Scopul lucrrii:

Determinarea concentratiei prafului in aerul zonei de munca si aprecierea sanitaro-igienica a

continutului de praf din mediul aerian.

Date teoretice

Praf- material solid transformat n particule foarte mici i fine; pulbere; pudr. radioactiv praf care se
formeaz n urma exploziilor nucleare, rspndindu-se la mari distane.

Una din cele mai raspindite noxe de productie in constructie,industria materialelor de

constructie,industria miniera si mai multe ramuri ale industriei este praful prezent in aerul zonei de
munca. Praful poate afecta un numar mare de angajati ce se afla concomitent in zona poluanta.
Praful de productie prezinta prin sine particule solide minuscule, capabile sa se afle timp indelungat
in aer in stare de suspensie.

Dupa un sir de indici praful poate fi clasificat in modul urmator:

dupa provinienta (componenta): organic (de provinienta vegetala si animal, precum si chimica);
neorganic (prafurile de calcar, ciment, cuart, inclusiv prafurile metalice de plumb, aluminiu, zinc
si alte metale);
dupa dispersitate: praf vizibil, cu dimensiunea particulelor mai mare de 10mkm;
praf microscopic- dimensiunea particulelor mai mica de 10mkm;
dupa toxicitate: praf agresiv sau toxic ( de plumb, arseniu, bitum); praf inert
(de lemn, zahar, ciment etc.);
dupa pericolul incendiar-exploziv: cu pericol de explozie (aerosoluri si ceturi formate de prafurile
organice, de sulf, magneziu); fara pericol de explozie (de azbest, corund etc. ).

Afectarea plaminilor cauzata de actiunea fizico-chimica a prafului poarta denumirea de

pneumoconioza care in dependenta de praful ce a cauzat-o poate fi sub forma de silicoza, silicatoza,
asbestoza, cimentoza, antracoza etc. Afara de bolile de plamini, praful de productie poate provoca boli de
piele (dermatite,exeme), boli de ochi (conjuctive), boli a cailor superioare de respiratie (astma nazala,
faringita, bronsita etc.).
Gradul de influenta a prafului asupra organismului uman depinde de component fizico-chimica a
acestuia, de dimensiunea si forma particulelor, de concentratia lui in aerul zonei de munca

Metode de combatere a prafului:

Mentinerea curateniei la locul de munca
Stergerea prafului in fiece zi la locul propriu de munca(dupa necesitate mai des)
Folosirea unor masti speciale (exe.praful de ciment)
Ordinea indeplinirii lucrarii

Concentratia prafului se determina din relatia :

2 1
=
0

unde:
m1-masa filtrului pina la luarea probei, mg;
m2-masa filtrului dupa luarea probei, mg;
Vo-volumul de aer trecut prin filtrul timp un minut adus la conditii normale, m3
durata luarii probei de praf, min.
 1
1
Nr.experientei

unde:
2
Locul captarii probei de aer

Laborator
3
Temperature aerului in incapere, oC

18,5
4
Presiunea, mm Hg

760

=
0 =
Greutatea filtrului pina la captarea

5
322

0 =
probei, mg

t - temperature aerului in locul masurarii, oC

0,014 1
Greutatea filtrului dupala captarea

331 322
6
331

=
P - presiunea atmosferica in locul masurarii,mmHg;
probei, mg

9
9
7

273
Greutatea prafului retinut, mg

0,014
0,015 273 760
(273 + 18,5) 760
((273 + ) 760)
1
8

Durata experientei, min

, [3 ]

= 0,0143
Volumul aerului trecut prin filtru (in

= 642,86 3

9
0,014

conditii normale), m3
Vt - volumul de aer trecut prin filtru timp de un minut la temperature t(oC),m3

Concentratia reala a prafului in aer,

10
643

mg/m3

Concentratia maxima admisa (CMA)

6

a prafului conform normelor sanitare

11

(N.S.245-)
Tabelul 1
Concluzii:

Efecund aceast lucrare de laborator am aflat cum se calculeaz concentraia prafului n aer. Tot
n aceast lucrare am neles care sunt efectele negative ale prafului asupra organismului uman.
Concentraia de praf obinut este una foarte mare n comparaie cu concentraia maxim admisibil de
praf la locul de munc. Pentru a reduce cantitatea de praf este necesar de a curi ncperea i de a instala
perei, geamuri ce nu permit trecerea prafului din mediul exterior.