ANALELE $TINTIFICE ALE UNIVERSITATIL * TALEXANDRU IOAN CUZA” DIN {ASI Tomul LLL ‘$tlinfe Econom! 2004/2005 MECANISME DE TRANSMITERE A POLITICIE MONETARE ASUPRA ECONOMIEI REALE ANGELA BOARIU" Mécanismes de transmission de Ja politique monétaire sur l’économie réele Résumé ‘Les mécanismes de transmission de la politique monétaire représentent les moyens par lesquels les autorités monétaires influencent l'économie réelle et contribuent a la realisation des objectifs principaux de la politique économique. L.e processus de libéralisation et dinnovation financiére-a déterminé utilisation des nouveaux mécanismes de transmission de ta politique monétaire, mais leur importance este différente d’un pays a autre par rapport au systéme financier de chacun. Mots clé: politique monétaire, mécanismes de transmission, économie réelle, taux d'intérét, taux de change, erédit, le prix des actifs financiers. Introducere Politica monetara este o component de baz a politicii economice, altturi de alte componente, in principal politica bugetard si politica fiscala, avénd un rol important in realizarea obiectivelar principale ale acesteia, si anume: stabilitatea prefurilor, asigurarea “unei cresteri economice echilibrate, ocuparea deplin& a forte de munci si asigurarea echilibrutui balanfei de pliti externe, In acest sens, politica monetard are ca misiune principala reglarea cantitijii de moned& disponibila in economic, astfel incit aceasta si dispund de lichiditafi suficiente, in vederea asiguriii functionitii sale normale si a dezvoltarii echilibrate. Politica monetar& si conexiunile sale cu obiectivele politicii economice Politica monetara poate fi definit’ ca ansamblul actiunilor intreptinse de autoritatea monetaré 2 unei (ari, pentru ca prin reglarea cantitajii si a costului monedei si influenfeze evolufia economiei nationale si si menjin& stabilitatea prefurilor. Prin urmare, obiectivele finale ale politicii monetare sunt, in principiu, aceleasi cu cele ale politicii economice. * Conferentiar universitar doctor In Universitatea ,,Alexandru Toan Cuza” Tagi, Facultatea de Beonomie $i Administrarea AfaceritorMecanisme de transmitere a politicii monetare asupra economiei reale a7 indeplinirea simultand a obiectivelor de crestere economicd gi de ocupare deplin’ a forfei de munca necesité un context de stabilitate a preturilor si de echilibru al balantei de plafi exteme, care la randul lor se pot reatiza prin reglarea cantitiyii de moned&, astfel ‘inet s& se asigure corelarea volumului mijloacelor de plata disponibile in economic cu nevoile acesteia. fn condifiile in care, oferta de moneda este mai mic&. comparativ cu cererea determina cresterea ratclor de dobanda si, prin urmare, scumpirea creditelor, care la randul su antreneazs sctiderea investifiilor, a productiei, a gradului de ocupare a forfei de muncé, incetinirea cresterii economice. Pe de alt& parte, cresterea ratelor de doband’ antreneazi intrarea in fari de capitaluri stSine speculative, care determina reprecierea monedei nafionale si, prin urmare, frfnarea exporturilor respectiv stimularea importurilor. in situafia inversé, cnd oferta de moneda este mai mare comparativ cu cererea se manifest, de asemenea, dezechilibre si reactii in lant. Sciderea ratelor de doband’ determina ieftinirea creditelor, care antreneazi cresterea cererii de bunuri gi servicii. Dac& oferta de produse gi sorvicli mi rispunde cererii, se inregistreazi o cregtere generalizati a prefurilor si, deci, a inflatiei, care antreneazi o serie de perturbaii. Inflatia prin cerere se repercuteaz asupra costurilor de productie si determin 0 scddere a competitivitafii produselor nafionale atat in interiorul-f&rii ct si fn exterior. Astfel, se reduc exporturile si se miresc irporturile, inregistrandu-se un deficit al balanjei de plaqi externe, care la randul stiu antreneazii deprecierea monedei nationale. Pe baza celor menfionate anterior, se poate afirma c& rolul principal al politicii monetare fl reprezint& reglarea volumuluj mijloacelor de plat utilizabile pe piata bunurilor si a serviciilor, prin folosirea de. instrumente specifice (in principal, operatiunile de open ~ market, rata dobénzii de refinantare, rezervele bancare minime obligatorii). De asemenea, se constati ci oferta de moneda are implicafii insemnate asupra economiei reale (investifii, productie, gradul de ocupare a forfei de munct, ¢chilibrul balanfei de plti exteme etc.). Impactul politicii morietare asupra economic! reale Caile prin care efectele modificdsii ofertei de moneda se transmit asupra economiei reale (variabilelor reale) sunt cunoscute sub denumirea de mecanisme de transmitére a politicii monetare, [Philip Hardwich, John Langmead, Bahadur Khan, 2002, p. 502] Potrivit studiilor de specialitate, principalele mecanisme de transmitere a efectelor Politicii monctare asupra economiei reale sunt: rata dobanzii; preful activelor financiare; cursul de schimb si creditut, Mecanismal ratei dobanzii reflect impactul politicii monetare asupra economiei reale prin intermediul variafiei ratei dobanzii. Modificarea ratei dobanzii, determinats de actiunea autoritstilor monetare, are ca principale efecte asupra economici reale :[Jean Luc Bailly 5.2., 2000, p. 262] * efectul de substituire se explic3 prin faptul ci, variafia ratei dobanzii determin& revizuirea optiunii dintre consum si economisire a agenfilor nefinanciari (agenjii economici, populatie). Astfel, cresterea ratelor de dobanda stimuleazi agenfii economici si populafia s& economiscascd sau s& efectueze plasamente pe piafa financiars si descurajeac’ consumul sau investitiile productive, Prin48 ANGELA BOARIU urmare, politica monetari influenteazi, prin intermediul ratei dobanzii, cheltuielile de consum gi de investifii, respectiv cererea de bunuri gi servicii. © efectul de avere se manifest’ prin intermediul prefului activelor, in special a celor financiare, care depinde de rata dobanzii. Astfel, cresterea ratei dobénzii determin’ sciiderea prefului activelor agenfilor nefinanciari yi, prin urmare, a valorii patrimoniului (averii) lor, care fi stimuleazi si economiseasci pentru reconstituirea acestuia. fn situafia invers’, sciderea ratei dobanzii, determinatt de actiunea autorititilor monetare, antreneazi cresterea pretului activelor definate de agentii nefinanciari, respectiv a valorii patrimoniului acestora, care determina cresterea consumului. © -efectul de venit se explicd prin faptul o&, variatia ratei dobanzii are repercusiuni asupra cheltuielilor de consum gi de investifii ale agentilor nefinanciari, in functie de ipostaza in care se aflA acestia, respectiv creditori sau debitori. Cresterea ratelor de doband& antreneazi, pe termen scurt, sporirea veniturilor financiare ale agenfilor creditori, care pot, astfel, s8-si mBreasc& consumul sau investitiilé si, dimpotriva, reducerea veniturilor disponibile ale agentilor debitori. inst, pe ansamblu, variafia ratei dobanzii are un efect neutru asupra mérimii venitului national, determinand doar transferuri de venit, care pot si aiba, pe termen scurt, consecinfe macroeconomice importante. Mecanismul prefului activelor financiare Deciziile de politics monctaré pot s& influenjeze agentii nefinanciari prin intermediul prefului activelor financiare. . De pild’, promovarea unei politici monetare expansioniste, care reduce rata dobanzii, determina cresterea valorii de piafi a averii definute, sub forma de active financiare, de oltre populatie. Aceasta va reactiona prin reducerea efortului de ire gi sporirea cheltuielilor de consum, care determin’ cregterea cerérii de De asemenea, politica monetara are impact si asupra comportamentului intreprinderilor, mai ales, in materie de investitii. De pild’, politica monetar’ expansionist, prin sc&derea ratei dobanzii, antreneazi sciderea _atraotivititii obligatiunilor comparativ cu actiunile, Cregterea cererii de actiuni determin& cresterea pretului de piati al acestora, care la randul stu stimuleazi cheltuielile de investitii ale unei intreprinderi si, deci, cererea de bunuri si servicii, In situafia inverst, promovarea unei.politici monetare restrictive determin’ scdderea pretului de piajai al actiunilor, care antreneazit reducerea cheltuiclilor de investifii si, prin urmare, sciderea cererii de bunuri si servicii. Mecanismu) cursulni de schimb in contextl liberalizirii migcdrilor de capital, cursul de schimb reprezinti un mecanism important de transmitere a politicii monetare. Deciziile de politic’ monetari au impact asupra fluxurilor de capital, care la rindul lor influenteazA nivelul cursului de schimb. Acesta din urmi are impact asupra economiei reale prin influenta exercitath asupra pre{urilor si a competitivititii ‘intreprinderilor nationale. De pild’, daci autoritatea monetaré a unui stat promoveazi o politic’ a dobanzilor mai scdzute comparativ cu cele din strainitate se descurajeazi intrarea de capitaluri in tara sau, chiar, se incurajeaz’ iegirea acestora din fara, care vor antrena scderea valorii monedei nationale. Deprecierea monedei nafionale. stimuleazi‘Mecanisme de transmitere a politicli monetare asupra economic reale 48 exporturile (Intrucdt preful bunurilor nationale este mai scizut comparativ cu cel al bunurilor din stréinitate), iar, pe de alt4 parte, scumpeste importurile, Cregterea costului importurilor se repercuteazi asupra prefurilor nationale manifestindu-se, asa — riumita, inflafie importati. in situatia invers&, cresterea ratei dobanzii atrage intriri de capital in fara, respectiv sporirea cererii de moned& nafionala si, implicit, reprecierea ei, care Timiteaz% exporturile si stimuleaza importurile. . ins’, variafia ratei dobanzii influenteaz4 cursul de schimb doar pe termen scurt. Pe termen lung, nivel cursului de schimb depinde, in principal, de rata inflatiei si de soldul balanfei comerciale a f&rii respective. Mecanismmul creditului Mecanismele de transmitere a politicii monetare prezentate anterior se bazeazi pe ipoteza manifestirii unei substituiri intre modalititile de finanfare a economici si nu iau in considerare imperfectiunile ce caracterizeaz& functionarea piefelor financiare. Tin&nd seama de aceast& criticl, economistii de inspirafie keynesisti pun accentul pe dowd mecanisme de baz& pentru transmiterea efectelor politicii monetare, care au in vedere imperfectiunile existente pe piafa financiara, si anume: creditul bancar (sau creditul restrans) si creditul larg [Dominique Plihon, 2001, p. 101]. Mecanismul creditului bancar (sau mecanismul bincilor comerciale) reflect& impactul politicii monetare asupra economiei reale prin intermediul ofertei de credite bancare si se bazeaz pe concepfia potrivit cireia titlurile financiare si creditul bancar sunt imperfect substituibile, In calitate de active definute de bancile comerciale, creditele bancare si titlurile financiare nu sunt perfect substituibile, datoritt gradului diferit de lichiditate. Astfel, promovarea unei politic’ monetare restricitive poate st determine bancile sk dezvolte plasamentele in titluri financiare gi sti reduck oferta de credite bancare. Pe de alt& parte, in calitate de modaliti}i de finantare a anumitor agenti nefinanciari (populafia, tntreprinderile mici si mijlocii), creditele bancare gi titlurile financiare nu sunt substituibile (populafia nu are capacitatea si emiti titluri financiare gi aceasti capacitate’este redusd in cazul intreprinderilor mici), astfel c& agentii respectivi sunt dependenti de creditul bancar. Substituirea imperfect dintre creditul bancar $i titlurile financiare se exprima prin inclasticitatea cererii de credite la variatiile prefului lor (ratele de dobanda). Prin urmare, politica monetar& influenfeazi comportamentul agentilor nefinanciari, in special, prin efectele pe care le are asupra volumului creditelor bancare disponibile gi, mai putin, prin efectele asupra ratelor de dobanda aferente acestora. De pild%, promovarea unei politici monetare expansioniste contribuie la cresterea lichiditatii bancare, care antreneazi sporirea volumului creditelor bancare disponibite si, prin aceasta, cresterea cheltuielilor de consum si investifii ale agentilor-nefinanciari (rationamentu! este invers in cazul promovatii unei politic! monetare restrictive). Eficacitatea mecanismului creditului bancar depinde, in principal, de posibilitatile bancii centrale de @ influenja volumul creditelor acordate de buincile comerciale si de imposibilitatea agentilor nefinanciari de a apela la alte surse de finanfare, nebancare, in condifiile in care se reduce volumul creditelor distribuite de binci. Mecanismul creditalul larg in contextul dezvoltarii piefelor financiare, creditul bancar poate si detin’ o pondere redus& fn finanjarea agenjilor economici, astfel c& prezint’ important’ utilizarea unui nou mecanism de transmitere a efectelor politicii monetare, si anume creditul larg.50 ANGELA BOARIU Avesta vizeazi toate modalititile de finanfare ale unui agent economic, inclusiv apelul la piafa financiar& (prin emisiune de obligatiuni, bilete de trezorerie etc.). intreprinderile au posibilitatea s& opteze intre finanfarea intern’ (autofinantarea) si finanfarea externa care, ins’, este mai costisitoare. Diferenja de cost dintre aceste dous modalitagi de finanfare poarti numele de primi de finanfare extern, care se datoreazi existenfei unei asimetrii de informare in relafia dintre creditori si intreprinderite debitoare. Aceste asimetrii se explicit prin faptul c¥, pe de o parte, creditorii nu detin informatii suficiente cu privire la situafia realé a intreprinderii debitoare, precum gi asupra riscurilor pe care le prezint& proiectele acesteia (selecfia adversd), iar, pe de alta parte, creditorii nu pot si controleze riguros destinatia creditelor acordate (riscul moral). Prin urmare, creditorii sunt determinafi sa includa in costul creditului si o prima de finanjare extern, corespunzittoare riscurilor neacoperite, Aceasta primé este in relatie de invers& proporfionalitate cu averea neti a debitorului, care reflect puterea sa financiars si capacitatea de a garanta imprumuturile contractate. Astfel, cu cAt averea neti a ‘intreprinderii debitoare este mai redus& cu att problemele de selectie adversi gi de risc moral sunt mai importante in momentul acordarii unei finanfiri. Politica monetara are impact asupra economiei reale prin intermediul creditului larg, in condifiile in care influenfeazi prima de finantare extern. De pild%, promovarea unei politici monetare expansioniste, care antreneaz scéderea ‘ratelor de dobind’ si cresterea cursului actiunilor, consolideazi averea neti a intreprinderilor si diminueaz’ prima de finanfare externa, astfel c& se faciliteazt finanjarea externa si se Inregistreazi o eregterea a cheltuielilor de investifii gi a cererii globale (rafionamentul este invers in cazul unei politici monetare restrictive). : Impactul poli monetare asupra economici reale prin intermediul mecanismului creditului este semnificativ, ins& prezint& diferentieri de la o ar Ia alta, in functie de tipul de agenfi nefinanciari care apeleazi la credite (populafia’ sau intreprinderile), de caracterul fix sau variabil al ratei dobanzii aferent& imprumuturilor. Conclazii Cu privire la importanta pe care o prezint& diferitele mecanisme de transmitere a efectelor politicii monetare, opiniile economistilor se diferentiazA in functie de conceptia lor teoreticd, Astfel, cei care susfin c& pietele funcfioneazi concurential gi eficient, in sensul c& prejurile reflect’ orice informatie disponibilé, acord’ prioritate mecanismului ratelor de dobanda. Adeptii teoriei keynesiste, care au in vedere imperfectiunile piejelor si asimetriile de informare, pun accentul pe mecanismul creditului. : Prin prisma practicii se constati ci, importanfa diferitelor mecanisme de transmitere a politicii monetare prezinta diferentieri de la o fara fa alta, in functie de particularitatile sistemului financiar al fiectreia. De pilda, in farile in care finantarea economiei se realizeazi predominant pe calea creditului bancar, mecanismul ratei dobinzii si al creditului bancar este cel mai utilizat. Comparativ, in tirile in care finanjarea economiei se réalizeazA predominant prin piafa financiar’, accentul cade pe mecanismul pretului activelor financiare $i al creditului larg. in Roménia, finénd cont de particularitigile sistemului financiar (predominarea creditului bancar in cadrul resurselor de finanjare a economiei), mecanismele principale ale politicii monetare sunt reprezentate de canalul creditelor si de cel al dobanzil pana tn anul 2000, in condifiile predominsrii intreprinderilor si b&ncilor cu capital deMecanisme de transmitere a politicii monetare asupra economie’ reale 51 stat, canalele menfionate au avut implicafii scazute intrucat agentii cu capital de stat sunt insensibili la nivelul dobanzilor. Pe fondul mutatiilor tn procesul de privatizare gi a refacerii procesului de intermediere bancaré s-a inregistrat o crestere a eficienjei canalului creditelor gi al dobanzilor. Bibliografie 1. Jean Luc Bailly $i alfii, Zconomie monétaire et financiére, Editions Breal, Paris, 2000 2. Jean — Pierre Faugére, Moneda s! politica monetard, Editura Institutal European, Tagi; 2000 3. Philip Hardwich si alfii, Jntroducere tn economia politicd modernd, Editura Polirom, Iasi, 2004 4. Gheorghe Manolescu coordonator, Politici economice. Concepte, instrumente, experienye, Editura Economict, Bucuresti, 1997 5. Dominique Plihon, La monnaie et ses mécanismes, Editions La Découverte & Syros, 2001