Sunteți pe pagina 1din 7

Metode didactice moderne de predare-invatare pentru elevii de liceu

Cercetarile efectuate in ultimii ani26 arata ca pasivitatea din clasa (inteleasa ca rezultat al predarii traditionale, in care
profesorul tine o prelegere, iar elevii il urmaresc) nu produce invatarea decat in foarte mica masura. Iata cateva rezultate ale
acestor studii :

- elevii sunt atenti numai 40% din timpul afectat prelegerii ( Howard R. Pollio);

- elevii retin 70% din continuturile prezentate in primele 10 minute si numai 20% din cele prezentate in ultimele 10 minute ale
prelegerii (Wilbert McKeachie);

- elevii care au urmat un curs introductiv de psihologie bazat pe prelegere au demonstrat ca stiu numai 8 % mai mult decat
elevii din clasa de control care nu au facut cursul deloc ( Henry Rickard).

Un studiu mai recent27 vizand implicatiile predarii centrate pe discursul de tip traditional releva faptul ca :

- atentia elevilor descreste cu fiecare minut care trece pe parcursul prelegerii;

- prelegerea se potriveste numai celor care invata eficient prin canal auditv;

- prelegerea promoveaza invatarea de nivel inferior a informatiilor factuale;

- elevilor nu le plac prelegerile.

Asadar este insuficient pentru invatare daca, in timpul orei, elevii asculta (explicatiile profesorului) si, eventual, vad (o
demonstratie facuta de profesor). Daca elevilor nu li se ofera ocazia discutiei, a investigatiei, a actiunii si eventual a predarii,
invatarea nu are loc.

Aspectul social al invatarii a fost reliefat de Jerome Bruner inca din anii 1960. El avanseaza conceptul de reciprocitate
definit ca o nevoie umana profunda de a da o replica altcuiva si de a lucra impreuna cu altii pentru atingerea unui obiectiv.
Reciprocitatea este un stimulent al invatarii: Cand actiunea comuna este necesara, cand reciprocitatea este activata in cadrul
unui grup in vederea obtinerii unui rezultat, atunci par sa existe procese care stimuleaza invatarea individuala si care conduc pe
fiecare la o competenta ceruta de constituirea grupului.28 Gruparea si sarcinile in care membrii grupului depind unul de celalalt
pentru realizarea rezultatului urmarit arata ca :

- elevii se implica mai mult in invatare decat in abordarile frontale sau individuale;

- elevii odata implicati isi manifesta dorinta de a impartasi celorlalti ceea ce experimenteaza, iar aceasta conduce la noi
conexiuni in sprijinul intelegerii;

- elevii acced la intelegerea profunda atunci cand au oportunitati de a explica si chiar preda celorlalti ceea ce au invatat.

Cateva modalitati de a forma rapid grupuri pot fi urmatoarele: folosind cartonase cu diferite simboluri sau cartoane cu
numere, serii specifice (acestea se aplica la gruparea aleatorie a elevilor). Gruparea se poate face si dupa criterii de
diferentiere (stil de invatare, tip de inteligenta).

Cand nu exista posibilitatea de a grupa elevii altfel decat in perechi (din cauza mobilierului fix), se pot derula totusi
activitati interactive. Cei doi pot lucra impreuna pentru :

- discutarea unui text/ a unei imagini/ a unei sarcini de lucru/ a unei intrebari adresate de cadrul didactic;

- formularea unei intrebari (de adresat profesorului/ colegilor) referitoare la o tema de lucru in clasa;

- realizarea unui dialog;

- evaluarea si/ sau corectarea temei fiecaruia ( interevaluarea) ;


- rezumarea unei lectii la final de ora;

- avansarea unor concluzii;

- studierea unui caz.

Ce face profesorul cand invatarea elevilor este activa? Pentru a incerca sa raspundem la aceasta intrebare va propunem
cateva ipostaze ale dascalului :

Dascal model - profesorul ofera elevului reperele necesare pentru atingerea tintelor propuse.

Dascal prieten - profesorul este un prieten la care elevul poate apela atunci cand are nevoie. Profesorul sprijina, asculta si
ajuta elevul.

Dascal calauza - in calatoria cunoasterii, profesorul cunoaste reperele si-i prezinta elevului alternativele si solutiile optime
pentru atingerea unei tinte. Profesorul ii ofera directii pentru ajungerea la destinatie.

Dascal magician - pregatirea temeinica a profesorului ii ofera aceasta postura prin care il indruma pe elev sa foloseasca
obiectivele si instrumentele de invatare.

Dascal consilier - profesorul e cel de la care elevii asteapta sfatul cel bun.

Dascal maestru - profesorul ofera imaginea standardelor de cunoastere si actiune, il asteapta pe elev sa obtina
cunostinte, abilitati, competente.

Dascal sutinator - profesorul este alaturi de elevii sai, este sprijin pentru depasirea dificultatilor intampinate in invatare.

Dascal facilitator profesorul nu ofera cunoastere, ci face posibil accesul copilului la cunoastere29 .

Pentru a avea cu adevarat elevul in centrul demersului didactic, profesorul exercita roluri cu mult mai complexe decat
inainte. Succesul la clasa depinde de competentele profesorului de a crea oportunitatile optime de invatare pentru ele

Din perspectiva unui invatamant modern, in stransa concordanta cu nevoile actuale ale societatii, se impun tehnici
moderne de studiu pentru elevi : brainstorming-ul, stiu/ vreau sa stiu/ am invatat, jurnalul cu dubla intrare, SINELG, eseul de
cinci minute, ciorchinele, cadranele, diagrama Venn, metoda Frisco, turul galeriei, cubul, bulgarele de zapada (piramida),
mozaicul (jigsaw), discutia, problematizarea, dezbaterea, proiectul, studiul de caz.

1. Prelegerea

Prelegerea, cea mai frecventa alegere intr-o abordare didactica traditionala, poate fi introdusa intr-un demers didactic
modern, daca profesorul va stimula interesul elevilor prin: intrarea in prelegere prin intermediul unei povesti, a unei imagini
captivante, lansarea unei intrebari incitante sau prezentarea unei probleme pe care se focalizeaza prezentarea, daca va folosi
exemple si analogii pe parcursul prezentarii cu trimiteri la viata reala, daca va oferi materiale ilustrative. Prelegerea trebuie
intrerupta pentru a incita elevii la a oferi exemple, la a da raspunsuri la diferite intrebari. Incheierea prelegerii se poate face
prin intermediul unor aplicatii care urmeaza sa fie rezolvate de elevi, prin solicitarea elevilor pentru a rezuma cele prezentate
sau pentru a trage o concluzie.

2. Ciorchinele

Ciorchinele este o metoda de brainstorming neliniara care stimuleaza gasirea conexiunilor dintre idei si care presupune
urmatoarele etape :

Se scrie un cuvant/tema (care urmeaza a fi cercetat/cercetata) in mijlocul tablei.


Se noteaza toate ideile, sintagmele sau cunostintele care vin in minte in legatura cu tema respectiva in jurul acestui
cuvant, tragandu-se linii intre acestea si cuvantul initial.
Pe masura ce se scriu cuvinte, idei noi, se trag linii intre toate ideile care pot fi conectate.
Activitatea se opreste cand se epuizeaza toate ideile sau cand s-a atins limita de timp acordata.
Etapele pot fi precedate de brainstorming in grupuri mici sau
perechi. Rezultatele grupurilor se comunica profesorului care le noteaza la tabla

intr-un ciorchine fara a le comenta sau judeca.

De pilda, elevii vor identifica, in cadrul unei ore de limba romana, ce tipuri de publicatii pot gasi intr-o biblioteca.

3. Turul galeriei

Turul galeriei presupune evaluarea interactiva si profund formativa a produselor realizate de grupuri de elevi.

In grupuri de trei sau patru, elevii lucreaza intai la o problema care se poate materializa intr-un produs, pe cat posibil
pretandu-se la abordari variate. Produsele sunt expuse pe peretii clasei. La semnalul profesorului, grupurile se rotesc prin clasa,
pentru a examina si discuta fiecare produs. Isi iau notite si pot face comentarii pe hartiile expuse.

Dupa turul galeriei, grupurile isi reexamineaza propriile produse prin comparatie cu celelalte si citesc comentariile facute
pe produsul lor.

De exemplu, elevii pot elabora pe coli de flipchart un jurnal al zilei care va cuprinde stiri din toata lumea petrecute intr-o
singura zi (vor urmari pentru aceasta presa), coli pe care le vor afisa in clasa, astfel incat discutiile sa se realizeze pe baza tuturor
ideilor prezentate. Pe tabla se vor sistematiza informatiile in functie de tipul lor (evenimente, personalitati, fapte diverse).

Elevii repartizati pe grupe isi pot prezenta, de asemenea, propria scara a evolutiei progreselor, facute de societatile
democratice cu privire la libera circulatie a informatiei. Se realizeaza un tur al galeriei urmat de dezbateri.

4. Cubul

Metoda presupune explorarea unui subiect, a unei situatii din mai multe perspective, permitand abordarea complexa si
integratoare a unei teme.

Sunt recomandate urmatoarele etape 30:

Realizarea unui cub pe ale carui fete sunt scrise cuvintele : descrie, compara, analizeaza, asociaza, aplica,
argumenteaza;
Anuntarea temei, subiectului pus in discutie;
Impartirea clasei in 6 grupe, fiecare dintre ele examinand tema din perspectiva cerintei de pe una dintre fetele
cubului :

Descrie: culorile, formele , marimile etc.;

Compara : Ce este asemanator? Ce este diferit?;

Analizeaza: Spune din ce este facut, din ce se compune?;

Asociaza: La ce te indeamna sa te gandesti?;

Aplica : Ce poti face cu aceasta? La ce poate fi folosita?

Argumenteaza: pro sau contra si enumera o serie de motive care vin in sprijinul afirmatiei tale.

Redactarea finala si impartasirea ei celorlalte grupe;

Afisarea formei finale pe tabla.


De exempu, in cadrul unei lectii de limba si comunicare (articolul publicistic), se va realiza un cub ale carui fete sunt
acoperite cu hartie de culori diferite. Pe fiecare fata a cubului se scrie cate una din urmatoarele instructiuni: scopul
comunicarii, trasaturile receptorului, tipuri de informatii, mijloace de transmitere, cantitatea informatiilor, calitatea
informatiilor. Elevii vor lucra pe grupe, fiecare grupa va arunca acest cub ca pe un zar, astfel fiecare avand sarcini de lucru
diferite, urmand ca la final sa se stabileasca toate caracteristicile unui articol de presa. In continuare elevii vor elebora un
articol. Fiecare grupa va interpreta mesajele transmise prin articolele respective.

5. Bulgarele de zapada

Metoda presupune reducerea numarului de elemente, aspecte, fatete ale unei probleme/ situatii pentru focalizarea
asupra celor esentiale.

Se recomanda urmatoarele etape :

Impartirea grupului in echipe de 7-8 persoane;


Enuntarea temei;
Notarea ideilor : fiecare membru noteaza pe un post-it ideea sa si o pune pe centrul mesei;
Ierarhizarea ideilor: fiecare membru citeste toate ideile si le ierarhizeaza (1-8). Se vor retine primele 2-3. Se reuneste
apoi tot grupul cu cele doua idei de la fiecare si se repeta algoritmul. Astfel se vor retine doar ideile/aspectele pe care
tot grupul le considera relevante.

Cele doua metode: cubul si bulgarele de zapada sunt complementare prin ceea ce propun spre realizare. Cubul ii va ajuta
pe elevi sa priveasca tema din diferite perspective, exercitand diferite proceduri, iar bulgarele de zapada ii va ajuta sa reduca
numarul elementelor, fatetelor unei probleme/ situatii pentru focalizarea asupra celor esentiale.

6. SINELG

Sistemul interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii si a gandirii este o modalitate de codificare a textului care
permite celui care invata sa citeasca si sa inteleaga in mod activ si pragmatic un anumit continut.

SINELG presupune urmatoarele etape :

In timpul lecturii elevii marcheaza in text ( sau noteaza pe hartie in timpul prelegerii ):

- cunostintele confirmate de text;

- cunostintele noi, neintalnite pana acum;

- cunostintele infirmate/contrazise de text;

- cunostintele incerte, confuze, care merita sa fie cercetate.

Dupa lectura, informatiile se trec intr-un tablel : [U1]

V + - ?
informatie informatie noua informatie Informatie neclara
cunoscuta contradictorie

Informatiile obtinute individual se discuta in perechi/ grupuri, apoi se comunica de catre perechi/ grupuri profesorului
care le centralizeaza intr-un tabel similar pe tabla.

Cunostintele incerte pot ramane ca tema de cercetare pentru lectiile viitoare.

In cadrul unei ore de limba si comunicare, elevii pot redacta o serie de texte publicistice pornind de la informatiile notate
cu semnul+.

7. Stiu/ vreau sa stiu/ am invatat30


Prin aceasta metoda se trece in revista ceea ce elevii stiu deja despre o anumita tema si apoi se formuleaza intrebari la
care se asteapta gasirea raspunsului in lectie.

Se procedeaza astfel:

Profesorul cere la inceput elevilor sa formeze perechi si sa faca o lista cu tot ce stiu despre tema ce urmeaza a fi discutata.
In acest timp, se construieste pe tabla un tabel cu urmatoarele coloane :

Stiu Vreau sa stiu Am invatat


Ce credem ca stim? Ce vrem sa stim? Ce am invatat?

Profesorul cere apoi catorva perechi sa spuna celorlalti ce au scris pe liste si noteaza lucrurile cu care toti elevii sunt de
acord in coloana din stanga.

In continuare, acesta ii ajuta pe elevi sa formuleze intrebari despre lucrurile de care nu sunt siguri. Aceste intrebari pot
aparea in urma dezacordului privind unele detalii sau pot fi produse de curiozitatea elevilor si se noteaza in coloana din mijloc.

Dupa lectura textului, se revine asupra intrebarilor pe care le-au formulat inainte de a citi textul si pe care le-au trecut in
coloana Vreau sa stiu. La unele intrebari vor gasi raspunsuri in text. Aceste raspunsuri se trec in coloana Am invatat. In
continuare, profesorul ii intreaba pe elevi ce alte informatii au gasit in text, in legatura cu care nu au pus intrebari la inceput si
le trece si pe acestea in ultima coloana. Profesorul se intoarce apoi la intrebarile care au ramas fara raspuns si discuta cu elevii
unde ar putea cauta ei aceste informatii.

In incheiere, elevii revin la tabelul S/V/I si decid ce au invatat din lectie. Unele dintre intrebarile lor s-ar putea sa ramana
fara raspuns si s-ar putea sa apara intrebari noi. In acest caz intrebarile pot fi folosite ca punct de plecare pentru investigatiile
ulterioare.

8. Brainstormingul

Brainstormingul ( furtuna in creier sau asalt de idei) reprezinta formularea a cat mai multor idei - oricat de
neobisnuite ar putea parea acestea - ca raspuns la o intrebare-problema. Scopul central il reprezinta enuntarea a cat mai multe
puncte de vedere, caci in acest caz cantitatea genereaza calitatea. Ideile emise nu sunt criticate.

Pentru derularea optima a unui brainstorming se pot parcurge urmatoarele etape 30 :

- alegerea temei si a sarcinii de lucru;

- solicitarea exprimarii intr-un mod cat mai rapid, in fraze scurte, fara cenzura a tuturor ideilor- chiar absurde, fanteziste, asa
cum vin ele in minte legate de rezolvarea unei situatii -problema conturate;

- notarea tuturor ideilor in scris ( pe tabla);

- anuntarea unei pauze pentru asezarea ideilor;

- reluarea ideilor si gruparea lor pe categorii, simboluri, cuvinte cheie;

- analiza critica, evaluarea, argumentarea, contraargumentarea ideilor emise anterior ;

- selectarea ideilor originale si afisarea acestora in forme cat mai variate: cuvinte, propozitii, colaje, imagini etc.

De pilda, in cadrul unei ore de limba si comunicare, se poate folosi brainstormingul, punand elevilor intrebarea: Prin ce se
diferentiaza o publicatie de alta? Elevii vor fi lasati sa-si exprime ideile, evaluarea lor realizandu-se ulterior de catre profesor.

9. Starbursting (explozia stelara)

Starbursting este o metoda noua de dezvoltare a creativitatii, similara brainstormingului. Incepe din centrul conceptului si
se imprastie in afara, cu intrebari, asemenea exploziei stelare.
Scopul metodei este de a obtine cat mai multe intrebari si astfel cat mai multe conexiuni intre concepte. Este o modalitate
de stimulare a creativitatii individuale si de grup. Organizata in grup, starbursting faciliteaza participarea intregului colectiv,
stimuleaza crearea de intrebari la intrebari.

Etapele metodei starbursting sunt urmatoarele:

a) Propunerea unei probleme;

b) Colectivul se poate organiza in grupuri preferentiale;

c) Grupurile lucreaza pentru a organiza o lista cu cat mai multe intrebari si cat mai diverse. Un bun punct de plecare il
constituie cele de tipul: Cine?, Ce?, Unde?, Cind?, De ce? ;

d) Comunicarea rezultatelor muncii de grup;

e) Evidentierea celor mai interesante intrebari si aprecierea muncii in echipa;

f) Facultativ, se poate proceda si la elaborarea de raspunsuri la unele intrebari.

10. Tehnica 6 / 3 / 5

Tehnica 6/3/5 este asemanatoare brainstormingului. Ideile noi insa se scriu pe foile de hartie care circula intre participanti, si de
aceea se mai numeste si metoda brainwritting. Tehnica se numeste 6/3/5 pentru ca exista :

6 membri in grupul de lucru, care noteaza pe o foaie de hartie cate

3 solutii fiecare, la o problema data, timp de

5 minute .

Etapele metodei 6/3/5 sunt urmatoarele:

a. Impartirea clasei in grupe a cate 6 membri fiecare ;


b. Formularea problemei si explicarea modalitatii de lucru (elevii primesc fiecare cate o foaie de hartie impartita in trei
coloane);
c. Desfasurarea activitatii in grup

In acesta etapa are loc o imbinare a activitatii individuale cu cea colectiva.


Pentru problema data, fiecare dintre cei 6 participanti, are de notat pe o foaie, 3 solutii in tabelul cu 3 coloane, intr-un timp
maxim de 5 minute. Foile migreaza apoi de la stanga spre dreapta pana ajung la posesorul initial. Cel care a primit foaia
colegului din stanga, citeste solutiile deja notate si incearca sa le modifice in sens creativ, prin formulari noi, adaptandu-le,
imbunatatindu-le si reconstruindu-le continuu.

d. Analiza solutiilor si retinerea celor mai bune.

Se centralizeaza datele obtinute, se discuta si se apreciaza rezultatele.

11. Metoda Philips 6 / 6

Metoda Philips 6/6 a fost elaborata de catre profesorul de literatura J. Donald Philips care a testat-o la Universitatea
din Michigan. Este similara brainstorming-ului si tehnicii 6/3/5, insa se individualizeaza prin limitarea discutiei celor 6
participanti la 6 minute. Acest fapt are ca scop intensificarea productiei creative, ca si in cazul tehnicii 6/3/5.

Grupurile sunt conduse de un conducator de discutii (moderator) si isi desfasoara activitatea pe 3 coordonate:
pregatirea, desfasurarea si valorificarea productiei de idei. Reuniunea se intinde pe doua ore si presupune doua faze: discutia
pe grupe si dezvoltarea in plen.
Etapele metodei Philips 6/6 sunt urmatoarele:

a. Constituirea grupurilor de cate 6 (4 membri + 1 secretar + 1 conducator de grup). Secretarul are sarcina de a consemna ideile
colegilor.
Conducatorul este cel care dirijeaza dezbaterea in cadrul grupului si prezinta concluziile.

b. Inmanarea temei/problemei ce urmeaza a fi dezbatuta in particular, de catre fiecare grup si motivarea importantei acesteia

c. Desfasurarea discutiilor pe baza temei, in cadrul grupului, timp de 6 minute


Acestea pot fi libere, in sensul ca fiecare membru propune un raspuns si la sfarsit se retin ideile cele mai importante sau
pot fi discutii progresive in care fiecare participant expune in cadrul grupului sau o varianta care e analizata si apoi se trece la
celelalte idei.

d. Colectarea solutiilor elaborate

Conducatorii fiecarui grup expun ideile la care au ajuns sau ele sunt predate in scris coordonatorului colectivului
(profesorului).

e. Discutia colectiva este urmata de decizia colectiva in ceea ce priveste solutia finala, pe baza ierarhizarii variantelor pe tabla.

Dezbaterea in plen este reuniunea propriu-zisa si debuteaza cu expunerile liderilor; interventiile sunt libere; se realizeaza
selectia si ierarhizarea solutiilor.

f. Incheirea discutiei se face in urma prezentarii din partea profesorului a concluziilor privind participarea la desfasurarea
activitatii si a eficientei demersurilor intreprinse.

12. Jurnalul cu dubla intrare30

Jurnalul cu dubla intrare este o metoda prin care cititorii stabilesc o stransa legatura intre text si propria lor curiozitate si
experienta. Acest jurnal este deosebit de util in situatii in care elevii au de citit texte mai lungi, in afara clasei.

Pentru a face un asemenea jurnal, elevii trebuie sa imparta o pagina in doua, trasand pe mijloc o linie verticala. In partea
stanga li se va cere sa noteze un pasaj sau o imagine din text care i-a impresionat in mod deosebit pentru ca le-a amintit de o
experienta personala, pentru ca i-a surprins, pentru ca nu sunt de acord cu autorul, sau pentru ca o considera relevanta pentru
stilul sau tehnica autorului. In partea dreapta li se va cere sa comenteze acel pasaj: De ce l-au notat? La ce i-a facut sa se
gandeasca? Ce intrebare au in legatura cu acel fragment? Ce i-a facut sa-l noteze? De ce i-a intrigat? Pe masura ce citesc, elevii
se opresc din lectura si noteaza in jurnal.

Dupa ce elevii au realizat lectura textului, jurnalul poate fi util in faza de reflectie, daca profesorul revine la text, cerandu-
le elevilor sa spuna ce comentarii au facut in legatura cu pasajele respective. Si profesorul ar trebui sa fi facut comentarii,
pentru a atrage atentia asupra unor parti din text pe care tine neaparat sa le discute cu elevii.