Definiia cea mai acceptat a inteligenei artificiale a fost dat de John McCarthy n 1955: o main care

se comport ntr-un mod care ar putea fi considerat inteligent, dac ar fi vorba de un om. Mai amplu,
inteligena artificial vizeaz studiul i designul agenilor inteligeni, sisteme care percep mediul
nconjurtor i maximizeaz ansele propriului succes prin comportament.

A fi judector, dincolo de formarea specializat care confer substan actului de judecat prin
interpretarea i aplicarea dispoziiilor legale, dimensiunea aptitudinilor comportamentale, din
perspectiva abilitilor comunicaionale cu prile din proces, n desfurarea edinei de judecat,
reprezint o component semnificativ care mplinete profilul judectorului.

Aadar, arta de a relaiona, empatiza n cadrului formalismului procesului, de a conferi ncrederea n

valorile ce guverneaz judecata, constituie o alt component semnificativ, cu accente de psihologie
judiciar i nu numai, care dubleaz procesul de pregtire al judectorului.

Cred ca mai intai de toate un bun judecator trebuie sa fie un bun om. Nu un om bun! Nu poti fi un bun
judecator daca alegi sa fii un om bun, un om milos. Nu mila este tratamentul pe care trebuie sa il aplice
judecatorul celor care i se adreseaza. Un bun om este un om drept, sincer. Sincer, in primul rand cu sine
si mai apoi cu cei din jur. Odata indeplinite aceste calitati, e greu ca judecatorul sa fie nedrept, nesincer
in solutiile pe carele va da.

Pentru a se numi un bun judecator aspirant la titlul de judecator ideal cel care a ales sa imparta
dreptatea trebuie sa fie un bun psiholog, sa cunoasca natura umana si sa posede cultura generala care
sa nu se limiteze doar la stiinta dreptului.

Judecatorul este un magistrat care prezideaza procedurile judiciare, asa ca el trebuie sa cunoasca foarte
bine legislatia, mai ales in domeniul in care activeaza. Faptele lui ar trebui sa reflecte profesia, adica sa
fie un exemplu in societate. Nu stiu daca pot sa ma consider un exemplu, nici un om nu este perfect, dar
toate lumea are sansa sa-si dezvolte propria persoana iar eu vreau sa traiesc cu sansa aceasta. In
anumite cazuri pot sa fiu un exemplu pentru unii, in alte cazuri incerc sa invat de la altii care au o
experienta de viata mai mare.

O tema foarte discutata in legatura cu judecatorii este partea cu moralitatea. Dupa parerea mea, partea
cu moralitatea este relativa doar pentru cei care vor sa ajunga judecatori mici, sau cu mult
noroc mediocri. Nimeni nu poate sa ajunga la un rang inalt fara moralitate. Morala este o perceptie a
comportamentului care diferenteaza intentiile, deciziile si actiunile intre cele bune (sau corecte) si rele
(sau gresite). Un om care nu poate sa faca diferenta intre faptele corecte si cele gresite, nu are cum sa
aiba succes ca judecator. Pot sa declar fara nicio ezitare ca stau bine cu morala, in cele mai multe cazuri
pot sa evit sa ajung in situatii neplacute, datorita faptului ca pot sa fac diferenta ce merita facuta. Nu am
intentia sa jignesc oamenii nici cu fapte, nici cu vorbe. Nu am intentia sa creez daune pentru cei din
jurul meu.

Principalul scop al Inteligenei Artificiale este de a imita ntrutotul creierul uman n modul n care acesta
gndete, rspunde i interacioneaz insa un calculator nu funcioneaz deloc la fel ca un creier uman,
el este un automat, care respect reguli simple i programe, pentru a reproduce un anumit
comportament, chiar dac acesta poate fi considerat complicat, evoluat. El nu are, asemeni oamenilor, o
experien de via, o apartenen cultural, iar inteligena uman este practic opusul celei pe care o
poate avea chiar i cel mai performant calculator.

Nick Bostrom, profesor de filosofie n cadrul Universitii Oxford, are o teorie asemntoare cu cea a lui
Hawking . Acesta a declarat c inteligena artificial, realizat pentru a ne mbunti viaa, ar putea s
preia controlul n cazul n care cercetrile din acest domeniu nu sunt realizate cu grij.

Joseph Renzulli a cuprins toate aceste directii in formula simpla a celor trei cercuri ce caracterizeaza
inteligenta, creativitatea si atingerea telurilor propuse.

Inteligena artificial este nc n faza copilriei. Acest lucru l demonstreaz unele experimente euate
care au avut loc. Putem da ca exemplu cazul adolescentului Tay al Microsoft, un bot bazat pe
inteligen artificial care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist n cteva ore,
compania fiind nevoit s l retrag. Incidentul arat limitrile pe care le au mainile, incapabile
deocamdat s fac diferena ntre bine i ru sau s dea dovad de empatie. Iar pentru ca mainile s
ajung la astfel de nsuiri umane ar mai putea trece zeci de ani.