ANALIZATORUL ACUSTICO-VESTIBULAR

*GENERALITI
Analizatorul acustic si analizatorul vestibular pentru pozitia corpului in repaus si
miscare-sunt situati in urechea intern.Fiecare are cte un nerv care conduce impulsul:
nervul acustic( cohlear ),respective, nervul vestibular.Pe traiectul nervului cohlear se afl
ganglionul spiral Corti, iar pe traiectul nervului vestibular se afl ganglionul vestibular
Scarpa.Cei doi nervi se unesc si formeaza perechea VIII de nervi cranieni.

Urechea uman poate percepe undele sonore,repetate intr-o anumit ordine (sunete) sau
succesndu-se neregulat (zgomote).

n ceea ce privete analizatorul vestibular , el are funcia de a furniza informaii asupra

poziiei si micrilor corpului in spaiu ,pe baza crora declaneaz reflexele posturale i
gestuale .La aceast funcie mai particip si informaiile culese de la receptorii musculari
kinestezici ,cutanai(tact,presiune) si optici .

Receptorul auditiv

Perfecionarea aparatului acustic a determinat dezvoltarea unor anexe importante:

urechea extern si cea medie ,care nu au nici o relaie cu aparatul vestibular .

Urechea extern cuprinde: pavilionul si conductul auditiv extern.

Urechea medie este o cavitate pneumatic spat in stnca temporalului .Peretele

lateral al urechii medii este reprezentat de timpan .Peretele medial prezint fereastra oval
i fereastra rotund.La nivelul peretelui anterior se deschide trompa lui Eustachio, prin care
casa timpanului comunic cu nazofaringele.Aceast comunicare are rolul de a egaliza
presiunea pe ambele fee ale timpanului .

Urechea medie conine in interiorul su un lan articulat de oscioare : ciocanul ,nicovala

si scria . Ciocanul i scria au fiecare cte un muchi,muchiul ciocanului-care diminueaz
vibraiile sonore puternice -i muchiul scriei care le amplific pe cele slabe,reglnd
intensitatea undei sonore.

Urechea intern este format dintr-un sistem de ncperi,numite labirint osos ,spate n
stnca temporalului. n interiorul labirintului osos se afl labirintul membranos .ntre
labirintul osos si cel membranos se afl perilimfa .
Labirintul osos este format din vestibulul osos,canalele semicirculare osoase si melcul osos.

Cele trei canale semicircular osoase se afl n planuri perpendiculare unul pe

cellalt.Fiecare canal semicircular se deschide la o extremitate a sa printr-o dilataie mai
larg, numit ampul.La cealalt extremitate,canalul anterior se unete cu cel posterior ntr-
un canal comun nainte de a se deschide in vestibul.

Melcul osos este situat anterior de vestibul i prezint o form conic, cu un ax osos
central ,numit columel,n jurul cruia melcul osos realizeaz 2 ture.

Pe columel se prinde lama spiral osoas,care este ntregit de membrana bazilar a

labirintului membranos i membrana vestibular Reissner .Aceste dou membrane
compartimenteaz lumenul osos i rampa vestibular,situat deasupra membrane
vestibulare, rampa timpanic ,sub membrana bazilar , i canalul cohlear (melcul
membranos ),ntre membrana bazilar, membrana vestibular si peretele extern al melcului
osos.Rampa vestibular si timpanic conin perilimf ,iar canalul cohlear ,endolimf. Spre
vrful melcului,lama spiral las un spaiu liber- helicotrem.

Labirintul membranos este format dintr-un sistem de camera,situate n interiorul

labirintului osos.Vestibulul membranos este fomat din dou cavitai utricula, situat n
partea superioar a vestibulului,i sacula ,sub utricul .n utricul se descid cele trei canale
semicirculare membranoase.

Din partea inferioar a saculei pornete canalul cohlear care conine organul Corti ,cu
receptorii acustici.Organul Corti este asezat pe membrane bazilar.

*ANALIZATORUL ACUSTIC
Analizatorul acustic este situat n urechea intern. Are cte un nerv care conduce impulsul:
nervul acustic( cohlear ).Pe traiectul nervului cohlear se afl ganglionul spiral Corti, raumara
cohlear a perechii VIII de nervi cranieni.

Urechea uman poate percepe undele sonore,repetate intr-o anumit ordine (sunete) sau
succesndu-se neregulat (zgomote).

Receptorul auditiv

Anatomie

Perfecionarea aparatului acustic a determinat dezvoltarea unor anexe importante:

urechea extern si cea medie ,care nu au nici o relaie cu aparatul vestibular .

Urechea extern cuprinde: pavilionul si conductul auditiv extern.

 Urechea medie este o cavitate pneumatic spat in stnca temporalului .Peretele
lateral al urechii medii este reprezentat de timpan .Peretele medial prezint fereastra oval
i fereastra rotund.La nivelul peretelui anterior se deschide trompa lui Eustachio, prin care
casa timpanului comunic cu nazofaringele.Aceast comunicare are rolul de a egaliza
presiunea pe ambele fee ale timpanului .

Urechea medie conine in interiorul su un lan articulat de oscioare : ciocanul ,nicovala

si scria . Ciocanul i scria au fiecare cte un muchi,muchiul ciocanului-care diminueaz
vibraiile sonore puternice -i muchiul scriei care le amplific pe cele slabe,reglnd
intensitatea undei sonore.

Urechea intern este format dintr-un sistem de ncperi,numite labirint osos ,spate n
stnca temporalului. n interiorul labirintului osos se afl labirintul membranos .ntre
labirintul osos si cel membranos se afl perilimfa .

Labirintul osos este format din vestibulul osos,canalele semicirculare osoase si melcul
osos. El conine perlimfa i labirintul membranos cu endolimf.

Labirintul membranos este format din vestibulul membranos(cu utricul i sacul),canalele

semicirculare membranoase i melcul membranos.

Melcul osos este situat anterior de vestibul i prezint o form conic, cu un ax osos central
,numit columel,n jurul cruia melcul osos realizeaz 2 ture.

Pe columel se prinde lama spiral osoas,care este ntregit de membrana bazilar a

labirintului membranos i membrana vestibular Reissner .Aceste dou membrane
compartimenteaz lumenul osos i rampa vestibular,situat deasupra membrane
vestibulare, rampa timpanic ,sub membrana bazilar , i canalul cohlear (melcul
membranos ),ntre membrane bazilar, membrane vestibular si peretele extern al melcului
osos.Rampele vestibular si timpanic conin perilimf ,iar canalul cohlear ,endolimf. Spre
vrful melcului,lama spiral las un spaiu liber- helicotrem.

Melcul membranos- canalul cohlear- este situat n melcul osos,n partea inferioar a saculei .
El conine endolimf i organul Corti ,cu receptorii acustici.Organul Corti este asezat pe
membrana bazilar.

n centrul organului Corti se gsete un spaiu triungiular numit tunelul Corti .Pe laturile
acestuia se afl celule de susinere.Exist un ir de celule intern i 3-4 iruri externe.Tunelul
este traversat de fibre dendritice ale neuronilor din ganglionul spiral Corti .

Deasupra celulelor de susinere se gsesc celulele auditive- epiteliale ciliate .La polul
bazal al celulelor auditive sosesc terminaii dendritice ale neuronilor bipolari din ganglionul
spiral Corti .La polul apical al celulelor auditive se gsesc cilii auditivi ,care ptrund n
membrana reticulat secretat de celulele de susinere .Deasupra cililor auditivi se afl
membrana tectoria fixat la un capt.
Fiziologie

Mecanismul recepiei auditive

Urechea uman percepe sunete cu frecvena cuprins ntre 20 si 20000Hz si amplitudini

ntre 0 si 130 de decibel ( 1 db=1dyne/cm2)

Undele sonore sunt produse de rarefieri si condensri ale aerului i au ca proprieti

fundamentale:

-nlimea , determinat de frecvena undelor ;

-intensitatea,determinat de amplitudine;

-timbrul, determinat de vibraiile armonice superioare nsoitoare .

Celulele senzoriale de la nivelul organului Corti transform energia mecanic a sunetelor

n impuls nervos .Sunetul este transmis pn la organul Corti ,ncepnd de la nivelul
pavilionului urechii,care capteaz si dirijeaz sunetele spre conductul auditiv extern.La
captul acestuia ,unda sonor pune n vibraie membrana timpanului care ,la rndul su
,antreneaz lanul celor trei oscioare.

Perforaiile timpanului nu duc la surditate,ci numai la o scdere a acuitii auditive a urechii

respective..

Unda sonor este transmis ,succesiv ,ferestrei ovale,perilimfei si endolimfei .Variaiile de

ale endolimfei fac s vibreze membrana bazilar,pe care se gsete organul Corti.

Vibraiile membrane bazilare antreneaz celulele auditive ai cror cili vor suferi
deformatii mecanice la contactul cu membrane tectoria .nclinarea cililor ntr-o parte
depolarizeaz celulele,iar n direcia opus le hiperpolarizeaz .Depolarizrile celulelor
senzoriale cresc frecvena potentialelor de actiune , iar hiperpolarizrile o reduc.

Membrana bazilar are o structura comparabil cu un resonator cu coarde cruia i

corespund particulariti de elasticitate si de rezonan: baza melcului intr n rezonan cu
sunetele de frecven nalt ( 15 000 Hz),mijlocul membrane bazilare rezoneaz cu
frecvene medii(5000 Hz),iar vrful melcului cu frecvene joase ( 20- 500 Hz).

Transmiterea stimulului auditiv .Fiecare neuron senzitiv din ganglionul spiral Corti
transmite impulsuri nervoase de la o anumit zona a membranei bazilare.

Segmentul intermediar

Este format din ci directe- substana alb i ci indirecte substana reticulat .* vezi
generalitile analizatorilor.
Calea acustic direct.

Primul neuron se afl in ganglionul spiral Corti.Dendritele primului neuron ajung la polul
bazal al celulelor auditive cu cili din organul Corti ,iar axonii formeaz nervul cohlear ,care se
ndreapt spre doi nuclei cohleari (ventral si dorsal ) din punte, unde se gsete al II-lea
neuron.Axonul acestuia se ncrucieaz ,dupa care urmeaz un traiect ascendent spre
coliculul inferior ,unde se gete al III-lea neuon .Al IV-lea neuron al cii acustice se gsete
in corpul geniculat medial.Axonul celui de-al IV-lea neuron se proiecteaz in girul temporal
superior.

Fiecare neuron senzitiv din ganglionul spiral Corti transmite impulsuri nervoase de la o
anumit zona a membranei bazilare.Aceast specializare zonal se pstreaz n continuare i
la celelalte staii de releu ale cii acustice .Sunetele de anumita frecven activeaz anumii
neuroni cohleari , coliculari si metatalamici. n acest mod ,excitaiile sonore,separate n
frecvenele componente la nivelul membrane bazilare,se transmit prin ,, fire izolate spre
neuronii corticali.

Identificarea direciei de unde vine sunetul se realizeaz prin dou mecanisme

principale: prin detectarea decalajului in timp dintre semnalele acustice care intr n cele
dou urechi i prin diferena de intensitate a sunetului care ajunge la cele dou urechi.

Segmentul central

Este localizat n neocrtexul receptor din girul temporal superior.n jurul ariei primare se afl
aria secundar sau de asociaie ,care primete aferene de la aria primar.

*ANALIZATORUL VESTIBULAR
Analizatorul vestibular pentru pozitia corpului n repaus i micare-este situate n urechea
intern. Are cte un nerv care conduce impulsul- nervul vestibular.Pe traiectul nervului
vestibular se afl ganglionul vestibular Scarpa.Ramura vestibular se unete cu cea cohlear
i formeaz perechea VIII de nervi cranieni.

Anatomie

Urechea intern este format dintr-un sistem de ncperi,numite labirint osos ,spate n
stnca temporalului. n interiorul labirintului osos se afl labirintul membranos .ntre
labirintul osos si cel membranos / n interiorul labirintului osos se afl perilimfa .

Labirintul osos este format din vestibulul osos,canalele semicirculare osoase si melcul
osos. El conine labirintul membranos cu endolimf.

Labirintul membranos este format din vestibulul membranos(cu utricul i sacul),canalele

semicirculare membranoase i melcul membranos.
Cele trei canale semicirculare osoase se afl n planuri perpendiculare unul pe
cellalt.Fiecare canal semicircular se deschide la o extremitate a sa printr-o dilataie mai
larg, numit ampul.La cealalt extremitate,canalul anterior se unete cu cel posterior ntr-
un canal comun nainte de a se deschide in vestibul.

Labirintul membranos este format dintr-un sistem de camere,situate n interiorul labirintului

osos.Vestibulul membranos este fomat din dou caviti : utricula, situat n partea
superioar a vestibulului,i sacula ,sub utricul .n utricul se deschid cele trei canale
semicirculare membranoase. Sacula comunic cu utricula i cu melcul membranos.

Receptorii vestibulari

Receptorii vestibulari sunt reprezentai de macule i crestele ampulare

Sunt situai n labirintul membranos .

n utricul si sacul se gsete cte o macul.

Crestele ampulare sunt localizate n ampulele canalelor semicirculare membranoase.

n utricul si sacul se gsete cte o macul,respectiv utricular si sacular , formate din

celule de susinere ,aezate pe o membran bazal ,peste care sunt dispuse celule
senzoriale epiteliale cu cili .La polul bazal al celulelor senzoriale sosesc dendrite ale
neuronilor din ganglionul vestibular Scarpa .Cilii sunt nglobai n membrana otolitic , n
care se afl granule de carbonat de calciu i magneziu ,numite otolite .

Crestele ampulare ,localizate n ampulele canalelor semicirculare membranoase ,sunt

formate din celule de susinere i celule senzoriale .La polul apical, celulele senzoriale
prezint cili care ptrund ntr-o cupol gelatinoas , iar la polul bazal se gsesc terminaii
dendritice ale neuronilor din ganglionul vestibular Scarpa .

Fiziologie

Analizatorul vestibular are rol de a informa creierul despre poziia capului n spaiu i
despre accelerrile liniare sau circulare la care acesta este supus.Simul vestibular nu este
propriu-zis un sim al echilibrului ,ci o component important a mecanismelor care
contribuie la reglarea echilibrului, alturi de analizatorii kinestezic ,vizual ,tactic si de
cerebel.

SEGMENTUL PERIFERIC

Receptorii maculari sunt stimulai mecanic de ctre otolite .Stimularea are loc att n
condiii statice, ct i dinamice .Cnd capul st nemicat ,otolitele apas prin greutatea lor
asupra cililor celulelor senzoriale ,care trimit impulsuri spre centri , informndu-i asupra
poziiei capului n raport cu direcia vectorului gravitaional.

Cnd capul si corpul sufer accelerri liniare (nainte, napoi sau lateral ) , forele de
inerie mping otolitele,care sunt mai dense dect endolimfa,n sens opus deplasrii.Astfel
,se declaneaz la nivelul centrilor nervoi reacii motorii corectoare ale poziiei corpului si
capului ,n vederea meninerii ecilibrului pe toata durata micrii.De remarcat ca receptorii
musculari nu detecteaz viteza de deplasare a corpului ,respectiv a capului,ci acceleraia
( cei din utricul- acceleraia orizontal , iar cei din sacul vertical ).Receptorii
analizatorului vestibular sunt i sediul unor reflexe posturale o modificare brusc a poziiei
corpului declaneaz reflexe care ajut la meninerea posturii si a echilibrului .

Receptorii otolitici nu particip la meninerea echilibrului n condiiile accelerrilor

circulare ale capului i corpului.

Crestele ampulare i cupolele gelatinoase , care se gsesc la baza canalelor

semicirculare, reprezint cel de- al doilea organ receptor al analizatorului vestibular,
responsabil de meninerea echilibrului n condiiile acceleraiilor circulare ale capului i
corpului .Cilii celulelor senzoriale din canalele semicirculare sunt excitai mecanic de
deplasarea endolimfei.Orice micare de rotaie a capului sau a corpului antreneaz rotaia
simultan a canalelor semicirculare aflate n planul rotaiei respective .Din cauza ineriei
,endolimfa din aceste canale va suferi o deplasare relativ n sens opus i va nclina cupola in
sensul acestei deplasri .

Recepionarea micrilor circulare ale capului este posibil datorit orientrii canalelor
semicirculare n cele trei planuri ale spaiului (frontal , orizontal si sagital )

Segmentul intermediar

Cluj Calea vestibular (principal )are 3 neuroni Primul neuron se afl n ganglionul
vestibular Scarpa ,al doilea neron se afl cei patru nuclei vestibulari din bulb (superior
,inferior,lateral si medial ) iar al treilea se afl n talamus.

Manual. Primul neuron se afl n ganglionul vestibular Scarpa . Dendritele primului neuron
ajung la celulele senzoriale cu cili din macul si creste ampulare ,iar axonii formeaz ramura
vestibular a perechii a VIII- a de nervi cranieni (nervul vestibulocohlear).

Al doilea neron se afl cei patru nuclei vestibulari din bulb (superior ,inferior,lateral si
medial ) . Neuronii din aceti nuclei formeaz fascicule care se ndreapt spre mai multe
direcii:

-fasciculul vestibulo-spinal , spre mduv (controlez tonusul muscular );

-fasciculul vestibulo-cerebelos ,spre cerebel ( controleaz echilibrul static si dinamic );

-fasciculul vestibulo-nuclear, spre nucleii nervilor III si IV din mezencefal si VI din punte
(controleaz micrile globilor oculari ,cu punct de plecare labirintic);

-fasciculul vestibulo-talamic, spre talamus ;de aici ,prin fibrele talamo corticale,se
proiecteaz pe scoar.

Segmentul central este localizat n neocortexul receptor/ senzitiv.*