Sunteți pe pagina 1din 16

MAV CEREBRALE

Clasificare (din Hufschmidt):


1. Angiom arteriovenos (angioma arteriovenosum aneurysmaticum, AV angiom)
2. Angiom cavernos (angioma cavernosum, cavernom)
3. Angiom capilar (angioma capillare ectaticum, telangiectazie cerebrala)
4. Angiom venos (developmental venous anomaly DVA, anomalie venoasa)
5. MAV durala (fistula durei mater)
6. Sdr. Sturge-Weber (angiom capilar si venos calcificat, angiomatoza
cerebrofaciala) vezi facomatoze

ANGIOM ARTERIOVENOS
(Fistula a-v)
- denumire improprie de angiom (sugereaza natura tumorala) sau de anevrism
arteriovenos (denumire rezervata pt. anevrismele propriu-zise)
- prevalenta celor sporadice 0,04-0,52%
- incidenta = 1/10 din cea a anevrismelor saculare
- localizare - 85% - supratentoriale corticale
profunde
cuneiforme (punte de la suprafata la ventriculi)
- 15% - fosa post.
- 5% - asociate cu anevrism sacular al a. hranitoare (incidenta creste cu varsta si cu
marimea MAV) sau intranidal
- 98% solitare, sporadice
- rar apare la mai multi membrii ai aceeasi familii
- B/F = 1/1

Etiologie
- tulburari de angiogeneza: persistenta patternului embrionar al vaselor (comunicare
intre a. si v., absenta retelei capilare)
malformatiile apar de la nastere
in amonte contin artere hranitoare ce isi maresc calibrul si alungesc
traiectul, in timp ce in aval venele de drenaj se dilata si devin sinuoase
zona de comunicare a-v (nidusul) este punctul fragil expus la ruptura

Patologie
macroscopic ghem vascular care contine a. si v. dilatate
dimensiuni variabile, de la cativa mm pana la enorme mase de
canale tortuoase formand un sunt a-v suficient de important ca sa
creasca debitul cardiac
majoritatea celor simptomatice au 3-6 cm
microscopic a. nutritive hipertrofiate, dilatate, dispar sub cortex si se
organizeaza intr-o retea de vase cu peretele subtire ce se
conecteaza direct cu venele de drenaj; acestea formeaza frecvent
canale dilatate, tortuoase, pulsatile ce contin sange arterial
vasele intercalate intre a. si v. sunt anormal de subtiri si nu au
structura normala a. si v.
reteaua capilara perinidala (1-7 mm de la marginea nidusului)
contine vase dilatate anormal ce se conecteaza cu MAV si poate fi
cauza recidivei unei MAV rezecate chir.
prin deturnarea fluxului sanguin, dar si prin staza venoasa rezulta o
ischemie relativa a cortexului cerebral care devine sediul unei
rarefactii neuronale si a unei glioze (ceea ce poate explica epilepsia
sau sdr. deficitar)
prezinta o remodelare permanenta
NU contine parenchim sanatos

Clasificare (Spetzler si Martin)


- grad suma punctajului de risc (1-5)
- punctajul de risc:
- marime < 3cm = 1 pct., 3-6 cm = 2 pct., > 6 cm = 3 pct.
- importanta functionala a regiunii cerebrale invecinate (au importanta
functionala: reg. pre si postcentrala, centrii vorbirii, cortexul vizual,
hipotalamusul, talamusul, capsula interna, trunchiul cerebral, pedunculii
cerebelosi): functie mai putin importanta = 0 pct., functie importanta = 1
pct.
- reflux venos: vene superficiale = 0 pct., vene profunde = 1 pct.

Tablou clinic
- desi este o afectiune prezenta inca de la nastere, devine simptomatica la 10-30 ani,
rar la 50 ani
- un istoric indelungat de cefalee, crize epileptice si deficit neurologic focal
sugereaza o MAV
cefalee de obicei nespecifica
10 % migrenoasa (migrena simptomatica) de fiecare data survine de
aceeasi parte
poate fi asociata cu o hemiplegie cum se intampla in migrena
hemiplegica
frecvent asociata cu o localizare P-Occ (parieto-occip.)
2/3 au istoric familiar de migrena
in momentul rupturii unei MAV, cefaleea nu este atat de violenta si nici
atat de frecventa ca in ruptura unui anevrism
de obicei este cea care conduce la realizarea unei imagerii cerebrale si
diagnosticarea leziunii
hemoragii (50%):
- localizare parenchimatoasa 2/3
subarahnoidiana < 1/3
ventriculara < 10%
- factori de risc pentru hemoragie varsta (max. in a 3-a decada), sarcina
(trimestrul 1 si 2 = discutabil; nasterea; manevra Valsalva)
- risc hemoragic MAV nerupta - 2-4%/an, mortalitate 1%/an
MAV rupta
mic in primele 3 sapt. postsangerare-> nu necesita
medicatie antifibrinolitica
dupa primul episod: 18% - in primul an
apoi 5%/an
- dizabilitate risc de 25%/ episod hemoragic
- mortalitate 13-30%, fara deosebire intre prima hemoragie si cea recidivata
- in mod obisnuit sangele nu se acumuleaza in cisternele bazale si rar apare un
vasospasm cerebral a. simptomatic
- hemoragia poate fi masiva si rapid fatala sau poate fi minima (diam. de 1
cm) si responsabila de semne focale moderate sau aceste deficite pot sa
lipseasca
- in 90% se opresc spontan si pacientul supravietuieste
crize epileptice (30-65%) patiale simple sau complexe, eventual cu generalizare
secundara
- mai ales in cazul leziunilor F si F-P (fronto-parietale)
- risc 1%/an
deficit neurologic focal prin compresie lent progresiv
furt vascular intracerebral(ischemie)
- mai ales MAV voluminoase, in sist. silvian,
intinzandu-se de la cortex la ventriculi
hidrocefalie daca vena Galen este dilatata ca urmare a drenajului MAV
adiacenta
suflu sistolic (sau sistolo-diastolic) loc. carotidian, mastoidian
la 25% din pacienti
TA normala (rar crescuta) sangerare intracraniana cu TA normala, la un tanar,
sugereaza o MAV !! (dar si anevrism sacular, diateza sanguina, amiloidoza
cerebrala, hemoragie intratumorala)
rar malformatii vasculare retiniene ce coexista cu leziuni similare ale nervului
optic si in portiunea bazala a creierului
MAV cutanate, orbitale, nazofaringiene (asociate cu 2% din MAV)
decompensari cardiace in cazul volumelor importante care traverseaza
sunturile
Cazuri particulare fistula intraventriculara determina hemoragie spontana
intraventriculara
fistula orbitala determina exoftalmie unilaterala, agravata
de coborarea capului si manevra Valsalva

Dg. suplimentar
Rx calcificari lineare in MAV
Doppler cresterea vitezei si scaderea pulsatilitatii a. hranitoare
CT nativ normal, daca MAV e mica
vase serpiginoase izo/hipodense
calcificari in 25-30%
+ civ priza masiva de contrast
IRM nativ - punga de viermi negri (flow void), cu/fara efect de masa minim
evidentiaza arii de microsangerari in jurul MAV (T2*)
aspectul poate varia in functie de debit, directie, prezenta si varsta
unei hemoragii
daca vedem parenchim normal intre zonele de flow void ne putem
gandi la un neoplasm vascular
+ civ priza masiva de contrast
AngioCT, angioIRM se evidentiaza aferentele a., eferentele v., eventual nidusul
focarul hemoragic poate sa ascunda complet o MAV mica
-> repetarea imageriei la 2-3 luni
Arteriografie de referinta pentru caracterizarea anato a MAV inainte de a decide
tratamentul
- se pot observa a. aferente, nidusul de vase impachetate, venele de drenaj (datorita
fistulei a-v subst. de contrast ajunge precoce in aceste v.)
- 30% au supleere a. duala (piala si durala) prin anastomoze leptomeningeale sau
transdurale cu a. corticale normale -> trebuie examinata circulatia ACI, ACE, AV
(a. vertebrala)
- daca e trombozata e posibil sa nu vedem a. hranitoare sau nidusul -> cautam vena
precoce de drenaj
- evidentiaza MAV > 5mm
- focarul hemoragic poate sa ascunda complet MAV -> amanarea angiogf. pana la
resorbtia completa a hematomului, adica 6-8 sapt.

Dg. diferential
- tumori astrocitoame ( de grad mic, glioblastom), ologodendroglioame
- cavernom
Tratament
- caracteristici ce afecteaza trat. marimea nidusului
numarul vaselor hranitoare
tipul de drenaj v. (superficial sau profund)
importanta functionala a zonei in care e loc.
Monitorizare
- in afara de cazul in care se gaseste anevrismul ca sursa a sangerarii, se recomanda
stabilizarea pacientului astfel incat sa fie expus minim la complicatiile
perioperatorii acute si apoi sa se efectueze trat. MAV la 4-12 sapt. de la sangerare
Embolizare
- succesul suprimarii MAV este dependent de marimea si pozitia fata de scoarta
cerebrala, in total 25%, mai ales cele mici si medii
- eficace pt. MAV asociate cu anevrisme
- complicatii: hemoragii 2-14%,
deficite focale 3-16%
mortalitate 0-6%
- chiar daca obliterarea nu e completa, reducerea dimensiunilor MAV faciliteaza
chirurgia ulterioara
Chirurgie
- se poate realiza la 4-12 sapt. de la sangerare
in urgenta daca starea de constienta a pacientului este alterata,
iar hematomul este mai mare sau egal cu 3 cm in
diametru, se poate efectua evacuarea in urgenta cu
excizia MAV in acelasi timp operator (indicatie clasa
IIb)
- realizabil pt. 20-40% din MAV
- MAV mici (< 3 cm): 94-99% eliminare completa, 4-5% deficit neurologic nou
(2% deficite grave), mortalitate 0%
- MAV mai mari (>3 cm): morbiditate 15-20%, mortalitate 0.5-13%
- vezi si indicatiile de tratament ale hemoragiei cerebrale de alte cauze (pag. 92 din
ghid - evacuarea hematomului, craniotomie, aspiratie stereotactica, tromboliza
intraventriculara,trat. hidrocefaliei uneori ori in acut nu se poate decela cauza
hemoragiei !!)
Radiochirurgie stereotaxica
- optiuni: fascicul protonic gamma-knife
accelerator linear
fascicul de radiatii X
- numai angioame pana la 3 cm diametru
- pentru leziuni inaccesibile chirurgical (trunchi cerebral, zone strategice)
- dupa 2 ani, rata obliteratiei la 4 cm3 94%
4-25 cm3 75%
>25 cm3 39%
- deoarece obliterarea MAV devine completa dupa 18-24 luni in acest timp persista
riscul hemoragic
- complicatii: necroze de iradiere 2,3% - in faza latenta pana la obliterare (2 ani)
depinde de doza de radiatii
redusa de corticoterapie
tromboza venoasa apare la saptamani, luni
- risc de recanalizare si resangerare ulterioara
Ocluzie endovasculara urmata de chirurgie/radiochirurgie
- 90% din leziuni sunt obliterate, cu o rata redusa de resangerare

Indicatie specifica
- se aplica conceptul de terapie adecvata cazului, rezulta cazuri individuale,
orientarea in functie de particularitatile localizarii si terapia uzuala:
- grad Spetzler 1-3: daca NCH nu se poate interveni > embolizare sau iradiere
stereotaxica
- grad Spetzler 4-5: interventie numai daca are loc hemoragia (eventual
preembolizare) sau simptomatologia devine progresiva; de la caz la caz,
embolizarea (scaderea scorului Spetzler) si ulterior interventie chirurgicala sau
iradiere

- hemoragia tratamentul specific - in capitolul de AVC hemoragice


- epilepsia beneficiaza de tratament simptomatic; tratamentul chirurgical
amelioreaza/vindeca

Evolutie si prognostic
Evolutia naturala
- 50% - SAH (hemoragie subarahnoidiana)
- 20-30% - crize epileptice
- 20% - cefalee
- 10% - deficit neurologic progresiv
- dupa 20 de ani de la diagnostic mortalitate 29%, dizabilitate 27%
Sangerare vezi mai sus; prognostic mai putin sever ca in hemoragiile post-
ruptura anevrismala
Epilepsie 1%/an
Obliterare spontana < 1%/an 75% au leziuni cu diam. < 3cm, cu o singura v. de
drenaj

CAVERNOM

- = hemangiom cavernos (zice in Hufschmidt)


- diferit de hemangiom cavernos (o adevarata tumora vasculara proliferanta) zice
in Osborn !! ; cica e un hamartom benign vascular
- pe net si in alte carti (inclusiv ghidu) se foloseste denumirea de angiom
cavernos

Epidemiologie
- cca 15% din malformatiile vasculare cerebrale
- 0,5% in populatia generala
- 10% din cazuri sunt multiple
- 5% din cazuri- familiale transmitere AD (gena Krit 1, crs 3 si 7q)
apar leziuni noi la 1/3
- B/F = 1/1
- se pot asocia cu alte malformatii a-v, anomalii cutanate

Patologie
- localizare supratentorial (cu precadere substanta alba, aproape de zona corticala,
respectiv peretele ventricular)
50% - in trunchiul cerebral (dg. diferential cu SM in era pre-
imagistica: datorita deficit neurologic acumulat in trepte prin
hemoragii succesive )
macroscopic masa lobulata de vase sanguine intretasute, rosie-vinetie
contine zone de calcificari si o pseudocapsula de glioza
dimensiuni variabile, de la cele microscopice la gigantic (> 6cm);
majoritatea au 0,5-4 cm
microscopic aglomerari de spatii vasculare dilatate sub forma de ciorchine, ce
au doar un perete endotelial simplu, fara musculatura neteda, fara tesut nervos sau
glial intre vase, in jur depuneri de hemosiderina
Clinica
- semnele clinice apar la 40-60 de ani
- hemoragie 16% - frecvent mica si silentioasa clinic
1%/an/leziune
- crize epileptice 50%
- sdr. cefalalgice
- deficite focale progresive (de trunchi cerebral) 25%
- 20% asimptomatice

Dg. suplimentar
- CT nativ normal in 30-50%
leziune rotunda/ovoida, hiperdensa, < 3 cm
40-60% - calcificari
fara efect de masa decat daca a sangerat recent
folosirea subst. de contrast nu are relevanta
- IRM T1 aglomerari de hipersemnal cu limita de hiposemnal (hemosiderina)
marca a sangerarilor vechi
T2 imagine de popcorn cu inel periferic de hemosiderina
T2* - evidentiaza hemoragiile
repetat la distanta
- Angiografie de obicei nu sunt vizibile; exceptie MAV asociata

Diagnostic
- IRM + angiografie (excluzand MAV si mai ales angiomul AV de alt tip)

Dg. diferential
- MAV
- tumori hemoragice sau calcificate
- TCC vechi

Tratament
- optiunea de tratament depinde de evolutia naturala a bolii, localizarea si
accesibilitatea chirurgicala
observatie pt. leziunile descoperite intamplatoare
interventie chirurgicala indicatii preventia hemoragiilor intracerebrale (trebuie
evaluat riscul individual de hemoragie, riscul de morbiditate si mortalitate din
timpul procedurii chirurgicale)
in cazul crizelor epileptice
- NU radiochirurgie sau trat. endovascular

Prognostic
- risc hemoragic 0.7% hemoragii intraparenchimatoase/leziune/an
dupa un episod hemoragic prealabil 4.5%/an
de obicei, hemoragia ulterioara nu este grava sistemul low flow
predispozitie pt. hemoragii: F>>B, sarcina (cu precadere
trimestrul 1)
daca leziunea este descoperita intamplator sau are ca expresie
clinica doar epi riscul e mic
- risc pt. dezvoltarea unei epilepsii - cavernoame singulare 1.34%/pacienti/an
- cavernoame multiple 2.48% pacienti/an
- dupa terapie chirurgicala frecventa recidivelor
scade la 50% din pacienti

ANGIOM CAPILAR
(Telangiectazie capilara)

- Microangioame, cu precadere asimptomatice (descoperite la autopsie), eventual


hemoragii in substanta alba
- pot fi sporadice sau postradioterapie (20% din copiii cu radioterapie cerebrala)
- pot fi singure sau asociate cu alte MAV, cavernoame, boala Osler-Weber-Rendu
- localizare in trunchi, maduva
1/3 in restul zonelor cerebrale
- reprezinta 15-20% din MAV

Fiziopat
- macroscopic de obicei nedetectabil (doar daca sunt neobisnuit de mari> 2cm sau
sunt asociate cu alte leziuni ce dau hemoragie)
dimensiuni < 1 cm
- microscopic ghem de capilare intretaiate de parenchim normal
leziuni mici, fara margine neta, fara edem sau efect de masa

Clinica
- frecvent asimptomatice
- rar dau cefalee, vertij, acufene, atingere a nervilor cranieni
- tipic: pacient asimptomatic de varsta mijlocie, la care se detecteaza incidental pe
CT/IRM leziuni incidentale, mai ales in trunchi

Diagnostic
- CT/IRM partial evidentiabile cu densitate punctiforma/crestere de semnal
ocazional au calcificari
T1 + civ aspect de perie; poate evidentia aspectul punctat; eventual
vena colectoare (daca e asociat cu alta MAV)
T2* - leziuni hipointense cu aspect de perie
- Angiografie normala

Diagnostic diferential
- cavernom, angiom venos
- metastaze

Tratament
- nu au indicatie operatorie
- al leziunii asociate (daca aceasta exista)

ANGIOM VENOS
Epidemiologie
- MAV intracraniana cea mai frecventa (cca 60% dintre malformatii)
- se poate asocia cu cavernoame (15-20%) si alte MAV -> risc hemoragic
- orice varsta
- B/F = 1/1

Patologie
- localizare: subst. alba fronto-parietala, cerebel, trunchi cerebral
frecvent in unghiul ventriculilor ex. langa cornul frontal al ventr. lat.
- de obicei e o leziune unica, dar poate fi si mulipla
- dimensiuni de obicei < 2-3 cm
- histologie: vene cu pereti subtiri fara componenta musculara, ingrosare partiala
fibroasa si hialinoza a peretilor vasculari
aceste vene dreneaza intr-o singura v. colectoare ce se varsa in sinusul
dural sau o vena ependimara profunda
intre vase: parenchim cerebral normal
- poate fi si o varianta anatomica a unui drenaj venos care e normal in rest (scrie in
Osborn)
Clinica
- 2/3 asimptomatic
- sdr. cefalalgice (4%)
- crize epileptice (5%) mai ales cand se asociaza cu displazia corticala
- deficite focale (8%)

Dg. suplimentar
- Ct nativ normal; ocazional poate evidentia calcificari (daca se asociaza cu un
cavernom) sau hematom intraparenchimatos (daca apare tromboza v. de drenaj)
- CT, respectiv IRM cu civ prezenta venelor dilatate
- MRI T2* - evidentiaza hemoragiile si malformatiile asociate
- Angiografie faza arteriala si capilara neconcludente; in faza venoasa apare
aspectul de cap de meduza cu vase radiale, care se varsa intr-o v. colectoare

Dg.
Angiografic fara pedicul arterial de alimentare, evidentierea complexului venos
malformativ in timpii venosi

Dg. diferential
- tumori vasculare
- cavernom
- tromboza de sinus dural
- sdr. Sturge-Weber
- varice venoase
- boala demielinizanta (dg. dif. imagistic)

Tratament
- chirurgie, indicata numai in hemoragii, protejarea venei de drenaj (pericol de
hemoragii de staza)
- de obicei fara tratament
- daca se asociaza cu alte MAV -> trat. acestora

Evolutie
- risc hemoragic 0.22%/an - crescut de sarcina, stenoza/tromboza venei de drenaj,
co-existenta unui cavernom
- prognostic bun daca e o leziune singulara
- daca se asociaza cu alte MAV -> prognosticul acestora

MAV DURALA
(Fistula durala, Fistula AV)
Etiologie
- neclara
- adult de obicei dobandite idiopatic
posibila corelatie cu tromboze venoase prin
traumatisme, infectii, angioame, HTA, sarcina
unele MAV durale sunt asociate cu atrezia vasculara
(mai ales sinusul transvers sau adiacent sinusului
cavernos), TCC, sdr. Klippel-Trenaunay sau Osler-
Weber-Rendu
- activarea patologica a neoangiogenezei

Fiziopatologie
- 10-15% din malformatiile cerebrovasculare cu sunt AV
- B/F = 1/1
- varsta medie sau peste
- Anomalii asociate drenaj cortical asociat cu edem, encefalopatie
- Localizare frecvent in fosa post. (sinus transvers)
sinus cavernos
cele mai agresive sunt loc. tentorial
- Dimensiuni de obicei < 2cm
- Macroscopic multiple vase largite ce hranesc dura converg intr-un sinus dural
- Microscopic multiple micro-sunturi a-v ce se gasesc intre straturile durei
microfistulele existente se maresc prin presiune arteriala sau
venoasa crescuta
a. hranitoare din circulatia craniana int. sau ext. (ACE, ramurile
musculare ale a. vertebrale)
drenajul v. e complex si se termina in sinusurile v. durale
Tipuri
- I drenaj intr-un sinus sau v. meningee
localizate in peretele sinusului
evolutie benigna
- II drenaj in sinus cu reflux in v. cerebrale
IIA localizata in sinus, reflux in sinus NU si in v. corticale
IIB reflux (drenaj retrograd) in v. corticale
rata a hemoragiei 10-20%
- III drenaj direct in v. cerebrale
risc hemoragic 40%
- IV cu v. varicoase supra- sau infratentoriale
risc de sangerare 2/3
- V drenaj venos spinal perimedular
mielopatie progresiva

Clinica in functie de localizare


Regiunea craniana ant. hemoragii (intracerebrale > subarahnoidiene)
Tentorium hemoragii (subarahnoidiene > intracerebrale), ischemii
Sinus transversal/sigmoidian (fistula a durei occipitale) tinnitus pulsatil, cefalee
occipitala laterala, hemoragii, ischemii cerebrale, tulburarea vederii, rareori deficite
ale nervilor cranieni
Toate hidrocefalie prin perturbarea resorbtiei (prin presiunea venoasa crescuta sau
hemoragie subarahnoidiana mica recidivata) pseudotumor cerebri -> cefalee,
voma, edem papilar
foarte rar insuficienta cardiaca (la copii mici)
dementa progresiva, sdr. parkinsonian simpt. encefalopatice
(post hipertensiune venoasa, ischemie/tromboza)
Examinare suflu; in cazuri singulare este posibila compresiunea vaselor de alimentare
Tipic adult de varsta medie cu tinitus sincron cu pulsul

Dg. suplimentar
EcoDoppler extra si intracraniana:
- fistula durala occipitala ACE = a. carotida ext. (a. occipitala > a. retroauriculara,
a. temporala), sunt a-v alimentat din a. vertebrala si/sau ACI
CT cranian cu civ excluderea unei leziuni preexistente de parenchim sau a unei
malformatii vasculare cerebrale insotitoare
arata v. corticale largite
MRI + civ (eventual cu angioMRI) sinus trombozat (isointens T1, T2;
hipersemnal dupa administrare de civ; flow-voids), edem al parenchimului adiacent
Angiografie cerebrala pt. pediculi a. si tip de drenaj (sinus si/sau v. corticale)

Dg. diferential
- MAV mixte piale-durale
- tromboza de sinus dural
- tumori vasculare

Tratament
Indicatie in functie de patologie, progresivitate, volume de sange circulante prin sunt,
complicatii si existenta unor drenaje in v. corticale
- patologie redusa, volum sunt redus (a. occipitala 150% controlat.) si CT normal
controlul evolutiei (vindecare spontana, progresivitate absenta)
- patologie semnificativa, evolutie progresiva, volume mari tranzitate prin sunturi
sau complicatii angiografie cerebrala de diagnostic pt. clasificarea drenajului v.
(drenaj cortical) si terapie endovasculara
- existenta complicatiilor si drenajului in v. corticale anunta o terapie endovasculara
Terapie endovasculara
- embolizarea arteriala
- reembolizarile sunt adesea necesare
- ameliorare in 85-98%
- recidive pana la 9%
Ocluzie sinusala (balon, coils-spira) sau operatia deschisa
- in cazul insuccesului terapiei endovasculare (risc mai mare decat al terapiei
endovasculare)
Controale clinice regulate si dopplersonografice din cauza comportarii imprevizibile

Caz particular: FCC (Fistula carotido-cavernoasa)


- poate aparea post-traumatic (nu-i propriu-zis o MAV) in urma unei fracturi de
baza de craniu ce trece prin osul sfenoid si lezeaza ACI sau unul din ramurile sale
intracavernoase
- alte cauze ruperea unui anevrism sacular intracavernos, boala Ehlers-Danlos
necunoscute
- localizata la niv. sinusului cavenos
Clinica apare dupa cateva ore, max. 2 zile pe masura ce sangele a. intra in sinusul
cavernos si determina distensia v. oftalmice sup. si inf. ce se terminau in sinus
exoftalmie dureroasa, pulsatila
dilatarea v. retiniene si conjunctivale cu congestie conjunctivala (59%)
staza papilara
tulburari ale oculomotricitatii (ochiul poate deveni complet imobil datorita
presiunii exercitate asupra nv. oculomotori; mai frecvent e afectat nv. VI) si ale
vederii (datorita ischemiei nervului optic si a retinei; contribuie si congestia
venelor retiniene, glaucomul)
tinitus pulsatil la niv. orbitar, zigomatic
Clasificare Barrow (pe seama drenajului a si v)
Tip A Direct ACI sinus cavernos; sunt cu flux mare (nu e propriu-zis o fistula AV)
Tip B Ramuri durale ACI sunt cavernos
Tip C ACE durala sunt cavernos
Tip D Ramuri durale ACI/ACE ce creaza un sunt cu sinusul cavernos
Diagnostic
EcoDoppler extra si intracranian vene periorbitale arterializate, sunt AV
alimentat de a. carotida interna/externa
CT cranio-cerebral + civ v. oftalmica sup. largita
MRI + civ
Arteriogf.
Tratament vezi mai sus (trat. MAV)
pt. cele posttraumatice 5-10% se vindeca singure
restul necesita interventii chirurgicale sau
radiologice (balon detasabil inserat in ACI prin
abord femural)

S-ar putea să vă placă și