Arhid. prof. Dr, IOAN N. FLOCA DREPT CANONIC ORTODOX, LEGISLATIE SI ADMINISTRATIE BISERICEASCA Vol. II ® nee INSTITUTULUI BIBLIC a DE MISIUNE BISERICII ORTODOXE R BUCURESTI — neuy. — ACTIVITATEA SFINTITOARE 83 lar prin cuscria de felul trei, s i i a dou’ familii care se stabileste A ae i milie, adic& prin casdtoria a cel putin doi membri AEG eens tralé, cu membrii a doua familij laterale, sau nine ave ete siv’ a unui membru din familia centralg, Printro elsttorie suece- Cuscrenia de orice fel din cele Pp tuieo piedicd la cdsdtorie in anumite }j rora s-au stabilit reguli sau norme, prile}. : ea dintre membrii e Care le-am amintit, consti- mite, pentru determinarea ci- Pe care urmeaz& si le vedem cu alt * — Rudenia ca impediment la cdsdtorie. — Dupd cum s-a mentionat, in legiturs cu fiecare fel de inrudire de care ne-am ocupat, toate aceste feluri de inrudire constituie in anu- mite limite impedimente la cds&torie, Rinduielile prin care se stabilesc limitele Tespective, precum $j acelea prin care se arat& de la care im- pedimente si in ce mod se poate obtine dispensa si de la care impedi- mente nu se poate obfine aceasta, s-au stabilit in decursul dezvoltarii istorice a viefii bisericesti, in diverse chipuri. j Mai intii regulile respective s-au mostenit din legea mozaica si din dreptul roman, dupa care se conduceau — inclusiv in relatiile lor de Lrudenie $i de familie —, tofi crestinii din primele veacuri. Aceste reguli sau norme au fost confirmate si.de catre Sf. Apostoli, unele dintre ele fiind. amintite de ei.in mod expres. Dar Sf. Apostoli au stabilit si unele norme noi in aceast& privin{a, intemeiate pe considerente religioase. In- trate‘tdéate aceste rinduieli in practica vietii bisericesti, adica atit cele imprurutate din dreptul roman si dreptul mozaic, cit si cele stabilite de.Sf.,Apostoli, ele. au fost apoi completate si amplificate, alit pe calea obiceiului, cit si pe calea’ legiferirii canonice. Dar cu toate acestea, timp! indelungat, cel pufin pind ‘in-veacul al VII-lea, adick pind la si- nodulTrulan (anul 692), nu a existat o rinduiald uniform’ si general obligatorie in privinta impedimentelor la cisitorie, nuiscute din legi- tura rudeniei, Abia acest, sinod, prin canoanele 53 si 54 reglementeazsi in chip uniform limitele in ‘care constituie un impediment la cetera inriidiréa religioas’ intemeiata pe ‘actul tinerii la Sf. Botez te 53 \ ec.J,’precum gi limitele in care tnrudirea de singe si_cea de _cuscrie, | constituie impedimente la casétorie (can. 54, ve sc): Sect Paralel cu legislatia bisericeasca si cu obicelul adoptat oe ee impedimentelor la c&sitorie, intemeiatad pe inrudire, sa ma sarees din partea statului cu uncle legi in aceasta pee # optratulul Justi- | imparatului Teodosie cel Mare L apoi oe Pee Macedoneanul si nian I si mai tirziu din partea impérafilor - Leon al VI-lea Filozoful.DREPT CANON 84 C ORTOVo, x mele stabilite de cei dintii sint cuprinse in Codex Theodog; ‘tanul 438), ale celui de al doilea in Codex Justinianeus si Novelag® ale celor din urma in Vasilicale (an. 910 — 912). De Prin veacul a] Vint lea inainte, in chestiunea impedimentelor la casitorie, intemeiate z inrudire, au mai adus hotiriri si unele sinoade endemice, procum’”® unii impdrafi bizantini de mai tirziu, st Pe baza tuturor normelor stabilite la rastimpuri de citre autori- ‘tatea bisericeasca si de cdtre cea de stat, ca si de obicei, S-au stabilit o seama de rinduieli care nu reglementeazg, ins& nici ping astézi in mod uniform, limitele in care feluritele raporturi de rudenie se consti. tuie in impediment la c&s&torie. Asa cum s-au cristalizat totusi aceste limite, precum si alte Teguli in legdturé cu modul de a se calcula si cu posibilititile de a se inlatura impedimentele la cdsdtorie intemeiate pe raporturile de tudenie, le yom infdtisa secondind expunerea teoretici de anumite scheme, prin: care se reprezintd grafic diversele tipuri de inrudiri, folosindu-se niste semne conventionale in acest scop. Sa vedem mai intii respectivele semne conventionale de care ur- meazd sa ne servim la schifarea graficd a diverselor feluri de inrudire, Precum si a gradelor in limitele cdrora acestea constituie impedimente la cds&torie. lat’ aceste semne conventionale : — un mic p&trafel prin care se insemneazi o familie alctuité din elementele ei de baza, adic’ 4 SOt si sotie. 2 — un mic cerc prin care se insemneazi partea barbateasca si anume fie sot, fie frate, fie parinte, fiu, nepot, etc. O — un mic triunghi prin care se insemneazé par- tea femeiasca, adicé o persoand de genul feeninin, fie sofie, fie mama, fie sora, fie nepoata, fie buni- A c& etc. Acest semn s-a folosit din antichitatea qre- co-romand-egipteana, pentru a reprezenta simbolic partea femeiasca. — © scurta linie verticala, asezat& intre doud persoane, prin care se insemneaza descendenfa sau i nasterea fizicé a unei persoane, nastere care poate fi raportata fie la familie, si in cazul acesta linia res- Pectivaé porneste dintr-un pitrdtel, fie la tat&, fie la mam, gsi in cazul acesta linia respectiva porneste dintr-un cere sau dintr-un triunghi. et i oO. /\ — © linie curba, boltité sau curbata in jos ale c&rei capete sint fixate unul pe un cerc $i @ tre’ Pe un triunghi inseamna leg&tura conjugala din el doua persoane c&sdtorite, adicd prin aceasta araté cd persoanele pe care le uneste sint © torite.y, — ACTIVITATEA SFINTITOARE 85 — aceeasi linie boltits 4 i 5 in si an tura din afara casitorii Sinn, SUS, inseamnd legi- re pus, Concubinaj. Persoane; de — aceeasi linie mata din mici anenter Poltiti in jos, dar for- ‘O A leg&tura care se stabileste prix ea omacaas "QB, persoane de sex opus, prin logodna intre doua — 0 linie dr a He ty plscne so stent Sen sean si O mati din segmente, prin care se insemneazi ie . portul de filiatie adoptiva sau de inrudire tin adop- i fiune, stabilité intre dona persoane. p Pe — © scurta lini itata i A : fel, dar formata Binet Gaeta eee CE _ tical, deci dintr-o tinie punetats, prin care se insem- 7 neaza raportul de filiatie religioasd, stabiliti prin 7 ! actul finerii la botez. . O eaaceeO linie dreapta de acelasi fel, dar formata a din segmente $i puncte, care se succed si sint dis- puse tot vertical, prin care se insemneazé filiatia Ov_A\ _ teligioasi sau inrndirea religioasi stabiliti prin i asistarea la cununie. (xa IN — 0 linie scurt&, schifaté sinuos, dar dispusd vertical, prin care se insemneazi raportul de tutela dintre doua persoane. — o diagonala tras’ peste oricare din semnele prin care se insemneazi persoanele sau legiturile de inrudire dintre acestea sau legaturile din care nasc inrudirile, prin care se insemneaza atit inceta- D OFA rea din viaté a persoanelor respective cit si ince- tarea legdturilor pe care le fixeazi sau peste care se trage- Pentru stabilirea $1 calcularea gtadelor de inrudire in care se gisesc diversele persoane de pe 0 schema sav de pe o schiff a rela~ fillor de inrudire care intereseazi, s-a adoptat regula de a se pat atitea grade de inrudire, cite nasteri despart o persoand de alt pel: soana in raport cu care se calculeaza gradul de inrudire, sau cite acte aseminitoare cu nasterile fizice, adici cite nasteri Teligioase seul mi tale despart o persoana de alta. Jar in cazul cd se intilnesc naster! le fizice cu cele morale sau religioase, ele se socotesc, contind Sar nastere un grad si neintrerupindu-se sirul nasterilor la en raat (re cele religioase cu cele fizice sau CU cele morale, adica a im tra sectifle dintre acestea, Ca urmare, s-a stabilit regula eee a a id Ss + sh ftea grade de in- calcularea gradelor de inrudire: cite nasteri sint, al Tudire exista.DREPT 86 CANONIC ORTODO i Jul in care se calculeaza gradele de rt ane Se en ne exercifii, inainte de a se trece la ta pia fiecSrui fel de inrudire, a gradelor in care acestea Constituig piedici la cis&torie, De aceea intrucit cel mai usor de infeles Si ca urmare si mai indicat pentru exercifii, este modul de a Se calcula in. rudirea de singe, vom incepe prin schifarea celor mai ale acestei rudenii si cu explicarea lor). S& ludm pentru exemplificare schifa aldturata : (A) Rudenia de singe pe linie direct& . — descendenté ®) A—B = 1 grad = tatS-fiu 1 ihrudire, arStarea simple cazurj A—C = 2 grade = mos-nepot — ascendentai B—A = 1 grad = fiu-tataé C—A =2grade = nepot-mos Rudenia de singe pe linie colaterala : (6) A—B = 2grade = frati © C—D = 4 grade = veril © © E—F = 6 grade = veri II A—D = 3 grade = unchi-nepot © © A—F = 4 qrade = strdunchi-strinepot. 4) Rudenia religioasé si gradele pin& in care aceasta constituie im- pediment la cisitorie. ca Rudenia religioas& intemeiala pe actul asis- lérii sau finerii la botez a fost socoliti inifial ca for- mind impediment la cdsalorie, numai intre nag si & AY fini, adica in gradul inti, Aceast% rinduiald s-a im Nata pus prin obicei si apoi a fost consacralii printr-o a din anul 530 a impdratului Justinian (Cod. V, A Mai lirziu, prin canonul 53 al Sinod. VI ec. (Tru- lan) s-a extins impedimentul acestei tnrudiri pind ®©AO A Ja gradul doi, specificindu-se in termeni cit se poate SG ! de clari ca este interzist cds&toria intre nag si mama ®© finului si c4 in cazul cind s-ar incheia totusi 0 ase- menea cAsitorie, ea trebuic s& fie desparfita, iar cel 620 Mcheiaser’ s& fie supusi epitimiilor pent’ desfrinati. ease1. — ACTIVITATEA, SFINTITOARE . 87 Tat& textul canonului. «Deoarece rudenia spiritual& este mai dup& trup, iar noi am cunoscut c& in aad er pearira cea copii din stintul si mintuitorul boter si dupa aceasta intr’ th enue nie de c&s&torie cu mamele r&{mase vaduve hotStim ¢ : ee wed {nainte s4 nu se mai intimple aceasta, i ; . ra ce z , jar dac& s-ar prinde cineva fi- cind aceasta, dupa ce s-a emis canonul de fafa, acestia intii sf renunte ia Sea TET nelegitim’, iar apoi si se supung epitimiilor pentru In aplicarea acestei dispozifii a canonului 53 VI ec., s-au produs numeroase abuzuri, ea fiind folosité nu o singura dat& la determinarea divorfului dintre unii sofi, prin faptul c& soful fiind de obicei instruit asupra cuprinsului canonului 53, VI ec., isi finea cu premeditare pe propriul séu fiu sau pe propria sa fiicé la Sf. Botez, dupa care urma aplicarea prevederilor canonului, care dispune despartirea celor doi soti din pricin’ c& au devenit rude religioase de gradul Il, in care este interzis& convietuirea, sofii insisi fiind supusi epitimiilor pentru des- frinare. Cit priveste modul de argumentare folosit in acest canon pentru a se justifica extinderea impedimentuluj rudeniei religioase pind la gradul doi, este de observat c& el trebuie privit si socotit ca o for- mul& menit’ s& impresioneze, dar care nu se potriveste de fapt la realitdtile la care se referi in cazul concret. C&ci dac&d este adevirat c& cele spirituale sau religioase sint superioare celor trupesti sau ma- teriale, in general, apoi nu este nicidecum adevarat ca pornind de la aceasta deosebire o putem aplica si la raportul dintre inrudirea reli- gioasd si cea fizicd, pentru ca este evident c& inrudirea de singe stabi- leste un raport de intimitate mai strinsd intre cei legati prin aceast& inrudire si c& in acelasi timp, raportul respectiv se simte mai viu, mai puternic si cu o raz de cuprindere mai mare a persoanelor slicing tudite, intre care determina nu numai un raport de intimitate mai mare, ci si un raport de solidaritate mai mare. De altfel, dovada c& in felul acesta trebuie inteleasd formula folosita de canon, ne oferd atit textul canonului insusi, cit si textul canonului urmator 54, vi ec., $i anume, textul can. 53, VI ec. pentru motivul cd nu extinde ne ru- deniej religioase decit pind la gradul doi, iar textul can. a Pee ‘pentru c& urmind imediat dupa textul can. 53, VI ec. bn es oan tot de rudenie ca impediment la casttorie, Dieses pees yecatetiinta singe si de cuscrie, deci © qnrudire fizic& it rete a linie colaterala, impediment la cas&torie pind in gradul IV inclus'v, B : 4 * «aioas’ sacotita superi- iar nu numai pin’ in gradul II, ca inrudirea religioasd So: ‘otita supDREPT CANONIC ORTON, 88 ot decit cea fizicé. Acelasi lucru rezulta a oara si mal important ‘i din intreaga legislatie ulterioara a a practicd cé c 7 tori din. tnlzeoge ge la rudenie €a impediment le casitorie. ricii, POI sj Bise- Ob YE & Wo Ca urmare, cu toate c& Vasilicalele au extins pina in gradul trei, in toate cazurile, impedimentul rudeniei religioase intemeiata pe actul tinerii la botez (Vasilic. 27, 5, 14), totusi, in mod practic s-a continuat a se socoli acest fel de rudenie ca formind un impediment la casd- torie, numai pind in gradul doi, in toate cazurile si foarte rar pind in gradul trei, in care, pe bazd de obicci sau de practic’ s-a statomicit rinduiala c& se poate objine dispensi, pe cind in gradul I si H nu se poate cere si nici nu se poate obfine dispensii, tinindu-se in aceasté Privinjé la cele hotdrite prin canonul 53 al Sin. VI ec. _— Cit priveste celiilalt sau al doilea fel de inrudire religioasa, care se intemeiazd pe actul asistirii la cununie, el nu este prevazut in ve- chile rinduieli canonice ale Bisericii, dar s-a impus pe cale de obicel, Snrudirea aceasta fiind asimilat’ cu aceia care se naste din actul finerit Ja botez si stabilindu-se, ca atare, ci’ si acest fel de inrudire, constituie Gad ca si cel dintii — un impediment la ciastitorie, pina in gradul trei Grad re ate Cazutile, cd posibilitatea acordaii de dispensi Maral + Acestui obicei fi da expresie si glava 198 din Pravila ced de la Tirgoviste (an. 1652), care extinde impedi tul chiar pind in gradul 1V, ' 2 eR impedimentul chia _De altfel, Pravila cea Mare Meiata pe actul ) intinderii im fie egald cu intre descen Servat in m Pnigctr asimileaz’i inrudirea religioasd inter Ricans la SE Botez, cu cea de singe, sub raportal ces ra mlngeste inrudiri, socotind c&é ea trebuie ee enti nasuing ee oe Use tlic pin’ 1a gradul 7 inclusiv: od ara ui Si fimului, Aceasti rinduiali nu s-a 0” ic decit arareori si ea a cizut in desueludineSis ACTIVITATEA SFINTITOARE 89 socotindu-se atit in cazul nasiei de la botez, cit si i i i , cit si in ee de la cununie, cd impedimentul acestor inrudiri si in acela al nisiei iri nu ar trebui si nie, sd depa- gseascd gradul III sau cel mult gradul IV de rude: Precum S-a mai amintit, acest al doilea fel de inrudire religioasd nu a rémas ins& in practica tuturor Bisericilor Ortodoxe locale, ci nu- mai in practica generala a Bisericii Ortodoxe Romane si a celei Orto- doxe Sirbe, pe cind in alte Biserici ea reprezint’ doar o practict par- tiald, restrinsi la unele regiuni, cum este cazul in Biserica Ortodoxd Bulgara. b) Rudenia morald. SA trecem acum la inrudirea morala si sé vedem cum se infati- seazi aceasta, precum si gradele fn care ea constituie un impediment Ja casitorie. ®) EX 1 de inrudire moral’, care constituie numai tla cisatorie, este inrudirea care, se mate: din actul tutelei. Aceasta constituie impediment la ee [numa intre tutore si persoana aflata sub tutela, pineal ‘a este de genul feminin si cealalté de genul masculin, tru durata tutelei. , Aceasti regula repute infele enta sau inexistenta altor ev’ 2 tie hatare si Seer tutelata, in mod ingens de vreo inrudire religioa: alta gnrudire ™ ori de cuscrie. — Cel mai simplu fe intr-un singur grad impedimen| ins numai pen- casa insé si aplicaté in functie de exis- sri care ar putea sa existe ee eee endent de tuteld si adic 14 sau jnrudire de singeDREPT CANONIC ORTODO x 90 se inf&tiseazd grafic aceasté inrudire ce se nast din oo atatcel mai simplu dintre toate modurile de a se Schita ras porturile de inrudire. ©r-0-P -0-&-®DREPT CANONIC ORTODOX 94 * is la ce poate fi stabilita pentru rudenia de singe, ca ee oats Cisitorle es urmitoarea atit pe ae directa cit si pe linie colaterala, ea constituie un impediment pind in gradul sapte inclusiv. Practica vietii bisericesti a stabilit, ca pe linie direct&, inru- direa de singe constituie impediment nelimitat, adica S-ar putea spune pina la infinit, desi leguirile nu amintesc decit maximum gradul sapte, pentru c& intre grade mai indepartate nici nu este posibil& vreo lega- tur’, deoarece abia dac& se mai gisesc in via{& citeodatd rude de singe pe linie direct& pina in gradul cinci. ; e ; Cit priveste gradele acestei inrudiri pe linie colaterala, practica vietii bisericesti a stabilit urmatoarea regula: in gradul sapte, sase $i cinci se poate acorda dispens& de c&tre episcop, chiar si in gradul patru, in unele cazuri posibile, ca de ex. intre veri primari si pind la gradul trei, nu se poate cere si nici obtine dispensa, iar in gradul pa- tru al verilor primari, se poate obtine dispens&i numai de la sinod. — A doua modalitate a rudeniei fizice, rudenia cuscriei, pentru im- pedimentele la cisi&torie ce iau nastere din aceasta, se prezinta in trei feluri si anume : a. Cu privire la cuscria de felul intii, ca impediment la c&s&torie, Biserica s-a orientat tot dup& normele dreptului mozaic Levitic (cap. 18) si dupa dreptul roman, socotind c& inrudirea de acest fel dintre un so} si consingenii celuilalt sof, constituie un impediment la c&s&torie pind in gradul trei in toate cazurile. Acest impediment, desi nu este pre- vdzut pentru toate cazurile nici in Levitic si nici in legile bizantine (Vasilicale 28, 5, 3) si nici in legile bisericesti, in spefi in canonul 54, VI ec., totusi in mod practic, Biserica l-a socotit impediment in toate cazurile la inceput numai pind in gradul trei, iar de la can. 54, VI ec. pind in gradul patru inclusiv, facind apoi si distinctie dintre linia direct& si linia colateral&, in sensul ci pe linia directa impedimentul cuscriei de felul intfi a fost extins la infinit. Pe linie colatereala a fost extins ma : i tirziu prin analogie cu im- pedimentul rudeniej de singe, pin. 4d la gradul cinci, prin hotdrirea unui sinod fntrunit fn anul 996 la Constantinopol sj apoi pind la gradul sase, Printr-un sinod intrunit tot la Constantinopol, la anul 1199, Drept regul& cu privire la limite felul intii constituie un im toarele : le in care inrudirea cuscriei de pediment la c&sitori . pot fi stabilite urma- _Cuscria de felul fntii, pe linie directa casitorie, pind la infinit, iar cuscria de fi constituie un impediment la cdsa&torie pind constituie un impediment la elul fntii pe linie colaterala, la gradul sase inclusiv.U, — ACTIVITATEA SFINTITOARE 95 Dispensele de ace: st impedi da de episcop, iar in ice grade meee in gradele cinci si sase se pot acor- 1 Numai de c&tre sinod, C Ow f£ LN 4 J U . b. — Cuscria de felul al doilea, rudenia ce se stabileste intre con- singenii.celor doi sofi, a fost privita de Biseric& dintru inceput ca impe- diment la cdsatorie, de aceeasi greutate ca si cuscria de felul intii, Bi- serica orientindu-se dup& normele dreptului roman si dupa obiceiul sta- bilit intre crestini. Pe baza acestuia si pe baza prevederilor can. 54, VI ec., cuscria de felu] doi a fost socotita ca impediment la cisatorie ping in gradul patru inclusiv. Dar cu timpul, impedimentul acestei inrudiri a fost extins pina in gradul sase inclusiv, de c&tre sinodul de la Constanti- nopol, din anul 996. nan ; Poh privinta gradului sase, s-a facut insd distinctia cd el numai atunci constituie o piedicd la c&s&torie, daca, in cazul respectiv de in- tudire, dup& cuscria de felul doi in gradul gase, s-ar produce asa numi- tul 2 tec necuviincios de nume sau confuzia ilicité a numelor, pe find inc | cind nu s-ar produce aceasta confuzie, sau acest amestec end incu eae isd si intre rudele de gradul sase. cd Asitoria este permisa si intre 1 . Taceasta rinduiala s-a stabilit pe baza unui principiu exe de cei 2 per . - 7 i 1] — in cazul amintit — impedimen. can, 87 al sf. Vasile cel Mare si astfel — in ca dul gapt iei i s ind in gradul sapte. | tul cuscriei de felul al doilea s-a ee a loese a frapeaz’’ in orice Cee eae aie a it'de jndepartat’ cum este aceea a caz prin faptul c& 0 inrudire, Ser cotita ca impediment la ciistitorie de cuscyiei de felul al doilea, este s direa de singe, c&ci numai aceea o/gravitate tot\atlt Coe wel eid acoes, spre a nu da loc la con- merge ping la gradul gapte ine us'™. ow volicalii mai amanunfite. fuzii si rdstalmaciri ea necesita Dee . aie amestecul ilicit de nume Mai intii sf vedem ce se inte ae sau prin confuzia ilicitS a sau prin amestecarea neonesté a nw cestora. ace De obicei toate casat Intre rude de cuscrie, produc un ude de singessau oriile care au loc intre ae sensul c douk amestec de nume,DREPT CANONIC ORTODOX Se aD TUT Fas ETO inrudirii repective aveau o anumita pozifi persoane care pe ume. se respunzitor, prin. ciistitorie devin Mees Seed astfel un nou nume in raporturile dintre ei, ae a fi pierdut insa si vechile numiri pe care le avea pe scare seades lor inainte de a se casdtori. Aceste nume vechi si noi se amesteca, Car daca ameste- cul se produce in limita gradelor de inrudiri, care permit casatoria, fie cu dispensé, fie fard dispensd, amestecul de nume care se produce,, se cheama amestec licit sau permis, ingdduit sau _onest. Cind insa, un ase- menea amestec de nume se produce prin cdsdtorla intre persoane a caror legdtura anterioaré de inrudire nu le permite nici cu dispensa, nici fara dispens& c&s&toria, si ei totusi o incheie, atunci se produce amestecul ilicit de nume, adic& amestecul neonest, neingdduit sau amestecul rusinos de nume. De fapt caracterul lui ilicit se trage din caracterul ilicit al cdsdtoriei. Un fel aparte si grav al acestui amestec ilicit de nume a fost so- cotit acela care se produce atunci cind prin cdsatoria intre douad rude de cuscrie de felul al doilea, se creeaza situatia ca unele persoane care pe scara inrudirii de singe $i de cuscrie se géseat sub nivelul parental, adicd sub nivelul parintilor, ajung prin casatorie, fie la nivelul parental fie depasesc acest nivel, ajungind deasupra lui, incit in felul acesta cei ce dup& numarul inrudirilor anteriodre sau in care se giseau anterior, ajung s& dobindeasca prin cds&torie jnrudiri eqale sau echivalente cu ale parintilor sau chiar superioare acelora ale piarintilor, devenind bundoara un fiu sau un nepot quasi-cumnat al tatalui sau chiar quasi- unchi al tat&lui, Acest amestec de nume este considerat neingdduit si rusinos, pentru ca prin el nu numai c& s-ar nesocoti, ci s-ar incilca de-a dreptul respectul datorat p&rintilor. Deci daci se constat’ cu ocazia unui proiect de cisdtorie intre cuscrii de felul al doilea, ci s-ar produce prin cisdtorie un astfel de amestec ilicit de nume, atunci inrudirea respectiva de cuscrie consti- iuie si in gradul sase si in gradu! sapte un impediment la clsatorie.ul. — ACTIVITATEA SFINTITOARE 97 Un alt fel aparte de i Meat amestec ilicit de m " celui dint, este acela care poate fi numit lume, totusi nu de gravitatea nume, intrucit prin ins&si numai amestec prezumtiv de ; casatoril nume, ci acesta s-ar produce fete nu se produce un amestec ilicit de Este cazul castor ern’ oarecare abia intre urmasi, primare pe care il mentioneaz% ae a doi frati, cu dod verisoare mL sOCOts i F scrieri vechi, di i: putem socoti realmente intre cazurile care produc nici Has Pesca nud i aa ag it amestecul bisnuit di oduct neobisnuit de nume, care produce intre copiii diverselor rude de singe, intre care este permisa casdtoria cu sau Hrd dispensi. Totusi, Intrucit este mentionat si acesta, fost ridicat d, $1 noi cu observatiile de rigoare la care addugdm cd a > e patriarhul din Constantinopol Samuil J (1763—1768) printr-un «Tomos» al sinodului endemic semnat si de patriarhii Alexan- driei si Ierusalimului. Desi este evident ca prin amestecul de nume, care afecteazd ra- porturile firesti de inrudire dintre parinti si copii, ducind la résturnarea acestor raporturi, se poate considera ca ar fi suficient de motivaté ma- sura luat& in aceast& privinf& de c&tre sinodul de la Constantinopol din anul 996 si de c&tre un altul din veacul al XI-lea, pentru ca totusi in fond — c&sdtoria, intre rudele in cazul cdrora s-ar produce men- fionata confuzie neing&duit& de nume, nu contravine scopului siu ge- neral (al cds&toriei), nici considerentelor de baz’, de natur& religioasd, morala si fizic&, care au determinat oprirea c&ds&toriei intre care exista o inrudire mai apropiat’. De asemenea aceasté confuzie de nume apare ca mai putin gravd decit aceea care se produce prin casatoria intre rude de singe, chiar daca aceasta este admis cu sau far& dispensd. Je ardtate, practica vietii pisericesti nu-i acorda ta in amestecul ilicit de nume, greutatea Pe mité mentalitate mai mult bizantind decit bi- Pentru considerente impedimentului ce cons care i-a acordat-6 0 anu! 7 — Drept canonic ortodoxDREPT CANONIC ORTODOX 98 ; -a si impus fn veacul al X-lea, prin hotdrirea sino. SeriCoESce al core canlinopel, de la anul 996 si ca _urmare si dispensa de la gradul sase $i sapte a cuscriei de felul doi, in cazul cind se pro- duce amestec de nume (in gradul sapte, acesta se produea totdeauna) este lasat’ la latitudinea episcopului, nu a fost rezervati sinodului, Pentru exemplificarea celor spuse in legdtura _cu_ impedimentul cuscriei de felul al doilea, lés&ém sé urmeze cu explicatiile Tespective, o serie de schife, din care se vede, atit modul cum se infétiseaz4 cuscria de felul al doilea, cit si limitele pind la care aceasta inrudire constituie un impediment la cdsdtorie. Pe temeiul celor spuse in legdturd cu inrudirea cuscriei de feiul al doilea, se pot anunta urmatoarele reguli : Cuscria de felul al doilea constituie un impediment la cdsiatorie in toate cazurile pind inclusiv in gradul cinci, iar in gradul sase si gapte, numai in cazul cind prin cdsdtorie s-ar produce amestec ilicit de nume, care in gradul sapte este inevitabil. Dispensele de acest impediment in gradele cinci, sase $i sapte, pot fi acordate de catre episcop, iar in gradul patru, numai de citre sinod. c, — Cuscria de felul al treilea, rudenie ce se realizeazi intre trei familii prin cel putin doud cd&sitorii, constituie si ca un impediment dupa rinduiclile bisericesti, pin’ inclusiv in gradul trei, aga cum s-a stabilit pe cale de obicei. Rinduiala aceasta nu se intemeiazii pe vreun canon, ci numai pe obicei si pe unele norme aie dreptuiui roman si bizantin, care au fost aplicate si In viafa Bisericii si astfel s-a ajuns ca din veacul al XIHI— XIV sd se generalizeze rinduiala amintita, fiind totusi posibil ca in gradul trej sé se acorde dispensi si de la acest impediment. Modul in care se infifiseaza inrudirea cuscriei de felul al treilea, precuim gi limitele ori cazurile speciale in care aceasta constituie un impediment la césitorie, se pot vedea din schifele care urmeazii. i ii | i vd od i" ob d1. — ACTIVITATEA SFINTITOARE O Kg BA rt categorii sau feluri de i i sau f le impedimente la in- putut vedea ca prin aceste impedimente sau « vw Ci i i + ie incheierii, csdtoriei, si 4 obiceiul si legea scrisé a Bisericii in calea , Se urméreste asigurarea pe cit se poate a celor mai bune conditii i ii re aera de natura veligioagt morals nna eee cae ee ee tea morala, religioas& si fizics a rane ere s-ar prejudicia sandta- casdtoriei atunci cind exista vreunele din Fenciiieenelgin aa enumerat. in impedimentele pe care le-am Este de la sine infeles, c& unele dintre aceste impedi injeles, c& u i pedimente, dac&d Se anor CART EaioaeECa ap roPiate ele nu numai ca prejudi- iianemiftglecere:duchlal fasnae jtuie adevarate maladii, care se {ransmit.si gare duc Ja | virea sau la darimarea institutiei ctisé- riei si al familiei si prin aceasta la insdsi subminarea vietii bisericesti ca si a vietii sociale in genere. La aceste consecinte se adaugaé in mod special acela cu totul grav atit din punct de vedere fizic, cit si din punct de vedere moral si religios, care const’ in degenerarea fizicd atit a sotilor care sint rude de singe apropiate cit si a copiilor care s-ar naste din asemenea casatorii. Condus de aceleasi consideratii de principiu, si Statul s-a ingrijit din timpuri vechi de asigurarea sinatatii fizice, morale si chiar reli- gioase a cdsitoriei si a fami jei, nu numai prin stablilirea unor con- difii speciale in acest scop, ci si prin stabilirea unor piedici in calea incheierij acelor cds&torii pentru care sofii nu indeplinesc principalele condifii de sinatate fizica, morala $i religioasa. Cit de important este acest lucru atit pentru indivizi cit si pentru societate, inclusiv pentru Bisericd, ne putem da seama daci incerc’m si ne imagindém cum ar ardta acele casitorii, cum at arata familiile si cum ar ardita copiii de toate virstele, pind la majorat, Gece ans ingriji nimeni de nitatea fizicd, moral’ gi religioasd a familiei. Ar fi un spectacol cit se poate de jalnic si de nenorocit, pe care Nene pot oferi manifestirile de degenerare, de dezechilibra sau in genes, Tee nifestXrile anormale din viata familiilor $i a copiilor, cu toata grija care se manifestd pentru Se eel de a asigura incheierea cisito- $i Statul nostru, tocmai 1p S°°°" y temeierii familie in aceleasi riei in condifii cit mai bune $t apol condifii de sanatate, precum sia cresterii copiilor bp aceon con d lexa, ¥ de sin&tate, a venit in anu . _Din insirarea diverselo cheierea cdsatoriej s- oprelisti pe care le ridi 1] 1954 cu o legiuire comp:100 DREPT CANONIC ORTODOX seaz& toate aspectele legate de incheierea cdsdtoriei, de familie si de copii, si care se numeste Codul familie’ a , Potrivit prevederilor Codului familiei nici rudenia de Cuscrie, nici cea religioasa, nici rudenia logodnei nu constituie ° Piedicaé la inche. ierea casdtorici, ci numai tutela de gradul intii, intre tutore si persoana tutelat%, cit timp dureaz& tutoratul, apoi infierea pind in gradul trej inclusiv, cu posibilitatea acordarij dispensei in gradul trei si inrudirea de singe pina in gradul patru inclusiv, cu posibilitatea acordarii dis- pensei in gradul patru, pe linie colaterala in sped, in cazul verilor primari. * — Inldturarea impedimentelor la c&s&torie se face, dup& natura impedimentelor, in doua chipuri si anume: unele impedimente dispar de la sine sau se inlatura pe cale naturala, prin trecerea vremii, in cazul impedimentului de virsté; prin ins&n&tosire, in cazul impedimentelor de boald; prin redobindirea capacitatii trebuitoare pentru convietuirea conjugala etc.; cele mai multe impedimente ins&, si cu deosebire cele intemeiate pe leg&tura de fnrudire, se inlaturé numai prin dispensa, adica pe calea dezleg&rii acestor impedimente. Pentru acordarea dispenselor, autoritatea competentad in Bisericd este episcopul si sinodul, dup& caz, iar in Stat, felurite organe ale pu- terii de stat, dupi modul in care este organizata puterea de stat. Cit priveste dreptul episcopului si al sinodului de a acorda dis- pense, acesta nu este prevdzut direct in vechile legiuiri canonice ale Bisericii, dar din aceast& pricind el nu este mai putin canonic, intrucit se intemeiazd pe un obicei indelungat, straivechi, care prin observarea lui a dobindit puterea legij scrise, asa incit pe temeiul lui, in cele mai multe cazuri, episcopul este indreptatit, si acorde dispensd de toate impedimentele la cdsatorie, de la care se poate da dispensd sau de la Care este posibil sd se dea dispensa. Sinodului i s-a rezervat compe- tenfa in aceasté materie, numai pentru anumite cazuri, din motive de intérire a disciplinei, se intelege c& un atare drept poate fi rezervat sinodului in calitate de autoritate superioara. In orice caz, dreptul de a acorda dispensd de la impedimentele la cas&torie, nu se intemeiazi pe obisnuita putere a episcopilor de a lega si de a dezlega, ci pe obiceiul constant, Prin care i s-a conferit episcopului si apoi sinodului dreptul de a da dispensa de la orice lege, canon sau altd rinduiald bisericeasca, afaré de acelea care au continut dogmatic sau continut moral, cind iran se da expresie tot unui principiu sau unui adevadr de cre- _Canoanele care atesté si care presupun existenta dreptului epis- copilor de a acorda dispens& de la diferite rinduieli bisericesti, inclusiv oe, Ig Prevederile canoanelor, se exprima in felul urmator ; Episcopul le a da dispensi dela observarea anumitor prescriptii Canonice (can. 12 1; 16 IV; 102 VI, 2 5, 7. i a ©. Muy 4, 5, 7, Grig, Naz). eodt eae eat101 pa asupra modului in care r dupa alte criterii, precum si se PI edimentele la cdsdtorie in alte eed a apreci, i confesiuni, ca si asupra limi can a mind impedimente 1s casdty telor in care Sint socotite acestea ca for- rie, exista d Cesar s& stX, * — fncetareq cdsdtoriej si divortul, eosebiri in insusi cadrul acelor confesiuni si nu socotim ne ruim asi 1 upra lor, aan Hine Gantene incheiaté Cu observarea tuturor conditiilor care-i evaenii iz fie in viata civild sau de stat, fie in ces bisericeasca, este inaté s& dureze intreaga viatS a celor care © incheie. Legdtura ce se stabile: mod normal decit prin dec: dorura. In cazul acesta, c&: fiinta legala. In cazul ins& cind intervi sofi sau prin decesul amin- & mai existe, sau isi pierde : ‘ Ls in alte cauze care fac imposibil& pistrarea si continuarea leg&turii matrimoniale intre sofi, atunci aceasta legdturad nu inceteaza totusi de la sine, ci poate fi desfaicut& dupa anumite rin- duieli, printr-un act legal, care se numeste despartire sau divort. Pentru lémurire, se impun unele precizari in legdtur& cu diferitele aspecte ale incet&rii c&s&toriei si ale desfacerii casatoriei. Astfel, in cazul cind 0 c&s&torie s-a incheiat existind anumite im- pedimente de Ja care nu se poate obtine dispens&, c&s&toria respectiva este declaraté nula, adic& inexistent& sau neincheiata, chiar dac& s-au facut formele de incheiere, cdci formele respective sint socotite ca fiind fara de obiect. In acest caz, nu avem de-a face propriu-zis ca incetarea c&satoriei, ci cu nulitatea c&sitoriei, care se declard pentru motive determinate, dupa o procedura anumita (nulitate absoluta). In cazul in care se constati insi c& o c&s&torie a fost legal in- cheiat& si totusi datorita lipsurilor unor conditii care au viciat con- sensul sau al unor conditii de alt’ natura’, se procedeaz& la anularea acestei casitorii- In acest caz, inst ea este socotita cd a avut fiinti le- gala de la data incheierii pina la data anuldrii. Si in cazul anularii unei cdsatorii se urmeazi anumite reguli si o anumit& procedura, nu- mita procedura de anulare (nulitate relativa). i . ; , uu Incetarea c&satoriei prin moarte fireasc’, mai amin- tim a Tete previd din timpuri foarte vechi, adica tocmai din epoca romana, posibilitatea ca 0 cdsitorie si inceteze si printr-o altfel de moarte decit prin cea fireascd si anume prin asa-zisa moarte civilé sau moarte legald. Aceasta se produce ca efect al declararii cuiva ca mort printr-o hot&rire judectitoreascé, cu ocazia cireia se urmeazi iarési o procedur& speciala, numité procedura pentru declararea mortii civile. Potrivit legilor in vigoare in fara noastra, competenta pentru a de- clara pe cineva mort o are orice tribunal judejean, iar wentru cao astfel de hotarire si poata fi adusé, trebuie sd fi trecut cel putin un an de Ja data cind unul dintre soli, eae persoene Pen Soe ects i s& se fi gésit intr- c va, nejdui wicrnien omnes de atunci nici un semn de vinte ireot or sindir eet In cazul cind nu poate fi invocaté 0 asemenea Ss! uatie,