Sunteți pe pagina 1din 9

Cap I.

Coninutul, structura i rolul cheltuielilor publice pentru aprare naionala

Cheltuielile pentru apararea nationala sunt legate de indeplinirea functiei externe a


statului. Cheltuielile militare au caracter neproductiv, constituind un consum final de produs
national brut.

Apararea fiintei si viitorului poporului moldovenesc, asigurarea activitatii pasnice,


creatoare a cetatenilor, pastrarea nestirbita a independentei, suveranitatii si integritatii
teritoriale a patriei fac necesara intarirea capacitatii de aparare a tarii, instruirea fortelor
armate, dotarea lor corespunzatoare, luarea masurilor pentru mobilizarea resurselor umane si
economice, astfel incat sa se poata respinge prompt orice agresiune armata. Republica
Moldova este nevoita sa aloce o parte din mijloacele sale bugetare pentru apararea nationala.

Statul roman acorda atentia cunita intaririi capacitatii de aparare a patriei,


perfectionarii organizarii si inzestarii cu mijloace de lupta moderne a fortelor noastre armate,
efectuarii de constructii si intretinerii curente a institutiilor militare. De asemenea, se acorda o
deosebita grija functionarii, in conditii optime, a institutiilor de invatamant militar, insusirii
tehnicii de lupta, perfectionarii maiestriei militare, intaririi ordinei si disciplinei in randurile
armatei care sa faca posibila indeplinirea prompta si exemplara a oricarei misiuni: apararea
tarii, a pacii si infrangerea oricarui agresor.

Dreptul de a hotari asupra problemelor care prisc apararea Moldovei constituie un


atribut suveran al statului roman, teritoriul tarii fiind inalienabil si indivizibil.

Cheltuielile militare se mai pot grupa in directe si indirecte. Cheltuielile militare


directe cuprind : intretinerea armatei, procurarea de armament si tehnica de lupta,
achizitionare de echipament militar, mijloace de subzistenta etc. Cheltuielile directe sunt
prevazute in bugetele ministerelor si departamentelor respecti de specialitate, sau in bugetele
unor ministere civile. Cheltuielile militare indirecte se refera la lichidarea urmarilor
razboaielor, cum simt platile efectuate in contul serviciului datoriei publice, plata desubirilor
de razboi, acordarea de ajutoare sinistratilor, acordarea de pensii invalizilor, orfanilor si
vadulor de razboi etc.Cheltuielile militare au o serie de consecinte economice si sociale.
Astfel, aceste cheltuieli influenteaza volumul si structura productiei materiale, ritmul cresterii
economice, utilizarea fortei de munca, nilul de trai al populatiei, repartizarea produsului
national brut pentru dezvoltare si consum, echilibrul financiar, monetar si valutar. Cheltuielile
militare amplifica risipa de resurse materiale si limiteaza posibilitatile reproductiei largite,

4
sunt neproducti si distructi, diminueaza posibilitatile de finantare si sustinere a progresului
economic si social. Concomitent, cheltuielile militare deturneaza forta de munca, aceasta
neputand ti folosita in ramuri economice, proiectare, cercetare etc, favorizeaza somajul,
afecteaza atat fondul de consum, cat si fondul de dezvoltare, genereaza dezechilibrul
financiar, monetar si valutar. De asemenea, aceste cheltuieli provoaca deficitul bugetar,
restrang relatiile de cooperare economica internationala, adancesc decalajele dintre tarile
bogate si sarace, accentueaza insecuritatea internationala.

Moldova trebuie sa participe activ la solutionarea problemelor care preocupa


omenirea. De aceea, Moldova desfasoara o politica extindere a relatiilor cu toate statele, isi
aduce contributia la promovarea apropierii, intelegerii si cooperarii intre toate popoarele
lumii. Concomitent, statul moldovenesc s-a pronuntat si actioneaza cu fermitate si consecinta
pentru destindere, pace, coexistenta pasnica, inghetarea si diminuarea treptata a bugetelor
militare, dezarmarea generala luand el insusi masuri iientru diminuarea cheltuielilor militare.

Aprarea reprezint o activitate uman complex. Din punct de vedere conceptual, se


poate constata c a avut o evoluie constant de-a lungul timpului. n prezent, el acoper
domenii diverse. n sens larg, termenul aprare desemneaz ansamblul msurilor i
dispoziiilor de orice natur care are drept obiect asigurarea, n orice moment, n orice
mprejurare i mpotriva oricrei forme de agresiune, a securitii i integritii teritoriului, ct
i viaa populaiei . Cu alte cuvinte, aceast noiune se refer la aciunile i msurile pe care
le adopt fiecare stat n parte, pentru protejarea vieii cetenilor si, a bunurilor i teritoriului
naional, pentru garantarea independenei i unitii statale, a odinii sociale i a democraiei
constituionale. n esen, aprarea vizeaz asigurarea securitii cetenilor statului.

Statul, ca ansamblul instituiilor n care puterea public este supus dreptului, are pe
lng drepturi i o serie de obligaii fa de cetenii ce-l compun. Printre acestea din urm se
numr asigurarea condiiilor ca locuitorii si s-i organizeze i s-i duc viaa i activitatea
n deplin securitate. n acest context, statul asigur aprarea teritoriului naional i, implicit,
pe cetenii si mpotriva oricrei agresiuni militare externe, dar i a pericolelor i
ameninrilor diverse, asimetrice i simetrice aprute i derulate pe plan intern. De asemenea,
statul acord ajutor umanitar, n ar i n afara acesteia, n caz de calamiti naturale sau
accidente cu urmri grave, veghind, totodat, la respectarea ordinii sociale impuse prin norme
legitime i legale.

5
Un rol important n ndeplinirea obligaiilor statului fa de cetenii si l joac
armata, ca instituie acreditat cu folosirea legitim a forei. Practic, armata naional este
format din diferitele organizaii i mijloace militare pe care un stat le consacr punerii n
practic a politicii sale de aprare. Dimensiunile armatei, structura acesteia pe arme, pe
unitati si mari unitati, capacitatile specific ale comandantilor, formele de pregatire a
campaniilor, durata actiunilor militare, aspectele de instruire a trupelor etc. tot atatea
elemente care oglindesc gradul de dezvoltare a fiecarui stat in parte.

Ca orice sistem social, armata a presupus i presupune mari eforturi de dotare, nzestrare i de
asigurare curent. n cea mai mare parte a lor, victoriile de pe cmpul de lupt s-au justificat
i prin nivel de dotare i de nzestrare a trupelor, prin modul n care s-au asigurat condiiile
material de pregtire i ducere a campaniilor militare. Conflictele moderne au accentuat
att rolul dezvoltrii tehnologice (sisteme integrate de arme de nivel tehnologic ridicat,
digitizarea cmpului de lupt etc.), ct i pe cel al logisticii militare (aria de curpindere,
structura, cantitile, viteza de transport, costurile s.a.).

6
Cap.II. Cheltuielile pentru aprare naionala n Republica Moldova

Cheltielile militare se fac pentru ntreinerea armatelor, desfurarea aciunilor


militare, pentru aciuni de cercetare-dezvoltare n domeniul militar, efectuarea evenimentelor
militare n scop militar, ntreinerea armatei, lichidarea consecinelor conflictelor, pentru
dotarea cu armament i tehnic de lucru.

Cheltuielile privind aprarea, pentru dominarea economica a altor popoare,


meninerea influenei politice formeaza cheltuielile militare, care au un caracter neproductiv.
Ele se suport din resurse financiare publice, sunt finanate din bugetul de stat sau din
blocurile i alianele militare internaionale.

Cheltuielile militare se mpart n:

- Cheltuieli militare directe, care include procurarea de armament i tehnica,


ntreinerea armatei, flotei maritime i aeriene
- Cheltuieli militare indirecte, care include lichidarea urmrilor rzboaielor, plilor
aferente datoriilor militare, plilor pensiilor, pentru invalizii de rzboi, orfani i
vduve
- Cheltuieli pentru finanarea cercetrilor tiinifice i pentru perfecionarea tehnicii

Dinamica cheltuielilor militare

n perioada rzboiului aceste cheltuieli sunt mai mari, ns n ultimii 30 aninivelul


cheltuielilor militarea a crescut din cauza creterii preurilor precum i din motive
politice. Ponderea cheltuielilor militare n PIB n rile dezvoltate i n rile n curs de
dezvoltare alctuiete de la 1,6% - 6,1 %. Ponderea lor n cheltuielile publice totale n
rile dezvoltate de la 3% - 16%, iar n rile n curs de dezvoltare de la 10% - 18%.

Caracteristica Cheltuielilor militare

n unele ri producia militar alctuiete de la 45% - 80%din totalul produciei


anumitor ramuri (SUA, Frana, Marea Britanie) n produsele electronice, nave, mijloace
de telecomunicaii. Numrul persoanelor ocupate n sectorul militar este enorm,
aproximativ 4% din fora de munc ocupat. Este substanial i numrul persoanelor
ocupate i n dezvoltarea cercetrilor destinate scopurilor militare. n SUA n aeronautic
sunt ocupai din populaie 65%, n construcie 85% din cei ocupai n cadrul cercetrilor
tiinifice.

7
Consecinele economice i sociale ale cheltuielilor militare

1. Amplific risipa de materiale i limiteaz posibilitile de reproducie lrgit


2. Creterea cheltuielilor militare duce la scderea ritmurilor creterii economice,
deturnarea forei de munc care ar putea fi folosit n alte domenii.

Aprarea naionala n Republica Moldova

STRUCTURA
I. CONDUCEREA: Ministerul Aprrii, Marele Stat Major, Comandamente
II. TRUPELE REGULATE 3 Brigzi de infanterie motorizat, 1 Batalion cu destinaie
special, 1 Batalion de meninere a pcii, 1 Divizion de artilerie, 1 Baz militar de instruire,
1 Baz de aviaie, 1 Regiment de rachete antiaeriene, Uniti de asigurare de lupt, Uniti de
asigurare logistic
III. INSTITUII Academia Militar a Forelor Armate Instituii medico-militare, alte
instituii.
EFECTIV: 8500 uniti de personal, din care 6500 militari, 2000 civili (Sursa: Hotrrea
Parlamentului Nr. 679 din 23.11.2001 pentru aprobarea structurii generale i a efectivului
Armatei Naionale i a instituiilor Ministerului Aprrii)

8
Analiza datelor prezentate n aceste tabele indic urmtoarele: - cea mai important
parte din Bugetul aprrii l constituie cheltuielile de personal (61.7%); - cheltuielile de
ntreinere constituie sub 35%, iar investiiile capitale constituie numai 3% din bugetul
aprrii; - valoarea mic a cheltuielilor capitale indic asupra lipsei planurilor de procurri de
echipament, tehnic de lupt i armament. - din modul de prezentare a bugetului aprrii n
Legea Bugetului de stat nu este clar care este ponderea cheltuielilor pentru instruirea
unitilor militare, or pregtirea de lupt i crearea capacitilor de aprare naional este de
fapt misiunea principal a Armatei Naionale pe timp de pace.

Din analiza comparat a bugetului alocat aprrii vom constata c bugetul militar al
Republicii Moldova este printre cele mai mici din lume, regiune i cel mai mic n comparaie
cu RILE NEUTRE, cele VECINE sau comparabile ca mrime, att n valori absolute, ct i
ca procent din PIB, din Buget, la un locuitor, la o unitate de personal, etc.

9
De mai muli ani la rnd domeniul aprrii naionale nu a constituit o preocupare
major pentru Guvernul Republicii Moldova. Subiectele ce in de aprarea naional nu au
fost incluse n agenda politic ca subiecte importante, nu au fost discutate pe larg de partidele
politice, de Parlament sau Guvern i pn la urma acestea niciodat nu au fost formulate ca
prioriti n programele de guvernare. Totodat, alte prioriti de moment care apreau pe
agenda guvernrii la diferite etape de dezvoltare, pn la urm reueau s impun necesitatea
consolidrii resurselor pentru realizarea obiectivelor strategice din alte domenii, inclusiv prin
diminuarea gradual a ponderii cheltuielilor din domeniul aprrii.

Aceast atitudine de ignorare a rolului i importanei acestui sector de ctre clasa


politic i autoritile centrale a generat un ir de probleme majore n domeniul aprrii
naionale, care in nu att de eficiena funcionrii unor elemente sau instituii aparte, dar de
incapacitatea sistemului de aprare n ntregime de a rspunde misiunilor sale i de pierderea
complet a capacitilor de aprare pe o mulime de segmente. Mai multe dintre aceste
probleme au devenit cronice. Pentru soluionarea unor dintre aceste probleme o voin
politic nu mai este suficient, iar pentru soluionarea altora ar fi nevoie de ani de zile i
resurse greu de estimat la moment.

n linii mari aceste probleme se rezum la urmtoarele :

1. Capabiliti insuficiente pentru realizarea misiunilor i sarcinilor stabilite.


2. Dotare tehnic insuficient i sub nivelul nevoilor minime de asigurare a aprrii
naionale.
3. Capaciti insuficiente de infrastructur i logistice.

Msuri de mbuntire a Aprrii Naionale

1. Instruirea individual i crearea celor mai mic subuniti cu capaciti de lupt


minimale (n funcie de existena rezervei militare instruite, specialitile militare,
complexitatea sistemelor de arme, existena bazelor de instruire, rezervelor de
armament i tehnic militar);
2. crearea unor uniti militare operaionale n baza unitilor militare cu capaciti de
lupt reduse;
3. reparaia tehnicii militare, armamentului i muniiilor;
4. crearea/restabilirea stocurilor i rezervelor materiale;
5. procurarea i operaionalizarea unor noi sisteme de armament i tehnic militar.

10
CONCLUZIE

n concluzie pot spune c situaia la ziua de azi, ce ine de cheltuielile publice pentru
aprare naional este cam proast. Statul are o atitudine neserioas fa de alocarea
resurselor financiare necesare pentru Aprare Naional.

n plan strategic, Republica Moldova continu sa se afle n anii 2000, iar Reformele
continu s lipseasca de pe ordinea de zi a Guvernului. Nivelul resurselor financiare nu
asigur necesitile reale ale Armatei Naionale i ale altor instituii Militare.

Exist o serie de puncte care trebuie perfecionate ( cum am spus i anterior ), iar
pentru aceasta trebuiesc mijloace bneti. Dupa prerea mea, scopul principal al statului este
de a pstra securitatea naional i de a prevede conflictele politice cu alte state.

11
BIBLIOGRAFIE
(webografie)

1. https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/finante/rolul-cheltuielilor-publice-pentru-
aparare-nationala-si-implicatii-ale-acestora-190541.html
2. http://www.budgetstories.md/wp-content/uploads/Nota-analitica_Aparare-
Nationala_2015.pdf
3. http://gov.md/ro
4. http://diez.md/2016/05/06/infografic-cum-cheltuie-banii-republica-moldova-pentru-
apararea-nationala/
5. http://moodle.usm.md/moodle/enrol/index.php?id=1346

12