Subiecii Dreptului Internaional Public1.

NOTIUNEA DE SUBIECT DE DREPT INTERNATIONALSubiect

international public--sunt entitile care particip direct la raporturile internaionale reglementate
dedreptul internaional public, care, prin aciunile lor volitive, obin drepturi i ii asum obligaii
internaionale,iar in cazul inclcrii acestora poart rspundere internaional.reprezinta
particularitati esentiale incomparatie cu dreptul intern
CLASIFICATI SUBIECTII DE DIP CONTEMPORANIIn DIPcontemporan avem urm sub.
:*Statul :o colectivitate umana cu toate trasaturile aferente unei suveranitati si cu independenta
proprie,alcatuitadin teritoriu si populatie.* Entitatile statale contestate : - Vaticanul-Orasele
libere*Alti actori ai rel. internat. :-org.intern. reprezint forme decoordonare a colaborrii
internaionale in diferite domenii, pentru care stateleau creat un anumit cadru juridico-
organizatoric prin adoptarea unuistatut, elaborat de comun acord, in care se prevd obiectul i
scopurile organizaiei, organele i atribuiile lor, necesare realizrii obiectivelor pentru careau
fost constituite.-miscarile de eliberare nationala;-pers. Fizica- Insa pentru comiterea crimelor de
razboi sau a crimelor impotriva pacii si umanitatii, careconstituie infractiuni cucaracter
international, raspunderea individului se angajeaza pe planinternational, infata instantelor
jurisdictionale-corporatiile transnationale o entitate economic format dintr-o companie-mam
i filialele ei din strintate.-companiile publice internationale-umanitatea
Evaluai statutul RM ca subiect de Drept Internaional Publicluind in
consideratielegea cu privire la tratalele internationale si la reglementarea sa plus faptul ca RM
face parte la conventia cu privire la dr marii ne putem da seama ca din punc de vedere formel ea
reprezinta unsubiec activ pe cind practic mai avem multe pina la perfectiune.ideea principala mai
departe improvizati
Organele jurisdicionale internaionale

Definiti notiunea si tipologia organelor jurizdictionale

internationaleOrganele jurisdictiei internationale totalitatea organelor
internationale competente sa solutioneze litigiileaparute intre sub. pe plan international.Din
punct de vedere tipologic i conceptual jurisdiciile internaionale se impart in dou mari
categorii:1. Jurisdicia internaional ad-hoc i2. Jurisdicia internaional permanentJurisdicia
internaional ad-hoc. In dreptul internaional public prin jurisdicia ad-hoc se subinelege
arbitrajulinternaional. Marian Niciu il definete ca fiind judecata pe plan internaional a unui
diferend de ctre oinstan de judecat ad-hoc, constituit de prile in diferend La randul su,
din punct de vedere organizaional,arbitrajul internaional se poate constitui in urmtoarele
forme1184:- arbitrul unic,- comisia mixt,- tribunalul arbitral,- tribunalul arbitral mixt,- arbitrajul
specialarbitrajul instituionalizatArbitrul unic trebuie, de obicei sa nu aib cetenia prilor in
conflict pentru a se asigura i pe aceast cale,imparialitatea sa. Comisia mixta Comisiase
constituia pe o baz paritar i era format numai din ceteni ai parilor in conflict.Tribunalul
arbitral. El se constituie de obicei dintr-un numr impar de arbitri: 3, 5 etc., din care 1 sau 2 pot
ficeteni ai statelor in conflict, iar ceilali sau cellalt ceteni ai altor state. Tribunalul arbitral
mixt. Dup primulRzboi Mondial tribunalele arbitrale mixte au avut ca sarcin soluionarea
diferendele nscute dinrzboi. Aceste tribunale aveau o permanen relativ, fiind destinate s
soluioneze anumite categorii dediferende. Tribunalul arbitral mixt era compus din trei membri
cate un cetean al unui stat neutru in timpulrzboiului.Arbitrajul special. Un
astfel de organ se constituie pentru soluionarea unor categorii aparte dediferende ce vor aprea
eventual.Jurisdicia internaional permanent. Instanele jurisdicionale internaionale cu
caracter permanent suntcreaia secolului XX1192, deboutand cu renumita Curte Permanent de
Justiie Internaional (CPJI), infiinatdup primul Rzboi Mondial prin Pactul Ligii Naiunilor.
Prima edin de inaugurare a avut loc in 1922,Curtea activand pan in 1946, cand cedeaz
misiunea juris dicional in favoarea succesoarei sale CurteaInternaional de Justiie
(CIJ) La randul su, instanele internaionale de judecat pot fi clasificate dup difersecriterii:1.
Dup intinderea competenei distingem:- de competen general CPJI, CIJ, Curtea de Justiie
a Uniunii Europene (CJUE);- de competen special Curtea European a Drepturilor Omului
(CEDO), TribunalulInternaional pentru Dreptul Mrii (TIM),
Tribunalul Administrativ al Naiunilor Unite (TANU ,Curtea Internaional Penal (CIP).2. Dup
obiectul diferendelor:- teritoriale CIJ;- in material dreptulor omului CIJ, CEDO, CJUE;- de
reprimare a infraciunilor internaionale CIP, Tribunalul internaional pentru ex-
Iugoslavia,Tribunalul internaional pentru Rwanda;- maritime TIM, CIJ.3. Dup calitatea
justiiabililor:- intre state CPJI, CIJ, TIM, CJUE, CEDO;- intre state i persoane fizice sau
persoane juridice CEDO, CJUE, TIM;- intre state i organizaii internaionale CJUE, TIM;-
intre organizaii i persoane fizice TIM, TANU
COMPARATI COMPETENTA JURIZDICTIEI INTERNATIONALEDreptul
internaional actual recunoate existena unei puteri inerente jurisdiciilor internaionale, atat
judiciarecat i arbitrale, de a soluiona litigiile cu privire la propria com peten. Competena
jurisdiciei de a decideasupra propriei competene se stabilete in momentul examinrii
admisibilitii cererii introductive i constituie baza unei puteri bine delimitate. Identificarea
competenei unei juriddicii internaionale depinde demodalitatea de atribuire a ei. Dreptul
contentiosului internaional cunoate 3 modaliti de atribuire acompetenei:1.
modaliti convenionale,2. modaliti unilaterale i3. Modaliti autoritare.Modalitile
convenionale. Printre aceste modaliti figureaz compromisul i clauza
compromisorie.Compromisul este un acord care are ca obiect delegarea unui organ imputrnicirea
de a judeca un diferend sau oserie de diferende actuale. Este de precizat c acest acord fixat in
compromis vizeaz in egal msur acordulin favoarea unui organ judiciar sau arbitral. Din
punct de vedere al dreptului internaional compromisul este untratat internaional, incheiat intre
prile diferendului care trebuie s fie subiecte de drept internaional public,respectiv se
supune regulelor dreptului comun al tratatelor internaionale, reglementat
prin Convenia de laViena asupra tratatelor internaionale din 1969. Modalitile unilaterale.
Aceste modaliti imbrac formadeclaraiilor unilaterale de recunoatere a jurisdiciei obligatorii
a unor instane internaionale. Cu alte cuvinte,unele tratatele internaionale prin care se
creaz o jurisdicie pot subordona autoritatea puterii jurisdicionaleunei declaraiei unilaterale, de
regul facultativ, din partea statului contractant, prin care acesta recunoate,obligatoriu in
privina sa jurisdicia internaional.Modaliti autoritare. Aceste modaliti de atribuire a
jurisdiciei unor jurisdicii internaionales-au realizat in practica internaional prin rezoluiile
Adunrii Generale sau Consiliului de Securitate,organe ale ONU. In acest sens, nu este exclus ca
un acord intre state s abiliteze o organizaie internaional dea crea un tribunal internaional
2.3)principalele reguli de procedura la examinarea contenciosului internationalIn mod
normal o jurisdicie internaional dispune de o procedur ordinar a instanei (asupra fondului)
i poate recurge la proceduri incidente. Procedur ordinar presupune cateva etape
in mare parte inspirate din procedura intern:1. Introducerea n instan. In cazul unei jurisdicii
permanente sesizarea instanei are loc printrun actunilateral din partea reclamantului, care
imbrac forma unei cerere contra reclamatului sau prin notificareacompromisului dintre pri.
Potrivit art.40 din Statutul CIJ, cererea sau notificarea sunt adresate grefierului,care trebuie s le
comunice imediat tuturor interesailor.Cererea sau notificarea trebuie s indice expresobiectul
diferendului i prile.2. Duelul jurisdicional. Din momentul sesizrii, jurisdicia aplic
principiul contradictorialitii i prilor li seasigur o egalitate procesual. Orice document adus
in fa tribunalului de ctre o parte este transmis
celeilalte pri pentru replic. Prile sunt reprezentate in faa jurisdiciilor internaionale de ctre
agenii lor, care pot fiasistai de consilieri sau avocai1214. De regul, procedura contencioas
cuprinde 2 faze: scris i oral.3. Adoptarea hotrrii. Deliberrile sunt secrete i supuse unor
reguli specifice fiecrui tribunal, destinate sdegajeze un enun legal. Scopul lor este de a oferi
fiecrui judector posibilitatea s contribuie direct la procesul adoptrii opiniei colegiale a
tribunalului Afar
de procedura ordinar, jurisdicia internaionalrealizeaz aciuni procesuale in cadrul
procedurilor incidente. Acestea sunt complementare procedurii de bazi de fapt, in mare
msur, contribuie fie la buna ei derulare, fie la meninerea unei ordini juridice provizorii pan la
decizia final. Tribunalul internaional recurge la procedura incident in 3 situaii, in cazul:1.
Interveniei terilor. Dreptul contenciosului internaional recunoate terilor, care justific un
interes de ordin juridic, dreptul de intervenie in cadrul unui proces jurisdicional care opune
dou alte pri1217. In acest sens,terul adreseaz o cerere tribunalului in care
aduce argumentele ce justific interesul su in cadrul procedurii declanate.
In fine, tribunalul este acela care autorizeaz aceast intervenie. In caz de acceptare a terului,
elnu devine parte la proces, dar ii prezint observaiile sale i hotrarea tribunalului in partea ce
vizeazinterpretarea unui tratat la care este parte terul, ii va fi opozabil1218.2. Excepiilor
preliminare. O excepie preliminar este o obiecie in adresa jurisdiciei tribunalului scopulcreia
este de a impiedica
examinarea in fond a cauzei1219. Utilizarea ei este frecvent in cazul candtribunalul este sesizat
unilateral printr-o cerere3. Msurilor conservatorii. In principiu, introducerea unei cereri in
instana internaional nu are efectsuspensiv. Deoarece procedurile jurisdicionale
sunt destul de lungi, mai ales atunci cand sunt intarziate deexaminarea excepiilor preliminare,
tribunalul poate decide, la cererea unei pri, ordonarea msurilor conservatorii1220. Cu toate
acestea, luarea unei astfel de decizie nu constituie o practic frecvent, pentru c ar insemna
suspendarea aciunii care a condus la apariia diferendului, ceea ce ar insemna o avantajare
provizoriea unei pri in diferend1221.