Tipuri de personalitate Carl Jung

Teoriile psihologului si medicului elvetian Carl Gustav Jung stau la baza majoritatii sistemelor
de personalitate de mare prestigiu de astazi. Desi Jung este cel mai mare teoretician din toate
timpurile care si-a concentrat atentia asupra vietii si modului in care oamenii relationeaza cu
aceasta, aici vom face referire doar la teoriile sale privind intelegerea personalitatii.

Jung este unul dintre marile personalitati care s-au inspirat din modelul grecesc antic al celor
patru temperamente sau umori si interpretarea acestora de-a lungul secolelor. Cercetarile sale in
aceasta privinta sunt incluse in volumul Tipuri psihologice, publicat in anul 1921. Acesta face
parte dintr-un set mai larg de idei privind energia psihica, in cadrul caruia Jung a dezvoltat
concepte importante pentru psihoterapie si psihanaliza clinica - diagnosticul si terapia psihiatrica.

Jung a abordat tipurile psihologice din perspectiva psihanalizei; acesta era un colaborator
principal al lui Sigmund Freud, un alt ganditor prolific in domeniul psihanalizei, psihologiei si
comportamentului uman. Oameni de stiinta pasionati, Jung si Freud erau preocupati de
descoperirea, dezvoltarea si cunoasterea profunda a mintii umane si a modului in care aceasta
functioneaza.

Dovada a durabilitatii valorii si importantei teoriilor lui Jung sunt faptul ca structura tipurilor
psihologice continua sa fie o baza a celor mai importante sisteme si instrumente psihometrice
utilizate astazi, inclusiv Myers Briggs si Keirsey.

Tipuri de atitudini generale: introvertit si extravertit

Jung a impartit energia psihica in doua `tipuri de atitudini generale` de baza: introvertit si
extravertit. Aceste tipuri sunt imbinate cu celelalte, explicate mai tarziu, pentru a crea tipurile de
personalitate Jung. In plus, `tipuri de atitudini generale` introvertit si extravertit ale lui Jung apar
ca doua caracteristici total opuse in cadrul mai multor sisteme de personalitate moderne, inclusiv
Myers Briggs si Keirsey.

Extravertit introvertit
energia psihica este directionata extern, spre
energia psihica este directionata intern
lumea din afara persoanei
obiectiv - spre exterior subiectiv - spre interior
"... pastreaza o relatie pozitiva cu obiectul. Isi
afirma importanta atat de pregnant, incat ".... atitudinea fata de obiect este de abstractie..
atitudinea sa subiectiva este orientata si se confrunta permanent cu dilema distantarii
relationata in mod continuu fata de obiect...." libidoului fata de obiect...." (Jung)
(Jung)
"o atitudine extravertita este motivata din "un introvertit este motivat din interior si
exterior si este directionata de factori obiectivi directionat de chestiuni subiective, interne"
si externi, precum si de relatii" (Hyde) (Hyde)
"comportamentul este directionat spre exterior, "comportamentul este directionat spre interior,
pentru a influenta factorii si evenimentele din pentru intelegerea si administrarea sinelui si a
afara" (Benziger) experientelor" (Benziger)

Cele `patru tipuri functionale`

Pe langa cele doua atitudini - introvertit si extravertit, Jung a mai dezvoltat si un cadru de `patru
tipuri functionale` ale psihicului. Acestea sunt:
- reflexiv si
- afectiv,
acestea ajutandu-ne sa decidem si judeca (au fost numite functii `rationale`), precum si
- senzorial si
- intuitv,
despre care Jung a spus ca sunt necesare pentru a percepe si judeca (a aduna informatia si a
decide), in scopul de a supravietui si a avea un comportament normal. Potrivit psihologului
elvetian, fiecare dintre noi prefera una din doua modalitati prezente in fiecare pereche.

analitic,
obiectiv,
ceea ce este semnificatia
Reflexiv principii,
ceva si intelegere
standarde, ambele se opun functiilor
criterii dejudecata si rationament - oamenii
subiectiv, prefera in mod constient una sau cealalta
personal, - Jung a numit aceste functii`rationale`
daca este greutate si
Afectiv apreciaza
bun sau nu valoare
intimitatea,
uman
realistic,
perceptie rational,
Senzorial ceva exista
senzoriala practic, ambele se opun functiilor deperceptie -
sensibil oamenii prefera in mod constient una sau
de unde intuitii, viitor, cealalta - Jung a numit aceste
vine si posibilitati si speculativ, functii `irationale`
Intuitiv
unde se atmosfera fantezie,
indreapta imaginativ

Functia `Reflexiv` este un proces `rational` de intelegere a

realitatii, implicatiilor, cauzelor si efectelor, intr-un mod logic si
Reflexiv analitic. Este sistematic, evalueaza adevarul si este atat de obiectiv,
incat evaluarea este bazata pe inteligenta si intelegerea personala. judecativ
`Reflexiv` este opusul lui `Afectiv.
(functiile
Functia `Afectiv` emite judecati pe baze subiective si personale. `rationale` ale
Este un proces `rational` de formare a opiniei subiective personale lui Jung)
Afectiv in legatura cu un lucru: daca este bun sau rau, acceptabil sau
inacceptabil, etc. Implica sentimentalism si umanitate. `Afectiv`
este opusul lui `Reflexiv`.
Functia `Senzorial` transforma semnalele simturilor in date
efective. Nu exista o judecata despre caracterul bun sau rau,
Senzoria
implicatii, cauze, directiuni, context, posibilitati, teme sau perceptiv
l
concepte relationate. Senzorialul vede ceea ce este, asa cum este.
`Senzorial` este opusul lui `Intuitiv`. (functiile
Functia `Intuitiv` transforma lucrurile, datele efective si detaliile in `irationale` ale
imagini conceptuale mai largi, posibilitati, oportunitati, misticism lui Jungs)
Intuitiv
si idei noi. Intuitia ignora in mare parte faptele si detaliile
esentiale, logica si adevarul. `Intuitiv` este opusul lui `Senzorial`.
Cele opt tipuri psihologice ale lui Jung

Informatia prezentata pana acum duce la cele opt Tipuri Psihologice majore ale lui Jung,
construite adaugand cate unul din cele patru tipuri functionale la un tip de atitudine generala
introvertita sau extravertita. Astfel sunt realizate cele opt tipuri psihologice principale. Acestea
nu includ functiile auxiliare si prin urmare nu reprezinta tipuri de personalitate complete.

denumirea tipului caracteristicile tipului

Reflexiv Extravertit analitic, strategic, planifica, implementeaza, ii organizeaza pe ceilalti
Reflexiv Introvertit contemplativ, descopera, teoretic, urmareste autocunoasterea
Afectiv Extravertit sociabil, sentimental, urmareste succesul personal si social
Afectiv Introvertit inaccesibil, enigmatic, autonom, urmareste intensitatea interioara
Senzorial Extravertit practic, participativ, cauta placerea, inflexibil
Senzorial Introvertit intens, obsesiv, detasat, cunoscator, expert
Intuitiv Extravertit aventuros, inovativ, cauta noutatea, propune schimbarea
Intuitiv Introvertit idealist, vizionar, esoteric, mistic, rezervat

Cele 16 tipuri de personalitate ale lui Jung

Aceste tipuri reies din teoria lui Carl Gustav Jung, desi psihologul elvetia nu le-a evidentiat in
mod special. Acestea ne ajuta sa avem o privire de ansamblu completa asupra teoriei lui Jung si
sunt legate in mod direct de interpretarea Myers Briggs si echivalentele aferente acestor tipuri
(pentru echivalentele respective Myers Briggs a utilizat doua dimensiuni aditionale: Judecativ -
Perceptiv, pentru a determina dominanta intre cele doua tipuri funtionale preferate, dupa
atitudinile introvertit sau extravertit).
1. Extravertit Reflexiv Senzorial - ET(S)
2. Extravertit Reflexiv Intuitiv - ET(N)
3. Extravertit Afectiv Senzorial - EF(S)
4. Extravertit Afectiv Intuitiv - EF(N)
5. Extravertit Senzorial Reflexiv - ES(T)
6. Extravertit Senzorial Afectiv - ES(F)
7. Extravertit Intuitiv Reflexiv - EN(T)
8. Extravertit Intuitiv Afectiv - EN(F)
9. Introvertit Reflexiv Senzorial - IT(S)
10. Introvertit Reflexiv Intuitiv - IT(N)
11. Introvertit Afectiv Senzorial - IF(S)
12. Introvertit Afectiv Intuitiv - IF(N)
13. Introvertit Senzorial Reflexiv - IS(T)
14. Introvertit Senzorial Afectiv IS(F)
15. Introvertit Intuitiv Reflexiv - IN(T)
16. Introvertit Intuitiv Afectiv - IN(F)
Cu ajutorul acestor informatii despre tipurile functionale si de atitudini, fiecare dintre noi poate
identifica si intelege mai bine propriul tip de personalitate Jung.

Desi teoriile lui Jung sunt utilizate pe scara larga in testele psihometrice si de personalitate,
acestea au fost initial destinate cercetarilor clinice pentru intelegerea si tratarea afectiunilor
mintale, precum si imbunatatirea calitatii existentei umane. Prin urmare Jung a pus un accent mai
profund pe subconstient decat se obisnuieste in psihometria moderna si teoriile comerciale ale
personalitatii.

Daca privim dincolo de acest model de categorisire a personalitatilor, putem observa ca

acceptarea si constientizarea celor patru functii sunt importante pentru a beneficia de o existenta
sanatoasa, chilibrata. In schimb, reprimarea uneia dintre aceste patru functii, de catre sine sau de
cineva din exterior, este nesanatoasa si duce mai devreme sau mai tarziu la aparitia unor
probleme.

Dovada celor spuse anterior este conditionarea parintilor care isi forteaza copiii sa adopte un
anumit comportament sau cazurile in care adultii isi reprima sau neaga sentimentele. Alte
exemple de iesire la suprafata si patrundere a subconstientului in comportamentul constient sunt
starile aflate sub influenta alcoolului sau a stresului. Subconstientul este un element principal in
teoriile analizei tranzactionale; acestea, impreuna cu teoriile lui Jung, ofera o perspectiva
importanta asupra personalitatii si comportamentului.

Scopul studierii si invatarii acestor idei duce chiar la obiectivele lui Jung si la recomandarile
acestuia de a incerca sa dezvoltam functiile care au fost reprimate si de a accepta toate cele patru
functii ca facand parte integranta a unei persoane normale.