STADIALITATEA COGNITIVA(PIAGET)

Stadialitatea cognitiva

1. 0-2 ani = stadiul senzorio-motor

Acest stadiu corespunde dezvoltarii si coordonarii capacitatii senzoriale si motorii ale
copilului. Acum copilul parcurge etapa de la senzatia de foame la gasirea, cautarea sanului
mamei, mergand treptat la acte senzorio-motorii, cum ar fi apucarea mainii mamei in
momente de teama, deschiderea unui dulap in momentul senzatiei de foame etc.

Principala achizitie a copilului de aceasta varsta este permanenta obiectului, adica acum
copilul are capacitatea de a-si reprezenta obiectele in absenta lor.

Inteligenta incepe sa se manifeste in conduita copilului la sfarsitul primului an de viata. Primul

semn de inteligenta se manifesta atunci cand copilul, pentru a-si apropia un obiect gaseste
solutia adecvata. De exemplu, pentru a ajunge la o cana aflata pe masa, el trage fata de
masa, dupa mai multe alte alternative nereusite. Aceasta inteligenta ramane insa legata de
actiunea efectiva a copilului, fiind pur practica.

La sfarsitul celui de-al doilea an de viata, o data cu maturizarea proceselor psihice, incepe sa
se manifeste posibilitatea combinarii mintale a schemelor (se manifesta inteligenta de a
actiona). De exemplu, pentru a anula mobilitatea unui carucior, dupa un timp de cugetare,
copilul il va introduce in spatiul delimitat de perete si canapea, astfel gasind o varianta de
fixare. Solutia acestei probleme practice este mintala, deoarece nu a gasit-o tatonand efectiv
si nici invatand din erorile efective.

2. 2-7,8 ani = perioada preoperatorie

Aceasta perioada se bazeaza pe interiorizarea actiunii, adica pe mentalizarea acesteia.
Pentru a ajunge la o operatie mintala, este necesar ca un copil sa poata sa exprime o realitate
semnificativa (obiect, persoana, situatie) cu ajutorul unui substitut evocator semnificantul
(cuvant, desen, comportament). Tocmai acest lucru se intampla in perioada in care jocul
simbolic, desenul si mai ales limbajul apar si se consolideaza ca principal material al
constructiei psihice cognitive.

Caracterul predominant intuitiv al cunoasterii, face ca la aceasta varsta copilul sa ramana

prizonierul propriului sau punct de vedere (egocentrismul) si sa gandeasca doar ceea ce vede.
De exemplu, pus in fata egalizarii unui Kg de cuie si a unui Kg de pene, furat de aparenta,
copilul va aprecia penele ca fiind mai grele, pentru ca au un volum mai mare.

3. 7,8 11,12 ani = stadiul operatiilor concrete

La aceasta varsta, mobilitatea crescuta a structurilor mintale permite copilului luarea in
considerare a diversitatii punctelor de vedere. Acum el are capacitatea de a sesiza esenta
unor realitati concrete, iar aparenta nu mai blocheaza sesizarea esentialului (acum va sti ca
un Kg de cuie este egal cu un Kg de pene). Operatiile mintale raman totusi dependente inca
de materialul concret, ceea ce denota caracterul categorial concret al gandirii.

3. 11,12 15,16 ani = stadiul operational formal

Acum rationamentul se desprinde de materialul concret, putandu-se axa pe abstractiuni. Pe
langa operarea mutuala cu clase de obiecte si cu relatiile dintre ele, se naste acum
posibilitatea operatiilor cu operatii. Acesta este caracterul ipotetico-deductiv al gandirii.

Concluzii:

Atunci cand copilul este antrenat intr-un proces instructiv-educativ trebuie sa se tina
cont de stadiul corespunzator varstei lui, deoarece numai asa este posibila invatarea.

Deosebirile dintre copiii de varste diferite pot fi considerate ca elemente specifice unei
varste; totusi, trebuie sa avem in vedere si alte aspecte decat cele cognitive, cum ar fi
cele morale sau cele sociale.

Intrebari:

1. Analizati importanta cunoasterii stadialitatii cognitive de catre cadrele didactice.

2. Descrieti cateva modalitati de predare-invatare adecvate pentru fiecare din cele patru
stadii de dezvoltare cognitiva.