Sunteți pe pagina 1din 124
Editor: Calin Vlasic Redactor: loan Es. Pop ‘Tehnoredactare: Stelian Bigan Coperta colectiei: Ionut Brostianu Prepress: Marius Badea Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei GRAFF, GERALD Manual pentru serierea academicd : Ei spun/Eu spun / Gerald Graff, Cathy Birkenstein ; trad.: Laura Poanta. - Pitesti : Paralela 45, 2015 Bibliogr. ISBN 978-973-47-2207-5 1. Birkenstein, Cathy IL, Poanta, Laura (trad.) 001.81 Gerald Graff, Cathy Birkenstein “They say /I say": the Moves that Matter in Academic Writing. Third Edition Copyright © 2014, 2010, 2009, 2006, by W. W. Norton & Company, Ine. Copyright © Editura Paralela 45, 2015, pentru prezenta traducere Prezenta lucrare foloseste denumiri ce constituie marci inregistrate, iar confinutul este protejat de legislatia privind dreptul de proprietate intelectual. GERALD GRAFF CATHY BIRKENSTEIN de la Universitatea din Chicago, Illinois, Manual pentru scrierea academica Ei spun/Eu spun ‘Traducere din limba englezit de Laura PoantA CUPRINS 7 9 19 1. ,Ei spun” . 31 Unu. ,Ei spun” 3 Doi. ,Punctal ef de vedere este of” a2 ‘Trei, ,Cum o spune el insusi” 92 2. Eu spun”, 61 Patra. ,Da/Nu/Bine, dar” 6 inci. ,Si totusi” 4 Sase. , Scepticii ar putea obiec 82 Sapte. i, si ce? Cui fi pasit?” 93, 3. Legand parfile intre ele. to Opt. ,Drept urmare”... 103 Noua. ,,Nu-i aga/Nu est 16 Zece, Dar nu ma injelegeti gresit”. 123 Unsprezece. El sprane sustine”. 132 ‘Antonia Peacocke — Family Guy si Freud: Glumele si relatia lor cu inconstientul ns 137! 4. in contexte academice specifice .. 147 Doisprezece. ,De acord cu opinia ta” 149 ‘Treisprezece. ,IMHO"/In My Honest Opinion... 152 Paisprezece. ,Ce-I motiveazi pe acest scriitor?” 157 Cincisprezece. La o examinare mai atenta” sus 166 Saisprezece. ,The Data Suggest”’,Datele sugereazi” 180 Christopher Gillen — Scriind in domeniul stiinjelor. 180 Saptesprezece. , Analyze This”/,Analizai ata” 195 Erin Ackerman ~ Seriind in cadral stiinjelor sociale... 19s ect esse scctaenemenen oa sm 209 David Zinezenko ~ Nu-l blama pe cel care manned soe 211 Gerald Graff - Intelectualismul ascuns asesseaaeninais $77 ard A. Muller ~ Deseuri nuclear... create 220 Barbara Ehrenreich ~ Urmaritea (zadaricd) a visului american... 226 Flannery O*Connor —Cei ce se avant spre tii se vor inn 235 PREFATA LA EDITIA ATREIA Suntem, in continuare, emotionati de primirea de care a avut parte cartea noastrl, din care s-au vindut pnd acum peste un mition de exemplare si care € preluatd in peste 1.500 (mai mult de jumatate) dintre colegiile si universitafile din Statele Unite, Suntem, de asemenea, Incantati c&, pe misura ce audienfa citi la cursurile de compozitie ereste, Iucrarea e tot mai mult adoptati la discipline din intreaga programa scolard, confirmand parerea noastra cd pasii predati sunt important in fiecare disciplina academ in acelasi timp, continuam sa ne adaptaim ideile la modutile specifice ale pasilor ,.Ei spun/Eu spun” aplicati in diferite discipline. in acest scop, accast a treia edifie adauga un nou capitol scrisului despre literatura la capitolele deja existente in editia a doua, despre scriere in domeniul stiinfelor gi al stiinfelor sociale. in acest nou capitol, ,,Angajarea unor dezbateri despre literatura”, suger cai prin care cursanjii si profesorii pot merge dincolo de tipul de eseu ce analizeazA operele literare izolat de confruntarile si dezbaterile pe marginea lor. Una dintre premisele noastre in acest caz e ci scrierea despre literatura, ca despre orice alt subiect, cdstigi in perseverent&, motivatie si angajare cénd scriitorul'réspunde operei nu fntr-un vacuum, ci print-un dialog cu lf cititori dezbatere, departe de a distrage atenfia de la textul literar insusi, ar putea ajuta la aducerea acestui text intr-o lumind mai putemnica. O alt’ premis& este c& discutiile de la clasa care au loc "In toata carte, writer/scritor se foloseste i pentru studental care serie un text ca tema ta cursurile de seriere sau de literatur, i pentru seriitoral in sens tare, de .autor al unei citi" ‘Am avut grijf si se Tnjeleaga din context despre care dintre sensuri este vorba. (a. trad.) zilnic la cursurile de literatura pot fi o sursi bogata si incitant de ..Bi spun”, la care scriitorii studenti pot raspunde generdind propriile lor interpretari. in intregul capitol exists numeroase sabloane care le furnizeazi scriitorilor limbajul necesar pentru a angaja conversatii si dezbateri cu acesti ,Ei spun”: critic literard, colegi i profesor, interpretarile lor anterioare si insisi autorii de opere literare. Aceasté nouil editie include si un capitol despre ,,Utilizarea gabloanelor la revizuire”, care s-a ivit din propria noastra experienta la catedra, unde am des- coperit c& sabloanele acestei cérji sunt neasteptat de utile, ajutandu-i pe student la revizuire. Am descoperit c&, atunci cdnd isi recitesc ciomele cu un ochi la pasi retorici reprezentati de sabloane, studenfii sunt in stare s observe in argumen- tul lor goluri, concesii pe care e necesar sa le fac, lipsa de conexiune intre idei, rezumate inadecvate, citate riu introduse si alte chestiuni la care trebuie sa fie atenti atunci cdnd revizuiesc. Au incorporat argumentele scepticilor in ale lor? acd nu, sourtul nostru indreptar al revizuirii fi poate ajuta s-o fac. Noul capi- tol include un intreg eseu scris de o studenta si adnotat pentru a arta cum uti- lizeaza ea tofi pasii retorici predati in aceastd carte. ‘in fine, editia de fafa adauga un nou capitol despre scrierea online, explo- rand dezbaterea pe tema dacd tehnologiile digitale imbogatesc ori degradeaz ‘modul cum gindim si seriem si daca favorizeaza sau stnjenese confluenta ide- ilor. $i, acordand importants comunicarii online, suntem ineantati ci acum car- tea noastra are propriul ei blog, theysayiblog. Updatat lunar cu articole curente din toatd media, acest blog ofera un spatiu in care studenti si profesorii pot angaja pe bune un dialog. Chiar daci am revizuit si addugit £i spun/Eu spun, tintele noastre de baz rman neschimbate: si demistificdm scrisul si cititul academic identificand pasii-cheie ai argumentitii persuasive si si redam acesti pagi intr-o forma pe care studenfii si 0 poati pune in practic, Sperim ca prezenta editie si ne aduc& si mai aproape de aceste scopuri, dotind studenfii cu indemangiri in ale scrisu- lui de care au nevoie pentru a patrunde in lumea academica si dincolo de ea. PREFATA Demistificand dezbaterea academicd Profesorii de scriere experimentafi au recunoscut de mult cd a scrie bine inseamnd a intra in dialog cu ceilalfi. Scrisul academic in mod particular pretinde scriitorilor nu doar sa-si exprime propriile idei, ci s-o faca si ca rispuns la cea ce au spus alfii, Programa de scriere pentru anul intai de la universitatea noas- triile cere studentilor, potrivit misiunii declarate, , participe la dezbaterile in desfaigurare pe teme academice si sociale de importantd vitald”. O declaratie similard din alt& programa sustine c& ,scrisul intelectual este aproape intot- deauna compus ca replica la alte texte”. Aceste afirmatii rispund in ecou ideilor unor teoreticieni ai retoricii precum Kenneth Burke, Mihail Bahtin si Wayne Booth, ca gi unor recenti cercetitori ai compozitiei, precum David Bartholomae, John Bean, Patricia Bizzell, Irene Clark, Greg Colomb, Lisa Ede, Peter Elbow, Joseph Harris, Andrea Lunsford, Elaine Maimon, Gary Olson, Mike Rose, John ‘Swales, Christine Feak, Tilly Warnock si alii, care susfin of a scrie bine inseamnit a antrena vocile altora si a le permite sa te antreneze la randul lor in dialog, Totusi, in ciuda consensului privind serisul ca act social, conversational, a-i ajuta pe studentii seriitori s& participe in mod direct la aceste dezbateri r’- mane o formidabila provocare. Cartea de fata nzuieste sa iasd in intampinarea acestei provocari. Scopul ei este demistificarea scrisului academic prin izolarea pasilor lui de baz, explicandu-i clar gi ilustrdndu-i sub forms de sabloane. In acest fel, sperm si-i ajutim pe studenti s devina participanti activi la importantele dezbateri din lumea academic si din sfera publica mai larga. PUNCTE-CHEIE + Arata céia serie bine inseamna a angaja o dezbatere, rezumandu-i pe alfii (,Bi spun”) pentru a pregati propriul argument (,Eu spun”), + Demistifica serisul academic, ariténdu-le studentilor .pasii care con- teazai” intr-un limbaj pe care si-1 poati aplica usor. * Furnizeaza sabloane usor de folosit, pentru a-i ajuta pe scriitori s& fact acesti pasi in propriul scris. * Aratdi cd a citi e un mod de a te angaja intr-o dezbatere ~ nu doar ab- sorbind pasiv informatie, ci si infelegand si participand activ la dialoguri si dezbateri CUM A APARUT IDEEA ACESTEI CARTI Ideea originard a acestei cari s-a ivit din interesul nostru impartisit pen- tru democratizarca culturii academice. Mai intai, a crescut prin pirerile susti- nute de Gerald Graff de-a lungul carierei sale, cum ci scolile si colegiile trebuie si-i implice pe cursanti in dialogurile si dezbaterile din jurul ideilor. Mai con- ret, ideea e insofitor practic, la indemand, in recenta sa carte Clueless in Academe: How Schooling Obscures the Life of the Mind/Neue in Academie: cum obscuri- zeazti educasia viata minti, in care abordeazai dezbaterile academice din perspec- tiva celor ce le considera misterioase si propune cai prin care o astfel de mistificare poate fi invinsa. In al doilea rind, aceast& carte a crescut din sabloanele de seriere pe care Cathy Birkenstein le-a creat in anii 1990 pentru a le utiliza la lectile de scriere gi literaturd pe care le preda. Mulfi studenti, a descoperit ea, ar putea infelege usor ce inseamni sf sustii o tezi cu o probi, si lansezi un contraargument, si identifici 0 contradictie textuald gi, in cele din urma, s& rezumi si si rspunzi unor argumente provocatoare, dar, adesea, ei intémpin& greutiti in a aplica aceste concepte in practicd, in propriul lor scris. Cand Cathy a schifat pe tabli sabloane, déndu-le studenilor ei limbajul si schemele pe care le pretind acesti pasi sofisticai, scrisul lor — si chiar calitatea gandirii - s-a imbunatatit semnificativ, Cartea aceasta a inceput, agadar, atunci cfnd ne-am pus laolaltd ideile si am realizat c& aceste sabloane pot avea potentialul de a deschide si clarifica dez~ baterea academic. Am pomit de la premisa ci tofi scriitorii se bizuiese pe un 10 anumit stoc de formule pe care nu le-au inventat ei~ si cA multe dintre aceste formule sunt atat de comun utilizate, incat ar putea fi redate in gabloane-model pe care studentii si le foloseasca pentru a structura gi chiar a genera ceea ce vor s& spun’. Cénd am redactat o cioma a acestei c&rti, am inceput s-o folosim la cursu- rile de scriere pe care le predam Ia UIC (Universitatea Illinois Chicago), la anul intai, in exercitiile din clasa si in temele de scriere, am descoperit c& studenti care altminteri se luptau din greu si-si organizeze gandurile sau chiar sa se gan- deasca s& spund ceva s-au descurcat mult mai bine cand le-am oferit sabloane pe care s& le urmeze. 0 chestiune controversaté este daca o alti pretind c& » In dezbaterile despre In vreme ce ui > Asta nu inseamni c& © calitate a unor asemenea sabloane este, cum am descoperit, aceea ci cle focalizeaza atentia scriitorilor nu doar asupra a ce se spune, ci si asupra formelor care structureazi ceea ce este spus, Cu alte cuvinte, fac studentii mult mai constienti de patternurile retorice, care reprezintd chei ale suecesului aca- demic, dar, adesea, la ore, sunt trecute cu vederea, CENTRALITATEA SCHEME! Ei spun/EU SPUN” Pasul retoric central asupra ciruia ne fixdm atenfia fn aceasta carte © gublonul »Bi spurvEu spun", care d& si titlul c&ttii noastre. fn opinia noastré, acest sablon reprezint& structura profunda, de adancime, ADN-ul inter al oricdrui argument eficient, Scriitorii persuasivi eficienti fac mai mult decat s8-si sustind bine opini- ile (,Eu spun”); in plus, ei isi coreleaza opiniile cu ale altora (Ei spun”), Aici, de pildg, patternul ,.Ei spur/Eu spun” structureaz& un pasaj dintr-un eseu al criticului de media gi tehnologie Steven Johnson. Decenii intregi am Iucrat cu presupunerea c& cultura de masa urmeaza o Ccirare stabild inspre standardele cele mai de jos ale numitorului comun, pesemne 1 fiinded ,masele” vor pliceri prostesti, simple, iar marile companii media incearca si le dea ceea ce-si doresc. Dar... s-a intimplat exact pe dos: cultura a devenit ‘mai pretentioas4 cognitiv, nu mai putin ‘Steve Jounson, Watching TV Makes You Smarter! Privitul la televizor te face mai destept Generandu-si propriul argument din ccea ce Ei spun”, Johnson sugereaza de ce trebuie si spund ceea ce spune: pentru a corecta 0 prejudecati populara. Chiar si atunci cénd seriitorii nu identified explicit pirerile carora le ris- pund, asa cum face Johnson, un ,,Ei spun” implicit poate fi adesea identificat, precum in pasajul urmator al Zorei Neale Hurston: {imi amintesc de ziua in care am devenit colorata. Zona Neate Hurston, How It Feels to Be Colored Me! Cum e sé fiu eul meu colorat Pentru a pricepe punctul de vedere al lui Hurston, trebuie si fim in stare si reconstituim punctul de vedere implicit céruia ii rispunde ea si de care se indoieste: c& identitatea rasiald este o trisdtura cu care pur si simplu ne nastem. Dimpotriva, sugereazd Hurston, rasa ne este impusa de societate ~ ceva ce devenim” Ca urmare a modului in care suntem tratafi. ‘Asa cum arati aceste exemple, modelul ,.Bi spun/Eu spun” poate imbund- {afi nu doar scrisul studentului, ci deopotriva intelegerea celor citite. De vreme ce cititul si scrisul sunt activitii profund reciproce, studenfii care invati si faca pasi retorici cu ajutorul sabloanelor par a deveni mult mai capabili si identifice acesti pasi in textele pe care le citese. $i, dac avem dreptate cd argumentele eficiente se aflé intotdeauna in dialog cu alte argumente, rezulta ed, pentru a ‘ngelege tipurile de texte complexe predate in colegiu, e necesar ca studentii si identifice opiniile carora le raspund aceste texte. Luerul cu modelul ,,Ei spun/Eu spun” poate sf ajute si la inventarea, Ia gisirea a ceva de spus. Potrivit experientei noastre, studentii descoperi ce vor si spunii nu atat gindindu-se la un subiect intr-o cabina separatd, cat citind texte, urmarind atent ce spun alti scriitori si cdutdnd o nis& prin care s& se poatd angaja in dezbatere. Cu alte cuvinte, ascultarea atenté a altora si rezumarea a ceea ce ‘au acestia de spus pot ajuta la generarea propriilor idei. 2 UTILITATEA SABLOANELOR Sabloanele noastre au si o calitate generativa, indemnéndu-i pe studenti sé faca in scrisul lor pasi pe care nu i-ar fi fcut altminteri sau nici mécar n-ar fi stiut c& ar putea si-i fac. Sabloanele din aceastd carte le pot fi de ajutor mai ales studentilor nesiguri pe ce au de spus sau celor care intampina dificultaji ina descoperi ceva de spus, fiindea adesea ei isi considera ideile atat de de la sine infelese, incét nu au nevoie de argumentare, Studentii de acest fel sunt ajutafi, am descoperit, cnd le oferim un sablon simplu, precum cel care ur- ‘meaza, pentru a introduce un contraargument (ori pentru a introduce un opo- zant!, cum il numim in Capitolul 6). » Fireste, unii ar putea obiecta c: totusi riman fa ideea c8, Desi am recunoscut c& Acest sablon fi ajutd pe studenti si faci pasul aparent nelogic al indoielii asupra propriilor convingeri, sf le priveasca din perspectiva celor care nu sunt de acord cu ele, Facénd astfel, sabloancle pot scoate la iveala aspecte ale gan- dirii studentilor despre care, cum ci insisi remarca uneori, nici nu banuiau c& se aflé acolo, Alte sabloane din cartea aceasta fi ajuti pe studenti si facd o sumedenie de pagi sofisticati pe care altfel nu i-ar face: si reaume ce spun alti, si incadreze un citat cu propriile lor cuvinte, s& indice opinia céreia ii raspunde scriitorul, si observe trecerea de la punctul de vedere al sursei la cel propritautorului, si ofere probe pentru acest punct de vedere, si aibai si si rispunda la contraargu- mente gi si explice care e, pind la urmd, miza, Ardtdndu-le studentilor cum urmeze astfel de pasi, sabloanele fac mai mult decat s& le organizeze ideile; ele ii ajutd s& aducd aceste idei la suprafata DE ACORD, DAR SABLOANE? Ne dam seama, desigur, cA unii dintre instructori vor fi avand rezerve Vizavi de sabloane. Uni, de pilda, ar putea obiecta ci astfel de indicafi-sablon Inenglezi,« naysayer, unul care spune nu, un sceptc, un Toma necredinciosul” 0. trad.) 13 ar reprezenta o revenire la formele normate de instruire care incurajeaza inv’- area pasiva ori fi determin’ pe studenti s8-si comute scrisul pe pilot automat. E oreactie de injeles, credem, fafa de felurile de instruire papageliceasc’, deoarece acestea au incurajat intr-adevar pasivitatea si au secituit scrierca de creativitate si de o relajie dinamic& cu lumea sociala. Problema e c& studentii nu vor invaa niciodat& pe cont propriu s& fac’ pasii intelectuali cheie pe care sabloanele noastre fi redau. in vreme ce scriitorii cu experienta isi culeg acesti agi inconstient din lecturile lor, multi dintre studenti n-o fac. In consecinta, ccredem c& studentii trebuie s& vad acesti pagi reprezentafi in modurile explicite pe care le oferi sabloanele. ‘Agadar, scopul sabloanelor nu este si inabuse gdndirea critic, ci si le arate direct studentilor pasii retorici cheie pe care aceasta fi contine. De vreme ce incurajdm pe studenfi $4 modifice si si adapteze sabloanele in functic de particularitafile argumeniclor pe care Ie sustin, utilizarea acestor formule pre~ fabricate ca instrumente de invajare nu duce la scriere si gindire schematic, in sabloane. Indiscutabil, niciun instrument de invatare nu poate garanta faptul cc studentii se vor angaja intr-o gandire profunda, riguroasé. Sabloanele noas- tre, totusi, furnizeaza imbolduri concrete care pot stimula ori models o astfe! de gandire: Ce ,spun ei” despre tema mea? Ce ar spune un sceptic despre argu- ‘mentul meu? Care sunt dovezile mele? Trebuie s&-mi evaluez punctul de vedere? Cui fi pasa? in fapt, sabloanele au o istorie lunga si bogat&. Oratorii publici, de la cei din Grecia si Roma antica, pana la cei din Renasterea europeana, studiau topoi retorici sau ,locuri comune”, formule si pasaje-model care reprezentau diferite la indemana vorbitorilor publici. Sub multe aspecte, sabloanele noas~ tre sunt un ecou al acestei traditii retorice clasice gi imita modele recunoscute, Jurnalul Nature le cere celor care dorese si colaboreze s& respecte pe pa gina de inceput a manuscrisului lor un regulament care asemenea unui sablon: »Doua sau trei propozitii care s4 explice ce reveleaza concluzia de baa [a stu- diului lor] prin comparatie directi cu ce se credea pan’ acum sau cum comple. teaz& concluzia principal cunoasterea precedent”. In cémpul educatiei, un formular conceput de teoreticianu! Howard Gardner le cere aplicantilor pentru 0 cercetare postdoctoral si completeze urmitorul sablon: ,Cei mai multi dintre savanjii din domeniu cred c& Ca rezultat al studiului meu, _” Faptul c& aceste dou’ exemple se adreseazi subiectilor postdoctorali si cercetatorilor cu experient& arati cdi nu doar studen- fii tn curs de pregatire pot gasi sprijin in executarea acestor pasi retorici cheie, ci, deopotrivd, si universitarii cu experienta. 14 Sabloanele au fost utilizate chiar si in predarea relatdrii personale/personal narrative, Teoreticiana in literatura si in stiintele educatiei Jane Tompkins a inventat urmatorul sablon pentru a-i ajuta pe studentii-scriitori si faci pasul adesea dificil de la a spune o poveste, la a explica semnificatia ei: .X spune o poveste despre. pentruaaritaci___——_. Experienja mea personal cu conduce la o idee similara/diferita/deo- potriva similard gi deosebitS. Ce am desprins din experienta mea cu este Ca urmare, conchid cd Ne place in mod deosebit acest sablon fiindc& sugereazai cd argumentul ,.Ei spun/ Eu spun” nu trebuie s& fie mecanic, impersonal, sec, si c& a spune o poveste si a sustine un argument sunt activititi mult mai compatibile decat cred multi, DE CE E iN REGULA SA FOLOSESTI ,,EU' Dar ia stati ~ oare ,cul” din ,.Ei spun/Eu spun” nu incurajeaza in mod flagrant folosirea persoanei intai a pronumelui? Nu suntem constienti de faptul cA unii profesori le interzic studentilor si foloseasca ,cu” si ,noi”, i in temeiul faptului cd aceste pronume incurajeazi opiniile subiective, nepotrivite, in locul argumentelor obiective si motivate? Ba da, suntem constienti de aceasti pro- hibitie @ persoanei intai, dar credem cf ea are cusururi serioase, Mai intai, a exprima opinii nepotrivite, subiective, nu e in mod necesar cel mai grav pacat pe care-1 pot comite scriitorii incepStori; acesta poate fi un punct de la care ei pot porni spre perspective mai rationale, mai putin indulgente cu ale lor. in al doilea rind, a le interzice studentilor si foloseasca ,.eu” ¢ o cale pur si simplu ineficienti de a le fréina subiectivitatea, de vreme ce cineva poate oferi argu- mente slabe, opinii réu sustinute la fel de ugor gi ffird ea. in al treilea rand — $i cel mai important -, a interzice persoana inlai tinde si stanjeneasca abilitatea studenfilor nu doar de a tua pozitii ferme, ci si de a face diferenta dintre propri- ile pozitii $i cele ale altora, cum aratdm in Capitolul 5. Fireste, scriitorii pot recurge la diverse citcumlocutiuni —,,Aici e de aritat ci”, .Evidentele sugercazi”, wAdevarul e ci”, iar acestea le pot fi utile pentru a ocoli seria monotona de propozitii cu ,,Eu cred cA”, Dar, dincolo de evitarea unei astfel de monotonii, nu vedem niciun motiv serios pentru a pune deoparte ,eul” din serierea persuasiva. " Am lisat si varianca fa englez8, cu bari oblicd,atunci clnd am erezut ef e vorba despre ‘cuvinte sau sintagme utilizate ca atare gi fn limba romand. (n.trad.) 15 Decétt si-l interzicem pe eu”, mai bine am recurge Ia tactic& superioara: aceea de a le oferi studentilor practica utilizarii sale corecte side a-i invaja st-1 foloseasca, ambele prin intemeierea opiniilor lor pe probe $i prin pastrarea aproape de perspectiva alternativa — de ceea ce ,Ei spun”. CUM E ORGANIZATA ACEASTA CARTE Din cauza centralitatii sale, am permis modelului ,,Ei spun/Eu spun” si dicteze structura acestei cri. Astfel, in vreme ce Partea intai e dedicaté artei de a-i asculta pe ceilalfi, Partea a doua arati cum poti sé oferi propriul tu ra puns. Partea inti se deschid cu un capitol despre Si fncepi eu eeea ce spun altii", care explic de ce ¢ in general recomandat sa inaugurezi un text prin a-i ita pe alfii mai degraba decat s& plonjezi direct in punctul tiu de vedere. Capi- tolele urmatoare iau in discutie arta de a rezuma i de a cita ceea ce au de spus acesti alfii. Partea a doua incepe cu un capitol despre diferite moduri de a ras- punde, urmat de capitole despre felul cum se marcheaza trecerea de la ce ,spun ei” lace ,spun eu”, despre modul cum se introduc obiectii si se rispunde la ele, despre cum se raspunde la importantele intrebari ,Ei, si ce?” si Cui fi pasa?”. Partea a treia ofera strategii pentru Zying It All Together/A lega totul Iaolalta, incepand cu un capitol despre conexiune si coerenti, urmat de unul despre limbajul formal si informal, in care se sustine ca discursul academic e adeseori perfect compatibil cu limbajul informal pe care studentii il folosese in afara coli si conchizdnd cu un capitol despre arta metacomentariului, care le arati studentilor ‘cum si indice modul cum infeleg cititorii un text. Partea a patra ofera indrumati pentru angajarea unui dialog in contexte specific academice, cu capitole despre ‘angajarea unor discutii in clasd, despre scrisul online, lectur® si scriere la cursurile de literatura, stiinte si stiinte sociale, iar in incheiere oferim cinci lecturi. CE NU FACE ACEASTA CARTE Exist cdteva lucruri pe care aceast® carte nu incearca sa le facd. De pilda, noi nu acoperim principii logice ale argumentului precum silogismele, justif cirile, falaciile [erorile] logice ori diferentele dintre rationamentul inductiv si cel deductiv, Degi asemenea concepte pot fi folositoare, suntem de parere cl 16 trebuie si predim intravile si iesirle serierii argumentative nu studiind principi- ile logice in mod abstract, ci plonjand in dezbateri si discutii concrete, proband diferite patternuri de rspuns gi, in acest fel, diind un sens la ceea ce funetio- neazd pentru a convinge audienfele gi ce nu. in opinia noastr’, oamenii invati mai multe despre argumentare atunci cdnd ascultd pe cineva zicdnd ,N-ai pri- ceput idea mea, Ceea ce spuneunueci cic » sau Sunt de acord cu tine c& sichiar voi adauga cf. , decdt prin studierea diferenfelor dinire rafionamentul inductiv gi cel deductiv. Astfel de formule oferd studentilor un injeles imediat despre cum e s& intri {ntr-o conversatie public’, pe cand studierea justificarilor abstracte gi a erorilor de logic’ nu o face. ATE CONFRUNTA CU IDEILE ALTORA Un scop central al prezentei carji este si demistifice scrierea academic prin intoarcerea acesteia la ridacinile sale sociale si conversationale. Desi seri- erea poate cere o anumit doz de liniste si singuratate, modelul ,,Ei spun/Eu spun” le arata studentilor c& pot si-si dezvolte ideile nu doar privind induntrul lor, ci si ficdnd ccea ce fac adesea intr-o bund conversatie cu prietenii si far lia — ascultand atent la ce spun alfii si intrdnd in dialog cu alte idei Abordarea scrierii are, prin urmare, o dimensiune eticd, de vreme ce le cere scriitorilor nu doar si tot probeze si si reafirme cea ce ei cred deja, ci lrgeasc ceea ce ered prin confruntarea cu credinte care diferd, uneori radical, de ale lor. intr-o societate tot mai diversa, mai globalé, aceasta abilitate de a te confrunta cu ideile altora e in mod special crucialdi pentru o cetitenie/comuni- tate democratic’, Geratp Grare, Cary BinkeNsTEIN INTRODUCERE Angajarea in conversatie Ganditi-va la 0 activitate la care va pricepeti foarte bine — gatitul, céntatul Ja pian, aruncatul la cogul de baschet -, ba chiar si la una foarte banal cum ar fi condusul unei masini. Daca reflectafi asupra acestei activitifi, veti realiza cA, odati ce o stapaniti, nu mai e nevoie si va gdnditi prea mult, in mod constient, la toate migcarile care o compun, Faptul c& indepliniti aceastd activitate de- pinde, cu alte cuvinte, de deprinderea unei serii de pasi complicafi — pagi care li se pot parea dificili sau misteriosi celor ce inca nu i-au invatat. Aceeasi regula i se aplicd si scrisului, Adeses, fir a realiza constient asta, scriitorii cu experienfa se bazeazi automat pe un stoc de pasi prestabiliti, esen- fiali in comunicarea unei idei sofisticate. Ceea ce fi face pe scriitori maestri ai mestesugului lor nu este doar abilitatea de a exprima génduri interesante, ci gi stépénirea unui intreg arsenal de pasi de baz pe care cel mai probabil i-au deprins citind o mare varietate de carti ale altor scriitori consacrafi. Din contra, scriitorii mai putin experimentati sunt adesea nefamiliarizati cu acesti pasi de bazi, motiv pentru care manifest nesiguranfd in utilizarea lor in propria seri- iturd. Aceasta carte se vrea un ghid scurt, usor de folosit, pentru pasii de baz ai scrierii academice. Una dintre premisele noastre fundamentale spune cd aceste migedri de bazi sunt atat de comune, ineat pot fi reprezentate prin sabloane de folosit ca atare, pentru a structura sau chiar a genera propria scriiturd., Poate cA trisdtura distinc- tiv a c&rpii de faa este tocmai prezentarea unor astfel de sabloane, create pentru V8 ajuta si pAtrundeti cu succes nu doar in lumea scrierii si a gandirii acade- mice, ci $i in aceea, mai largé, a discursului si activitatii civice Astfel, in loc si se concentreze exclusiv asupra principiilor abstracte ale scrisului, cartea noastrd oferd sabloane-model care va ajuté s& aplicati aceste 19 prineipii direct in practica. Lucrand cu sabloane/modele, va v idee in privinfa modului in care va puteti angaja in tipul de gandire critica solici- tat la nivelul colegiului, precum si in sferele vocationale si publice de mai tarziu. Unele dintre sabloane sunt pasi simpli, dar cruciali, cum ar fi cei care rezumé o idee larg acceptata. ¥ > Multi americani admit 3 Altele sunt mai complicate. > Pedeoparte, Pede alts parte. > Autoarea X se contrazice singurd. In acelasi timp in care argumenteazd c& a sugereaz’ sic » Sunt de acord c& > Asta nu inseamn’ c3 Este evident adevarat c& gandirea si scrierea critica merg mai profund decat orice set de formule lingvistice, implicéind analizarea unor ipoteze, de2~ yoltarea unor revendicairi solide, oferirea de motive si probe auxiliare, luarea in considerare a unor argumente contrare si aga mai departe. Dar aceste obice- uri mai profunde de gindire/habits of thought nu pot fi puse in practic dact ‘nu posezi un limbaj pentru a le exprima intr-o maniera clara, organizata. EXPRIMA IDEILE PROPRII CA RASPUNS LA ALE CELORLALTI Unul dintre cele mai importante sabloane pe care ne concentrim fn aceasti carte este formula,,Eispun___", ,Eu spun. care da si titlul lucra- ri noastre. Daca exist vreo idee cu care sperim sf rimAneti din cartea asta, aceea ar fi cd e important nu doar s& va exprima ideile proprii (,Eu spun”), ci 51 Si prezentati aceste idei ca pe un rdspuns la ideile unei alte persoane sau ale unui alt grup de persoane (,,Ei spun”). Pentru noi, structura de bazi a scrisului academic eficient — sia unui discurs public responsabil ~ rezida nu doar in afir- ‘marea ideilor proprii, ci si in ascultarea cu atentie a celor din jur, rezumandu-le viziunea in aga fel incat acestia sf si-o recunoasca si rispunzind cu proprile 20 noastre idei, in linii mari, scrierea academica este o scriere argumentativa gi considerém c&, pentru a sustine/argumenta bine, este nevoie de mai mult decat de simpla afirmare a propriei opinii, Trebuie s& angajezi o conversatie folosind ceea ce spun altii (sau ce ar putea s4 spund) ca pe o pista de lansare sau ca pe 0 cutie de rezonanta pentru propriile opinii. Din acest motiy, unul dintre cele ‘mai importante sfaturi cuprinse in cartea de fata este acela de a include ,,vocile” celorlalfi in propriul text. In opinia noastra, asadar, cea mai bund scriere academicd are o trésaturd de bazai: este puternic ancoratd, intr-un fel sau altul, in punctele de vedere ale altora. Prea adesea, totusi, scrierea academicd este privitd ca un mod/proces de a spune lucruri ,adevarate” sau ,,inteligente” intr-un vacuum, de parca ar fi posibil s& discuti efectiv fara a fi angajat intr-o conversayie cw altcineva{Daca, de exemplu, ai fost invatat sa scrii un eseu traditional compus din cinci para- grafe, ai fost invajat/ai aflat cum si dezvolli o idee si s& 0 sustii cu dovezi nvatatura a fost bund pang [a un anumit punct, dar a ignorat faptul esential c& in lumea real nu emnitem argumente fara a fi provocati Dimpotriva, emitem argumente tocmai pentru ca cineva a spus sau a fcut ceva (sau poate nu a spus sau nu a facut ceva), iar noi simtim nevoia s& replicam: Nu imi dau seama de ce iti place echipa Lakers asa de mult”; Sunt de acord, a fost un film grozav”; ,Argumentul acela este controversat/discutabil”. Dac& nu ar cexista ceilalti oameni si dorinta noastra de a-i contrazice, de a fi de acord cu ei sau dea le réspunde intr-un anumit fel, nu ar exista niciun alt motiv de dezbatere. “) or Se Gy arsonajele din Clana ‘Soprano sunt foarte complexe. ] "6a Pentru a avea impact ca scriitor, trebuie s& faci mai mult decdt s& emiti comentarii logice, larg acceptate si consistente. Trebuie, in plus, s& gisesti un a 5 a mod de a intra in dialog cu punctele de vedere ale altora— cu ceva ce Ei spun”. Daca argumentele tale nu identificd acel ,,Ei spun” caruia fi réspunzi, probabil c& ele nu vor avea niciun sens. Dupa cum sugereaz figura de mai tnainte, ce spui poate fi logic pentru audienti, dar de ce spui nu este. Fiindedi tocmai cea ce spun sau gandesc alfii ne motiveazi scrisul si Ti ofera ratiunea de a exista, Astfel ineat, dupa cum sugereaza figura urmatoare, propriul tau argument — teza/mesajul sau momentul ,.Eu spun” din textul tau — ar trebui sa fie, intot- deauna, un raspuns la argumentele/enunturile/parerile altora, Unil spen de Clanal Soprano char eavcaturizaameticeell land. Totugi personel din serial sunt fosrta. complexe! in scrierile lor, multi scritori fac pasii ,,Ei spun/Eu spun” in mod explicit, ‘Un exemplu faimos il reprezinti Scrisoarea din Inchisoarea Birmingham a lui Martin Luther King Jr, care const, aproape in totalitate, in réspunsul elocvent al lui King ta poziia publica a opt clerici care igi exprimau regretul in legatura cu protestele pentru drepturi civile al cfror lider era. Scrisoarea —compusd in 1963, cfind King se afta Ia inchisoare din cauza unci demonstratii contra nedrept rasiale din Birmingham pe care o condusese — este structurat& aproape in intre- gime pe modelul rezumare-raspuns. King rezuma in ea criticile acestora, iar apoi le rispunde. intr-un pasaj tipic, King scrie: Deplingeti demonstratile care au avut loc in Birmingham. Dar declaratia ‘voastra, imi pare ru si o spun, nu exprimi o ingrijorare similard pentru condi- tiile care au dat nastere acestor demonstrat Masry Lurie Kine Jk., Letter from Birmingham Jail! Serisoare din inchisoarea Birmingham 2 King continua prin a fi de acord cu criticii sai c& ,este regretabil cd astfel de demonstratii au loc in Birmingham”, dar se gribeste s& adauge c& .c si mai regretabil faptul c& structura puterii albe a orasului a lisat comunitatea neagra fird nicio alta solutie”. Scrisoarea lui King este, de fapt, atat de conversational, jncat ar putea fi rescrisi sub forma de dialog sau de piesa de teatru. Criticii lui King: Raspunsul lui King: Criticii: Raspunsul: Evident, King nu ar fi scris aceasti faimoasi scrisoare daca nu ar fi exis- tat criticii lui, ale c&ror puncte de vedere le-a tratat nu ca pe niste obiectii la propriile sale idei deja bine structurate, ci ca surs8 motivational a acestor ide ca principald rafiune a lor de a exista. El citeazi nu doar ceea ce au spus criti ui (,Unii au intrebat: de ce nu ai acordat timp noilor autoritifi locale ca si acti neze?”), ci $i cea ce ar fi putut si spuna (,,Cineva ar putea si intrebe pe bund dreptate: cum poti sustine inedlcarea unor legi si respectarea altora?”) — totul pentru a pregati terenul pentru ceea ce el insusi doreste s& afirme. Pun schimb similar de replici ,Ei spur/Eu spun” deschide un eseu despre patriotism al criticului social Katha Pollitt, care foloseste comentariul propriei sale fice pentru a ilustra fervoarea nafionala a patriotismului de dupa 11 septembrie. Fiica mea, care merge la Stuyvesant High School, la doar edteva blocuri éistanyé de fostal World Trade Center, erede oar tebui sf futurdm steagul american la fereasrd, Cu siguranj mu, spun eu: stagurile inseamna govinism, labunare gi rlzboi. Ea imi spune cX ma ingel~ steagurileinseamna c8 suntem uni fi onordim pe cei mori si spunem nu terorismului. intraun fel, améndous srvemm dcop. Karas Potuirr, Put Out No FlagsiNu scoatet steaguri Dupa cum se vede din exemplu! lui Pollitt, cel” cdiruia fi rispundeti atunci cénd formulati un argument nu trebuie sa fie un autor faimos sau 0 persoandi cunoscuti de auditoriul voste{] Poate fi un membru al familiei, cum este fiica lui Pollitt, un prieten sau un eoleg de clas’ care a Ricut o declaratie provoca- toare. Poate chiar si fie ceva ce ar putea spune un ins saui un grup — ba cl parte din tine, ceva ce credeai odat8 si acum nu mai crezi sau ceva ce erezi intr-o anumita mésura, dar in acelasi timp ai gi indoieli asupra sa. Important este ca 23 ei” (sau ,,tu” sau ea”) sf reprezinte un grup mai larg cu care cititorul se poate identifica ~ in cazul lui Pollitt, cei ce cred in fluturarea steagului din motive patriotice. Exemplul lui Pollitt ne aratd, de asemenea, ca faptul de a rispunde opiniilor altora nu implica intotdeauna o opozitie absoluté. Aprobaind si deza- proband opinia fiicei sale, Pollitt recurge la ceea ce noi numimn raspunsuri de tip .da si nu”, reconeiliind pAreri aparent incompatibile (vezi Capitolul 4 pen- tru detalii despre a fi de acord, dar cu o rezerva). In timp ce King gi Pollitt identifica, amandoi, parerile cdrora le rdspund, unii autori nu declara in mod explicit opiniile, ci, in loc de asta, le permit citi- torilor si le intuiasca. Vedeti, dé exemplu, daca puteti identifica acel ,.Ei spun” implicit sau nenumit la care raspunde urmatorul enu Jimi place sa cred c& am un oarecare avantaj ca profesor de literatura, deoa- rece, pe cand cresteam, nu imi pliceau carfile si imi era teama de ele. GeRato Grarr, Disliking Books at an Early Age! Sa urasti edrtile a o varsta frageda Daca nu v-ati dat seama deja, ,,Ei spun”-ul ascuns aici este credinfa co- muna c&, pentru a fi un bun profesor de literatura, trebuie si fi crescut pli- céndu-ti carfile si bucurdindu-te de ele. Dupai cum puteti vedea din aceste exemple, mulfi autori folosese formatul Bi spun/Eu spun” pentru a se ardta de acord cu sau a-i contrazice pe alfii, pentru aprovoca moduri-standard de géndire gi a isca, astfel, controverse. Acest fapt ar putea fi un soc pentru voi, dacdi afi trait cu impresia cd, pentru a avea succes academic, trebuie si evitati controversele in seris, flcdind declarafii cu care nimeni nu ar putea si nu fie de acord. Desi aceast perspectiva asupra scrisului poate plirea logicd, ea este de fapt o retetd pentru un seris plat, fr viatd, pentru un scris care nu reugeste si rispunda intrebarilor de tipul ,$i ce daca?” gi ,,Cui ti pasi?”. William Shakespeare a scris 0 multime de piese de teatru si de sonete faimoase” poate fi o afirmatie perfect adevaratt, dar, tocmai pentru c& nimeni nu are de ce so contrazicd, este de la sine infeleasa, asa c& ar parea fara rost daca ati afirma-c. MODURI DE A RASPUNDE Doar pentru cd mare parte din scrisul argumentativ deriva din neinjelegeri, ‘nu inseamna ci acordul e exclus, Desi argumentafia este adesea asociata cu 24 conflictul si opozitia, tipul de discutie/argumentatie conversational Bi spun/ Eu spun” pe care ne concentraim in aceasté carte poate fi in egal masura util gi cénd sunteti de acord, si cand nu, donk iar eu sunt de acord pentru c& » Ea afirma cd Reet eeeeecy este sustinut’ de noi cercetéri care araté ci » PBrerea ei c& Nu este obligatoriu nici ca de fiecare data s& alegeti intre simplul acord sau dezacord, de vreme ce formatul ,,Bi spun/Eu spun” functioneaza atat cu si cudezacordul simultan, dupa cum a ilustrat Pollitt mai inainte. wend + Santi , jar eu am péreri amestecate despre asta. Pe de 0 Pe de alté parte, insist totusi pe ideea c& > El pretinde o& parte, sunt de acord c& Pe Pron Aceasti ultima opfiune — dea fi de acord si impotriva in acelasi timp — este una pe care noi o recomandam in mod special, pentru ci va permite si evitati un rispuns simplu de tipul ,da” sau nu” si s& prezentati o parere mai complexa, dar menfinandu-i complexitatea fntr-o structuré clara de tipul ,.Pe de o parte/ Pe de alta parte”. Desi modelele oferite de noi in aceasta carte pot fi folosite pentru a va structura scrisul fa nivel de propozitie/fraza, ele pot fi extinse, la nevoie, 1a aproape orice lungime, dup’ cum o demonstreaza urmatoarele modele elaborate Ei spun/Eu spun”. Ss » In dezbaterea recent despre , 0 temé controversata a fost dacd Pe de o parte, unl sustin c& Din aceastd perspectiva, Pe de alts parte, ins&,unil sustin c& tele lui ‘unul dintre cei mai mari sustinatori ai acestel pareri, . Conform acestei opinii, Pe scurt, deci, pro- Cucuvin- blema este dacé sau. SPpinio mea porsonal esto Desi accent eb___, sustn totusi c& — De exemplu, esi unii ar putea obiecta c& a raspunde o& . Probléma este importanté pentru Daca revedeti acest model, vefi constata ci el vi ajutd sf faceti o sume- denie de pasi incitanyi (fiecare dintre ei urmand a fi luafi in discuie in capito~ Tele ce vor urma in aceastd carte). Mai intai, sabloanele va invafé si incepefi textul prin identificarea unei teme dintr-o conversatie sau dezbatere in curs de derulare (,,in discutiile recente asupra 0 chestiune controversati a fost ), iar apoi s4 reprezentafi cateva dintre vocile din aceasta controversa (folosind structura ..pe de o parte/pe de alta parte”). Sablonul va ajuta, de asemenes, sf introducefi un citat (,Dup& cum a spus”), s& explicafi citatul prin propriile cuvinte (Conform acestei pareri”) si ~ intr-un nou para~ graf — s& vA sustineti propriul punct de vedere (,Parerea mea personali este ca”), si Tl temperati (.,Totusi, pot s& admit ca”), iar apoi si va sustineti opinia cu dovezi (,,De exemplu”). in plus, sablonul vi ajuti si faceti unul dintre cei ‘mai importanti pasi ai scrierii de tip argumentativ, pe care noi il numim ,plan- tarea in textul vostru a unei indoieli” si care consti in faptul cd rezumati gi apoi rispundeti unei obiectii probabile la propria voastra teorie centrala (,,Desi s-ar putea obiecta faptul ci___, eu rispund ca. ). In sfarsit, acest sablon ‘Va ajutd sa translatati intre afirmatiile generale, omniprezente (,,Deci, ca si rezumim”) si afirmatiile doveditoare, la scard mai mica (,,De exemphi”). Pe de alta parte, niciunul dintre noi nu ne nastem cunosednd acesti pasi, ‘mai ales in ceea ce priveste scrierea academic’, De aici, nevoia de aceasta carte. DISTRUG SABLOANELE CREATIVITATEA? ‘Daca suntefi asemenea unora dintre studentii nostri, reactia initial la g2- bloane ar putea fi scepticismul. La inceput, multi dintre studentii nostri s-au plans 4 folosirea sabloanelor le va lua originalitatea si creativitatea gi va face ca toti si sunc la fel. ,Ne vor transforma in robofi care scriu”, a insistat unul dintre studenfii nostri. Un altul a fost de acord, adaugénd ,,Ei, eu sunt céntare de jazz. Si noi nu cntim dupa tipare prestabilite. Ni le cre&m noi”, ,Suntem la colegiu acum", a afirmat un alt student, ,chestia asta este de nivelul clasei a treia.” Din punctul nostru de vedere, totusi, sabloanele din aceasti carte, departe dea fi ,chestii de nivelul clasei a treia”, reprezint& capitalul de baz pentru gf direa si scrierea sofisticat, necesitand adesea foarte mult& practica si instruire pentru a fi folosite cu succes. Cat despre pirerea c& formele prestabilite submi- neaza creativitatea, credem ci ea se bazeaz peo viziune foarte limitatd asupra a ceea ce este creativitatea cu adevarat. Din punctul nostru de vedere, sabloanele 26 1 prezentate mai inainte gi restul din aceasta carte vor ajuta, de fapt, scrisul vostru sidevind mai original si mai creativ, iar nu mai putin. In cele din urma, chiar gi “cea mai creativa forma de expresie depinde de modele si structuri prestabilite. ‘Multi compozitori, de exemplu, se bazeaza pe modele venerabile vers-reffen-vers si pufind lume I-ar numi pe Shakespeare lipsit de creativitate pentru c& nu a in- ventat el sonetul sau formulele dramatice pe care le-a folosit cu un atat de uluitor fect. Chiar si cei mai avangardisti si mai inovatori dintre artisti (cum ar fi canti- “reful de jazz improvizational) trebuie si stipdneasca formele de baz pe care improvizeaz’ lucrarea lor; de la acestea porneste si menge mai departe, cicialtfel ar semiina cu piesa unui copil needucat. in sfarsit, deci, creativitatea si originali- tatea nu rezida in evitarea unor forme prestabilite, ci in utilizarea lor imaginativa Mai mult, aceste sabloane nu dicteazii consinutul a ceea ce spunei, continut care poate fi tot atat de original pe cat il puteti face, ci doar sugereaz un mod de ada o forma felului cum il exprimati. in plus, odata ce incepeti si va simtifi confortabil cu sabloanele din aceasti carte, vefi deveni capabili si improvizaji ‘reativ pe baza lor pentru a le potrivi unor noi situati si scopuri si si gasitialtele in interpretarea voastra. Cu alte cuvinte, sabloanele oferite aici sunt instrumente de invjare pentru inceput, nu structuri batute in cuie, Odata ce v-ati obignuit s8 le folosifi, va puteti chiar si dispensa complet de ele, deoarece pasii retorici pe ‘care fi ilustreaza va vor sta Ia indemAng intr-un mod inconstient, instinctiv. Dar, daci inca mai aveti nevoie de dovezi ca scrisul cu sabloane nu dis- truge creativitatea, examinati urmétoarea introducere la un eseu despre indus- tria fast-food, pe care I-am reprodus la finalul acestei cdi. Dacé ar fi existat vreodati vreun titly de ziar creat special pentru mono logul lui Jay Leno', acesta ar fi, copii ludndu-se de McDonalds sptaména asta sidind in judecaté compania pentru ca i-a ingrasat. Nu ar fi ca si cum barbatii de varsti mijlocie ar da in judecatt Porsche pentru c& tru vitez8? Ce s-o fi intémplat cu responsabilitatea personals? Inctin s& simpa- tizez.cu acesti impunatori patroni de fast-food, totus, Asta, poate, pentru ca am fost unul dintre ei. face oi ia amenzi pen- Davio Zinczenko, Don't Blame the Eater! Nucl blama pe Cel care mandncd “Jay Leno (James Douglas Muir-Leno,n, 1950) comic american, c@stigator al Premiului Emmy, gazda emisiunii The Tonight Show, care ruleaz& pe postul de televiziune american NBC. (n.trad) 2 Desi Zinczenko se bazeazi pe o formulé de tip ,,Ei spun/Eu spun”, scriitura tipurile de conversatie descrise elocvent de filosoful Kenneth Burke in urmiitorul sa nu este nicidecum scacé, robotizata sau noncreativa. Chiar daca Zinczenko| pasaj extrem de citat. Asemuind lumea schimburilor intelectuale cu 0 conver- nu foloseste explicit cuvintele Ei spun” si ,Eu spun”, sablonul, totusi, conferg safe fara sfargit la 0 petrecere, Burke scrie: pasajului structura sa implicit: ,.£7 spun cd tinerii care dau in judecati compa. nile fast-food pentru cd i-au ingrdat reprezinté o glum&; dar eu spun cH astfel de procese sunt justificate”. Ajungi tirziu, Cand sosesti,ceilalti sea u mult inaintea ta si sunt angajafi int-o discutie aprinsi,o discutie prea aprinsl ca ei sé se opreasca si si iti spund exact despre ce ¢ vorba... Asculfi o vreme, pn cand consideri cl ai surprins confinutul de bazi al diseutiei; apoi te bagi in vorbi. Cineva rispunde; tufi rispunzi; alteineva vine in apararea ta; un altul se aliazA impotriva ta... Se face tirziu,trebuie si pleci, $i chiar pleci, cu discutia inca in plind desfigurare. Kewnern Burke, The Philosophy of Literary Form/ Filosofia formei literare DAR ASTA NU E PLAGIAT? Dar Asta nu e plagiat?” — cel putin un student din fiecare an va intreba asta. ,PAi, este?”, intervenim noi, intorcénd intrebarea intr-una de care s& pro. fite intreaga clasa. ,,Va cerem, in cele din urma, si folositi in scrisul vostru un) Ce ne place la acest pasaj este ideea cd exprimarea unei idei $i ,intrarea limbaj care nu este al vostru personal ~limbaj pe care il «imprumutaji sau, $y yorps™ pot fi cute doar in dialog eu ali; c& noi tof intrdm tn lurnea dine spunem mai pufin delicat, fl furati de Ia alti scritori.” mic a ideilor nu ca indivizi izolati, ci ea fiinje sociale, fiind profund conectafi Adesea, se iscd o discuie pliné de viafB, care ridic& probleme importants" care sunt implica in ceea ce spunem. legate de proprietatea intelectuald/drepturile de autor si ajut pe toata lumea si i * ‘ infleagl mai bine limita edesea conf inte plagiat gi folosiven egitman coef precy eee oe cee ct covert comp less fais mmltpt, cospun alfisaua fluii cum o spun. Stadenf vad ropede ck nice persoand ma ®CSPuat © stringent specials in lumea de az, de dupa 11 septembrie, atat de is - Set i divers, in care viitorul nostru al tuturor ar putea depinde de abilitatea de a ne define o formula conventional ca ,pe de o parte, pe de alta parte”. Sintagme ca chet wtard 10 problema controversati" sunt att de uzual folosite si reciclae, inet au deve, Pune Pe Noi insine in pielea celor care gindesc foarte diferit de noi. Sfatul cen- Tit generic, proprietatea comunitii i pot fuilzae liber fark teama de a comity" #l Acestel cArfi—acela de ai asculta cu grijé pe celal, inclusv pe cei care plagiat. Zste plagiat, ins, dacd termenii folositi pentru a umple spatile libere ale M™ Sunt de acord cu noi, iar apoi dea discuta cu el cu considerate si respect —ne tinor astfel de formule sunt imprumutati de la ali rd a se preciza corect sursa POM ajuta s& vedem dincolo de parerile noastre favorite care s-ar putea sf nu Pe scurt, deci, in vreme ce reciclarea formulelorfolosite conventional nu repre, impattasite de toati lumea. Actul simplu de a formula o propozitie care zinta un plagiat, preluarea confinutului de fond din textul altora fra a cita auto. !Cepe cu ,,.Desigur, cineva ar putea obiecta ci__" ar putea s nu pard un rul si fird a-i acorda ui sau ei creditul cuvenit este o ofensd academica grava, _™m0d de a schimba lumea; dar are potenfialul dé a ne scoate din zonele noastre de confort, de a ne face si ne gandim critic la propriile noastre crezuri si chiar de anne face si ne rizgandim, INTRAND iN VORBA Cu toate c& felul imediat al acestei carfi este si te ajute s& devii un scriitor ‘mai bun, la un nivel mai profund te inviti s& devii un anumit tip de persoana: us ganditor critic si intelectual care, in loc si stea pasiv deoparte, poate si participe tr-un eseu de Emily Poe, studenta la Uni- versitatea Furman. Ignordind, deocamdati, ce spune Poe, concentrati-v ‘in dezbateri si conversatii din lumea sa intr-un mod activ si autorizat. In cele din urmd, aceasta carte te inviti si devii un ganditor critic in stare sa participe lt 28 atenfia asupra frazelor pe care le foloseste ca si structureze ceea ce spune (aici, cu italice). Apoi, serieti un paragraf nou folosindu-I ca a ‘model pe cel al lui Poe, dar inlocuind subiectul ei, vegetarianismul, cu un altul, personal. | ‘Termenul ,,vegetarian” tinde s& ajunga sinonim cu , jubitor de copaci”) tree-hugger in mintea multor oameni. Ei vid vegetarianismul ca pe ut cult care spal creierul celor ce il urmeazé, ca si elimine o parte esen: + fiald din dieta lor zilnica, pentru un fel abstract, al ,.bundstarii animale. lor”. Torusi, putini vegetarieni isi aleg stilul de viata doar pentru a urms 1 gloata, Dimporriva, multi dintre acesti asa-numifi oameni spalafi pe creier sunt de fapt gnditori independenti, cetateni responsabili si fin. umane pline de compasiune. Pentru ca adevérul este c& sunt multe ° 3” sunt acelea de a ameliora mediul inconjurator, de a incuraja comporta. ood mentul uman fai de animale sau de a-si fmbundtati propria stndtate In acest eseu, apoi, examinand indeaproape dicta unui vegetarian prit comparatie cu cea a unui consumator de carne, vom ardta c& vegetaria, nismul este in mod cert cea mai bung solutie pentra a sustine Paméntu si pe tofi locuitorii sai. 2. Scrieti un scurt eseu fn care mai intai sf rezumati rafiunea noastr& pri vind sabloanele din aceasta carte, iar apoi s& formulafi propria voasti opinie, ca rBspuns. Dacé doriti, putefi folosi gablonul care urmeazi pentru a va organiza paragrafele, extinzindu-! si modificdndu-1 dupi necesititi ca sil faceti sf se se potriveascd cu ceea ce doriti s& spunei ‘In Introduceres le &/ spur/Eu spun. Pasii care conteezd in scrisul academic Gerald Graff si Cathy Birkenstein oferd sabloane concepute s& Mai concret,GreffsiBirkenstein ergumenteszé cB tipu de sabloane oferite d ej___ Dup cum autoriinsisi decters, Degi unii oameni cred o& , Graft si Birkenstein insist ci Pe scurt, agadar, punctul lor de vedere este ci Sunt (de acord/in dezacord/am pareri imp&rtte). Din punctul meu de vedere tipurile de sabloane pe cere le recomend’ autorii Oh exemplu, ln plus, Unii ar putel obiecta, desigur, pe motiv c& - Totugi, ag afirma ot a modul general, deci, cred cd - =o chestiune importanté de avut in vedere q UNU »EI SPUN” incepand cu ceea ce spun altii NU CU MULT TIMP IN URMA, am fost prezenti la o discutie in cadrul unei conferinte academice unde principala teza a vorbitorului parea sd fie aceea cf un anumit sociolog ~ numifi-1 Dr. X —a faicut o treaba foarte buna in mai multe _ arii ale disciplinei. Vorbitorul a inceput s&-si ilustreze teoria referindu-se extensiv _ sicu numeroase detalii la cdrti si articole variate ale Dr. X si citind pasaje lungi din acestea. Vorbitoru! era evident atat informat, cat si pasionat, dar, pe masura ce fi ascultam cuvantarea, ne-am trezit oarecum derutafi: mesajul — ci munca Dr. X avea o mare important —era foarte lar, dar de ce era nevoie ca vorbitorul si-l adued in prim-plan? A negat cineva acest lucru? Au fost comentatori in domeniu care au argumentat contra muncii lui X sau i-au pus la indoial valoarea? Era interpretarea vorbitorului asupra muncii lui X in vreun fel noua sau revolu- fionara? Cum vorbitorul nu oferea niciun indiciu legat de un raspuns la vreuna - dintre aceste intrebari, nu puteam decat s& ne intreb&im de ce continua s& vor- beasca la nesfarsit despre X. Am primit un indiciu abia dupa ce vorbitorul a _erminat si a primit intrebari de la audienja: raspunzdnd unuia dintre cei interesati, _ elss-a referit la cativa critici care puseserd energic sub semnul intrebiirii ideile lui X si convinsesera mulfi sociologi ci munca doctorului X nu este temeinicd. (Audienta ipotetica din figura de la pagina 21 reactioneazii similar.) | __ Povestea ilustreazi o lectie importanti: aceea c&, pentru a da scrisului sau ~ lucrul cel mai important dintre toate — si anume un sens -, scriitorul trebuie s& "indice in mod clar nu doar care este teza lui (sau a ei), ci $i clrei dezbateri mai agi fi raspunde acea teza. Fiindca a omis s& semnaleze ceea ce au spus alfii i 3 i 1 | despre opera doctorului X, vorbitorul nostru si-a lasat auditoriul nesigur in privinfa motivului pentru care a simtit nevoia de a spune ceea ce a spus. Pr babil ci, prin comparatie cu noi, altor sociologi din audienti, care erau m: familiarizati cu dezbaterile asupra operei doctorului X chestiunea le era clara, Dar chiar si ei, punem pariu, ar fi infeles mai bine punctul de vedere al vorbi torului daca acesia ar fi schifat, in vreun fel, dezbaterea mai larga din care fa ceau parte propriile sale pareri si ar fi amintit audienfei despre acel ,,Ei spun", Aceasti poveste ilustreaza ined o lectie importanta despre ordinea in care sunt spuse lucrurile: pentru a mentine auditoriul implicat, un scriitor trebuie st explice cui fi rispunde el (sau ea) — fie inainte de a oferi ace! rispuns, fie micar foarte devreme in timpul discufiei. Faptul de a intérzia aceast& explicaie cale de mai mult de unul sau dowd paragrafe intr-un eseu foarte scurt sau intr-o pos. tare pe blog, de trei sau patru pagini intr-o lucrare mai lung sau de peste ciret ‘zece pagini intr-o carte inverseaz ordinea fireasca in care cititorii proceseazt materialul — gi in care scriitori gandese si dezvolta ideile. La urma urmelor pare foarte putin probabil ca vorbitorul nostru de la conferinga sa isi fi dezvol tat mai intai apararea doctorului X si abia apoi si fi dat peste criticii doctorult X, Ca un cunoscator In acest domeniu, vorbitorul a intalnit, cu siguranfé, ma intai criticile; abia apoi s-a simgit obligat sé raspunda gi, conform pareri lui, s indrepte lucrurile. ‘De aceea, cand vine vorba si construiesti un argument (fie oral, fie in scris) ifi oferim urmatorul sfat: adu-fi aminte c& te angajezi intr-o discutie si de aceet trebuie sd incepi cu ,ceea ce spun ali i abia apoi poi s4 introduci propriile tale idei ca raspuns. Concret, iti sugerdim st faci un rezumat a ceea ce ,Ei spun” cAt de repede posibil in textul tu si s& i amintesti cititorilor in anumite momente strategice, pe misurd ce textul se dez + teze $i opi cititorilor vostri un preview rapid a ceea ce v-a motivat interventia, nu s& fi inccati de la inceput in detalii, Fptul de a incepe cu un sumar al parerilor altora ar putea spar tn con tradicfie cu sfatul obignuit, acela ca scriitorii si se caltuzeasca dupa proj . Desi suntem de acord ca nu trebuie s& va tineti cititorii prea mult timp in suspans in legatura cu argumentafia voastrd centralA, credem de aseme- nea gi c& este nevoie si prezentati acea argumentatie ca parte a unei dezbateri mai largi, semnaland ce anume din argumentatiile celorlalfi sustinefi, contra~ ziceti, amendati, dezvoltafi sau atenuafi. Un beneficiu in plus al sumarizarii ‘vederilor altora de indaté ce puteti: ti Hisayi pe ei s& realizeze parte din munca de incadrare gi clarificare a chestiunii despre care scriefi. Ganditi-va, de exemplu, cum igi incepe George Orwell faimosul eseu Politica si limba engleza prin ceea ce spun alfii Majoritatea oamenilor carora le pasa cat de cat de problema vor admite cA limba engleza este serios afectata, dar se accept, in general, cB nu putem face nimic in legaturd cu asta printro acfiune constient’ Civilizatia noastra este decadent, iar limba noastri ~ asa spun argumentele ~ trebuie, inevitabil, si impartigeasca acest colaps general... [Dar] procesul este reversibil. Engleza moderna... e plind de obiceiuri proaste... care pot fi evitate daca cineva se aratt domnic si igi asume batain de cap necesard. Gronce Onwett, Politics and the English Language! Politica $i limba englezit Orwell spune, de fapt: ,Majoritatea oamenilor presupune cé nu putem face voli Pesi este adevarat cf nu toate textele urmeazi aceastd cale, credem ci este nimic in legaitura cu starea proasti a limbii engleze. Dar eu spun c& putem.” impdftant ca tofi scriitorii s& o stipdneascd bine inainte de a se departa de ea. Evident, exist& multe alte moduri eficiente de a incepe. in loc s& porniti ‘Asta nu inseamna cd trebuie si incepi cu o listd detaliat& a tuturor celoj de la vederile altora, puteti porni de la un citat reprezentativ, un fapt revelator care au scris despre subiect inainte de a-ti expune propriile idei. Daca vorbito: sau o statistic, ori—cum facem noi in acest capitol — de le 0 anecdotd relevant&, ral nostra de la conferina ar fi mers in extrema cealalta si ar fi folosit mar¢ Orice abordare ati alege, ins4, fifi siguri c& ea ilustreaza intr-un fel punctul de parte din discursul sau pentru a rezuma criticile aduse doctorului X fri niciut vedere cdruia i va adresafi sau va conduce direct Ia acel punct de vedere cu un indieiu asupra a ceea ce avea el insusi de spus, audienfa ar fi avut, probabil. minimum de pasi. aceeasi reactie frustratd: ,De ce 0 tot fine asa?”. Ceea ce sugerim, agadar, est sa vi expuneti punctul de vedere ct mai devreme posibil aldturi de cel cltui {i rspundeti si s& va ganditi la cele dou ca Ia o unitate, Este cel mai bine, ji ‘general, s% rezumati ideile carora le rispundeti pe scurt, la inceputul textulu in deschiderea acestui capitol, de pilds, am dedicat primul paragraf unei istorioare despre un vorbitor la o conferin{a i apoi am trecut repede, la ince- utul celui de-al doitea paragraf, la conceptia eronatd despre scris exemplificatt de vorbitor. in introducerea care urmeaza, de la un crampei dintr-o opinie apa- vostru, gi si aménati elaborarea detaliati pentru mai tarziu. Ideea este si le oferif. uti in New York Times Book Review, Christina Nehring trece, si ea, repede de 4 35 1 I vesti va ce ei fi displace | ia ei opinie — ci iubitorii) Galaga ceeaeaat ce seit SABLOANE PENTRU INTRODUCEREA -OPINIILOR-STANDARD” . Sunt un cititor!, a anunjat ecusonul galben. Dar tu?” M-am vitat la cel | ce il purta, un tndr robust care se invartea arogant pe la Festivalul Cartii din orasul meu. ,Pun pariu ci esti un cititor”, se hazardi el, de parc& eram dou igenii bine cunoscute. .Nu”, am replicat, ,Categoric nu”, am vrut 38 strig gi si-mi trdntese poseta Barnes&Nobles la picioarele lui. fn loc de asta, am murmurat scuza si m-am topit in multime. Este 0 noud evlavie care pluteste in aer: autogratularea jubitorilor de carte. Christina Nesina, Books Make You a Boring Person! Unmatoarele sabloane va pot ajuta sa realizati pasul pe care noi il numim .opinia-standard”. Prin el se introduce un punct de vedere care a devenit tat de larg acceptat, incat deja este, de fapt, modul conventional de gandire cu la un subiect. 7 _ » Americonii au crezut intotdeauna cf efortu individual poate triumfa asuora Cirtile te fac o persoand plicticoasa » Intelepciunea comund spune ci Povestioara lui Nehring este tocmai un fel de ,,Bi spun”: iubitorii de carte Bunul-sim pare s& cugoreze o& ; YI {gi spun intruna cét sunt ei de grozavi di _ > > Modul-standard de géndire cu privre a problema X este c& > Se spune adesea cé » Tntreaga mea viats am auzit spundndu-se e& > Aicrade cd » Muli oameni presupun 8 SABLOANE PENTRU INTRODUCEREA ACEEA CE ,,Ei spun” Aceste sabloane sunt populare pentru c& furnizeazai un mod rapid si efici- ent de a realiza unul dintre cei mai obisnuiti pasi pe care fi fac scriitorii: con- ste el i cin Somer ona nin Ce Pel ee referite (razicerea unor credinfe larg acceptate, plasarea lor pe masa examinatorului si Ja ceea ce spun alfii latd céteva modele-standard pe care i le recomandim Vor snatizarca punctelor-forte ia slabiciunilor. bitorului nostru de la conferinta. > Cétiva sociologi au sugerat recent c& opera lui are cAteva probleme funda: SABLOANE PENTRU A FACE DIN CEEA CE ,,Ei > Adovenit un obicei tn zilele noastre sé respingem spun” CEVA CE ,,7U SPUI” » In lucrares lor recenta, Y si Z au prezentat critici vehemente la adresa lui pentru Un alt mod de a introduce punctele de vedere la care te raportezi este prezentarea lor ca gi cum ar fi ale tale. Adicd, acel ,,Bi spun” la care reactionezi nu este obligatoriu sa fie un punct de vedere al altora; poate fi unul pe care L-ai sustinut mai demult sau unul fat de care te indoiesti. > Am crezut intotdeauna c& muzeele sunt plictisitoare. » Cand eram copil, credeam es » Desi ar trebui s& stiu de-acum mai bine, nu ma pot abtine sé nu mé gandese oa » Inacelasitimpin care cred c& credde asemenea SABLOANE PENTRU INTRODUCEREA ACEVA IMPLICIT SAU PRESUPUS Unalt pas sofisticat pe care il poate face un scriitor este s& rezume un punet de vedere care nu e susfinut direct in cea ce Bi spun”, fiind implicit sau presupus. » Desiniciunul dintre ei nu @ spus vreodatd asta in mod fat, profesorii mei mi-au dat adesea impresia c& educatia va deschide usi > Oimplicatie discursuluiluiX despre. este aceea cd > DesiXnu a spus.astala modul direct, se pare c& ea presupune cd, > Desirareori admitmicar c8. adesea eliau de bun faptul cd neformulate, cat si implicafiile punctelor lor de vedere. SABLOANE PENTRU PREZENTAREA UNEI DEZBATERI IN DESFASURARE Uneori veti dori si incepeti prin rezumarea unei dezbateri care prezinti douii sau mai multe puncte de vedere. Acest tip de introducere demonstreazi c& sunteti constienti de faptul c& exist moduri conflictuale de a vedea subiec- tul vostru, semn clar al cuiva care cunoaste chestiunea si prin urmare este, cel mai probabil, un ghid sigur, de incredere, Mai mult, faptul de a incepe cu re- zumatul unei dezbateri va poate ajuta si explorafi tema despre care scriefi inainte de a va declara propriul punct de vedere. in acest fel, puteti folosi insusi_ procesul de scriere pentru a va ajuta si descoperiti unde va situal trebuiased si adoptati un punct de vedere inainte de a fi gata s& 0 faceti. 38 in loc si Aici avefi un sablon elementar pentru a incepe cu o dezbatere: » ‘in discutile cu privire la X, 0 problem controversati a fost Po do oparte, argumenteaz3____ Pe do até parte, /e Mark Aronoff foloseste acest tip de sablon sustine Unii chiar afirma ca Parerea mea este c& Specialistul in stiinte cogniti jntr-un eseu despre functionarea creieruh man. TTeoriile despre cum functionea7 mintea/creierul au fost dominate secole 4e-a rndul de dou8 puncte de vedere opuse. Unul, rationalismul, vede mintea uumand ca venind fn aceast& lume mai mult sau mai putin complet formatx — preprogramati, in termeni modern. Celélalt, empirismul, vede mintea nou-nis- ceutului complet nestructurati, tabula rasa Mank Aronorr, Washington Sleeped Here/Washington a dormit aici Un alt mod de a incepe cu o dezbatere implica deschiderea printr-o pro- poviie cu care mulji oameni sunt de acord, pentru a sublinia punctul sau punc- Acestea sunt sabloane care vi pot ajuta si gandifi analitic ~ s& privifi, tele asupra cdrora, in cele din urma, nu cad de acord, dincolo de ceea ce spun alfii explicit si s& luafi in considerare att parerile lor » Cénd vine vorba despre subiectul rdbi s& admita c& cei mai multi dintre noi se var Dar acest acord inceteazd, de obicei, atunci cénd vine vorba despre chestiunea legati de in timp ce unii/\. sunt convingi c& altiisustin 0 Analistul politic Thomas Frank foloseste o variant a acestui pas. Faptul cd sunter o nafiune divizatd este o lamentatie aproape universal a acestui an electoral amar, Totusi, atributele exacte care ne separa — desi se pune c& sunt elementare ~ riman o problema oarecum controversats. ‘Thomas FRANK, American PsychelSufletul american 39 SA AVETI iN VEDERE CEEA CE ,,Ei spun” 1 | | Nu putem s& vl incurajiim suficient de tare si avefi in vedere cea ce ,E) spun” pe masura ce inaintafi cu restul textului vostru. Dup reumarea ideiloy Arora le raspundeti la inceput, este foarte important s& continuati si le aveti iy vedere. Cititorii nu vor fi capabili si vi urmareasc replica in curs de desfésu, rare, cu att mai pusin atunci cand propunefi si anumite ramificatii, decat dact vefi continua s& le reamintiti a ce opinii va raportati. Cu alte cuvinte, chiar si atunci cand va prezentati propriile idei, trebuig si va intoarcefi mereu la motivantul ,,Ei spun’. Cu cat textul vostru este ma lung si mai complex, cu atat riscul ca majoritatea cititorilor si uite ce idei l-av motivat initial e mai mare — indiferent cat de clar le expuneti la inceput. Ir momente strategice, pe tot parcursul textului vostru, vi recomandim si inseraj ceea ce noi numim ,propozitii de revenire”. lati un exemplu: » Inconcluzie, asadar, dup cum am sugerat anterior, aparatori lu ru le pot avea pe amandoua. Asertiunea lor c& trazis& de pretentia lor c& ‘este con. Noi ingine folosim in aceasta carte astfel de propozitii de revenire cu fie care ocazie, ca 8A va reamintim punctul de vedere asupra scrisului pe care cartes noastra il pune la indoiala — acela ca scrisul de calitate inseamna sii compu remarci adevarate, inteligente sau logice despre un subiect dat nereferindu-te deloc sau referindu-te foarte putin la ceea ce au spus altii despre subiect, Reamintind cititorilor ideile cdrora le rispundefi, propozitiile de revenire va asigura c& textul vostru transmite, de la inceput pana la final, un sentimeni de rost si perseverenfd. Pe scurt, ele va intaresc convingerea c& argumentel, voastre reprezinti un rispuns autentic la punctele de vedere ale altora si c& nu sunt doar un set de observatii cu privire la un subiect dat. Diferenta e imensi Ca si fiti receptivi fafl de ceilalfi si fap de conversatia fn care va angajafi trebuie si incepefi cu ceea ce au spus alfii si s% continuafi si mentincti aces, lucru in atentia cititorilor. é Exercifii 1. Din lista de argumente care urmeaza lipseste un Ei spun” — adica orice indicafie legata de cine trebuie si audi aceste afirmatii, de cine ar putea crede altceva. La fel ca vorbitorul din desenu! de la pagina 21, care declari c& Clanul Soprano prezinta personaje complexe, aceste argumentatii unidirectionale nu reusese si explice cirui punct de vedere fi rispund—ce punct de vedere, in vigoare, incearcd si corecteze, si completeze, si califice, s& dezvolte si asa mai departe, Rolul vostru in acest exer este si oferiti fiecdrui argument cate o astfel de idee contrapusa. Sim- {iti-va liberi sii utilizati oricare dintre sabloanele de la acest capitol pe care le considerati folositoare, yun’ A. Experimental nostru sugereazii ca in apele subterane din Ohio exist nivele periculoase din substanfa chimica X. B. Fortele materiale conduc istoria. C. Susinatorii psihologiei lui Freud pun la indoiala notiunea-standard de , rajiune/rationalitate”. D, Studenjii de sex masculin domind adesea discutile de la 0 or de curs. E. Filmul are drept subiect problemele ivite in relatiile romantice. F. Mi tem c& sabloanele de genul celor din aceasté carte imi vor ind- busi creativitatea. 2. in cele ce urmeaz’, veti face cunostingi cu un gablon pe care [Lam extras troducerea lui David Zinezenko la Don’t Blame the Eater (pp. 211- 213), Folositi acest sablon pentru a structura un pasaj despre un subiect pe care il alegeti voi insiva. Primul vostru pas aici ar trebui si fie gisirea nei idei pe care o sustineti si cu care alfi nu doar c& nu sunt de acord, ci chine li se pare hilar (sau, curn spune Zinczenko, bun pentru un monolog al lui Jay Leno), Putefi scrie despre unul dintre subiectele enumerate in exercitiul anterior (mediul inconjurator, relaiile dintre sexe, sensul unei cirfi sau al unui film) sau despre orice alt subiect care va intereseaz’, Deca a exist rendotvro idee crest pare anume pentru un monolog alli Jay Leno, atunci aceasta a fost. Nueca sicum. Ces-a intémplat oare cu 2 Seintampla s8 simpatizezcu ‘otusi postepentruc]____ Ca reguli generala, un rezumat bun necesiti echilibru intre ceea ce a spus ‘autorul originar gi propria focalizare a scriitorului. Vorbind la modul general, mm rezumat trebuie sa fie, pe de o parte, conform cu ceea ce a spus scriitorul ori- _ginat, dar, in acelasi timp, s& scoata in evidenta acele aspecte din ceca ce a spus ‘gutorul care te intereseaza pe tine, scriitorul, Descoperirea acestei balante de- cate poate fi anevoioas, intrucat inseamna sd infrunti dow’ aspecte deodati: “atat spre exterior/extroversie (inspre autorul care este rezumat), eat gi spre DOI jnterior/de introspectie (spre tine insuti). in sfarsit, inseamna sa ii respecti pe cilalti, dar, in acelasi timp, s& structurezi rezumatul in lumina argumentului »PUNCTUL EI DE VEDERE L Mitislat preprint tau text ESTE CA” | PEDE 0 PARTE, PUNE-TE IN PIELEA LOR " Arta de a rezuma er Ca si scriefi un rezumat cu adevarat bun, trebuie si fifi capabili si va sus- _pendafi pentru o vreme propriile teorii si si va puneti voi insiva in pielea altora. Asta inscamné si jucati ceea ce teoreticianul Peter Elbow numea jocul incre- DACA ESTE ADEVARAT, cum sustinem noi in aceasti carte, c&, penty deril/believing game, in care incercafi si deprindeti punctul de vedere al celor 4 argumenta convingitor, trebuie si fiti in dialog cu altii, atunci rezumarectrora vi alAturati in dezbatere — si cu care, poate, vi aflafi chiar si in deza- parerilor altora este esentiala pentru arsenalul vostru de pasi de baz. Deoares;co"d ~ si SX le privifi argumentele din perspectiva lor. Aceast& abilitate de a soriitorii care construiesc teorii puternice trebuie s& isi organizeze detaliat te Suspenda temporar propriile convingeri este o marca a actorilor buni, care oriile in relatie cu ale altor persoane, este important si stim cum s& rezuman "ebui€ 84 »devind” in mod convingitor personaje pe care, in viata lor reald, eficient ceea ce spun acele persoane, (Folosim aici termenul ,recumare” pentn?® 8 le deteste. Ca scritor, cénd joci bine jocul de-a erede, cititorii ar trebui ane referi la orice informatie a altora pe care o prezentati cu propriile voasty S# ™ Post spune dacé esti sau nu de acord cu ideile pe care le rezumi, Cavlnts tctualy toss be ake parang) Daca, in calitate de scritor, nu poti sau nu doresti si iti suprimi in acest ‘Mulji scritori evité reaumarea ~ poate pentru c& nu vor sisi bat capa ! Poptilecredinfe, foarte probabil vei raliza rezumate att de evident par. a ‘ tinitoare, incdt iti vor submina credibilitatea in fata cititorilor. Examineazd revenind la textul in discutie si si se confrunte cu cea ce afirma sau poat pentru cd se tem cd, acordnd prea mult timp ideilor altora, se vor indeparta &™=o"™! eau: propriile lor idei, Cand sunt solicitati s& serie un rspuns la un articol, astfel dr Articolul lui David Zinczenko Don't Blame the Eater nu este altceva seriitori s-ar putea s& ofere propriile lor opinii legate de tema articolului, abit gecat 9 vorbirie nervoasi, autorul acuzind companiile fast-food de 0 cons menfiondnd cea ce contrazice sau sustine acesta, La extrema cealaltd se afl’ rafie maleficd prin care si ingrage oamenii. Nu sunt de acord, pentru aceia care nu fac altceva decdt si rezume. Din lipsa de incredere in propriik companii trebuie s8 cdstige bari... lor idei, poate, acesti scriitori isi incarca atat de mult textul cu rezumatul ide, lor altora, incat propria lor voce se pierde. $i, pentru c& nu sunt insufletite ¢ Daca revezi ceea ce a spus de fapt Zinczenko (pp 211-213), ar trebui si-ti implicarea scriitorului insusi, aceste rezumate arati adesea doar ca niste list dai seama ca acest rezumat ajunge la o distorsionare nedreapta. Cand Zinezenko ale lucrurilor pe care X sau Y le-au spus ~ fara nicio focalizare. argumenteaza ca practicile industriei fast-food au efectul de a ingraga oamet 43 42 fatent sisi nu le confundati cu ceva ce voi credeti deja. Un scriitor care esueazé rin a face acest Iucru sfargeste prin a diseuta, in principal, cu nigte ,alti” ima- “ginari, care sunt doar produsul propriilor lui/ei prejudecai si preconcepfi, tonul sdu nu este niciodata ,nervos” si nu merge niciodati atat de departe inc si sugereze cd industria fast-food conspird la ingrisarea oamenilor intr-un m malefic, intentionat. Unalt semn al esecului acestui scriitor de a-1 prezenta corect pe Zinczenky este felul gribit in care abandoneazi rezumatul dupa doar o fraza, aruncéing i poi in lupta propriul su réspuns. Scriitorul in cauz’ este atat de nerabdaty PE DE ALTA PARTE, si nu fie de acord, incat nu doar caricaturizeaza ceea ce a spus Zinczenko, cii A i i si harazeste articolului o lecturd grabitd, superficial’. Admitem ci exist muly SA STI INCOTRO TE INDREPTI situafii in scris in care, din motive de echilibru, una sau doud propozitii reza mative reprezint& exact ceea ce va doriti. Intr-adevar, asa cum puncteaz pro # Chiar daca redactarea unui rezumat eficient vi solicit adoptarea tempo- fesoara de scriere Karen Lunsford (a carei cercetare proprie este concentrat pe teoria argumentatei) ¢ un lucru obignuit in stiinjele sociale si naturale grav a perspectivelaltuia, acest Iueru nu inseamnl eX trebuic si vi ignorati in eemarizarea lucrdrilor altora si se facd rapid, intro propozitie scurta sau (olalitate punctul de vedere. In mod paradoxal, rezumarca textului alteuiva vi frazd, ca in urmtorul exemplu: ‘cere si reprezentati obiectiv ce spune acesta, dar vi sugereaz8, deopotrivi, ca “raspunsul vostru personal s& exercite o influenté tacit. Cu alte cuvinte, un bun Mai multe studii (Crackle, 2012; Pop, 2007; Snap, 2006) sugereazi ef rezumat are un miez sau 0 intorsaturd care ii permite si se potriveascd propriu- acest poltci sunt inofensive; mai mult alte studi (Dick, 2011; Harry, 2007; [Jul vost plan, dar gi sf riming, in acelag timp, fel textulu pe earl rezumafi ‘Tom, 2005) argumenteaza chiar c& ele oferd benefici Ellauda faptulc]__ > admite et in rezumatele introductive, evitafi formulele fade cum ar fi ,,.Ba spune! VERBE PENTRU INTRODUCEREA sau ,.Ei considera”, Desi un astfel de limbaj poate fi uncori destul de folosita: cl esueazii adesea in a reflecta cu acuratefe ceea ce a fost spus. in unele cazur REZUMATELOR $I A CITATELOR Ela spus” poate chiar s sece pasiunea din ideile pe care le rezumati Banuim c& obiceiul de a ignora faptele din ceea ce rezumim iavoraste di credinja gresita pe care am menfionat-o mai devreme, anume cd in cazul scrist) Verbe pentru a face o afirmatie lui este vorba despre a merge la sigur si a nu crea valuri, o ingrimadire de ade varuri si frame de infelepciune, mai degraba decat un proces dinamic de a fag argumenteazi insist& lucruri pentru si cu alfi oameni. Persoanele care, atunci cAnd pilavrigese ¢ sustine observ prietenii, nu ar ezita s& spund ,X a interpretat complet gresit”, a atacat” sa crede reaminteste : ‘ firma semnaleazi —_—f T Verbedicendi ale spunesi (a tra.) evidentiazd sugereazi i i Verbe pentru a exprima un acord admite probeazi | admira glorifica | accept lauds | celebreaza faptul ci reafirma | coroboreazd sprijind | nu neaga verificd Verbe pentru indoiala sau dezacord se plénge calificd complica pune la indoiala pretinde infirm’ contrazice respinge | neagd renunta deplinge tendinta de a repudiaza | Verbe pentru a face recomandari | sustine roaga impune pledeazs solicita recomanda incurajeaz’ incurajeaza | sfituieste avertizeazi OE even) | 1. Ca s& cAstigati experiengé cu ,jocul increderii” al lui Peter Elbow, scrieti rezumatul unei idei cu care suntefi in puternic dezacord. Apoi, scrieti un rezumat al pozitiei pe care o aveti, de fapt, vizavi de acest subiect, Dati ambele recumate unui coleg sau doi de grupa gi vedeti daca este!) sunt capabil/i si spund care este pozitia pe care o sustinefi. Daca ati, reusit, atunci nu va/vor putea si facd diferenta. 2. Scriefi doud rezumate diferite ale articolului fui David Zinezenko Don't Blame the Eater (pp. 211-213). Scrieti-I pe primul pentru un eseu argu- menténd cf, in contradictie cu ceea ce afirma Zinezenko, existé alter- native ieftine si convenabile la restaurantele fast-food. Scriefi-I pe al doilea pentru un eseu care ridic intrebarea daca obezitatea este pur gi simplu o problema medicala sau mai degraba o problema a stereotipi- ilor culturale. Comparati cele doua rezumate: desi vorbesc despre ace- lagi articol, ar trebui s& arate foarte diferit. TREI »CUM O SPUNE EL fNSUSI” | Arta citari O premisi-cheie a c&rtii de fafa este aceea cd, pentru a lansa un argument ficient, trebuie s cuprindefi in textul vostru argumentele altora. Unul dintre cele mai bune moduri de a face asta este nu doar rezumarea a ceea ce Ei spun’, cum se sugereaza in Capitolul 2, ci si citarea cuvintelor lor intocmai. Citares vorbelor alicuiva da o imensi credibilitate rezumatului vostra si ajuti la asigu: rarea ca acesta este corect si plin de acuratefe. intr-un fel, asadar, citatele func. tioneaza ca un soi de proba concreta care le spune cititorilor: ,,Uite, nu dow, inventez asta, Ea chiar afirma lucrul Asta gi aici sunt exact cuvintele ei”. Totusi, multi scriitori fac o grimada de greseli atunci cand vine vorby despre citate, cea mai putin micé dintre ele fiind faptul c& nu reusese sa citeze destul sau nu citeaza deloc. Unii autori citeazd prea putin ~ poate pentru cd nu dorese si faci efortul de a se intoarce la textul original si de a cduta cuvintele exacte ale celui citat sau pentru cd au impresia e& ar putea reconstitui ideile autorului din memorie. La extrema cealaltd se situeaza scriitorii care citeazi att de mult, inedt ajung la niste texte cu prea pufine comentarii proprii ~ poate pentru cd le lipseste increderea in propria abilitate de a comenta asupra citate, Jor sau pentru cA nu infeleg in totalitate ceea ce au citat gi de aceea au probleme in a explica infelesul citatelor respective. Dar cea mai mare problema in acest sens deriva din faptul ca autorii presu pun c& citatele vorbesc de la sine, Deoarece sensul unui citat este evident pent ¢i, multi scriitori presupun e& acest sens va fi, de asemenea, evident gi pentry cititorii lor, desi adesea el nu este, Scriitorii care fac aceasta gregeala cred cl treaba lor se inchefe din momentul in care au ales un citat si I-au inserat in textul lor. Ei schifeaza un eseu, trantesc in el céteva citate gi, bang! au terminat. Astfel de seriitori nu reugesc sa vada c& citarea inseamna mai mult decat simpla introducere a ceea ce Ei spun” intre ghilimele, intr-un fel, citatele sunt orfani: cuvinte care au fost luate din contextul lor original si care au nevoie si fie integrate in noul lor context textual. Acest capitol oferd dou moduri-cheie prin care se poate realiza acest tip de integrare: (1) prin alegerea cu infelepeiune a citatelor, cu un ochi la cat de bine sustin ele o anumit& parte a textului vostra si(2) prin situarea fiecdrui citat major intr-un cadru care s& explice cui apartin cuvintele citate, ce inseamna citatele gi in ce fel relationeaza ele cu propriul vyostru text. [deea pe care dorim sa o subliniem este ci citarea a ceea ce Ei spun” trebuie, intotdeauna, conectati cu ceea ce spuneti vo CITAREA PASAJELOR RELEVANTE {nainte de a putea selecta citatele potrivite, trebuic s& stiti exact ce doriti si faceti cu ele — adica in ce fel va vor sustine textul, exact in acca parte unde Ie inserafi. Aveti grija s& nu alegeti citate doar de dragul de a demonstra ci ati citit lucrarea autorului; trebuie s& va asigurati cd ele va vor sustine propriul argument, Cu toate astea, gisirea citatelor relevante nu este intotdeauna usoara. De fapt, uncori, citatele care initial erau relevante pentru argumentul vostru sau pentru un punct-cheie din el devin mai putin relevante pe masura ce textul vostru se modifica in procesul de scriere gi revizuire. Avand in vedere natura evolutiva si dezordonati a scrisului, putefi, uneori, crede c& afi gasit citatul perfect pentru a vd sustine argumentatia, ca sa descoperiti mai tarziu, pe masur ce textul vostru se dezvolté, cd centrul vostru de interes s-a modificat gi citatele nu mai functioneaza. De aceea, poate fi oarecum inselitor si vorbim despre isirea temei proprii si despre identificarea citatelor potrivite ca despre doi pasi diferiti, urmand unul celuilalt. Cand sunteti adane angajati in procesul de scri- ere si revizuire, exist, de obicei, un du-te-vino continu intre argumentatia voastra si citatul pe care il alegeti TNCADRATI FIECARE CITAT Gasirea unor citate relevante este doar o parte a sarcinii voastre; trebuie, de asemenea, si le prezentati intr-un mod care si le clarifice relevanta si inte- lesul pentru cititorii vostri. Din moment ce citatele nu vorbesc prin ele insele, | trebuie s& construiti in jurul lor un cadru in care si va exprimati voi in locul | lor, itatele inserate fntr-un text fra un astfel de cadru sunt, uneori, denumite citate ,atarnate in gol”, pentru felul in care sunt Lisate si atarne/dangling fara nicio explicafie. Un profesor cu care am lucrat, Steve Benton, le numeste citate | loveste si fugi/hit-and-run, comparandu-le cu accidentele de masind in care | soferul fuge si evita si igi asume responsabilitatea pentru indoitura de pe aripa | ‘masinii Voastre sau pentru farul spart, ca in figura care urmeazi, | NU DAJI CITATE LOVESTE-SI-FUGI. | In continuare, va prezent&m un citat tipic hit-and-run al unui seriitor care | raspunde unui eseu al filosofului feminist Susan Bordo. Bordo deplange faptul | ci presiunea media asupra tinerelor femei ca 8 tind diete se extinde si in zonele | anterior izolate ale lumii, cum ar fi insulele Fiji, | Susan Bordo scrie despre femei si diete, ,Fiji este doar un exemplu. Pind | la introducerea televiziunii, in 1995, insulele nu aveau raportate cazuri de tul- | burari de alimentatic. in 1998, la trei ani dupa ce au inceput sa fie transmise 54 acolo programe din SUA si Marea Britanie, 62% dintre fetele chestionate au declarat ci tin dicta”. Cred c& Bordo are dreptate, Un alt argument pe care Bordo il aduce este a Din moment ce scriitorul nu reuseste sa introduca adecvat citatul sau si explice de ce giseste el c& merit reprodus, a dificultati jn a reconstitui ceea ce argumenteazi Bordo. in afara de faptul ci neglijeaza si spuna cine este Bordo gi chiar si precizeze ci vorbele citate sunt ale ei, sctiitorul nu explica in ce mod se conecteaza cuvintele acesteia cu ceva din ce spune el sau macar cu ceea ce spune ea, ineat el si considere cd are atta ,drep- tate”. El, pur si simplu, abandoneaza citatul, in graba de a se concentra pe 0 altd chestiune. Pentru a incadra adecvat un citat, este necesar si il inserati in ceea ce noi numim sandvici cu citat/quotation sandwich, afirmatia care il introduce servind drept felia de paine de deasupra, iar explicatiile care il urmeaza servind drept felia de dedesubt. A firmatiile introductive ar trebui si explice cine vorbeste i si configureze ce se spune in citat; afirmatiile urmatoare ar trebui si explice de ce considerafi ci este important citatul gi ce presupuneti ci spune acesta, SABLOANE PENTRU INTRODUCEREA CITATELOR > X spune .nu.totisternizii ar trebul interzisiin snort”, > Dup& cum afirmé renumitul flosofX, » Potrivt uiX, : » Xinsugi serie c¥, > Incartea ei, X pretinde c& » Scriind in jurnalul Commentary, X deplange faptul ci > Din punctul de vedere al IuiX, » » Xeste de acord cénd ea scrie c& > > X nueste de acord cand el scrie c& X complica lucrurile si mai mult cénd ea scrie cé ,. SABLOANE PENTRU EXPLICAREA CITATELOR | Un sfat pe care studentii nostri il considera extrem de folositor in ceca ce priveste citarile este sé vai facefi un obicei din a urma fiecare citat important cu explicarea a ceea ce inseamn, folosind un sablon de felu! unuia dintre cele ce prmesza: » In principal, X avertizeazé ci solutia pronusé nu va face decat sl inrautateascd problema. » Cualte cuvinte, X crede c&_ |» F&cand acest comentariu, X ne indeamné s |» X confirma vechiul proverb c& » Punctul de vedere al lui X este cd > Esenta argumentatiei lui X este c&. ‘Atunei cand oferiti astfel de explicatii, e important sa folositi un limbaj care si reflecte cu acuratefe spiritul pasajului citat. Este destul de util si serieti «Bordo afirma” sau ,declara” atunci cand introduceti citatul despre Fiji. Dar, avind in vedere faptul c& Bordo este in mod clar alarmata de extinderea influ- enfei media in Fiji, ar fi mult mai acurat s& folositi un limbaj care sa fi reflecte alarma: ,,Bordo este nelinistita ci” sau ,este deranjata de” sau ,,se plinge”. [Vedeti paginile 49-50 pentru o list a verbelor de actiune indicate ca si rezu- ‘mati ce spun alti.) Apreciati, de exemplu, cum ar putea fi revizuit pasajul anterior despre Bordo utilizand unii dintre acesti pagi: Filosoful feminist Susan Bordo deplange obsesia mass-mediei occidentale legaté de silucta gi dictele ferneilor. Nemultumirca ci de bazi este ¢& un numar tot mai mare de femei de pe tot globul sunt determinate si se vada pe ele insele a fiind grase gi aviind nevoie de o diet. Citand insulele Fiji ca pe un caz de- monstrativ in acest sens, Bordo noteazi c& ,pani Ia introducerea televiziunii, in 1995, insulele nu aveau raportate cazuri de tulburiti de alimentatie. in 1998, la tei ani dupa ce au inceput si fie transmise acolo programe din SUA si Marea Britanie, 62% dintre fetele chestionate au dectarat c& tin dita”. Punctul de vedere al lui Bordo este acela ca cultul pentru diet al Vestului se extinde chiar iin cele mai indepartate locuri de pe glob. in cele din urma, se plinge Bordo, ccultul dietelor te va gasi indiferent unde traiest. Observatiile lui Bordo mi se par adevarate pentru ca, acum c& ma gandese la ele, multe dintre femeile pe care le cunos, indiferent de unde sunt, se arata ingrijorate in privinja greutatii lor. Incadrarea citatului nu doar c& integreaz mai bine cuvintele Iui Bordo in textul scriitorului, ci serveste, de asemenea, la explicarea interpretiri scriitorului in privinfa afirmatiilor lui Bordo. In timp ce ,,filosoful feminist” i ,,Bordo no- teazi” furnizeazi\ informatia pe care cititorul trebuie si o cunoasca, propozitile care urmeazii citatului construiesc o punte intre cuvintele lui Bordo si cele ale scriitorului. Referirea la procentul de 62% dintre fetele din Fiji care tin diet nu mai este doar o statistica inerta (cum era in pasajul incorect prezentat anterior), ciun exemplu cantitativ al modului in care ,cultul occidental al dietelor se ris- pandeste pe tot globul”, La fel de important, aceste propozitii explicit prin cuvintele propril ale scriitorului ce spune Bordo ~ si de aceea lmureste fap- tul cf citatul este folosit cu scopul de a pregati argumentatia proprie, a seriitoru- ui, $i cd nu a fost plantat acolo doar ca s& umple eseul sau lista de lucrari citate. AMESTECATI CUVINTELE AUTORULUI CU PROPRIILE VOASTRE CUVINTE ‘Materialul incadrat de mai inainte functioneaza bine si pentru cd reprezint cu acuratefe cuvintele lui Bordo, dar, in acelagi timp, di cuvintelor respective intorsitura proprie a scriitorului, Observafi cum pasajul se refer de mai multe la conceptul-cheie al dietelor si cum reitereaza referirile lui Bordo la ,,tele- viziune” si la ,,radiodifuziunea” din SUA si Marea Britanie, referindu-se la cultura”, care este ulterior specificatit ca ,,vestici”. fn loc 6X 0 repete, pur gi simplu, cuvant cu cuvant pe Bordo, propozifiile care urmeazA reitereaza sufici- ent din limbajul ei, dar muta, in acelasi timp, discutia in directia proprie a scri- itorului. Concret, incadrarea creeazi un fel de mixaj intre cuvintele lui Bordo si cele ale scriitorului. 57 E POSIBIL SA ANALIZEZI EXCESIV UN CITAT? Dar este posibil si explici prea mult un citat? $i cum pofi si stii cand ai explicat suficient de minufios un citat? fn fond, nu toate citatele necesiti in ace- easi masura explicatii care si le incadreze gi nu exist reguli riguroase pentru a afla cat de multi explicatie necesit un anumit citat. Ca o regula general, un cadru explicativ este necesar mai ales pentru acele citate care sunt greu de proce- sat de catre cititori: citatele lungi si complexe, cele pline cu detalii, cele in jargon sau cele care contin complicatii ascunse. Si totusi, desi ficcare situatie in parte dicteaza, de obicei, cand si cat de mult se impune si explicati un citat, vai vom oferi un sfat: end aveti dubii, faceti-o. Este mai bine si riscati sd fiti prea explicii in legdtura cu cea ce cre- doti cd vrea si insemne un citat decat si lisati citatul si atémne in gol, iar pe cititorii vostri, indoiti. intr-adevar, va incurajim sa oferiti astfel de incadrare explicativa chiar gi cdnd scrieti pentru un public despre care stiti cd este fami- liarizat cu autorul citat si e capabil si interpreteze singur citatcle voastre. Chiar si in astfel de cazuri, cititorii trebuie s& vad cum interpretaji voi citatul, din moment ce cuvintele ~ in special cele ale unor figuri controversate — pot fi interpretate in diferite moduri si pot fi folosite pentru a sustine scopuri diferite, uneori opuse. Cititorii vostri trebuie si vada cum interpretati materialul pe care |-afi citat chiar si numai pentru a fi siguri c& felul in care interpretati voi ¢ pe aceeasi lungime de unda cu lectura lor. CUM SA NUINTRODUCETI UN CITAT ‘Vrem si incheiem acest capitol schijand cAteva moduri prin care smu introducefi citate, Desi unii scriitori o fac, voi nu ar trebui s& introducefi citate folosind fraze de genul: ,,Orwell afirmé o idee cum c&” sau ,Un citat de Shakespeare spune”, Astfel de fraze introductive sunt in aceeasi masura redun- dante si inselatoare. In primul exemplu, afi fi putut scrie fie Orwell afirma cX” sau ..Afirmatia lui Orwell este c&”, mai degrabi decat combinatia redundanta a celor doug. Al doilea exemplu induce in eroare cititorii deoarece scriitorul este cel care citeaz8, nu Shakespeare (cum sugereaz ,.un citat de Shakespeare”). Sabloanele din aceasti carte va vor ajuta s& evitati astfel de greseli. Odata ce ati ajuns si stipanifi sabloane ca ,.Dupa cum spune X”, sau Cu propriile 58 cuvinte ale lui X”, probabil ci nici nu va mai fi nevoie s& va ganditi la ele gi veti fi liberi sa vai concentrati asupra ideilor provocatoare pe care sabloanele vi ajuta sf le incadrati Exercifii 1, Gisiti un text publicat care sa citeze ceva ce ,,Ei spun”. Cum a integrat scriitorul citatul in propriul lui sau ei text? Cum a introdus el sau ea citatul si ce a spus scriitorul, daca a spus, ca si il explice gi sa il lege de textul lui sau al ei? Bazdndu-va pe cea ce ai citit Ia acest capitol, ar fi uncle modificari pe care le-ati sugera? 2. Uitati-va la ceva ce afi scris pentru una dintre orele voastre. Afi citat vreo sursi? Daci da, cum afi integrat citatul in propriul vostra text? Cum [-ati introdus? Ati explicat ce inseamna? Ati indicat felul cum relafioneaza cu textul vastru? Dacd nu afi ficut toate aceste lucruri, revizuiti-va textul pentru ao face, folosind, poate, Sabloanele pentru introducerea citatelor (p. 55) si Explicarea citatelor (p. 56). Daca nu afi scris nimic care si contin’ citete, incercafi, pentru a o face, s& revizuiti orice text academic pe care I-ati seris. »Eu spun” PATRU »DA/NU/BINE, DAR” Trei moduri de a raéspunde Primele trei capitole ale acestei c&rti discuta stadiul ,,Ei spun” al scrisului, in care vai dedicaji intreaga atentie punctelor de vedere ale unor persoane sau ale unui grup. in prezentul capitol, trecem la stadiul ,,Eu spun”, in care oferiti propriul vostru argument ca raspuns la cea ce ei” au spus. ‘Trecerea la stadiul ,,Eu spun” poate fi descurajanta in mediul academic, unde adesea poate si para cd trebuie si fii expert intr-un domeniu pentru a avea orice fel de p&rere. Multi studenti ne-au spus ca au avut probleme sa intervina in unele dintre cele mai dinamice conversatii care aveau loc in colegiu sau la universitate pentru cé nu stiau suficiente lucruri despre subiectul pe rol sau pentru ed, spuncau ci, pur si simplu nu erau ,destul de destepti”. Totusi, adesea, aceiagi studenti, daca li se da 0 sansa si studieze in profunzime contributia pe care un anumit savant a avut-o intr-un anumit domeniu, se rézgdndese si spun lucruri cum ar fi simi dau seama ce vrea s& zica si cum si-a demonstrat ideea construind pe ccea ce au spus alfi savanti, Poate c, daca a5 fi studiat mai mult timp problema, as fi putut si vin si eu cu o astfel de argumentatie”. Ceea ce ajung si realizeze acesti studenfi este c& o argumentatie bund se bazeazi nu pe cunostinte la care are acces doar 0 categorie speciala de expert, ci pe deprinderile de zi cu zi ale mintii, care Pot fi izolate, identificate si utilizate de aproape oricine. Desi, cu siguranta, nu sunt un substitut pentru expertiza gi pentru cunoasterea cat mai addne posibila a subiectului cuiva, rafionamentele care au, in cele din urmé, cdstig de cauza sunt construite, dupa cum sugereaza titlul acestui capitol, pe anumite modele extrem de simple ale retoricii, pe care cei mai multi dintre noi le folosese zi de zi 63 Exist o multime de moduri prin care se poate rispunde ideilor altora, dar acest capitol se concentreaza pe trei, cele mai comune si mai recognoscibile: acordul, dezacordul si 0 combinatie a celor dowd, Desi fiecare mod de a réspunde, este deschis pentru nenumarate variante, ne concentrdm pe acestea trei pentru ci, indeobste, cititorii abordeaza un text cu nevoia de a afla eat mai repede care este pozitia scriitorului — si fac asta prin plasarea scriitorului pe 0 hart mental compusa din cateva optiuni familiare: scriitorul este de acord cu cei cirora el sau ea le rispunde, nu este de acord cu ei sau prezint& un fel de combinatie intre a fi si anu fi de acord. Daca scritorilor le ia prea mult pani ajung si-i declare pozitia faya de punetele de vedere pe care le rezuma sau le citeaza, cititorii vor deveni frustrati, intrebaindu-se: Tipu’ sta este de acord sau e impotriva? Este pentru cea ce a spus cealalta persoand, impotriva sau cum?” Din acest motiv, sfatul din acest capitol se aplica atat cititului, cat gi scrisului. in special in cazul textelor dificile, trebuie nu doar si descoperifi pozitia cAreia ti rispunde seriitorul — acel Ei spun” ~, ci gi sa determinati daci scriitorul este de acord cu aceasta, 0 contra. zice sau recurge la un soi de mixaj al celor dova. DOAR TREI MODURI DE A RASPUNDE? Probabil va veti ingrijora cA, potrivind raspunsul vostru propriu intr-una dintre aceste trei categorii, vet fi siliti s4 va simplificati foarte mult rafionamen- tul ori sa fi sc&deti complexitatea, subtilitatea sau originalitatea, Aceasta este, cu siguranja, 0 ingrijorare serioas4 pentru cei din mediul academic, care sunt, fireste, sceptici cu privire la scrisul simplist gi reductiv. Totusi, vom argumenta c&, cu cat rationamentul vostru este mai subtil si mai complex si cu cat se in- depirteazi de modul conventional in care gindese oamenii, cut atat vor trebui cititorii vostri sa se dovedeascd mai capabili si il plaseze pe harta lor mental, pentru a putea procesa detaliile complexe pe care le prezentafi. Aga inet com- plexitatea, subtilitatea si originalitatea rispunsului vostra vor iesi mai degrabi ‘in evidenta gi vor fi remarcate daca cititorii vor avea 0 idee de baz despre felul ‘cum va situafi fafé de orice idee pe care o citafi, Pe masura ce vefi inainta in acest capitol, sperm ca va vefi convinge de faptul ci formele de acord, dezacord si combinafia dintre acord si dezacord pe care le discutam, departe de a fi si pliste sau unidimensionale, sunt capabile sé se potriveasca unei gandiri extrem de creative si complexe, 64 Este intotdeauna o tactica bund 88 va incepeti rispunsul nu prin lansarea direct intr-o sumedenie de detalii, ci prin afirmarea clara a acordului, deza- cordului sau a amandurora, folosind o formula directa, fra inflorituri, precum: Sunt de acord”, ,,Nu sunt de acord” sau ,,Ezit intre. Sunt de acord c& Uda nu pot fi de acord cu ”. Odati ce ati oferit una dintre aceste formule directe (sau una dintre numeroasele variante discutate in continuate), cititorii vor infelege foarte bine pozitia voastra si apoi vor putea sd aprecieze ramificatiile pe care urmeazi si le oferiti pe masura ce raspunsul vostru se desfasoard. [Vedeji pagina 34 pentru sugesti in privinta previzuali- zarii pozitiei voastre.] Totusi, puteti obiecta ca aceste trei moduri fundamentale de rispuns nu acoperai toate optiunile — cA ignora raspunsurile de tip interpretativ sau analitic, spre exemplu. Cu alte cuvinte, putei crede cA, atunci cand interpretati o opera literard, nu este neaparat nevoie sa fifi in acord sau in dezacord cu ceva, ci pur si simplu s& explicati semnificatia acelei opere, stilul sau structura ei. Multe eseuri despre literatura sau arta, se poate spune, imbraca aceasta forma — ele interpreteazd semnificatia unei opere, faicénd astfel irelevante chestiunile de acord sau dezacord, ‘Vom argumenta ins& cd interpretarile cele mai interesante tind, de fapt, s& fie acelea care aprobi, dezaproba sau oscileazH intre aprobare si dezaprobare — astfel c@, in loc de a fi oferite solo, cele mai bune interpreta iau o pozitie fermi’ fat de alte interpretiri. De fapt, nu ar avea niciun rost s& oferi interpretarea unei opere de literatura sau de arta dacd nu ai réspunde interpretarilor sau posibilelor interpretari ale altora. Chiar si atunci cand subliniezi tras&turi sau calitati ale unei opere de arti pe care alfii mu le-au observat, implicit nu esti de acord cu ceea ce au spus aceste voci, prin evidenfierea faptului c& au omis sau au ignorat ceva ce, din punctul tu de vedere, este important. Astfel, in orice interpretare eficientd, trebuie nu doar sa spui ce crezi tu cd semnificd 0 opera de arté, ci si sio faci relativ la interpretiile altor cititori ~ fie ei savanti, profesori, colegi de clasd sau chiar cititori ipotetici (cum ar fi Desi unii cititori ar putea crede cA acest poem este despre ele de fapt despre 5, SA NU FIl DE ACORD — $I SA EXPLICI DE CE Dezacordul poate s4 para unul dintre cei mai simpli pasi pe care ti poate face un scriitor gi este adesea primul lucru pe care oamenii fl asociaz’ cu ic. Dezacordul poate fi, de asemenea, cel mai usor mod de a pro- A gasiti un lucru cu care puteti sa nu fiti de acord in ce s-a spus sau s-ar putea spune despre subiectul vostru, s& il rezumati gi s4 il contraziceti. Dar, de fapt. dezacordul ridicé provocdri ascunse. Trebuie sé facefi mai mult, decat pur si simplu si declarati c& nu sunteti de acord cu un anumit punct de vedere; trebuie si si oferiti motive convingatoare de ce nu sunteti de acord. In fond, dezacordul inseamn mai mult decat sf adfugdm nu” la ceea ce a spus altcineva, mai mult decét si spunem pur si simplu ,,Desi ci afirma c& drepturile femeilor se imbuniatifesc, eu spun cd drepturile femeilor nu se imbunattesc”, Un astfel de raspuns nu face decat s& contrazic& punctul de vedere caruia fi rspunde gi nu reuseste si adauge nimic interesant sau nou, Ca sail transformati ‘intr-un rationament, trebuie si oferiti motive care sd sustind ceea ce spunefi: pentru cd argumentafia altcuiva nu reugeste si ia in considerare factorii relevanti; pentru cd se bazeazA pe dovezi imperfecte sau incomplete; pentru ci se reazema pe presupuneri indoielnice; sau pentru cd foloseste o logicd eronat’, este con- tradictorie sau trece cu vederea ceca ce voi considerati ci este tema real. Pen- trua duce mai departe conversatia (si, de fapt, si va justificati tocmai propriul_ act de a scrie), trebuie si demonstrat cd avefi cu ce s& contribuifi. Puteti chiar si nu fiti de acord prin ceea ce noi num asul wes prin care va ardtati in dezacord nu cu pozitia in sine, ci cu presupunetea-ef este 0 descoperire nous sau extraordinard, lata un exemplu al unui astfel de pas, folo- sit y in introducerea un eseu despre situatia scolilor din America: Y Potrivit unui raport recent al unor cercetdtori de la Universitatea Stanford, Clevitor de liceu cu aspiratii la colegiu ,e lipseste adesea informatia crucial déspre inscrierea la colegiu si despre cum s& reuseasca in mediul academic odata ‘Ce au ajuns acolo”. bine, deh, cercetare de la Stanford care S@ ne spund cA, atunct cand vi succes in mediul academic”, mulji studenfi nu au habar despre ce-i vorba Gena. Grate, Trickle-Down Obfuscation/Scurgerea obscurizirit Nu ar trebui sii fie nevoie de o echipa de 1e vorba de ,2 avea Asemenea tuturor celorlalfi pasi discutaji in aceasta carte, pasul ,,del poate fi croit astfel ineat sX se potriveasca cerinfelor din aproape toate situati- ile de scriere, Daca vi se pare c& expresia ,,deh” este prea obraznica pentru a fi folositd in faja auditoriului pe care il vizati, va puteti lipsi de termenul in sine si putefi serie ceva de genul Este adevarat c& dej » dar noi stiam ja asta”. SABLOANE PENTRU A NU FI DE ACORD, CU MOTIVATII > Xagreseste pentru c& trece cu vederea recentele descoperti de fosile din Sud. > Afirmatia lui X c& se bazeazé pe presupunerea discutabilé cB > Nu sunt de acord ou punctul de vedere al ui x c& rece, dupa cum aratl cercetirile recente, » X se contrazice singur’/nu se poate siune, si alta. Pe de o parte, afirma cB —_____ doa Pe de alt& parte, spune si cd z » Concentrandu-se pe Xtrece cu vederea problema mai pro- funda a ti de acord, fiicdnd ceea ce noi numim pasul efi, de asemenea, si nu ‘wist idimtoarce-o”, prin care va ardtati de acord cu dovada pe care a prezen- -Waltcineva, dar, printr-o intorsitura logic, sugeraji cd aceast dovada sus- tine, in realitate, pozitia voastra proprie, contrara. De exemplu: X argumenteazai in favoarea unui control mai strict al armelor, spunand c& rata criminalitaji este in erestere si c& e nevoie si restrictiondm eirculatia armelor. Sunt de acord cd rata criminalititi este in crestere, dar tocmai de accea ‘mi opun legislaieiprivind controlul mai strict al armelor, Trebuie s& aver arme ca sine apardim pe noi ingine de eriminal, In acest exemplu al unui pas de tip fwist it, scriitorul se arat de acord cu ceca ce spune X, cil rata criminalitaii e in crestere, dar apot argumenteaza ca aceasta crostere a ratci este, de fapt, un motiv valid pentru opozitia la legea controlului armelor. Uneori s-ar putea sa fiti reticenti in a va exprima dezacordul, dintr-o grit mad de motive ~ nu doriti s& fiti dezagreabili, s& rdniti sentimentele cuiva sau si va faceji pe voi insiva vulnerabili la un dezacord, in replic&. Unul dintre aceste motive ar putea, de fapt, s& explice de ce vorbitorul de la conferinta, pe care |-am descris la i pe care il avea cu alti dasedli, pana cdnd a fost provocat si o facd in discutiile de dupa cuvantarea sa, \ceputul Capitolului 1, a evitat si menfioneze dezacordul a7 Oricat am infelege astfel de temeri de conflict — si le-am experimentat noi insine ~, credem totusi cd e mai bine si ne afirmiim dezacordurile intr-un mod franc, dar plin de consideratie, decat si le neggim. In fond, reprimarea dezacor- durilor nu le face pe acestea si dispardi, ci doar le impinge in subteran, unde pot supura in privat necontrolate, Cu toate astea, dezaprobarile nu trebuie si ia forma unor vendete personale. Mai mult, de obicei, nu este nevoie sa luafi pozi- fie fata de fiecare aspect al punctelor de vedere ale altora. Puteti singulariza, pentru a le critica, doar acele aspecte din ceea ce a spus altcineva care sunt de- ranjante, iar apoi si fifi de acord cu restul — desi o astfel de abordare, dupa cum, vom vedea mai térziu in acest capitol, conduce spre un teren ceva mai compli- cat, acela al acordului si dezacordului concomitent, SA Fl DE ACORD — DAR CU 0 REZERVA La fel ca dezaprobarea, aprobarea este mai putin simpli decat ar putea s& para, Exact aga cum trebuie sa evitati simpla contrazicere a punctelor de vedere cu care nu sunteji de acord, trebuie gi si faceti mai mult decat pur si simplu s repetati punctele de vedere pe care le agreati. Chiar gi flind de acord, este im- portant s contribuiti cu ceva nou si proaspit, addugand ceva ce va face un participant valoros in conversatie. Exista multi pasi care vi permit si contribuiti cu ceva personal la 0 con- versatie chiar si atunci cAnd sunteti de acord cu ceea ce a spus altcineva. Puteti sublinia vreo dovadai care a rimas neobservata sau o directie a rationamentului care sprijina argumentele lui X, dar pe care X nu a mentionat-o. Putefi cita anumite experienfe personale coroborante sau o situafie nementionati de X care ajuta cititorii si infeleaga punctele lui de vedere. Daca punctele de vedere ale lui X sunt in mod special provocatoare sau ezoterice, contributia voastrs poate fi o traducere accesibila - 0 explicatie pentru cititorii care nu sunt inc& familiarizafi. Cu alte cuvinte, textul vostru poate contribui in mod util la con- versatie pur i simplu prin sublinierea implicafiilor neobservate sau prin expli- carea a ceva ce necesit o mai bund infelegere, Indiferent de modul de a fi de acord pe care il alegeti, este important si relevafi o anumita diferen{& sau un contrast intre pozitia voastra si cea cu care sunteji de acord si nu doar si repetati papagaliceste ceea ce afirma ea, SABLOANE PENTRU A FI DE ACORD » Sunt de acord c& divarsitatea din cAndul studentilor este valoroasé din punct ide vedere educational, deoarece experienta mea de la Central University @ confirmat acest lucru > Xare cu siguranté dreptate fn legatura cu, _ pentru c8, desi poate ea nu este constienté, studile recente au aritat cd » Teoria lui X despre. este extrem de utila, pentru cf aruncd 0 lumina asupra chestiunii dificile a » Cei care nu sunt familiarizati cu acest curent de gandire ar putea fi interesati s& stie c el se reduce, in principal, !a. Unii scriitori evita practica de a fi de acord, aproape la fel de mult cit alfii evita dezaprobarea, Intr-o cultura cum este cea a Americii, care pre- tuieste originalitatea, independenta si individualismul competitiy, scriitorilor, uneori, nu le place si admita cd altcineva a sustinut acelasi punct de vedere, aparent ludndu-le-o astfel inainte. Din punetul nostru de vedere, totusi, cat vyreme suntefi capabili si sustineti punctul de vedere adoptat de altcineva fara si repetati pur si simplu cea ce el/ea a spus, nu exist niciun motiv si va ingrijorati cd afi fi ,neoriginali”. intr-adevar, este un motiv bun s& va bucurati cAnd sunteti de acord cu alfii, avand in vedere c& acesti altii pot s& dea cre- dibilitate rationamentului vostru, De vreme ce nu va doriti sa apareti ca un simplu imitator al pirerilor altora, trebuie, de asemenea, s& evitati sd rasunati ca 0 voce izolata in pustiv, insa trebuie sa fiti constienti c&, de céte ori sunteti de acord cu parerile unei persoane, cel mai probabil veti fi in dezacord cu pirerile alteia. Este greu si va aliniati la 0 pozitie fara sa va plasati, cel putin implicit, impotriva altora. Psihologul Carol Gilligan face tocmai asta intr-un eseu in care se aratd de acord ‘cu oamenii de stint care argumenteaz ci mintea umani este ,,inndscuti” pentru cooperare, dar, ficdnd asta, se aliniazi (pe ea insdsi) impotriva oric crede cf mintea e cablata pentru egoism si competifie. ‘Aceste deseoperiri se altura unor dovezi in continua crestere in stiintele umane, ducnd Ia o schimbare revolutionara in constiinga. (...) Daca coopera- rea, asociatltipic eu altruismul si sacrificiul de sine, ar declanga aceleasi semne de delectare ca placerile asociate in mod obignuit cu hedonismul si rasf&qul; dac& opozitia dintre egoism si altruism, sine vs. relafie, nu are niciun sens biologic, atunci este necesari o noud paradigma pentru a reincadra chiar ter- menii conversatiei, ‘Carol GILLIGAN, Sisterhood is pleasurable: a quiet revolution in psychology/Asocierea femeilor/sororitatea e plitcuti: 0 revolutie tdcutd in psihologie Fiind de acord cu unii oameni de stiinga care spun c& ,opozitia dintre egoism si altruism... nu are niciun sens”, Gillian se pune, implicit, in dezacord cu oricine crede ¢& opozitia are sens. in fond, afirmatiile lui Gillian ar putea fi reduse la un sablon: > Sunt de acord c& un punct de vedere care trebuie subliniat, de vreme ce atét de multi oameni inca cred c& » Dac’ grupul X are dreptate c& , dup cum eu cred c& are, atunci trebuie sa reevaludm presupunerea larg acceptatd c& Astfel, aceste sabloane va permit si fiti de acord cu punetul de vedere al cuiva in timp ce contrazicefi un altul ~ pas care conduce spre zona simultane- itiii acordului gi dezacordului, SA FII SI SA NU Fil DE ACORD SIMULTAN Ultima optiune este adesea modul nostru favorit de a rispunde. Un Tucru care ne place in mod deosebit in ceea ce priveste simultaneitatea aprobarii si dezaprobirii este acela c& ne ajut si trecem de replicile de tip ,Ba da/Ba nu”, lor mici i mult mai polarizatele dez- bateri galdigioase de la programele de radio sau TV interactive. SABLOANE PENTRU A Fi DE ACORD SIIN DEZACORD SIMULTAN Da si nu”. ,.Da, dar...”. ,,Degi sunt de acord pana la un punct, totusi insist ”. Acestea sunt doar céteva dintre modurile in care va puteti face 70 rationamentul complex si nuantat, mentindnd in acelasi timp o structura mai accesibila pentru cititor/reader-friendly. Structura paraleki - ,,Da si nu”, ,Pe de o parte sunt de acord, pe de alti parte nu sunt de acord” ~ ii permite citito- rului s& va plaseze rationamentul pe acea hart a parerilor despre care vorbeam mai devreme in acest capitol, in acelasi timp men{inéndu-va rationamentul suficient de complex. Un all aspect care ne place legat de aceasta optiune este acela c& ea poate fi inclinata subtil spre a fi sau a nu fi de acord, in functie de locul unde puneti accentul. Daca dorifi s& accentuati partea de dezacord a spectrului, ati putea si folositi un sablon precum cel de mai jos ¥ Desi sunt de acord cu X pana la un punct, nu pot accepta presupunerea lui Tmperativa c& religia nu mai este o fort’ major’ astazi. Invers, dacd doriti si va accentuati mai degrabii acordul decat dezacordul, puteti folosi un sablon ca acesta: “F Desi nu sunt de acord cu mare parte din ce spune X, sustin in intregime con- ‘HUzTe Wi finals c& Primul sablon poate fi numit un pas de tip ,,Da, dar..." al doil oNu, dar...", Alte variante cuprind urmatoarele: ist c& > Desi admit ca - dar pare sé fie pe un teren maiindoielnic » Xaredreptate cd atunci eénd afirma ca » intimp ce X greseste, probabil, cénd afirma c& os » Intimp ce X ofer8 ample dovezi ck pre__mi conving, in schimb, c& ere dreptate , cercetBrile lui Y siZ des Un alt mod de a fi in acelasi timp de acord si impotrivd este sA faceti ceea ce noi numim un pas de tipul ,,Sunt nehot&rét intre” sau ,,Am sentimente tmparjite”: > Sunt nehotlrét in privinta afirmatiei lui X c& Po de o part sunt de acord c& Pe de altd parte, nu sunt sigur deca n > Sentimentele mole in legatur’ cu problema sunt confuze. Sustin pozitia lui X ca dar gsesc c& rationamentul lui ¥ despre si cercetarea lui Z asupra sunt la fel de convingatoare, Acest pas poate fi util mai ales dacdi rispundeti unei lucrari noi sau in mod deosebit provocatoare si suntefi inc nesigur unde va situafi. De asemenea, se potriveste bine cu tipul de investigatie speculativa in care céntariti argumentele pro si contra ale chestiunii, mai degraba decét si va declarati in mod clar fie pen- tru, fie impotriva. Dar, din nou, asa cum am sugerat mai devreme, fie c& sunteti de acord, fie impotriva — sau si de acord, si impotriva - trebuie sa fiti cat de clari cu putinta si sa faceti o declaratie franca despre faptul ca suntefi ambivalent, ESTE IN REGULA SA FIl INDECIS? Cu toate acestea, scriitorii au, adesea, tot atat de multe temeri in ceea ce priveste exprimarea ambivalentei cum au si in privinta faptului de a-si exprima dezacordul sau acordul. Unii sunt ingrijorati cd, exprimandu-si ambivalenta, vor prea evazivi, insipizi sau nesiguri. Alvi se ingrijoreaza ca ambivalenta lor va sfarsi prin a deruta cititorii, care pretind concluzii decisive, nete. ‘Adevanul este ci in anumite situafii temerile sunt legitime. Uneori, ambi- valenta poate frustra cititorii, lisindu-i cu sentimentul c& aji esuat in sarcina voastra de a oferi indrumarea pe care 0 asteapta de la scriitori. Totusi, in alte situati, faptul de a recunoaste ci o rezolutie net asupra unei teme este imposibila poate demonstra cA sunteti un scriitor sofisticat. intr-o cultura academica in care gindirea complex este apreciatd, optiunea de a declara direct cd aveji sentimente contradictorii poate fi impresionant, mai ales dupa ce afi eliminat pozitiile uni dimensionale fata de chestiunea voastra, adoptate de ceilalti in conversatie. in cele din urma, insé, cat de ambivalent ajunget si fifi se rezumd la un rafionament propriu, bazat pe diferitele raspunsuri ale cititorilor la proiectele voastre, pe felul {in care Vi cunoastefi auditoriul si pe provocdrile rationamentului si ale situafiei voastre specifice. 2 Exercifii 1. Cititi unul dintre eseurile de la finalul acestei citi sau de pe thepsayiblog. com, identificénd acele locuri in care autorul este de acord cu alfii, nu este de acord sau ambele. 2. Soriefi un eseu raspunzéind intr-un anumit fel Ia escul cu care afi lucrat in exerciiul anterior. Veti dori si rezumati si/sau s& citafi unele dintre ideile autorilor $i sa clarificati daci sunteti de acord, nu sunteti de acord sau sunteti atat de acord, cat si impotriva cu ceea ce el/ea a spus. Tineti minte ca in aceasta carte exist sabloane care va pot ajuta sa incepeti; vedeti Capitolele 1-3 pentru sabloane care va vor ajuta si redati ideile altor oameni si Capitolul 4 pentru sabloane care vi vor ajuta si incepeti cu raspunsul vostru. CINCI $I TOTUSI” Fac&nd distinctia intre ce spuitu si ce spunei Daca scrisul academic bun implica faptul de a va situa pe voi ingiva in dialog cu alfii, este foarte important ca gi cititorii sa poati spune, la fiecare punet de vedere, cfnd vi exprimati propria parere si cand o spuneti pe a alt- cuiva. Acest capitol se ocupa de problema trecerii de la ceea ce spun ei la cea ce spunefi voi, fird a deruta cititorii in legdtura cu cine ce afirma. STABILIND CINE CE SPUNE iN TEXTELE PE CARE LE CITITI Inainte de a examina felul cum putefi semnala cine ce spune in propriul vostru text, haideji si vedem cum putem recunoaste asemenea semnale atunci cénd ele apar in textele pe care le cititi — un talent extrem de important cand vine vorba despre temele provocatoare primite in scoald. Frecvent, faptul ca studen- {ii fntamping dificultati in injelegerea textelor dificile nu se datoreaz& atat ide- ilor sau cuvintelor nefamiliare continute de acestea, cft indiciilor subtile care le permit cititorilor si afle cénd ar trebui atribuit seriftorului sau altcuiva un anumit punct de vedere. In special in cazul textelor care prezinté un dialog real de puncte de vedere, cititorii trebuie si fie foarte atenti la marcajele adesea sub- tile ce indica persoana in numele c&ireia vorbeste scriitorul. 74 Observagi felul cum criticul social si pedagogul Gregory Mantsios folo- seste acesti ,markeri de voce”, cum ar putea fi numiti, pentru a distinge dife- ritele perspective in eseul stu despre inegalitatile de clas din America, ,Suntem cu tofii clas de mijloc” — sau aga ar putea si para. Constiinga noastrd national, aga cum este modelata, in mare parte, de mass-media gi de conducitorii nostri politici, ne oferd o imagine a noastri ca find o najiune a pros- peritijii si a oportunitatilor cu un stil de viata in continu expansiune a claset mijlocii. Ca urmare, diferentele noastre de clas sunt ignorate, iar caracterul nostru colectiv este omogenizat, ‘Totusi, diferenfele de clasa sunt reale gi reprezint4, probabil, cel mai im- portant factor in determinarea atat a propriei noastre existente in lume, cat sia rnaturii societajii in care trim. Grrcory Mantsios, Rewards and Opportunities: The Politics and Economics of Class in the USiRecompense sl oportunitayi: Politica si economia elasei in SUA Desi Mantsios face si para usor, el de fapt reatizeaza aici cativa pasi de retorica sofisticafi, care il ajuta s& distinga opinia comuna c&reia i se opune de propria lui pozitie. In prima propozitie, de exemplu, fraza ,,sau asa ar putea sd pari” aratii cd Mantsios nu este neapirat de acord cu punctul de vedere pe care il descrie, de vreme ce scriitorii, in mod normal, nu redau puncte de vedere pe care ei ingigi considera c& doar par” adevarate, De asemenea, Mantsios plaseaz propozitia introductiva intre ghilimele, pentru a semnala faptul c& nu fi apartine. Apoi, in continuare, se distanfeaza de convingerea rezumatt in paragraful introductiv, atribuind-o ,constiinjei noastre nationale, aga cum este modelata, in mare parte, demass-media si de conducatorii nostri politici, iar apoi, in continuare, atribuie acestel ,constiinje” un ,rezultat” negativ, indezirabil: unul In care ,,iferenfele noastre de clas&” sunt ,,ignorate”, iar ,caracterul nostru colectiv” este ,omo- genizat”, privat de diversitatea gi distincjia sa, Totusi, chiar gi inainte ca Mentsios sk igi afirme propria pozitie, in al doilea paragraf, cititorii pot si presimta des- tul de clar locul unde se situeazA ea cel mai probabi Mai mult, al doilea paragraf incepe cu cuvantul ,totusi”, indicdnd faptul c& Mantsios trece acum la propria lui p&rere (in opozifie cu parerea general pe care a descris-o pana fn acest punct). Chiar si paralelismmul pe care fl creeaza intre primul si al doilea paragraf ~ intre ceea ce afirma primul paragraf, cl diferen- fele de clasi nu exist’, si al doilea paragraf, care pretinde cf ele exist — ajuts B Ja relicfarea neta a diferentelor dintre cele doud voci. in sfarsit, faptul ci Mantsios utilizeazd un ton direct, autoritar, declarativ in cel de-al doilea paragraf sugereaza, de asemenea, o schimbare de voce. Desi nu apeleaza la termenii Eu spun” si ‘nBu cred”, el identifica limpede parerea pe care o sustine prezentand-o nu ca pe ceva ce pare adevarat sau despre care ne spun alfii c& reprezintd adevarul, ci ca pe o parere care este adevarata sau, dupa cum afirma Mantsios, reala Faptul de a fi atenti la aceste/acesti marcaje/markeri de voce este un aspect important al injelegerii cititului. Cititorii care nu reusese si sesizeze aceste repere interpreteazii, adesea, rezumatele autorului/autoarei despre ce crede alt. cineva drept o expresie a ceea ce crede chiar autorul sau autoarea. Astfel, atunci find prediim eseul lui Mantsios, unii studenji ajung sa creada, invariabil, cd afir mafia ,Suntem cu tofii clasa mijlocie” reprezint& mai degraba pozitia proprie a lui Mantsios, decat perspectiva cireia i se opune, nereusind si vada c& in scris aceste cuvinte sunt folosite de Mantsios ca de un fel de ventriloc, repetand ceea ce au spus afi in loc si exprime direct ceea ce crede el insusi. Pentru a vedea cat sunt de importante astfel de repere de voce, priviti cum arat paragraful lui Mantsios daca le indepartam. ‘Suntem cu tofii clas mijlocie... Suntem o najiune a prosperitatii sia oportunitatilor cu un stil de viata in continua expansiune a clasei mijlocii... Diferenfele de clasi sunt reale gi sunt, probabil, cel mai important factor in determinarea atat a propriei noastre existenfe in lume, eat si a naturii socie- {fii in care trim, In contrast cu delimitarea clara a vocilor din textul original al lui Mantsios, aceastii versiune nemareati face greu de precizat locul unde incepe vocea lui gi se termina vocile celorlalti. Odaté indepartate reperele, cititorii nu pot si spund ca ,.Suntem cu tofii clasi mijlocie” reprezint un punct de vedere caruia auto- tul i se opune gi ca ,Diferenfele de clasd sunt reale” reprezinta ceea ce crede autorul insusi. intr-adevar, far markeri, in special acel ,,Totusi”, cititorii ar putea s omit foarte ugor faptul cd afirmatia din al doilea paragraf, c ,Dife- enfele de clasd sunt reale”, contrazice afirmatia din primul paragraf, cd ,.Sun- tem cu tofii clas mijlocie”. 76 SABLOANE PENTRU A SEMNALA CINE CE SPUNE IN PROPRIUL VOSTRU TEXT Pentru a evita confuzia din propriul vostru scris, asigurati-va cd in fiecare etapa cititorii vostri pot sa spun’ clar cine ce spune. Pentru a face asta, putefi folosi ca instrumente de identificare a vocii multe dintre sabloanele prezentate in capitolele anterioare. > Desi X sustine cel mai bine posibil cauza asistentei medicale universale, fi- nantate de guvern, eu nu sunt convins. > Punctul meu de vedere, totusi, contrar a ceea ce a spus X, este c& DAR MI S-A SPUS SA NU FOLOSESC ,,EU” » Completand argumentatia luiX, vreau si subliniez faptulc8: » Potrivit atét lui X, cét i lui, » > Politicienii, spune X, ar trebui si Majoritatea atletilor va vor spune c& Observati ca primele trei gabloane de mai inainte folosese persoana inti Eu” sau ,,Noi”, Ia fel ca multe alte sabloane din aceasta carte, contrazicdnd, astfel, sfatul obignuit legat de evitarea persoanei intai in scrisul academic. Desi s-ar putea s& vi se fi spus cd folosirea cuvéntului ,.Eu” incurajeaz mai degraba opiniile subiective, automagulitoare, decat argumentele solide, noi credem c& textele care folosese Eu” pot fi la fel de bine sustinute — sau la fel de autom- gulitoare ~ precum acelea care nul folosesc. Pentru noi, argumentele solide se bazeazi pe motive convingatoare si dovezi, nu pe folosirea sau nefolosirea anumitor pronume. Mai mult, daca in scrisul vostru evitati in mod constant persoana intai, probabil vei intampina probleme in a face pasul-cheie la care ne referim in acest capitol: diferentierea pirerilor voastre de ale altora sau chiar prezentarea, in primul rnd, a propriilor voastre pareri. Dar nu ne credeti pe noi pe cuvént, pur sisimplu! Observafi voi insiva cat de liber este folosita persoana intai de catre seriitorii citati in aceasta carte si de catre scriitorii studiati la cursurile voastre. nn Totusi, anumite ocazii ar putea justifica evitarea persoanei intai gi scrierea, de exemplu, c&,Ea are dreptate”, in loc de ,.Eu cred ci ea are dreptate”. De. ‘oarece ar putea fi monoton s& citesti un sir invariabil de afirmafii cu Eu” (Eu consider... Eu cred..., Eu afirm..."), este o idee bund si mixafi afirmatiile la persoana intdi cu unele cum ar fi urmatoarele: » Xare dreptate c& anumite madele comune potfiregisite in randul comunititior, > Doveuile araté c8. > Afirmatia lui X ca > Oricine (e) fami ‘nu se potriveste cu faptele. artrebui sé fie de acord cf, cu Aji putea chiar s@ urmati directia lui Mantsios, ca in urmatorul sablon. » Dar sunt reale si reprezinta, probabil, cel mai semnificativ factor in In ansamblu, totusi, scrisul academic din zilele noastre, chiar si in stiinte si in stiinfele sociale, utilizeaza destul de liber persoana intai. (Vedeti paginile 220-225 pentru a sesiza modul in care foloseste persoana intai un fizician.) UN ALT TRUC PENTRU A AFLA CINE VORBESTE Pentru a le atrage cititorilor atentia asupra persoanei c&reia fi apartine Perspectiva pe care o descrieti la un moment dat, nu este intotdeauna nevoie si folositi repere evidente de voce, cum ar fi,,X afirma”, urmate de un rezumat al rationamentului. in loc de asta, puteti alerta cititorii in legatura cu a cui voce © folositi prin inserarea in propria voastra propozitie a unei referiri la rafiona- mentul lui X. Astfel, in loc sa scriet ne Po SCTE Liberalii cred ca diferenfele culturale trebuie respectate. Totusi, eu am 0 problema cu acest punct de vedere, Gz ~ ati putea serie: 7? Am 0 problemi cu cea ce liberalii numese diferente culturale, Existd 0 problema majora cu doctrina liberal a asa-ziselor diferente culturale. Pute{i, de asemenea, s& inserafi referiri la ceva ce afi spus anterior chiar voi. Astfel, in loc si seriefi doua propozitii greoaie cum ar fi: Mai devreme in acest capitol am inventat termenul ,markeri de voce" voice markers. Vorn sustine cf astfel de repere sunt extrem de importante pen- tru cititea comprehensiva, puteti scrie: ‘Am argumenta c& ,,markerii de voce”, asa cum i-am denumit mai devreme, sunt extrem de importanfi pentru infelegerea celor citite, Inserarea unor referinte de felul acesta va permit si va pastrati sirul gin- durilor $i si includeti alte puncte de vedere fara nicio intrerupere majors. SABLOANE PENTRU INSERAREA MARKERILOR DE VOCE » Xttrece cu vederea cea ce eu consider a fi un punct important legat de dife- ontel f > Parerea mea personals este ca coca ce X insista e fio/un fapt o/un 3 » Sustin cordial ceea ce X numeste » Aceste concluzii, pe care X le discutd in ca este de . adaugi greutate ideii Atunci cfd scriitorii nu reusesc si foloseasca instrumente de tipul mar- kerilor de voce discutate in acest capitol, rezumatele parerilor celorlalti tind s& se confunde cu propriile lor idei — si viceversa. Atunci cdnd cititorii nu reusese si spuna daca v-ati rezumat propriile puncte de vedere sau sustineti o anumitd fraza sau judecati, ei trebuie s& se opreascai si si se gandeasc&: ,Stai asa! Am ri} crezut ed autorul nu este de acord cu aceasta afirmatie. Ea, de fapt, a sustinut tot timpul aceasti opinie?” sau ,Hmmm, credeam fi ea ar fi obiectat la un ase- menea tip de fraz, De fapt, 0 sustine?” Deprinderea de a folosi markeri de voce va va impiedica si va derutati cititorii si va va ajuta sa fifi atenti la repere similare din textele pline de provocdri pe care le citi. Exercifii 1. Ca si observati cum semnalizeazi un scriitor atunci c&nd igi sustine pro- priile pareri si cand le rezuma pe ale altora, cititi urmatorul pasaj al isto- ricului social Julie Charlip. Pe masurd ce o facet identificati acele puncte in care Charlip se refera la punetele de vedere ale altora gi frazele-semnal pe care le foloseste ca si disting& pirerile ei de cele ale celorlalti ‘Marx si Engels au scris: ,.Societatea ca un intreg se scindeazi din ce in ‘ce mai mult in doua mari tabere ostile, in dows mari clase care se infrunti una pe alta — burghezia si proletariatul” (10). Dac& acest lucru ar fi adevarat, situafia ar putea fi mult mai simpla. Dar, in America sfarsitu- lui de secol XX, pare ca societatea se scindeaz’ din ce in ce mai mult intr-o pletori de fractiuni de clas — clasa muncitoare, muncitori clasa de jos-mijlocie, clasa de sus-mijlocie [lower-uppers si upper-up- pers), imi dau seama ca nu stiu din ce clasi fac parte eu insmi. in zilele mele de reporter de ziar, am intrebat odat& un profesor de sociologie ce piirere are despre micsorarea clasei de mijloc, despre care se tot vorbeste. O, nu este clasa mijlocie cea care dispare, a spus el, ci clasa muncitoare, Definitia lui: daca castigi 30 de mii de dolari pe an Tucrnd intr-o uzina de asamblare, vii acasa de la munca, descl bore gi te uifi la meci, esti clasa muncitoare; daca cdgtigi 20 de n dolari pe an ca profesor de scoal, vii acas de la munca la un pahar de vin alb si PBS', esti clasa mijlocie. ‘Cum definim clasele? Este o problema de valori, stil de viati, gusturi? Este tipul de munca pe care il prestezi, relafia ta cu mijloacele de pro- ductie? Este 0 problema legata de cati bani cAstigi? Ne este permis si alegem? in acest tinut al presupusei lipse a claselor, unde nu avem: "PUBLIC BROADCASTING SERVICE, distribuitor de programe de televiziune Ia cerere ~ arid, dezbater, serial etc, (n. trad.) traditia societatii engleze care sa ne fina pe locurile noastre, de unde stim cdrei clase fi apartinem cu adevarat? Americanul de conditie me- die ifi va spune ca el sau ea sunt ,.clasa mijlocie”, Sunt sigur cd asta -ar fi spus tatal meu. Dar eu intotdeauna am simfit c& suntem intr-un fel de no man’s land, suspendati intre clase, impartagind similaritaji cu unii si recunoscénd diferente acute, exclusiviste fafa de alfii. Din ce clas provin eu? in ce clas sunt acum? In calitate de istoric, caut r punsul Ia aceste intrebari in specificitatea trecutului meu. Junie Cuanuir, A real class act: searching for identity in the classless society!O adevarata provocare: cdutarea identitiyii tutr-o societate fara clase ‘Studiafi un fragment dintr-un text propriu ca si vedeti cate opinii aveti in vedere si cat de bine va distingeti propria voce de cele pe care le rezu- mati, Analizafi urmatoarele intrebari: a, Cate puncte de vedere afi implicat? b. Ce alte puncte de vedere afi putea include? c. Cum va distingeti parerile de celelalte opinii pe care le rezumat d. Folositi fraze clare, care semnalizeazi vocile? ¢, Ce optiuni aveti la indemana pentru a limuri cine ce spune? £ Care dintre aceste optiuni este cca mai potriviti pentru acest text anume? Daca descoperiti ci nu includeti puncte de vedere multiple sau nu dis- tingeti clar intre punctele de vedere ale altora si cele proprii, revizu- iti-va textul ca si o faceti. SASE »SCEPTICII AR PUTEA OBIECTA” Introduceti in textul vostru un opozant' Scriitoarea Jane Tompkins descrie un pattern care se repeti ori de cate ori scrie o carte sau un articol. in primele doud sdptimani, céind se pregiiteste de scris, lucrurile merg relativ bine. Apoi, insa, in miezul noptii, la cdteva sipta- méni, in plin proces de creatie, se trezeste cu transpiratii reci, realizfind brusc cd a trecut cu vederea anumite critici majore pe care cititorii, cu siguranta, le vor aduce ideilor sale. Primul ei génd, invariabil, este acela cd va trebui si renunte la proiect sau cd va fi nevoitd si arunce tot ce a scris pana acum $i si 0 ia dela capat. Apoi realizeaza cd ,,acest moment de panicd si indoiala este cel in care incepe cu adevarat textul meu”. Ulterior, revizuieste ceea ce a scris, intr-un mod capabil si incorporeze criticile pe care le anticipeaza, iar, drept rezultat, textul ci devine mai puternic yi mai interesunt, ‘Aceastii mica povestire contine o lectie important& pentru toti seriitorii, atat pentru cei experimentati, cat si pentru cei neexperimentafi, Ea sugereazd 4, desi, in majoritate, suntem deranjafi de idea ca munca si ne fie criticat8, © astfel de critic’ poate, de fapt, s8 lucreze tn avantajul nostru. Desi este, bine- injeles, tentant sd ignorim criticile legate de ideile noastre, faptul de a le ignore poate fio mare greseald, cété vreme scrisul nostru devine mai bun atunci cénd "Cum am mai precizat, in englezd, @ navsayer taseamnt unul care spune nu, un Tome neeredinciosul™. (n, trad.) nu doar cd ascultim aceste obiectii, ci le gi acordam atentie in textul nostru, intr-adevar, niciun alt procedeu nu imbunatijeste mai rapid un fragment de Jucrare ca plantarea in text a unui sceptic ~spundnd, de exemplu, c&, ,desi unii cititori ar putea obiecta” la ceva din argumentajia yoastrd, voi ati putea ris punde ci 7 ANTICIPAND OBIECTIILE Dar stai, veti spune. Sfatul de a incorpora puncte de vedere critice nu este o refetd prin care vi se distruge credibilitatea si vi se submineaza argumentatia? lat8-va incercdind s& spunefi ceva care s& reziste, iar noi vrem si le dezvaluifi cititorilor toate lucrurile negative pe care cineva le-ar putea spune despre voi? Exact. Chiar va indemnam s& le spuneti cititorilor ceea ce altii ar putea spune contra voastra, dar idea noastra este c&, ficnd astfel, credibilitatea va va. creste, nu vi se va submina. Dupa cum am argumentat de-a lungul acestei carti, si scriefi bine nu inseamn s& ingramaditi adevaruri fara controverse intr-un vacuum; inseamna sa fi angajati pe altii intr-un dialog sau intr-o dezbatere — nu doar incepndu-va textul printr-un rezumat a ceea ce au spus alti, cum am su- gerat la Capitolul 1, ci si imaginandu-va cea ce altii ar putea s& spund impotriva rajionamentelor voastre, pe masura ce ele se dezvolta. Odata ce vedeti scrisul ca pe un act de intrare intr-o conversatie, ar trebui, de asemenea, si vedeti cum pot lucra argumentele contrare mai degrab& pentru voi, decat impotriva voastra. In mod paradoxal, cu cat exprimati mai mult din obiecfiile criticilor vos- "u atdta tindeti si dezarmati acesti critici, mai ales daca continuati si ris- pundeti obiectiilor lor in moduri convingatoare, Cand atragefi atentia asupra unui contraargument, faceti un fel de migcare preventiva, identificdnd probleme in rafionamentele voastre inainte ca aljii si reugeascd si vi le evidentieze. Mai mult, aducand voi contraargumente, ardtaji respect fata de cititorii vostri, tra~ tandu-i nu ca pe niste naivi creduli care accept orice le spuneti, ci ca pe niste ganditori independenti gi critici, care sunt constienti c& punctul vostru de vedere nu este singurul posibil. in plus, imaginéndu-va ceea ce alfii ar putea si spund impotriva afirmayiilor voastre, veti lisa impresia unei persoane generoase, des- cuiate la minte gi suficient de increzatoare incat el sau ea sd fie deschis/S dez- baterii ~ asemenea scriitorului din figura urmatoare, Invers, dacii nu evidentiati contraargumentele, foarte probabil veti lasa im- Presia unei persoane incuiate la minte, ca gi cum afi crede cf plirerile vonstre 0, NU! VOR SPUNE GA AM DENATURAT OPERA LUI X! - PROBABIL VEl OBIECTA CA AM DENATURAT ‘AICI OPERA LUI X, IAR EU RECUNOSC CA XNU A SPUS NICIODATA.... TN ATAT DE MULTE CUVINTE, TOTUSI..." EZ, sunt dincolo de orice disputa. De asemenea, s-ar putea s& lasati in suspensie intrebari importante, precum si indoicli legate de argumentele voastre. in sfar- sit, daca esuati sa plantati un sceptic in textul vostru, s-ar putea si descoperiti c& aveti foarte putine de spus. Chiar studenjii nostri spun adesea cA sustinerea unor contraargumente ji ajuti la redactarea unui text suficient de lung incat si ajunga la dimensiunile cerute pentru tema lor. Si plantaji un sceptic in textul vostru este un pas relativ simplu, dupa cum puteti observa in urmatorul pasaj dintr-o carte a scriitoarei Kim Chernin. 84 Folosind aproximatiy treizeci de pagini pentru a se plinge de presiunea exerci tat asupra femeilor din America pentru a fi slabe, Chernin insereaza un capitol intreg, intitulat The Skeptic/Scepticul, pe care il ineepe dupa cum urmeazii: In acest punet, as dori si ridie anumite obiectii, care au fost inspirate de sceptica din mine, Ea simte ci em ignorat unele dintre cele mai obisnuite pre~ supuneri pe care tof le facem cu privire la corputile noastre gi pe acestea doreste casi le vada abordate, De exemplu: ,$tii foarte bine”, imi spune ea, ,c8 te simi mai bine daca slibesti. ifi cumperi haine noi. Te uiti la tine insti cu mai mult interes in oglinds. Cand cineva te invita la o petrecere, nu te opresti si te intrebi daca ifi doresti si mergi. Te simti mai sexy. Admite. iti place mai mult de tine™ Kint Catenin, The Obsession: Reflections on the Tyrany of Slenderness! Obsesia: Reflectié asupra tiraniei slabirit Restul textului din eapitolul lui Cher consti fn rispunsurile ei la acest sceptic interior. In fata provocarii scepticului la adresa premisei centrale a carfii ei (aceea c& presiunea de a tine diete prejudiciaza serios viata femeilor), Chernin réspunde nu prin reprimarea vocii critice a scepticului si nici prin cedarea in fata acesteia, renunténd astfel la propria sa pozitic. In loc de toate astea, ea ascultd acea voce si o transcric in textul siu, Observal ci, in loc s& se debaraseze rapid de vocea scepticului, cum multi fi tentati si o facem, Cherni de asemenca, tre noi am se opreste si fi acorda un intreg paragraf. impru- mutind o parte din limbajul lui Chernin, putem crea cateva sabloane pentru a atrage in principiu atentia asupra oricdrei obiectii. SABLOANE PENTRU A LANSA OBIECTII » in acest punct, as dori sa ridic anumite obiectii care au fost inspirate de scep- tica din mine. Ea simte c& am ignorat complexitatea situatiel > Totusi, unii cititori ar putea s& contrazic8 punctul meu de vedere, insistand c& > Desigur, multi nu vor fi probabil de acord, pe temeiul c& Observati ca obiectiile din sabloane sunt atribuite nu unei anumite per soane sau unui anumit grup, ci ,scepticilor”, ,ci tip de sceptic fird nume si fii chip este extrem de potri jorilor” sau ,,multora”, Acest tin multe situatii 85 Dar ideile care motiveaz rationamentele gi obiectiile pot adesea ~ si, acolo unde este posibil, ar trebui ~ sd fie atribuite mai degraba unei anumite ideolo- gi sau scoli de gdndire (de exemplu liberali, fundamentalisti crestini, neoprag- matici), decat cuiva anonim. Cu alte cuvinte, scepticii pot fi etichetati si puteti adauga precizie si impact scrisului vostru identificdnd aceste etichete. SABLOANE PENTRU A VA DENUMI OPOZANTII/NAYSAYERS » Aici, multe feministe ar obiecta, probabil, ca sexul influenteazd. intr-ade- va. limba > Dar darwinist'social a réspunde, cusigurant8, cu argument > Biologii, bineinteles, ar putes dori sé ridice problema dac& > Cu toate astea, atét adeptii, cat si criticii lui Melcolm X vor sugera, probabil, ‘eltceve si vor argumenta cd in mod cert, unor cameni nu le plac astfel de etichete si s-ar putea chiar si deteste aplicarea de etichete lor ingile. Uni au senzatia c& etichetele aseaz oamenii in cutii, fi stereotipeaza si omit ceea ce face ca fiecare dintre noi si fie unic. $i este adevarat cd etichetele pot fi folosite inadecvat, in moduri care si ignore individualitatea si s{ promoveze stereotipiile. Dar, de vreme ce viata ideilor, incluzdnd si multe dintre gandurile noastre cele mai intime, este trans- misa mai degraba prin grupuri si tipologii, decat prin indivizi solitari, schimbu- rile intelectuale necesita etichete pentru a oferi definiii si a servi drept parafraze convenabile. Daci respingeti in mod categoric orice etichet, renunfafi la 0 re- sursit importanta yi chiar induceti in eroare cititorii, prezentandu-va, pe voi in- siva si pe ceilalti, ca neavand niciun fel de legatur cu restul lumii. De asemenea, pierdeti oportunitatea de a generaliza importana si relevanta muncii voastre intr-o conversatic mai extinsa. Cand va atribuiti o pozitic, rezumand, sa zicem, liberalismul ori materialismul istoric, argumentatia voastra nu mai cuprinde doar Pirerile voastre proprii, solitare, ci si intersectarea unor idei si deprinderi de gandire, despre care multi cititori s-ar putea s& aib’, deja, un cuvant de spus. Astfel, modul prin care se poate minimaliza problema stereotipiilor este nu sa respingem categoric etichetele, ci si le imbunitatim si si le catalogim utilitatea, dup cum o demonstreazi urmatoarele sabloane: » Desi nu toti crestinii gandesc la fel, unii dintre ei imi vor contesta, mai probabil, afirmatia c& » Vorbitorii nenativi de engleza sunt att de diferit in privinta punctelor lor de vedere, incat este greu si generalizém in ceea ce ii priveste, dar unii vor obiecta, probabil, pe motivul c& Un alt mod de a evita stereotipiile fara rost il reprezinti calificarea etiche- telor cu grija, substituind, de exemplu, ,avocatii pro bono” cu ,avocatii” in general sau,,cercetarea sociologic’ cantitativa” cu toi ,specialigtii in stiinfele sociale” ~ si asa mai departe SABLOANE PENTRU INTRODUCEREA INFORMALA A OBIECTIILOR Obiectiile pot fi, de asemenea, introduse fn moduri mai putin formale, De exemplu, Vi putefi construi obiectiile sub forma unor intrebiri: > Dar este propunerea mea realist? Care sunt sansele ca ea si fie cu adevirat adoptat’? > Totusi, este sigur adevarat c& 7 Oare asa stau lucrurile intot- deauna, cum am sugerat eu, si anume 2 > ins’, dovezile pe care le-am citat eu chiar dovedesc concludent 3. 2 Putefi, de asemenea, si il lasati pe scepticul vostru s& vorbeascd direct: > .lmposibil’, vor spune uni. .Probabil ¢@ ai citit cercetarile In mod selectiv.” Pasi precum acesta va permit sa ajungeti direct la vocea scepticului insusi, dupa cum o face céntaretul-compozitor Joe Jackson in urmatorul pasaj dintr-un articol din New York Times, plangandu-se de restrictiile la care e supus furnatul public in barurile gi restaurantele din New York City: imi plac cAteva jigiri sau o figara la un pahar de bautura si, ca multi alii, fumez doar in baruri sau cluburi de noapte. Acum nu mai pot si merg in niciunul dintre vechile mete locuri favorite. Barmanii care erau prieteni s-au transformat 87 politai, obligandu-ma si ies afard, si tremur in frig si si injur in barba... Nu e distractiv deloc. Fumtorii sunt demonizati si victimizati mult peste misuri. -sTreci peste asta”, spun cei impottiva fumatului. ,Esti o minoritate”. Cre- deam cf un oras mare este un loc unde orice fel de minoritii ar putea inflori.. »Fumatul ucide”, spun ei. in calitate de fumitor ocazional, cu un stil de viata altminteri sndtos, sunt dispus si imi asum riscul. Este important constient zarea sindtatii, dar la fel sunt si plicerile gi libertatea de a alege. Joe Jackson, Want to Smoke? Go to Hamburg/ Vrei sa fumezi? Du-te la Hamburg Jackson ar fi putut sa inceapi cel de-al doilea paragraf, in care trece de la vocea sa personal Ia cea a scepticului su imaginar, intr-un mod mai formal, ca de pilda: ,,Bineinfeles ci cei antifumat vor obiecta ci, de vreme ce noi, fum’- torii, suntem 0 minoritate, ar trebui pur si simplu s nu ne mai plangem si si facem in tacere sacrificiile care ni se cer a fi ficute pentru binele public”. Sau .»Cei antifumat ar putea, totusi, insista ci minoritatea fumdtorilor ar trebui sa se Supund majoritaii nefumatorilor”. Credem, ins, cX Jackson igi face treaba intr-un mod mult mai insufleit cu maniera mai colocviald pe care a ales-o. imprumutand un pas-standard de la romancieri si dramaturgi, Jackson trece direct la punctul de vedere al celor care obiecteaz, apoi la propria sa replicd, apoi din nou la punctul de vedere al celor ce obiecteaza, apoi din now la propria sa replica, crednd astfel un fel de dialog sau de piesa in miniatura in cadrul propriului text. Acest pas functioneaza bine pentru Jackson, dar numai pentru ciel foloseste ghilimele sau alfi markeri de voce pentru a face evident, in fiecare ‘moment, persoana a cArei voce o foloseste. (Vedeti Capitolul 5 pentru mai multe sfaturi legate de folosirea markerilor de voce.) REPREZENTAND CORECT OBIECTIILE Munea voastra incepe abia dupa ce v-ati decis s& introduceti in textul vostru un punet de vedere diferit sau opus, cdci mai aveti de redat si de expli- cat acel punct de vedere cu corectitudine si generozitate, Desi ¢ tentant s& nu acordati prea multi atentie punctelor de vedere opuse, si treceti rapid peste ele sau chiar sa le luafi in ras, faptul acesta este, de fapt, contraproduetiv. Cand scriitorii argumenteaza cat de bine pot in favoarea criticilor lor (jucdind ,jocul ‘increderii” al lui Peter Elbow), isi intiresc de fapt credibilitatea in fata cititorilor, in loc sa gi-o submineze. Ei fi determina pe cititori si gandeascd: ,,latd un scriitor in care pot si am incredere”. (Vedeti pagina 43 pentru mai multe deta- Iii despre jocul increderit.) Recomandam, deci, ca, ori de cate ori evidentiati obiectiile in textul vos- tru, sa staruifi asupra lor vreme de eateva propozitii sau chiar paragrafe si si le Iuati eat se poate de in serios. Recomandam, de asemenea, sa va cititi rezuma- {ul asupra punctelor de vedere opuse cu un ochi strain: puneti-va in pielea cuiva care nu este de acord cu voi si ganditi-va dact un astfel de cititor s-ar regasi pe sine in rezumatul vostru. Ar considera acel cititor cf i-ayi luat in serios punctele de vedere, ca pe niste pareri pe care le-ar putea sustine persoane rezonabile? Sau ar putea detecta un ton batjocoritor sau o simplificare exagerati a puncte- lor sale de vedere? Cu siguranfé, vor exista intotdeauna anumite obiectii pe care vei cons dera ci nu merité s& le redati, la fel cum vor exista obiecjii aparent atat de nedemne de respect, incat vor parea ridicole. Totusi, {ine{i minte cA, daca alegeti si ironizati un punct de vedere cu care nu sunteti de acord, este probabil si va indepartaji acei cititori care nu sunt, ined, de acord cu voi ~ probabil tocmai cititorii la care doriti sa ajungeti. De asemenea, fiti atenti cd, ironizand punctul de vedere al altcuiva, puteti contribui la incurajarea unei discutii ostile, in care cineva ar putea sa va ironizeze la réndul si. RASPUNDETI OBIECTIILOR Pentru a fi constienti de faptul ca redati obiectiile in mod reusit, trebuie si fiti capabili si s& rispundeti acestor obiectii in mod convingator. In fond, ind redati obiectii intr-un text, va asumati riscul ca lor, cititorilor, acele obiec- {ii S& Ti se par mai convingatoare decat argumentagia pe care o avansagi. In editorialul citat, de exemplu, Joe Jackson isi asumd riscul ca anumifi cititori si se identifice mai degraba cu punetul de vedere al celor antifumat, pe care el rezumé, decat cu pozitia profumat pe care o adopt el. ‘Tocmai asta spune Benjamin Franklin in The Autobiography of Benjamin Franklin (1793) ef i s-a intamplat cand igi aduce aminte ca a fost convertit la deism (o religie care glorifica rafiunea in fafa spiritualitaii)citind cargi antideism. Cand a descoperit punctele de vedere ale deistilor rezumate in mod negativ de citre autorii care li se opuneau, explica Franklin, a sfarsit prin a gasi pozitia deis- tilor mai convingatoare. Pentru a evita un astfel de efect advers neintentionat asupra cititorilor, este necesar sa face{i tot posibilul pentru a va asigura ¢& ni- ciunul dintre contraargumentele pe care le discutafi nu este mai convingator decat propriile voastre opinii. E bine s& dezbateti obiectiile in scrisul vostru, dar numai daca sunte{i capabili sf le biruiti. Un mod sigur de a esua in invingerea unei obiectii este acela de a o res- pinge de la bun inceput — spunand, de exemplu, ,.Este pur gi simplu gresita”, Diferenta dintre un astfel de rspuns (care nu ofera niciun fel de motiv de spri- Jin) si tipurile de rispunsuri nuantate pe care le promovam noi fn aceasta carte este diferenta dintre intimidarea cititorilor vostri si convingerea lor cu adevarat, Adesea, cel mai bun mod de a depasi o obiectie este nu de a incerca si 0 negati complet, ci de a fi partial de acord cu ea, in timp ce fi contestati doar acea parte cu care nu suntefi de acord. Cu alte cuvinte, cand rispundeti contra- argumentelor, este mai bine s& spuneji .Da, dar” sau ,,Da si nu”, tratnd pire- Fea contrard ca pe 0 ocazie de a va revizui si cizela propria pozitie. Decat si vA construifi propriul argument ca pe o fortireata impenetrabili, este adesea mai bine si faceti concesii in timp ce v4 pistrati in continuare fermi pe pozitie, asa ‘cum face Kim Chernin in urmatorul raspuns pe care il d& contraargumentului citat mai devreme, Aflandu-se in rolul ,,scepticului”, Chernin scrie: ,Recu- noaste. ffi place mai mult de tine dupa ce ai slabit”. In replica, Chernin raspunde dupa cum urmeaza (vedeti paginile 84-85 pentru mai multe detalii legate de faptul de a fi de acord cu un amendament): Pot si neg aceste fapte? Nicio femeie care a reusit s8 slibeasc& nu ar dori si le contrazic®. Majoritatea oamenilor se simt mai bine in pielea lor atunci edd devin mai slabi, $i, totusi, daci m& géndese mai temeinic, imi pare a fi ceva precar in aceasté stare de bine. in fond, 98% dintre oamenii care slabese se vor {ngrisa la loc, Intr-adevar, 90% dintre cei care au jinut o dietd ,,de succes” iau apoi in greutate mai mult decét au pierdut vreodatd. $i atunci, bineinfeles, nu ‘mai suportam s& ne privim in oglinda In acest mod, Chernin arat& cum pofi si folosesti un punct de vedere contrar pentru a imbunatafi si cizela argumentatia ta de ansamblu, flicdind 0 concesie, Desi este de acord ca faptul de a pierde in greutate te face si te simfi bine pe termen scurt, ea argumenteaza ci, pe termen lung, kilogramele revin intotdeauna, ficéindu-I mult mai nefericit pe cel care a finut dieta. SABLOANE PENTRU A FACE CONCESII MENTINANDU-VA IN CONTINUARE PE POZITII » Desi sunt de acord cd aceasta carte este prost organizaté, imi mentin totusi parerea cf ea cic o problema importanta. » Sustinatorii lui X au dreptate atunci cand argumenteazé ci. Dar ei exageresza cAnd sustin c& > Chiar dacd este adevarat ca asta nu inseamnd neapérat ci > Pe deo parte, sunt de acord cu X ca insist, totus, c& Dar, pe de altd parte, Astfel de sabloane ne arati cd rispunsul la obiec' si reprezinte un proces de tipul totul-sau-nimic, in care fie fi respingeti voi cu vehiementa pe criticii vostr, fie va contrazic ei pe voi cu vehemenfa. Adesea, cea mai productiva infiuntare intre diferite puncte de vedere se termina cu 0 viziune combina, care incorporeazi elemente din fiecare, Ins& cum ar fi dac& afi incerca toate rspunsurile imaginabile la o obiectie pe care afi anticipat-o, dar inca ati mai avea sentimentul suparator cd acea obiec- tie e mai convingatoare decat rationamentul vostru? in acest caz, cel mai bun remediu este s& reveniti sisi faceti reviziuri de fond la rationamentul vostru, ba chiar s& va regandifi in intregime pozitia, daca este nevoie. Desi faptul de a des- coperi intr-un stadiu avansat & nu sunteti pe deplin convins de propriul vostru rafionament poate fi dureros, el va poate face textul mai onest, mai stimulativ simai serios din punct de vedere intelectual. La urma urmelor, scopul scrisului nu este acela de a dovedi continu ca orice afi spus este adevarat de la bun in- ceput, ci de a vai largi géndirea. Astfel, daca plantarea unei voci sceptice puter- nice in textul vostru va forfeazi sf va rizgandifi, acesta nu e un Iueru rau, Unii ar susfine c& tocmai despre asta este vorba, de fapt, in lumea academica, Exercitii 1. Cititi urmatorul pasaj al criticului cultural Eric Schlosser. Dupa cum vefi vedea, el nu a introdus in acest text nicio voce sceptic’. Faceti-o in locul a1 Tui! Inserati un scurt paragraf in care s& sustineti o obiectie la rationa. mentul siu, iar apoi rspundeti la acea obiectie aga cum ar face-o el. Statele Unite ar trebui s@ anunfe un final al rizboiului impotriva drogurilor. Acest rézboi a umplut inchisorile natiunii eu dependenti de droguri siraci si cu dealeri marunti. A creat o piati neagrd de miliarde de dolati, imbogitind grupurile de erima organizata si a promovat coruptia oficialilor guvernamentali din toatd lumea. Dar nu a stavilit réspandirea folosirii drogurilorilegale, Din orice punct de vedere rational, acest rizboi a fost un esec total fn ceea ce priveste abuzul de substanje, trebuie si dezvoltim politici publice care si fie ghidate nu de corectitudinea moral sau de oportunitatea politic, ci de bunul-simt. Statele Unite ar trebui si decriminalizeze rapid cultivarea si posesia marijuanei in cantitifi mici, pentru wz personal. Mari- juana nu ar mai trebui si fie lasifieat ea un narcotic de clasa I iar cei care ‘ncearcd si o foloseasca pe post de medicament nu ar trebui sf mai suporte sanefiuni penale. Trebuie si ne schimbim intreaga abordare legatt de abuzul de droguri dinspre sistermul de justtie penal, spre cel de sinatate public’, Congresul ar trebui sii numeasci 0 comisie independents care si studieze politicile de reducere a prejudiciului adoptate in Elvefia, Spania, Portugalia si Olanda Comisia ar trebui si recomande Statelor Unite politici bazate pe un criteriu important: cea ce functioneaz. Intr-o tard in care companiile farmaceutice fac reclama antidepresi- velor puternice pe panouri publicitare si in care companiile producitoare de alcool transmit reclame simpatice la bere in timpul Super Bowl, ideea unei societdfi ,f8rd droguri” este absurd. Ca si restul societatii americane, politica noastra privind drogurile ar beneficia enorm de pe urma reducer -ompasiunii Enic Scutosser, A People’s Democratic Platform! Oplatforma democratica a poporului Uitat A peste ceva ce ati scris gi care construieste un rafionament, Verificati daca ati anticipat si ati rispuns vreunei obiectii. Dacd nu, revizuifi-va textul pentru ao face. Daca da, afi anticipat oare toate posibilele obiectii? Cui ati atribuit obiectiile, daca ati Ricut-o? Ati redat obiectiile corect? Le-ati raspuns suficient de bine sau considerati c& acum ar trebui s& va recantiriti propriul rationament? Ati putea folosi ceva din limbajul sugerat in acest capitol? V-a intarit rationamentul faptul cd afi introdus 0 voce sceptica? De ce sau de ce nu? SAPTE »EI, $I CE? CUI fI PASA?” Spunand de ce conteazé Baseballul este distractia noastra national. Bernini a fost cel mai bun sculptor al perioadei baroce. Toate formele de scris sunt conversationale. sice? Cui fi pasa? Ce important au toate astea? De céte ori afi avut motive sf va intrebati asemenea lucruri? Oricat de interesant ar putea fi un subiect pentru voi, ca scriitori, cititorii ar trebui sa stie care este miza unui text gi de ce ar trebui si le pese de ea. Mult prea des, totusi intrebarile de felul acesta sunt lasate fara rispuns ~ mai ales pentru cd scriito- rii si vorbitorii presupun ca audienta va sti deja rispunsurile sau isi va da seama singura care sunt ele, Drept urmare, studentii pleacd de la cursuri simfindu-se asemenea unor outsider/ fata de ceea ce tocmai au auzit, a fel cum multi din- tre noi ne simtim Lisati pe dinafard dupa discutii la care am asistat. Problema nu este neaparat aceea cA vorbitorilor le lipseste o teorie clara gi bine focusats sau e teoria nu e sustinut adecvat de dovezi. De fapt, problema este aceea ca vorbitorii nu se referd la intrebarea crucial, si anume ce importanté are ratio- namentul lor. E piicat cf aceastd intrebare rimane atat de des ffrd rispuns, c4t vreme vorbitorii, in general, ar putea oferi rispunsuri interesante, captivante. Cand sunt presati, de exemplu, majoritatea celor din mediul academic va vor spune cd articolele si cursurile lor conteazi pentru c& se adreseaz unor opinii care ttebuie corectate sau aduse la zi si pentru cd rationamentele lor au consecinfe importante, realiste. Totusi, multi nu vor reugi sa identifice explicit aceste mo- tive ori consecinte in ceea ce spun sau scriu. Mai degrabi decat s& presupund 93