Sunteți pe pagina 1din 14

DREPTURILE SI

OBLIGATILE
FUNCTIONARILOR
PUBLICI
Cuprins

DREPTURILE SI INDATORIRILE FUNCTIONARILOR PUBLICI ........................ 2


1.1. Functionarul public are dreptul: ................................................ 3
1.2. Obligatiunile functionarului sunt urmatoarele: .......................... 4
1.3. Drepturile si indatoririle functionarilor publici ........................... 6
DREPTURILE SI INDATORIRILE FUNCTIONARILOR PUBLICI

Funcionarul public este persoana fizic numit ntr-o funcie public, numire care se
face de ctre conductorul unei instituii publice printr-un act de putere public. Pentru
ocuparea unei funcii publice se cere ndeplinirea unor condiii de dou categorii: generale i
de studii. Dintre condiiile generale amintim: cetenia romna, domiciliul n Romnia,
cunoaterea limbii romne scris i vorbit, vrsta minim de 18 ani, apt din punct de vedere
medical, credin civic i moral corespunztoare funciei publice. Actul de numire al
funcionarului public n funcie este un act unilateral de voina, de drept public i nicidecum
un contract de drept comun. Atribuiile ncredinate unui funcionar public sunt de ordin
general i se stabilesc prin lege, nu n interesul su personal, ci al serviciului public.

Pentru a exercita ansamblul atribuiilor i competenelor ce constituie coninutul


funciei publice, titularului acesteia i sunt stabilite anumite drepturi i obligaii. n una din
lucrrile sale, Ioan Deleanu precizeaz c n realitatea juridic nu exist drepturi i obligaii
independente unele de celelalte; fiecrui drept i corespunde o obligaie corelativ, i fiecare
obligaie se nate la rndul ei dintr-un drept.

Drepturile i obligaiile sunt determinate pe cale general, impersonal, imperativ, i


au un caracter obiectiv, adic ele sunt legate de funcia public n cauz, nu de
funcionarul public n calitatea lui de persoan fizic. Prin urmare, ele sunt aceleai pentru
orice persoan care deine aceeai funcie public fiind stabilite prin norme juridice cu
putere de lege, ele au un caracter unilateral, n sensul c modificarea lor se face tot pe
aceeai cale, funcionarul public neavnd posibilitatea legal de a se opune unei asemenea
modificri. Unele drepturi i obligaii sunt comune tuturor funcionarilor publici, altele sunt
specifice unor anumite funcii i, deci, anumitor categorii de funcionari publici.

n ansamblul lor, drepturile i obligaiile constituie suportul legal al autoritii i


prestigiul funcionarului public, fiind asigurate i garantate de stat prin mijloace juridice, de
natur material, civil, administrativ i chiar penal.

Funcionarii publici, fiind ceteni romni, au toate drepturile i, desigur, i obligaiile


pe care Constituia Romniei le prevede i le garanteaz pentru toi cetenii si. Drepturile
recunoscute i garantate funcionrilor publici, neavnd un caracter subiectiv, i avnd c
scop realizarea atribuiilor funciei, deci un interes general, reprezint, totodat i obligaii
pentru titularul lor, neexercitarea lor expres (refuzul) sau tacit (neglijena) fiind
sancionat prin lege.

O perioad ndelungat, funcionarii au fost supui unor regimuri restrictive, dat fiind
specificul misiunii lor de a servi statului. Actualmente, acest specific este n atenuare
progresiv, remarcndu-se o tendin evidenta de a terge diferena dintre funcionari i
restul cetenilor.
Dup cum funcionarii publici au obligaii fa de serviciul public, la fel ei au i
drepturi respective.

Drepturile i obligaiunile funcionarilor publici se divizeaz n urmtoarele mri


categorii:

Drepturi si obligatiuni cu caracter general pe care le au toti functionarii


publici;
Drepturi si obligatiuni speciale, pe care le au numai anumite categorii de
functionari publici;
Drepturi si obligatii care privesc situatia personala a functionarului (salarizare,
concediu, protectie sociala)
Drepturi si indatoriri specifice functiei publice detinute, indiferent de titular.

Ne vom oprii mai detaliat la drepturile pe care le au toi funcionarii publici.

1.1. Functionarul public are dreptul:

sa examineze probleme si sa ia decizii in limitele imputernicirilor sale;


sa solicite, in limitele competentei sale, si sa dispuna de informatia necesara de la
alte autoritati publice, precum si de la persoane fizice si juridice, indiferent de forma
de proprietate si tipul de organizare juridica;
sa se perfectioneze profesional;
sa avanseze la serviciu corespunzator pregatirii lui profesionale, capacitatilor
intelectuale, rezultatelor atestarii, constiinciozitatii in exercitarea atributiilor in cazul
in care participa la concursul pentru ocuparea posturilor vacante de un rang superior;
sa-si cunoasca drepturile si obligatiunile de serviciu;
sa fie remunerat conform functiei, pregatirii profesionale si experientei sale de
munca;
sa se asocieze la sindicate si sa participe la activitatea lor in afara orelor de program;
sa beneficieze de protectie juridica, in corespundere cu statutul sau.

n privina drepturilor decurgnd din funcie, se impun o serie de precizri general


valabile n orice sector al administraiei publice. n primul rnd, exercitarea acestor drepturi
se face n limitele competenei legale ce revine autoritii din care face parte funcionarul
public. n al doilea rnd, funcionarul, exercitnd un drept legal conferit, trebuie s urmeze,
ca titular al obligaiei, o conduit conform interesului juridic ocrotit, n caz contrar,
suportnd consecinele nerespectarii legii. n al treilea rnd, fa de lege i de alte
reglementri, respectivele drepturi au un caracter obiectiv, decurgnd din norme i
aparinnd funciei i nu funcionarului.
Printre drepturile fundamentale ale functionarilor publici, evidentiem:

dreptul la protectie juridica;


drepturi financiare(dreptul la remunerare, la indemnizatii speciale, la
asigurare sociala, la pensie de batrinete);
dreptul la stabilitatea postului (acest drept constituie in acelasi timp si un
avantaj fata de salariatii din sectorul privat. In principiu, functionarul este
numit pentru toata cariera sa (in Germania, el este numit pe viata), cu
exceptia cazurilor de demisie sau destituire, sanctiunea cea mai grava,
care poate fi aplicata doar in urma unei proceduri disciplinare.

Functionarilor le sint garantate libertatea de opinie, libertatea de exprimare (cu


conditia respectarii principiului neutralitatii si a obligatiei de rezerva), libertatea de asociere,
libertatea sindicala, dreptul la greva.

1.2. Obligatiunile functionarului sunt urmatoarele:

a) sa execute la timp si calitativ deciziile autoritatilor publice in problemele ce tin de


competenta lui;
b) sa dirijeze, in cunostinta de cauza, sectorul de munca incredintat, sa manifeste
initiative si perseverenta, sa asigure indeplinirea neconditionata a sarcinilor ce stau in
fata autoritatii publice;
c) sa respecte cu strictete drepturile si libertatile cetatenilor;
d) sa se calauzeasca in exercitarea atributiilor de legislatia in vigoare, sa fie obiectiv si
impartial, sa nu dea dovada de tergiversari si birocratism;
e) sa examineze la timp propunerile, cererile si plingerile cetatenilor in domeniul
activitatii sale de serviciu, in conformitate cu legislatia;
f) sa studieze opinia publica si sa tina cont de aceasta in activitatea sa;
g) sa pastreze secretele de stat ori un alt secret ocrotit de lege, precum si informatiile
despre cetateni de care ia cunostinta in exercitarea atributiilor, respectind legislatia.

Nu se permite, conform legii, nici acceptarea de daruri si alte servicii din partea
agentilor economici si cetatenilor pentru indeplinirea atributiilor de serviciu, cu exceptia
semnelor de atentie simbolice, recunoscute conform normelor de politete si ospitalitate.
Functionarul public nu are dreptul sa plece in delegatii peste hotare din contul persoanelor
juridice sau ai cetatenilor, sa aiba conturi in banci din strainatate.

Obligatiile membrilor serviciului public decurg din misiunea lor de a servi interesului
general. In primul rind, ei trebuie sa respecte o serie de obligatii profesionale propriu-zise,
care trebuie realizate in exercitiul functiei; in al doilea rind, ei sint datori sa indeplineasca
unele obligatii ce afecteaza comportamentul lor personal.
Obligatii profesionale:

Obligatia de a servi, adica obligatia de a executa sarcinile ce-i sint incredintate. Un


element al acestei obligatii este datoria de a indeplini personal sarcinile conferite.
Obligatia de a servi implica de asemenea datoria de supunere ierarhica, adica de a
respecta ordinele superiorilor ierarhici (fie ca este vorba de ordine individuale sau de
indicatii generale), dar si datoria de a se supune legilor si regulamentelor. Totusi,
daca subordonatul primeste un ordin ce contine grave elemente de ilegalitate si care
compromite interesul public, functionarul este obligat sa nu execute acest ordin.
Exercitarea exclusiva a functiei (obligatie instituita in unele tari). Functionarul trebuie
sa-si exercite functia personal si in mod continuu. Din aceasta obligatie reiese
principiul interdictiei cumulului unei functii publice cu o activitate privata.
Discretie profesionala si secret profesional. Obligatia de discretie profesionala
interzice de a revela, fara autorizatia autoritatii superioare, faptele, informatiile,
documentele de care agentul a luat cunostinta in exercitiul functiei sale. Tot ce tine
de functionarea interna a administratiei trebuie sa fie confidential. Evident, aceasta
obligatie nu trebuie sa limiteze aplicarea principiului transparentei
administrative.Informatiile ce se cer a fi pastrate in secret nu sunt doar cele calificate
explicit ca secrete, ci toate informatiile pe care agentul le-a aflat in exercitiul functiei
sale.Interdictia de a divulga secretul profesional este generala si absoluta, cu o
singura exceptie. Este vorba de teoria secretului profesional destainuit, care obliga
agentii publici sa impartaseasca informatiile confidentiale colegilor sau superiorilor
ierarhici atunci, cind acest lucru este necesar pentru buna functionare a serviciului.
Obligatia de rezerva. In exercitiul functiei, functionarul trebuie sa faca abstractie
de opiniile sale politice sau religioase. El trebuie sa fie neutru si impartial.
Obligatia de perfectionare profesionala, care poate fi realizata prin formarea
continua.

Obligatii ce afecteaza comportamentul personal al functionarului:

Obligatii specifice: obligatia de resedinta (pentru ambasadori, militari, de exemplu),


obligatia de a cere autorizatie de casatorie (in Franta, de exemplu, pentru militarii
jandarmeriei).
Obligatii generale. Functionarul trebuie sa aiba, in viata sa personala, un
comportament ce nu compromite reputatia administratiei. El trebuie sa dea dovada
de demnitate, probitate, onestitate, dezinteres, discretie, neutralitate, decenta,
simtul responsabilitatii.
Functionarului public i se interzice sa participe la grevele care perturbeaza activitatea
autoritatilor publice respective, de a carei activitate depinde asigurarea societatii cu
bunuri si servicii de importanta vitala.
In genere, statutul juridic al functionarilor publici este menit sa sporeasca interesarea
lor morala si materiala, sa le creeze conditii necesare pentru exercitarea functiilor de
serviciu, sa garanteze drepturile si asistenta sociala adecvata pentru acei care si au consacrat
viata slujirii statului si poporului.

1.3. Drepturile si indatoririle functionarilor publici

Sunt reglementate in capitolul V din Legea nr.188/1999 privind Statutul functionarilor


publici cu modificarile si completarile ulterioare.

1. In ce priveste drepturile functionarilor publici ce privesc situatia personala a acestora, vom


retine ca pentru activitatea desfasurata, functionarii publici au dreptul la un salariu compus
din:

a) salariul de baza;

b) sporul pentru vechime in munca;

c) suplimentul postului;

d) suplimentul gradului.

Functionarii publici beneficiaza de prime si alte drepturi salariale, in conditiile legii.

Salarizarea functionarilor publici se face in conformitate cu prevederile legii privind


stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru functionarii publici.

2. In stransa legatura cu dreptul la salariu este reglementat si dreptul la durata normala a


timpului de lucru, care este de 8 ore pe zi si de 40 ore pe saptamana, cu precizarea
posibilitatii desfasurarii unor ore suplimentare, limitate la 360 pe an, platite cu un spor de
100% din salariul de baza, dar numai pentru functionarii publici de executie.

Functionarii publici, cu exceptia functionarilor publici civili din ministerele privind


apararea nationala, ordinea publica si siguranta nationala, pot fi alesi sau numiti intr-o
functie de demnitate publica, in conditiile legii.

3. Functionarii publici, in conditiile legii, au dreptul la concediu de odihna, la concedii


medicale si la alte concedii. Functionarul public are dreptul, pe langa indemnizatia de
concediu, la o prima egala cu salariul de baza din luna anterioara plecarii in concediu, care se
impoziteaza separat.

Potrivit legii, in perioada concediilor de boala, a concediilor de maternitate si a celor


pentru cresterea si ingrijirea copiilor, raporturile de serviciu nu pot inceta si nu pot fi
modificate decat din initiativa functionarului public in cauza.
4. Autoritatile si institutiile publice au obligatia sa asigure functionarilor publici, conditii
normale de munca si igiena, de natura sa le ocroteasca sanatatea si integritatea fizica.

Elementele esentiale ale acestui drept vizeaza:

- asigurarea conditiilor normale de munca si igiena, care sa ocroteasca sanatatea,


integritatea fizica si psihica a persoanei;

- asistenta medicala gratuita in institutiile sanitare publice;

- ajutoare in cazul accidentelor de munca sau a bolilor profesionale.

5. Functionarii publici beneficiaza de asistenta medicala, proteze si medicamente in


conditiile legii.

O asemenea dispozitie expresa se incadreaza in dreptul la ocrotirea sanatatii, drept


fundamental consacrat in Constitutie, drept receptat din reglementarile internationale in
domeniu.

6. Functionarii publici beneficiaza de pensii precum si de celelalte drepturi de asigurari


sociale, potrivit legii. In plus, legea prevede expres, dreptul la pensie de urmas.

7. Pe langa drepturile functionarilor publici pe perioada in care se afla in activitate, este


firesc ca acestia sa mai beneficieze si de o serie de drepturi cuvenite la incetarea activitatii,
adica a raportului de functie publica, materializate in primul rand in pensie, privita in
doctrina occidentala ca un tip de remuneratie cuvenit functionarului public la incetarea
exercitarii functiei, ca urmare a retragerii sale din activitate.

8. Statutul functionarilor publici mai enunta dreptul acestora de a beneficia in exercitarea


atributiilor lor de protectia legii, cu precizarea expresa a obligatiei autoritatii sau institutiei
publice de a asigura protectie functionarului public impotriva amenintarilor, violentelor,
faptelor de ultraj carora le-ar putea fi victima in exercitarea functiei publice sau in legatura
cu aceasta. Pentru garantarea acestui drept, autoritatea sau institutia publica va solicita
sprijinul organelor abilitate, potrivit legii.

9. De asemenea, Statutul reglementeaza obligatia autoritatii sau institutiei publice de a-l


despagubi pe functionarul public in situatia in care acesta a suferit, din culpa autoritatii sau
a institutiei publice, un prejudiciu material, in timpul indeplinirii atributiilor.

10. Pe langa drepturile ce privesc situatia personala a functionarilor publici, mai exista o
categorie de drepturi, de factura politica, inerente conditiei de cetatean. Dreptul la opinie al
functionarilor publici este garantat.

In doctrina actuala s-a apreciat ca functionarul, in exercitarea atributiilor de serviciu,


este obligat sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea convingerilor sale politice, iar in
afara serviciului, desi legea nu interzice expres, ar trebui sa existe o conduita de rezerva si
masura in exprimarea ideilor politice.

Pentru a asigura totusi o protectie juridica completa a functionarilor fata de posibile


discriminari s-a prevazut interzicerea oricarei discriminari intre functionarii publici pe criterii politice,
sindicale, religioase, etnice, de sex, stare materiala, origine sociala sau de orice alta natura, privita in
doctrina recenta, ca un principiu de exercitare a drepturilor functionarilor publici.

11. 'Functionarul public are dreptul de a fi informat cu privire la deciziile care se iau in aplicarea
prezentului statut si care il vizeaza in mod direct'.

12. 'Dreptul de asociere sindicala este garantat functionarilor publici, cu exceptia celor care sunt
numiti in categoria inaltilor functionari publici, functionarilor publici de conducere si altor categorii de
functionari publici carora le este interzis acest drept prin statute speciale'.

Functionarii publici cu exceptiile prevazute de lege, pot, in mod liber sa infiinteze organizatii
sindicale, sa adere la ele si sa exercite orice mandat in cadrul acestora.

Fiind vorba de un drept, exercitarea nu este obligatorie, putand exista autoritati si institutii in
care sa nu existe organizatii sindicale sau sa existe functionari publici care sa nu faca parte din ele.

13. 'Functionarilor publici le este recunoscut dreptul la greva, in conditiile legii, cu respectarea
principiului continuitatii si celeritatii serviciului public'.

In doctrina actuala s-a exprimat si opinia potrivit careia, nu ar fi trebuit recunoscut dreptul la
greva pentru functionarii publici, deoarece acesta este incompatibil cu scopul functiei
publice, realizarea unui interes general, si cu caracterul acesteia de continuitate, functia trebuind sa
se exercite fara intreruperile inerente actiunilor greviste.

Dupa cum in mod constant se sustine in doctrina, in realitatea juridica nu exista drepturi si
obligatii independente unele de altele. Fiecarui drept ii corespunde o obligatie corelativa si fiecare
obligatie naste, la randul sau, un drept.

Din aceasta perspectiva, drepturilor functionarilor publici le corespund


anumite INDATORIRI care decurg din Statutul acestora.

Se distinge astfel in doctrina intre indatoriri legate de indeplinirea functiei si indatoriri


legate de viata privata a functionarilor publici, legiuitorul rezumandu-se insa doar la prima
categorie, a indatoririlor de serviciu.

In ce priveste enumerarea efectiva a indatoririlor functionarilor publici, vom retine


urmatoarele precizari facute de legiuitor.

- functionarii publici au obligatia sa-si indeplineasca cu profesionalism, impartialitate si in


conformitate cu legea, indatoririle de serviciu;

- functionarii publici au obligatia sa se abtina de la orice fapta care ar putea aduce


prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului corpului functionarilor publici;
- functionarii publici de conducere sunt obligati sa sprijine propunerile si
initiativele motivate ale personalului din subordine, in vederea imbunatatirii activitatii autoritatii sau
institutiei publice in care isi desfasoara activitatea, precum si a calitatii serviciilor publice oferite
cetatenilor;

- functionarii publici au indatorirea de a respecta normele de conduita profesionala si


civica prevazute de lege;

- functionarii publici au obligatia ca, in exercitarea atributiilor ce le revin, sa se abtina de la


exprimarea sau manifestarea publica a convingerilor si preferintelor lor politice;

- functionarii publici au obligatia sa nu favorizeze vreun partid politic;

- functionarii publici au obligatia sa nu participe la activitati politice in timpul programului


de lucru;

- functionarilor publici le este interzis sa faca parte din organele de conducere ale
partidelor politice.

De altfel, in titlul IV al Legii nr.161/2003, consacrat conflictului de interese si


regimului incompatibilitatilor in exercitarea demnitatilor publice si functiilor pu-
blice, la art.98 este prevazut expres dreptul la asociere politica al functionarilor publici, cu
interdictia statutara mai sus mentionata.

In plus, este stabilita interdictia pentru inaltii functionari publici de a fi membri ai


vreunui partid politic, sub sanctiunea destituirii din functia publica.

Statutul prevede expres obligatia functionarilor publici de a se conforma dispozitiilor


primite de la superiorii ierarhici, avand insa dreptul de a refuza, in scris si motivat,
indeplinirea acestora, daca le considera ilegale.

Functionarii publici au obligatia sa pastreze secretul de stat, secretul de serviciu,


precum si confidentialitatea in legatura cu faptele, informatiile sau documentele de care
iau cunostinta in exercitarea functiei publice, in conditiile legii, cu exceptia informatiilor de
interes public.

Secretul de serviciu implica acele acte si fapte prevazute expres de o norma generala
sau cu caracter intern, a carei incalcare atrage sanctiuni penale sau disciplinare, iar prin
intermediul obligatiei de confidentialitate se satisfac atat interesele statului, cat si ale
cetateanului.

Functionarilor publici le este interzis sa solicite sau sa accepte, direct sau


indirect, pentru ei sau pentru altii, in considerarea functiei lor publice, daruri sau
alte avantaje.

La numirea intr-o functie publica, precum si la incetarea raportului de serviciu


functionarii publici sunt obligati sa prezinte, in conditiile legii, conducatorului autoritatii sau
institutiei publice, declaratia de avere. Declaratia de avere se actualizeaza anual, potrivit
legii.

Statutul reglementeaza, in detaliu, obligatia functionarilor publici de a urma forme


de perfectionare profesionala organizate de Institutul National de Administratie sau alte
institutii abilitate potrivit legii. Este vorba de o obligatie corelativa dreptului functionarilor
publici de a-si perfectiona in mod continuu pregatirea profesionala.

Institutul National de Administratie reprezinta o institutie postacademica ce


functioneaza sub patronajul primului-ministru si in subordinea Ministerului Administratiei si
Internelor. Are misiunea de a elabora si a asigura aplicarea in practica a strategiei Guvernul
privind formarea continua si perfectionarea intregului personal din administratia publica
centrala si locala; organizeaza trei forme de pregatire si anume: cursuri postuniversitare de 2
ani, de 1 an si de scurta durata.

In sfarsit, potrivit recentelor modificari aduse Statutului, functionarii publici


au obligatia sa respecte intocmai regimul juridic al conflictului de interese si al
incompatibilitatilor, stabilite potrivit legii.

Reglementari speciale pot prevedea si alte categorii de indatoriri specifice unor


functii publice cum ar fi, de exemplu, programul de lucru cu publicul, paza sediului si a
documentelor secrete, portul si uzul de arma, programul de instruire fizica si trageri cu arme
de foc etc.

Au obligatia de a servi, adica obligatia de a executa sarcinile ce-i sunt ncredintate.


Un element al acestei obligatii este datoria de a ndeplini personal sarcinile conferite.

Legea stabileste un complex de obligatii pentru functionarii publici care in


esenta constau in:

- obligatia indeplinirii cu profesionalism, loialitate, corectitudine si in mod constiincios


a indatoririlor de serviciu si sa se abtina de la orice fapta care ar putea sa aduca prejudicii
autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea (art.41);

- obligatia pentru functionarii publici ca in executarea atributiilor ce le revin sa se


abtina de la exprimarea sau de la manifestarea convingerilor lor politice (art.42);

- obligatia functionarilor publici sa se conformeze dispozitiilor date de functionarii cu


functii publice de conducere carora le sunt subordonati direct, cu exceptia cazurilor in care
apreciaza ca aceste dispozitii sunt ilegale (in asemenea cazuri, functionarul public are
obligatia sa motiveze in scris refuzul indeplinirii dispozitiei primite, iar daca cel care a dat
dispozitia staruie in executarea acesteia, va trebui sa o formuleze in scris, caz in care
dispozitia va fi executata, art.43);
- indatorirea de a pastra secretul de stat si secretul de serviciu, in conditiile legii
(art.44);

- obligatia de a pastra confidentialitatea in legatura cu faptele, informatiile sau


documentele de care iau cunostinta in executarea functiei (art.45);

- interdictia pentru functionarii publici de a solicita sau de a accepta , direct sau


indirect, pentru ei sau pentru altii, in considerarea functiei lor publice, daruri sau alte
avantaje (art.46);

- obligatia functionarilor publici de a prezenta declaratia de avere la numirea si la


eliberarea din functie (art.46);

- obligatia de a rezolva lucrarile repartizate de conducatorul compartimentului in care


lucreaza si de a nu primi direct cereri a caror rezolvare intra in competenta lor ori sa
intervina in solutionarea acestor cereri (art.47);

- indatorirea pentru functionarii publici de a-si perfectiona pregatirea profesionala,


fie in cadrul autoritatii sau institutiei publice, fie urmand cursuri de perfectionare organizate
in acest scop (art.48).

Functionarului public de executie i este interzis sa primeasca direct cereri a caror


rezolvare intra n competenta lui ori sa intervina pentru solutionarea acestor cereri. Regula
este ca toate cererile trebuie depuse la biroul de registratura, si primesc un numar de
nregistrare.Nu se permite, conform legii, nici acceptarea de daruri si alte servicii din partea
agentilor economici si cetatenilor pentru ndeplinirea atributiilor de serviciu, cu exceptia
semnelor de atentie simbolice, recunoscute conform normelor de politete si ospitalitate.
Functionarul public nu are dreptul sa plece n delegatii peste hotare din contul persoanelor
juridice sau ai cetatenilor, sa aiba conturi n banci din strainatate.

Obligatiile membrilor serviciului public decurg din misiunea lor de a servi interesului
general. n primul rnd, ei trebuie sa respecte o serie de obligatii profesionale propriu-zise,
care trebuie realizate n exercitiul functiei; n al doilea rnd, ei sunt datori sa ndeplineasca
unele obligatii ce afecteaza comportamentul lor personal.

n ceea ce priveste incompatibilitatile, calitatea de functionar public nu este


compatibila cu orice alta functie publica, cu exceptia calitatii de cadru didactic. De
asemenea, functionarul public nu poate detine functii n regiile autonome, societatile
comerciale ori in alte unitati cu scop lucra

Functionarului public i se interzice sa participe la grevele care perturbeaza activitatea


autoritatilor publice respective, de a carei activitate depinde asigurarea societatii cu bunuri
si servicii de importanta vitala.
n genere, statutul juridic al functionarilor publici este menit sa sporeasca interesarea
lor morala si materiala, sa le creeze conditii necesare pentru exercitarea functiilor de
serviciu, sa garanteze drepturile si asistenta sociala adecvata pentru acei care si au consacrat
viata slujirii statului si poporului.
Bibliografie

1. https://lege5.ro/Gratuit/gezdinzxgi/legea-nr-188-1999-privind-statutul-
functionarilor-publici/3
2. http://www.stiucum.com/drept/drept-administrativ/Functia-si-functionarul-
public14745.php
3. http://www.stiucum.com/drept/drept-administrativ/Raspunderea-functionarilor-
pub13665.php
4. http://www.stiucum.com/drept/drept-administrativ/Notiunea-si-evolutia-
administr54328.php