = 5.066.766 524.346 = 4.542.420
Activ net reevaluat = 4.542.420 * 1,0293 = 4.675.513
 2. Valoarea substantiala medie
Valoarea substantiala medie = Activ net reevaluat + valoarea bunurilor fara a fi proprietara
valoarea bunurilor neutilizate
Valoarea substantiala medie = 750.000 + 600.000 600.000 = 750.000

3. Activul net corectat

Activ net corectat = Active corectate Datorii corectate
Activ net corectat = 3.120.366 2.524.454 = 595.912
 Administrarea si lichidarea
intreprinderilor
(2 exerciii)

1. Prezentati autoproiectul antreprenorului-client conform normei 3915.1 specific

misiunii de consultanta pentru crearea intreprinderilor aplicabil de catre profesionistul
contabil membru CECCAR .

Autoproiectul antreprenorului-client privind viitoarea sa intreprindere poate fi definit

de acesta:
1. Fie in forma orala, in care caz profesionistul contabil va sintetiza continutul acestuia
sub forma unui interviu-chestionar cuprinzand cel putin elementele si criteriile aratate in
continuare;
 2. Fie in forma scrisa, de asemenea cuprinzand minimul de informatii aratate in
continuare.
Indiferent daca acesta este prezentat de antreprenorul-client oral sau in scris,
continutul autoproiectului reprezinta viziunea asupra viitoarei intreprinderi, ideile, intentiile,
obiectivele si asteptarile acestuia, exprimate cat mai clar posibil.
Rolul consultantului profesionist contabil este de a-i cere antreprenorului-client sa-si
exprime optiunile intr-o succesiune care sa ii dea ulterior posibilitatea dezvoltarii acestora in
cadrul proiectului privind crearea intreprinderii.
Autoproiectului antreprenorului-client, cu titlu de exemplificare poate fi prezentat
astfel:
1. Motivarile personale
Acestea pot fi justificate de:
- dorinta crearii unei intreprinderi avand o anumita activitate;
- situatia financiara actuala suficienta si semnificativa pentru a convinge partenerii viitori
- existenta unor bunuri mobile sau imobile personale disponibile a fi vandute daca va fi nevoie;
- acoperirea cheltuielilor personale si familiale actuale si viitoare din veniturile intreprinderii ce
urmeaza a fi creata;
- sustinerea psihica si materiala sin partea familiei sin a prietenilor.
2. Definirea obiectivelor financiare exprimate in venituri
Aceasta definire trebuie sa fie cat ma precisa, tinand seama de:
- Veniturile actuale;
- Minimul de venituri de dobandit in functie de cheltuielile obligatorii;
- Nevoile financiare viitoare ale antreprenorului;
- Cresterea veniturilor ce se asteapta de la viitoarea intreprindere;
- Partea din veniturile intreprinderii viitaore necesara asigurarii nivelului de trai prezent si viitor
al antreprenorului, tinand seama de pozitia de piata a acestuia si a viitoarei intreprinderi.
3. Precizarea avantajelor profesionale asteptatede la viitoarea intreprindere
Asteptarea unor satisfactii persoanael motiveaza capacitatea antreprenorului de a
rezisata dificultatilor viitoare. Evaluarea acestora se face cu ajutorul unor criterii simple, prin
anticiparea:
- Facultatii antreprenorului de a efectua mai multe indatoriri-obligatii deodata;
- Dorintei de autonomie profesionala;
- Respingerii ierarhiilor si stemelor organizatorice sclerozate-birocratice;
- Vointei dezvoltarii competentelor personale;
- voinei de a invinge orice obstacole pentru a evita ajungerea in somaj sau in inactivitate;
- dorintei formarii credibilitatii intr-un domeniu profesional dat;
- gustului pentru risc;
- placerii jocului de afaceri.
4. Precizarea fondurilor-capitalurilor
In functie de obiectivele financiare diferite se evalueaza posibilitatie fondurilor proprii,
cat si ale celor atrase-imprumutate- sau asociate.
Nivelul fondurilor va fi determinat in raport cu marimea intreprinderii proiectate.
Existenta fondurilor proprii este indispensabila moral si material, motivand implicarea sa
personala si increderea acordata intreprinderii sale.
In cazul cautarii unor parteneri sau a unor finantatori , se precizeaza ca, in general,
nivelul fondurilor proprii trebuie sa reprezinte de la o treime pana la o jumatate din fondurile
totale.
In cazul in care se va aplica pentru finantari este necesar sa se determine garantiile
care se pot oferii, cum ar fi:
- Imobilizarile corporale si necorporale, care constituie cele mai bune garantii si care
sunt cel mai putin riscane;
- Garantiile persoanale: ale antreprenorului insusi, ale asociatilor, ale unor tere
persoane.
5. Durata proiectata a intreprinderii
Durata de ciata a viitoarei intreprinderi este dependenta atat de motivari persoanle, cat
si de motivari datorate mediului in care acesta va exista.
De pilda functionarea intreprinderii viitaore :
- Pe o piata dificil de penetrat rapid- necesita investitii mari si chiar pierderi posibile in
primul an de activitate, acceptandu-se sacrificii, la inceput, cu speranta redresarii situatiei
in anii urmatori.
- Pe o piata care nu asigura o existenta de lunga durata intreprinderea va trebui sa aiba o
durata mica de timp, dar sa fie rapid rentabila.
- Pe o piata dificil de definit antreprenorul trebuie sa aiba obiective personale clare si
foarte precise, el trebuind sa stapaneasca bine mediul comercial in care va functiona
intreprinderea, acceptand un efort financiar la inceput, ulterior fiind posibila o revenire a
tendintelor favorabile.
- Pe o pita stabila, dar limitata se poate avea o intreprindere pe o durata indelungata, dar
nu se vor putea castiga sume considerabile.
 6. Competentele antreprenorului-client
Esential este ca antreprenorul-client sa aiba placerea si dorinta de a presta
meseria/profesia proiectata si sa fie capabil sa se adapteze necesitatilor organizatorice si
evolutie intreprinderii viitoare precum si circumstantelor zbucimate ale vietii afacerilor.
Este necesar ca acesta sa-si identifice priceperea si sa isi stabileasca criteriile in
legatura cu autoproiectul sau. Antreprenorul, in general, trebuie sa aiba:
- O personalitate, avand caracteristica principala capacitatea de a se adapta sau nu la
calitatile care sunt necesare pentru a-si duce la indeplinire autoproiectul;
- Un potential- capacitatea pesonala de actiune, de rezistenta fizica si solidaritate psihica, de a
se face simpatizat, etc.
- Cunostinte si competente tehnice, comerciale si de gestiune adaptate nevoilor
autoproiectului;
- O experienta obtinuta din activitatile anterioare, in special profesionale
7. Organizarea si denumirea viitoarea intreprinderi
Este necesar ca antreprenorul-client sa faca o reprezentare concreta a viitoarei
intreprinderi, definindu-si principalele functiiale acsteia, pe care sa le examineze prin prisma
criteriilor privind: cerintele intreprinderii si priceperea si posibilutatea de a le satisface.
Cerintele intreprinderii
Antreprenorul-client va determina cate produse sau servicii va putea vinde sau presta
intr-o unitate de timp data (zi, luna, an).
Posibilitati de realizare
- se vor stabili principalele mijloace materiale necesare: echipamente, vehicule;
- se va preciza daca specificul activitatii va necesita apelarea la subantreprenori.
- Se va preciza daca antreprenorul-client va considera ca va fi omul cheie de conceptie si
teren sau va delega unor colaboratori, salariati anumite atributii.
Relatia cu clientela- este un complement indispensabil productiei/prestarii de servicii
intrucat clentul este in realitate patronul intreprinderii.
1. Oraganizarea materiala a viitoarei intreprinderi
Viitoarea intreprindere este un loc fizic pe care antreprenorul-client va trebui sa il aranjeze si
sa il organizeze in mod concret.
2. Administrarea viitoarei intreprinderi
3. Acesta indatorire este foarte asemanatoare de la o intreprindere la alta, indiferent de
deosebitele regimuri juridice, fiscale , de marimea sau de natura clientelei.
2. Prezentati si dezvoltati factorii care influenteaz durata proiectata a intreprinderii
conform normei 3915.15 cuprins in standardul profesional nr.39 emis de CECCAR.

Activitatea unei companii se va forma la intersectia intre factorii: de nature

legislativnormativA, sociali, fmanciari, tehnologici, politici Si globali. Fiecare factor
influenteaza mediul antreprenorial intr-tun mod diferit, i pot actiona atat in sensul scaderii
cat in sensul creterii performantelor sale.

a. Factori de natural legislativ-normative se referA la caracterul for extern.Acest

tip de factori sunt generati in principal de catre stat, de institutiile sale, de reglementarile
Uniunii Europene. Vizeaza: legile, actele, ordonantele de guvern, dispozitiile cu caracter
special sau alte proiecte de legi care se refers in mod direct la mediul antreprenorial.
Asupra acestor factori societatea comercialA nu are putere de decizie in sensul schimbArii lor.
b. Factorii sociali sunt factori cu caracter dual subiectiv, se intalnesc atat in
mediul extern cat in mediul intern al intreprinderii. Factorii sociali in raport cu mediul
extern al intreprinderii sunt reprezentati de fitrnizori, clienti (posibili i actuali), functionarii
statului, posibilii investitori si partenerii de afaceri. Iri ceea ce privete factorii sociali intern,
cea mai mare pondere o au angajatii unei companii.
c. Factori de odin fmanciari nu introduc numai notiuni teoretice ui
privinta unor indicatori, ci prin analiza for ofera informatii relevante pe baza cArora se pot
face verificAri ale situatiei actuale, evaluari, dar i previziuni pentru o perioadA determinatA de
timp. Exemplu: posibilitatea infitziei cu cash-flow prin: credite, fonduti europene,
imprumuturi de la stat i alte modalitati.Principali actori: institutiile fmanciar-bancare, BNR,
Bursa de Valori Bucureti (BVB).
d. Factorii tehnologici au in vedere evolutia tehnologica si se regasesc pe mai
multe nivele. Astfel, isi fac simtite efectele atfit asupra obiectubui principal de activitate al
firmei, cat si asupra productivitatii unei companii.
e. Factorii politici pentru ca stau la baza dezvoltarii mediului antreprenorial,
ii putem numi factori primari. Regimul politic a influentat in mod decisiv aparitia sau
dezvoltarea mediului antreprenorial intr-o anumiti Ora sau zone geografica.
f. Factori de ordin global trateaza cu precadere efelctele pe care le au
evenimentele din economiile puteniice ale htmii, politica statelor care detin monopol pe o
anumita piata, conflictele annate, acordurile privind circulatia marfurilor sau ultimele
descoperiri in domeniu.
 Studii de fezabilitate
(3 exerciii)

1. Un proiect investitional, cu o valoare totala a invetsitiei de 11.445 lei, prezinta

urmatoarea structura a fluxurilor de numerar. Calculati indicele de profitabilitate
neactualizat.

Indicele de profitabilitate neactualizat = Cash flow net anual Capitalul investit

Indicele de profitabilitate neactualizat = 6.295 / 11.445 = 0,55

2. n ce condiii, utiliznd indicele de profitabilitate, un proiect investiional este

rentabil?

- IP > 1 investiie accceptat;

- IP = 1 investiia respins din motive de pruden;
- IP < 1 investiia respins.

3. ntrun studiu de fezabilitate, care sunt indicatorii de fezabilitate care trebuie

prezentai n mod minimal?

Principalii indicatori de fezabilitate sunt: analiza cost beneficiu, termenul de

recuperare al investitiei, rata interna de rentabilitate si venitul net actualizat.
Analiza diagnostic a
intreprinderii
(3 exerciii)
 1. Calculati si interpretati ratele de lichiditate pentru o intreprindere din sectorul
desfacerii cu amanuntul de produse alimentare.

Lichiditatea generala = Active curente / Datorii curente = 3.500 / 8.500 = 0,41

Teoretic, cu cat este mai mare valoarea acestui raport, cu atat mai protejata este pozitia
creditorilor companiei. O valoare ridicata a acestui indicator ar oferi o mult mai mare
protectie impotriva pierderilor potentiale, ce s-ar datora falimentului afacerii. Un excedent
semnificativ al activelor curente fata de datoriile curente ar putea fi considerat un mijloc de
protectie, in conditiile in care stocurile ar trebui lichidate rapid, iar la colectarea creantelor s-
ar inregistra pierderi sau probleme de recuperare.
Privita dintr-un alt unghi, o rata de lichiditate excesiv de mare ar putea sa semnaleze
un management defectuos. Aceasta rata ridicata ar putea indica nivele excesive ale
numerarului, stocuri supradimensionate devenite inutile, comparative cu nevoile curente, si un
management slab al creditului commercial acordat. In acelasi timp, compania s-ar putea sa nu
profite din plin de capacitatea sa de indatorare comerciala pe termen scurt.
Practica sugereaza ca un nivel de 2:1 este potrivita pentru majoritatea afacerilor,
deoarece aceasta proportie ar asigura acoperirea tuturor datoriilor curente prin activele
circulante de cel putin o data. Problema legata de acest concept este aceea ca rata curenta
masoara practic conditiile statice ale activitatii si evalueaza capacitatea companiei de
acoperire a datoriilor curente ca sic and ar fi in pragul lichidarii. Aceasta rata nu reflecta
dinamica implicata de principiul continuitatii activitatii, care ar trebui sa fie o prioritate a
managementului. Cu toate acestea exista ramuri pentru care o valoare mai mica decat 1 a
acestui indicator este considerata acceptabila.

Lichiditatea redusa = (Active curente Stocuri) / Datorii curente = 1.500 / 8.500 =

0,18
 Conceptul cheie in acest caz este testarea gradului de colectare a datoriilor curente in
cazul unei crize majore, presupunand ca stocurile detinute de compania creditata nu au nici o
valoare. Ca indicii drastice ale capacitatii de plata in fata unei crize de proportii, atat
lichiditatea curenta, cat si lichiditatea redusa. Valoarea acestei rate se considera normala,
potrivit uzantelor internationale, daca este de 0,8 si 1.

Lichiditatea imediata = Disponibilitati / Datorii curente = 1.000 / 8.500 = 0,12

Acest indicator este unul dintre cele mai stricte si conservatoare din cele trei rapoarte
de lichiditate pe termen scurt. Lichiditatea rapida are in vedere doar acele active care pot fi
convertite cel mai usor in lichiditati, excluzand stocurile si creantele.
Foarte putine companii vor avea destui bani si echivalente de numerar pentru a acoperi
integral datoriile curente, care nu este neaparat un lucru rau, astfel incat nu este indicata
concentrarea pe acest raport ca fiind de 1:1.
Acest indicator este rar utilizat in raportarea financiara sau de catre analisti in analiza
fundamentala a unei societati. Nu este realist pentru o companie sa mantina premeditat un
nivel ridicat de active in numerar pentru a acoperii datoriile curente. Motivul fiind ca aceasta
este vazuta ca o utilizare slaba a activelor, in sensul ca nu este relevant ca o companie sa
detina sume mari de bani in bilant in timp ce acestea ar putea fi returnate actionarilor sau sa
fie utilizati in alta parte pentru a genera profituri mai mari. Desi ofera o perspectiva
interesanta de lichiditate, utilitatea acestui indicator este limitata.
Se considera ca nivelul acestei rate este normal intre 0,2 si 0,3. Acest indicator poate fi
manipulat destul de usor. Trebuie corelat cu celelalte rate de lichiditate.

2. Calculati si interpretati ratele de solvabilitate pentru o intreprindere din

sectorul desfacerii cu amanuntul de produse alimentare.
Rata solvabilitatii generale = Active totale / Datorii curente = 43.500 / 8.500 = 5,12

Rata de solvabilitate general cu valori peste limitele admisibile evideniaz un

echilibru financiar bun pe termen lung care permite acoperirea datoriilor din activul net i a
datoriilor pe termen lung din capitalulul propriu.

Rata solvabilitatii pe termen lung = Active totale / Datorii totale = 43.500 / 13.500
= 3,22

Activul net contabil pozitiv i n cretere evideniaz existena solvabilitii necesare

acoperirii datoriilor din active nete.
 3. O ntreprindere este caracterizat de situaia bilanier descris n tabelul de
mai jos. tiind c imobilizri necorporale n valoare de 200 sunt aferente chelnuielilor de
constituire ale ntreprinderii, datorii pe termen lung n valoare de 400 reprezint rate
scadente n anul curent, iar 10% din creane sunt garanii de bun execuie ce vor fi
ncasate peste 20 de luni s se analizeze ratele de lichiditate pe baza bilanului contabil i
a bilanului financiar i s se explice diferenele constatate.

Cazul Bilantului patrimonial

a) Lichiditate generala= Active circulante / Datorii curente= 4000/2800=1,43 >1 rezulta ca

intreprinderea este capabila sa-si acopere datoriile pe termen scurt din activele circulante

b) lichiditatea redusa= (Active circulante Stocuri)/ Datorii curente= 3000/2800=1,07

O valoare cuprinsa intre 0,5-1 este considerata a fi normala

c) lichiditatea imediata = Disponibilitati /Datorii exigibile imediate=1000/2800 =0,36

d) Rata solvabilitatii generale = Active totale/Datorii curente=7800/2800= 2,79

e) Rata solvabilitatii pe termen lung = Activ total/ Datorii totale=7800/5800= 1,34

Un raport mai mic de 1,5 dovedeste riscul de insolvabilitate al intreprinderii.

Cazul Bilantului financiar

a) Lichiditate generala= Active circulante / Datorii curente= 2800/2800=1 =1 rezulta ca

intreprinderea este capabila sa-si acopere datoriile pe termen scurt din activele circulante insa
este la limita superioara

b) lichiditatea redusa= (Active circulante Stocuri)/ Datorii curente= 1800/2800=0,64 O

valoare cuprinsa intre 0,5-1 este considerata a fi normala

c) lichiditatea imediata = Disponibilitati /Datorii exigibile imediate=1000/2800 =0,36

d) Rata solvabilitatii generale = Active totale/Datorii curente=7600/2800= 2,71

e) Rata solvabilitatii pe termen lung = Activ total/ Datorii totale=7600/5800= 1,31

Un raport mai mic de 1,5 dovedeste riscul de insolvabilitate al intreprinderii

 Din cele calculate , rezulta ca fata de bilantul contabil,in cazul bilantului financiar
indicatorii au valori diferite. Aceasta se explica prin modul de grupare a elementelor de activ
si pasiv in cadrul acestor tipuri de bilanturi.

Consulatanto fiscala
acordata contribuabililor
(Impozite indirecte)
(6 exerciii)
 1. O societate comercial nregistrat n scop de TVA realizeaz n luna mai
urmtoarele operaiuni:

-achiziioneaz 1.000 Kg de deeuri de metale neferoase la preul de 2 lei/Kg, fr TVA;

-achiziioneaz 2.000 Kg de deeuri de metale neferoase la preul de 2 lei/Kg, fr TVA;

-livreaz 1.500 Kg de fructe la preul de 2,5 lei/Kg, fr TVA.

Toate achiziiile/livrrile se fac pe plan intern de la/ctre persoane nregistrate n

scop de TVA. Determinai TVA de plat sau de recuperate aferent lunii mai.

TVA colectata = Baza de impozitare * Cota TVA = 3.750 * 19% = 712,5 lei

TVA deductibila = Baza de impozitare * Cota TVA = 6.000 *19% = 1.140 lei

TVA deductibila > TVA colectata

TVA de recuperat = 427,5 lei

2. Un importator primete din strintate (din afara UE) marf n valoare de

1.000 lei. Taxele vamale sunt de 25%, iar accizele sunt de 150 lei. S se calculeze taxa pe
valoarea adugat n vam aferent mrfii (cota TVA = 24%).

Conform art.139 din Codul fiscal, n cazul importului de mrfuri, baza impozabil a
TVA este constituit din valoarea n vam, determinat potrivit legii, la care se adaug taxele
vamale, comisionul vamal, accizele i alte taxe datorate potrivit legii. Valoarea n vam este
dat de suma ntre valoare dat de preul extern al bunului i valoarea cheltuielilor colaterale
efectuate pe parcursul transportului extern(cheltuieli de transport, asigurarem, manipulare,
etc) n baza de impozitare sunt cuprinse i cheltuielile accesorii care intervin dup
introducerea mrfii n at pn la primul loc de destinaie al bunului:
comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport i asigurare. Prin primul loc de destinaaie
se nelege locul care figureaz pe documentul de transport care nsoete bunurile la intrarea
n ar. De asemenea, n cazul bunurilor importate nu sunt incluse n baza de impozitare:
a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile i alte reduceri de pre, acordate de furnizori
direct clienilor la data exigibilitii taxei;
b) sumele reprezentnd daune-interese, stabilite prin hotrre judectoreasc definitiv i
irevocabil, penalizrile i orice alte sume solicitate pentru nendeplinirea total sau parial a
obligaiilor contractuale, dac sunt percepute peste preurile i/sau tarifele negociate. Nu se
exclud din baza de impozitare orice sume care, n fapt, reprezint contravaloarea bunurilor
livrate sau a serviciilor prestate;
c) dobnzile, percepute dup data livrrii sau prestrii, pentru pli cu ntrziere;
d) valoarea ambalajelor care circul ntre furnizorii de marf i clieni, prin schimb, fr
facturare;
Avnd n vedere ipoteza problemei i cele mai sus menionate, calculul TVA este
urmtorul:
Taxa vamala = 1.000 * 25% = 250 lei
Baza de impozitare TVA = 1.000 + 250 + 150 = 1.400 lei
TVA = 1.400 * 24% = 336 lei

3. S.C. Alfa S.R.L, cu sediul n Trgovite, Romnia, nregistrat n scopuri de

TVA n Romnia conform art 153 livreaz ctre ABC cu sediul n Ungaria, nregistrat
n scop de TVA n Ungaria, ciuperci n valoare de 5.000 euro, fr TVA. Ciupercile sunt
transportate din Romnia n Ungaria de ctre ABC. Curs de schimb 1 euro = 4,3 lei.
Analizai operaiunea din punctul de vedere al lui Alfa, stabilind i ce obligaii are din
punctul de vedere al TVA.

Conform art.143 alin.2 lit a din Cod Fiscal, ca sa factureze operatiunea scutit cu drept
de deducere, trebuie sa indeplineasca 2 conditii: sa existe dovada transportului (documente)
si sa aiba cod valid de TVA atribuit de alt stat membru, decat cel in care incepe
transportul.Obligatia de plata a TVA-ului (art.150/CF) o are furnizorul (ALFA SRL),
obligatia de plata a TVA-ului fiind in Ungaria.

4. A, nregistrat n scop de TVA n Romnia (art 153) livreaz bunuri ctre B,

nregistrat n scop de TVA n Romnia (art 153), care la rndul su livreaz bunuri
ctre C, nregistrat n scop de TVA n Romnia (art 153). Transportul se face de la
sediul lui A din Romnia la sediul lui C din Romnia. Analizai spea din punctul de
vedere al TVA stabilind tipul operaiunilor, locul lor, precum i obligaiile ce revin celor
trei pltitori de TVA.
 Societatile A si B efectueaza o livrare pe teritoriul Romaniei care vor fi facturate cu
TVA 19%

5. A, nregistrat n scop de TVA n Romnia (art 153) livreaz bunuri ctre B,

nregistrat n scop de TVA n Frana (art 153) (nestabilit i nenregistrat n scop de
TVA n Romnia), care la rndul su livreaz bunuri ctre C, persoan impozabil (sau
juridic neimpozabil) din Romnia. Transportul este realizat de B (sau n contul lui B)
de la sediul lui A din Romnia la sediul lui C din Romnia. Analizai spea din punctul
de vedere al TVA stabilind tipul operaiunilor, locul lor, precum i obligaiile ce revin
celor trei pltitori de TVA.

Deoarece A e persoana impozabila=> operatiune de livrare, dar nu intracomunitara.

Locul operatiunii= locul taxarii. A nu poate sa factureze aceasta livrare scutit cu drept de
deducere. Plata TVA-ului se va face de catre A (Furnizor).

6. O persoan juridic, nregistrat n scop de TVA care activeaz n domeniul

productiei de mobilier realizeaza in luna iunie urmatoarele operatiuni:

-achizitie de masa lemnoasa pe picior utilizata ca materie prima 850.000 lei, pre fr
TVA;

-achizitii de materiale consumabile 250.000 lei, pre fr TVA;

-inregistrarea de facturi pentru cazarea personalului trimis in delegatie 25.000 lei, pret
fara TVA;

-achizitionarea de produse alcoolice si de tutun destinate activitatii de protocol 15.000

lei, pret fara TVA;

-livrarea de produse finite(mobilier) 1.450.000 lei, pret cu TVA.

Toate operatiunile se desfasoara in Romnia, furnizorii si clientii fiind personae

inregistrate in scop de TVA in Romania.

a) Determinati TVA aferenta lunii iunie;

b) Stiind ca la sfritul lunii mai societatea raportase TVA de recuperat n valoare de

2.500 lei, determinati care este valoarea TVA pe care societatea o datoreaza catre
bugetul statului la sfritul lunii iunie.
a) TVA aferent lunii iunie:

Achizitiile de masa lemnoasa pe picior genereaza TVA deductibila si TVA colectata in

valoare de 850.000*19% = 161.500 lei

Pentru achizitionarea produselor alcoolice si din tutun destinate activitatii de protocol, in

valoare de 15.000 lei, TVA este nedeductibila.

TVA pentru serviciile de turism este de 9%

TVA deductibila = 850.000*19% + 250.000*19% + 25.000 * 9% = 211.250 lei

TVA colectata = 850.000*19% + 1.450.000*19/119 = 393.013 lei

TVA de plata = 181.763 lei

b) Suma de plata la bugetul statului = 181.763 2.500 = 179.263 lei

 Alte lucrari efectuate de
expertii contabili
(16 exerciii)

1. Care este rolul sectorului public att n la nfiinarea unui organism

profesional de contabilitate ct i n dezvoltarea sa ulterioar.

Pe perioada de inceput si in primii ani de functionare a organizatiei, majoritatea

membrilor vor fi persoane care si-au dezvoltat cunostintele si experienta in calitate de contabil
profesionist prin alte mijloace.Acestor persoane li se permite sa se alature unui organism
profesional de contabilitate pe o perioada specificata si limitata in baza unor prevederi
rezonabile de mentinere a drepturilor dobandite.

Prevederile de mentinere a drepturilor dobandite trebuie sa fie disponibile numai pe o

perioada limitata si sa inceteze in momentul dezvoltarii unui program de acreditare. Pentru
orice desemnare analizata trebuie sa se obtina informatiicu privire la:

-nivelul minim de studii necesar calificarii, durata de studio,materiile studiate;

-examinarile necesare, acordandu-se o atentie deosebita examinarilor competentelor

profesionale;

-experienta minima si tipul acesteia(inclusive orice formare practica necesara)ceruta inainte

de autorizare; -cadrul general al standardelor tehnice si etice din tara in care i s-a acordat titlul
persoanei respective;

Dupa finalizarea acestei analize se poate lua o decizie cu privire la titlurile care vor fi
acceptate pentru a fi membru cu drepturi depline in noua organizatie.

Urmatoarele clasificari ca membru sunt comune multor organisme profesionale de

contabilitate: -contabili autorizati sau experti contabili -contabili asociati -tehnicieni contabili
studenti.

Trebuie sa se analizeze daca persoanele care au atins un anumit nivel din procesul de
acreditare dintr-o alta tara vot fi acceptate pentru o anumita forma de apartenenta ca membru,
alta decat membru cu drepturi depline, cum ar fi membri studenti si asociati. Dupa ce
persoanele cu titluri obtinute in strainatate care practica deja profesia in tara respective au fost
acceptate ca membri conform prevederilor noii organizatii de mentinere a drepturilor
dabandite, va mai exista o necesitate de recunoastere a titlurilor dobandite in strainatate. In
acest scop trebuie sa se aiba in vedere anumite cerinte , si anume cunoasterea practica a limbii
locale, dovezi ale reputatiei profesionale si cunoasterea demonstrate a legii nationale cu
privire la societati si impozite.

2. Cum se organizeaza evidenta membrilor unui organism profesional.

Organul are ca obligatie evidenta membrilor, pentru care este necesar o baza de date
care sa serveasca drept registru al membrilor care vor include urmatoarele informatii: numele
membrului, numarul membrului. Adresa personala, adresa de serviciu, adresa postala
preferata, categoriu sau sectorul de angajare, data nasterii, data de admitere ca membru,
categoria de membru, informatii din autorizatie- nr.si data de emitere. Trebuie sa acorde
atentie legislatiei locale cu privirela protectia datelor- confidentialitatii. Trebuie pastrate
informatii similare si in cazul stagiarilor si daca organizatia este implicata activ in oferirea de
cursuri sau examinari, vor fi necesare si inregistrari ale stagiarilor si alte documente legate de
stagiari.

3. Care sunt cerintele pentru a deveni membru al unui organism professional din
domeniul contabilitatii.

Pe perioada de inceput si in primii ani de functionare a organizatiei, majoritatea

membrilor vor fi persoane care si-au dezvoltat cunostintele si experienta in calitate decontabil
profesionist prin alte mijloace.Acestor persoane li se permite sa se alature unui organism
profesional de contabilitate pe o perioada specificata si limitata in baza unor prevederi
rezonabile de mentinere a drepturilor dobandite. Prevederile de mentinere a drepturilor
dobandite trebuie sa fie disponibile numai pe o perioada limitata si sa incetezein momentul
dezvoltarii unui program de acreditare.Pentru orice desemnare analizata trebuie sa se obtina
informatiicu privire la:-nivelul minim de studii necesar calificarii, durata de studio,materiile
studiate;-examinarile necesare, acordandu-se o atentie deosebita examinarilor competentelor
profesionale;-experienta minima si tipul acesteia(inclusive orice formare practica
necesara)ceruta inainte de autorizare;-cadrul general al standardelor tehnice si etice din tara in
care i s-a acordat titlul persoanei respective;Dupa finalizarea acestei analize se poate lua o
decizie cu privire la titlurile care vor fi acceptate pentru a fi membru cu drepturi depline in
noua organizatie. Urmatoareleclasificari ca membru sunt commune multor organisme
profesionale de contabilitate:-contabili autorizati sau experti contabili-contabili asociati-
tehnicieni contabili-studenti Trebuie sa se analizeze daca persoanele care au atins un anumit
nivel din procesulde acreditare dintr-o alta tara vot fi acceptate pentru o anumita forma de
apartenenta ca membru, alta decat membru cu drepturi depline, cum ar fi membri studenti si
asociati.Dupa ce persoanele cu titluri obtinute in strainatate care practica deja profesia in tara
respective au fost acceptate ca membri conform prevederilor noii organizatii dementinere a
drepturilor dabandite, va mai exista o necesitate de recunoastere a titlurilor dobandite in
strainatate. In acest scop trebuie sa se aiba in vedere anumite cerinte , si anume cunoasterea
practica a limbii locale, dovezi ale reputatiei profesionale si cunoasterea demonstrate a legii
nationale cu privire la societati si impozite.
 4. Rolul cerintelor de practica pentru a deveni membru al unui organism
profesional.

Programele de acreditare a profesionistilor contabili includ o cerinta, si anume

candidatii sa aiba experienta practica inainte de acordarea acreditarii complete.Este important
ca solicitantii sa poata aplica toate cunostintele teoretice si tehnice pentru solutionarea
problemelor practice. In plus, candidatii trebuie sa isi dezvolte calitatile, inspecial o atitudine
obiectiva, judecata profesionala, abilitati administrative etc. Acestea se invata in general in
cursul unei perioade de practica.

5. Care este rolul organismului profesional pentru adoptarea standardelor.

IFAC si IASCF au colaborat in timp la dezvoltarea standardelor de audit si

decontabilitate care pot fi acceptate in mod general la nivel international. Un organism
profesional de contabilitate trebuie sa stabileasca un comitet pentru revizuirea acestor
standarde pe baza cunostintelor membrilor in ceea ce priveste mediul economic, legal si
profesional. Daca este necesar, organismul profesional de contabilitate poate emite materiale
informative suplimentare pentru reflectarea circumstantelor locale. Este recomandat, daca
acest lucru este posibil, sa se stabileasca doua grupuri de lucru sau grupuri operative separate-
unul sa analizeze standardele internationale de contabilitate, celalat sa se ocupe de standardele
de auditare. Aceasta din urma trebuie sa include practicieni din firme mari si mici; primul
grup trebuie sa contina reprezentanti din industrie si comert, precum si alte sectoare, pentru
consolidarea sustinerii standardelor. Fiecare grup va trebui sa analizeze fiecare standard, sa il
compare cu practica actuala, sa il dezbata, sa rezolve nepotrivirile si sa decida asupra
problemelor de tranzitie.Recomandarile comitetului de a adopta un anumit standard
international trebuie sa fie aprobate de Consiliu, de preferat dupa o perioada de expunere. In
cursul perioadei de expunere se pot tine seminarii pentru formarea pedagogilor si
practicienilor locali in ceea ce priveste utilizarea standardului.

6. Care este rolul organismului profesional pentru elaborarea codurilor de etica.

Profesia are responsabilitatea de a proteja binele colectiv a publicului si al institutiilor

deservite de contabilii profesionisti. Acest lucru necesita adoptarea si implementarea unui cod
etic chiar si atunci cand organul legislativ al tarii are responsabilitatea de promulgare a
cerintelor de etica. Pentru realizarea acestui lucru majoritatea organismelor de contabilitate
infiinteaza un comitet pentru etica responsabil de promulgarea codului si de stabilirea unui
grup separat de monitorizare a respectarii codului si de luare a masurilor disciplinare in caz de
incalcare a codului. Codul etic IFAC al profesionistilor contabili a fost stabilit pentru a
deservi nevoile contabililor profesionisti, indiferent daca sunt angajati in practica sau in alte
sectoare economice. Acesta stabileste standardele de conduita a contabililor profesionisti si
declara principiile fundamentale pe care trebuie sa le respecte pentru indeplinirea obiectivelor
commune. Codul etic IFAC este recunoscut la nivel international si principiile generale ale
acestuia pot fi adoptate de toate tarile. Toate organismele member IFAC trebuie sa adapteze
principiile Codului etic IFAC la codul national.

7. Care este rolul organismului profesional pentru asigurarea calitatii serviciilor

profesionale.

Codul etic IFAC al profesionistilor contabili se concentreaza pe responsabilitatea

profesiei de a actiona in interesul public. Profesia de contabil a facut tot posibilul pentru a-si
pastra reputatia pentru integritate, obiectivitate si competenta de-a lungul multor ani de
deservire a clientilor, angajatorilor si publicului. IFAC considera ca organismele member
trebuie sa demonstreze ca se aplica programele adecvate pentru a oferi basigurarea rezonabila
ca toti contabilii profesionisti adera la cele mai inalte standarde.Reglementarea profesiei
contabile se realizeaza prin diverse cai cu jurisdictii diferite. Unele jurisdictii au mecanisme
externe de reglementare si altele au programe de asigurare a calitatii implementate prin
intermediul profesiei cu mecanisme publice de supraveghere. Datoria de a adera la cerintele
profesionale apartine contabilului profesionist. Evaluarea masurii in care un contabil si-a
indeplinit aceasta datorie este realizata la nivelul organizatiei pentru cara contabilul
profesionist isi desfasoara activitatea. In cazul contabililor profesionisti, in afaceri,
implementarea regulamentului de asigurare a calitatii tine de organizatia (angajatorul) care
angajeaza contabilul profesionist. In cazul contabililor profesionisti din practica publica,
implementarea regulamentului intern de control al calitatii este responsabilitatea fiecarei firme
de contabili practicieni. Incurajarea si asistarea firmelor de contabili practicieni in mentinerea
si imbunatatirea calitatii serviciilor profesionale reprezinta o responsabilitate-cheie a
organismelor profesionale de contabilitate din fiecare tara; organismele profesionale sunt
responsabile de luarea masurilor adecvate pentru realizarea acestui obiectiv in mediul legal,
social, de afaceri si de reglementare care prevaleaza in tarile respective. Controlul calitatii este
abordat in trei niveluri: nivelul de contract, nivelul firmei si organismului profesional.
Organizatia poate analiza mai multe abordari care include:-resurse interne(inspectori
angajati)-resurse externe Indiferent de abordarea folosita,organizatia profesionala trebuie sa ia
masuri pentru asigurarea independentei auditorilor de calitate. In orice caz, acestia trebuie sa
fie independenti de persoana sau firma si de entitatile ale caror angajamente sunt selectate
pentru control.

8. Care este rolul organismului profesional pentru instituirea unui sistem de

investigatii si disciplinar.

Dupa stabilirea unui cod etic, este necesar ca membrii sa il cunoasca si sa il respecte.
In tarile in care autorizarea ester o functie guvernamentala, organismele guvernamentale sa de
reglementarea bau de obicei autoritatea de a impune cele mai severe actiuni disciplinare.chiar
si atunci cand se practica acest lucru, un organism profesional de contabilitate trebuie totusi sa
aiba un proces disciplinar eficient pentru controlul propriilor membri si, daca este
cazul,pentru asistarea organismelor guvernamentale si de reglementare. Prin urmare, un
organism profesional de contabilitate trebuie sa analizeze felul in care trebuie conduse
investigatiile disciplinare, ce process trebuie urmat, ce standarde de demonstrare si dovedire
sunt necesare, ce sanctiuni sunt recomandate si ce apeluri sunt premise.Structura de baza
comuna proceselor disciplinare ale multor organisme profesionale contabile este:

o metoda de a decide, conform regulamentului intern corespunzator, prin care plangerile

inaintate organismului profesional cu privire la conduita unui membru vor fi supuse unei
investigatii disciplinare;

o curte disciplinara care investigheaza si judeca plangerile;

o curte de apel care audiaza apelurile impotriva constatarilor curtii disciplinare;

Organismul profesional de contabilitate trebuie sa pastreze un registru al deciziilor si

penalizarilor impuse pentru a asigura consecventa abordarii cazurilor. Organismele
profesionale de contabilitate trebuie sa se asigure ca au acces la consiliere juridica pentru
mentinerea unui proces disciplinar. Comportamentul inadecvat include cele ce urmeaza:

-activitate infractionala;-actiuni sau omisiuni care pot duce la pierderea reputatiei profesiei
contabile;

-incalcarea standardelor profesionale;

-incalcarea cerintelor etice;

-neglijenta profesionala;

-un numar de cazuri mai putin grave de neglijenta profesionala care, cumulate, pot indica
incapacitatea de a profesa;

-activitate nesatisfacatoare.

Gama de penalizari impuse, daca legea locala permite acest lucru, include:

-avertizarea;

-pierderea sau limitarea drepturilor de practica;

-amenda/plata cheltuielilor;

- pierderea titlului profesional;

-excluderea ca membru;

9. Care este rolul rolul organismului profesional pentru dezvoltarea profesionala

continua.

Un principiu fundamental al Codului etic IFAC al profesionistilor contabili specifica

faptul ca un profesionist are sarcina permanenta de a-si pastra cunostintele si abilitatile la
nivelu necesar pentru a se asigura ca un client sau un angajator primeste servicii profesionale
competente in baza noutatilor curente din practica, legislatie si tehnica. Un profesionist
contabil trebuie sa actioneze cu diligenta si in conformitate cu standardele tehnice si
profesionale aplicabile in furnizarea serviciilor profesionale. Dezvoltarea profesionala
continua este metoda prin care contabili profesionisti isi pot indeplini obligatiile de
competenta permanenta. Dezvoltarea profesionala continua este definite ca o activitate de
invatare pentru dezvoltarea si mentinerea abilitatilor contabililor profesionisti de a-si
desfasura activitatea in mod competent in mediul lor profesional. Promovarea dezvoltarii
profesionale continue si importanta acesteia reprezinta componente vitale ale activitatilor pe
care organismul profesional de contabilitate si le asuma pentru a-si pastra credibilitatea sa si
pe cea a membrilor sai. Este important ca organismele de contabilitate sa demonstreze
membrilor valoarea dezvoltarii profesionale continue si beneficiile acesteia pentru membrii
individuali in termini de dezvoltare a carierei, oportunitati de angajare si
credibilitate.Standardul International de Educatie pentru Contabilii Profesionisti
7,Dezvoltarea profesionala continua: Un program de invatare de durata si dezvoltare
continua a competentei profesionale, stabileste referinta internationala de dezvoltarea
profesionala continua pentru toti contabilii profesionisti. Standardul promoveaza activitatile
dezvoltarii profesionale continue care sunt relevante pentru munca membrului individual, care
pot fi estimate si verificate. Multe organisme de contabilitate solicita membrilor sa faca un
anumit numar de ore de pregatire pe an, in timp ce altele abordeaza dezvoltarea profesionala
continua in baza competentei. Organismele profesionale de contabilitate trebuie, de asemenea,
sa stabileasca un proces prin care sa determine daca membrii se ocupa de dezvoltarea
profesionala continua.

10. Care este rolul organismului profesional n elaborarea continutului

programelor de educatie ale membrilor.

Programul de educatie trebuie sa dezvolte cunostintele si abilitatile profesionale. Setul

de cunostinte se va schimba in mod constant si conditiile locale vor determina, de asemenea,
modificari in ceea ce priveste baza de cunostinte necesare. Programul trebuie sa contina
urmatoarele domenii vaste: Contabilitate, finante si cunostinte aferente:- contabilitate si audit
financiar;- contabilitate si control de gestiune;- impozitare;- drept comercial;- audit si
asigurare;- finante si management financiar;- valori si etica profesionala. Cunostinte de
organizare si afaceri:- economie;- mediul de afaceri;- etica in afaceri;- piete financiare;-
metode cantitative;- comportamentul organizational;- management si decizii strategice;-
marketing;- afaceri internationale si globalizare. Cunostinte si competente IT ( tehnologia
informatiei):- cunostinte generale IT;- cunostinte de control IT;- competente de control IT;-
competente de utilizator IT. Programul de educatie trebuie sa dezvolte o gama de abilitati
profesionale necesare pentru contabilii profesionisti, inclusiv:- abilitati intelectuale;- abilitati
tehnice si functionale;- abilitati personale;- relatii interpersonale si comunicare;- abilitati de
management de organizare si afaceri. Un alt aspect important al programului de educatie il
reprezinta dezvoltarea valorilor profesionale, etice si a atitudinii in ceea ce priveste profesia.
Organismul profesional al contabilitatii este responsabil de a garanta ca membrii inteleg
principiile de etica profesionala pe care trebuie sa le respecte ca profesionisti contabili.
Programul de educatie trebuie sa duca la un angajament in ceea ce priveste:- interesul public
si responsabilitatile sociale;- perfectionarea continua si invatarea de durata;- increderea,
responsabilitatea, oportunitatea, politetea si respectul;- legile si regulamentele.Aceste valori,
etica si atitudinile pot fi dezvoltate la locul de munca, in sala de curs si in cadrul programelor
de educatieale organismului profesional de contabilitate. Acesta este un domeniu in formare si
fiecare tara adopta abordari diferite.

11. Care sunt caile pentru dezvoltarea capacitatii organismului profesional?

Sarcina de infiintare si dezvoltare a unui organism profesional de contabilitate cu

drepturi depline poate fi o experienta solicitanta. Caile de dezvoltare a capacitatii
organismului profesional sunt multiple si pot pleca de la :

- Colaborarea si invatarea de la alte persoane, colaboratori care au experienta din organisme

membre IFAC , sau chiar organismemembre IFAC care isi ofera experienta in indeplinirea
acestei sarcini.

- Experienta si expertiza in conducerea organismelor profesionale

- Colaborarea cu administratiile, organele de reglementare si furnizorii de educat.

- Colaborarea prin intermediul unui grup regional de organisme de contabilitate, pe baza

experientei propriilor membri.

- Consultantii individuali

- Posibilitatea de parteneriat cu diverse organisme

- Asistenta oferita echipe de experti care sa ofere sesiuni de training pentru personal,
seminarii de training operational

- Proiecte cheie in care organismelor profesionale infiintate acorda asistenta celor noi aflate
in dezvoltare prin :

consilierea administratiilor cu privire la infiintarea profesiei contabile, dezvoltarea de

modele reglementate,

elaborarea infrastructurii organismului profesional;

statute si reguli care guverneaza organismul;

structuri de conducere;

programe de educatie si calificare ( inclusiv administrarea examenelor)

controlul calitatii si procesele disciplinare;

 codul etic;

integrarea organismului existent intr-un nou organism;

scheme comune de examinare

politici si asigurarea dezvoltarii pregatirii continue;

stabilirea standardelor tehnice si profesionale.

12. Care sunt prioritatile unui nou organism profesional din domeniul
contabilitatii?

1.Prioritati pe termen scurt:

- adoptarea legislatiei care recunoaste un organism profesional pentru contabili si auditori, si

stabileste autoritatea si functiile organismului;

- incurajarea formarii si educatiei contabililor profesionisti ( fie prin stabilirea de programe de

educatie proprii, fie prin adoptarea programului recunoscut la nivel international);

- cererea de consiliere inca de la inceput pentru convergenta standardelor nationale si

internationale de contabilitate, adoptarea de standarde internationale de audit si a Codului etic
IFAC;

- adoptarea unui statut si a regulamentelor organismului profesional de contabilitate;

- formarea Consiliului organismului profesional de contabilitatea;

- numirea unui director executiv pentru administrarea si conducerea organismului profesional

de contabilitatea;

- infiintarea unui registru al membrilor si stagiarilor;

- colectarea de taxe anuale de la membri si stagiari;

- stabilirea structurii managementului executiv.

2.Prioritati pe termen mediu:

- organizarea de manifestari privind dezvoltarea pregatirii continue si crearea de oportunitati

de formare pentru membri sistagiari;
- stabilirea unui proces disciplinar.

3. Prioritati pe termen lung:

- reglementarea si monitorizarea membrilor din practica publica;

- depunerea de cereri de membru la IFAC.

13. Care sunt caile pentru dezvoltarea capacitatii organismului profesional n

colaborarea cu alte organisme profesionale i organizaii sau grupri regionale ?

Sarcina de infiintare si dezvoltare a unui organism profesional de contabilitate cu

drepturi depline poate fi o experienta solicitanta. Caile de dezvoltare a capacitatii
organismului profesional sunt multiple si pot pleca de la :

- Colaborarea si invatarea de la alte persoane, colaboratori care au experienta din organisme

membre IFAC , sau chiar organismemembre IFAC care isi ofera experienta in indeplinirea
acestei sarcini.

- Experienta si expertiza in conducerea organismelor profesionale

- Colaborarea cu administratiile, organele de reglementare si furnizorii de educat.

- Colaborarea prin intermediul unui grup regional de organisme de contabilitate, pe baza

experientei propriilor membri.

- Consultantii individuali

- Posibilitatea de parteneriat cu diverse organisme

- Asistenta oferita echipe de experti care sa ofere sesiuni de training pentru personal,
seminarii de training operational

- Proiecte cheie in care organismelor profesionale infiintate acorda asistenta celor noi aflate
in dezvoltare prin :

consilierea administratiilor cu privire la infiintarea profesiei contabile, dezvoltarea de

modele reglementate,

elaborarea infrastructurii organismului profesional;

statute si reguli care guverneaza organismul;

 structuri de conducere;

programe de educatie si calificare ( inclusiv administrarea examenelor)

controlul calitatii si procesele disciplinare;

codul etic;

integrarea organismului existent intr-un nou organism;

scheme comune de examinare

politici si asigurarea dezvoltarii pregatirii continue;

stabilirea standardelor tehnice si profesionale.

14. Care sunt Standardele Internaionale de Educaie ?

Standardele internationale de educatie stabilesc elementele pe care trebuie sa le

contina programele de educatie si dezvoltare : subiect, metode si tehnici, astfel incat acestea
sa acceptate si aplicate pe scara larga. Acestea sunt adresate tuturor profesionistilor contabili.

Exista in prezent 3 tipuri de documente emise de IFAC :

- IES Standardele internationale de educatie pentru profesionistii contabili

- IEG indrumarile internationale de educatie pentru profesionistii contabili

- IEP documente internationale de educatie pentru profesionistii contabili.

Standarde internationale de educatie actuale emise de IFAC pentru profesionistii

contabili sunt :

- IES 1: cerinte de intrare intr-un program de educatie contabila profesionala

- IES 2: continutul programelor de educatie profesionala

-IES 3: aptitudini profesionale

- IES 4:valori profesionale, etica si atitudini

- IES 5 : cerinte de experienta practica

- IES 6: evaluarea capacitatilor profesionale si competentei

- IES 7: dezvoltarea profesionala continua

- IES 8: cerinte privind competenta profesionistilor contabili din domeniul auditului.

15. Care sunt Standardele Internaionale de Calitate ?

Controlul calitatii este abordat la trei niveluri: La nivelul misiunii La nivelul firmei La
nivelul organismului professional Sistemul de control la nivelul firmei (controlul intern)
trebuie sa includa politici si proceduri care sa faca referiri la: Responsabiliatea conducerii
pentru calitatea din interiorul firmei; Cerintele etice - stabilirea de politici care sa asigure
respectarea de catre personal a cerintelor etice relevante:integritatea, obiectivitatea,
competenta profesionala, confidentialiatea, profesionalismul si independenta; Acceptarea si
continuitatea relatiei cu clientii si misiuni specifice; Resursele umane politici care sa asigure
recrutarea personalului, evaluarea performantei, capacitatile, competenta,dezvoltarea carierei,
promovarea, stimulente etc; Monitorizarea asigurarea ca procedurile si politicile cu privire
la sistemul de control al calitatii sunt relevante,adecvate, functionale si sunt respectate

16. Care sunt Standardele Internaionale de Etica ?

Consiliul pentru standarde de etica pentru contabili IESBA din cadrulIFAC a emis
cadrul etic al profesionistilor contabili care cuprinde standarde etice de inalta calitate precum
si alte prevederi pentru profesionistii contabili din intreaga lume.

Codul etic IFAC stabileste principiile fundamentale ale eticii profesionale pentru
profesionistii contabili si funizeaza un cadru conceptual si indrumari pentru aplicarea acestor
principii.

In Romania codul etic IFAC a fost adoptat drept cod etic national al profesionistilor
contabili inca din anul 2002.