Subiectul 1.

Coninutul contractului de franchising

1.1. Definii contractul de franchising i identificai particularitile obiectului acestuia.
Definiia legal: 1) CC Prin contract de franchising, care este unul cu executare succesiv n timp, o
parte (franchiser) i cealalt parte (franchisee) ntreprinderi autonome se oblig reciproc s promoveze
comercializarea de bunuri i servicii prin efectuarea, de ctre fiecare din ele, a unor prestaii specifice.
2) Legea cu privire la franchising. Prin contract de franchising, care este unul cu executare succesiv
n timp, o parte (franchiser) i cealalt parte (franchisee) ntreprinderi autonome se oblig reciproc s
promoveze comercializarea de bunuri i servicii prin efectuarea, de ctre fiecare din ele, a unor
prestaii specifice.
Definiia doctrinar: Prin contractul de franchising, o parte (franchiser) e oblig, n schimbul unei
redevene, s-i acorde celeilalte pri (franchiseeul) dreptul de a vinde bunuri sau a presta servicii
determinate, beneficiind de un sistem de un sistem de relaii care cuprinde numele, marca fabricrii
sau a serviciilor franchiserului, licenele sau know-how-ul, precum i asistena acestuia, necesare n
vederea promovrii comercializrii bunurilor i serviciilor.
Obiectul franchisingului l constituie producerea i/sau comercializarea de produse (mrfuri),
prestarea de servicii, efectuate de franchisee conform standardelor i cerinelor privind calitatea
stabilite de franchiser. Trsturile obiectului: 1) Complexitate de drepturi exclusive (atribuii legate
de procesul de producie a inveniilor, folosirea mrcii comerciale, semnul de deservire a firmei); 2)
Obiect al proprietii intelectuale; 3) Se refer la: producerea i comercializarea produselor
(mrfurilor); prestarea unor servicii corespunztoare nivelului de calitate stabilit de franchiser
(standardelor prestabilite).

1.2. Analizati drepturile i obligaiile de care beneficiaz prile la ncheierea unui contract de
franchising.
Obligaiile franchiserului:
1)Transmiterea tuturor actelor necesare (a documentelor tehnice i comerciale) i acordarea de
informaii necesare franchiseeului. Este vorba nu doar despre informaia genunl crea a fost stipulat
n contract, dar i acele categorii de informaii, care sunt obiectiv necesare franchiseeului. Aceste
informaii pot privi att unele neajunsuri n ce privete tehnologia fabricrii produsului, dar despre
care la momentul ncheierii contractului nu se tia, ct i despre limitrile n comercializarea
produsului sau prestarea serviciilor, dictate de actele emise de autoritile publicee sau dictate de
careva mprejurri de ordin obiectiv. Aceeste categorii de informaii, precum i altele cu caracter de
uren se pun la dispoziia franchiseeului de ctre franchiser, fr a mai realiza procedura obinuit de
modificare a contractului, dar n termenii rezonabili;
2) Instruirea franchisee i a salariailor lui n probleme ce in de realizarea drepturilor transmise, a
asigura ndrumarea, informarea i perfecionarea profesional a franchiseeului. Existena acestei
obligaii reiese din nsi necesitatea asigurrii calitii produsului sau serviciului ntru excluderea
diferenei de calitate ntre produsul fabricat sau serviciul prestat de franchiser i produsul fabricat sau
serviciul prestat de franchisee. Cei ce urmeaz a fi instruii se includ n procesul de producie la
obiectele franchiseeului a specialitilor angajai ai franchiserului. Deasemenea, angajaii
franchiseeului pot trece stagierea sau instruirea la obiectivele de producie a franchiserului. n fine
prile pot realiza orice form existent i efectiv de instruire i schimb de informaie. n acest sens,
la ncheierea contractului prile stabilesc programul de instruire, graficul i tematica cursurilor sau
ciclelor de instruire etc., acestea constituind parte integrant a contractului.
3) S pun la dispoziia franchiseeului bunuri incorporale (informaia cu privire la modul i condiiile
de fabricare a bunurilor ce urmeaz a fi comercializate, cu privire la condiiile de calitate, cu privire
la metodica i forma de prestare a serviciilor, cu privire la particularitile ce privesc fabricarea
bunurilor sau prestarea serviciilor, cu privire la modul de prezentare a mrfii sau serviciilor pentru
comercializare etc); drepturi, mrci de producie, modele, aranjamente, decoraii, concepte asupra
aprovizionrii, desfacecrii, organizrii, precum i alte date sau cunotine.
4) Eliberarea de licene ctre franchisee;
5) S controleze calitatea mrfurilor produse, a lucrrilor, a serviciilor prestate;
6) Asigurarea nregistrrii contractului, dac nu au stabilit altfel prile, prin clauz contractual etc.
Obligaiile franchiseelui
Franciseeul este in drept sa reduca redeventa stabilita prin contract in cazul in care franchiserul incalca
cu vinovatie obligatiile contractuale. Att franchiserul cit si franchiseeul sunt indreptatiti in ceea ce
priveste rezilierea contractului de fr. Partile pot exercita dreptul de reziliere doar in urmatoarele doua
cazuri: 1) daca durata contractului de franchising nu este determinata prin acordul partilor 2)daca
raporturile contractuale deruleaza o perioada ce depaseste 10 ani. In ambele situatii partea care
pretinde rezilierea contractului de fr este obligata sa informeze cealalta parte despre intentia sa in
termen de cel putin un an. In virtutea specificului operatiunii de franchising care, de regul , presupune
posedarea intregii informatii ce deseori constituie secret comercial, legeac prevede astfel obligatii
chiar si in cazul incetarii raporturilor contractuale. In acest sens, potrivit prevederilor art 1177 alin 1
partile sunt obligate sa pastreze o concurenta loiala si dupa incetarea contractului. In acest cadru
franchiseeului i se poate impune anumite interdictii de concurenta in plan local insa nu poate depasi
un an de zile.

1.3. ntreprinderea romn Alimentcom SRL, (franchiser) a incheiat un contract de franchising cu

intreprinderea autohton Alimentatia SRL; care. deine o reea de restaurante prin care
franchiserul i-a acordat franchiseeului dreptul dc a produce i a comercializa anumite produse
alimentare, de a presta anumite servicii i de a beneficia de un sistem de afaceri i de management,
care cuprinde marca, renumele, know-how i asistena franchiseeului. Contractul a fost ncheiat n
form scris i nregistrat la AGEPI. SNC Aliment-Prim activnd in baza contractului de licen.
incheiat anterior cu titularul mrcii Alimentcom SRL, s-a adresat in instana de judecat cu o
aciune privind declararea nulitatii contractului de franchising din motiv c el deine dreptul dc
utilizare a mrcii de producie in calitate de liceniat. Mai invoc ca liceniarul (titularul mrcii
nregistrate) nu are dreptul de utilizare a mrcii, dcci nu este in drept s transmit dreptul dc utilizare
a acesteia altei persoane. Soluionai spea.
Alimentcom SAFrachiser; Alimentatia SRL franchesee
Art.5 din legea cu privire la franchising prevede fapul ca Franchiserul este n drept s ncheie
concomitent contracte cu mai multe ntreprinderi, Agepi a inregistrat acest contract.In cazul franchizei
date Alimentaria SrL genul careia erau producerea produselor alimentare,iar conform legii cu privire
la licentierea anumitor genuri de activitati de intreprinzator, nu regasim producerea sau prestarea
serviciilor in domeniul alimentatiei expres indicat in speta, astfel sfera productiei nu se intersecteaza
.Astfel consider neintemeiata actiunea
Subiectul 2. Prile n procesul civil
2.1.Caracterizai noiunea de parte n procesul civil (3 puncte);
Conform art. 59 CPC Parte n proces (reclamant sau prt) poate fi orice persoan fizic sau juridic
prezumat, la momentul intentrii procesului, ca subiect al raportului material litigios.
Doctrina evidentiaza anumite criterii care permit formularea unei notiuni comlexe a partilor: a) partile
in procesul civil sunt prezumati subiecti ale raportului material litigios; b) partile au interese juridice
contrare; c) doar asupra partilor se rasfring direct efectele material-juridice ale hotaririlor
judecatoresti; d) partile suporta cheltuielile de judecata;
Partile sunt subiectii raporturilor material-litigioase, ce actioneaza in proces in apararea proriilor
interese material-juridice si procesuale, asupra carora se resfringe puterea legala a hotaririi
judecatoresti si care suporta cheltuielile de judecata.

2.2.Determinai condiiile necesare pentru a fi parte ntr-un proces civil (5 puncte);

1. Capacitatea de folosinta a drepturilor civile
Conform Articolul 57. Capacitatea de folosin a drepturilor procedurale civile -
(1) Capacitatea de a avea drepturi i obligaii procedurale civile (capacitatea de folosin a
drepturilor procedurale civile) este recunoscut n msur egal tuturor persoanelor fizice i
organizaiilor care se bucur, conform legii, de dreptul adresrii n judecat pentru aprarea
drepturilor, libertilor i intereselor lor legitime.
Capacitatea de folosinta procesual civila se afla in strinsa legatura cu capacitatea de folosinta in
dreptul material.
Mai mult ca atit, de regula, Capacitatea de folosin a drepturilor procedural civile apare odata cu
apartia capacitatii de folosinta civila, adica in cazul persoanelor fizice la nastere, iar in cazul
persoanelor juridice dim momentul inregistrarii.
Lipsa capacitii procesuale de folosin poate fi invocat n orice faz a procesului. Actele de
procedur ndeplinite de persoana lipsit de capacitatea de folosin snt nule.
Este important de subliniat ca spre deosebire de capacitatea de folosinta, capacitatea de exercitiu
nu este o conditie pentru a fi parte in proces. Unica consencinta a lipsei sau limitarii capacitatii de
exercitiu este imposibilitatea exercitarii personale a drepturilor si obligatiilot civile.
2. Adresaresarea in instanta de judecata cu o cerere de chemare in judecata (conditie ce se
refera la reclamant) sau identificarea persoanei in calitate de pirit de catre reclamant (conditie
ce se refera la pirit)
Persoana care are capacitatea de folosinta procedurala obtine calitaea de relclamant odata ce depune
in instanta o cerere de chemare in judecata conform rigorilor stabilite (art.166,167 CPC).Pirit devine
persoana indicata de catre reclamant in cererea sa.
In procesul civil sunt doar 2 parti: reclamant si pirit.
Reclamant poate fi persoana a carei drepturi, libertati si interese legitime se prezuma a fi incalcare sau
contestate si care solicita instantei apararea acestora. Piritul este persoana impotriva caruia
reclamantul intenteaza pretenta in instanta de judecata, fiind prezumat ca ar fi incalcat sau contestat
drepturile si interesele legitime ale reclamantului.
Desi legea desemenaza in calitate de parti in proces doar reclamantul si piritul, doctrina nu neaga
faptul ca intervenientul principal de asemenea este parte in proces, evident cu trasaturile si
caracteristicile sale specifice.
2.3Identificai prile n urmtoarele pricini civile privind (7 puncte):
a) contestarea de ctre Bobu a testamentului prin care toat averea a fost testat lui Hncu
(vrsta lui Hncu este 3 zile); -
Reclamant Bobu; Pirit Hincu, reprezentat legal de parinti sau tutore;

b) Roibu, ofer angajat al companiei de TAXI Rapid, este vinovat n producerea

accidentului n urma cruia a suferit pasagerul taxiului, Iurcu. Iurcu solicit repararea
prejudicului material i moral;
Reclamant Iurcu; Pirit compania TAXI Rapid Intervenient accesoriu Roibu.

c) repararea prejudiciului material cauzat de ctre Voicu (13 ani) prin deteriorarea
bunurilor ce aparin lui Calamfir i Petreanu cu drept de proprietate comun.
Reclamant Calamfir i Petranu, care pot fi reprezentati de un avocat; Pirit Voicu, reprezentat
legal de parinti sau tutore