SUPORT DE CURS FRECVEN REDUS

ISTORIA ROMNILOR Clasa a XII-a, a XIII-a

CUPRINS

I De la geneza etnica la geneza statala

I. 1. Civilizatia si istoria daco-getilor
Procesul de indo-europenizare; etnogeneza tracilor
Geneza civilizatiei geto-dace
Limba daco-getilor
Religia daco-getilor
Contacte cu alte popoare
Izvoarele scrise despre daco-geti
Statul dac (sec I i. Hr.-sec I d. Hr.)
I. 2. Trasaturile civilizatiei in Dacia
Provincia Dacia
Elemente ale civilizatiei romane in Dacia
I. 3. Etnogeneza romaneasca: semnificatia sintezei
Etnogeneza romaneasca procesul de formare a poporului roman
Romanizarea si etapele romanizarii
Factorii romanizarii
Continuitatea daco-romana dupa retragerea aureliana
Autohtoni si migratori
Formarea poporului roman si a limbii romane; componenetele limbii romane
I. 4. Constituirea statelor medievale Transilvania, Tara Romaneasca (Ungro-Vlahia),
Moldova, Dobrogea
Societatea romaneasca in sec IX-XIII
Structuri politice romanesti din sec IX-XIII
Formarea Voievodatului Transilvaniei
Formarea Statului medieval Tara Romaneasca (Ungro-Vlahia)
Intemeierea Statului medieval Moldova
Formarea Dobrogei

II. Civilizatia romaneasca in context european

II. 1. Biserica si Domnia
II. 2. Politica externa a voievozilor romani
1. Mircea cel Batran (1386-1418) -Tara Romaneasca

1
2. Alexandru cel Bun (1400-1432) - Moldova
3. Iancu de Hunedoara - Transilvania
4. Vlad Tepes (1456-1462;1476) - Tara Romaneasca
5. Stefan cel Mare (1457-1504) - Moldova
6. Mihai Viteazul (1593-1601) - Tara Romaneasca
Unirea Principatelor
II. 3.Politica si diplomatie in sec XVII
Regimul fanariot in Tara Romaneasca si Moldova

III. Premisele constituirii Romaniei moderne

III. 1. Relatiile statelor romanesti cu Marile Puteri. Criza orientala
Regulamentele organice
III. 2.Constiinta nationala si emanciparea politica
Revolutia de la 1821
Revolutia din 1848-1849

IV. Crearea institutiilor moderne

IV. 1. Constituirea si consolidarea statului roman modern (1859-1881)
Unirea Principatelor Romane
Dubla alegere a lui Cuza
Domnia si reformele lui Cuza (1859-1866)
Printul strain. Constitutia din 1866
Principalele institutii ale statului modern roman
Cucerirea independentei de stat a Romaniei
Romanii din afara granitelor

V. Unitate si diversitate in Romania Mare

V. 1. Primul Razboi Mondial (1914-1918)
Campania din 1916
Campania din 1917
V. 2. Constituirea Romaniei Mari
Conferinta de pace de la Paris- Versailles
V. 3. Unificarea politica si administrativa
Constitutia din 1932 - prevederi

VI. Stat, societate si cultura

VI. 1. Structuri economice si sociale
VI. 2. Regimul politic in Romania intre 1918-1938
Partidele politice
Activitatea parlamentara si guvernamentala
VI. 3. Sfarsitul regimului parlamentar. Pierderile teritoriale din 1940
VI. 4. Romania in al II-lea Razboi mondial
I. Perioada 6 septembrie 1940 - 23 august 1944

2
II. Perioada 23 august 1944 - 30 decembrie 1947
VII. Economia si societatea in perioada comunista
VII. 1. Contradictiile industrializarii
VII. 2. Colectivizarea si impactul ei asupra statului romanesca
VIII. Dominatia ideologica si represiunea politica
VIII. 1. Regimul politic, monopolul ideologic si productia culturala
1. Regimul lui Gh. Gheorghiu Dej (1948-1965)
2. Regimul National Comunist (Nicolae Ceausescu 1965-1989)
VIII. 2. Securitatea si presiunea politica
VIII. 3. Forme de rezistenta anticomunista

IX. Statul si societatea civila dupa 1989

IX. 1. Institutiile statului de drept
Decembrie 1989. Context si consecinte
Revenirea la democratie

3
 I. DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA

I. 1. Civilizatia si istoria daco-getilor

Procesul de indo-europenizare; etnogeneza tracilor

In perioada de trecere spre epoca bronzului (2700/2500 2000/1900 i. Hr. ) a avut loc procesul de
indo-europenizare a spatiului carpato-danubiano-pontic prin patrunderea, din stepele nord-pontice, a unor
valuri successive de comunitati de pastori indo-europeni, purtatori ai civilizatiei kurganelor. Locul
gintilor matriliniare a fost luat de o organizare patriarhala, ierarhica a societatii.Locuitorii au inceput sa
vorbeasca o limba indo-europeana.
In epoca bronzului (2000/1900 1200/1950 i. Hr.) din populatia indo-europeana raspandita in S-E
Europei, dupa un indelungat proces de diferentiere, au luat nastere popoarele atestate de izoarele scrise
antice: grecii, ilirii, tracii.Tracii au creat la noi civilizatia bronzului, ei sunt cei mai indepartati stramosi
directi ai poporului nostru, raspanditi in Peninsula Balcanica si la nord de Dunare.
Geneza civilizatiei geto-dace
In timpul primei varste a fierului (1200/1150 450/400 i. Hr.) a avut loc diviziunea tracilor in doua
ramuri:
- tracii propriu-zisi (ramura sudica) si,
- daco-getii (ramura nordica)
Din marele neam tracic s-au diferentiat daco-getii, ca ramura nordica a tracilor, in spatiul carpato-
danubiano-pontic, deci ei sunt autohtoni in acest spatiu.
Aparitia proprietatii private a determinat diferentierea sociala dupa avere care a condus la stratificarea
societatii si aparitia claselor sociale:
- tarabostes (pileati) aristrocratia militara si sacerdotala;
- comati producatorii liberi, marea masa a populatiei (agricultori, mestesugari)
- Daco-getii traiau organizati in triburi si uniuni de triburi conduse de sefi militari (regi).
Cetatile intarite (sarmizegetusa) si mormintele priciare descoperite atesta existenta, in sec. al IV-lea i. Hr.,
a unor formatiuni politice in sudul Olteniei, nordul Dobrogei, nordul Moldovei.Dovezile arheologice, la
care se adauga maruriile izvoarelor narrative, atesta existenta unor puternice uniuni de triburi conduse de
basilei (regi) si in secolele urmatoare: rex Histrianorum, Zalmogedikos; Oroles, Rubobostes,
Limba daco-getilor
Dacii si getii vorbeau aceeasi limba, afirma geograful antic Strabon. Ei au fost numiti geti in izvoarele
grecesti si daci in izvoarele latine, dar ei erau unul si acelasi popor.Limba daco-getilor este un dialect al
limbii traco-dace care face parte din familia limbilor indo-europene, dintr-un grup care mai cuprinde:
sanscrita, persana, sciatica, limbile popoarelor baltice, limbile slave (grupul satem). Celalalt grup cuprinde
greaca, latina, celtica, germana (grupul kentum).Limba traco-daca a disparut, s-au pastrat putine urme:
nume de plante medicinale, nume proprii de personae, locuri, rauri (cca. 160 de cuvinte).
Religia daco-getilor
Daco-getii credeau in zei:
- zeul suprem al cerului si al pamantului a fost Zalmoxis (sau Gebeleizis)
Contacte cu alte popoare
Alaturi de daco-geti, in unele regiuni au patruns, in diferite perioade: ilirii (Oltenia, sec. al VIII-lea i.
Hr.),scitii (Transilvania, 600 i. Hr.),tracii sudici (Dobrogea, sec al IV-lea i. Hr.), bastarnii (Moldova mijl.

4
sec. Al III-lea i. Hr.), celtii, creatorii culturii La Tene, in sec. al III-lea i. Hr., au patruns in Dacia (in
Transilvania, Maramures, Oltenia) contribuind la dezvoltarea metalurgiei fierului, olaritului (roata
olarului) si emiterea monedelor.
Acestia au fost asimilati de daci.
- grecii, pe tarmul dobrogean an Pontului Euxin unde au intemeiat, incepand cu a
doua jumatate a sec. al VII-lea i. Hr., coloniile;Histria, pe malul golfului, astazi lacul Sinoe;Tomis
(Constanta);Callatis (Mangalia).
Au avut loc schimburi culturale care au determinat progresul dacilor. Acestia au preluat de la greci:
- roata olarului;
- tehnici noi de metalurgie;
- folosirea monedei;
- modele de organizare politica.
Izvoarele scrise despre daco-geti:
Herodot, Istorii (sec. al VI-lea i. Hr.) vorbeste despre rezistenta dacilor impotriva lui Darius la trecerea
lui prin Dobrogea pentru a-i infrange pe sciti;
Tucidide, Razboiul Peloponesiac (sec. al V-lea i. Hr.) mentioneaza pe geti ca fiind aliati ai Atenei;
Strabon, geograf grec;
Trogus Pompeius (sec I i. Hr.) informatii despre getii din Dobrogea din sec. al. IV-lea i. Hr. si din
Transilvania si Moldova din sec. al II-lea i. Hr.;
Statul dac (sec. I i. Hr. - sec. I d. Hr. )
Sec. I i. Hr. societatea geto-daca a cunoscut un accentuat proces de structurare care a condos la aparitia
statului dac, care era o monarhie militara.
Burebista (82-44 i. Hr.) primul rege dac
A unit triburile geto-dace si a creat un stat puternic cu centrul la Sarmizegetusa Regia in zona
Muntilor Orastie.A construit o armata puternica cu care a cucerit teritorii intinse. Limitele statului dac in
timpul lui Burebista, conform geografului antic Strabo erau:in nord Carpatii Padurosi;in vest Dunarea
mijlocie si Slovacia;in sud Muntii Haemus (Balcani);in est gurile Bugului si Marea Neagra.
Imperiul roman constituia un pericol pentru statul dac, motiv pentru care Burebista s-a amestecat in
razboiul civil de la Roma dintre Caesar si Pompei, ajutandu-l pe Pompei. Victoria lui Caesar a fost urmata
de organizarea unei expeditii de pedepsire a lui Burebista intrerupta de moartea conducatorului roman(44 i.
Hr.).
La moartea lui Burebista, statul dac s-a destramat. S-au format patru, apoi cinci unitati statale: in
Transilvania, in Moldova, in Maramures, in regiunea subcarpatica a Munteniei.
DECEBAL (87-106 d. Hr.)
A refacut unitatea statului dac care era mai putin intins decat statul lui Burebista, dar mai puternic. Statul
dac condus de Decebal, cu capitala la Sarmizegetusa Regia, cuprindea Transilvania, Banat, Oltenia, centrul
si sudul Moldovei.A avut mai multe confruntari cu romanii:
- 87 d. Hr., armata romana condusa de gen. Cornelius Fuscus a atacat Dacia si a fost infranta la Turnu
Rosu;
- 88 d. Hr., o armata romana condusa de gen. Tettius Iulianus a atacat Dacia prin Banat. Decebal a incheiat
pace cu Domitian si a devenit client al Romei (89 d. Hr.)
- 101 102, armata romana condusa de imparatul Traian (98 117) a atacat Dacia si a provocat grele
infrangeri dacilor; Decebal a cedat si incheiat pacea cu romanii in conditii foarte grele pentru Dacia.
- 105 106, Traian, dupa construirea podului peste Dunare de la Drobeta, ataca din nou Dacia pe care o
cucereste in intregime sip e care o transforma in provincie romana.
I. 2. Trasaturile civilizatiei in Dacia

5
In anul 106, in urma victoriei obtinute de armata romana asupra dacilor teritoriul locuit de daci a fost
divizat astfel:provincia Dacia, care cuprindea Transilvania, Banat, Oltenia, a carei populatie autohtona a
fost supusa unui intens proces de romanizare;o parte a teritoriului (sudul Moldovei, Muntenia, si partea de
rasarit a Olteniei) a fost anexat provinciei Moesia inca din anul 46;teritoriul locuit de dacii liberi
(costobocii, carpii, dacii mari): Maramures, Crisana, nordul Moldovei. Prezenta dacilor liberi la granitele
provinciei a impus aducerea unui numar mare de legiuni si construirea de fortificatii (castre).

Provincia Dacia
- in anul 106, a fost organizata ca o provincie de rang imperial, subordonata direct
imparatului, administrate de un guvernator numit Legatus Augusti pro Praetore, cu capitala la Ulpia
Traiana Sarmizegetusa;a fost reorganizata administrativ in 117-118 de imparatul Hadrian care a impartit
Dacia in Dacia Superioara i Dacia Inferioara: O reorganizare administrative a Daciei a fost realizata tot de
imparatul Hadrian, care in 121-122 a impartit provincial Dacia in: Dacia Superior; Dacia Inferior; Dacia
Porolissensis,
- 271 a avut loc retragerea aureliana, cand imparatul Aurelian a retras armata si
administratia romana din Dacia, stabilind granite Imperiului Roman pe linia Dunarii. Pe teritoriul Daciei a
ramas o populatie daco-romana care in conditiile marilor migratii, in urma procesului de etnogeneza, a dat
nastere poporului roman si limbii romane.
Elemente ale civilizatiei romane in Dacia
- limba latina a fost introdusa in Dacia prin intermediul soldatilor romani si colonistilor adusi din
peninsula Balcanica. Limba Latina folosita in administratie, armata, in relatiile de schimb, in justitie a fost
preluata de autohtoni;
- cultura materiala (ceramica, uneltele, obiectele de podoaba), de calitate superioara, s-a raspandit
in Dacia. Activitatea economica, edilitara, administrativa s-a intensificat. Orasele s-au dezvoltat prin
constructii de strazi, edificii, terme, apeducte, monumente, a fost construita o retea de drumuri;
- cultura spirituala credintele si obiceiurile romane au fost adoptate de daco-geti sau autohtonii au
practicat in continuare cultul divinitatilor proprii, dar sub nume romane.

I. 3. Etnogeneza romaneasca: semnificatia sintezei

Etnogeneza romaneasca procesul de formare a poporului roman.

O data cu poporul roman s-a format si limba romana.
Locul: la nord si sud de Dunare, spatiul carpato-danubiano-pontic
Durata: sec. I i. Hr. sec. VIII d. Hr.
Etnogeneza romaneasca s-a realizat prin simbioza a doua elemente:
- componenta dacica;
- componenta romana
Romanizarea: este un proces complex specific lumii romane in cadrul careia elementele civilizatiei romane
(cultura materiala si spirituala, limba latina) patrund in toate compartimentele vietii unei provincii astfel
incat duce la inlocuirea limbii vorbite cu limba latina si la insusirea unui nou mod de viata de catre
autohtoni. Procesul de romanizare s-a desfasurat in intreg spatiul locuit de daco-geti, cuprinzand si
teritoriile locuite de dacii liberi.
Romanizarea si etapele romanizarii:
1.Etapa preliminara (sec. I i. Hr. sec. II d. Hr.) romanizarea a avut o intensitate redusa, s-a realizat
fara interventia statului roman, prin scimburile culturale ale geto-dacilor cu populatia romanizata din
peninsula Balcanica care au influentat arhitectura, ceramica geto-daca, etc.

6
2.Etapa romanizarii propriu-zise (106-275) romanizarea a capatat un caracter organizat prin
interventia statului roman pentru organizarea provinciei Dacia si a cuprins toate sferele societatii
(economica, politica, sociala, culturala). S-a realizat prin factorii romanizarii. Din simbioza dacilor cu
romanii au rezultat daco-romanii.
3.Etapa romanizarii dupa parasirea Daciei de catre romani (275-sec. VIII) (armata si administratia
romana) in contextul marilor migratii romanizarea a continuat si dupa parasirea Daciei de catre romani
prin intermediul romanilor ramasi in Dacia dar si datorita legaturilor cu lumea romana de la sud de Dunare
care au favorizat si raspandirea crestinismului.

Factorii romanizarii:
Administratia
Armata.
Veteranii.
Colonistii..
Urbanizarea.
Viata economica
Justitia.
Viata culturala.
Viata religioasa.
Limba

Continuitatea daco-romana dupa retragerea aureliana

Dupa retragerea aureliana (275) teritoriul Daciei a continuat sa fie locuit de o populatie romanizata (daco-
romanii). In acest sens stau marturie numeroase dovezi descoperite in spatiul carpato-dunarean.
Dovezi arheologice:
Dovezi numismatice:
Dovezi epigrafice:
Dovezi lingvistice:
Crestinismul factor al romanizarii
Crestinismul a patruns in Dacia inca din timpul stapanirii romane, persecutiile imparatilor romani
impotriva crestinilor fiind consemnate in incriptii descoperite in mai multe asezari din Dobrogea.
Intreg spatiul carpato-dunarean a nentinut contactele cu Imperiul Roman si dupa retragerea
aureliana, in timpul imparatului Constantin cel Mare (306-337) si in timpul imparatului Justinian (527-
565) stapanirea imperiului extinzandu-se la nord de Dunare. Intreg spatiul locuit de populatia daco-romana
cunoaste o intensificare a raspandirii crestinismului mai ales dupa Edictul de la Milan (313), prin care
Constantin cel Mare acorda libertate religioasa crestinilor din Imperiu, si dupa interzicerea cultelor pagane
de catre imparatul bizantin Teodosius I (379-395). Un rol importan in raspnadirea crestinismului in spatiul
carpato-danubiano-pontic l-au avut misionarii. Principalele cuvinte crestine din limba romana sunt de
origine latina: biserica vine de la latinescul basilica in timp ce crestinii occidentali folosesc pentru
biserica termenul ecclesia; Dumnezeu vine de la latinescul Domine Deus. Tot din limba latina au fost
preluate si cuvintele: cruce, inger, crestin, preot, botez etc. Acest lucru dovedeste vechimea dar si
caracterul latin, occidental al crestinismului romanesc.
Autohtoni si migratori
Dupa retragerea romana, populatia daco-romana ramasa in Dacia a cunoscut valuri succesive de
populatii migratoare.

7
 Mai intai, pe teritoriul fostei provincii romane s-au asezat dacii liberi, in grupuri, iar populatia
daco-romana s-a extins dincolo de granitele provinciei ceea ce a condus la uniformizarea culturii romanice
in intreg spatiul carpato-danubiano-pontic.
Primele migratii au avut loc in sec. IV, migratorii in drumul lor spre centrul, vestul sau sudul
Europei trecand si peste teritoriul locuit de daco-romani. Influenta migratorilor a fost redusa, contactele cu
autohtonii rezumandu-se la plata unui tribut din partea autohtonilor. Pe teritoriul Daciei a ramas un numar
mic de migratori care au fost asimilati de populatia romanizata.
Principalele populatii migratoare : Gotii, Hunii, Gepizii, Avarii, Slavii, Bulgarii
Formarea poporului roman si a limbii romane; componentele limbii romane
Dupa anul 275, pe parcursul a catorva secole, in spatiul carpato-dunarean, a avut loc desavarsirea
etnogenezei romanesti. Poporul roman s-a format din simbioza a doua componente etnice: dacii si romanii
in teritoriul delimitat de Carpati, Dunare, Marea Neagra si Balcani. Poporul roman a locuit permanent
teritoriul de la nord de Dunare. Limba romana s-a format paralel cu poporul roman, este o limba neolatina,
cum sunt si limbile franceza, spaniola, portugheza, italiana.
Limba romana s-a format in doua etape:
1. preluarea limbii latine de catre daco-geti. Acestia au folosit latina populara, vulgara (vorbita);
2. transformarea treptata a limbii latine vorbite intr-o limba romanica de factura orientala, numita romana
comuna (straromana sau protoromana). Influenta elementelor slave a fost nesemnificativa, nu a schimbat
caracterul latin al limbii romane, ci a dus la imbogatirea vocabularului
Migrarea masiva a slavilor la sudul Dunarii (602) a divizat romanitatea nord-dunareana de cea sud-
dunareana, din limba romana formandu-se patru dialecte: dialectul daco-roman, la nordul Dunarii;
dialectul aroman; dialectul meglenoroman; dialectul istroroman, ultimile trei la sud de Dunare.Aceasta
migratie a facut sa creasca ponderea elementului romanic la nord de Dunare, unde limba romana a avut o
evolutie diferita, slavii ramasi aici fiind asimilati de autohtoni. Influentele lingvistice slave nu au putut
schimba caracterul latin al limbii romane, ele limitandu-se doar la imbogatirea vocabularului.
Componentele limbii romane:
substratul lingvistic traco-dacic: cca. 160 de cuvinte cu derivatele lor (10% din lexicul
romanesc);
stratul lingvistic latin: 60% din vocabularul limbii romane;
adstratul lingvistic slav: cca. 20% din vocabular.
La acestea s-au adaugat imprumuturile din alte limbi, unele din epoca medievala (maghiara, turca), altele
din epoca moderna (franceza, italiana, germana).
Procesul de formare a poporului roman si a limbii romane s-a incheiat in sec. al VIII-lea.

I. 4. Constituirea statelor medievale Transilvania, Tara Romaneasca (Ungro-Vlahia),

Moldova, Dobrogea

Societatea romaneasca in sec. IX-XIII

Despre societatea romaneasca in sec. IX-XIII vorbesc o serie de izvoare scrise ale caror informatii sunt
completate de descoperirile arheologice.Primele mentiuni despre romani au aparut in izvoare medievale
din sec. VII-VIII. Izvoare scrise ce contin informatii despre romani:
- Tratatul militar bizantin Strategikon, Cronica turca Oguzname; Cronica notarului anonim al
regelui Bela al IV-lea, Gesta Hungarorum (Faptele ungurilor),redactata in sec. al IX-lea, despre tara
romanilor, organizarea lor, despre primele formatiuni politice prestatale din Transilvania;Legenda
sfantului Gerard aminteste despre existenta unor formatiuni politice romanesti in Transilvania.

8
 Cercetarile arheologice au scos la suprafata un numar foarte mare de asezari din sec. IX-XIII (peste
1500). Conform acestor descoperiri, romanii erau organizati in obsti satesti teritoriale (comunitati umane
ce-si desfasurau activitatea pe un anumit teritoriu pe care il aveau in stapanire, conduse de cnezi sau juzi).
Obstile satesti s-au grupat in uniuni de obsti (autonomii populare), ce purtau diferite denumiri: codri,
campuri, tari, ocoale,etc.Acestea au stat la baza formarii cnezatelor si voievodatelor ca structuri politice
prestatale
Structuri politice romanesti din sec. al IX-lea sec. al XIII-lea:
TRANSILVANIA
Cronica lui Anonimus vorbeste despre existenta la jum. sec. al IX-lea, a trei formatiuni politice
romanesti:
- Voievodatul lui Menumorut, situat in Crisana, cu centrul la Biharea;
- Voievodatul lui Glad, in Banat, cu centrul la Cuvin;
- Voievodatul lui Gelu, in Podisul Transilvaniei, cu centrul la Dabaca;
Legenda Sfantului Gerard mentioneaza existenta, la jum. sec. al XI-lea, a doua voievodate romanesti, ce
au opus rezistenta expansiunii maghiarilor spre rasarit:
- Voievodatul lui Ahtum, in Banat (intre Mures si Cris), cu centrul la Morisena;
- Voievodatul lui Gyla, in centrul Transilvaniei, cu centrul la Balgrad (Alba Iulia).
Din aceste izvoare aflam despre organizarea interna si legaturile politice, economice, religioase cu
Bizantul.
TARA ROMANEASCA
Diploma cavalerilor ioaniti, din 1247, mentioneaza existenta a cinci formatiuni politice prestatale
romanesti la sud de Carpati:
- Tara Severinului, in estul Banatului si vestul Olteniei;
- Cnezatul lui Ioan, in sudul Olteniei;
- Cnezatul lui Farcas, in nordul Olteniei;
- Voievodatul lui Litovoi, intre Olt si Jiu;
- Voievodatul lui Seneslau, in stanga Oltului.
MOLDOVA
Existenta unor stucturi politice romanesti la rasarit de Carpati este confirmata de izvoarele narative ale
vremii (Oguzname, literatura bizantina, cronici rusesti, documente din cancelaria germana si papala
- Tara Sipenitului;
- Codrii Cosminului;
- Codrii Orheiului;
- Codrii Lapusnei;
- Codrii Hertei;
- Campul lui Dragos, etc.

DOBROGEA
Existenta unor structuri politice romanesti intre Dunara si Marea Neagra este atestata inca din sec. al X-lea.
O inscriptie din 943, descoperita la Mircea Voda, aminteste de un jupan Dimitrie, conducatorul unei
formatiuni politice formate in jurul fortificatiei de la Mircea Voda. In opera sa, Alexiada, Ana Comnena
vorbeste despre existenta, in a doua jum. a sec. al XI-lea, a trei conducatori locali:Tatos, stapanea sudul
Dobrogei si avea resedinta la Dristor;Satza, stapnea nord-vestul Dobrogei si avea resedinta la
Vicina;Sestlav, stapanea nord-estul Dobrogei si avea resedinta la Preslav.Tot Ana Comnena mentioneaza,
la 1094, un alt fruntas al vlahilor, Pudila.

9
Intr-o diploma din anul 1230 a tarului bulgar Ioan Asan al II-lea (1218-1241) este mentionata Tara
Cavarnei situata intre Mangalia si Varna.
Formarea voievodatului Transilvaniei
A avut loc in doua etape:
1. sec. IX-XI: aparitia formatiunilor politice prestatale romanesti mentionate de sursele maghiare si
atestate si de descoperirile arheologice:
sec. X: inaintarea ungurilor asezati in Campia Panonica in Transilvania s-a lovit de rezistenta
romanilor de aici organizati in voievodate (mentionate in Gesta Hungarorum);
sec. XI: dupa crearea regatului Ungariei prin incoronarea lui Stefan I ca rege apostolic si
crestinarea ungurilor in rit catolic a inceput cucerirea organizata a Transilvaniei, prin infrangerea
voievozilor formatiunilor politice romanesti din centrul Transilvaniei si Banat.
2. a doua jum. a sec. XI-XII:
organizarea treptata a teritoriului cucerit prin crearea comitatelor, unitati administrativ-teritoriale
aflate sub autoritatea regelui Ungariei; primul comitat creat a fost Bihor (1111),
dupa incercarea esuata a regalitatii maghiare de a impune propriul model de organizare politica
pricipatul (primul pricipe al Transilvaniei, Mercurius, a fost mentionat in documente din anul 1111), a
avut loc organizarea politica a Transilvaniei ca voievodat (institutie specific romaneasca) cu o larga
autonomie in cardul regatului maghiar, condusa de un voievod numit de rege
organizarea politica a Transilvaniei a fost insotita si de organizarea religioasa prin infiintarea
episcopatelor catolice;
pentru intarirea stapanirii maghiare in Transilvania, au fost colonizati secui, sasi, cavaleri ai
ordinelor cavaleresti (teutoni si ioaniti):
Formarea statului medieval Tara Romaneasca (Ungro-Vlahia)
A cunoscut trei etape:
1. - Invazia mongola din 1241 a oprit expansiunea maghiara la sud de Carpati si a permis afirmarea
cnezatelor si voievodatelor romanesti amintite in Diploma Cavalerilor Ioaniti;
- Incercarea unui urmas al lui Litovoi, voievod din dreapta Oltului, de unigicare a acestor formatiuni
prestatale si de iesire de sub suzeranitate maghiara, in 1272-1275. Ca raspuns, regele maghiar Ladislau IV
a organizat, in 1277, o expeditie militara in urma careia voievodul roman a fost ucis, iar fratele lui, Barbat,
a fost luat prizonier.
2. - incercarea de unificare a formatiunilor politice prestatale romanesti dintre Carpati si Dunare a
pornit din stanga Oltului, de la voievodatul lui Seneslau, pe fondul crizei politice a regatului maghiar si
slabirii dominatiei tatare asupra teritoriilor romanesti la inceputul sec. al XIV-lea;
- unificarea politica a cnezatelor si voievodatelor romanesti de catre Basarab I Intemeietorul (1310-
1352)
- 1324 recunoasterea stapanirii lui Basarab asupra teritoriului ce cuprindea Banatul Severinului,
Oltenia, Muntenia si teritorii de la nordul gurilor Dunarii (Basarabia) , de catre Carol Robert de Anjou;
- 9-12 noiembrie 1330 batalia de la Posada si infrangerea lui Carol Robert de Anjou; cucerirea
independentei noului stat fata de regalitatea maghiara;
- contributia adusa la intemeierea Tarii Romanesti de catre voievozii romani din Transilvania care,
nemultumiti de politica maghiarilor in Transilvania, au trecut la sud de Carpati, fapt consemnat de
cronicile din sec. XVII-XVIII si cunoscut ca descalecatul lui Negru Voda din Fagaras.
3. consolidarea statului prin cearea institutiilor interne si afirmarea ca stat medieval de sine statator
in timpul urmasilor lui Basarab I: Nicolae Alexandru (1352-1364), Vladislav Vlaicu (1364-1377), Radu I
(1377-1384), Dan I (1384-1386), pana la sfarsitul sec. al XVI-lea.

10
Intemeierea statului medieval Moldova
A cunoscut trei etape:
1. 1353 crearea de catre regalitatea maghiara, in contextul luptelor cu tatarii, a unei marci de aparare in
nord-vestul Moldovei cu centrul la Baia, pusa sub conducerea voievodului maramuresean Dragos,
structura ce s-a suprapus peste structurile romanesti din zona. Aceasta marca este considerata Moldova
Mica si era vasala regelui Ungariei.
2. rascoala romanilor din Maramures sub conducerea voievodului Bogdan ce stapanea un cnezat format
din 22 de sate, aflat pe valea Izei, cu resedinta la Cuhea. Rascoala a fost urmata de descalecatul acestuia
in Moldova.
- 1359 a avut loc descalecatul lui Bogdan in Moldova, unde i-a alungat pe urmasii lui Dragos.
- Ludovic de Anjou a castigat independenta Moldovei.
3. Desavarsirea teritoriala prin incorporarea Tarii de Jos (sudul Moldovei), si consolidarea instutionala a
statului medieval Moldova care s-au realizat sub urmasii lui Bogdan: Latcu (1365-1374), Petru Musat
(1347-1391), Roman I (1391-1394), Stefan I (1394-1399).
Formarea Dobrogei
Nucleul statului a fost Tara Cavarnei mentionata intr-o diploma a lui Ioan Asan al II-lea la 1230.
1346 in fruntea statului se afla Balica care s-a amestecat in razboiul civil de la Constantinopol.
1347 Dobrotici, fratele lui Balica, a urmat la conducerea statului in Dobrogea. La inceput acesta era vasal
Bizantului, fiind numit despot. Treptat a devenit autonom fata de imperiu si a unificat tarile dintre
Dunare si mare intemeind Dobrogea.
1388 Ivanco, fiul lui Dobrotici, urmatorul conducator al Dobrogei, a participat alaturi de Mircea cel
Batran la luptele cu turcii si, probabil, a fost ucis.
Mircea cel Batran a anexat Dobrogea la Tara Romaneasca.

11
II. CIVILIZATIA ROMANEASCA IN CONTEXT EUROPEAN

II. 1. Biserica si domnia

A. Tara Romaneasca si Moldova biserica si domnia au fost principalele institutii ale statelor
medievale romanesti.
Organizarea institutionala:
o Domnia: institutia centrala reprezentata de domnul tarii care avea urmatoarele atributii:
Administrative, Judecatoresti, Legislative, Militare.
o Sfatul Domnesc alcatuit din dregatori, aveau atributii politice, administrative si judecatoresti.
Banul Olteniei in Tara Romaneasca si Portarul Sucevei in Moldova eu cele mai importante
dregatorii;Vornicul, Logofatul, Vistierul, Spatarul, Stolnicul, Paharnicul, Comisul, Postelnicul,
Clucerul, Slugerul.
o Adunarea tarii se intrunea periodic, reunea reprezentanti ai starilor privilegiate (
o Biserica institutie importanta a statelor medievale romanest, i-a sprijinit pe domnitorii romani.
Mitropolitii si episcopii erau numiti de catre domn.
o Mitropolitul al doilea demnitar in stat era cea mai importanta figura a Sfatului Domnesc, intaiul
sfetnic al domnului,participa la scaunul de judecata al domnului, loctiitor al domnului in caz de vacanta a
tronului, el il incorona pe seful statului.

Organizarea bisericeasca
Tara Romaneasca:
1359 infiintarea mitropoliei Tarii Romanesti la Curtea de Arges, capitala tarii. Era
dependenta de Patriarhia din Constantinopol, patriarhii urmau sa fie numiti de catre patriarhul ortodox din
Constantinopol. 1370 a fost infiintata Mitropolia Severinului.1503 au fost infiintate Episcopia
Ramnicului si Episcopia Buzaului.Au fost ridicate manastiri precum: Vodita, Tismana, Cozia, Dealu, etc.
Moldova:
1401 a fost infiintata Mitropolia Moldovei la Suceava;1404 a fost infiintata Episcopia Romanului;1471
a fost infiintata Episcopia de Radauti;1597 a fost infiintata Episcopia de Husi.Odata cu organizarea
bisericii au fost ctitorite o serie de biserici si manastiri: Neamt, Putna, Voronet, Moldovita, etc.

Organizarea administrativ-teritoriala
Tara Romaneasca: judete, conduse de reprezentanti ai domnului, judeti cu functii administrative,
judecatoresti.
Moldova: tinuturi, conduse de un staroste sau parcalab(in cazul tinuturilor ce aveau in cadrul lor si
cetati).

B. Transilvania
Transilvania, pana la 1541 Voievodatul vasal regelui Ungariei, cu o larga autonomie in cadrul regatului
maghiar.

Organizare institutionala:
o Voievodul: prerogative limitate (nu era singurul stapanitor).Era numit si revocat de rege.
Atributii:

12
- judecatoreTI
-militare (comandant militar)
- administrative (guvernator)
Sfatul voievodului: Vicevoievodul, comiti, notari;
Atributiile vicevoievodului:
- rol consultativ
- indeplinea functii publice sau la curtea suveranului
- conducea Transilvania in lipsa voievodului
- atributii uneori administrative, legislative, judecatoresti.
Congregatia generala: adunari reprezentative compuse din reprezentantii nobilimii maghiare,
clerului catolic, patriciatului sasesc, fruntasilor secuilor, in general oamenilor liberi. Romanii erau in
majoritate aserviti si nu aveau dreptul de a participa la aceste adunari.
Transilvania Principat autonom sub suzeranitatea Imperiului Otoman (1541-1688)
Organizare institutionala:
Principele: era denumit de Dieta si confirmat de Sultan.
Sfatul Principelui: format din 12 membri alesi din randul natiunilor privilegiate (cate 4 din fiecare):
nobilii maghiari, patriciatul sasesc, fruntasii secuilor, conditionat de apartenenta la una dintre religiile
recepte (catolica, luterana, calvina, unitariana).
Dieta: compusa din 150 de membri, se intrunea de doua ori pe an. Formata din reprezentantii
natiunilor privilegiate (maghiari, sasi, secui), hotara in chestiunile de interes general.
Organizarea administrativ-teritoriala a Transilvaniei:
Comitate maghiare conduse de comiti;
Scaune secuiesti organizate cu scopuri militare in partea rasariteana a Transilvaniei, in numar de
sapte;
Scaune sasesti: sapte la numar, cel mai important fiind scaunul Sibiului;
Districte sasesti: doua (Brasov si Bistrita);
Scaunele sasesti si cele doua districte s-au organizat in sec. XV intr-o organizatie teritoriala si politica
autonoma (scoasa de sub jurisdictia voievodului) numita Universitatea Sasilor.
Districtele romanesti: numite initial tari (terra), isi aveau originea in fostele organizatii autohtone
ale romanilor, erau situate in regiunile de granita, in Banat, in Fagaras, sau Hunedoara. Un district
romanesc cuprindea un numar de cnezate si voievodate locale, ce se conduceau dupa dreptul lor stravechi.

Organizarea bisericeasca:
Biserica catolica subordonata arhiepiscopiei de Calocea, cuprindea trei episcopii:
o Episcopia Transilvaniei, cu resedinta la Alba-Iulia;Episcopia Oradiei;Episcopia Cenadului.
Biserica ortodoxa era reprezentata de o serie de biserici si manastiri romanesti din Maramures
(Cuhea), Tara Fagarasului (Scorei), Tara Barsei (Scheii Brasovului), Hunedoara (Strei, Densus)
etc.Asezamintele religioase romanesti din Transilvania se aflau sub jurisdictia episcopilor ortodocsi de la
sud si rasarit de Carpati, iar dupa organizarea mitropoliilor din Tara Romaneasca si Moldova au intrat sub
jurisdictia acestor mitropolii.

II. 2. Politica externa a voievozilor romani

1. Mircea cel Batran (1368-1418) Tara Romaneasca

1388 1389, iarna Mircea cel Batran a participat cu un corp de oaste la batalia de la Kossovopolje
(Campia Mierlei) impotriva turcilor si a anexat Dobrogea la Tara Romaneasca.

13
1389 a incheiat alianta cu domnul Moldovei, Petru I (1374-1391), 1389, 10 decembrie la Radom s-a
incheiat, prin mijlocirea domnului Moldovei, tratatul de alianta cu regele Poloniei, Wladislav Jagello,
impotriva Ungariei.
1394, 10 octombrie batalia de la Rovine incheiata cu infrangerea armatei otomane condusa de Baiazid
Ilderim (Fulgerul).
1395, 7 martie Brasov, tratat de alianta cu regele Ungariei Sigismund de Luxemburg, impotriva turcilor.
1396 cruciada antiotomana de la Nicopole, organizata de Sigismund de Luxemburg cu participarea lui
Mircea cel Batran si a cavalerilor occidentali (in special a celor burgunzi):
1402-1413 s-a amestecat in luptele pentru tron in Imperiul Otoman, sustinandu-l mai intai pe Musa, apoi
pe Mustafa, dar amandoi au pierdut in fata lui Mahomed.
1417 a platit tribut Portii in schimbul protectiei acordate de sultan si recunoasterii de catre acesta a
independentei Tarii Romanesti.
2. Alexandru cel Bun (1400-1432) Moldova
1402, 12 martie Alexandru cel Bun a incheiat o intelegere cu regele Poloniei, recunoscand suzeranitatea
acestuia, pentru a opri ofensiva Ungariei in Moldova.
1410 domnul Moldovei a trimis la Grnwald trupe in sprijinul regelui Poloniei, impotriva cavalerilor
teutoni.
1411, 25 mai la Roman, Alexandru a reinnoit tratatul cu regele Poloniei, indreptat impotriva Ungariei.
1412, 15 martie la Lublau, Ungaria si Polonia au semnat un tratat care punea in pericol existenta
Moldovei.
1420 Alexandru cel Bun a respins primul atac turcesc asupra Moldovei, la Chilia si Cetatea Alba.
1422 domnitorul moldovean a trimis un corp de oaste la Marienburg, pentru a sprijini Polonia impotriva
cavalerilor teutoni care au fost invinsi.
3. Iancu de Hunedoara Transilvania
1441-1456 Voievod al Transilvaniei.
1446-1453 guvernator al Ungariei.
1442, 18 martie incursiune turceasca in Transilvania; Iancu a fost infrant la Santimbru.
1442, 22 martie turcii in retragere, urmariti de Iancu de Hunedoara au fost infranti langa Sibiu.
1442, 2 septembrie victoria impotriva turcilor pe raul Ialomita.
1443 Campania cea lunga la care au participat Ungaria, despotul sarb Brancovici si oastea Tarii
Romanesti:
1444, iulie Pacea de la Seghedin pe 10 ani, incheiata de sultanul Murad al II-lea cu regele Ungariei,
Vladislav I, la insistentele Papei, a renuntat la pacea cu turcii.
1444 Cruciada de la Varna:
1445, august Campania de la Dunare: a provocat infrangeri grave turcilor, a fost cucerit Giurgiul.
1456, 21-22 iulie la Belgrad, victoria lui Iancu de Hunedoara.
A fost oprita, pentru 75 de ani, expansiunea Imperiului Otoman spre Centrul Europei.
4. Vlad Tepes (1456-1462; 1467) Tara Romaneasca
Confruntarile cu Imperiul Otoman:
1459 a refuzat plata tributului.
1461 alianta cu regele Ungariei, Matei Corvin.
1461-1462, iarna a atacat punctele fortificate turcesti de la sudul Dunarii, intre Rahova si Chilia.
1462, 16 iunie Atacul de noapte de langa Targoviste asupra taberei turcesti incheiat cu retragerea
armatei turcesti condusa de Mahomed al II-lea.

14
1462 incheierea unei reglementari (capitulatie) intre sultan si Radu cel Frumos (noul domn) care
consemna cresterea tributului de catre Poarta dar si pastrarea independentei Tarii Romanesti, protejarea
acesteia de catre sultan. Poarta respecta suveranitatea statului roman.

5. Stefan cel Mare (1457-1504) Moldova

4 aprilie 1459 v- la Overchelauti, Stefan cel Mare a fost recunoscut domn de catre regele Poloniei, Cazimir
al IV-lea, in schimbul juramantului de vasalitate si cedari Hotinului.
26 ianuarie 1465 a atacat si cucerit cetatea Chilia, ocupata de unguri; aceasta actiune a condus la
deteriorarea relatiilor cu Ungaria.
14 decembrie 1467 la Baia, trupele maghiare au suferit o infrangere zdrobitoare din partea ostilor
moldovene.
1469, vara la Lipnic, Stefan a zdrobit hoardele tatarilor ce au invedat Moldova.
1473 a refuzat plata tributului.
10 ianuarie 1475 batalia de la Vaslui (Podu Inalt) incheiata cu victoria moldovenilor.
26 iulie 1476 Valea Alba (Razboieni), moldovenii au fost infranti, dar au reusit sa-I alunge pe turci din
Moldova si infrangerea s-a transformat in victorie.
14 iulie 1484 turcii au cucerit Chilia.
9 august 1484 turcii au cucerit si Cetatea Alba.
15 septembrie 1485 la Colomeea, tratat de vasalitate cu regele Poloniei Cazimir IV, care a promis sprijin
impotriva turcilor.
1487 tratat cu turcii, a reluat plata tributului, iar sultanul a recunoscut independenta Moldovei.
1489 tratat de alianta cu Matei Corvin si a primit de la regele Ungariei Ciceul si Cetatea de Balta drept
posesiuni, rupand astfel relatiile cu Polonia.
26 octombrie 1497 la Codrii Cosminului, armata poloneza a fost infranta de cea moldoveana.
12 iulie 1499 tratatul Moldovei cu Polonia prin care inceta vasalitatea Moldovei fata de regele polon.
Sec. XVI s-a instaurat treptat regimul dominatiei otomane (dominatie care s-a manifestat in plan politic,
dar si in plan economic) asupra Tarilor Romane, datorita instabilitatii politice in interior (a crescut
influenta boierilor in alegerea domnilor) si expansiunii turcilor care au transformat centrul ungariei in
Pasalcul de la Buda si Transilvania in Principat autonom supus Portii Otomane (1541).

6. Mihai Viteazul (1593-1601) Tara Romaneasca

1593 a aderat la Liga Crestina creata de imparatul Rudolf al II-lea din care faceau parte Spania, Venetia,
Statul Papal, ducatele italiene (Mantua, Ferrara si Toscana), Principatul Transilvaniei si Moldova.
Decembrie 1594-Ianuarie 1595 campanie impotriva Imperiului Otoman: ostile reunite ale celor trei Tari
Romanesti i-au infrant pe turci la Giurgiu, Rusciuc, Silistra, Serpatesti, etc.
20 mai 1595 tratat de alianta cu Sigismund Bathory pe care l-a recunoscut ca suzeran in schimbul
sprijinului impotriva turcilor, tratat semnat de boieri. Un tratat asemanator a incheiat si cu principele
Transilvaniei si Stefan Razvan (Moldova).
13/23 august 1595 lupta de la Calugareni, turcii au fost infranti dar Mihai a fost obligat sa se retraga si sa
astepte sprijinul aliatilor.
Ianuarie 1597 a reluat plata trbutului catre turci in schimbul pacii si a recunoasterii sale de catre sultan ca
domn al Tarii Romanesti.
Martie 1598 pace cu turcii care au recunoscut independenta Tarii Romanesti.

15
30 mai/9 iunie 1598 Targoviste, tratat de alianta cu Rudolf al II-lea care i-a promis lui Mihai sprijin
financiar in schimbul recunoasterii suzeranitatii imparatului asupra Tarii Romanesti.
Unirea Principatelor
18/28 octombrie 1599 batalia de la Selimbar incheiata cu infrangerea lui Andrei Bathory.
1 noiembrie 1599 intrarea lui Mihai in Alba Iulia si recunoasterea sa ca principe al Transilvaniei de catre
Dieta.
Primavara 1600 campania impotriva lui Ieremia Movila si ocuparea Moldovei.
- s-a realizat unirea politica a celor trei tari romanesti care aveau acum un singur domn: Mihai Viteazul.
18 septembrie 1600 la Miraslau, Mihai a fost infrant de nobilii maghiari ajutati de generalul Basta.
- interventia Poloniei si preluarea tronului Moldovei de catre Ieremia Movila.
- Targoviste, Mihai a fost infrant de polonezi si a devenit domn in Tara Romaneasca,
Simion Movila.
Martie 1601 la Praga, Mihai a primit sprijin de la imparat pentru reluarea luptelor in Transilvania si
ocuparea Tarii Romanesti.
3/13 august 1601 la Guraslau, cu ajutorul lui Basta, Mihai l-a invins pe Sigismund Bathory, principele
Transilvaniei.
9/19 august 1601 Mihai Viteazul a fost asasinat de imperiali pe Campia Turzii.

III. PREMISELE CONSTITUIRII ROMANIEI MODERNE

III. 1.Relatiile statelor romanesti cu Marile Puteri. Criza orientala.

Sec. al XVIII-lea apare Problema Orientala sau Criza Orientala determinata de tendinta Austriei,
Rusiei si Prusiei de a anexa teritorii ale Imperiului Otoman aflat in criza, la care se adauga lupta pentru
eliberare de sub dominatia otomana dusa de popoarele balcanice. Rivalitatea dintre Marile Puteri, a
determinat izbucnirea a sase razboaie ruso-austro-turce care se vor desfasura pe teritoriul Tarilor Romane,
cu mari pierderi umane, materiale, teritoriale.
Regimul fanariot in Tara Romaneasca si Moldova:
1711 inceputul regimului fanariot in Moldova;
1716 inceputul regimului fanariot in Tara Romaneasca;
Primul domnitor fanariot a fost Nicolae Mavrocordat, mai intai in Moldova, apoi si in Tara Romaneasca.

Trasaturile regimului fanariot:

- domnitorii erau numiti de sultan dintre grecii din carteirul Fanar al Constantinopolului, ce
detinusera functii importante in ierarhia Imperiului;
- teritoriul principatelor romane era considerat parte integranta a Imperiului Otoman, prin
urmare parti din teritoriu puteau fi instrainate in functie de interesele Portii;
- Tarile Romane nu aveau dreptul sa intretina o armata proprie;
- Economia fiind subordonata Portii otomane, au crescut obligatiile catre turci si s-a mentinut
monopolul acestora asupra economiei;
- Tarile Romane nu aveau dreptul la o politica externa proprie, in relatiile cu alte tari
interesele acestora fiind reprezentate de sultan.

Regimul habsburgic in Transilvania

1691, 4 decembrie a fost emisa Diploma Leopoldina, act ce a jucat rol de constitutie; in 18 puncte erau
stabilite organizarea Transilvaniei si statutul sau in cadrul Imperiului Habsburgic, astfel: - erau mentinute

16
vechile privilegii ale sasilor si secuilor; - se mentinea sistemul celor trei natiuni privilegiate (unguri,
secui, sasi); romanii erau considerati tolerati in Transilvania si nu aveau dreptul sa participe la viata
politica a tarii; - nu existau decat 4 religii recepte (recunoscute, oficiale: catolica, calvina, luterana si
unitariana); religia ortodoxa nu era acceptata;- Transilvania devenea provincie a Imperiului Habsburgic,
guvernata in numele imparatului de un guvernator ajutat de un guberniu cu atributii politice, administrative
si judiciare; - se mentinea Dieta Transilvaniei, dar aceasta avea atributii limitate (nu mai avea dreptul de
a alege guvernatorul, care era numit de imparat); - comandantul armatei era austriac.
1699, 26 ianuarie Pacea de la Karlowitz Imperiul Otoman a renuntat la pretentiile de suzeranitate
asupra Transilvaniei;
1692-1701 a fost organizata Biserica Greco-Catolica prin unirea unei parti a romanilor ortodocsi cu
Biserica Catolica, acest lucru contribuind la dezvoltarea culturii si a limbii romane, la emanciparea
romanilor din Transilvania;
Conflictele dintre Marile Puteri (Rusia, Austria, Turcia) desfasurate pe teritoriul Tarilor
Romane. Razboaiele ruso-austro-turce.

Razboiul ruso-turc din 1710-1711, Razboiul austro-turc din 1716-1718, Razboiul ruso-austro-turc din
1736-1739, Razboiul ruso-turc din 1768-1774,. Razboiul ruso-austro-turc din 1787-1791/1792, Razboiul
ruso-turc din 1806-1812,.Razboiul ruso-turc din 1828-1829. Au fost introduse in Tara Romaneasca si
Moldova Regulamentele Organice.

III. 2. Constiinta nationala si emancipare politica

Miscarea de emancipare nationala a romanilor din:

A. Transilvania
- Ioan Inochentie Micu Klein (1692-1768),
- Rascoala condusa de Horea, Closca si Crisan (1784)
- Supplex Libellus Valachorum, document elaborat in 1791 de catre reprezentantii Scolii Ardelene:
- Scoala Ardeleana, curent cultural reprezentat de un grup de intelectuali romani din Transilvania
care au considerat ca lupta pentru emanciparea romanilor poate fi dusa cu mai mult succes pe taramul
culturii.
B. Tara Romaneasca si Moldova
Boierii pamanteni din Tara Romaneasca si Moldova si-au manifestat opozitia fata de regimul
fanariot prin actiuni care urmareau atragerea atentiei Marilor Puteri asupra problemelor din Tarile Romane.
In acest scop ei au redactat o serie de memorii care contineau revendicarile romanilor din Principate.
Aceste revendicari erau:
- respectarea drepturilor politice ale romanilor;
- independenta sau autonomia Tarilor Romane;
- respectarea prevederilor Capitulatiilor;
- inlocuirea suzeranitatii Imperiului Otoman cu protectoratul colectiv al Marilor Puteri.

Revolutia de la 1821
Revolutia din Tara Romaneasca se inscrie intr-o miscare mai ampla, desfasurata pe plan european, de
eliberare sociala si nationala. Revolutia romaneasca condusa de Tudor Vladimirescu s-a desfasurat in
stransa legatura cu miscarea de eliberare a Greciei de sub stapanirea otomana, organizata de societatea
secreta Eteria, condusa de Alexandru Ipsilanti. Consecinte: inlaturarea regimului fanariot, revenirea la

17
domniile pamantene;ocupatia trupelor otomane timp de doi ani;revigorarea demersurilor boierilor
pamanteni, pe langa Marile Puteri, pentru a obtine independenta Tarilor Romane.

Revolutia din 1848-1849

Cauze:
dominatia straina asupra Principatelor Romane, dominatie exercitata de Imperiul Habsburgic in
Transilvania, Banat si Bucovina si de Rusia si de Imperiul Otoman in Tara Romaneasca si Moldova;
mentinerea vechilor relatii de tip feudal;
lipsa de drepturi politice si nationale pentru romanii din Imperiul Habsburgic, regimul politic
autoritar al domnilor regulamentari;
starea de inapoiere economica in care se aflau Principatele Romane.

Consecinte:
chiar daca a fost infranta, revolutia de la 1848 a constituit un pas inainte pe drumul fauririi natiunii
romane moderne;
strangerea legaturilor dintre romanii din cele trei parti romanesti in vederea intensificarii luptei
pentru independenta si unitate nationala.

IV. CREAREA INSTITUTIILOR MODERNE

IV.1. Constituirea si consolidarea statului roman modern (1859-1881)

Unirea Principatelor Romane

1853-1856, Razboiul Crimeei care s-a incheiat cu infrangerea Rusiei;
13/25 februarie-18/30 martie 1856, la Congresul de la Paris s-a semnat Tratatul de Pace de catre
Marile Puteri europene (Franta, Anglia, Austria, Prusia, Regatul Sardiniei, Rusia si Turcia) prin care se
hotara:
o Principatele Romane erau scoase de sub protectoratul Rusiei si puse sub garantia
colectiva a Marilor Puteri;
o Sudul Basarabiei revenea Moldovei;
o Convocarea in Tarile Romane a unor Adunari ad-hoc reprezentative care sa-si exprime
pozitia cu privire la unire si la revizuirea Regulamentelor Organice.
1857, a fost convocata adunarea ad-hoc in Moldova si Tara Romaneasca;
adunarile ad-hoc formate in reprezentanti ai tuturor categoriilor sociale au adoptat rezolutii
asemanatoare in ambele tari care cuprindeau:
o unirea Principatelor intr-un stat numit Romania;
o print strain dintr-o familie domnitoare a Europei;
o autonomia statului roman;
o guvern care sa reprezinte interesele tarii.
7/19 august 1858, a fost adoptata Conventia de la Paris ce stabilea statutul international al
Principatelor si organizarea interna a acestora:
Dubla alegere a lui Cuza:
5 ianuarie 1859 Adunarea Electiva a Moldovei a ales ca Domn al acesteia pe Alexandru Ioan
Cuza;

18
 24 ianuarie 1859 Adunarea Electiva de la Bucuresti a ales pe domn al Tarii Romanesti tot pe
Alexandru Ioan Cuza.Alegerea ca domnitor, a lui Alexandru Ioan Cuza, in Moldova si Tara
Romaneasca, a insemnat unirea Tarilor Romane, Marile Puteri fiind astfel puse in fata faptului implinit
si constranse sa recunoasca Unirea Principatelor Romane intr-un singur stat.

Domnia si reformel lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866)

1859-1862: in prima parte a domniei, Cuza a luat masuri pentru desavarsirea unirii in plan administrativ
si legislativ si a intreprins o serie de demersuri pentru recunoasterea unirii de catre Marile Puteri, dubla
alegere insemnand incalcarea Conventiei de la Paris.
1862-1866: este perioada marilor reforme. Guvernul conservator condus de Barbu Catargiu era ostil
infaptuirii unor reforme care ar fi subminat baza materiala si puterea marilor propietari de pamant.
Proiectul de lege rurala propus de acesta nu imbunatatea situatia taranilor. La 8 iunie 1862, Barbu
Catargiu, primul ministru, a fost asasinat in imprejurari ramase neelucidate. S-a format un nou guvern,
liberal, condus de Mihail Kogalniceanu (11 octombrie1863-26 ianuarie 1865) Legi : Legea pentru
secularizarea averilor manastiresti, adoptarea Statutului Dezvoltator al Conventiei de la Paris
Legii Electorale, Legea Rurala, Legea instructiunii publice, Legea privind autocefalia Bisericii
Ortodoxe Romane, Codul de Procedura Penala , Codul Civil prevedea obligatia casatoriei si a
divortului civil;
Politica autoritara a lui Cuza a determinat formarea monstruasei coalitii care grupa pe liberali si
conservatori, cu scopul inlaturarii domnitorului.- 11/23 februarie 1866 a fost organizata o lovitura de
stat, in urma careia Cuza a fost silit sa abdice si sa urmeze calea exilului. Conducerea a fost preluata de
o locotenenta domneasca, formata din Lascar Catargiu, Nicolae Golescu, col. Nicolae Haralambie, si un
guvern condus de Ion Ghica.

Printul strain. Constitutia din 1866

- 29 aprilie/10 mai 1866 Adunarea Constituanta a votat o proclamatie care exprima vointa
romanilor de a fi condusi de principele Carol I din dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen;
- 10/22 mai 1866 Carol I a depus juramantul de credinta;
- 29 iunie/11 iulie 1866 adoptarea Constitutiei prin care Romania devenea monarhie
contitutionala;
Constitutia din 1866
- a fost prima constitutie romaneasca;
- a fost conceputa dupa modelul constitutiei belgiene din 1831;
- numele oficial al tarii era Romania;
- potrivit acestei constitutii, Romania devenea o monarhie constitutionala ereditara;
- Constitutia consfintea drepturile si libertatile cetatenesti si avea la baza principiul separarii
puterilor in stat:

a) puterea executiva era reprezentata de domn, impreuna cu guvernul.

Guvernul, condus de un prim-ministru, care era acceptat de Parlament.

b) puterea legislativa era reprezentata de Domn si de Parlament.

Parlamentul:
- era ales prin vot cenzitar;
- format din doua camere (Adunarea Deputatilor si Senatul);
- avea rol de a initia si sanctiona legile;

19
- discuta si aproba bugetul.
Domnul:
- sanctionarea si promulgarea legilor;
- drept de veto.

b) puterea judecatoreasca era reprezentata de Tribunale si Curti de Justitie.

- Constitutie consacra drepturile si libertatile cetatenesti (dreptul la propietate, libertatea
cuvantului, a constiintei, a presei, aintrunirilor, egalitatea in fata legilor).
- A fost adoptata o noua lege electorala care mentinea sistemul de vot censitar, alegatorii
fiind impartiti in patru colegii, dupa avere.

Principalele institutii ale statului modern roman

A. Monarhia
B. Guvernul
C. Parlamentul
Cucerirea independentei de stat a Romaniei
1875-1876 redeschiderea Chestiunii Orientale; au avut loc rascoale antiotomane in Bosnia-
Hertegovina, Bulgaria;1876 Serbia si Muntenegru au declarat razboi Portii Otomane.
4 aprilie 1877 la Bucuresti s-a incheiat Conventia Romano-Rusa care reglementa trecerea armatelor
rusesti pe teritoriul Romaniei cu respectarea integritatii teritoriale a statului roman, a institutiilor
acestuia, pe cheltuiala proprie; Rusia respingea cooperarea militara a Romaniei la acest razboi;
9 mai 1877 proclamarea independentei de stat a Romaniei;
iulie 1877 esecul trupelor rusesti la Plevna, armata rusa a suferit pierderi foarte mari;
19 iulie 1877 o prima telegrama a Marelui Duce Nicolae cerea regelui Carol I interventia armatei
romane la sud de Dunare in sprijinul armatei rusesti; au urmat alte doua telegrame (9 august si 19 august
1877);
9 noiembrie 1877 trupele romane si ruse au cucerit Rahova;28 noiembrie 1877 capitularea Plevnei;
19 februarie 1878 Tratatul de la San Stefano semnat intre Rusia si Turcia, in absenta Romaniei,
stabilea:
1 iunie 1878-1 iulie 1878 a avut loc Congresul de la Berlin cu participarea Germaniei, Austro-
Ungariei, Rusiei, Italiei, Angliei, Frantei, Turciei care stabileau:
- independenta Romaniei in schimbul acordarii cetateniei romane tuturor supusilor fara
deosebire de religie;
- cedarea judetelor din sudul Basarabiei de catre Romania care primea in schimb
Dobrogea, Delta Dunarii si Insula Serpilor;
Romanii din afara granitelor
Transilvania
1847 limba germana a devenit limba oficiala;
4 martie 1849 adoptarea unei Constitutii Imperiale prin care Transilvania depindea direct de Viena;
1862 limba maghiara a devenit limba oficiala in Transilvania printr-o lege a invatamantului;
1863-1864 Dieta de la Sibiu, in care, pentru prima data intrau si romani, a votat legi favorabile
romanilor:
- 1867 s-a format imperiul dualist Austro-Ungar. Transilvania a fost anexata la Ungaria; romanii si-au
pierdut aproape toate drepturile castigate in ceea ce priveste folosirea limbii nationale si a religiei
ortodoxe;

20
mai 1868 Pronunciamentul de la Blaj redactat de George Baritiu, prin care romanii protestau
impotriva restrictiilor impuse;
1892 Memorandumul, semnat de membrii Partidului National Roman din Transilvania si alte
personalitati romanesti, a fost respins de catre imparatul Franz Iosef I si inaintat Guvernului de la
Budapesta;
1905 P.N.R. din Transilvania a parasit pasivismul in favoarea activismului politic deschizand astfel
lupta pentru drepturile romanilor si emanciparea lor de sub dominatie straina.
Bucovina
1775 Anexarea Bucovinei de catre Imperiul Habsburgic cu acordul Portii Otomane.
4 martie 1849 prin Constitutia Imperiala, Bucovina s-a desprins de Galitia si a devenit Ducat
Autonom,
1875 a fost infiintata Universitatea din Cernauti, cu o catedra de limba romana;
1905 s-a constituit Partidul National Roman;
Basarabia
1812 prin Tratatul de Pace de la Bucuresti, Basarabia a fost anexata de Imperiul Rus. Initial, a fost
pastrata administratia romaneasca, limba romana a continuat sa fie folosita in administratie, biserica si
scoala.
1856 Tratatul de Pace de la Paris: Moldova a recapatat trei judete din sudul Basarabiei (Cahul, Ismail,
Bolgrad). In restul Basarabiei, care a ramas sub stapanirea Rusiei, a fost intensificata politica de
deznationalizare a romanilor;
1871 Basarabia a devenit gubernie a Imperiului Rus; au fost introduse legile rusesti;
1878 Congresul de la Berlin: Rusia a recapatat sudul Basarabiei. Procesul de deznationalizare a
romanilor s-a amplificat. Totusi, romanii si-au pastrat limba si obiceiurile.
In ajunul primului razboi mondial, in Basarabia s-a dezvoltat un curent de renastere nationala.

V. UNITATE SI DIVERSITATE IN ROMANIA MARE

V. 1. Primul razboi mondial (1914-1918)

1914-1916 perioada neutralitatii Romaniei

21 iulie 1914 Consiliul de Coroana din Sinaia a hotarat neutralitatea tarii cu toate ca avea un tratat de
alianta incheiat cu Tripla Alianta;
27 septembrie 1914 moartea regelui Carol I; rege al romaniei a devenit Ferdinand;
1915-1916 tratative ale Romaniei cu Antanta privind intrarea Romaniei in razboi;
4 august 1916 Trata de alianta incheiat intre Romania, Franta, Anglia, Rusia, Italia (Antanta).
Campania din 1916:
14 august 1916 Romania a declarat razboi Austro-Ungariei;
24 august 1916 la Turtcaia a avut loc infrangerea armatei romane de catre germani si bulgari, condusi
de feldmaresalul von Mackensen;
octombrie-noiembrie 1916 au avut loc luptele de la Valea Jiului si Valea Oltului; frontul armatei
romane a cedat, armata romana a ramas pentru a organiza apararea Bucurestiului;
23 noiembrie-6 decembrie 1916 armatele Puterilor Centrale au ocupat Bucurestiul si doua treimi din
teritoriul Romaniei a intrat sub ocupatie militara. Frontul s-a stabilizat pe linia Oituz-Siret-Dunare
(Bratul Sf. Gheorghe);

21
sfarsitul lunii noiembrie 1916 autoritatile romane s-au retras la Iasi, in Moldova. Tezaurul Romaniei a
fost depus la Moscova.

Campania din 1917:

Iarna 1917 armata romana s-a refacut cu sprijinul Antantei;

Iulie-august 1917 romanii, sprijiniti de rusi, au respins atacurile germane la Marasti, Marasesti si Oituz
octombrie 1917 victoria revolutiei bolsevice a determinat iesirea Rusiei din razboi;
18 februarie/3 martie 1918 S-a incheiat Pacea de la Brest-Litovsk intre Rusia Sovietica si Puterile
Centrale. Romania a ramas izolata pe frontul de est;
24 aprilie/7 mai 1918 Tratatul de Pace de la Buftea-Bucuresti, cu Puterile Centrale, care a impus
conditii grele Romaniei:
Sfarsitul razboiului:
Vara 1918 succese militare ale Antantei;
21 octombrie/3 noiembrie capitularea Austro-Ungariei;
28 octombrie/10 noiembrie 1918 Romania a reintrat in razboi alaturi de Antanta;
29 octombrie/11 noiembrie 1918 Germania a semnat armistitiu cu Antanta ceea ce a insemnat sfarsitul
primului raboi mondial;

V. 2. Constituirea Romaniei Mari

Basarabia
1917 revolutia bolsevica din Rusia dezmembrarea Imperiului Rus;
1918 dezmembrarea Imperiului Austro-Ungar;
20 octombrie 1917 Congresul ostasilor moldoveni din Chisinau a declarat autonomia Basarabiei s-a
constituit Sfatul Tarii ca organ reprezentativ;
21 noiembrie 1917 Sfatul Tarii si-a deschis lucrarile, presedinte al acestuia a fost ales Ion Inculet;
2 decembrie 1917 Sfatul Tarii a proclamat Republica Democratica Moldoveneasca;
ianuarie 1918 interventia trupelor romane in Basarabia impotriva bolsevicilor la cererea Sfatului Tarii;
s-a restabilit ordinea;
24 ianuarie/6 februarie 1918 Sfatul Tarii a declarat independenta R. D. Moldova;
27 martie/9 aprilie 1917 Sfatul Tarii a proclamat unirea Basarabiei cu Romania;
9/22 aprilie 1918 regele Ferdinand I a ratificat unirea Basarabiei cu Romania.
Bucovina
Octombrie 1918 infiintarea Consiliului National Roman la Cernauti organ reprezentativ;
15/28 noiembrie 1918 Congresul General al Bucovinei a adoptat Declaratia prin care se hotara unirea
Bucovinei cu Regatul Romaniei. Presedintele Consiliului National Roman si prezident la Congresul
General al Bucovinei era omul politic Iancu Flondor;
18/31 decembrie 1918 regele Ferdinand I a ratificat unirea Bucovinei cu Romania.
Transilvania
3/16 octombrie 1918 imparatul Carol I de Habsburg a lansat apelul Catre popoarele mele
credincioase pentru federalizarea imperiului fara sanse;

22
18 octombrie 1918 Declaratia de independenta a fost citita in Parlamentul de la Budapesta de
deputatul Alexandru Vaida-Voievod;
18/31 octombrie 1918 s-a format Consiliul National Roman Central (CNRC) la Budapesta 13/27
noiembrie 1918 tratative cu reprezentantii guvernului maghiar care au acceptat doar autonomia
administrativa, fara a recunoastea suveranitatea politica;
18 noiembrie/1 decembrie 1918 Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia:
- au participat 1228 deputati alesi si 100.000 de transilvaneni;a fost prezidata de Gh. Pop de Bseti
(presedinte al Partidului National Roman in perioada 1902-1918);a fost adoptata Rezolutia de Unire
(prezentata de Vasile Goldi) act juridic national
11/24 decembrie 1918 regele Ferdinand I a sanctionat Actul Unirii.

Conferinta de Pace de la Paris Versailles

18 ianuarie 1918 s-au deschis lucrarile Conferintei de pace de la Paris, in Sala Oglinzilor de la
Versailles, cu scopul de a elabora tratatele de pace cu statele invinse in primul razboi mondial:
Tratatele de pace semnate la Paris:
28 iunie 1919 s-a incheiat Tratatul de la Versailles cu Germania urmat de alte tratate speciale:
10 septembrie 1919 Tratatul de la Saint-Germain cu Austria;
27 noiembrie 1919 Tratatul de la Neuilly cu Bulgaria;
4 iunie 1920 Tratatul de la Trianon cu Ungaria;
10 august 1920 Tratatul de la Svres cu Turcia.
Romania a fost reprezentata la Paris de o delegatie condusa de primul-ministru Ion I. C. Bratianu care in
sedinta din 1 februarie 1919, a cerut ca Romania sa fie tratata ca aliata a Antantei in razboi si ca unirea
provinciilor istorice cu Romania este rezultatul dorintei populatiei din aceste provincii cerand astfel
recunoasterea internationala a unirii. Dorinta Marilor Puteri de a se amesteca in problemele interne ale
statului roman sub pretenta apararii dreptului minoritatilor l-au determinat pe Ion I. C. Bratianu sa
protesteze. El a parasit Parisul si a demisionat din functia de sef al guvernului roman.

V. 3. Unificare politica si administrativa

Dupa Marea Unire din 1918, au fost luate masuri pentru integrarea provinciilor romanesti care s-au unit
cu tara, pentru realizarea unificarii administrative si politice.
1920, s-a realizat unificarea monetara, pentru a scoate din circulatie celelalte monede care circulau pe
teritoriul tarii, alaturi de leul romanesc;
17 iulie 1921, Legea pentru definitivarea reformei agrare, viza redimensionarea loturilor taranesti;
martie 1923, a fost adoptata Constitutia care prevedea reorganizarea si consolidarea statului national,
realizarea unor reforme democratice precum cea agrara si electorala;
23 iunie 1924, Legea privind organizarea armatei;
26 iulie 1924, Legea invatamantului care prevedea organizarea unitara a invatamantului, obligativitatea
si gratuitatea invatamantului primar;
14 iunie 1925, Legea unificarii administrativ-teritoriale prevedea organizarea administrativa unitara a
teritoriului Romaniei si integrarea teritoriilor unite cu tara. Teritoiul tarii a fost impartiti in judete,
conduse de prefecti, iar plasa era impartita in comune rurale si urbane conduse de primari alesi;
27 martie 1926, Legea electorala potrivit careia partidul care castiga 40% din totalul voturilor primea
70% din mandate. Mandatele ramase erau impartite intre partidele care depaseau pragul electoral de 2%,
proportional cu voturile castigate.

23
Constitutia din 1923 prevederi:
- caracterul statului national unitar roman;
- separarea puterilor in stat:
puterea executiva exercitata de rege impreuna cu guvernul:
puterea legislativa detinuta de Parlamentul bicameral, format din Adunarea
Deputatilor si Senat, avea dreptul de a controla activitatea guvernului;
puterea judecatoreasca detinuta de Inalta Curte de Casatie si Justitie;
- libertati si drepturi cetatenesti:
libertatea presei;
libertatea intrunirilor;
egalitatea in fata legii;
garantarea propietatii;
vot universal;
invatamant primar obligatoriu.

VI. STAT, SOCIETATE, CULTURA

VI. 1. Structuri economice si sociale

Teritorial, suprafata Romaniei a crescut de la 137.000 km2 la 295.049 km2.

Reformele au schimbat vechile structuri sociale:
Economia a luat avant in timpul guvernarilor liberale:
-1922-1928: crestere economica;
-1934-1937: dezvoltare maxima;
-Evolutia economica marcata de urmatoarele etape:
1919-1923 refacere economica;
1924-1928 ascensiune economica;
1929-1933 criza economica;
1934-1938 maxima dezvoltare economica.

Politici economice:
-Prin noi insine Partidul National Liberal;
-Porti deschise Partidul National Taranesc;

Societatea:
-1930 Populatia rurala 78,9%
-urbana 20,1%
Minoritati nationale: romani 71,9%, maghiari 7,9%, germani 4,1%, evrei 4%, tigani 1%.

Conflicte sociale:
-greva tipografilor din decembrie 1918;-greva generala din octombrie 1920;-greva de la Lupeni din
august 1929;-greva ceferistilor si petrolistilor din februarie 1932.
VI. 2. Regimul politic din Romania intre 1918-1938

Monarhia:

24
1914-1927 rege al Romaniei ai fost Ferdinand:
-prestigiul monarhiei a crescut datorita prezentei suveranilor pe front in primul razboi mondial,
desavarstirii unirii, infaptuirii reformei agrare;
-15 octombrie 1922 Regele Ferdinand si Regina Maria au fost incoronati la Alba Iulia, ca suverani ai
Romaniei Mari;
-printul Carol al II-lea, casatorit cu Elena, fiica regelui Greciei, era printul mostenitor al Romaniei. In
1925 a ramas cu Elena Lupescu in Anglia, iar in 1926 a renuntat la prerogativele de print mostenitor;
-1926-1930: criza dinastica determinata de renuntarea la tron a lui Carol. Print mostenitor a devenit
Mihai, fiul lui Carol. A scazut prestigiul monarhiei;
-in 1927 a murit regele Ferdinand;
1927-1930 Rege al Romaniei a devenit Mihai care era minor, motiv pentru care prerogativele regale
erau exercitate de o regenta formata din Principele Nicolae de Hohenzollern, Miron Cristea Patriarhul
Romaniei, Gheorghe Buzdugan Presedintele Inaltei Curti de Casatie;
8 iunie 1930 restauratia carlista, revenirea lui Carol in tara. Carol al II-lea a devenit rege al
Romaniei iar criza dinastica s-a incheiat. Pana in anul 1938 acesta a intreprins actiuni pentru
discreditarea partidelor politice si instaurarea unui regim de dictatura personala in anul 1938.

Partidele politice
- In general viata politica a fost dominata de PNL si PN;
- Unele partide au fuzionat: Partidul Taranesc si Partidul National au format Partidul
National Taranesc (1926);
- Au aparut partide ale minoritatilor: Partidul Maghiar, Partidul German, Partidul Evreiesc.

Partide de dreapta:
- Partidul Poporului (Liga Poporului) fondat la 1 aprilie 1918 de Alexandru Averescu,
Partidul National Liberal a fost condus de I. I. C. Bratianu (1909-1927), Vintila Bratianu (1927-
1930), I. G. Duca (1930-1933, asasinat), Dinu I. C. Bratianu (1933-1947). Acest partid a dominat scena
politica romaneasca mai ales in perioada 1918-1928 (decada bratienista), cand s-a aflat la guvernare.
Liderul partidului, Ion I. C. Bratianu, a avut o influenta foarte mare asupra regelui Ferdinand;Partidul
National Taranesc s-a format la 10 octombrie 1926 prin fuziunea Partidului Taranesc condus de Ion
Mihalache condus cu Partidul National din Transilvania condus de Iuliu Maniu. Acest partid a fost
condus de Iuliu Maniu (1926-1933), Ion Mihalache (1933-1937), Iuliu Maniu (1937-1947).

Partide de stanga:
- Partidul Social-Democrat din Romania s-a format la 7 mai 1927 si a avut la lideri pe
George Grigorovici si Constantin Titel-Petrescu.

Partidele extremiste:
de dreapta:
o Liga Apararii National Crestine a fost infiintata la 24 martie 1923 de prof. A. C.
Cuza;
o Legiunea Arhanghelului Mihail infiintata la 24 iunie 1927, a avut pe lider Corneliu
Zelea Codreanu. In 1930 a fost creata Garda de Fier.
de stanga:

25
o Partidul Comunist Roman, instrument al intereselor Uniunii Sovietice, s-a format la 8
mai 1921. Avea ca lideri pe Gheorghe Cristescu, Stefan Foris. In 1924, Partidul Comunist a fost scos in
afara legii.

Activitatea parlamentara si guvernamentala

Politica in perioada interbelica a fost dominata de lupta intre democratie si autoritarism:
- optiuni democratice: liberalismul, taranismul;
- optiuni autoritare: comunismul, fascismul.
Liberalismul: doctrina PNL a sustnut faurirea unei economii capitaliste prin forte proprii; rolul
predominant trebuia sa apartina burgheziei; politica prin noi insine viza protejarea burgheziei
romanesti, protejarea bogatiilor tarii, limitarea patrunderii capitalismului strain. PNL a guvernat intre
1922-1928 si 1937-1938.
Taranismul: doctrina PN a sustinut ca baza economica a tarii este propietatea taraneasca; taranimea
trebuia sa conduca societatea; a sustinut politica portilor deschise capitalului strain. Guvernarile PN
din perioada 1929-1933 au coincis cu marea criza economica si au vizat reducerea efectelor crizei
economice.
Intre 1918-1938 s-au succedat 24 de guverne, perioade de stabilitate politica alternand cu cele de
instabilitate:
Dupa 1930 a avut loc o ascensiune a extremismului de dreapta care a reusit sa castige tot mai multi
adepti. La alegerile parlamentare din 1937, legionarii au ocupat locul al III-lea cu 15,58% din voturi.

VI. 3. Sfarsitul regimului parlamentar. Pierderile teritoriale din 1940

Carol al II-lea (1930-1940) a incercat sa instaureze un regim de dictatura personala:

- 11 februarie 1938, s-a constituit un nou guvern de uniune nationala condus de patriarhul
Miron Cristea;
- 27 februarie 1938, a fost adoptata o noua Constitutie potrivit careia regelui ii reveneau
atat puterea executiva, cat si cea legislativa, Parlamentul avand doar un rol decorativ;
- 30 martie1938, au fost dizolvate partidele politice;
- au fost introduse cenzura si starea de asediu;
- septembrie 1940, dictatura lui Carol al II-lea s-a prabusit datorita pierderilor teritoriale
suferite de Romania in 1940:
28 iunie 1940 URSS a rapit Basarabia, Bucovina si Tinutul Herta;
30 august 1940 prin Dictatul de la Viena, Romania era obligata sa cedeze nord-
vestul Transilvaniei catre Ungaria;
7 septembrie 1940 s-a semnat Tratatul de la Craiova care prevedea cedarea
Cadrilaterului in favoarea Bulgariei.

VI. 4. Romania in al II-lea razboi mondial

I. Perioada 6 septembrie 1940-23 august 1944

Ion Antonescu seful statului

- 4 septembrie 1940 Ion Antonescu a fost numit sef de guvern;
- 6 septembrie 1940 Carol al II-lea a abdicat in favoarea fiului sau Mihai I;
- 14 septembrie 1940 Romania s-a proclamat stat national legionar;

26
- Ion Antonescu a instaurat dictatura militara. Regele avea atributii decorative;
- venirea lui Ion Antonescu la putere a orientat Romania spre Germania;
- 23 noiembrie 1940 Romania a aderat la Pactul Tripartit;
- 22 iunie 1941 Germania a atacat URSS, Romania s-a alaturat Germaniei pentru a recupera
teritoriile rapite de URSS in 1940;
- pana la 26 iulie 1941 au fost eliberate teritoriile rapite de URSS;
- 22 august 1941 Ion Antonescu a devenit maresal;
- Hitler a facut presiuni asupra lui I. Antonescu pentru continuarea razboiului dincolo de Nistru;
- Ion Antonescu a ordonat trecerea Nistrului pentru distrugerea totala a bolsevismului:
- 16 octombrie 1941 a fost cucerita Odessa;
- armata romana a participat la luptele din Crimeea;
- a participat la batalia Stalingradului;
- in aprilie 1944, Armata Rosie sovietica a trecut la contraofensiva invadand N. Moldovei
- cu aprobarea lui I. Antonescu s-au purtat tratative secrete pentru incheierea pacii cu Natiunile
Unite;
- Iuliu Maniu a purtat si el tratative pentru o pace separata;
- Puterile Aliate (Anglia, SUA, URSS) au solicitat capitularea neconditionata a Romaniei; I.
Antonescu nu a acceptat conditiile impuse de sovietici;

II. Perioada 23 august 1944- 30 decembrie 1947

- 10 iunie 1944, Partidul National Liberal, Partidul National Taranesc, Partidul Social-Democrat si
Partidul Comunist Roman au format Blocul National Democrat care urmarea inlaturarea lui Antonescu
si scoaterea Romaniei din razboi;
- 23 august 1944 Ion Antonescu, chemat la palat de regele Mihai, a fost arestat impreuna cu
membrii guvernului. Romania a redevenit monarhie constitutionala;
- 23 august 1944, ora 22:00 a fost citita Proclamatia regelui catre tara prin care se anunta
iesirea Romaniei din alianta cu Germania si alaturarea de Natiunile Unite (SUA, Anglia, URSS, Franta);
- 12 septembrie 1944 delegatia romana la Moscova a semnat Conventia de armistitiu cu
Natiunile Unite;
- 9 octombrie 1944, Moscova Stalin si Churchill au impartit zona Balcanica. Conform acestei
intelegeri influenta sovietica in Romania era de 90%.
- 6 martie 1945-30 decembrie 1947 guvernul Petru Groza inceputurile comunismului;
- 23 martie 1945 s-a infaptuit reforma agrara pentru atragerea taranilor (din 1949 s-a
declansat campania de colectivizare);
- 20 august 1945-8 ianuarie 1946, greva regala declansata de rege ca protest impotriva
guvernului Groza, s-a sfarsit prin introducerea in guvern a doi reprezentanti PNL si PNT;
- Reprezentantii occidentali acreditati la Bucuresti n-au sprijinit fortele democrate si pe regele
Mihai;
- Comunistii au trecut la un nou val de arestari, partidele politice au fost interzise si opozitia
lichidata;
- 30 decembrie 1947 Abdicarea fortata a regelui Mihai;PCR a ramas partid politic unic;Romania
a fost proclamata Republica.

TEST DE EVALUARE

VII. ECONOMIA SI SOCIETATEA IN PERIOADA COMUNISTA

27
VII. 1. Contradictiile industrializarii

11 iunie 1948 a fost adoptata Legea pentru nationalizarea intreprinderilor industriale, miniere,
bancare, de asigurari si de transport care urmarea distrugerea propietatii private si constituirea
proprietatii comuniste, a intregului popor;
20 decembrie 1956 etatizarea Bancii Nationale;
Economia romaneasca a suferit mutatii profunde prin desfiintarea relatiilor capitaliste si
subminarea bazei sociale a acesteia, burghezia.Nationalizarea intreprinderilor, etatizarea bancilor,
cooperativizarea agriculturii au fost actiuni menite sa subordoneze intreaga economie nationala statului
comunist, sovietizarea economiei romanesti.Ignorandu-se legea cererii si ofertei, s-a procedat la
centralizarea economica si introducerea planurilor, mai intai anuale (1949-1950), apoi cincinale, primul
plan aplicat intre anii 1951-1955, pentru controlul economiei.Economia romaneasca a fost orientata spre
industrializare, dezvoltandu-se in special industria grea: constructoare de masini, siderurgica, chimica,
etc.Industrializarea fortata s-a realizat cu investitii uriase, pentru construirea si sustinerea de colosi
industriali (Combinatul Siderurgic de la Galati), pentru realizarea unor proiecte marete cum ar fi Canalul
Dunare-Marea Neagra, Transfagarasanul, Casa Poporului, etc.Ianuarie 1949, a fost creat Consiliul de
Ajutor Economic Reciproc (CAER), organism economic constituit din toate statele din blocul comunist,
care avea ca scop subordonarea si controlarea economiei statelor membre de catre
URSS.Industrializarea s-a accentuat dupa anul 1946, cand Romania, ostila Planului Valev ce prevedea
includerea tarii intr-un complex agricol ce cuprindea si teritoriii din Uniunea Sovietica si Bulgaria, s-a
detasat de Moscova.
Politica de industrializare fortata a economiei romaniei s-a dovedit a fi falimentara.

VII. 2. Colectivizarea si impactul ei asupra statului romanesc

Paralel cu industria, si agricultura a fost subordonata statului comunist.

In cadrul procesului de colectivizare, 96% din suprafata arabila a tarii a fost inclusa in
gospodariile agricole, concepute dupa model sovietic.Colectivizarea agriculturii s-a realizat prin
deposedarea fortata a taranilor de pamant, insotita de terorizarea celor ce se impotriveau, prin
confiscarea averilor si arestari, deportari, etc. Peste 80.000 de tarani au fost inchisi in inchisorile
comuniste, purtandu-se o lupta acerba cu chiaburimea (tarani instariti), care trebuia desfiintata.Au fost
create Gospodarii Agricole Colective (G.A.C.), devenite in 1966 Cooperative Agricole de Productie
(C.A.P.), si Gospodarii Agricole de Stat (G.A.S.), devenite mai tarziu Intreprinderi Agricole de Stat
(I.A.S.).Iulie 1953, au fost infiintate primele G.A.C.-uri, procesul de colectivizare incheindu-se in
1962.Prin subordonarea agriculturii statul putea sa impuna tipurile de culturi ce urmau a fi cultivate si
preturile produselor agricole. Productivitatea agricola scazuta, munca ineficienta, inventarul agricol
folosit, dezinteresul taranilor si migrarea acestora la oras au avut ca efect agravarea problemelor
economiei romanesti.

VII. DOMINATIA IDEOLOGICA SI REPRESIUNEA POLITICA

VIII. 1. Regimul politic, monopolul ideologic si productia culturala

28
1. Regimul lui Gheorghe Gheorghiu Dej (1948-1965)
30 decembrie 1947 Proclamarea Republicii Populare Romane (stat totalitar);
februarie 1948 s-a infiintat Partidul Muncitoresc Roman prin unificarea PCR si PSD, in frunte
cu Gh. Gheorghiu Dej, Ana Pauker si Vasil Luca;
13 aprilie 1948 a fost adoptata Constitutia Republicii Populare Romane, comunista, dupa
modelul celei sovietice din 1936:
Pentru impunerea noului regim politic, comunistii s-au sprijinit pe politia politica (securitatea):
30 august 1948 a fost infiintata Securitatea;
22 ianuarie 1949 a luat nastere Militia populara, prin desfiintarea Politiei si
Jandarmeriei.
Partidele politice au fost desfiintate.
In numele luptei de clasa impotriva burgheziei au murit Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Lucian
Blaga, Radu Roseti.Fostii demnitari au fost inchisi, judecati ca dusmani ai poporului si exterminati in
lagare de munca si inchisori, la Sighet, Pitesti, Gherla, Aiud, Ramnicu Sarat, au fost torturati sau trimisi
spre exterminare la Canalul Dunare-Marea Neagra. La Pitesti au fost reeducati elevii si studentii.
La Canalul Dunare-Marea Neagra au fost inchisi 80.000 de oameni, multi murind din cauza
conditiilor inumane.Gh. Gheorghiu Dej si-a inlaturat toti rivalii, Lucretiu Patrascanu fiind lichidat in
1954.
In armata romana au intrat ofiteri sovietici ce supravegheau activitatea militarilor romani de
cariera.
In cultura s-a incercat modificarea culturii nationale si a fost adoptat modelul sovietic
proletcultist:
24 septembrie 1952 a fost adoptata a doua constitutie comunista;
- consfintea rolul conducator al partidului comunist;
- Prezidiul Marii Adunari Nationale a fost desfiintat;
- A fost creat Consiliul de Stat ca organ suprem, aflat sub controlul M.A.N.. Presedinte a
Consiliului a devenit Gh. Gheorghiu Dej.
Politica externa:
25 ianuarie 1949 Romania a intrat in CAER;
14 mai 1955 Romania a semnat Tratatul de prietenie, cooperare si asistenta mutuala, alaturi
de celelalte state comuniste, cu prilejul Conferintei tarilor comuniste de la Varsovia. S-a creat
astfel, sub tutela URSS, un bloc politico-militar al statelor comuniste, instrument de mentinere a
acestor state in sfera de influenta sovietica;
iunie 1958 trupele sovietice s-au retras din Romania;
Romania a inceput sa se detaseze de URSS;
Romania a respins Planul Valev care urmarea sa faca din Romania si Bulgaria o zona agricola
in interiorul URSS;

2. Regimul national comunist (Nicolae Ceausescu, 1965-1989)

Regimul politic in evolutie cunoaste patru perioade:

a) Perioada 1965-1974, relativa destindere, liberalizare:
- martie 1974 MAN l-a ales pe Nicolae Ceausescu presedintele Republicii Socialiste Romania.

29
 21 august 1968 intr-un miting, la Bucuresti, a condamnat interventia militara in Cehoslovacia a
statelor semnatare ale Pactului de la Varsovia; Romania a refuzat interventia militara si a castigat
simpatia occidentului;
1967, au fost reluate relatiile cu R.F. Germania;
a fost vizitat de lideri occidentali: Charles de Gaulle (1968), Richard Nixon (1969), Gerald Ford
(1975);
1-9 iunie 1971, a vizitat China si Coreea de Nord;
6 iulie 1971, a lansat tezele din iulie in care se pronunta pentru orientarea nationalista.
b) Perioada 1974-1980
1974 Nicolae Ceausescu a devenit Presedinte al Republicii Socialiste Romania;
si-a consolidat pozitia politica, a plasat in posturi cheie rudele si membrii familiei, fiind adeptul
socialismului dinastic;
sistemul rotirii cadrelor, asimilarea functiei administrative cu cea din partid, i-a permis sa
creeze un grup de sustinatori si sa controleze absolut orice manifestare rivala;
cultul personalitatii a fost sprijinit cu ajutorul unei vaste ofensive ideologice si propagandiste;
c) Perioada 1980-1987
Au aparut semnele crizei economice determinata de:
Dezvoltarea fortata a industriei;Lipsa de valuta;Construirea de complexe industriale ce
consumau multa energie;Criza petrolului;Seceta de 1983;Criza alimentara determinata de plata
datoriilor in alimente si infometarea populatiei.
Au fost luate masuri care au accentuat starea de nemultumire:
Demolarea unor biserici;Sistematizarea satelor;Decizia de a achita datoria externa de 11 miliarde
de dolari;Introducerea cartelelor si ratiilor alimentare.
Au avut loc manifestari de protest:
Fenomenul disidentei intelectuali precum Doina Cornea, Ana Blandiana, Mircea Dinescu, Paul
Goma, Dinu C. Giurgescu, Vlad Georgescu, au criticat cultul personalitatii si politica lui
Ceausescu. Au fost redactate scrisori de protesc citite la postul de radio Europa Libera;Greve si
demonstratii: august 1977, greva minerilor din Valea Jiului, iar la 15 noiembrie 1987, miscarea
de la Brasov.
d) Perioada 1987-1989
Criza regimului s-a adancit; Nivelul de trai a scazut;
Propunerile lui Gorbaciov de democratizare si restructurare (Perestroika) au fost respinse de
Ceausescu; 1989 in Europa au cazut regimurile comuniste;
Ceausescu nu a renuntat la putere Congresul al XIV-lea al PCR l-a reales in functia de Secretar
General;
22 decembrie 1989 cuplul dictatorial Ceausescu a fugit din Bucuresti. Au fost prinsi si arestati
la Targoviste;
s-a format Frontul Salvarii Nationale.

VIII. 2. Securitatea si represiunea politica

Impunerea regimului politic comunist a determinat reactii puternice din partea romanilor din
toate categoriile sociale.

30
 Desfiintarea regimului politic democratic cu institutiile sale, dizolvarea partidelor politice au fost
insotite de actiuni indreptate impotriva liderilor politici ai vremii, menite sa-i dicrediteze si sa-i
extermine in inchisori, lagare de munca, etc.
Desfiintarea propietatii private pentru constituirea propietatii statului comunist, nationalizarea
intreprinderilor, etatizarea bancilor si colectivizarea agriculturii, au determinat reactii in randul taranilor,
bancherilor, burgheziei mari si mici, intelectualilor.
Intre 198-1958, consilieri sovietici au fost trimisi in Romania cu scopul supravegherii si
coordonarii activitatii acestora. In aceasta perioada represiunea a luat forme din cele mai violente.
Dupa moartea lui Stalin, in 1953, represiunea a scazut in intensitate, iar in 1962 inchisorile
politice au fost deschise fiind eliberati un numar de 4.660 detinuti politici.
In perioada 1948-1964, conform statisticilor, au cazut victime regimului de represiune
aproximativ jumatate de milion de oameni:Peste 400.000 fiind inchisi;Peste 100.000 au primit domiciliu
obligatoriu;Peste 50.000 de familii au fost deportate in Baragan.Intre 1948-1953, au fost arestati 60.000
de oameni calificat ca tradatori, fascisti, legionari. Fostii lideri politici si oameni de cultura au fost
inchisi la Sighet, Gherla, Arad, Ramnicu Sarat, etc., sau supusi exterminarii la Canalul Dunare-Marea
Neagra.Taranii chiaburi arestati, victime ale colectivizarii, au fost in numar de 80.000.
VIII. 3. Forme de rezistenta anticomunista
Impunerea regimului politic comunist, ocupatia sovietica, sovietizarea tarii, desfiintarea
propietatii private, apoi, criza regimului comunist de mai tarziu, au determinat aparitia miscarii de
rezistenta anticomunista.
Rezistenta anticomunista a imbracat diferite forme: Rezistenta armata organizata intre 1949-
1956 in Muntii Carpati prin constituirea unei grupari (10-40 de persoane), inarmate, formate din fosti
membri taranisti si liberali, intelectuali, tarani, fosti ofiteri de armata, legionari, etc.. Rezidenta pasiva
mascata prin calitatea de membru de partid;Disidenta prin care un numar mare de intelectuali precum
Paul Goma, Ana Blandiana, Vlad Georgescu, Mihai Botez, Mircea Dinescu, si-au manifestat opozitia
fata de politica comunista. Acestia au redactat scrisori, memorii, unele dintre ele fiind citite la posturile
de radio Vocea Americii si Europa Libera. Ei au fost anchetati, arestati, expulzati peste granita,
etc.Rascoale declansate in perioada colectivizarii: in iarna 1949-1950, in Gorj, Ialomita, Suceava,
Arad, Bihor si in 1958-1959 in Olt, Teleorman, Vrancea;Greve si demonstratii greva minerilor din
Valea Jiului, din august 1977 si miscarea de la Brasov, din 15 noiembrie 1987, la care au participat peste
20.000 de muncitori.

IX. STATUL SI SOCIETATEA CIVILA DUPA 1989

IX. 1. Institutiile statului de drept

Decembrie 1989. Context si consecinte

Cauza principala a caderii lui Ceausescu a fost esecul economic al regimului politic totalitar;
1989 in Europa au cazut guvernele comuniste din Polonia, Ungaria, R.D. Germana, Blgaria si
Cehoslovacia;
s-au produs confruntari intre demonstranti si autoritati in orasele Brasov, Sibiu, Cluj, Arad;
25 decembrie 1989 cuplul Ceausescu a fost executat;
22 decembrie 1989 conducerea a fost preluata de Frontul Salvarii Nationale (FSN);
9 februarie 1990 conducerea a fost preluata de Consiliul Provizoriu de Uniune Nationala
(CPUN);
revolutia anticomunista a fost violenta: au murit 1104 oameni.

31
Revenirea la democratie
1990 cadrul geopolitic s-a schimbat; in Europa comunismul s-a prabusit; URSS s-a
dezmembrat;
In Romania s-a trecut la pluralism politic si economia de piata;In plan extern s-a incercat
integrarea in NATO si UE;
Mai 1990 alegeri parlamentare, castigate de FSN; Manifestatii anticomuniste in Piata
Universitatii Bucuresti;
Iunie 1990 prima mineriada a pus capat fenomenului Piata Universitatii;
A doua mineriada a inlaturat guvernul Petre Roman;
13 decembrie 1991 a fost adoptata Constitutia:
Caracteristicile statului:
Romania este stat national, suveran, independent, unitar, indivizibil;
Forma de guvernamant este Republica;
Functia suprema in stat este detinuta de presedintele Romaniei, ales prin vot universal, direct si
secret pe o perioada de 4 ani;
Puterea legislativa este detinuta de un Parlament bicameral: Senatul si Camera Deputatilor;
Puterea executiva apartine unui guvern condus de un prim-ministru propus de presedinte si
aprobat de Parlament;
Constitutia garanteaza libertatea constiintei, libertatea individuala, invatamant de stat gratuit,
dreptul de propietate, dreptul la asociere, etc.;

Institutiile statului de drept:

1. Parlamentul
Format din Camera Deputatilor si Senat alese prin vot universal, direct, secret, pe o perioada
de 4 ani;
Principala atributie este aceea de a adopta legi;
Parlamentarii trebuie sa apere interesele cetatenilor, ca organ reprezentativ al acestora;
Alte atributii: adoptarea bugetului, stabilirea sistemului taxelor si impozitelor, organizarea
armatei, organizarea administrativ teritoriala, aprobarea programului guvernului, etc.

2. Presedintele
Ales prin vot universal, direct, egal, secret, pe o perioada de 4 ani;
Reprezinta statul si este garantul independentei nationale, al unitatii si integritatii teritoriale;
Vegheaza la respectarea constitutiei;
Este mediator intre puterile statului;
Numeste primul-mnistru si Guvernul;
Confera decoratii, acorda amnistitii si gratieri;
Conduce Consiliul Suprem de Aparare a Tarii;
Acorda gradele de general, amiral, maresal;
Incheierea de tratate internationale si supunerea acestora spre ratificarea Parlamentului;
Acrediteaza reprezentantii diplomatici ai tarii la propunerea guvernului.

3. Guvernul
Se ocupa de punerea in aplicare a legilor, avand libertatea sa foloseasca si mijloace coercitive;

32
 Este alcatuit din primul-ministru, ministri, ministri secretari de stat;
Primul-ministru este propus de presedinte si are sarcina de a cere Parlamentului votul de
incredere dupa prezentarea componentei guvernului si a programului de guvernare;
Are sarcina de a conduce administratia publica;
Poate emite hotarari de guvern si ordonante.

4. Administratia publica
Este structurata la nivel central si local;
La nivel central, administratia publica are urmatoarele atributii: organizarea ministerelor, a
armatei, a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, etc.
La nivel local, administratia publica este realizata de primarii si consilii locale;
In fiecare judet si in municipiul Bucuresti, guvernul desemneaza cate un prefect pentru
conducerea serviciilor publice.

5. Autoritatea judecatoreasca
Vegheaza la respectarea legilor;
Reprezentata prin tribunale si prin Curtea Suprema de Justitie;
Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii.

Bibliografie

1. M. Barbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, . Papacostea, P. Teodor, Istoria Romaniei, Editura

Enciclopedica, Bucuresti, 1998.
2. V. Dumitrescu, A. Vulpe, Dacia inainte de Dromichete, Editura Stiintifica si Enciclopedica,
1998.
3. N. Isar, Istoria moderna a romanilor (177401878), partea I, Editura Fundatiei Romania de
maine, Bucuresti 2001.
4. C. Scorpan, Istoria Romaniei. Enciclopedie. Editura Nemira, Bucuresti 1997.
5. S. Stefanescu, Istoria medie a romaniei, Universitatea Bucuresti 1992.
6. S. Stefanescu, Istoria romanilor, de la Mihai Viteazul la Constantin Brancoveanu, Editura
Universitatii din Bucuresti 1999.
7. S. Stefanescu, Istoria romanilor in secolul al XVII-lea, intre traditie si modernitate, Editura
Universitatii din Bucuresti 1999.
8. Istoria Romanilor, Manual pentru clasa a XII-a, Editura Humanitas Educational, Bucuresti 2000.
9. Istoria Romanilor, Manual pentru clasa a XII-a, Editura Petrion, Bucuresti 2000.

33
34