Sunteți pe pagina 1din 274

MAREA EVANGHELIE

ALUIIOAN
(NECENZURATĂ)

..-•v m Â

voi. I

traducere şi adaptare text:

profesor yoga Gregorian Bivolaru


Tehnoredactare, copertă: Gabriela Popa
Culegere text: Cristiana Costache, Corectură textCrist/an Hanu
PREFAŢĂ

în timp ce inimile se uscau sub arşiţa pustiitoare a percep atunci permanent, în zona inimii, ca p e u n g â n d
ideilor care-l n e g a u p e Cristos, într-un loc retras şi liniştit, extrem d e clar, luminos şi pur, care este exprimat în
u n suflet simplu şi iubitor d e D U M N E Z E U l-a întâlnit în cuvinte. Nici unul dintre cei care stau în acele clipe lângă
focarul cel viu al inimii sale p e lisus. Binecuvântatul era mine n u pot totuşi auzi vreo v o c e . Dar să ştiţi că pentru
misticul J a k o b Lorber din Graz. Ca şi în cazul profeţilor mine, această v o c e binecuvântată sună mai luminos şi
Vechiului Testament, prin el a vorbit Spiritul atotputernic mai clar decât orice alt sunet material". (Scrisorile lui J a k o b
al lui D U M N E Z E U , pe care el l-a simţit şi l-a auzit ca p e o Lorber, Bietigheim 1931). Din redactarea fidelă a celor
tainică v o c e interioară. auzite (de a căror culegere şi publicare s-au îngrijit în
Lorber a fost fiul unui p o d g o r e a n din Steiermark, care special Otto Zluhan şi Anselm Huttenbrenner) a rezultat,
era şi capelmaistrul unei societăţi muzicale. M a m a sa era c u timpul, o operă deosebit d e valoroasă, în 25 d e
o femeie pioasă şi înţeleaptă, care ţinea foarte mult la volume. în ordine cronologică, p u t e m aminti aici:
primul ei născut. Acesta s-a dovedit încă din fragedă Casa D o m n u l u i (3 voi.), Saturn, Soarele natural.
tinereţe foarte dotat în multe domenii. El chiar urma să Soarele spiritual (2 voi.), Copilăria lui lisus, Corespondenţa
se facă pastor şi a făcut studii d e specialitate, dar d u p ă lui lisus c u A b g a r u s , S c r i s o a r e a d i n L a u d i c e e a a
terminarea lor s-a dedicat preocupării sale preferate, apostolului Pavel, Pământul şi luna. Episcopul Martin (Un
muzica. ghid prin lumea cealaltă), Robert B l u m ( U n ghid prin
în cel de-al patruzecilea a n al vieţii sale i s-a oferit lumea cealaltă, 2 voi.). Cele 3 zile la Templu (lisus la 12
postul d e capelmaistru la Triest. Lorber tocmai îşi făcea ani, la Templu), Daruri cereşti (2 voi.) şi, în sfârşit, ca o
pregătirile d e plecare, c â n d dintr-o dată şi pe neaşteptate încununare: Marea Evanghelie a lui loan (o descriere
s-a petrecut u n e v e n i m e n t miraculos c a r e a dat o amănunţita a celor 3 ani d e propovăduire a lui lisus,
întorsătură decisivă vieţii şi creaţiei sale d e atunci înainte, care completează şi interpretează informaţia biblică).
în zorii zilei d e 15 martie 1840, Lorber a primit misiunea Lucrul cel mai important în cazul lui Lorber, care, d e
sa divină printr-o chemare de-a dreptul profetică. Precum altfel, avea şi harul clarviziunii, este minunata învăţătură
profetului din Patmos, şi lui o v o c e divină i-a poruncit: ce se desprinde din lucrările sale. N u m a i înţelepciunea
"la-ţi a c u m condeiul şi scrie!" atotcuprinzătoare şi profundă a lui D u m n e z e u poate
Şi astfel el a aşternut primele cuvinte inspirate d e aborda toate problemele vieţii văzute şi nevăzute şi poate
D U M N E Z E U p e care i le dicta vocea: "Aşa vorbeşte a c u m lămuri n u m e r o a s e l e mistere a l e gândirii o m e n e ş t i
D o m n u l D U M N E Z E U p e n t r u fiecare; şi aceasta este dintr-un punct d e v e d e r e superior, spiritual.
perfect adevărat, exact şi clar; cine vrea cu ardoare să Pe scurt, Lorber prezintă într-o formă desăvârşită
vorbească cu Mine, acela să vină cu multă dragoste către concepţia spirituală despre lume, explică lumea într-un
Mine şi c â n d va fi pregătit E u îi voi sădi răspunsul M e u m o d spre care vor tinde în curând atât ştiinţa cât şi intuiţia
chiar în inima sa. Dar trebuie să se ştie dinainte că numai omenirii d u p ă d e p ă ş i r e a materialismului, î n t o a t e
cei curaţi şi cu inima plină d e smerenie, vor auzi vocea domeniile cunoaşterii.
Mea. Şi să n u uitaţi niciodată că cine Mă p u n e mai presus Specificul limbajului din acest dicteu care este revelat
d e lumea aceasta şi M ă iubeşte c u o iubire m a r e şi oamenilor, necesită unele explicaţii, deoarece p e alocuri
nesfârşită, precum iubeşte o gingaşă mireasă p e mirele anumite construcţii şi expresii utilizate ar putea deruta
ei, cu acela E u voi m e r g e braţ la braţ şi îi voi vorbi c â n d pe unii cititori.
Mă va întreba. El Mă va putea privi oricând precum u n Existenţa profetică şi plină d e mistere d e care a u parte
frate p e celălalt frate şi M ă va privi atunci precum E u doar cei binecuvântaţi d e D U M N E Z E U , este în ultimă
l-am privit din veci, înainte chiar ca el să fi existat." instanţă inefabilă şi d e aceea n u trebuie să n e mirăm,
Din m o m e n t u l primirii misiunii sale divine, J a k o b dacă în lucrările lui Lorber limbajul folosit este în deplină
L o r b e r şi-a s u b o r d o n a t î n t r e a g a sa personalitate concordanţă cu originalitatea spirituală a profetului - aşa
îndeplinirii acesteia şi d e atunci înainte el a trăit mai mereu c u m p u t e m observa şi la evanghelişti. Profeţii Vechiului
retras şi în smerenie, a c c e p t â n d să fie doar "scribul umil Testament vorbesc limba specifică epocii lor, aşa c u m
al lui D U M N E Z E U " . misticii Evului Mediu o v o r b e a u la rândul lor pe a lor. La
Biograful său, Karl Gottfried Ritter v o n Leitner, n e fel v o m constata că vorbeşte şi misticul şi profetul J a k o b
relatează: "începea să scrie fiind astfel inspirat, a p r o a p e Lorber limbajul timpului său.
zilnic, dimineaţa, înainte d e micul dejun. Cel mai adesea N u este prin u r m a r e deloc n e v o i e să c e r c e t ă m
el stătea atunci la o măsuţă, iarna, fiind lipit d e sobă, cu învelişul exterior al c e l o r r e v e l a t e p e n t r u a p r o b a
totul retras în sine, mişcând peniţa neîntrerupt şi uniform, autenticitatea cuvântului profetic. La fel n u a greşit nici
fără a face vreo pauză d e gândire şi fără a corecta ceva marele iluminat S a d h u Sundar Singh, acest original Crist
din cele scrise, ca unul căruia i se dictează în taină ceva al Orientului când, la u n m o m e n t dat, în mesajul său
d e către altcineva. în repetate rânduri el a afirmat că în către lumea apuseană, referindu-se la criticarea Bibliei
timp ce auzea v o c e a c a r e i se adresa, îi apărea d e d e către modernişti, scria, printre altele: "Foarte adesea
asemenea şi imaginea celor auzite". a m remarcat că ei cercetează extrem d e amănunţit doar
Lorber însuşi scria în anul 1858 unui prieten: "Referitor învelişul exterior, c u m ar fi stilul folosit sau probabilitatea
la vocea cea tainică interioară şi la m o d u l în care e u o internă a datelor ori specificul scrierilor, dar a p r o a p e
percep, n u pot spune mai mult decât că e u primesc niciodată ei n u c a u t ă miezul, p e n t r u a d e s c o p e r i
astfel lăuntric cuvântul cel sfânt al D o m n u l u i pe care îl realitatea. Căci ar trebui să se ştie că, c u totul altfel se
4 Marea Evanghelie a lui loan

apropie d e Biblie cel care într-adevăr caută realitatea! El macrocosmos şi în care întreaga Creaţie slăveşte puterea
are atunci numai o dorinţă, şi a n u m e , să fie şi să rămână iubirii divine; ea arată totodată omului drumul care îl
una cu realitatea ( D U M N E Z E U ) ; lui niciodată nu-i pasă c o n d u c e la desăvârşire." Marea Evanghelie a lui loan
c â n d sau prin m â n a cui a fost scrisă o a n u m e carte ori a a d u c e la l u m i n ă , într-un m o d m u l t m a i c o m p l e t ,
fost revelată o a n u m e Evanghelie. El ştie doar că acolo învăţătura autentică a lui lisus Cristos, Tatăl revelat şi
are cuvântul lui D U M N E Z E U , p e care profeţii şi apostolii totodată Mântuitorul lumii care este punctul central al
l-au notat cu rigurozitate, aşa c u m i-a î n d e m n a t atunci întregii manifestări. Această învăţătură vibrează d e cea
D u h u l Sfânt." (a d o u a epistolă a lui Petru, 1,21). (Sadhu mai înalta şi profundă spiritualitate şi este o mărturie
S u n d a r S i n g h , "Gesammelte Schriften", Stuttgart, 1972). cutremurătoare a înţelepciunii şi iubirii fără margini a lui
La fel noi p u t e m spune a c u m şi despre mesajul lui D u m n e z e u Tatăl pentru întreaga creaţie.
J a k o b Lorber. Căci niciodată n u se poate afirma cu tărie Marea Evanghelie a lui loan a fost scrisă d e J a k o b
că revelaţia divină s-a încheiat odată c u apariţia Sfintei Lorber între anii 1851 şi 1864. O primă copie d u p ă
Scripturi. Dacă a m gândi vreodată asta, ar însemna să manuscrisele originale ale acestei c a p o d o p e r e a fost
limităm în m o d copilăresc acţiunea lui D U M N E Z E U . El realizată în anul 1 8 7 1 , copie care a stat la baza a d o u ă
se adresează în toate timpurile atât celor care îl iubesc ediţii ulterioare care a u cunoscut lumina tiparului în anul
cât şi prietenilor săi, prin viziuni şi revelaţii şi le comunică 1891 şi respectiv 1909. însă abia în anul 1922, prin grija
misterele sale. Iar misterele lui D U M N E Z E U sunt în veci lui Otto Z l u h a n , a p a r e cea de-a patra ediţie a Marii
fără d e sfârşit. Evanghelii a lui loan, d e data aceasta a v â n d ca sursă
Să n e amintim în această direcţie că apostolul loan manuscrisele originale. Din motive greu d e înţeles, aceste
este cel care a scris: "Căci trebuie să ştiţi că mai sunt manuscrise a u fost transportate în Transilvania, la Mediaş,
multe alte lucruri pe care lisus le-a făcut şi dacă ar fi să se d e unde, apoi, a u fost readuse la lumină. în anii d e după
scrie toate câte a făcut cu de-amănuntul, cred că lumea cel de-al doilea război mondial a u fost tipărite ediţiile cu
aceasta a p r o a p e că n-ar putea cuprinde cărţile care s-ar numerele 5 şi 6 care a v e a u la bază ediţia a patra din anii
putea atunci scrie." (21,25). douăzeci. Ulterior, a u mai fost publicate încă trei ediţii:
Marea Evanghelie a lui loan este, fără îndoială, cea 7, 8 şi 9, toate acestea fiind ediţii în limba g e r m a n ă .
mai remarcabila lucrare divin inspirată a lui J a k o b Lorber. Marea Evanghelie a lui loan a fost d e asemenea tradusă
Ea cuprinde peste 10 volume, în ediţia originală în limba şi în limbile franceză şi engleză, iar ediţia d e faţă este
g e r m a n ă , în care ni se revelează, în detaliu, diferite prima traducere în limba româna. Astfel, această lucrare
m o m e n t e din viaţa lui lisus, în cei trei ani ai misiunii sale cât şi celelalte scrieri ale lui J a k o b Lorber, inspirate d e
spirituale pe pământ, timp în care a desfăşurat o intensă, divinitate, a u fost tipărite şi v â n d u t e în milioane d e
extraordinar d e bogată şi uluitoare activitate spirituală. exemplare şi a u reuşit să reaprindă scânteia aspiraţiei
Marea Evanghelie a lui loan oferă o nouă imagine către desăvârşire în sufletele multor oameni.
asupra lumii, integrată într-o perfectă armonie cosmică. Fie ca cititorul intuitiv şi plin d e d r a g o s t e d e
Sunt prezentate informaţii clare şi inedite despre Creaţie, D U M N E Z E U al acestei cărţi să recunoască imediat al cui
d e s p r e îngeri, c o s m o g o n i e , l u m e a astrală, religiile Spirir n e vorbeşte în taină prin cuvântul modestului "scrib
asiatice, materie, suflet şi spirit şi, nu în ultimul rând, al lui D U M N E Z E U " care a fost J a k o b Lorber.
despre reîncarnare.
Această nouă revelaţie n u este deloc în contradicţie
c u revelaţia tradiţională a celor patru Evanghelii ci,
dimpotrivă, a m b e l e a u la bază acelaşi f u n d a m e n t divin.
Această operă m o n u m e n t a l ă este străbătută p e tot
parcursul ei d e cea mai înaltă înţelepciune divină care
luminează întreaga Creaţie. Ea arată oamenilor o cale
simplă spre desăvârşire spirituală, cale uşor accesibilă
oricui urmează c u seriozitate şi plin d e entuziasm şi
perseverenţă învăţăturile lui lisus. Sunt reliefate, totodată,
multe similitudini cu filosofia şi înţelepciunea orientală
care sunt d e o evidenţa frapanta. Găsim nenumărate
concepte şi idei c o m u n e celor două tradiţii spirituale ceea
ce demonstrează încă o dată că înţelepţii a u o lume
comună.
Mulţi teologi faimoşi (cum ar fi, d e exemplu, preotul
evanghelist H e r m a n n Luger sau teologul reformat,
profesorul Kurt Hutten) care a u studiat cu atenţie această
nouă revelaţie a u ajuns în final la concluzia că aceasta
reprezintă o revelaţie autentică. Profesorul K. Hutten scrie:
"Aceasta concepţie asupra lumii are forţă şi profunzime;
ea redă întreaga sa valoare istoriei pământului şi istoriei
mântuirii. Ea înscrie c r e d i n ţ a î n D u m n e z e u într-o
dimensiune cosmică în care lumea noastră şi cea d e
dincolo sunt intim legate de microcosmos şi
Marea Evanghelie a lui loan 5

este lumina", adică marea şi sacra înţelepciune creatoare,


Capitolul 1 ideea esenţială divină. Această lumină n u numai că exista
întru D u m n e z e u , d a r e a exista d e o p o t r i v ă şi prin
Scurtă introducere pentru o cât mai bună D u m n e z e u . Aceasta semnifică aici că lumina n u n u m a i
înţelegere spirituală a revelaţiilor Evangheliei că e m a n a în esenţă d e la D u m n e z e u , ci că totodată ea
Sfântului loan, apostolul preferat al Domnului şi n u era n u m a i întru D u m n e z e u , ea (lumina) fiind d e
Mântuitorului nostru lisus Cristos. (loan I, I-5J asemenea şi aproape d e D u m n e z e u şi astfel ea înconjura
într-un anumit fel fiinţa divină originală. D i n această
explicaţie rezultă deja fundamentul încarnării divine a
(1} La Început era Cuvântul (Logosul creator) şi
Fiului omului, aşa c u m va lămuri în întregime pasajul
Cuvântul (Logosul creator) era cu Dumnezeu şi Cuvântul
următor.
(Logosul creator) era Dumnezeu.
(2) El era la început cu Dumnezeu. 7. C e era sau cine era aşadar, la drept vorbind,
(3) Toate care s-au făcut au fost făcute prin El; şi această lumină, această mare idee, această preasfântă
nimic din ceea ce a fost făcut n-a fost făcut fără El. idee fundamentală, din care toate fiinţele a u provenit
(4) în El era şi viaţa şi viaţa era lumina oamenilor. într-un m o d perfect liber? Aceasta n u putea să fie decât
(5) Lumina luminează neîncetat în întuneric şi D u m n e z e u însuşi, p e n t r u că î n D u m n e z e u , din
întunericul niciodată n-a biruit-o. D u m n e z e u şi prin D u m n e z e u , doar D u m n e z e u putea
reprezenta esenţa Sa eternă şi perfectă. D e aceea, textul
originar spune:
1. Aceste versete sunt sursa a numeroase erori şi
confuzii; cei mai înverşunaţi adversari ai lui D u m n e z e u 8. "în D u m n e z e u era lumina şi totodată lumina îl
s-au folosit şi se folosesc în n e n u m ă r a t e feluri d e aceste pătrundea şi îl înconjura p e D u m n e z e u şi D u m n e z e u
texte pentru a contesta divinitatea M e a ; mai ales ei sunt însuşi era lumina".
aceia care resping d e fapt întreaga divinitate. Noi n u 9. Acest prim verset - explicat astfel - poate fi înţeles
v o m relua aici toate vicleniile lor, căci aceasta n u ar crea d e către oricine, iar d u p ă aceea înţelegerea celui de-al
decât o confuzie şi mai mare, ci v o m urmări mai degrabă doilea verset rezulta d e la sine: c u v â n t u l mai sus
să p u n e m în evidenţa această lumină, lumina care va menţionat, sau lumina (ori marea şi divina idee creatoare)
combate şi va elimina aceste erori. n u a provenit din esenţa divină originară, ci a existat din
2. Neînţelegerea acestui text ţine în principal d e eternitate, fiind una c u D u m n e z e u şi a s e m e n e a lui
insuficienţele unor traduceri cât mai corecte din limba D u m n e z e u însuşi, î n aşa fel î n c â t ea (lumina) nu
originală într-o limbă m o d e r n a . D e o a r e c e lucrurile se p r e s u p u n e nici u n fel d e devenire, c e e a c e explică
prezintă astfel, t r e b u i e ştiut ca aceasta s-a datorat totodată d e ce se s p u n e : "La început, sau la origini,
necesităţii ca mesajul spiritual al acestui text să poată fi î n t r e a g a existenţa şi fiecare fiinţă c a r e u r m a să fie
mai bine ascuns, căci altfel, d e multă vreme, dimensiunea m a n i f e s t a t ă existau t o a t e p r i n D u m n e z e u , întru
sa cea mai sacră ar fi fost deja dezvăluită, spre marea D u m n e z e u , d e la D u m n e z e u , a d i c ă e r a u u n a cu
nefericire a întregului pâmânt. Tocmai d e aceea doar D u m n e z e u însuşi, d e la u n capăt la altul".
învelişul exterior al textului a putut fi atins, însă miezul 10. Acest verset face aluzie, într-o manieră evidentă,
său cel viu n u a putut fi profanat. la definiţia din primul verset a "cuvântului" sau a "luminii",
3. A c u m a sosit timpul să dezvăluim sensul cel mai origine a oricărei existenţe sau a oricărei fiinţe care se va
profund şi autentic al Evangheliei tuturor acelora care n a ş t e , într-un m o d p e r f e c t , d a r c a r e î n c ă este
sunt demni d e aceasta revelaţie, dar să ştiţi că revelaţia nemanifestat.
aceasta îi va costa mult p e cei care n u sunt demni, căci I 1. în consecinţă, în forma sa reală, acest al treilea
E u nu voi tolera şi nici n u voi accepta vreodată să se verset semnifică: "Orice fiinţă îşi are c u adevărat originea
râdă d e Mine. în această Fiinţă primordială, care este prin Ea însăşi - în
4. Acestea fiind spuse, v o m da în c o n t i n u a r e o totalitate - originea eternă a propriei Sale Fiinţe. Lumina,
explicaţie n e c e s a r ă . Aici t r e b u i e m a i întâi luat în cuvântul (Logosul creator) şi voinţa acestei Fiinţe provin
consideraţie doar sensul spiritual (lăuntric) al textului şi din propria Sa lumină; ideea Sa creatoare originară este
nu sensul său cel mai profund, care are o dimensiune o parte din Ea însăşi, care este dornică d e a se manifesta
divină. Acest al doilea sens fiind mult prea sacru, el ar sub o formă vizibilă. în toată desfăşurarea nesfârşită, nimic
putea a d u c e prejudicii celor c a r e n u trăiesc d u p ă n u a apărut şi n u a luat o formă vizibilă fără să provină
cuvântul Evangheliei. în ceea c e priveşte sensul spiritual din această origine şi fără să fi trecut prin acest proces.
interior, acesta este totuşi uşor d e descoperit cu ajutorul 12. Din înţelegerea corectă a acestor trei versete
unei traduceri cât mai corecte, corespunzătoare. Este rezulta înţelegerea corectă a celui de-al patrulea.
ceea ce v o m demonstra în continuare. 13. Este astfel uşor d e înţeles ca Fiinţa originala a
5. Expresia "La început" este incorectă şi deformează întregii existenţe, lumina oricărei lumini, g â n d i r e a
astfel sensul profund, căci ea pare să conteste şi-sa puna primordială a oricârei gândiri şi a oricărei idei, forma
la îndoiala existenţa eternă a lui D u m n e z e u , aşa c u m a u iniţială - în sensul ei d e origine fundamentală a oricărei
făcut deja anumiţi înţelepţi ai Antichităţii, care i-au inspirat forme -, n u putea fi lipsită d e formă şi n u putea fi u n
p e ateii d e astăzi. A v â n d însă textul exact, va fi uşor să lucru mort, moartea fiind contrariul perfect al
dezvăluim foarte precis sensul profund al acestuia. fundamentului fiinţei, care este viaţa. Astfel, în acest
6. Traducerea exactă ar trebui să fie: "La origini, (sau: cuvânt ori în această lumină (sau altfel spus, această mare
fundamentul primordial a tot ceea ce există) a fost şi şi divină idee) d e la D u m n e z e u , întru D u m n e z e u şi care
6 Marea Evanghelie a lui loan

se află la originea oricărei manifestări a lui D u m n e z e u


însuşi, era viaţa cea mai perfectă. D u m n e z e u era deci şi
este în El însuşi şi prin El însuşi, d e la u n capăt la altul şi
în totalitate, fundamentul absolut şi suprem, etern şi
desăvârşit al oricărei vieţi, această lumină şi această viaţă
c h e a m ă toate fiinţele la viaţă şi această lumină sau
aceasta viaţă este lumina, ea (lumina) fiind chiar viaţa
însăşi în fiecare fiinţă şi în fiecare o m născut din El. Aceste
fiinţe şi aceşti o a m e n i a u fost creaţi astfel după imaginea
perfectă a luminii primordiale, care este prima condiţie
a existenţei lor, lumina şi viaţa lor fiind astfel perfect
asemănătoare acestei Fiinţe primordiale eterne.
14. Dar, pentru că viaţa divină originară este şi
trebuie să fie perfect liberă, fără libertate ea nemaiputând
fi viaţă şi, pentru că viaţa tuturor fiinţelor create este şi
trebuie să fie asemănătoare vieţii originare, fără d e care
viaţa şi absenţa vieţii sau moartea n u ar putea exista, 2 1 . Lumina primordială poate atunci străluci într-o
rezulta în m o d evident că n u li se poate da fiinţelor create, astfel d e noapte, dar această noapte în care există o
oamenilor, decât o viaţă perfect liberă, ce este resimţită lumină - lumină p e care ea (noaptea) n u o mai poate
d e aceştia ca fiind perfect liberă, fără a trage d e aici vedea -, n u mai poate recunoaşte lumina care vine la ea
concluzia că aceasta viaţă provine d e la ele însele (adică p e n t r u a o transforma in această autentica lumină
d e la fiinţele create), ci dimpotrivă, că ea a apărut pur şi primordiala.
simplu prin voinţa atotputernică a lui D u m n e z e u .
2 2 . în m o d a s e m ă n ă t o r a m v e n i t E u în l u m e a
15. O r i c e fiinţă creată t r e b u i e şi p o a t e să aibă întunericului, ca fiind eterna Fiinţă originară a oricărei
percepţia faptului că viaţa şi fiinţa sa sunt şi trebuie să fie existenţe şi ca fiind lumina primordială a oricărei lumini
create d u p ă imaginea cea desăvârşită a lui D u m n e z e u , şi a oricărei vieţi, pentru toţi cei care provin din Mine,
fără de care ea (fiinţa) n u ar avea nici viaţă şi nici existenţă. dar ei n u M-au recunoscut fiindcă se aflau în noaptea
16. însă, dacă privim realitatea mai îndeaproape, se penibilului lor sentiment d e orgoliu.
dovedeşte că în toate fiinţele create se regăsesc în m o d 23. A cincilea verset arată c u m a m venit E u , Cel care
necesar d o u ă sentimente: p e d e o parte, sentimentul exist din toată eternitatea după dimensiunile Mele şi după
d e a avea în sine asemănarea cea divină sau lumina proporţii primordiale, în această l u m e p e c a r e a m
divină originară şi, p e d e altă parte, ca u n efect al acestei creat-o şi p e care a m născut-o, şi c u m ea (lumea) n u
lumini, sentimentul unei transformări progresive, care poate să Mă recunoască drept propriul fundament (izvor)
ni se revelează prin voinţa primordială a Creatorului. al fiinţei ei.
17. P r i m u l s e n t i m e n t situează c r e a t u r a într-o 24. în calitatea M e a d e origine a oricărei existenţe,
asemănare absolută cu Creatorul, astfel încât ea crede a m văzut - d e la înălţimea luminii Mele primordiale, eterna
tocmai d e aceea că este ieşită din ea însăşi şi ea consideră şi preasfântă -, c u m acest sentiment d e superioritate, care
că este perfect independentă şi fără nici o legătură cu este lumina primordială în o m , a slăbit din ce în ce mai
vreo origine primordială eternă; ea mai crede că este mult în cursul acestei lupte continue şi c u m această
conţinută în ea însăşi şi poate dispune d e ea însăşi. A lumină a vieţii a devenit din ce în ce mai slabă şi mai
doilea sentiment - care d e c u r g e în m o d necesar din întunecata, ea a j u n g â n d până la punctul în care, dacă
primul - este conştiinţa d e a proveni din această proprie E u n u aş fi venit personal în faţa oamenilor, în proporţiile
origine primordială şi d e a se manifesta liber în timp, Mele cele mai frumoase (cu alte cuvinte, în trupul M e u
considerându-se totodată foarte dependentă d e această d e glorie) p e care E u le d ă d u s e m şi lor iniţial, ei ar fi fost
origine primordială. cu siguranţă, în marea lor majoritate, incapabili să M ă
18. Acest sentiment d e umilire, atunci c â n d se recunoască; iar aceasta ar fi fost cu atât mai mult, dacă
revelează în fiinţă, transformă prima atitudine, orgolioasă, aş fi venit la ei într-un m o d inopinat, ca u n pur "Deus ex
într-un sentiment d e umilinţă, care este absolut necesar, machina", sub o forma u m a n ă neaşteptată; dacă aş fi
aşa c u m va fi demonstrat ulterior. procedat în acest fel, doar E u singur aş fi fost răspunzător
19. Sentimentul orgoliului c o m b a t e însă cu putere dacă oamenilor le-ar fi fost imposibil să recunoască
acest sentiment d e smerire d e sine, p e care el vrea să-l venirea M e a neaşteptată!...
reprime. 25. Desigur că E u a m prevăzut aceasta din eternitate.
20. Din această luptă a p a r e ranchiuna şi în final Astfel, a m a n u n ţ a t într-un m o d destul d e fidel şi cu
survine ura faţă d e această origine primordială a oricărei precizie oamenilor venirea M e a , prin intermediul a mii
fiinţe şi astfel apare refuzul d e a se v e d e a umilită prin d e clarvăzători (profeţi) p e care i-am inspirat şi care n u
acest sentiment d e d e p e n d e n ţ ă ; astfel, sentimentul şi-au pierdut lumina divină în această luptă. C â n d venirea
orgoliului creşte, se întăreşte şi atunci fiinţa se întunecă, M e a s-a produs în sfârşit, a m făcut în aşa fel încât ea să
înlăuntrul creaturii, în locul luminii primordiale iau astfel fie însoţită d e miracole şi a m făcut chiar să apară u n o m
naştere noaptea şi întunericul, iar această noapte şi acest în care sălăşluia u n suflet d e o înaltă spiritualitate, care
întuneric n u v o r mai r e c u n o a ş t e în ele lumina era capabil să a n u n ţ e oamenilor venirea M e a şi prezenţa
primordială, îndepărtându-se ca nişte orbi d e ea. M e a p e pământ.
Marea Evanghelie a lui loan 7

aceasta.
5. Adevărata lumină (Cristos) n u era însă martorul, ci
Capitolul 2 mărturia Celui care totdeauna a iluminat şi a însufleţit
oamenii care vin p e pământ, lată d e c e se spune în
Spiritul Sfântului Arhanghel Mihail a fost Incarnat în
versetul 9 că aceasta este şi a fost adevărata lumină care,
loan Botezătorul pentru a aduce astfel mărturie la origini, a dat naştere oamenilor ca fiinţe libere şi care
despre Domnul nostru lisus. Doctrina a venit a c u m să le aducă iluminarea completă, care îi va
fundamentală: despre fiinţa lui Dumnezeu, despre face asemeni Lui.
om şi despre raporturile lui cu Dumnezeu. Despre 6. Felul în care E u , sau lumina primordială, în ciuda
căderea omului şi despre căile extraordinare ale lui tuturor precursorilor şi a celor care a u anunţat venirea
lisus Cristos. (loan 1, 6-13j Mea, a m rămas necunoscut oamenilor orbi din această
lume - care totuşi, în fiinţa lor profundă, p r o v e n e a u toţi
(6) A venit un om care a fost trimis de Dumnezeu: din M i n e sau din lumina primordială, ceea c e este unul
numele lui era loan. şi acelaşi lucru - a fost în m o d clar explicat în versetul 5.
(7) El a venit ca martor, ca să mărturisească despre Să a d ă u g ă m totuşi câ prin cuvântul "lume" n u trebuie
Lumină, pentru ca astfel toţi să creadă prin el. să înţelegem aici pământul care poartă p e suprafaţa lui
(8j Nu era el Lumina, însă el a venit ca să sufletele aflate sub constrângere, ci că aici este vorba
mărturisească despre Lumină. numai despre oameni, proveniţi doar parţial din această
(9) Lumina aceasta era adevărata Lumină divină care, materie şi care, totuşi, în calitatea lor d e fiinţe libere, n u
venind în lume, trebuie să lumineze pe orice om. fac parte sau n u trebuie să facă parte dintre aceste suflete
(101 El era în această lume şi de fapt lumea aceasta c o n d a m n a t e . C e pretenţie absurdă ar fi fost să vreau sa
a fost făcută prin El. dar cei din această lume nu L-au fiu recunoscut d e către pietre, care sunt încă supuse
cunoscut. judecăţii! Doar u n suflet care deja a devenit liber şi care
(11/ El a venit la ai Săi şi ai Săi nu L-au primit cu toţii. adăposteşte în el spiritul M e u poate fi capabil să M ă
(12) Dar tuturor acelora care L-au primit, adică celor recunoască.
ce cred cu tărie în Numele Lui, El le-a dat dreptul să 7. Aşa c u m a m arătat mai sus, aici n u este vorba
devină copii ai lui Dumnezeu. despre pământ, ci numai despre asemenea oameni care
(13) Ei au realizat astfel că erau născuţi nu din sânge, a u ajuns la u n astfel d e nivel datorită stării spirituale a
nici din voia firii lor, nici din voia vreunui om, ci din sufletului lor, căci trebuie să ştiţi că n u m a i ei pot alcătui
Dumnezeu. împărăţia Mea, pentru că atunci ei înşişi sunt constituiţi
din lumina primordială, care provine din lumina M e a
1. U n o m numit loan propovăduia pocăinţa; p e malul primordiala eternă şi aceasta d e o a r e c e ei sunt atunci,
Iordanului, el îi boteza c u a p ă p e cei care se reîntorceau d e asemenea, una cu esenţa M e a fundamentală.
către D u m n e z e u . Spiritul profetului llie sălăşluia în acest 8. Dar această forţă primordială a slăbit în ei, pentru
o m ; era acelaşi spirit angelic al celui care l-a învins p e
Lucifer.în m o m e n t u l creaţiei, acelaşi spirit care a fost
chemat p e muntele Sinai pentru a readuce la viaţă trupul
lui Moise şi pentru a i-l răpi lui Lucifer.
2. El a venit d e sus, ca u n martor vechi şi n o u în
acelaşi timp, sau c u alte cuvinte, ca o lumină provenită
din Lumina primordială pentru a d e p u n e mărturie despre
fiinţa originară a lui D u m n e z e u , Cel care s-a făcut trup El
însuşi şi a venit ca o m - într-o formă u m a n ă perfecta - la
ai Lui, care provin din El, pentru a-i lumina în noaptea
lor şi a-i ajuta să regăsească lumina Sa primordială.
3. Este însă evident că acest o m n u era chiar el lumina
primordiala, dar, la fel ca toate fiinţele, era şi el o scânteie
din aceasta. Lui i-a fost dat să rămână unit c u această
lumină primordială, din cauza umilinţei sale foarte mari.
4. Şi pentru că el (loan) era în m o d constant în fuziune
profundă c u lumina primordială - p e care el ştia să o
deosebească d e propria sa lumină, c u toate că aceasta
( a d i c ă p r o p r i a sa l u m i n ă ) provenise din lumina
primordială şi n u era decât o oglindire a ei, a luminii
divine, p e care o recunoştea şi căreia i-a adus mărturie
vie - el a fost martorul perfect al acestei lumini primordiale
şi a trezit această lumină în inimile oamenilor atât d e
bine, încât aceştia a u început să recunoască încetul c u
încetul că lumina primordială c a r e se încarnase era
aceeaşi c u cea p e care toate fiinţele şi toţi oamenii o
posedă în m o d liber, prin graţie divină, şi p e care ei o
pot păstra de-a pururi în toată libertatea, dacă aspiră la
8 Marea Evanghelie a lui loan

că oamenii s-au crezut superiori ei. Astfel, din cauza crezut c u tărie în N u m e l e Lui, El le-a dat puterea (prin
orgoliului lor care i-a slăbit, E u a m venit la ei din împărăţia graţie) d e a fi numiţi copiii lui D u m n e z e u , căci ei sunt
Mea şi încă o să mai vin la ei (A D O U A VENIRE!!!). Oamenii născuţi din D u m n e z e u şi n u din sânge, nici din voinţa
însă n u M-au recunoscut aşa c u m ei n u s-au recunoscut cărnii (a materiei), nici din voinţa omului".
mai mult nici p e ei înşişi ca fiind nemuritori în propria lor 13. Este l i m p e d e că aici n u este v o r b a despre
existenţă fundamentală, care n u va putea niciodată să naşterea trupească, ci n u m a i despre o a d o u a naştere,
fie distrusă, d e o a r e c e esenţa eternă a fundamentului lor întru spiritul iubirii d e D u m n e z e u , printr-o credinţă vie şi
este propria M e a esenţă. adevărată în n u m e l e cel viu al lui D u m n e z e u care este
9. Se înţelege d e la sine că în toţi cei care n u M-au numit lisus Savaot. Această a d o u a naştere p o a t e fi
primit sau care n u M-au recunoscut, ordinea primordială numită d e a s e m e n e a n o u a naştere a spiritului prin
a rămas perturbată şi odată cu această perturbare a botezul cerului.
rămas u n anumit rău sau păcat, în timp ce aceia care 14. Botezul cerului este sinonim cu trecerea perfectă
M-au primit, adică M-au recunoscut în inima lor, n u se a minţii şi a sufletului - c u toate dorinţele sale - în starea
mai află sub influenţa acestui rău, deoarece ei sunt din d e spirit care trăieşte din iubirea pentru D u m n e z e u şi
n o u în fuziune cu ordinea primordială şi cu forţa originară din iubirea întru D u m n e z e u .
a fiinţei, pentru că ei s-au regăsit astfel în M i n e şi pentru 15. C â n d această trecere se realizează c u adevărat
că s-au regăsit p e ei înşişi c u ajutorul luminii M e l e prin libera voinţă a omului şi c â n d toată iubirea omului
primordiale care a fost pusă la origini în ei, care este a se focalizează întru D u m n e z e u , omul, graţie unei iubiri
lor proprie şi care este viaţa eternă indestructibilă. atât d e sacre, se găseşte în întregime în D u m n e z e u şi
10. într-o asemenea existenţă, ei a u descoperit n u atunci el devine o nouă fiinţă, mult mai puternică şi mai
numai că erau creaturile M e l e - aşa c u m le revela umilul vie, ca şi c u m ar fi născută din n o u , prin faptul că a atins
lor sentiment d e a trăi, care n u d e p i n d e d e altfel decât dreapta maturitate a lui D u m n e z e u . Prin această n o u ă
d e bunăvoinţa M e a -, ci şi că ei sunt d e asemenea, în naştere, care n u provine nici din simţurile cărnii, nici din
m o d evident, proprii Mei copii, d e v r e m e ce lumina lor, voinţa d e a procrea, o m u l devine u n veritabil copil al lui
credinţa lor, s u n t a s e m e n e a propriei M e l e lumini D u m n e z e u şi aceasta se realizează prin graţia care este
primordiale. Prin urmare, ei a u în ei înşişi puterea deplină p u t e r e a liberă a iubirii d e D u m n e z e u d i n inimile
şi forţa care există şi în Mine, iar prin această putere ei oamenilor.
a u dreptul deplin n u n u m a i d e a fi numiţi copiii Mei, dar 16. Această graţie este chiar acţiunea cea puternică
chiar şi d e a fi copiii Mei, în toată plenitudinea. a lui D u m n e z e u în spiritul omului, prin care acesta devine
I I. Credinţa fermă în D u m n e z e u este o astfel d e Fiul lui D u m n e z e u şi astfel el a j u n g e la lumina divină
lumină; iar N u m e l e M e u , d e care sunt legate puternicele primordială sau, ceea c e este acelaşi lucru, la dreapta,
raze ale acestei lumini, este forţa, puterea şi esenţa via şi puternica înţelepciune a lui D u m n e z e u .
proprie a fiinţei M e l e originare, prin care fiecare o m are
în el dreptul deplin d e a fi numit copilul lui D u m n e z e u . Capitolul 3
D e aceea se spune în versetul 12 că toţi cei care Mă vor
primi în fiinţa lor şi care vor crede cu tărie în N u m e l e Cuvântul Etern incarnat şi martorul său loan
M e u vor putea fi consideraţi "Fiii lui D u m n e z e u " c u Botezătorul. Principalele semne ale noii naşteri.
drepturi depline. Prima şi a doua graţie, (loan 1, 14-16)
12. Al treisprezecelea verset n u a p a r e aici decât
pentru a explica mai bine versetul precedent. într-un (14) Şi Cuvântul (Logosul creator) s-a făcut trup şi a
limbaj mai concis, cele d o u ă versete reunite ar putea locuit printre noi, fiind plin de har şi de adevăr. Şi astfel
semnifica: "Celor care L-au primit cu adevărat şi care a u noi am privit slava Lui. o slavă care este întocmai ca slava
celui care este născut direct din Tatăl.
(15) loan a mărturisit chiar despre El, când a strigat:
"El este Acela despre care ziceam eu: «Cel ce vine după
mine este cu mult înaintea mea, pentru că El era înainte
de mine.»
(16) Şi prin El noi toţi am primit din plinătatea Lui şi
am primit har după har;

1. C â n d omul care a fost astfel creat prin noua naştere


a devenit u n veritabil copil al lui D u m n e z e u , adică în
momentul în care el este născut din D u m n e z e u Tatăl,
prin iubirea pentru D u m n e z e u , el a j u n g e atunci să fie
una cu D u m n e z e u , spre gloria luminii primordiale care
este Fiinţa originală a lui D u m n e z e u însuşi; o asemenea
fiinţă este propriul Fiu care este născut din Tatăl, lumina
cea ascunsa în căldura iubirii atât timp cât iubirea n u se
manifestă şi n u iradiază. Această sfântă lumină este d e
asemenea propria glorie a Fiului v e n i n d d e la Tatăl, la
care ajunge orice o m care este născut din n o u şi această
Marea Evanghelie a lui loan 9

întru D u m n e z e u , prin îmbăierea în plenitudinea


paradisiacă a lui D u m n e z e u .
6. Prima graţie era o necesitate care n u cunoştea
libertatea; ea era deci lipsita d e orice constanţă. A d o u a
graţie este astfel o libertate totală, nesupusă nici unei
necesităţi şi, prin urmare, veşnic indestructibilă, deoarece
ea n u este supusă nici unei restricţii şi nici unei obligaţii.
N u mai există distrugere a c o l o u n d e n u mai există
duşman, iar prin d u ş m a n se înţelege aici tot ceea ce
caută să împiedice trăirea şi acţiunea unei fiinţe libere.

Capitolul 4

Despre lege şi graţie. Lupta fiinţelor umane care


sunt chemate să devină copiii liberi ai lui
Dumnezeu. Venirea Mântuitorului. Tatăl şi Fiul sunt
mereu uniţi precum lumina şi flacăra,
(loanl, 17-18)

(17) Căci Legea lui Dumnezeu a fost dată prin Moise,


dar harul şi adevărul au venit prin intermediul lui lisus.
(18) Nimeni n-a văzut vreodată pe Dumnezeu; doar
Fiul Lui, care este permanent scufundat in sânul Tatălui
(inima cea tainică a lui Dumnezeu), Acela L-a făcut
oamenilor cunoscut."

1. D e fapt, legea lui D u m n e z e u care a apărut o dată


glorie este graţia eternă şi adevărul; aceasta este realitatea cu prima viaţă a fost dată încă d e la început primului o m
sau Cuvântul (Logosul creator) făcut trup. şi, prin urmare, Moise a fost reprezentantul ei. Dar legea
2. Aceasta este mărturia p e care loan a adus-o, lui D u m n e z e u n u a urmărit niciodată să d e a cuiva
arătând că omul p e care l-a botezat în apele Iordanului libertatea adevărată, pentru că, în general, legea n u
era Acela p e care el îl anunţase poporului în predicile stimulează viaţa, ci dimpotrivă, ea o limitează printr-o
sale şi despre care a spus: "lată-L pe Cel care vine d u p ă anumită constrângere.
mine, dar care în realitate a fost înainte d e mine", ceea 2. Prin efectul pozitiv al voinţei imuabile a forţei
ce semnifica d e fapt: iată lumina primordială şi esenţa primordiale, primele idei creatoare a u luat formă şi a u
originală a oricărei lumini şi a oricărei fiinţe, care a dat naştere unor fiinţe individuale. O necesitate imuabilă
precedat orice existenţa şi din care provine orice fiinţă. a operat, prin urmare, această separare a fiinţelor şi
3. Această lumină primordială este d e asemenea apariţia lor limitata în spaţiu şi timp.
eterna glorie întru D u m n e z e u şi D u m n e z e u însuşi este 3. Astfel, fiinţa, adică omul - iar dintr-un anumit punct
această glorie; aceasta glorie a fost D u m n e z e u însuşi, d e vedere divinitatea însăşi, sau, ceea ce înseamnă acelaşi
întru D u m n e z e u , din toată eternitatea. Iar existenţa, lucru. Fiinţa primordială a lui D u m n e z e u însuşi - era
lumina şi viaţa liberă a tuturor fiinţelor provin din această separată d e originea sa, dar ea încă era conştientă, c u
glorie. toate că ea era legată d e o formă limitata şi era susţinută
4. Prin u r m a r e , o r i c e viaţă este o g r a ţ i e a lui d e o voinţă imuabilă. Dar această stare n u a fost p e
D u m n e z e u care umple şi pătrunde complet o formă vie. placul fiinţei ce a fost astfel creată, şi sentimentul său d e
Viaţa originara a oricărui o m este prin ea însăşi expresia superioritate egoista a intrat atunci în conflict cu conştiinţa
gloriei lui D u m n e z e u , ea este p r i m a g r a ţ i e a lui limitării şi a separării sale*.
Dumnezeu, dar această graţie suferă din cauza acestui 4. Pentru aceste fiinţe din prima perioadă, lupta a
sentiment d e superioritate egoistă care se află în conflict d e v e n i t din c e în c e m a i intensă, astfel că l e g e a
cu sentimentul umilinţei ce se datorează în m o d necesar primordială fundamentală a trebuit să fie întăg'tâ. Atunci
intuiţiei omului că el provine din lumina primordială. aceste fiinţe a u fost supuse unei constrângeri temporare
5. Şi întrucât această primă graţie era p e punctul d e severe; iar aceasta corespunde apariţiei lumilor materiale
a dispărea în o m , lumina primordială a venit ea însăşi în solide şi a majorităţii primelor fiinţe.
lume, pentru a le arăta oamenilor c u m să regăsească 5. Odată cu fiinţele din cea de-a d o u a perioadă a
această primă graţie, reintegrând din n o u această lumină apărut şi o m u l cu învelişul său corporal, p e baza primei
primordiala sau aceasta existenţă originară, iar în locul sale j u d e c a ţ i . în ciuda triplei separări d e originea sa
vieţii lor v e c h i , să a l e a g ă o n o u ă v i a ţ ă . A c e a s t ă primordiala p e care a recunoscut-o totuşi în el, el a
transformare înseamnă mai întâi acceptarea graţiei în devenit orgolios şi neascultător faţă d e o lege uşoară
vederea primirii graţiei, sau, ceea ce este acelaşi lucru, care, nefiind expresia unei voinţe absolute, n u a mai
a b a n d o n a r e a vieţii v e c h i născută din slăbiciune şi
inutilitate pentru o n o u ă viaţă fericită şi indestructibilă " vezi "Copilăria lui lisus", cap. 196
10 Marea Evanghelie a lui loan

scop al existenţei lor.


11. Cei care L-au recunoscut p e lisus, a u primit a c u m
o adevărată cunoaştere a lui D u m n e z e u şi, astfel, pentru
prima dată, a u putut să-L v a d ă p e D u m n e z e u , p e care
până atunci nici o alta fiinţă n u a putut să-L vadă vreodată
în întreaga Sa plenitudine şi splendoare. Oamenii a u
putut atunci să-L v a d ă în exteriorul lor, alături d e ei şi,
prin El, a u putut să se recunoască ei înşişi, p r e c u m şi
propriul lor destin perfect liber.
12. Prăpastia d e netrecut care fusese stabilită d e lege
a fost astfel din n o u astupată. Din acel moment, toţi
oamenii a u putut şi pot să se elibereze d e j u g u l acestei
legi, c u condiţia d e a transforma c u adevărat vechiul
o m în omul cel n o u , întru Cristos, aşa c u m , d e altfel, se
spune: "trebuie să n e dezbrăcăm (separăm) a c u m d e
vechiul o m p e n t r u a n e î m b r ă c a (a n e u n i p e n t r u
totdeauna) c u omul cel n o u " , sau: "cel care iubeşte viaţa
sa cea v e c h e acela o va pierde, însă acela care fuge d e
ea va câştiga, fără îndoială, o viaţă nouă. lată care este
n o u a Evanghelie cea vie a lui D u m n e z e u , care este
anunţată din sânul Tatălui".
13. Expresia: "Cel care se află în sânul (inima tainică,
esenţială a) Tatălui" este echivalentă c u : "cel c a r e a
fuzionat profund c u înţelepciunea supremă, originară a
lui D u m n e z e u " s a u : "propria Fiinţă interioară a lui
D u m n e z e u sălăşluieşte în m o d tainic în iubire, la fel c u m
lumina se află în foc". La fel, o căldură pură şi puternică
provine din iubire, iar existenţa ei în noi generează din
n o u căldura tainică c e p r o d u c e la rândul ei lumina cea
tainica. în felul acesta, din iubire, care este asemănătoare
naturii Tatălui şi care în realitate este Tatăl însuşi, rezultă
lumina supremă a înţelepciunii divine care este
fost decât u n sfat sau o directivă care îi lăsa libertatea asemănătoare Fiului, ea fiind chiar Fiul însuşi, ei nefiind
deplină d e a gândi şi d e a acţiona. doi, ci U n u l . lisus este m e r e u u n a c u Cel care este numit
D u m n e z e u , la fel c u m lumina şi căldura, sau căldura şi
6. însă c u m el n u a mai vrut să recunoască şi să
lumina, sunt unul şi acelaşi aspect, d e o a r e c e adeseori
respecte îndatoririle sale atât d e uşoare, a fost apoi supus
căldura p r o d u c e lumină şi lumina p r o d u c e căldură.
unei sancţiuni mult mai severe şi mult mai dure, astfel că
neascultarea lui l-a costat foarte scump.
7. Fiinţa divină s-a manifestat atunci p e pământ prin Capitolul 5
Melchisedec, pentru a-i ghida p e oamenii astfel pedepsiţi;
dar aceştia a u vrut foarte repede d u p ă aceea să se lupte Mărturia lui loan Botezătorul, care neagă că ar fi
din n o u . Atunci a fost nevoie ca ei să fie supuşi unei noi spiritul lui IIie, dar care mărturiseşte cu umilinţă că
legi, pentru a-i r e a d u c e la ordine şi d u p ă aceea lor n u este precursorul lui Mesia (loan I, 19-30)
le-a mai rămas decât o mişcare mecanică ce se afla în
opoziţie c u toate înclinaţiile lor. fi 9) lată mărturisirea care a fost făcută de loan atunci
8. Această lege n o u ă a creat o mare prăpastie, p e când Iudeii au trimis din Ierusalim pe nişte preoţi şi /eviţi
care nici u n spirit şi nici o fiinţă n u a u putut să o treacă. să-l intrebe: 'Tu cine eşti?"
Puţin câte puţin, a început chiar să fie pusă la îndoială 120) El a mărturisit şi n-a tăgăduit: a mărturisit că nu
posibilitatea d e a trece vreodată dincolo d e această el este Mesia.
prăpastie şi astfel a slăbit conştiinţa perenităţii vieţii (21) Şi ei l-au întrebat "Dar tu cine eşti? Eşti l/ie?" Şi el
interioare care, î n c e p â n d c u acest moment, le-a apărut a zis: "Nu sunt!" "Eştiproorocul?" Şi el a răspuns: "Nu!"
oamenilor ca fiind foarte îndoielnică (cu alte cuvinte, ei (22) Atunci i-au zis: "Dar tu cine eşti? Ca să dăm un
a u început să se îndoiască d e ea). răspuns celor ce ne-au trimis. Ce spui tu despre tine
9. în urma acestei limitări, fiinţa divină originară a însuţi?"
a p ă r u t p e n t r u prima o a r ă în toată s p l e n d o a r e a şi (23) "Eu", a zis el, "sunt glasul celui care strigă în
plenitudinea Ei, în persoana lui Cristos. pustie: «Neteziţi ca/ea Domnului», aşa cum a zis proorocul
10. Creaţia divină originară le-a fost astfel oferită din Isaiia."
n o u oamenilor. Toate slăbiciunile lor a u putut fi astfel (24) Trimişii erau din partea fariseilor.
distruse prin această noua graţie care le-a fost dată (25) Ei i-au mai pus atunci următoarea întrebare:
oamenilor, prin această n o u ă viaţă plină d e lumină "Atunci de ce botezi, dacă nu eşti Mesia, nici //ie, nici
veritabilă, care le arăta calea cea dreaptă şi adevăratul proorocul?"
Marea Evanghelie a lui loan 11

(26) Drept răspuns, loan le-a zis: "Eu botez cu apă; deşert din Betabara, pentru a predica şi boteza aici tocmai
dar în mijlocul vostru se află Unul, pe care voi nu-L pentru ca acest deşert să ofere oamenilor imaginea inimii
cunoaşteţi lor goale şi împietrite, plină d e spini, d e mărăcini, d e
(27) El este Acela care vine după mine, - şi care este buruieni şi d e vipere. în acest deşert al oamenilor, loan
înaintea mea; eu nu sunt vrednic nici măcar să dezleg simboliza trezirea conştiinţei, p e care el o trăia intens
cureaua sandalelor lui." într-o formă pur spirituală. El predica acolo pocăinţa
(28( Toate acestea s-au petrecut în Betabara, dincolo pentru iertarea păcatelor, pregătind astfel calea intrării
de Iordan, unde boteza loan. Domnului în inima u m a n ă care devenise stearpă (la fel
(29)A doua zi, loan L-a văzut pe lisus venind la el, şi ca şi deşertul).
atunci a zis: "lată Mielul lui Dumnezeu, care trebuie să 8. R ă m â n e să mai lămurim d e ce n u recunoaşte loan
ridice păcatul lumii/ că el este llie sau u n alt profet, c â n d d e fapt - după propria
(30j El este Acela despre care eu ziceam: "După mine M e a mărturie absolută - el era deopotrivă şi profet, şi
trebuie să vină un Om, care este înaintea mea, căci El llie. A m spus chiar E u însumi, într-o ocazie potrivită,
era înainte de mine. apostolilor şi altor persoane care Mă ascultau: 'Trebuie
să acceptaţi această mărturie, loan a fost llie, cel care
1. Versetul 19 descrie doar u n fapt pur exterior, care trebuia să Mă preceadă".
n u are nici u n sens profund. Dar este uşor d e dedus d e 9. Raţiunea acestei negări ţine d e faptul că loan se
aici că, datorită credinţei lor puternice, evreii a u presimţit referea atunci la noua sa misiune şi n u la vechea activitate
în acele timpuri că lumina primordială sau viaţa originară pe care el a desfăşurat-o atunci c â n d spiritul său, la timpul
a lui D u m n e z e u se va apropia d e o a m e n i p e acest respectiv, a venit pe p ă m â n t sub forma lui llie' (ACESTE
pământ şi că ea chiar trebuia deja să fie p e pământ. Ei îşi C U V I N T E A L E LUI IISUS REPREZINTĂ O MARE REVELAŢIE
imaginau însă că această viaţă originară a oricărei vieţi CARE C O N F I R M A ÎNTR-UN M O D INDUBITABIL CA EXISTA
se afla în loan şi că el putea să fie Mesia Cel Promis. C U ADEVĂRAT REÎNCARNARE n.t.J.
2. Fiind mai mult împinşi d e presimţirile lor decât d e 10. Leviţii şi preoţii care fuseseră trimişi d e farisei n u
chemările lui loan, ei a u urmărit să afle adevărul şi tocmai puteau să înţeleagă d e ce botează loan, d e v r e m e ce el
d e aceea ei l-au întrebat dacă era Cristos, llie sau u n alt n u era nici llie, nici un profet, căci numai preoţii şi profeţii
profet. erau autorizaţi să facă aceasta.
3. Ei l-au întrebat p e loan dacă era llie sau u n alt 11. loan le-a spus atunci: " E u n u botez decât cu apă,
profet deoarece era scris în profeţii că llie îl va preceda ceea ce în realitate semnifică faptul că e u n u fac decât
pe Mesia şi îi va anunţa sosirea. Ar fi trebuit
d e asemenea să existe şi alţi profeţi care să
vină înaintea lui Mesia, ca heralzi! Trimişii
d e la Ierusalim, c a r e c u n o ş t e a u bine
scripturile, ştiau ce îl întrebau p e loan, dar
el a declarat că n u era nici unul dintre
aceştia.
4. Trimişii a u insistat însă: cine era el
atunci?
5. La această întrebare, loan a răspuns
că n u este decât vocea care strigă în deşert,
pregătind calea D o m n u l u i , aşa c u m a
anunţat Isaiia!
6. P u t e m aici să n e întrebăm d e ce
striga l o a n în deşert, u n d e n u locuia
nimeni; căci el ar fi făcut mai bine să se
adreseze oamenilor din regiunile populate.
Cui folosea să strige astfel în deşertul morţii,
u n d e strigătele se pierdeau înainte d e a fi
percepute d e vreo u r e c h e ? Şi la ce folosea
ca o singură ureche să a u d ă ceea ce era
atât de important pentru întreaga
umanitate?
7. Trebuie să s p u n e m în legătură cu
acest aspect că acolo textul se referă mai
mult la deşertul spiritual care exista în inima
umană, decât la micul deşert din Betabara,
care se afla d e cealaltă parte a Iordanului,
loan alesese să trăiască efectiv în acest

Incarnat, dacă folosim acest concept


modern care nu exista încă în epoca lui
Lorber
12 Marea Evanghelie a lui loan

să spăl inimile impure, care a u


devenit incapabile să îl primească
p e Cel care deja este în mijlocul
vostru şi p e care orbirea voastră
spirituală vă împiedică să-L
recunoaşteţi!"
12. Aceşti trimişi îi reprezintă
p e toţi aceia c a r e M ă caută în
exterior şi care se vor întreba până
d i n c o l o d e m o a r t e u n d e este
Cristos, c â n d şi u n d e trebuie El să
vină, în timp ce adevăratul Cristos
n u se poate afla decât în inimă,
acolo u n d e El locuieşte m e r e u .
A c e a s t a este o m a r e r ă t ă c i r e .
A s e m e n e a o a m e n i nu-L c a u t ă
niciodată p e lisus în singurul loc
în care El poate fi găsit!
13. Prea puţin conta pentru
preoţime faptul că loan a d u c e a
astfel o m ă r t u r i e d e o mare
umilinţă, el fiind cel care ştia foarte
bine cine era Cristos, care a venit
pe pământ; mărturia lui loan n u
i-a impresionat însă deloc pentru
că ei n u v o i a u u n Mesia sărac,
umil şi fără glorie. Lor le trebuia
cineva în faţa căruia toată lumea
să fugă plină d e spaimă!
14. Pentru ei, Mesia n u putea
să a p a r ă d e c â t la I e r u s a l i m ,
coborând din cer, înconjurat d e
miliarde d e îngeri, într-o lumină
mai strălucitoare decât soarele. U n
a s e m e n e a Mesia n u p u t e a să
l o c u i a s c ă d e c â t î n T e m p l u şi
trebuia să detroneze toţi tiranii. El
ar fi trebuit, conform convingerilor lor, să îi transforme el prostituatele şi m ă n â n c ă la masă c u cei mai mari
imediat p e toţi evreii în fiinţe nemuritoare şi să le procure păcătoşi şi care, mai ales, profanează legea în văzul
toţi banii din lume, sau cel puţin să a r u n c e în valuri, c u tuturor? N u , este d e p a r t e d e noi această i d e e d e
u n vuiet teribil, toţi munţii în aparenţă inutili şi, în orice sacrilegiu!"
caz, să pedepsească toată calicimea cea murdară. Abia 16. lată c u m g â n d e a u despre încarnarea M e a pe
atunci ar fi putut evreii să creadă în El şi ei ar fi spus: pământ cei mai mari şi mai înţelepţi dintre evrei. Acest
" D o a m n e , tu eşti înspăimântător d e puternic şi totul m o d d e a j u d e c a , ce n u s-a modificat absolut deloc, le
trebuie să se plece în faţa Ta ca să n u fie făcut praf şi este caracteristic chiar şi astăzi milioanelor d e o a m e n i
pulbere. Marele Preot nu este d e m n să desfacă nici măcar c a r e nici m ă c a r n u vor să a u d ă vorbindu-se despre
curelele sandalelor Tale". cuvântul unui D u m n e z e u al iubirii şi al milei.
15. lată însă că Cristos a venit în sărăcie, trăind umil, 17. în primul rând. D u m n e z e u l lor trebuia neapărat
precum cei mici şi slabi. El n u a ajuns să fie remarcat să se găsească deasupra tuturor astrelor şi totodată
până în al treizecilea a n d e viaţă. C â n d a fost nevoie a trebuia să fie d e o elevare atât d e mare încât în final să
făcut chiar şi munci grele împreună cu losif dulgherul şi sfârşească prin a n u mai exista deloc. El trebuia să creeze
mergea la oamenii cei simpli şi săraci. C u m ar fi putut El cel puţin u n soare, pentru a fi d e m n (în faţa lor) d e u n
să fie Mesia în ochii acestor evrei închistaţi şi pretenţioşi, adevărat D u m n e z e u ! în al doilea rând, El n u putea fi
care se credeau atât d e înţelepţi? Ei spuneau: "Să scăpăm deloc inferior şi n u putea lua o formă umană. El n u putea
d e acest blasfemiator, d e acest magician, care fi pentru ei decât o realitate d e neînţeles.
înfăptuieşte miracole doar sub conducerea şi inspiraţia 18. în al treilea rând, pentru ei, dacă Cristos ar fi fost
diavolului. C u m ar putea fi Cristos (Mesia) u n ticălos care D u m n e z e u , el n u ar fi transmis Cuvântul său Viu decât
este supus diavolului, acela care este cel mai aspru şi cel anumitor oameni, anumitor societăţi şi anumitor concilii,
mai grosolan dintre dulgheri, u n bărbat care m e r g e cu fiind mereu înconjurat d e o anumită aureolă şi d e o
picioarele goale, care îi frecventează p e cei mai nenorociţi mulţime d e oameni pioşi şi d e zeloţi înzestraţi cu anumite
dintre calici, cu care chiar este prieten, care primeşte la puteri excepţionale! O fiinţă care n u putea dovedi pe
Marea Evanghelie a lui loan

loc puterea sa d e a deplasa munţii n u putea fi, pentru


ei, Cristos cel revelat! Capitolul 6
19. în viziunea lor, lisus n u putea să se adreseze unui
laic sau unui păcătos fără ca prin aceasta, revelaţia Sa să loan mărturiseşte că nu-L cunoştea pe Domnul.
n u devină imediat suspectă. Din această cauză. E u n u Dublul botez, loan îl botează cu apă pe Domnul
a m fost acceptat d e către somităţile evreieşti. D u p ă lisus şi lisus îl botează pe loan cu Duhul Sfânt,
părerea lor mărginită, d e o a m e n i mândri şi lacomi d e (loan I, 31-34) .
glorie, divinităţii Mele îi lipsea nobleţea! Dar toate acestea
n u înseamnă nimic şi d e a c e e a singura mărturie care (31) Eu nu-L cunoşteam dar tocmai pentru aceasta
contează este mărturia lui loan. am venit să botez cu apă; ca El să fie făcut cunoscut lui
( 2 0 . L u m e a r ă m â n e m a i d e p a r t e a c e e a ş i şi ea Israel. ~
continuă să se afle în deşertul Betabara (simbolic vorbind), (32) loan a făcut următoarea mărturisire: "Am văzut
acolo u n d e loan a adus mărturia sa. Iar E u sunt şi r ă m â n atunci Duhul pogorându-Se din cer întocmai ca un
mereu Cel care vine la o a m e n i a c u m şi în toate timpurile, porumbel şi oprindu-Se în El.
aşa c u m a m venit atunci la evrei pentru a le înfrâna (33) Eu nu-L cunoşteam; dar Cel care m-a trimis să
orgoliul şi pentru a trezi în ei umilinţa şi iubirea. Fericiţi botez cu apă. mi-a zis: «Acela peste care vei vedea Duhul
vor fi cei care Mă recunosc c u adevărat şi Mă acceptă Sfânt pogorându-se şi oprindu-Se în El, este Cel ce
aşa c u m loan M-a recunoscut şi M-a acceptat, fiind botează cu Duhul Sfânt.»
martorul M e u , în ciuda trufiei şi a mâniei preoţilor şi (34) Şi eu am văzut atunci lucrul acesta şi apoi am
leviţilor din Ierusalim. mărturisit că El este Fiul lui Dumnezeu."
2 1 . A doua zi, în timp c e toţi aceşti trimişi erau încă
la Betabara, continuându-şi cercetările pentru a afla ce 1. Trimişii l-au întrebat p e loan: " D e c â n d îl cunoşti
făcea loan şi ce semnifica d e fapt predicile lui, el încă le tu p e acest o m ciudat şi d e u n d e ştii tot ceea ce spui
vorbea despre M i n e în momentul în care E u a m sosit despre El?" loan a răspuns foarte natural şi firesc că, în
din deşert pentru a-i cere să M ă boteze. calitatea sa d e fiinţă u m a n ă , n u L-a cunoscut înainte,
22. loan, chiar în momentul în care E u mă apropiam, dar că spiritul Lui i-a revelat toate acestea şi l-a î n d e m n a t
tocmai era p e cale să vorbească cu conducătorul acelei să-i pregătească pe o a m e n i să se spele d e greşelile lor
delegaţii, care îşi petrecuse întreaga n o a p t e pentru a cu apa din Iordan".
delibera asupra celor aflate, loan a spus atunci: "lată, 2. loan arată aici că el Mă v e d e pentru prima dată
Cel care soseşte este Mielul lui D u m n e z e u , care va lua sub o formă u m a n ă şi că spiritul M e u îi revelase lui cine
asupra Lui toate greşelile oamenilor, astfel încât cei care sunt E u . Trimişii a u d e asemenea acest o m în faţa lor şi îl
îl acceptă şi cred în El să aibă, prin El, o nouă viaţă. observă în timpul scurtului m o m e n t al botezului, p e care
Această viaţă nouă le va da lor puterea d e a se numi loan a ezitat la început să-l realizeze, g â n d i n d că E u
copiii lui Dumnezeu. Pentru că D u m n e z e u poate să vină trebuia să-l botez pe el şi n u invers dar, la dorinţa M e a
şi în taină, fără fulgere şi fără furtună, întocmai ca o briză puternică d e a Mă boteza, el a cedat şi a acceptat să
uşoară". facă acest lucru. El a înţeles atunci înlăuntrul lui că d e
23. loan a repetat încă o dată, atunci, ceea ce el fapt spiritul M e u l-a îndrumat spre deşertul Betabara şi a
spusese despre M i n e cu o zi înainte. El a dorit să spună, realizat că spiritul M e u este spiritul lui D u m n e z e u , pentru
p e d e o parte, că E u le arăt oamenilor ca într-o oglindă că propriul M e u spirit originar este acela care apare sub
adevărul şi umilinţa. Şi că, prin această umilinţă, E u a m forma unui mic nor luminos, sub forma unui porumbel
venit în ajutorul oamenilor, susţinându-i în slăbiciunea care coboară din cerul luminii asupra M e a şi r ă m â n e
lor (care generează smerenia) şi n u în presupusa lor forţă deasupra capului M e u . în acest moment, el a auzit aceste
pe care, d e fapt, ei n u o a u . Pe d e altă parte, loan a cuvinte:
dorit să spună că cel p e care el îl numeşte Mielul lui 3. "lată-L p e Fiul m e u mult iubit" sau, altfel spus: "lată
D u m n e z e u este Cel care a existat înaintea oricărui lucru. lumina M e a , propria M e a fiinţă originară, în care E u a m
Expresia "El a fost înaintea m e a " semnifică aici faptul că binevoit să p u n iubirea Mea esenţială care există din toată
loan a dorit să îi facă să înţeleagă p e acei trimişi că, din eternitatea. lată-L p e Acela p e care trebuie să-L ascultaţi!"
moment ce recunoaşte în El elevarea spiritului său divin, 4. D e aceea, loan a spus: " E u n u L-aş fi recunoscut".
în el există acelaşi spirit originar, d e aceeaşi calitate şi d e
5. D u p ă ce a realizat acest botez, loan le-a povestit
aceeaşi constituţie, care d e fapt provine din acel spirit
trimişilor ce a văzut şi ce a auzit şi a j u r a t că L-a botezat
originar, care este acela care sălăşluieşte în acest Miel,
pe Mielul lui Dumnezeu, p e Mesia cel aşteptat d e întregul
n u prin propria sa putere, ci prin puterea acestui spirit
Israel şi a cărui venire a anunţat-o. "El este într-adevăr
originar (al lui D u m n e z e u Tatăl), care a fost pus într-o
Fiul lui D u m n e z e u , adică propria fiinţă primordială şi
fiinţă complet liberă şi perfect independentă. Ori, trebuie
originală a lui D u m n e z e u întru D u m n e z e u ! "
să se ştie că printr-o a s e m e n e a creaţie, care este c u
6. Şi loan a mărturisit că a văzut atunci c u proprii săi
adevărat o operă a spiritului originar (al lui D u m n e z e u
ochi Spiritul lui D u m n e z e u c o b o r â n d asupra acestui o m
Tatăl), începe o nouă epocă înaintea căreia nimic n-a
şi intrând în el, n u ca şi c u m acest o m ar fi primit u n
existat în tot infinitul, în afara spiritului originar al lui
astfel d e spirit pentru prima dată, ci dimpotrivă, acest
D u m n e z e u care este, dincolo d e orice îndoială, cel care
f e n o m e n i-a apărut lui loan pentru ca el să-L poată
apare (fiind încarnat) în acest Miel al lui D u m n e z e u , care
recunoaşte p e Cel p e care nu-L cunoscuse până atunci!
vine la loan pentru a fi botezat.
7. Prin urmare, n u este cazul să n e întrebăm dacă
14 Marea Evanghelie a lui loan

trimişii Ierusalimului a u wâzut şi a u auzit toate acestea.


Eternul răspuns este suficient: 'Acest miracol n u va fi Capitolul 7
revelat decât oamenilor umili şi simpli, dar pentru cei
care se cred, fără ca să fie, înţelepţii acestei lumi, el va Exemplul lecturii celor trei versete /loan I, 35-37)
r ă m â n e ocultat şi ascuns'.
8. Trimişii Ierusalimului n u a u fost decât martorii /35j A doua zi, loan se afla iarăşi cu doi dintre ucenicii
botezului cu apă şi ei s-au înfuriat atunci c â n d loan le-a
lui.
spus că a văzut şi a înţeles ceea c e ei n-au putut vedea.
Ei l-au insultat pe loan, s p u n â n d că minte; dar numeroşi
/36/Şi, pe când îl privea pe lisus trecând, a zis: "lată
discipoli ai lui loan, care erau prezenţi, a u confirmat
Mielul lui Dumnezeu!"
atunci că loan spusese doar adevărul.
(37) Şi atunci cei doi ucenici care l-au auzit rostind
aceste vorbe au mers după lisus.
9. Trimişii a u negat însă d â n d din c a p şi s p u n â n d :
"loan este învăţătorul vostru şi voi sunteţi discipolii lui, 1. Textul versetului 35 a fost scris astfel, la origine: "A
iată d e ce a c u m c u toţii îl aprobaţi N o i însă suntem doua zi, loan se afla încă acolo, împreună c u doi dintre
instruiţi şi cunoaştem tot ceea c e este scris în Scripturile ucenicii săi". Ne-am putea întreba u n d e se afla el d e fapt
transmise d e Moise şi d e profeţi, şi d e aceea noi ştim să şi dacă cei doi ucenici erau a p r o a p e d e el sau puţin mai
recunoaştem în cuvintele şi în faptele voastre că sunteţi departe, pentru că versetul respectiv nu precizează acest
la fel d e nebuni ca şi învăţătorul vostru, că n u vedeţi lucru; aşa c u m n u precizează nici ceea c e făceau aceşti
nimic şi n u ştiţi nimic, iar prin nebuniile voastre, voi suciţi discipoli.
capul multor oameni. încă d e multă vreme, acest lucru 2. Dar d e ce n u s p u n e evanghelistul acest lucru?
n u este pe placul Templului; d e aceea, cel mai b u n lucru 3. A m precizat deja că aceste aspecte se înţeleg d e
ar fi să vă opriţi". la sine, pentru că acesta era felul d e a scrie în acele
10. Atunci, loan s-a supărat şi a spus: "Rasă d e şerpi, timpuri, loan se afla atunci p e malul Iordanului, la poalele
rasă d e vipere! V o i credeţi că veţi scăpa astfel judecăţii? unei sălcii, aşteptându-i p e toţi cei care v o i a u să fie
Uitaţi-vă, această s e c u r e c u c a r e voi doreaţi să n e botezaţi. Şi c u m el avea întotdeauna lângă el mai mulţi
distrugeţi este deja la picioarele voastre. Spuneţi, c u m discipoli care ascultau şi notau învăţăturile sale, şi în acest
veţi putea scăpa? Dacă n u vă veţi pocăi şi dacă n u vă m o m e n t se aflau cu el doi sau trei discipoli care îl ajutau
veţi boteza, veţi fi până la urmă spulberaţi, întocmai ca să boteze şi care chiar botezau ca şi el, în n u m e l e lui.
u n sac d e cenuşă. 4. Toţi cei care se aflau în anturajul apropiat al lui
11. Căci este adevărul adevărat, iată-L p e Cel despre loan ştiau foarte bine ce se petrece şi n u a v e a u nevoie
care «-am spus că va veni d u p ă mine. Cel care a fost să noteze astfel d e detalii, c u atât mai mult c u cât,
înaintea m e a ; pentru că El a fost înaintea mea! Din lipsindu-le materialele pentru scris, era u n lucru obişnuit
plenitudinea Lui, noi a m primit cu toţii graţia!" (sensul să n u se noteze decât esenţialul. Astfel, se utilizau anumite
profund al acestor cuvinte a fost deja explicat în versetele conjuncţii c u m ar fi "şi" pentru a p u n e în corelaţie două
15 şi 16) fraze fără nici o legătură aparentă. Astfel d e conjuncţii
12. Convinşi d e cuvintele hotărâte ale lui loan, o parte erau uneori chiar înlocuite cu u n semn.
dintre trimişi a u rămas pentru a fi botezaţi, dar majoritatea 5. Această explicaţie n u are o valoare evanghelică,
s-au întors la Ierusalim foarte supăraţi. dar ea este foarte utilă; d e fapt, fără ea sensul istoric şi
13. Aceste versete respectă doar ordinea istorică, iar chiar sensul spiritual al Evangheliilor n u mai poate fi
puţinul sens profund p e care îl a u a fost explicat în înţeles deloc astăzi. Astfel se explică d e ce în cărţile
versetele precedente. Trebuie precizat aici că asemenea profetice ale Vechiului Testament, u n d e fraze întregi a u
versete pot fi înţelese mai bine dacă ştim să le corelăm fost înlocuite prin imagini, ele a u devenit d e neînţeles,
c u f a p t e l e d e a t u n c i . P e n t r u că în e p o c a în c a r e atât d e mult s-a schimbat limbajul. Dar a c u m , c â n d noi
evanghelistul a scris toate aceste lucruri, părea inutil să cunoaştem regulile ce erau folosite în acele timpuri, n u
se noteze lucrurile care se înţelegeau d e la sine, astfel n e va fi deloc greu să legăm din n o u lucrurile între ele
încât toate frazele inutile a u fost scoase, nefiind păstrate d e a c u m înainte şi v o m putea astfel să citim mai uşor
decât frazele esenţiale; a fost lăsată astfel deoparte toată aceste texte, sau cel puţin să p u n e m mai bine în lumină
succesiunea logică a faptelor, care poate fi totuşi citită faptele istorice obiective. V o m demonstra acest aspect
printre rânduri, c u m s-ar spune astăzi. Pentru a lămuri c u versetele 36 şi 37.
aceste aspecte care ar putea deveni atât d e importante 6. Versetul 36 suna la origine astfel: "Şi, c â n d L-a
astăzi, v o m analiza aici cele trei versete următoare, v ă z u t p e lisus t r e c â n d , el a s p u s : lată M i e l u l lui
studiind cu exactitate sintaxa epocii. D u m n e z e u " . Acest "şi" arată aici că textul respectiv are
legătura cu precedentul şi n e oferă indicaţia istorică
potrivit căreia, d u p ă ce a fost botezat, lisus a rămas câtva
timp alături d e loan, ceea ce explică d e ce îl v e d e m
trecând a p r o a p e d e El p e malul Iordanului.
7. în momentul în care loan L-a zărit, el a spus cu u n
mare entuziasm, ca şi c u m şi-ar fi vorbit sieşi: "lată Mielul
lui D u m n e z e u ! " în limbajul d e astăzi, el s-ar fi exprimat
astfel: "Priviţi! Şi astăzi trece supremul Om-Dumnezeu pe
malul fluviului, la fel d e umil şi d e modest ca u n miel!"
Marea Evanghelie a lui loan 15

loan înlătură însă toate aceste detalii şi n u spune decât


ceea ce indică versetul 36. Capitolul 8
8. Versetul 37, care reprezintă urmarea la versetul
36, începe d e asemenea c u acest "şi". El indică astfel Primii discipoli ai Domnului lisus Cristos. care au
doar faptele simple, fără a aprofunda cauzele. fost primiţi in deşert. Andrei şi Petru, fraţi şi pescari,
9. Textul original s p u n e doar atât: "Şi cei doi ucenici întâlnirea cu Simon şi mărturisirea adevărului
l-au auzit rostind aceste vorbe şi a u mers d u p ă lisus". în interior, (loan I, 38-42) -
zilele noastre, pentru a fi înţeles, acest verset ar trebui să
fie enunţat astfel: "Dar atunci c â n d cei doi discipoli care (38) lisus s-a întors; şi când i-a văzut că merg după
erau în preajma lui loan, l-au auzit p e învăţătorul lor El. le-a zis: ~Ce căutaţi?" Ei l-au răspuns: "invăţătorule,
s p u n â n d aceasta, ei l-au părăsit imediat p e loan şi s-au unde locuieşti?"
apropiat d e lisus; iar c u m lisus tocmai se pregătea să (39) "Veniţi de vedeţi", le-a zis El. S-au dus şi au văzut
părăsească acele locuri, ei L-au urmat". unde locuia; şi în ziua aceea au rămas la El. Era cam pe
10. Fără aceste indicaţii complementare, înşiruirea la ceasul al zecelea.
acestor fapte devine d e neînţeles. Dar aşa c u m a m spus, (40) Unul dintre cei doi, care auziseră cuvintele lui
în vechea manieră d e a scrie, cele d o u ă concepte d e a loan şi merseseră după lisus, era Andrei, fratele lui Simon
auzi şi d e a urma sunt suficiente pentru ca indicaţiile Petru.
care leagă faptele să fie subînţelese. Această regulă n e (41) El, cel dintâi, a găsit pe fratele său Simon, şi i-a
va permite să înţelegem m a i clar faptele istorice ale zis: "Noi am găsit pe Mesia".
Scripturilor şi n e va ajuta să pătrundem mai uşor sensul (42) Şi l-a adus la lisus, lisus l-a privit şi i-a zis: 'Tu eşti
lor profund. Simon, fiul lui lona; tu te vei chema Chifa. "(care, tălmăcit,
înseamnă Petru).

1. Acest verset (38) vine în


continuarea celui precedent,
iar sensul său este m a i mult
istoric decât spiritual; căci aici
începe celebra primire a
discipolilor Mei, chiar în locul
în care trăia loan Botezătorul,
adică la B e t a b a r a , u n loc
mizerabil în c a r e n u locuiau
decât nişte pescari amărâţi, lată
d e c e aceşti d o i discipoli a u
început prin a M ă întreba în c e
colibă locuiam.
2. Şi, deoarece petrecusem
patruzeci d e zile în această
r e g i u n e , înaintea botezului,
pregătindu-Mi natura u m a n ă ,
prin posturi şi diferite exerciţii,
pentru învăţăturile p e care
u r m a să î n c e p să le revelez
oamenilor, este - din punct d e
vedere istoric - clar şi evident
faptul că trebuia să locuiesc
u n d e v a , în acest loc izolat,
neprimitor şi deşertic, p e care
Eu însă l-am g ă s i t foarte
potrivit.
3. Aceşti doi discipoli ştiau
că locuiam deja aici d e ceva
vreme, căci avuseseră posibili­
tatea să M ă v a d ă din c â n d în
c â n d , fără să ştie însă c i n e
eram. Ei n u M-au întrebat deci
d e u n d e v e n e a m , ci doar u n d e
locuiam la Betabara, acest sat
d e colibe în care locuiau acei
pescari a m ă r â ţ i , clădite d i n
trestie şi argilă şi în care u n o m
16 Marea Evanghelie a lui loan

8. îndată c e l-a găsit, s-a


aruncat la pieptul lui şi i-a spus
că l-a întâlnit p e Mesia Cel
Făgăduit şi că, împreună c u
u n alt discipol, s-a hotărât să
Mă urmeze.
9. în m o m e n t u l în c a r e
Simon l-a auzit vorbind despre
Mine, el a vrut să vină să M ă
v a d ă imediat, căci n u fusese
prezent la botez. A n d r e i i-a
spus atunci: "Astăzi n u se mai
poate, dar m â i n e la răsăritul
soarelui, să fii la El!"
10. Simon, care se gândea
m e r e u la Mesia şi care credea
că Acesta va veni în ajutorul
săracilor şi îi va pedepsi p e cei
bogaţi şi răi, i-a răspuns, cu
inima plină d e aspiraţie: "Frate,
normal abia putea să stea în picioare. n u mai este nici o clipă d e pierdut; las totul p e c â m p şi îl
4. E u locuiam într-adevăr într-o asemenea colibă, voi urma până la capătul lumii, dacă El doreşte acest
construită chiar d e Mine, u n d e v a în mijlocul deşertului. lucru. Condu-mă la El imediat. Cine ştie dacă o să-L mai
D e atunci datează ermitajele p e care le v e d e m încă şi găsim?"
astăzi în a p r o a p e toate ţările creştine. 1 1. în faţa unei a s e m e n e a insistenţe. A n d r e i s-a
5. Această colibă n u era prea departe d e locul u n d e hotărât să Mi-I aducă. Dar, în acea noapte târzie, p e
locuia loan. D e aceea, le-am spus celor doi discipoli: c â n d a u ajuns la o distanţă d e treizeci d e paşi d e cabana
"Veniţi şi vedeţi". Ei M-au urmat imediat şi, îndată ce a u Mea, Petru, minunându-se, s-a oprit şi i-a spus lui Andrei:
zărit coliba Mea, a u fost foarte miraţi să vadă că Unsul "Este ciudat, simt c u m m ă părăseşte curajul şi m ă
lui D u m n e z e u locuia în coliba cea mai sărăcăcioasă şi cuprinde u n sentiment d e nespusă duioşie; n u mai pot
care, în plus, era situată într-unui dintre locurile cele mai să fac nici u n pas înainte, deşi simt foarte intens dorinţa
neprimitoare ale acestui deşert. d e a-L vedea".
6. Aceste evenimente n u se petreceau în perioada 12. E u a m ieşit atunci din colibă, pentru a m e r g e în
anului în care creştinii a u obiceiul să postească timp d e întâmpinarea celor doi fraţi. Acest lucru este indicat prin
patruzeci d e zile, ci d o u ă luni mai târziu şi era ora zece cuvintele: "lisus l-a privit". Se înţelege d e la sine că această
atunci când a m ajuns la colibă, adică, după modul actual afirmaţie corespunde faptului că a m ieşit în întâmpinarea
d e a socoti, c a m p e la ora trei după-amiaza. Pentru că, lui Simon, care v e n e a la Mine, el - care Mă simţea în
în vremurile trecute, prima oră (ora 1) se considera a fi la acest fel în inima lui. Simon a fost recunoscut imediat
răsăritul soarelui. Dar c u m răsăritul n u este niciodată la drept discipol şi noul n u m e p e care i l-am dat a fost
aceeaşi oră, modificându-se în fiecare zi, n u se poate prima lui parte la împărăţia M e a . Simon a primit numele
spune decât ora aproximativă, lată d e ce a m afirmat mai d e Chifa, sau piatra credinţei în Mine. Căci, d e mult timp.
sus că era în j u r u l orei trei după-amiază c â n d a m ajuns E u văzusem ce spirit îl anima deja p e Petru.
la colibă cu cei doi discipoli. D e o a r e c e ei a u rămas cu 13. Pentru Simon Petru, felul M e u d e a M ă adresa
Mine până la asfinţitul soarelui, se poate p u n e întrebarea lui a fost d o v a d a cea mai b u n ă că E u eram în m o d sigur
ce a m făcut între orele 3.00 şi 8.00 în această colibă! în Mesia Cel Făgăduit. în inima lui n u mai era loc pentru
Evanghelie n u este precizat nimic referitor la aceasta. nici o îndoială şi el n u a pronunţat nici măcar o singură
Dar este foarte simplu. S e înţelege d e la sine că le-am silabă pentru a M ă întreba dacă E u eram adevăratul
explicat ceea ce u r m a u să devină, spunându-le u n d e şi Mesia, căci avea deja certitudinea cea mai deplină a
c u m voi începe să predic învăţătura Mea, c u m voi mai acestui adevăr, în inima lui. A u rămas la M i n e până a
accepta şi alţi discipoli, animaţi d e acelaşi spirit divin şi d o u a zi şi n u M-au mai părăsit apoi niciodată.
d e aceeaşi voinţă. Le-am dat d e îndată misiunea să
meargă şi să-i întrebe p e tovarăşii lor, care erau în marea
Capitolul 9
lor majoritate tot pescari, dacă unii dintre ei n u d o r e a u
să Mi se alăture. Despre aceste lucruri a m vorbit. D u p ă
Prima dovadă de renunţare a celor doi discipoli.
ce a căzut seara, i-am lăsat să se întoarcă la ei acasă, p e
Patria lui Petru. Vocaţia lui Filip şi a lui Natanael.
j u m ă t a t e senini, p e j u m ă t a t e gânditori, căci a v e a u soţii
(loan! 43-51)
şi copii şi n u ştiau c e să facă!

7. U n u l dintre ei, numit Andrei, s-a hotărât repede (43) A doua zi lisus a vrut să Se ducă în Galileea, şi a
să Mă urmeze cu orice preţ. El a mers repede să-l caute găsit pe Filip. Şi i-a zis: 'Vino după Mine."
p e fratele lui, S i m o n , c a r e încă mai era o c u p a t c u (44) Filip era din Betsaida, cetatea lui Andrei şi a lui
năvoadele lui. Petru.
Marea Evanghelie a lui loan 17

(45) Filip a găsit pe Natanael, şi i-a zis: "Noi am găsit care îl u r m ă m este Mesia!" Filip a răspuns: "Inima m e a
pe Acela despre care a scris Moise în Lege, şi proorocii: mi-a spus asta în m o m e n t u l în care El m-a chemat c u
pe lisus din Nazaret, fiul lui losif'. atâta iubire".
(46) Natanael i-a zis: "Poate ieşi ceva bun din 5. Filip era celibatar; el îi învăţa p e pescarii săraci,
Nazaret?" "Vino şi vezi/" i-a răspuns Filip. căci era u n b u n cunoscător al scripturilor. îl cunoscuse
(47) lisus a văzut pe Natanael venind la El, şi a zis personal p e losif din Nazaret şi M ă cunoscuse şi p e Mine.
despre el: lată cu adevărat un israelit, în care nu este Ştia câte ceva despre c e se petrecuse la naşterea M e a şi
vicleşug." în timpul copilăriei Mele. El era unul dintre puţinii care
(48) "De unde mă cunoşti?" i-a zis Natanael. Drept sperau, în taină, că E u sunt Mesia! Dar, c u m d e la vârsta
răspuns, lisus ia zis: "Te-am văzut mai înainte ca Filip să d e doisprezece ani n u a m mai făcut miracole, trăind şi
te cheme de sub smochin." m u n c i n d ca t o a t ă l u m e a , m a j o r i t a t e a oamenilor
(49) Natanael i-a răspuns: "învăţătorule. Tu eşti Fiul pierduseră prima impresie p e care o avuseseră la naşterea
lui Dumnezeu, Tu eşti împăratul lui Israel/" Mea. Şi chiar cei care fuseseră iniţial cei mai entuziasmaţi,
(50) Drept răspuns, lisus i-a zis: "Pentru că ţi-am spus a u început ulterior să spună că totul n u a fost decât u n
că te-am văzut sub smochin, crezi? Lucruri mai mari decât curios concurs d e împrejurări, interpretate ca miracole,
acestea vei vedea." dar care n u aveau nici o legătură cu naşterea Mea. Geniul
(51) Apoi i-a zis: "Adevărat, adevărat vă spun că, de M e u din copilărie fusese deci complet pierdut, s p u n e a u
acum încolo, veţi vedea cerurile deschizându-se şi pe ei, astfel încât la vârsta maturităţii n u mai rămăsese nici
îngerii lui Dumnezeu urcând şi coborând către Fiul cea mai mică urmă din el. D a r Filip păstrase până în
omului." ultima clipă o anumită speranţă, la fel ca şi alţi câţiva,
c a r e a v e a u o m a r e consideraţie p e n t r u profeţiile -
b i n e c u n o s c u t e d e ei - a l e lui Simion şi a l e A n e i în
1. A d o u a zi dimineaţa. E u le-am spus: 'Timpul p e
momentul circumciziei M e l e la Templu.
care trebuia să-l petrec în deşert se apropie d e sfârşit;
voi pleca în Galileea, d e u n d e a m venit. Vreţi să veniţi c u 6. în timp c e Filip M ă urma, el se g â n d e a p e d r u m la
Mine? V ă las întreaga libertate să hotărâţi, căci ştiu prea Natanael. Deodată, l-a văzut p e acesta aşezat sub u n
bine că aveţi soţii şi copii p e care nu-i puteţi părăsi c u smochin, reparându-şi năvodul. El i-a spus c u fervoare:
uşurinţă, d a r niciodată, n i m e n i n u pierde c e e a c e "Frate, a m privit mult timp de-a l u n g u l d r u m u l u i ,
abandonează pentru Mine, ci dimpotrivă, va regăsi totul câutându-te şi inima m e a este plină d e bucurie că te-am
înmiit". găsit, căci, vezi tu, noi l-am găsit p e Cel despre care Moise
2. Atunci, Petru a spus: " D o a m n e ! E u voi a b a n d o n a vorbeşte în Lege şi despre care şi profeţii vorbesc; acesta
n u numai p e soţia m e a şi p e copiii mei, ci şi viaţa mea, este chiar lisus, fiul lui losif din Nazaret".
din iubire pentru Tine! Ei v o r trăi şi fără mine, căci e u n u 7. Natanael, puţin indignat, a declarat: 'Toată lumea
sunt decât u n cerşetor care abia reuşeşte să le procure cunoaşte acel cuib murdar din Nazaret. Se înţelege d e
puţină pâine. Pescuitul m e u abia a j u n g e să hrănească o la sine că nimic b u n n u poate să iasă d e acolo! în orice
gură; din el, abia dacă reuşesc să-mi hrănesc familia într- caz, n u Mesia". Dar Filip i-a spus: "Ştiu foarte bine că în
u n m o d mizerabil! A n d r e i , fratele m e u , este martor! l e g ă t u r ă c u a c e s t subiect, tu ai fost î n t o t d e a u n a
Suntem născuţi în ESetsaida, d a r a trebuit să venim în adversarul m e u , cu toate că ţi-am expus d e o sută d e ori
acest deşert şi, pentru a n e putea hrăni, pescuim p e argumentele mele. D a r vino şi convinge-te singur; vei
malurile Iordanului, u n d e a m fost botezaţi d e către loan. recunoaşte că a m avut perfectă dreptate!"
Tatăl nostru, lona, este puternic, soţiile şi
surorile noastre la fel. Cel d e Sus sâ-i
binecuvânteze şi ei se v o r descurca!"
l-am lăudat p e aceşti doi discipoli şi a m
plecat la d r u m .
3. De-a lungul drumului care urma
râul, l-am întâlnit p e Filip, născut tot în
Betsaida, care căuta, la răsăritul soarelui,
ceva d e pescuit în apele Iordanului, cu
u n n ă v o d foarte uzat. Petru Mi-a atras
atenţia asupra lui şi a s p u s : " O h ,
D o a m n e , acest o m suferă, este foarte
sărac, dar el este cel mai drept şi mai
cinstit dintre oameni, c u inima plină d e
iubire d e D u m n e z e u ! C e bine ar fi dacă
l-ai primi să vină c u noi!"
4. La această propunere binevoitoare
a lui Petru, E u n u a m putut decât să spun:
"Filip, u r m e a z â - M ă ! " E l n u s-a lăsat
chemat d e două ori, a aruncat la pământ
n ă v o d u l şi M-a u r m a t fără să întrebe
unde. P e drum. Petru i-a spus: "Cel p e
18 Marea Evanghelie a lui loan

8. Natanael s-a ridicat, gânditor, şi a spus: "Frate,


acesta ar fi miracolul miracolelor, câci aceste secături d e C a p i t o l u l 10
nazarineeni sunt cele mai rele canalii d e p e pământ! N u
f a c e m n o i tot c e e a c e d o r i m c u orice n a z a r i n e a n Domnul şi primii săi discipoli merg acasă, la
cumpărat pentru cea mai mică m o n e d ă r o m a n ă ? D e locuinţa Lui. Falsele aşteptări ale Măriei în ceea ce-L
mult timp, ei n u mai a u nici cea mai mică credinţă în priveşte pe Mesia, lacov, loan şi Toma, noii
Moise şi în profeţi! P e scurt, tu ştii că poţi să faci ce vrei discipoli. Semnificaţia profetică a nunţii din Cana.
dintr-un nazarinean, iar expresia 'mai rău decât u n Cele trei etape ale noii naşteri, (loan II, l-5j
nazarinean' este deja u n vechi dicton. Şi tu pretinzi că
Mesia p e care vrei să mi-l arăţi vine d e acolo!... Bine,
(l)Şi.a treia zi, s-a făcut o nuntă în Cana din Galileea.
bine, nimic n u este imposibil pentru D u m n e z e u , să
Mama lui lisus era acolo.
m e r g e m să v e d e m ! "
(2) Şi la nuntă a fost chemat şi lisus cu ucenicii Lui.
9. Vorbind astfel, Natanael s-a apropiat împreună (3j Când s-a isprăvit vinul, mama lui lisus i-a zis: "Nu
cu Filip d e lisus, care se îndepărtase c a m cu o sută d e mai au vin."
paşi mai încolo. Dar, c â n d cei doi s-au apropiat d e lisus, (4) lisus i-a răspuns: "Femeie, ce am a face Eu cu
Acesta le-a spus: "lată u n israelit adevărat, u n o m în care tine? Nu Mi-a venit încă ceasul. "
n u este nici u n pic d e viclenie". (5) Mama Lui a zis slugilor: "Să faceţi ceea ce vă va
10. Uimit să audă o asemenea frază ciudată din gura spune El. "
Mea, Natanael a întrebat imediat: " D e u n d e mă cunoşti
Tu ca să poţi v o r b i astfel d e s p r e m i n e ? Căci d o a r 1. Acest "şi" d e legătură între primul şi al doilea capitol
Dumnezeu poate să-mi cunoască sufletul aşa c u m singur (n.t. din Evanghelia canonică) indică aşadar că aceste
e u mi-l cunosc. N u m-am lăudat niciodată cu virtuţile două capitole sunt intim legate; se precizează că această
mele. D e u n d e ştii tu c u m sunt făcut?" E u l-am privit şi nuntă a avut loc într-o casă prietenă a familiei lui losif, la
a m spus: "Eu te-am văzut mai înainte ca Filip să te c h e m e trei zile după ce E u M-am întors din Betabara cu cei patru
d e sub smochin". discipoli ai Mei şi că a m petrecut o zi întreagă în compania
I 1. Uluit d e răspunsul M e u , Natanael, cu inima foarte lor în casa lui losif, care n u mai trăia; aici se afla Măria,
e m o ţ i o n a t ă , a s p u s : " î n v ă ţ ă t o r u l e , c h i a r d a c ă eşti m a m a trupului M e u care, împreună cu fraţii Mei (adică
nazarinean, Tu eşti fără îndoială Fiul lui D u m n e z e u . Tu fii lui losif), a avut mare grijă să n e primească cât mai
eşti Regele atât d e mult aşteptat d e Israel, care îşi va bine posibil.
elibera poporul din ghearele duşmanului. O h , Nazaret, 2. Pentru că Măria ştia bine, în inima ei, că a sosit
Nazaret, ce mic erai şi ce m a r e vei deveni! Cei din urmă timpul ca E u să apar ca Mesia şi să acţionez. Dar ea n u
vor fi cei dintâi. O h , D o a m n e , cât d e repede mi-ai redat ştia în ce va consta acţiunea Mea. Ea credea încă în
credinţa! C u m se face că toată îndoiala s-a spulberat şi alungarea romanilor şi în restabilirea puternicului tron al
că a c u m cred cu toată fiinţa m e a că Tu eşti Mesia Cel lui David, a cărui minunată autoritate d e p a c e divină,
Făgăduit?" irevocabilă şi indestructibilă, n u ar mai fi luat niciodată
12. Versetul 50 indică răspunsul M e u la întrebarea sfârşit.
lui Natanael, care crede că E u sunt Mesia pentru că simte 3. Pentru Măria, la fel ca şi pentru celelalte rude
că a regăsit în M i n e întreaga cunoaştere, care n u poate pământeşti ale Mele, Mesia ar fi trebuit să-i învingă
fi decât d e la D u m n e z e u . D e aceea, E u i-am răspuns că deopotrivă atât pe romani cât şi p e toţi ceilalţi duşmani
va v e d e a lucruri mult mai mari, v r â n d să spun prin ai Pământului Făgăduit. Da, fiinţele cele mai b u n e din
aceasta: "Acum crezi din cauza unui miracol, dar mai acele timpuri a v e a u toate aceeaşi părere despre Mesia
târziu vei crede în m o d liber". Cel Făgăduit în Profeţii, la fel c u m mulţi o a m e n i din zilele
13. Versetul 51 semnifică: "Mai târziu, atunci c â n d - • noastre, d e altfel foarte respectabili, a u o părere în
prin Mine - veţi a j u n g e la n o u a naştere a spiritului vostru, întregime falsă despre mileniu. Dar n u venise încă
porţile vieţii vi se vor deschide şi voi veţi fi ca îngerii p e momentul pentru a le da o altă explicaţie.
care îi veţi vedea u r c â n d ; şi ei a u fost altădată o a m e n i 4. N u este d e mirare că familiile prietene n u şi-au
destinaţi morţii, dar a u fost făcuţi copiii lui D u m n e z e u p u t u t f a c e o p ă r e r e mai corectă d e s p r e Mesia Cel
pentru veşnicie şi a u devenit îngeri prin graţia Mea, Făgăduit, dacă n e g â n d i m că în propria M e a casă exista
datorită noii naşteri a spiritului lor. D e asemenea, veţi o astfel d e reprezentare mentală a lui Mesia, î n c e p â n d
v e d e a a t u n c i spiritele a n g e l i c e p r i m o r d i a l c r e a t e , chiar cu Măria.
c o b o r â n d din ceruri spre Mine, D o m n u l întregii vieţi, 5. Acesta este motivul pentru care multe familii aveau
mergând în acelaşi pas cu Fiul omului şi urmând exemplul o consideraţie deosebită pentru Mine. Cei p e care i-am
M e u şi p e martorii Mei". descris ca fiind discipolii Mei se aflau şi ei în aceeaşi situaţie
14. lată o manieră corectă d e a înţelege primul capitol. şi, d e aceea, lacov şi loan s-au hotărât să devină la rândul
Dar nimeni să nu creadă că totul a fost explicat în întregime. lor discipolii Mei, sperând să domnească împreună cu
O h , nu! Absolut deloc! A m indicat însă, pentru oamenii de Mine peste popoarele întregii planete, pentru că uitaseră
bună credinţă, modalitatea d e a fi iniţiat în profunzimile deja ceea ce le spusesem atât d e des şi d e clar în timpul
înţelepciunii divine şi de a recunoaşte şi înţelege adevăratul copilăriei Mele.
sens al fiecărui verset. D e altfel, aşa cum s-a mai spus, acest 6. Datorită faptului că în cele mai b u n e case din
capitol a fost dat ca unitate d e măsură, după care totul împrejurimile Nazaretului şi din a p r o a p e întreaga Galilee
poate fi măsurat şi judecat. • a v e a m reputaţia d e a fi viitorul eliberator d e sub j u g u l
Marea Evanghelie a lui loan 19

răspuns: "Este bine, pentru că acolo u n d e


se găseşte Chifa, se găseşte şi T o m a ! "
Andrei a spus: "Da, acesta este numele lui;
este u n suflet minunat, dar plin d e scrupule
şi d e î n d o i e l i ; t o t u ş i , el e s t e u n om
perseverent, b u n şi generos. Tocmai din
cauza mărinimiei sale a primit el această
poreclă! D o a m n e , trebuie să-l c h e m p e
acest frate g e a m ă n ? " A m răspuns: "Da,
fă-o, pentru că cel care vine în numele M e u
trebuie să fie oaspetele acestei nunţi".
10. O b i c e i u l c e r e a ca fiecare n o u
oaspete să fie întâmpinat la sosire cu vin,
în onoarea sa, ca u n s e m n d e bun-venit.
Măria a observat că vinul începuse să se
sfârşească şi n u se mai putea respecta
obiceiul. Ea Mi-a spus atunci p e ascuns:
"Fiul m e u mult iubit, ce problemă, n u mai
a u vin! Ai putea Tu să faci rost d e nişte vin,
cel puţin pentru acest ultim n o u venit?"
11. Şi, cu o v o c e foarte blândă, în stilul
atât d e deosebit al nazarineenilor. E u i-am
dat acest răspuns cu dublu sens: "Femeie
(adică M a m ă ) , o a r e aceasta n e priveşte p e
vreunul dintre noi? în calitate d e invitat n u
este încă rândul M e u să Mă îngrijesc d e
vin. Ceasul M e u n u a sosit încă." (Pentru
că exista d e asemenea obiceiul ca fiecare
invitat la o nuntă să a d u c ă d e bunăvoie
u n dar în vin, dar trebuia să fie respectată
o anumită ordine; la început, trebuia ca
cei mai apropiaţi membri al familiei să ofere
vinul; apoi urma, în cele din urmă, cadoul
roman şi pentru că. măsurile clare p e care începusem să invitaţilor care n u făceau parte din familie). Măria ştia că
le iau, d e câteva luni, a u reînsufleţit în aceste familii n u mai era vin pentru a-l saluta p e noul oaspete. Ea s-a
amintirea promisiunilor care se refereau la persoana Mea întors deci spre Mine, cerându-Mi, ca să s p u n e m aşa, să
şi care fuseseră uitate timp d e 18 ani, a m fost invitat schimb ordinea lucrurilor, pentru că Măria ţinea foarte
împreună cu discipolii Mei, cu m a m a Mea, Măria, şi cu o mult la vechile tradiţii şi ştia că niciodată E u n u refuzam
mulţime d e rude şi d e cunoştinţe la Cana, u n mic oraş să-i împlinesc dorinţele.
din Galileea, situat la mică distanţă d e Nazaret, la o mare 12. Ea s-a întors atunci spre cei care serveau la masă;
nuntă. a v â n d o deplină încredere în Mine, ea le-a spus: "Faceţi
7. La această nuntă era o atmosferă d e voioşie şi d e ceea ce Fiul m e u vă va s p u n e să faceţi".
bucurie, astfel încât cei patru discipoli din Betabara a u 13. lată descrierea istorică a faptelor la care se referă
făcut următoarea remarcă: " D o a m n e , viaţa este mult mai versetele din cel de-al doilea capitol. Dar acest fapt istoric,
plăcută aici decât la Betabara. Săracul loan ar fi fericit să această poveste - c u m s-ar s p u n e -, are d e asemenea u n
aibă parte şi el, măcar o dată în viaţă, d e o astfel d e sens spiritual şi chiar u n sens profetic uşor d e ghicit.
masă, în locul mizerabilei sale hrane, care este alcătuită, 14. Corespondenţa evidentă între această nuntă,
cel mai adesea, din lăcuste prăjite şi miere sălbatică" care a avut loc la trei zile d u p ă întoarcerea M e a din
(Exista în acea regiune, la fel ca şi în Arabia, o specie d e Betabara şi învierea Mea la trei zile după crucificarea Mea,
lăcuste d e mărimea unui porumbel, care se prepara şi n u p o a t e să fi scăpat n i m ă n u i , fiind d e o evidenţă
se mânca la fel ca racii). frapanta!
8. Le-am răspuns: "Voi n u puteţi încă înţelege d e ce 15. Această nuntă profetică anunţa ceea ce urma să
loan trebuie să trăiască astfel. Scripturile n u ar putea fi Mi se petreacă trei ani mai târziu. într-un sens mai
împlinite dacă el n u ar trăi aşa. Dar, peste puţin timp, va profund, ea arăta d e asemenea că peste trei ani voi fi
trăi mai bine. Ierusalimul nu-l va mai lăsa mult timp să eternul Mire al nunţii noii naşteri a tuturor celor care M ă
facă ceea ce face în acest deşert. Astfel, el se va micşora, vor iubi şi care Mă vor urma cu adevărat.
pentru ca Celălalt să crească. 16. Dar, într-un sens mai general, povestea acestei
9. Dar, Andrei, ce se petrece cu acel discipol p e care nunţi care a avut loc la trei zile d u p ă întoarcerea M e a
l-ai adus la Mine, va veni el oare cu noi, sau va r ă m â n e din deşert, corespunde celor trei etape prin care fiecare
la Betabara?" Andrei a răspuns: ' V a veni, vei vedea, dar o m trebuie să treacă pentru a a j u n g e la n o u a naştere a
mai avea încă a n u m i t e lucruri d e aranjat". E u i-am spiritului, pentru a atinge nunta vieţii veşnice în marele
20 Marea Evanghelie a lui loan

oraş Cana al Galileei cereşti. rândul M e u , nici în sensul practic, al obiceiului d e aici,
17. Aceste trei etape sunt: în primul rând, stăpânirea nici în sensul spiritual, pentru Gloria Celui despre care
asupra cărnii (materiei, trupului), a p o i , purificarea voi spuneţi că este D u m n e z e u l vostru, dar p e care n u
sufletului prin credinţa vie care trebuie să fie dovedită L-aţi r e c u n o s c u t încă niciodată, d o a r prin forţa lui
prin faptele vii ale iubirii, căci altfel această iubire este D u m n e z e u c a r e este în M i n e şi n u printr-o m a g i e
moartă şi, în sfârşit, reînvierea întru spirit, în mormântul oarecare. E u a m transformat în vin a p a care era în vase!"
judecăţii, căreia îi c o r e s p u n d e în m o d perfect învierea 3. "Umpleţi a c u m u n p a h a r şi duceţi-l stăpânului
lui Lazăr. Cine v a medita puţin asupra acestor lămuriri casei, ca să-l guste; să-şi spună apoi părerea!" Servitorii -
va înţelege mai bine ceea c e v a urma. stupefiaţi să vadă a p a transformată în vin -, i-au dus
18. A c u m , pentru că a m dezvoltat sensul spiritual repede stăpânului casei vinul pentru ca să-l guste.
general al acestei nunţi, să revenim la desfăşurarea 4. Stăpânul casei a făcut ochii mari şi imediat l-a
evenimentelor şi să studiem în sfârşit corespondenţele chemat p e mire: "Dar tu n u cunoşti obiceiurile?
particulare ale acestei poveşti. 5. N u se servesc vinurile b u n e la început şi după
aceea vinurile obişnuite, c â n d oaspeţii sunt puţin ameţiţi
C a p i t o l u l 11 şi n u mai simt prea bine gustul lor?"
6. Mirele i-a răspuns însă: ' T u vorbeşti ca u n orb
Derularea evenimentelor ulterioare miracolului cu despre culori; vezi tu, acest vin n u a fost făcut p e acest
vinul. Mărturisirea lui Petru şi mărturia Domnului p ă m â n t ci, la fel ca mana, a coborât din cer p e masa
referitoare la misiunea Sa. (loan I! 6-11) noastră. Este deci absolut normal să fie mai b u n decât
toate vinurile d e p e acest pământ".
(6) Şi acolo erau şase vase de piatră, puse după 7. Stăpânul casei i-a spus: "Mă crezi n e b u n sau eşti
obiceiul de curăţire al iudeilor, • şi in fiecare vas încăpeau chiar tu n e b u n ? C u m poate u n vin să c o b o a r e din cer
câte două sau trei vedre. pe masă? Ar trebui ca D u m n e z e u însuşi sau servitorul
(7) lisus le-a zis: "Umpleţi vasele acestea cu apă. "Şi Lui, Moise, să fie aşezat la această masă".
le-au umplut până sus. 8. Mirele i-a răspuns: "Vino şi convinge-te singur!".
(8) "Scoateţi acum", le-a zis El "şi aduceţi nunului. "Şi 9. Stăpânul casei s-a îndreptat împreună c u mirele
i-au adus: în sala ospăţului şi s-a uitat la cele şase vase pline c u cel
(9) Nunul, după ce a gustat apa făcută vin, - el nu mai b u n dintre vinuri. Atunci, convins d e miracol, a
ştia de unde vine vinul acesta (slugile insă, care scoseseră strigat: " D o a m n e , iartă-mi păcatele, d o a r D u m n e z e u
apa ştiau), - a chemat pe mire, poate face aceasta! D u m n e z e u trebuie să fie printre noi,
(10) şi i-a zis: "Orice om pune la masă întâi vinul cel căci nici u n o m n u este capabil să facă aşa ceva".
bun: şi, după ce oamenii au băut bine, atunci pune pe 10. Vinul a fost atunci servit oaspeţilor; c â n d l-au
cel mai puţin bun; dar tu ai ţinut vinul cel bun până gustat, toţi a u exclamat: " U n astfel d e vin n-a putut fi
acum." făcut în ţara noastră; este într-adevăr u n vin ceresc; glorie
(11) Acest început al semnelor Lui îa făcut lisus în Celui căruia D u m n e z e u i-a dat o asemenea putere!"
Cana din Calileea. El şi-a arătat slava Sa, şi ucenicii Lui 1 1. Ei a u băut în sănătatea M e a şi în sănătatea lui
au crezut în El. Toma, noul venit.
12. Şi toţi a u crezut atunci că E u eram într-adevăr
1. D u p ă c e Măria le-a spus servitorilor: "Faceţi ceea Mesia Cel Făgăduit.
ce El vă va spune", E u le-am cerut să umple c u a p ă şase 13. A t u n c i , Petru Mi-a spus, în taină: " D o a m n e ,
vase d i n piatră, aşezate la intrare şi folosite pentru lasă-mă să plec, căci Tu eşti D u m n e z e u însuşi, coborât
abluţiuni, d u p ă u n obicei v e c h i d e v e n i t d e s u e t la pe pământ, aşa c u m servitorul T ă u David a anunţat în
nazarineeni şi la c a n a n e e n i . Aceste
vase nefolosite, care n u se aflau acolo
decât d e decor, p u t e a u să conţină
două până la trei v e d r e d e apă.
2. Servitorii a u ascultat imediat,
crezând că noul oaspete doreşte să
se spele şi să se purifice d u p ă vechiul
obicei. Oaspetele a intrat însă şi s-a
aşezat imediat la masă, fără să-şi fi
spălat mâinile. V ă z â n d aceasta,
servitorii şi-au spus între ei: " D e c e a
trebuit să u m p l e m c u a p ă aceste vase
atât d e grele? Oricum, acest oaspete
n u le foloseşte; a m făcut o m u n c ă
inutilă". Atunci, E u le-am spus: "în loc
să vă plângeţi, d e c e n u staţi să vă
gândiţi? N u aţi auzit c e Mi-a spus
Măria, că n u mai este deloc vin pentru
oaspeţi? Şi chiar dacă n u este încă
Marea Evanghelie a lui loan 21

psalmi. E u n u sunt decât u n biet pescar n e d e m n d e


Tine!" C a p i t o l u l 12
14. Dar E u i-am spus: "Dacă tu te crezi n e d e m n d e a
fi alături d e Mine. atunci cine crezi tu că este d e m n ? lisus şi ai Lui la Capernaum. lisus şi discipolii Săi la
Vezi tu. E u n u a m venit pentru cei puternici, oricare ar fi sărbătoarea Pastel ui de la Ierusalim. Templul lui
ei, ci numai pentru cei bolnavi şi pentru cei slabi. C â n d Dumnezeu - piaţă de animale, (loan II, 12-13/
cineva plezneşte d e sănătate, el n u are nevoie d e medic.
Doar cei slabi şi bolnavi a u nevoie d e medic, deci rămâi /12/După aceea, a coborât la Capernaum, Împreună
plin d e curaj lângă M i n e , căci E u ţi-am iertat deja cu mama, fraţii şi ucenicii Lui; şi acolo n-au rămas multe
păcatele, iar dacă vei păcătui din n o u cât timp vei fi zile.
lângă Mine, E u te voi ierta iarăşi, pentru că n u prin forţă, (13/ Pastele iudei/or era aproape; şi lisus S-a suit la
ci prin slăbiciune M-ai recunoscut tu p e M i n e şi pentru Ierusalim.
că tu ai o credinţă d e neclintit, ca o stâncă. Graţia Celui
d e Sus îţi va permite să te desăvârşeşti". 1. D u p ă şapte zile d e la această nuntă, a m părăsit
15. Auzind această învăţătură, ochii lui Petru s-au Nazaretul împreună c u Măria, cu cei cinci fraţi ai Mei,
umplut d e lacrimi şi el a spus c u entuziasm: " D o a m n e , dintre care doi a u devenit discipolii Mei, şi cu alţi oameni
chiar dacă toţi Te vor a b a n d o n a vreodată, e u n u te voi p e care îi acceptasem ca discipoli, pentru a coborî la
părăsi niciodată, căci cuvintele Tale sacre sunt pentru C a p e r n a u m , unul dintre principalele oraşe în care se
mine adevărul şi viaţa!" făcea c o m e r ţ în a c e a e p o c ă , aflat la graniţa dintre
16. După aceste cuvinte. Petru s-a ridicat, a întins Zebulon şi Neftali, intre aceste d o u ă provincii situate p e
p a h a r u l şi a s p u s : " B i n e c u v â n t a t să fii. Israel; şi malul Mării Galileei, n u departe d e malul Iordanului, în
binecuvântaţi să fim şi noi, cei care suntem martorii apropiere d e Betabara, locul u n d e loan obişnuia să
împlinirii Făgăduinţei. D u m n e z e u a venit la poporul său. boteze, atâta timp cât acest fluviu - deseori secat - îi
Ceea ce părea atât d e g r e u d e crezut, s-a împlinit sub permitea acest lucru.
ochii noştri. în a d â n c u l sufletelor noastre, noi n u mai 2. Unii se vor întreba ce aş mai fi putut face E u în
trebuie să strigăm către înălţimi, pentru că înălţimea acest oraş devenit a p r o a p e p ă g â n . N u a v e m decât să
înălţimilor a c o b o r â t în mizeria noastră, în a d â n c u l citim profeţiile lui Isaiia IX, 1 şi mai departe, pentru a
adâncurilor. Binecuvântat să fie Cel care este în mijlocul vedea că: Ţinuturile Z e b u l o n şi Neftali, aflate pe drumul
nostru şi care, prin puterea Sa, ne-a dat acest vin prin către mare, d e cealaltă parte a Iordanului, la fel ca şi
graţia Sa, pentru ca noi să c r e d e m în El şi, prin El, să îi Galileea păgână, al cărei popor trăieşte în întuneric, a u
a d u c e m slavă lui D u m n e z e u " . Acestea fiind spuse, Petru văzut o mare lumină. Tuturor celor care stăteau la umbra
a băut şi toţi a u băut, s p u n â n d : "Este u n o m drept!" morţii li s-a arătat o mare lumină!"
17. l-am explicat atunci lui Petru, în m o d confidenţial: 3. Cel care ia în consideraţie acest text din Isaiia şi
" N u carnea ta ţi-a inspirat aceste cuvinte, ci Tatăl care care ştie că E u a m venit ca să împlinesc scripturile d e la
este în Mine! Pentru m o m e n t păstrează însă tăcerea, căci A la Z, va înţelege uşor d e ce a m coborât din Nazaret la
va veni timpul c â n d va trebui să strigi pentru ca toată C a p e r n a u m unde, d e altfel, alţi doi discipoli trebuiau să
lumea să te audă!" D u p ă aceasta, oaspeţii s-au liniştit şi, n e întâlnească: lacov şi loan, fiii lui Z e v e d e u , care erau
începând din acest moment, toţi a u crezut şi a u văzut în pescari pe malurile Mării Galileei, n u departe d e gura d e
Mine pe adevăratul Mesia, venit la ei pentru a-i elibera vărsare a Iordanului, a p r o a p e d e locul u n d e Petru şi
d e toţi duşmanii. Andrei obişnuiau să pescuiască.
18. Acesta a fost primul miracol p e care l-am făcut, 4. D u p ă ce aceşti discipoli a u fost primiţi şi M-au
în prezenţa a numeroşi martori, la începutul marii Mele r e c u n o s c u t d u p ă cuvintele M e l e şi d u p ă mărturiile
opere d e Mântuire; şi, prin acest s e m n tainic, a m arătat convingătoare ale celor care erau împreună cu Mine,
spre viitoarea mare operă p e care urma să o înfăptuiesc. a m început imediat să predic oamenilor aceste învăţături,
Dar nimeni n u a putut să înţeleagă faptul că, dacă postul î n d e m n â n d u - i să se p o c ă i a s c ă , c ă c i î m p ă r ă ţ i a lui
M e u în deşert corespundea persecuţiilor din Templu pe D u m n e z e u este aproape. A m mers să-i învăţ în sinagogi.
care urma să le suport la Ierusalim, iar botezul lui loan U n mare număr dintre ei a u început să creadă, dar mulţi
corespundea crucificării Mele, această nuntă simboliza alţii s-au mâniat şi a u vrut să M ă lovească şi să Mă arunce
învierea M e a ; ea a fost semnul d e dinaintea noii naşteri în mare. Dar a m scăpat, împreună cu toţi cei care Mă
a spiritului întru viaţa eternă. însoţeau şi a m plecat să vizitez câteva târguşoare pe malul
19. Aşa c u m E u a m transformat apa în vin, natura Mării Galileei, a n u n ţ â n d împărăţia lui D u m n e z e u şi
materială a omului care va trăi d u p ă Cuvântul M e u se vindecând bolnavii; cei săraci şi oamenii simpli a u crezut
va transforma în natură spirituală. şi M-au primit. Mulţi Mi s-au alăturat şi M-au urmat, la fel
20. P e n t r u aceasta, însă, o a m e n i i v o r trebui să ca nişte oiţe care îşi urmează păstorul.
urmeze în inima lor sfatul pe care Măria l-a dat servitorilor: 5. A m rămas puţin timp la C a p e r n a u m , u n d e era
"Faceţi ceea c e El vă va spune!" D e fapt, E u voi face prea puţină credinţa şi încă şi mai puţină iubire, pentru
pentru fiecare ceea ce a m făcut la Cana în Galileea: îi voi că acest oraş era u n loc d e comerţ şi d e afaceri. Acolo
da u n semn adevărat, care sâ-i permită celui care va trăi u n d e se instalează comerţul şi afacerile n u mai este deloc
după Cuvântul M e u să recunoască mai uşor în el însuşi loc pentru credinţă şi iubire şi acolo u n d e dispar credinţa
noua naştere a spiritului! şi iubirea n u mai este nimic d e făcut!
6. între timp, se apropia Pastele evreiesc. A m urcat
22 Marea Evanghelie a lui loan

la Ierusalim cu toţi cei care erau c u Mine. Pastele evreiesc


n u se sărbătorea în acea v r e m e în aceeaşi perioadă în C a p i t o l u l 13
care îl sărbătoresc astăzi creştinii. Această sărbătoare
putea să cadă în martie, iar uneori chiar trei luni mai Ororile din Templu in timpul Pastelul Purificarea
târziu, căci era fixată în m o m e n t u l primei recolte d e orz Templului, (loan II, 14-17)
şi d e grâu dedicată lui lehova. Se m â n c a atunci, potrivit
Legii, pâine nouă, care n u era dospită şi nimeni n u avea (14) In Templu a găsit pe cei ce vindeau boi, oi şi
dreptul să m ă n â n c e pâine dospită. porumbei şi pe schimbătorii de bani şezând jos.
7. Aşadar, această sărbătoare a azimelor trebuia să (15) A făcut un bici de ştreanguri şi i-a scos pe toţi
aibă loc în m o m e n t u l în care n o u a recoltă putea să fie afară din Templu, împreună cu oile şi boii; a vărsat banii
culeasă, dar n u d u p ă recoltat. în anii buni, în ludeea schimbătorilor şi le-a răsturnat mesele.
recolta putea fi coaptă cu cincisprezece până la douăzeci (16) Şi a zis celor ce vindeau porumbei: "Ieşiţi toţi de
de zile mai d e v r e m e decât aici. Orzul şi grâul se coc aici şi nu faceţi din casa Tatălui Meu un loc de comerţ."
rareori în Egipt înaintea sfârşitului lunii mai şi cu atât mai (17) Ucenicii Lui şi-au adus aminte că este scris: "Zelul
mult în ludeea, u n d e este mult mai rece decât în Egipt. Casei Tale M-a consumat."
8. Sărbătoarea azimei (pâine fără drojdie) se apropia
deci, aşa că a m urcat împreună cu toţi cei care M ă 1. C â n d a m ajuns la Ierusalim şi a m văzut această
î n s o ţ e a u în capitala evreilor, c a r e se n u m e ş t e d e stare d e lucruri, constatând că zgomotul animalelor şi al
asemenea Oraşul lui D u m n e z e u , pentru că aceasta este negustorilor îi î m p i e d i c a u p e o a m e n i să m e a r g ă la
etimologia cuvântului Ierusalim. Templu, iar aceia care riscau totuşi să meargă, erau
9. Ţinând cont d e faptul că toţi credincioşii, ba chiar împinşi d e vitele agitate sau c ă d e a u p e jos d e inaniţie,
şi păgânii, m e r g e a u c u această ocazie în g r a b ă la înnebuniţi d e vacarm, sufocaţi d e mirosul fetid, mânia
Ierusalim pentru a cumpăra şi a vinde tot felul d e mărfuri: M e a a atins a p o g e u l . Petru şi N a t a n a e l Mi-au spus:
scule, pânzeturi, animale şi fructe, această sărbătoare " D o a m n e , n u mai ai tunete şi fulgere? Priveşte-i p e aceşti
şi-a pierdut încet-încet caracterul său religios; dorinţa d e oameni care plâng în faţa Templului; vin d e departe
câştig i-a împins chiar şi p e preoţi să închirieze curţile şi pentru a a d u c e slavă lui D u m n e z e u şi n u pot ajunge
pieţele din faţa Templului negustorilor, fie ei evrei sau până la Templu din cauza vitelor şi a oilor. Sunt foarte
păgâni, pentru o mare sumă d e bani, astfel încât aceste mulţi cei care se plâng că abia a u ajuns până la Templu,
închirieri se puteau ridica la sume mai mari d e o mie d e cu riscul vieţii lor şi a u ieşit p e jumătate sufocaţi şi complet
livre d e argint p e perioada sărbătorilor, ceea ce în acele prădaţi. Este cumplit. Trebuie cu orice preţ să p u n e m
vremuri era o sumă enormă, corespunzând la a p r o a p e capăt acestei orori, mai înfiorătoare decât S o d o m a şi
o mie d e florini din prezent (adică din perioada c â n d Gomora!"
această Evanghelie a fost scrisă d e către J a k o b Lorber 2. La aceste cuvinte, u n bătrân evreu s-a apropiat şi
prin dicteu divin n.t.). n e a spus: "Prieteni, n u ştiţi încă totul; a c u m trei ani, la
10. A m urcat la Ierusalim la sfârşitul sacerdoţiului lui Templu, u n d e eram u n simplu servitor, a m fost e u însumi
Caiafa, care a ştiut să păstreze mai mult d e u n a n funcţia martorul unor lucruri care m-au făcut să ma cutremur
sa atât d e rentabilă. Respectarea legii lui Moise n u mai până în m ă d u v a oaselor".
era d e mult timp decât o ceremonie lipsita d e sens, căreia 3. E u i-am răspuns: "Prietene, păstrează toate acestea
preoţii nu-i d ă d e a u mai multă atenţie decât unei ninsori pentru tine, caci E u ştiu tot ce s-a petrecut. Dar fii liniştit;
- să s p u n e m - şi, p e n t r u a încânta p o p o r u l , aceste s-a întrecut măsura şi chiar astăzi veţi vedea puterea şi
ceremonii devenite lipsite d e orice conţinut spiritual a u mânia lui Dumnezeu, care se vor abate asupra Templului,
atins punctul lor maxim d e frivolitate. îndepărtaţi-vă câteva clipe d e porţile Templului, dacă n u
11. Caiafa închiriase chiar în interiorul Templului vreţi să fiţi atinşi d e puterea lui D u m n e z e u , care îi va
anumite locuri neguţătorilor d e porumbei şi câtorva alunga pe nelegiuiţi; ei n u vor mai îndrăzni să reînceapă
o a m e n i care s c h i m b a u bani. Aceştia s c h i m b a u bani asemenea ofense!"
mărunţi, centime sau parale, c u o anumita dobândă, 4. E v r e u l s-a î n d e p ă r t a t a t u n c i , slăvindu-L pe
pentru m o n e d e d e aur şi d e argint bătute cu emblema D u m n e z e u , căci la auzul cuvintelor Mele, el M-a luat
animalului ce urma să fie cumpărat (pecunia - monezi drept u n profet. S-a dus apoi la ai lui, povestindu-le ce
romane utilizate pentru traficul d e animale, care garantau i-am spus. Prietenii lui, în j u r d e o sută d e o a m e n i tineri
dreptul d e a v i n d e animale). Aceste pecunia n u puteau şi bătrâni, cât se poate d e pioşi, L-au slăvit şi L-au lăudat
fi aşadar cumpărate decât d e la negustori, cu o dobândă pe Dumnezeu pentru că a trimis din n o u u n mare profet.
mai mare decât pentru celelalte m o n e d e . 5. E u i-am spus atunci lui Petru: "Mergi la cel care
vinde funii, cumpără trei funii groase şi adu-Mi-le". Petru
a plecat imediat şi Mi-a adus trei funii groase, p e care
le-am împletit rapid p e n t r u a face u n bici puternic.
Ţinându-I în mâna dreaptă, m-am adresat tuturor celor
care erau cu Mine: "Veniţi la Templu împreună cu Mine
şi fiţi martori, pentru că puterea şi măreţia lui D u m n e z e u
care sunt în M i n e trebuie să se manifeste din n o u în faţa
ochilor voştri".
6. S p u n â n d a c e s t e lucruri, a m intrat în curtea
Marea Evanghelie a lui loan 25

Templului şi a m înaintat, făcând loc liber în jurul M e u şi să spună nici u n cuvânt şi s-au aşezat în vechiul lor loc,
croind o cărare pentru toţi cei care Mă u r m a u . Pământul în curţile exterioare, lată aşadar c u m a fost purificat
era, bineînţeles, plin d e g u n o a i e şi d e excremente. Templul.
7. A m ajuns în partea stângă a Templului, la ultimul 15. Dar această curăţire a Templului a făcut senzaţie,
parviz (ultima terasă sau curte interioară) u n d e erau mai iar discipolilor le era t e a m ă ca preoţimea să n u n e
ales neguţătorii d e oi şi d e vite, cu toate animalele p e aresteze, ca agitatori, cu ajutorul gărzii romane, u r m â n d
care voiau să le vândă, iar cele trei curţi interioare d e la să n e fie destul d e greu să n e sustragem responsabilităţii
dreapta erau ocupate d e cei care schimbau bani. A m unei astfel d e acţiuni, pentru că era scris: "Zelul Casei
urcat scările şi a m strigat cu o v o c e d e tunet: "Stă scris: Tale M-a consumat".
Casa M e a este u n loc d e rugăciune şi voi aţi făcut din ea 16. Dar E u le-am spus: " N u fiţi îngrijoraţi, uitaţi-vă în
o peşteră d e hoţi. Cine v-a permis să profanaţi astfel curţi şi veţi vedea c u m preoţii şi servitorii lor sunt ocupaţi
Templul lui D u m n e z e u ? " să strângă banii vânzătorilor împrăştiaţi p e jos şi să-i pună
8. Ei Mi-au strigat: "Am plătit foarte scump acest drept în saci. N e vor întreba c u ce drept a m făcut aceasta, dar
d e la Marele Preot şi suntem sub protecţia sa şi a Romei". d e fapt ei sunt mulţumiţi. Aceasta poate să le a d u c ă
9. La care. E u a m spus: "Sunteţi sub protecţia lor, a p r o a p e o mie d e saci d e aur şi d e argint şi, în plus,
dar braţul lui D u m n e z e u este mai puternic decât voi şi diverse alte cantităţi din alte monezi, p e care n u a u nici
decât protectorii voştri, şi cine vă va proteja d e El, dacă o intenţie să le dea înapoi. Sunt prea ocupaţi şi n u a u
El ridică braţul împotriva voastră?" timp să n e urmărească. N u vor asculta deloc plângerile
10. Schimbătorii d e b a n i şi negustorii a u spus: celor care n e vor acuza; n u se simt deloc impresionaţi
" D u m n e z e u locuieşte în T e m p l u şi preoţii sunt ai lui d e această lecţie şi n u Mă vor acuza deocamdată, fiţi
D u m n e z e u . Ce ar putea ei să facă împotriva voinţei lui liniştiţi!
D u m n e z e u ? D u m n e z e u îi protejează p e cei p e care 17. 'Zelul Casei Tale Mă va consuma', dar n u a c u m !
preoţii îi protejează". N u vor veni aici decât câţiva evrei, cel mult, pentru a Mă
11. Atunci, cu o v o c e foarte puternică, le-am spus: întreba cine sunt şi ce dovezi a m pentru legitimitatea
"Ce spuneţi voi, nebunilor? Preoţii ocupă scaunul lui faptelor Mele. Dar în ceea ce M ă priveşte, ştiu că faptele
Moise şi al lui Aaron, dar ei nu-L mai slujesc pe Dumnezeu, trebuiau să se petreacă astfel şi că n u a v e m d e ce să n e
ei îl slujesc p e M a m o n a , ei îl slujesc pe diavol. Dreptul lor t e m e m . Uitaţi-vă, iată-i deja în faţa perdelei, propunân-
şi al vostru este u n drept al diavolului, niciodată n u va fi du-şi, în propriul lor interes d e altfel, să-Mi pună întrebări".
u n drept al lui D u m n e z e u . D e a c e e a ,
ridicaţi-vă imediat şi părăsiţi aceste locuri.
Altfel, va fi foarte rău d e voi".
12. Ei a u început să râdă, s p u n â n d :
"la uitaţi-vă p u ţ i n la a r o g a n ţ a a c e s t u i
nazarinean vulgar. Aruncaţi-I repede afară
din Templu". Şi s-au ridicat, încercând să
M ă lovească.
13. E u a m ridicat atunci m â n a dreaptă
şi, cu o forţă divină, a m început să pocnesc
deasupra capetelor lor c u biciul M e u din
corzi; oamenii sau animalele atinşi d e bici
simţeau i n s t a n t a n e u nişte dureri de
nesuportat. S-a iscat imediat u n v a c a r m
înfricoşător, o a m e n i şi a n i m a l e u r l â n d
d e o p o t r i v ă ; în g o a n a lor, animalele
răsturnau totul, negustorii şi vânzătorii
f u g e a u şi urlau d e d u r e r e ; c u ajutorul
discipolilor Mei, a m răsturnat mesele celor
care schimbau banii, cu tot aurul care era
pe ele.
14. A m intrat apoi în Templu, u n d e
erau o mulţime d e vânzători d e porumbei,
cu coliviile lor pline d e porumbei. Dar c u m
aceşti negustori, în marea lor majoritate,
erau săraci şi n u urmăreau profitul, iar acest
comerţ cu porumbei erau u n obicei vechi,
care ar fi trebuit totuşi să se desfăşoare în
primele curţi ale Templului, M-am mulţumit
să le spun: "Ieşiţi toţi d e aici şi n u faceţi din
casa Tatălui M e u un loc d e comerţ; locul
vostru este în primele curţi exterioare".
Aceşti o a m e n i săraci s-au îndepărtat fără
24 Marea Evanghelie a lui loan

ochii voştri o m i n u n e p e care nimeni n u a mai făcut-o


C a p i t o l u l 14 înaintea Mea, vă spun întregul adevăr, iar voi pretindeţi
că sunt u n imbecil, u n fanfaron, u n magician p ă g â n în
Despre distrugerea şi reconstrucţia Templului în trei serviciul romanilor sau a abjectei preoţimi a Templului.
zile. Neputinţa evreilor de a interpreta cuvintele lui O h , ce prostii neruşinate! Priviţi, iată u n g r u p întreg care
lisus. /loan II, I8-22J M ă urmează din Galileea, u n popor evreu p e care voi îl
consideraţi fără credinţă, cea mai mizerabilă dintre rase;
(18) Iudeii au luat cuvântul şi l-au zis. • "Prin ce semn dar cu toate acestea, ei M-au urmat!... C u m se face că
ne arăţi că ai putere să faci astfel de lucruri?" voi n u vreţi să M ă recunoaşteţi?"
fi 9) Drept răspuns, lisus le-a zis: "Distrugeţi acest 6. Evreii a u spus: "NOi a m vrea să te recunoaştem şi
Templu şi în trei zile îl voi ridica." chiar te invităm să n e aduci dovezi în acest sens, pentru
/20) Iudeii au zis: "Au trebuit patruzeci şi şase de ani că n u suntem nici orbi nici surzi, aşa c u m crezi, dar tu
ca să se zidească Templul acesta şi Tu îl vei ridica in trei ne-ai dat u n asemenea răspuns, astfel încât a trebuit
zile?" să-ţi s p u n e m în faţă c e e a c e ţi-am spus. N o i a v e m
/2Ij Dar El le vorbea despre Templul trupului Său. bunăvoinţă; dacă eşti c u adevărat u n profet, c u m se
j22) Tocmai de aceea, când a înviat din morţi, ucenicii face că n u îţi dai seama d e bunăvoinţa noastră? Noi
Lui şi-au adus aminte că le spusese vorbele acestea; şi suntem persoane onorabile din Ierusalim, a v e m multe
au crezut Scriptura şi cuvintele pe care le spusese lisus. bunuri; dacă ai fi u n adevărat profet, ai fi d e partea
noastră, dar tu n u eşti profet, căci n u ai înţeles nimic.
1. în timp ce căutam să-i liniştesc p e discipolii Mei, N u eşti decât u n magician care profanează Templul mai
câţiva evrei s-au apropiat şi a u spus: "Ai făcut u n lucru mult decât toţi cei p e care i-ai alungat!"
mare; m â n a ta a pus p e fugă animalele şi oamenii care 7. E u le-am răspuns: "Mergeţi să-i întrebaţi p e cei
şi-au luat zborul ca u n p u m n d e paie; nimeni n u a care a u venit aici c u M i n e şi ei vă vor spune cine sunt
îndrăznit să se întoarcă să-şi caute banii împrăştiaţi p e Eu!"
jos. Cine eşti tu şi ce dovadă poţi să arăţi, care să-ţi permită 8. Evreii s-au apropiat atunci d e discipoli şi i-au
să acţionezi aşa c u m ai făcut? N u cunoşti oare legile, la întrebat. Aceştia a u răspuns, descriind ceea ce a u auzit
fel d e rigide ca fierul, care te pot c o n d a m n a ? " spunându-se p e malurile Iordanului despre mărturia lui
2. E u le-am răspuns: " N u aş fi făcut acest lucru dacă loan, după care a u povestit ceea ce a u văzut şi a u trăit
n u le-aş fi cunoscut şi dacă n u Mi-ar fi fost teamă d e ele! alături d e Mine, dar a u mărturisit că nici ei n u a u înţeles
îmi cereţi o autorizaţie oficială; E u vă spun că n u a m aşa ceea ce tocmai le spusesem acestor evrei.
ceva, dar distrugeţi acest Templu şi în trei zile îl voi ridica".
3. Răspunsul M e u i-a făcut să deschidă ochii mari;
foarte surprinşi, ei n u mai ştiau ce să creadă. în cele din
urmă, unuia dintre ei i-a venit ideea să spună că a u fost
necesari patruzeci şi şase d e ani pentru a construi Templul
cu ajutorul a n e n u m ă r a t e braţe. U n evreu învăţat s-a
întors atunci către Mine şi Mi-a spus: " N u vezi ce prostii
spui? A u trebuit patruzeci şi şase d e ani pentru a construi
Templul cu ajutorul a n u m e r o a s e braţe şi tu pretinzi
că-l poţi ridica singur în trei zile, fără nici u n ajutor! O h ,
o h , o h ! Ce dovezi poţi a d u c e tu în privinţa asta, mai ales
că te afli în Templu, în care ar fi bine să vorbeşti cât mai
cumpătat c u putinţă!
4. A c ţ i u n e a ta d e a d i n e a u r i ne-a surprins deja
într-un m o d neplăcut, făcându-ne să n e întrebăm, noi,
bătrânii din Ierusalim, cu ce putere ai săvârşit această
faptă, foarte lăudabilă în sine: prin puterea oamenilor
sau printr-o autoritate profetică? lată d e ce te-am întrebat!
Dacă ne-ai fi dat u n răspuns rezonabil, a m fi înţeles că
eşti u n profet trimis d e D u m n e z e u , că ai acţionat prin
puterea Sa şi te-am fi crezut! Dar în loc să n e dai răspunsul
c u m p ă t a t p e c a r e îl a ş t e p t a m , tu spui blasfemii şi
lăudăroşenii d e neimaginat, în care n u există nici u n
sâmbure d e adevăr. N u v e d e m în tine decât u n fanfaron
care cunoaşte ceva m a g i e învăţată în şcolile păgânilor,
pentru a părea interesant aici în oraşul lui David, fie plătit
de romani, fie, în taină, d e farisei, preoţi şi leviţi; de aceea,
regretam mult că ne-am făcut iluzii în privinţa ta".
5. E u le-am răspuns: "Regret din adâncul inimii că vă
v ă d atât d e orbi şi d e surzi, pentru că orbul n u v e d e
nimic şi surdo-mutul n u înţelege nimic. E u săvârşesc sub
Marea Evanghelie a lui loan 25

9. Ei n u a v e a u să-Mi înţeleagă cuvintele şi Scriptura 3. Totuşi, unul dintre


care a vestit aceste lucruri decât trei ani mai târziu, d u p ă ei s-a apropiat d e Mine,
învierea Mea miraculoasă. în a f a r a T e m p l u l u i şi
10. D u p ă ce a u ascultat tot c e a u a v u t d e spus Mi-a spus: "învăţătorule.
discipolii, evreii s-au întors la Mine, s p u n â n d : "Dacă ar fi E u te-am recunoscut şi
să n e luăm d u p ă discipolii tăi credincioşi, ai fi deci Mesia mi-ar plăcea să fiu alături
Cel Făgăduit; mărturia lui loan, p e care îl cunoaştem, la d e Tine; u n d e este hanul
fel d e bine ca şi faptele tale, vorbeşte în favoarea ta. Dar Tău?"
cuvintele tale sunt în contradicţie cu acţiunile tale. C u m 4. Dar E u a m văzut
se face că Mesia acţionează p r e c u m u n D u m n e z e u şi că n u trebuie să-l iau în
vorbeşte precum u n n e r o d ? Explică-ne asta şi te v o m serios şi că intenţia lui d e
accepta, acordându-ţi sprijinul nostru!...". a cunoaşte numele
1 1. La care. E u a m spus: "Ce doriţi voi să-Mi daţi, p e h a n u l u i u n d e locuiam
care să nu-l fi primit mai înainte d e la Tatăl M e u care este n u este cinstită; aşa că
în Ceruri? Iar dacă aţi primit, c u m puteţi vorbi ca şi c u m i-am răspuns prin a f o ­
n u aţi fi primit? Ce vreţi voi să-Mi daţi care să nu-Mi rismul binecunoscut,
aparţină deja? Pentru că ceea ce este al Tatălui este şi al adresat oamenilor cu
M e u . Căci Tatăl şi cu M i n e n u suntem doi, ci unul! V ă rele intenţii: "Păsările a u
spun, nimic n u vă aparţine vouă, în afară d e voinţa c u i b u l lor, v u l p i l e a u
voastră (n.t. liberul vostru arbitru). Tot restul îmi aparţine vizuina lor, d a r Fiul
Mie. Dacă îmi oferiţi voinţa voastră, prin iubirea adevărată omului n u are piatră p e
din inimile voastre şi dacă credeţi că E u şi Tatăl M e u c a r e să-şi p u n ă c a p u l ,
suntem cu adevărat unul, îmi veţi fi dat tot ceea ce doresc mai ales în acest oraş.
şi aştept d e la voi!" Du-te şi purifică-ţi inima;
întoarce-te c u o inimă
12. Evreii a u spus: "Fă o m i n u n e şi v o m crede că tu
dreaptă, fără intenţia d e
eşti Mesia Cel Făgăduit!"
a trăda, şi v o m v e d e a
13. Le-am zis: " D e ce vreţi o m i n u n e ? O h , oameni
perverşi! Voi n u ştiţi că minunile n u trezesc p e nimeni, ci dacă poţi r ă m â n e alături d e Mine".
doar c o n d a m n ă ? E u n u a m venit pentru a vă j u d e c a , ci 5. O m u l Mi-a răspuns: "învăţătorule, n e j u d e c i greşit
pentru ca voi să primiţi viaţa eternă, dacă inimile voastre pe prietenii mei şi pe mine; dacă n u ai o cameră într-un
acceptă să creadă în Mine. V o r mai fi încă multe minuni, han, vino la noi şi te v o m găzdui, p e Tine şi p e prietenii
p e care le veţi vedea şi voi, dar ele n u vă vor trezi, ci Tăi, atât cât veţi dori".
dimpotrivă, în cele din urmă, vă vor omorî". 6. V ă z â n d bine că n u era sincer, i-am spus: "Noi n u
p u t e m a v e a î n c r e d e r e în voi, p e n t r u că voi sunteţi
Capitolul 1 5 prietenii lui Irod şi n u iubiţi decât circul, mai ales dacă n u
vă costă nimic. E u n u a m venit în acest oraş pentru a Mă
lisus refuză ospitalitatea unui om cu intenţii da în spectacol în faţa oamenilor lui Irod, ci pentru a
îndoielnice, (loan II, 23-25) vesti că împărăţia lui D u m n e z e u este a p r o a p e şi că va
trebui să vă căiţi, dacă vreţi să faceţi parte din ea. lată
(23) Pe când era lisus în Ierusalim, la praznicul scopul venirii Mele astăzi şi n u a m nevoie d e găzduirea
Pastelor, mulţi au crezut în Numele Lui; căci vedeau voastră pentru aceasta, pentru că cel c a r e locuieşte
semnele pe care le făcea. într-o casă n u poate ieşi dacă uşa a fost zăvorâta pentru
a-l face prizonier. Dar cel ce-şi găseşte o locuinţă în aer
(24) Dar lisus nu Se încredea în ei, pentru că îi
liber, este liber să meargă oriunde doreşte!"
cunoştea pe toţi.
(25) Şi n-avea trebuinţă să-i facă cineva mărturisiri 7. Evreul a spus: " C u m mă poţi jigni astfel? Crezi că
despre nici un om, fiindcă El însuşi ştia ce este în fiecare noi n u ştim nimic despre drepturile sacre ale ospitalităţii?
om. Dacă Te poftim şi Te primim ca oaspete, vei fi tot ceea ce
a v e m mai sfânt în casă şi vai d e acela care s-ar lega d e
1. A d e v ă r vă spun: "Este sărbătoarea Pastelor şi E u Tine. Dreptul oaspetelui este respectat la noi cu sfinţenie.
voi rămâne la Ierusalim în această perioadă; mergeţi C u m poţi avea o asemenea bănuială?"
acolo u n d e voi fi E u şi veţi vedea numeroase minuni! 8. E u i-am răspuns: "Vă cunosc prea bine obiceiul;
Dar vă veţi da singuri seama că aceste minuni a d u c mai ştiu d e asemenea că atât timp cât oaspetele este la
moartea, n u trezirea spirituală!" voi, el se bucură d e ospitalitatea voastră, dar în momentul
2. Auzind aceste cuvinte, evreii a u făcut ochii mari; c â n d vrea să plece, zbirii şi asasinii care sunt la poartă se
i-am lăsat acolo şi a m ieşit din Templu, împreună c u năpustesc asupra lui pentru a-l lega fedeleş şi a-l p u n e în
discipolii M e i . Evreii M ă u r m a u p e ascuns, dar n u lanţuri. Şi asta face d e asemenea parte din străvechiul
îndrăzneau să o facă deschis, pentru că vorbisem despre obicei al ospitalităţii?"
minunile Mele care omoară; ei n u se g â n d e a u la moartea 9. Puţin j e n a t , evreul a răspuns: "Cine n e poate face
spirituala, ci la moartea fizică, la fel ca toţi cei puternici astfel d e reproşuri?"
d e pe acest pământ, care sunt atât d e buni prieteni ai 10. E u i-am spus: "Cel care ştie totul. O a r e n u a fost
vieţii pâmânteşti. dat u n o m pe mâna justiţiei, a c u m câteva zile?"
26 Marea Evanghelie a lui loan

1 1. Incă şi mai încurcat, evreul a spus: "învăţătorule,


cine ţi-a spus asta? Şi chiar dacă s-a întâmplat, oare n u Capitolul 16
şi-a meritat răufăcătorul soarta?"
12. l-am spus: "Multe lucruri care pentru voi sunt Semnificaţia purificării Templului. Cum să trăim şi să
delicte, pentru Dumnezeu şi pentru Mine n u sunt; pentru ne comportăm in viaţă.
acestea, Moise n u a prescris nici o lege. Legea aţi
inventat-o voi, din împietrirea inimilor voastre. Principiile 1. Derularea c o m p l e t ă a faptelor şi a gesturilor
voastre sunt u n păcat împotriva Legii lui Moise. Şi atunci, descrise în p r i m e l e d o u ă c a p i t o l e d i n Evanghelia
a comis o a r e u n delict cel care a păcătuit împotriva c a n o n i c ă n u este relatată aici. Este evident că s-au
principiilor voastre, în timp ce respecta Legea lui Moise? petrecut şi alte evenimente d e mai mică importanţă şi
O h ! Adevăr vă spun, sunteţi plini d e viclenie şi răutate". este inutil să revenim aici asupra lor, ca să n u ne întindem
13. Evreul a spus: " C u m aşa? Moise ne-a dat dreptul prea mult. Este totuşi necesar să arătăm sensul profund
d e a promulga legi pentru cazuri speciale. Principiile al celor petrecute la Templu, acest al doilea capitol
noastre sunt deci la fel d e valabile ca şi Legile lui Moise; n e p u t â n d fi p e deplin înţeles decât dacă auditoriul - sau
iar atunci, n u este oare cel care n u le respectă u n criminal cititorul - cunoaşte ambele dimensiuni descrise aici.
la fel d e mare ca şi cel care a păcătuit împotriva Legilor 2. Sensul profund al nunţii d e la Cana a fost deja
lui Moise?" arătat, lată în continuare sensul profund al Purificării
14. E u : "Pentru voi da, dar n u şi pentru Mine. Moise Templului.
ne-a poruncit să n e iubim părinţii şi să îi respectăm; dar 3. Templul reprezintă sfera naturii terestre a omului,
voi spuneţi - şi chiar preoţii vă sfătuiesc, să faceţi sacrificii înlăuntrul fiecărui o m există u n lăcaş foarte sfânt, la fel
la Templu, care să vă elibereze d e această lege. Dar dacă c u m există şi în Templu; iată d e ce, înfăţişarea Templului
cineva vine la voi şi vă s p u n e : 'Sunteţi atei şi impostori, trebuie să fie sfinţită şi menţinută într-o stare d e puritate,
căci propria voastră vinovăţie vă face să aboliţi legea şi pentru ca astfel să n u fie profanată Sfânta Sfintelor, lăcaşul
să-i asupriţi p e cei săraci' - aşa c u m a vorbit acel o m cel mai interior al templului, ce corespunde lăcaşului cel
împotriva voastră, - voi l-aţi târât în justiţie. Spune-Mi, mai interior al omului.
merita într-adevăr acest o m cinstit să fie pedepsit, sau 4. în Templu, Sfânta Sfintelor este bine ascunsă d e
mai degrabă voi sunteţi criminali faţă d e legea lui Moise?" către o perdea, pe care Marele Preot n u o ridică decât la
15. Evreul n u mai ştia ce să spună şi a plecat să se a n u m i t e ocazii. Dar p e r d e a u a , la fel ca şi vizitarea
alăture tovarăşilor săi, cărora le-a povestit tot ceea ce îi ocazională a Sfântului Lăcaş, n u reprezintă decât o
spusesem E u . Prietenii săi a u clătinat din cap şi a u spus: modalitate d e a împiedica profanarea Sfântului Lăcaş,
"Ce curios, c u m poate şti acest o m toate aceste lucruri?" căci în momentul în care cineva păcătuieşte cu trupul
Cât despre Mine, a m părăsit acele locuri şi a m mers, său, el nu-şi murdăreşte n u m a i trupul, ci deopotrivă
împreună cu ai Mei, la u n h a n micuţ, în afara oraşului, sufletul şi spiritul său, lăcaşul cu adevărat cel mai interior
u n d e a m rămas câteva zile. şi cel mai sacru dinlăuntrul omului. Precum în Templu,
acest lăcaş foarte sfânt din inima omului
este ascuns d e către u n văl şi numai
iubirea pentru D u m n e z e u - singurul
Mare Preot adevărat şi marele servitor
al lui D u m n e z e u dinlăuntrul fiecărui o m
- reuşeşte să ridice cortina şi să pătrundă
în acest loc sfânt. Iar dacă singurul Mare
Preot care există în interiorul fiecărui o m
devine impur d e îndată ce se ataşează
d e lucrurile impure ale acestei lumi, cu
c a r e a j u n g e să se identifice, c u m ar
putea Sfântul Lăcaş să n u fie profanat,
c â n d este vizitat d e către u n M a r e Preot
impur?
5. Şi dacă în o m , la fel ca în Templu,
totul a devenit impur, atunci omul n u
mai este capabil să îl purifice, mai ales
dacă mătura lui este plină d e g u n o a i e
şi de lucruri mizerabile. E u însumi trebuie
să p u n m â n a la t r e a b ă , să purific
Templul cu forţa, cu ajutorul acestor
lucruri dureroase, c u m sunt bolile d e tot
felul şi alte nenorociri aparente.
6. Starea d e cumpărător şi starea d e
neguţător reprezintă nişte pasiuni false
şi impure care există în o m . Vitele care
sunt d e vânzare simbolizează aici nivelul
Marea Evanghelie a lui loan 27

cel mai josnic al senzualităţii preponderent animale


şi orbirea sufletului pe care aceasta stare o generează.
Dacă, la nivelul sufletului, iubirea se prezintă întocmai
p r e c u m u n b o u c a r e este lipsit d e o r g a n e l e d e
r e p r o d u c e r e şi d e atracţia sexuală, a c e s t u i fel
degradat d e iubire nu-i mai r ă m â n e nimic altceva
decât pasiunea josnică şi lacomă care se aseamănă
cu starea celui mai grosier dintre polipi şi, într-o
asemenea situaţie, cunoaşterea care îi revine omului
nu valorează mai mult decât "cunoaşterea" p e care
o pot avea oile.
7. C â t d e s p r e cei c a r e s c h i m b a u b a n i i , ei
reprezintă ceea ce devine omul în momentul în care
egoismul îl a d u c e în starea d e animal, pentru că
animalul nu se iubeşte decât pe sine! Dacă este mort
d e f o a m e , u n lup d e v o r e a z ă u n alt lup. Aceşti
c o m e r c i a n ţ i - sau altfel spus, e g o i s m u l a n i m a l
dinlăuntrul omului - trebuie să fie alungaţi c u forţa,
cu preţul tuturor durerilor posibile, pentru că tot ceea
ce inspiră această dragoste d e sine trebuie să fie
alungat şi pedepsit.
8. Bine. dar atunci d e ce să n u fie aceste lucruri
complet distruse? Pentru că iubirea adevărată n u
poate creşte fără libertate, la fel c u m sămânţa bună,
sămânţa d e grâu, creşte mai bine şi dă o recoltă mai
bogată într-un pământ în care a m pus balegă d e
animal. Luaţi îngrăşământul din pământ pentru a-l
purifica d e orice impurităţi şi bobul d e g r â u va creşte cu 15. Pentru a le arăta că oamenii n u trebuie să faca
mare greutate, d â n d o recoltă foarte slabă. din virtuţile lor exterioare nişte calităţi ale vieţii lor
9. Bălegarul aruncat peste c â m p trebuie scuturat şi interioare, p e n t r u ca o m u l cinstit să n u devină u n
răspândit pentru a fertiliza câmpul. A-l lăsa într-o grămadă automat al vorbelor goale (un fel d e loc d e negustorie),
n-ar face decât să asfixieze solul p e care este aşezat, i-am rugat p e aceşti neguţători să iasă din Templu şi să
r ă m â n â n d astfel inutil pentru restul câmpului. se a d u n e la locul obişnuit. Aceşti neguţători d e porumbei
10. lată aşadar corespondenţa cu această purificare reprezintă, în sensul larg, toate lucrurile exterioare, iar
a Templului, u n d e a m împrăştiat banii comercianţilor fără într-un sens strict, stăpânii lucrurilor exterioare, adică toţi
a distruge totuşi Templul, ceea ce aş fi putut să fac foarte cei care urmăresc să se înalţe cu ajutorul virtuţilor p e
uşor. care le confundă cu calităţile interioare.
I I. C e reprezintă atunci neguţătorii d e porumbei, 16. lată aşadar sensul spiritual al acestei purificări a
care trebuiau să-şi recâştige locul care le fusese repartizat Templului. Potrivit corespondenţei imuabile şi corecte
în vechime? dintre Templu şi o m , este evident că numai D u m n e z e u
12. Aceştia simbolizează virtuţile exterioare, adică - înţelepciunea eternă - poate acţiona şi vorbi astfel;
toate soiurile d e ceremonii şi amabilităţi, b u n a creştere, niciodată, omul.
curtoazia şi amabilitatea, care îl ridică p e omul orb la u n 17. Dar d u p ă această purificare, d e c e n u r ă m â n e
nivel superior şi permit vieţii adevărate să se înrădăcineze D o m n u l în Templu?
în el. 18. El este singurul care ştie c u m trebuie alcătuit
13. Porumbelul este o pasăre zburătoare curent sufletul o m u l u i p e n t r u ca el să poată d e v e n i Casa
folosită în Orient ca mesager al scrisorilor d e dragoste. Domnului. Pe d e altă parte, d u p ă o astfel d e purificare,
La egipteni, p o r u m b e l u l era hieroglifa tandreţii. La omul n u trebuie să fie lipsit d e libertatea sa, fără d e care
Templu, d e asemenea, era u n simbol al conversaţiilor el n u ar fi altceva decât u n automat.
tandre, porumbelul fiind semnul animalului sacrificat 19. D o m n u l n u poate să aibă încă încredere în omul
oferit d e către tinerii căsătoriţi Templului la naşterea astfel purificat. Doar El ştie ce trebuie făcut pentru ca
primului lor copil. D u p ă ce aceste ceremonii a u devenit omul să se restabilească ferm în interiorul său. lată d e ce
desuete, porumbelul a rămas simbolul dragostei purificatorul părăseşte Templul: pentru a putea să se
adevărate, profunde şi dătătoare d e viaţă. reverse din exterior în interiorul o m u l u i , p e n t r u că
14. Dar atenţie! Potrivit ordinii fireşti, ceea ce este D u m n e z e u n u pretinde că ar vrea să dispună d e o m
exterior r ă m â n e alături d e ceea ce este exterior! Scoarţa d u p ă bunul Lui plac, amestecându-se în problemele lui,
este şi va r ă m â n e întotdeauna u n lucru mort în sine şi r ă m â n â n d înlăuntrul lui şi amplificându-i virtuţile. O m u l
tot ceea ce face parte din scoarţă trebuie să se situeze la trebuie să se trezească şi să devină deschis faţă d e
acelaşi nivel cu ea. Scoarţa este foarte utilă arborelui dacă libertatea deplină, singura în măsură să îi permită să
se află la locul potrivit, dar dacă a m vrea să o p u n e m în devină desăvârşit, după c u m se va arăta c u mai multă
locul măduvei, arborele s-ar usca si ar muri. claritate în capitolul următor.
28 Marea Evanghelie a lui loan

I 1. Noctambulii Mi-au spus: "Ce lucruri aberante poţi


Capitolul 1 7 să spui! N u ştii tu c e i-a spus D u m n e z e u lui David şi lui
Solomon? C u m s-ar putea ca ceea ce i-a spus D u m n e z e u
Vizita lui Nicodim (loan III, I) lui David să fie fals? Cine eşti tu d e îndrăzneşti să vorbeşti
în faţa noastră în acest fel?"
(I) între farisei era un om cu numele Nicodim, un 12. Dar E u le-am răspuns: "Am dreptul şi puterea să
fruntaş al iudeilor. vă vorbesc astfel despre Templu, aşa c u m a m puterea
să-i vindec pe bolnavi prin propria M e a voinţă şi prin
1. D u p ă purificarea T e m p l u l u i , a m r ă m a s d e c i Cuvântul M e u ! V-o spun şi v-o repet: Templul vostru este
într-un mic h a n situat în afara oraşului, împreună cu toţi o oroare în faţa lui D u m n e z e u ! "
cei care M ă urmau. Unii dintre voi se vor întreba probabil: 13. Unii a u început atunci să murmure, iar alţii a u
2. "Ce ai făcut în această perioadă. D o a m n e ? C u spus: "Este într-adevăr u n profet şi profeţii a u vorbit
siguranţă că n u Ţi-ai pierdut timpul în aceste opt zile!" întotdeauna d e rău Templul! Să-l lăsăm să plece!" Şi aceşti
3. Bineînţeles că n u . O a m e n i din toate categoriile noctambuli s-au retras.
sociale v e n e a u la M i n e zi şi noapte! Săracii ziua şi bogaţii
noaptea, la fel ca toţi cei distinşi, cei mari, care n u vroiau Capitolull 8
să-şi arate la lumina zilei slăbiciunile şi contradicţiile lor.
4. împinşi d e curiozitate şi d e u n fel d e teamă că s-ar Nicodim, primarul Ierusalimului nu înţelege noua
putea să fiu Mesia, ei căutau să se apropie cât mai mult naştere, (loan II! 2-5)
d e Mine şi v e n e a u noaptea pentru a Mă vizita, vizite
care se terminau d e regulă foarte repede, pentru că aceşti (2) Acesta a venit la lisus, noaptea, şi l-a zis:
oameni bogaţi şi distinşi erau jigniţi să constate că n u îi "învăţătorule, ştim că eşti un învăţător venit de la
primeam cu aceeaşi bunăvoinţă, bunătate şi prietenie Dumnezeu, • căci nimeni nu poate face semnele pe care
pe care le arătam oamenilor săraci. le faci Tu, dacă nu este Dumnezeu cu El."
5. Ca medic, făceam foarte multe miracole printre (3) Drept răspuns, lisus i-a zis: "Adevărat, adevărat iţi
oamenii săraci. A l u n g a m demonii posedaţilor, făceam spun că, dacă un om nu se naşte din nou, nu poate
să meargă paraliticii, îi îndreptam pe cei schilozi, le redăm vedea împărăţia lui Dumnezeu."
vederea orbilor, auzul surzilor, capacitatea d e a vorbi (4) Nicodim l-a zis: "Cum se poate naşte un om
muţilor şi îi vindecam p e leproşi, întotdeauna numai prin bătrân? Poate el să intre a doua oară in pântecele maicii
cuvânt. sale şi să se nască?"
6. Cei mari ştiau foarte bine toate aceste lucruri şi (5) lisus i-a răspuns: "Adevărat, adevărat iţi spun că,
v e n e a u n o a p t e a pentru a-Mi cere să fac miracole şi dacă nu se naşte cineva din apă şi din duh, nu poate să
p e n t r u e i ; a t u n c i . E u le r ă s p u n d e a m : " Z i u a are intre in împărăţia lui Dumnezeu.
douăsprezece ore, iar noaptea d e asemenea; ziua este
făcută pentru a munci, noaptea pentru a te odihni. Cel 1. U n a n u m e Nicodim, personaj d e vază în Ierusalim,
care munceşte ziua n u se înşeală, dar cel care munceşte a venit d e asemenea să M ă caute, în ultima noapte a
noaptea se înşeală uşor, pentru că n u poate să vadă şederii M e l e în împrejurimile Ierusalimului. Acesta n u '
u n d e p u n e piciorul". numai că era u n fariseu, funcţie şi demnitate echivalentă
7. Ei M-au întrebat c u ce drept şi cu ce putere făceam c u cea a unui cardinal romano-catolic actual, dar era d e
aceste miracole. Răspunsul M e u a fost scurt: "Prin propria a s e m e n e a şi şeful evreilor din oraş, d e c i primar al
Mea forţă, n u a m nevoie d e nimeni". Ierusalimului, instalat d e către romani pentru că era unul
8. Ei M-au întrebat d e asemenea d e ce n u preferam dintre cei mai bogaţi o a m e n i din Ierusalim.
hanurile din oraş. 'La fapte măreţe, locuri măreţe - 2. în calitatea sa d e şef al Ierusalimului, el a venit să
spuneau ei - şi n u ultimul h a n pribegit, fără importanţă, M ă caute noaptea, s p u n â n d : "învăţătorule, iartă-mă că
din suburbiile capitalei'. a m venit să Te v ă d atât d e târziu noaptea şi să te deranjez
9. E u le-am răspuns însă: "Nu-Mi place să locuiesc din odihna Ta, dar a m aflat că vei părăsi aceste locuri
într-un oraş ai cărui locuitori se cred superiori şi p u n la mâine dimineaţă şi n u m-am putut împiedica să vin să-Ţi
uşa lor paznici pentru a-i alunga p e săraci şi a-i lăsa să mărturisesc marea consideraţie p e care o a m pentru Tine.
treacă doar p e cei bogaţi, u n oraş u n d e eşti oprit d e Mulţi dintre colegii mei şi cu mine ne-am dat seama foarte
şapte ori la toate colţurile străzilor pentru a fi întrebat bine, observând faptele Tale, că eşti u n veritabil profet
cine eşti, d e u n d e eşti, ce faci, pentru că pari a fi străin şi trimis d e D u m n e z e u , pentru că nimeni n u poate acţiona
n u eşti bine îmbrăcat. Căci E u n u iubesc decât ceea ce aşa c u m o faci Tu dacă D u m n e z e u n u este cu el. Din
este mic în faţa lumii şi dispreţuit d e ea, aşa c u m stă m o m e n t c e eşti u n profet şi îţi dai seama cât d e răi
scris: "Ceea ce este mare în ochii lumii este o oroare în suntem, spune-mi, c â n d va veni împărăţia lui D u m n e z e u
faţa lui D u m n e z e u " . p e care ne-au anunţat-o predecesorii Tăi şi, dacă vine
10. Atunci, aceşti o a m e n i bogaţi a u spus: "Oare n u această împărăţie, c e trebuie să f a c e m noi pentru a
este Templul, locuinţa lui D u m n e z e u , ceva m a r e şi ajunge în e a ? "
magnific?" Dar E u le-am răspuns: "El trebuia să fie casa 3. l-am răspuns scurt lui Nicodim prin cuvintele redate
lui D u m n e z e u , dar voi aţi profanat-o şi D u m n e z e u a în versetul Sfântului loan: "Adevăr, adevăr îţi spun, nimeni
părăsit-o. El n u mai este acolo. Arca lui Moise este a c u m n u poate vedea împărăţia lui D u m n e z e u şi n u poate
goală şi moartă". a j u n g e a c o l o d a c ă n u se naşte din n o u " . C e e a c e
Marea Evanghelie a lui loan 29

egiptene, p e care e u nu pot nici să le înţeleg,


nici să le citesc. Tot ceea c e ştiu, d u p ă calculele
mele, este că împărăţia lui D u m n e z e u trebuie
să fie aproape, dar n u ştiu nici u n d e este, nici
c u m să ajung la ea, nici c u m să fiu primit acolo!
Aş vrea ca Tu să-mi răspunzi într-un m o d clar şi
mai uşor d e înţeles".
7. La această întrebare repetată, E u a m
răspuns exact cu cuvintele din versetul 5, care
precizează că trebuie să te naşti din apă şi din
spirit, ceea ce semnifică următoarele:
8. Sufletul trebuie să fie purificat d e apa
umilinţei şi a renunţării d e sine, pentru că apa
este simbolul cel mai vechi al umilinţei. Ea n u
se o p u n e niciodată, fiind în serviciul tuturor; la
sol, ea caută întotdeauna punctul cel mai d e
j o s şi f u g e d e î n ă l ţ i m i . S u f l e t u l purificat
r ă s p â n d e ş t e în j u r u l lui l u m i n a spiritului
adevărului, p e care u n suflet impur nu poate
niciodată să-l înţeleagă, acesta din urmă fiind
a s e m e n e a nopţii, în timp c e a d e v ă r u l este
precum lumina Soarelui.
9. Adevărul îl face liber p e cel care îl acceptă
şi îl r e c u n o a ş t e în sufletul lui purificat prin
umilinţă. Intrarea în împărăţia lui D u m n e z e u
este chiar această libertate a spiritului, sau
această înţelegere spirituală a libertăţii.
10. N u i-am dat însă aceste explicaţii lui
Nicodim, căci el n u ar fi putut să le înţeleagă,
oricum n u mai mult decât formula prescurtată
a răspunsului M e u . El M-a întrebat încă o dată
c u m ar trebui să înţeleagă aceasta!
înseamnă: "Dacă nu-ţi vei trezi spiritul, u r m â n d calea p e
care ţi-o arăt Eu, nu vei putea înţelege ceea ce este ascuns Capitolul 19
în esenţa profundă a cuvintelor Mele divine şi vii".
4. Versetul următor (loan III.4), care citează cuvintele lisus îi explică lui Nicodim esenţa omului, secretul
lui Nicodim, complet debusolat, dovedeşte că acest o m spiritului, (loan III, 6-12)
cinstit n-a înţeles sensul cuvintelor Mele şi faptul că n u
poate fi cunoscută viaţa divină fără trezirea spiritului. (6) Ce este născut din carne, este carne, şi ce este
5. "Dar, învăţătorule mult iubit, ce cuvinte străine născut din Duh, este duh.
a u d urechile mele? C u m poate u n o m să se nască din (7) Nu te mira că ţi-am zis: «Trebuie să vă naşteţi din
n o u ? Poate u n o m în vârstă, cu membrele rigide, să nou».
intre a doua oară în pântecele mamei lui şi să se nască (8) Vântul suflă Încotro vrea, şi-i auzi vuietul dar nu
din n o u ? Să fim serioşi, este u n lucru absolut imposibil. ştii de unde vine, nici Încotro merge. Tot aşa este cu
Ori Tu n u ştii nimic despre împărăţia lui D u m n e z e u care oricine este născut din Duh."
va v e n i , d e c i n u cunoşti a d e v ă r a t a împărăţie a lui (9) Nicodim l-a zis: "Cum se poate face aşa ceva?"
Dumnezeu, ori n u vrei să-mi spui nimic d e frică să n u Te (10) lisus i-a răspuns: "Tu eşti învăţătorul lui Israel şi
arestez şi să Te arunc în închisoare. Fii însă fără frică, nu pricepi aceste lucruri?
niciodată n-am privat p e nimeni d e libertate, în afară d e (11) Adevărat, adevărat îţi spun, că noi vorbim ce
hoţi şi asasini. D a r T u eşti u n m a r e binefăcător al şt im şi mărturisim ce am văzut, • şi voi nu primiţi mărturia
oamenilor săraci, ai vindecat în m o d miraculos a p r o a p e noastră.
toate bolile celor din Ierusalim prin forţa lui D u m n e z e u (12) Dacă v-am vorbit despre lucruri pământeşti şl
care este în Tine. C u m aş putea e u să Te arestez? nu credeţi, cum veţi crede când vă voi vorbi despre
6. Crede-mă, d r a g ă î n v ă ţ ă t o r u l e , împărăţia lui lucrurile cereşti?
D u m n e z e u mă interesează în m o d u l cel mai profund!
Dacă ştii ceva mai concret, spune-mi, te rog, într-un fel 1. Aşa c u m indică versetul 6, E u a m răspuns: " N u te
în care să pot înţelege şi e u . Vorbeşte-mi despre cer mira d e ceea ce-ţi spun, pentru că, vezi tu, ceea ce este
folosind un limbaj ceresc, dar vorbeşte-mi despre pământ născut din carne este c a r n e , adică materie moartă,
folosind u n limbaj al lucrurilor pământeşti, cu imagini învelişul cel mai exterior al vieţii şi ceea ce este născut
care pot fi înţelese, căci în caz contrar, învăţăturile Tale din spirit este spirit, adică viaţa eternă şi adevărul în sine".
vor fi pentru mine chiar mai d e neînţeles decât hieroglifele 2. Dar Nicodim tot n u a înţeles. A ridicat din umeri.
50 Marea Evanghelie a lui loan

9. Şi dacă voi n u puteţi nici


să înţelegeţi nici să percepeţi
u n lucru explicat atât de
simplu, c â n d E u vă vorbesc
despre cele spirituale într-un
m o d pământesc, aş vrea să
ştiu c e ar d e v e n i credinţa
voastră dacă E u aş începe să
vorbesc despre lucrurile cereşti
într-un m o d în întregime
ceresc.
10. Adevăr îţi spun, numai
Spiritul care este spirit - în el
însuşi şi prin el însuşi - ştie ce
este spiritul şi viaţa. Carnea n u
este decât u n înveliş exterior
c a r e n u c u n o a ş t e spiritul,
decât cel mult în cazul în care
s p i r i t u l se m a n i f e s t ă prin
înveliş, prin această scoarţă.
mai puţin surprins d e ceea ce i-am spus şi mai mult mirat Dar spiritul tău este prea mult dominat şi acoperit d e
să constate că nu este capabil să înţeleagă aceste cuvinte, carnea ta, care nu-l cunoaşte. Totuşi, va veni timpul când
el, fariseul, înţelept peste înţelepţi, el, care avea o părere spiritul tău, aşa c u m ţi-am mai spus, va fi liber; vei înţelege
atât d e bună despre propria lui înţelepciune, pentru care, atunci mărturia noastră şi o vei accepta".
d e altfel, a şi fost ales ca şef al evreilor. 1 1. N i c o d i m a răspuns : "învăţătorule iubit, o h ,
3. Mirarea lui era cu atât mai mare cu cât a văzut în înţelept între înţelepţi, spune-mi într-un fel pe înţelesul
M i n e u n învăţător neaşteptat, capabil să îi propună o m e u , când, c â n d oare va veni deci timpul la care visez?"
adevărată şaradă intelectuală. Neştiind ce să mai creadă, 12. l-am spus: "Prietene, n u eşti destul d e matur
M-a întrebat: "Dar c u m trebuie să înţeleg aceasta? Poate pentru a-ţi indica momentul, ora şi ziua. Vezi tu, atâta
fi u n spirit în stare d e graviditate şi poate da el naştere v r e m e cât vinul n u este destul d e fermentat, el rămâne
unui semen de-al lui?" tulbure. Dacă îl verşi într-un pahar d e cristal şi ţii acest
4. l-am răspuns: "îţi repet că n u trebuie să te miri în pahar la soare, lumina soarelui - oricât d e puternică ar fi
faţa cuvintelor Mele: V o i trebuie să vă naşteţi din noul' ea - n u va reuşi sâ-l traverseze. La fel este şi cu omul.
5. Vezi t u , v â n t u l suflă încotro vrea el; tu auzi înainte d e a fi suficient fermentat pentru a elimina tot
murmurul vântului, dar n u ştii d e u n d e vine şi nici încotro ceea ce este tulbure în el, lumina cerului nu-i poate
merge! La fel este cu fiecare o m care este născut din p ă t r u n d e fiinţa. Dar îţi voi s p u n e ceva şi, d a c ă vei
spirit şi care îţi vorbeşte. Tu îl vezi şi îl asculţi, dar, pentru înţelege, vei şti c â n d va veni acest timp; iată, ascultă-Mă!
că îţi vorbeşte într-un m o d spiritual, tu n u îl înţelegi şi n u
realizezi d e u n d e ştie el aceasta şi d e ce îţi vorbeşte în Capitolul 2 0
acest fel. Dar pentru că eşti u n o m înţelept şi cinstit, la
momentul potrivit îţi va fi acordată graţia d e a putea Versete de neînţeles pentru Nicodim.
înţelege şi percepe aceste lucruri". (loan III, 13-15)
6. Nicodim a dat atunci din cap gânditor şi a sfârşit
prin a spune: "Aş vrea să mă înveţi c u m se poate petrece (13) Nimeni nu a urcat la ceruri, afară de Cel ce S-a
acest lucru! Căci tot ceea ce ştiu şi pot sâ înţeleg o ştiu şi coborât din ceruri, adică Fiul omului care este in ceruri.
o înţeleg în carnea mea (în trupul meu). Şi dacă îmi este (14) Şi, după cum a Înălţat Moise şarpele în pustie,
luată carnea, n u voi mai putea înţelege mare lucru. C u m tot aşa trebuie să fie înălţat şi Fiul omului,
ar putea carnea mea să devină spirit şi c u m va putea (15) pentru ca oricine crede in El să nu piară, ci să
primi spiritul m e u în el u n alt spirit, născându-se din n o u ? aibă viaţa veşnică.
C u m , c u m se poate petrece aşa c e v a ? "
7. E u i-am spus: 'Tu eşti unul dintre cei mai înţelepţi 1. Vezi tu, nimeni n u urcă la ceruri dacă n u este Cel
doctori ai lui Israel şi n u poţi să înţelegi aceste lucruri? care a coborât, adică Fiul omului care sălăşluieşte pentru
Dacă tu n u poţi să le înţelegi, deşi eşti doctor în Lege, ce totdeauna în ceruri. Şi, la fel c u m Moise a înălţat şarpele
să mai spunem d e alţii, care abia cunosc câte ceva despre în deşert, tot aşa trebuie să fie înălţat şi Fiul omului pentru
existenţa lui A v r a a m , Isaac şi lacov! ca toţi cei care cred în El să n u piară, ci să capete viaţa
8. Adevăr, a d e v ă r îţi spun. E u şi discipolii Mei a m veşnică. Spune-mi, tot n u înţelegi?"
fost conduşi aici d e către spirit, dar nu îţi vorbim întru 2. Nicodim a spus: "învăţătorule iubit, c u m aş putea
spirit, îţi vorbim în m o d natural, în imaginile concrete să înţeleg? în Tine este o înţelepciune cu totul specială,
ale acestui pământ, pentru a-ţi s p u n e ceea ce ştim şi a m aşa c u m Ţi-am mai spus deja; mai degrabă aş putea
văzut întru spirit; şi cu toate acestea, voi n u puteţi să descifra hieroglifele decât să înţeleg înţelepciunea Ta.
înţelegeţi! Trebuie să-Ţi mărturisesc că dacă faptele Tale n u m-ar
Marea Evanghelie a lui loan 51

apropia d e Tine, Te-aş putea lua uşor drept u n n e b u n C u m poate El să vină p e acest p ă m â n t dacă este şi în cer
sau un ciudat! Dar niciodată u n o m inteligent n-a vorbit în acelaşi timp? U n d e şi c â n d va fi El crescut? înseamnă
aşa ca Tine. Faptele Tale dovedesc că ai fost trimis d e că El va fi Regele d e neînvins, atotputernic al evreilor?
D u m n e z e u pentru a n e învăţa şi că trebuie să fie în Tine 8. Vezi, dragă învăţătorule, toate acestea sună ciudat
plenitudinea puterii şi a înţelepciunii divine, fără d e care în gura unui o m care vrea să arate prin faptele lui că
astfel d e fapte ar fi imposibile. este plin d e atotputerea divină. Dar, aşa c u m ţi-am mai
3. Dar una n u m e r g e fără cealaltă. D e vreme ce spus, n u vreau să mă las indus în eroare, deşi consider
puterea faptelor Tale este divină, învăţătorul m e u iubit, că Tu eşti u n mare profet trimis d e D u m n e z e u .
înţelepciunea învăţăturii Tale p e acest p ă m â n t trebuie 9. Vezi aşadar că n u sunt dintre aceia care resping
să fie d e asemenea divină, indiferent că e u o înţeleg sau d e la b u n început orice învăţătură p e care n u o înţeleg;
n u ! Mă pierd cu totul dacă încerc să înţeleg această teză aş dori totuşi ca Tu să-mi dai mai multe lămuriri şi mai în
conform căreia nimeni n u poate urca la ceruri fără să fi detaliu. E u n u pot să Te înţeleg, iar întreaga ludee, şi în
coborât, dacă n u este Fiul omului care este în ceruri. special oraşul Ierusalim - u n d e e u s u n t principala
Dragă învăţătorule, d e la E n o h şi llie, nici u n o m n-a autoritate - are mare încredere în mine; dacă e u Te urmez
avut bucuria de a urca la ceruri. Vei fi Tu, poate, al treilea? p e Tine şi învăţătura Ta, tot oraşul Te va urma, dar dacă
Dar la ce le-ar folosi aceasta celorlalţi oameni, care n u o resping, oraşul o va respinge d e asemenea. Ai deci
vor putea urca la cer, din m o m e n t c e ei n-au coborât d e bunătatea sâ mă luminezi puţin!"
acolo? 10. E u i-am spus: "Ai ţinut u n discurs lung şi ai vorbit
4. Mai mult. Tu spui că cel care s-a coborât din ceruri ca u n o m care n u ştie nimic despre lucrurile cereşti, dar
nu se află pe pământ decât în aparenţă, dar în realitate, n u ar putea fi altfel, pentru că te afli în întunericul acestei
el este în acelaşi timp şi în ceruri. Probabil că în împărăţia lumi şi nu vrei să vezi lumina care a venit din ceruri pentru
lui D u m n e z e u n u pot a j u n g e decât E n o h , llie şi Tu, în a lumina întunericul nopţii acestei lumi. Se pare că zorii
timp ce celelalte milioane d e o a m e n i vor r ă m â n e de-a zilei se vor naşte în c u r â n d în tine, dar deocamdată, tu
pururi în bezna umedă a mormântului lor, d e unde, prin n u vezi ceea ce se află chiar sub nasul tău!"
graţia lui D u m n e z e u , vor fi transformaţi în
praf şi pulbere, fiind reduşi astfel la nimic.
5. Dragul m e u învăţător, oare pentru
o astfel d e împărăţie a lui D u m n e z e u se
pierd în m u l ţ u m i r i s ă r m a n i i v i e r m i ai
pământului, numiţi în m o d ironic oameni?
Toată lumea ştie că aşa este şi aşa a fost
întotdeauna. N u vine vara cu d o u ă sau
trei rândunele! C e a u făcut în fond E n o h şi
llie pentru a fi ridicaţi la cer? N u a u făcut
decât ceea ce era propriu naturii lor cereşti.
Ei n u a v e a u nici u n merit şi, c o n f o r m
explicaţiilor Tale, nu a u putut să urce la
ceruri decât pentru că a u coborât de acolo.
6. Vezi aşadar că toate acestea n u n e
d a u speranţe prea mari şi că n u există nici
o consolare pentru sărmana umanitate d e
pe acest p ă m â n t atât d e g r e u încercat.
Dar, aşa c u m ţi-am mai spus, n u este mai
puţin adevărat faptul că învăţătura Ta este
înţeleaptă şi divină. Totuşi, sper să fii d e
acord cu mine că teza despre care tocmai
a m discutat este o adevărată nebunie din
punct d e v e d e r e raţional!
7. Probabil că nu este decât o parabolă
atunci c â n d vorbeşti despre această
ridicare a Fiului omului, care trebuie să se
manifeste în deşert p r e c u m şarpele dresat
d e Moise. D e ce trebuie şi c u m ar putea să
c r e a d ă toţi cei c a r e aspiră către viaţa
veşnică în această ridicare a Fiului omului,
înălţat precum şarpele lui Moise? Aceasta
n u are nici u n sens. Cine este acest Fiu al
omului? U n d e este el? C e face? V i n e el din
ceruri, la fel ca E n o h şi llie? S e va naşte în
curând? C u m pot oamenii care nu-l v ă d -
aşa c u m nu-l v ă d nici e u - sâ creadă în El?
52 Marea Evanghelie a lui loan

fizic, cât mai degrabă dorinţele carnale ale sufletului).


Capitolul 2 1 Dar pentru a ajunge acolo, credinţa trebuie să elibereze
carnea d e puternicele sale pofte materiale; credinţa în
Misiunea Fiului omului. Cel care nu vrea să-L Fiul omului, născut din D u m n e z e u cel veşnic şi venit în
recunoască pe Domnul poartă deja în el această lume pentru ca oricine crede în N u m e l e S ă u să
condamnarea, (loan III, 16-21j primească viaţa eternă.
5. Cel care v a crede în El, fie el evreu sau p ă g â n , n u
(16) Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, va fi j u d e c a t şi n u v a pieri. D a r cel care se va împotrivi
că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El Fiului omului şi n u va crede în El este deja judecat, pentru
să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică. că j u d e c a t a omului este faptul că el n u poate sau n u
(17) Dumnezeu, într-adevăr, n-a trimis pe Fiul Său în doreşte să-L recunoască p e Fiul omului, ridicându-se -
lume ca să judece lumea, ci ca lumea să fie mântuită din orgoliu - împotriva Numelui Său. înţelegi tu aceasta?
prin El. A c u m ţi-am explicat într-un m o d cât se poate d e clar".
(18) Oricine crede în El, nu estejudecat; dar cine nu 6. Nicodim a răspuns: "Da, da, înţeleg p e j u m ă t a t e
crede, a şi fost judecat, pentru că n-a crezut în Numele sensul discursului Tău, foarte elevat din punct d e vedere
singurului Fiu al lui Dumnezeu. spiritual, dar mi se pare că vorbeşti totuşi d e g e a b a atât
(19) Şi judecata aceasta stă în faptul că, odată venită timp c â t a c e s t F i u a l o m u l u i , în c a r e sălăşluieşte
Lumina în lume, oamenii au iubit mai mult întunericul plenitudinea înţelepciunii lui D u m n e z e u , n u este aici,
decât lumina, pentru că faptele lor erau rele. iar Tu n u vrei sau n u poţi preciza c â n d şi u n d e va veni.
(20) Căci oricine face răul, urăşte lumina şi nu vine la 7. lată d e c e această c o n d a m n a r e , care constă pur
lumină, ca să nu i se vădească faptele. şi simplu în necredinţa, mi se pare absolut enigmatică!
(21) Dar cine lucrează după adevăr, vine la lumină, Iar dacă judecata lui Dumnezeu n u înseamnă nici râzboi,
pentru ca să i se arate faptele, fiindcă sunt făcute întru nici ciumă, nici inundaţie, nici focul cerului, ci doar lipsa
Dumnezeu." d e credinţă, îţi mărturisesc, dragă învăţătorule, ca e u tot
n u Te înţeleg! Căci cel care n u înţelege unul sau doua
1. "Adevăr îţi spun, D u m n e z e u este Iubirea şi Fiul concepte ale unui discurs, n u înţelege d e fapt discursul
este înţelepciunea. D u m n e z e u a iubit atât d e mult întreg! C e vrea să însemne 'judecata" Ta, c e înţelegi T u
această lume, încât i-a dăruit p e unicul S ă u Fiu, adică prin acest concept?"
înţelepciunea care izvorăşte în m o d etern din El însuşi, 8. E u i-am zis: "Prietene, aş putea să-ţi spun şi E u : -
pentru ca oricine crede în El să devină nepieritor şi să N u înţeleg c u m d e n u eşti capabil să înţelegi sensul
aibă viaţa veşnică. Spune-Mi, înţelegi tu aceasta?" cuvintelor Mele! T u n u înţelegi conceptul d e judecată,
2. Nicodim a răspuns: "Mi se pare că ar trebui să cu toate că tocmai ţi l-am explicat foarte limpede.
înţeleg, dar d e fapt, n u înţeleg. Cel puţin dacă aş putea 9. Vezi tu, judecata este lumina lui D u m n e z e u venită
să înţeleg c e înseamnă acest Fiu al omului, dar iată că din ceruri în această lume. Dar oamenii care vin din
a c u m îmi vorbeşti şi d e s p r e u n F i u unic, p e c a r e întuneric şi sunt aşezaţi în lumină, preferă mai degrabă
Dumnezeu, din iubire pentru noi, L-a dăruit
lumii. Fiul omului şi Fiul lui D u m n e z e u sunt
una şi aceeaşi persoană?"
3. E u i-am spus: 'Tu vezi că a m u n cap,
u n corp, mâini şi picioare. Capul, corpul,
mâinile şi picioarele sunt carnea; ceea c e este
din carne este c a r n e . D a r în Fiul omului,
carnea este sălaşul înţelepciunii lui
D u m n e z e u ; iată cine este Fiul unic al lui
Dumnezeu. Dar n u Fiul lui D u m n e z e u , ci Fiul
omului va fi înălţat în deşert la fel ca şi şarpele
lui Moise şi aceasta îi v a şoca p e mulţi! însă
celor care n u v o r fi indignaţi şi care vor crede
şi vor fi credincioşi Numelui Său, El le va da
puterea d e a fi numiţi copiii lui D u m n e z e u în
împărăţia Sa fără d e sfârşit.
4. N u trebuie să te aştepţi la o j u d e c a t a a
lumii, la u n război, la o maree imensă sau la
u n f o c d i n c e r u r i c a r e să c a d ă asupra
păgânilor, pentru că D u m n e z e u n u şi-a trimis
unicul Fiu (înţelepciunea divină) p e p ă m â n t
(în trupul Fiului omului) p e n t r u a j u d e c a
lumea, ci pentru a o mântui. C u alte cuvinte,
pentru ca trupul din carne să n u mai piară, ci
sa renascâ odatâ c u spiritul la viaţa veşnică.
(Carnea n u semnifică aici atât carnea trupului
Marea Evanghelie a (ui loan 55

bezna lor decât lumina lui D u m n e z e u p e care o a u în noaptea şi n u ziua, deşi ştiai, ai văzut faptele Mele! Dar
faţa ochilor. F a p t u l că o a m e n i i n u d o r e s c lumina pentru că ai venit noaptea, ceea c e corespunde nopţii
dovedeşte că faptele lor sunt rele. sufletului tău, este d e înţeles că n u poţi pricepe încă
10. U n d e poţi găsi credinţa perfectă, dacă n u acolo nimic referitor la acest Fiu al omului.
unde oamenii care sunt cu adevărat drepţi, a u un respect 3. Adevăr îţi spun, dacă cineva îl caută p e Fiul omului
profund pentru D u m n e z e u în această lume? Cine îşi în toiul nopţii pentru că îi este ruşine să o facă la lumina
iubeşte aproapele dacă ştie că n u are nimic d e câştigat zilei, în faţa tuturor, d e frică să n u fie criticat, n u a r e
din aceasta? U n d e sunt cei care îşi iubesc soţiile pentru multe şanse să-L găsească. Tu trebuie să ştii bine, căci tu
fecunditatea lor? Lor le plac prostituatele şi păcătuiesc eşti unul dintre cei mai înţelepţi evrei, că noaptea, oricare
c u acestea complet lipsiţi d e p u d o a r e , deşi cel care ar fi ea, n u ajută p e nimeni să caute şi să găsească. Dacă
idolatrizează desfrânarea şi păcătuieşte astfel comite u n doreşti c u adevărat să-L găseşti, va trebui să-L cauţi p e
adevărat sacrilegiu, care este cel mai mare rău dintre Fiul omului ziua şi n u noaptea.
toate. O a r e îşi dezvăluie hoţul furtul şi fură el la lumina 4. E u n u pot decât să-ţi s p u n : Du-te să-l vezi pe loan,
zilei? care botează c u apă la E n o n , a p r o a p e d e Ierusalim. El îţi
I I . Vezi tu, toţi cei care a u intenţia d e a face rău, va spune dacă unicul Fiu al lui D u m n e z e u este sau n u
aleg să facă rău. Cei care iubesc răul şi care fac rău sunt deja aici! îl vei întâlni acolo!"
duşmanii luminii, p e care o urăsc. Ei fac totul pentru a 5. Nicodim a spus: "Ah! Dragă învăţătorule, asta va
se o p u n e luminii, pentru ca acţiunile lor rele să n u fie fi dificil; în fiecare zi a m treabă până peste c a p şi n u
aduse la lumină, căci ei ştiu foarte bine că atunci ele ar fi reuşesc să-i d a u d e capăt. Gândeşte-Te că sunt în oraş şi
recunoscute şi c o n d a m n a t e . în împrejurimi mai mult d e opt sute d e mii d e locuitori,
12. lată ce estejudecata, dar ceea ce tu înţelegi prin inclusiv străini, şi trebuie să mă o c u p d e ei, din m o m e n t
j u d e c a t ă n u este o j u d e c a t ă , ci c o n d a m n a r e a care ce sunt primarul lor. în plus, a m problemele zilnice ale
urmează judecăţii. Templului, p e care n u pot niciodată să le a m â n . Dacă
13. Dacă eşti u n îndrăgostit căruia îi place să iasă această graţie n u îmi este oferită aici, la Ierusalim, va
noaptea, judecata sufletului tău este că tu preferi noaptea trebui, din nefericire, să renunţ. Cele trei zile care mi-ar
în locul zilei, dar dacă te loveşti sau cazi într-o groapă trebui pentru a merge la loan ar echivala pentru altcineva
din cauza întunericului, aceasta n u este o judecată, ci cu trei ani d e absenţă!
urmarea logică a judecăţii, a faptului că tu preferi noaptea 6. lartă-mă aşadar că n u pot să-Ţi urmez sfatul, d a r
în locul zilei. n u ezita să vii să locuieşti la mine d e fiecare dată c â n d
14. Dacă eşti însă prietenul zilei şi al adevărului lui vei veni la Ierusalim c u discipolii Tăi. împreună cu toţi ai
Dumnezeu, vei acţiona în conformitate cu adevărul divin. Tăi, vei regăsi întotdeauna î n mine u n protector şi u n
Vei dori atunci ca acţiunile tale să fie aduse la lumina prieten sincer. Casa mea este destul d e m a r e pentru a
zilei, în faţa tuturor, pentru că ştii că faptele tale - făcute putea găzdui a p r o a p e zece mii d e persoane; ea este
la lumina adevărului - sunt drepte şi b u n e şi merită sâ fie situată în piaţa lui David, în interiorul porţii lui S o l o m o n ,
recunoscute şi recompensate. numită Poarta d e Aur. D e fiecare dată c â n d vei veni,
15. Cel care este prietenul luminii se deplasează ziua totul va fi pus la dispoziţia Ta, tot ce stă în puterea mea.
şi n u noaptea. El recunoaşte imediat lumina, pentru că Dacă ai nevoie vreodată d e ceva, indiferent ce, cere-mi
el provine d i n lumină şi această lumină se numeşte şi îţi va fi pus la dispoziţie.
credinţa inimii. 7. Vezi Tu, în mine s-a petrecut ceva absolut inedit.
16. Cel care crede în Fiul omului, care crede că Fiul Te iubesc, dragă învăţătorule, mai mult decât orice p e
omului este lumina lui D u m n e z e u , poartă deja viaţa în lume şi această iubire îmi spune, într-un anumit fel, că
el. Dar cel care n u crede aceasta, poartă deja j u d e c a t a eşti chiar Tu însuţi acela pentru care mă trimiţi la loan, la
asupra lui şi această j u d e c a t ă este exact lipsa lui d e E n o n ! Ceea c e simt poate fi fals, dar dincolo d e voinţa
credinţă. mea. T e iubesc, dintr-odată, din a d â n c u l inimii mele şi
17. Cred că d e data aceasta M-ai înţeles". T e r e c u n o s c c a u n m a r e î n v ă ţ ă t o r al a d e v ă r a t e i
înţelepciuni divine. Da, faptele Tale - care n u c o n d a m n ă
Capitolul 22 p e nimeni niciodată - m-au umplut d e cea mai profundă
fericire. Marea Ta înţelepciune mi-a cuprins toată inima".
Nicodim tot nu înţelege, dar inima lui îi vorbeşte 8. E u i-am spus atunci: " A răbdare încă o v r e m e şi
totul se va lumina în mintea ta! Peste puţin timp voi reveni
1. Nicodim a spus: 'Totul este clar pentru mine, în şi voi fi oaspetele t ă u ; atunci vei şti totul!
afara u n u i s i n g u r l u c r u : este v o r b a d e s p r e a c e s t 9. Urmează-ţi inima! într-o singură clipă, ea îţi va
extraordinar Fiu al omului, fără d e care toată această spune mai mult decât cele cinci cărţi ale lui Moise şi ale
conversaţie înţeleaptă şi toată această minunată discuţie profeţilor la u n loc, pentru că, vezi tu, nimic n u este mai
este inutilă! La c e foloseşte credinţa dacă acest Fiu al adevărat în o m decât iubirea. N u conta decât p e ea şi
omului n u este aici! N u p u t e m să-L facem să apară din vei porni la d r u m ziua. Şi încă ceva:
aer sau dintr-o idee abstractă! Spune-mi u n d e pot să-L 10. Aş vrea să M ă întorc în ludeea pentru a anunţa
găsesc şi poţi fi sigur că voi m e r g e în întâmpinarea Lui acolo împărăţia lui D u m n e z e u . T u eşti conducătorul
c u credinţa cea mai profundă". acestui ţinut; doresc să-ţi cer, n u pentru Mine, ci pentru
2. l-am spus: "Dacă n-aş fi văzut această credinţă în discipolii Mei, permisul d e liberă trecere p e care legea
tine, tu n u ai fi primit o asemenea învăţătură! Ai venit romană o cere evreilor, pentru ca discipolii Mei să n u
54 Marea Evanghelie a lui loan

aibă nici o problemă cu v a m a şi cu plata drumurilor. N u este necesar să revenim asupra acestui subiect.
Copiii sunt liberi, dar trebuie să aibă acest act. Mi-ar fi Această învăţătură arăta pur şi simplu toate greşelile
uşor să M ă descurc c u oricâte legiuni, dar n u vreau să esenţiale ale evreilor şi ale fariseilor şi le recomanda iubirea
deranjez p e nimeni, iar E u respect Legea Romei. Fii faţă d e D u m n e z e u şi d e aproape.
aşadar amabil şi procură-Mi u n permis d e liberă trecere". 4. E u le-am arătat toate aceste lipsuri; îi sfătuiam pe
I 1. N i c o d i m a spus: "îl vei a v e a imediat, d r a g ă păcătoşi să se pocăiască şi îi avertizam p e toţi cei care
învăţătorule; îl voi redacta chiar e u şi Ţi-I voi a d u c e peste doreau sâ urmeze învăţătura M e a să n u cadă din n o u în
o oră, căci locuinţa mea n u este departe d e aici". noroiul în care se c o m p l ă c e a u fariseii. Pentru a-i întări în
12. Grăbindu-se, Nicodim a fugit acasă la el şi a învăţătura Mea - foarte uşor d e urmat în acea epocă din
revenit o j u m ă t a t e d e oră mai târziu cu acest permis d e ce în ce mai materialistă - le d ă d e a m dovezi miraculoase
liberă trecere. A v â n d în m â n ă această atestare p e şi îi v i n d e c a m p e bolnavi; îi purificam p e cei posedaţi,
pergament, i-am dat cu dragă inimă binecuvântarea a l u n g a m demonii şi primeam noi discipoli.
acestui minunat Nicodim. El a primit-o cu lacrimi in ochi 5. în cursul acestor deplasări în ludeea a m ajuns în
şi M-a rugat încă o dată să binevoiesc să locuiesc la el micul deşert E n o n , u n d e boteza loan, în împrejurimile
atunci când voi reveni la Ierusalim, ceea ce i-am şi promis. oraşului Ierusalim, pentru că aici se găsea apă, în timp
Dar i-am făcut recomandarea d e a v e g h e a la purificarea ce la Betabara, apa din râul Iordan, şi aşa foarte puţină,
Templului. El mi-a promis acest lucru şi ne-am despărţit era în plus tulbure, m u r d a r ă şi plină d e viermi urât
în zori. mirositori, loan îşi schimbase deci locul şi propovăduia
pocăinţa la E n o n , botezându-i p e cei care a c c e p t a u
Capitolul 2 3 învăţătura lui şi care se pocăiau.
6. Erau numeroşi aceia care primeau învăţătura Mea
lisus în ludeea. Botezul cu apă şi foc. învăţătura fără să fi fost încă botezaţi d e către loan. Ei M-au întrebat
iubirii, (loan II! 22-26) dacă era necesar să fie botezaţi înainte d e loan. E u
le-am spus: "Ceea ce contează este doar practica efectivă
(22) După aceea, lisus şi ucenicii Lui au venit în ţinutul a învăţăturii Mele! Dar aceasta purificare va face bine
Iudeii; şi stătea acolo cu ei şi boteza. tuturor celor care vor dori să fie purificaţi d e către el,
(23) loan boteza şi el în Enon, aproape de Salem, atât timp cât el va putea să o mai facă în libertate". Aceste
pentru că acolo erau multe ape; şi oamenii veneau ca cuvinte i-au incitat pe mulţi să meargă să fie botezaţi d e
să fie botezaţi. către loan.

(24/ Căci loan încă nu fusese aruncat în


temniţă.
(25/ între ucenicii iui loan şi un iudeu
s-a iscat o neînţelegere cu privire la botez.
(26/ Au venit deci la loan şi i-au zis:
"învăţătorule, Cel ce era cu tine dincolo de
Iordan şi despre care ai mărturisit tu, iată că
botează şi toţi oamenii se duc la El."

1. Când s-a făcut ziuă, a m pornit la drum


în direcţia ludeei, această provincie alipită
Ierusalimului, p e c a r e a m traversat-o în
câteva zile.
2. C e aş fi p u t u t să fac î n a c e a s t ă
provincie? Versetul din loan III, 22 spune
că a m locuit împreună cu ei şi că E u a m
botezat. Ce fel d e locuinţă a v e a m deci şi cu
cine era împărţită aceasta? Cu discipolii Mei,
în primul rând, apoi cu încă v r e o câţiva
discipoli noi care ni s-au alăturat la Ierusalim,
urmaţi d e toţi cei care se simţeau atraşi d e
învăţătura M e a .
3. Toţi cei care primeau învăţătura M e a
cu o credinţă desăvârşită, erau botezaţi în
m o d d e s c h i s c u a p ă , d a r ei e r a u de
asemenea botezaţi în m o d tainic cu spiritul
iubirii Mele eterne şi al înţelepciunii Mele şi
astfel, ei obţineau dreptul de a fi numiţi copiii
lui D u m n e z e u , lată în c e consta aşadar
această "locuinţă" pe care o aveam
împreună cu ei. Celelalte trei Evanghelii
relatează învăţătura pe care le-o d ă d e a m .
Marea Evanghelie a lui loan 55

7. A avut loc atunci o discuţie pentru a afla care


dintre cele d o u ă botezuri era d e preferat, căci discipolii
lui loan n u înţelegeau d e c e botezam şi E u c u apă, din
m o m e n t c e li se spusese că E u n u botezam c u apă, ci cu
Duhul Sfânt. Mulţi evrei care deveniseră discipolii M e i
pretindeau că doar botezul M e u era singurul adevărat,
pentru că E u botezam deopotrivă c u a p ă curată şi c u
spirit - spuneau ei - iar cel botezat primea în m o d evident
graţia d e a fi numit copilul lui D u m n e z e u . 1. loan s-a recules şi le-a spus discipolilor săi: "Asculta-
8. în legătură c u aceasta, discipolii lui loan şi evreii ţi-mâ! lată c u m stau lucrurile, d u p ă c u m mi se pare mie!
s-au dus să-l găsească p e loan şi i-au spus: "Ascultă, Nimeni n u poate să-şi atribuie caracteristicile spiritului
învăţătorule, omul care era c u tine p e celălalt mal al fără să-i fi fost date din ceruri. O m u l excepţional p e care
Iordanului şi despre care ai spus că ar boteza c u D u h u l L-am botezat p e celălalt mal al Iordanului şi asupra căruia
Sfânt, botează a c u m în împrejurimi, c u a p ă . C e să a m văzut coborând spiritul lui D u m n e z e u , c u blândeţea
credem? Acest o m care botează astfel este chiar acela unei porumbiţe c â n d ea se aşează în cuibul ei, sub forma
despre care ai depus mărturie?" u n u i mic n o r d e lumină, şi despre c a r e a m d e p u s
9. loan le-a spus: "Mergeţi să-L găsiţi şi Întrebaţi-L: mărturie, n u putea, ca simplu o m , să aibă ceea ce are!
T u eşti Acela care trebuia să vină sau trebuie să aşteptăm El este mai mult decât u n simplu o m ; se pare chiar că El
u n altul?' Reţineţi ceea c e v ă va s p u n e şi veniţi să-mi are puterea d e a lua orice doreşte din ceruri pentru a
relataţi; atunci vă voi da sfatul m e u ! " păstra şi a da oricui doreşte El. E u cred că tot c e a v e m
10. Astfel, mai mulţi dintre discipolii lui loan a u venit noi vine prin Graţia Lui şi este imposibil să-i s p u n e m c e
să-Mi pună întrebarea p e care loan i-a sfătuit să Mi-o trebuie să facă. El dă şi noi primim. El are vânturătoarea
pună. E u le-am dat celebrul răspuns: "Spuneţi-i lui loan în mâna Sa, c u care vântură aşa c u m doreşte. El a d u n a
ce aţi văzut, a n u m e că orbii v ă d , paraliticii umblă, surzii grânele în hambarul Lui, dar în acelaşi timp arde pleava
a u d şi Evanghelia împărăţiei Cerurilor este predicată în focul S ă u etern şi face c e vrea c u cenuşa.
oamenilor săraci şi tuturor celor c a r e n u se întorc 2. V o i aţi fost martori la ceea c e le-am spus preoţilor
împotriva Mea!" Atunci, ei s-au întors să-i povestească lui şi leviţilor care a u venit din Ierusalim: 'Eu n u sunt Cristos,
loan ceea c e a u văzut şi auzit. ci a m fost trimis înaintea Lui'. C u m aş putea să comentez
ce face El, care are vânturătoarea în propria Sa m â n ă şi
Capitolul 24 care face ceea c e vrea. N o i n u a v e m dreptul să-i d ă m
ordine, căci tot câmpul îi aparţine Lui. G r â n e l e sunt ale
Mărturia Iui loan Botezătorul. Carnea (Materiaj Lui (copiii lui Dumnezeu), la fel şi pleava (copiii lumii sau
trebuie să scadă pentru ca spiritul să poată creşte. ai diavolului), hambarul este al Lui (cerul), toate îi aparţin
Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh. (loan III, 27-36) Lui. F o c u l infernului, care n u se stinge niciodată, îi
aparţine d e asemenea.
(27) Drept răspuns, loan i-a zis: "Omul nu poate primi 3. Cel care are mireasă (înţelepciunea cerului) este
decât ce-i este dat din cer. u n mire drept. Dar prietenul mirelui, care stă şi-l ascultă,
(28) Voi inşivă imi sunteţi martori că am zis: «Nu sunt se bucură foarte mult c â n d a u d e glasul mirelui şi aceasta
eu Mesia, ci sunt trimis înaintea Lui». bucurie a mea este deplină. C â n d Domnul va veni, acesta
(29) Cine are mireasă, este mire; dar prietenul mirelui, va fi sfârşitul mesagerului, pentru că mesagerul n u poate
care stă şi-l ascultă, se bucură foarte mult când aude sa a n u n ţ e decât sosirea Domnului. C â n d D o m n u l este
glasul mirelui: şi această bucurie, care este a mea, este aici, n u mai este nevoie d e mesager.
deplină. 4. D e a c e e a , e u trebuie să m ă micşorez (să m â
(30) Trebuie ca El să crească, iar eu să mă micşorez. retrag), p e n t r u ca D o m n u l să crească în mijlocul
(31) Cel ce vine din ceruri, este mai presus de toţi; o a m e n i l o r acestui p ă m â n t . V o i aţi fost p â n ă a c u m
cel ce este de pe pământ, este pământesc şi vorbeşte ca discipolii mei; d e c â n d v-am fost trimis ca mesager, care
de pe pământ. Cel ce vine din ceruri este mai presus de dintre voi poate spune că m-a auzit slăvindu-mă în vreun
toţi. fel? întotdeauna a m adus slavă Celui căruia îi aparţine
(32) El mărturiseşte ce a văzut şi a auzit şi totuşi nimeni această slavă, s p u n â n d că e u n u sunt d e m n să-i desfac
nu primeşte mărturia Lui. nici măcar cureaua d e la sandale. N u m-am pus niciodată
(33) Cine primeşte mărturia Lui, adevereşte prin înainte şi a m depus la picioarele Lui toată gloria p e care
aceasta că Dumnezeu spune adevărul oamenii, în orbirea lor, vroiau să mi-o aducă mie. D e
(34) CăciAcela pe care L-a trimis Dumnezeu, vorbeşte aceea, vă mai spun încă o dată: sarcina mea a luat sfârşit.
cuvintele lui Dumnezeu, pentru că Dumnezeu nu-l dă D o m n u l vine El însuşi, deci predecesorul Lui n u mai este
Duhul cu măsură. necesar. Mesagerul (carnea) trebuie să se micşoreze
(35) Tatăl iubeşte pe Fiul şi a dat toate lucruri/e in pentru ca D o m n u l (spiritul) să crească deasupra întregii
mâna Lui. cărni. între mesager şi Cel care trimite mesagerul acolo
(36) Cine crede in Fiul, are viaţa veşnică; dar cine nu u n d e vrea El, diferenţa este foarte mare.
crede in Fiul, nu va vedea viaţa, ci mânia lui Dumnezeu 5. Cel care are puterea d e a stabili legile este sus; cel
va rămâne peste el." care trebuie să asculte este jos. N u poate să fie nimeni
sus care n-a venit d e Sus, dar Cel care vine într-adevăr
56 Marea Evanghelie a lui loan

d e acolo este mai presus d e toţi. Cine vine d e pe pământ păstreze într-un vas bine închis.
n u poate să fie d e Sus, el n u este decât d e p e pământ şi 13. Chiar dacă apare în exterior ca Fiu al omului.
nu poate vorbi decât despre pământ. Cel care vine din Acela p e care L-aţi întrebat dacă este Cristos, a primit,
ceruri este mai presus d e toţi, pentru că El este D o m n u l din toată eternitatea, spiritul lui D u m n e z e u , n u după
şi poate face ceea ce vrea El, să boteze c u apă, c u foc şi măsura omului, ci d u p ă măsura infinită a lui D u m n e z e u
cu spirit, pentru că totul este al Lui. însuşi; pentru că El însuşi este marea infinită a spiritului
6. E u cred că El n u botează cu apă, ci cu foc şi cu lui D u m n e z e u în Sine. Iubirea Sa este Tatăl S ă u din toata
spirit. La început, discipolii lui vor boteza cu apă, la fel ca eternitatea şi această iubire n u este exterioară Fiului
şi mine, p e toţi cei care n u vor fi încă botezaţi cu apă d e omului, ci ea sălăşluieşte chiar în El, căci El este focul,
către mine. Dar botezul apei n u serveşte la nimic dacă flacăra, lumina şi eternitatea întru Tatăl şi prin Tatăl.
n u este însoţit d e botezul spiritului lui D u m n e z e u . 14. Acest Tată drag L-a iubit atât d e mult p e unicul
7. A p a n u este decât apă care spală pielea d e praful sau fiu, încât a pus toată puterea Sa în mâinile Lui, astfel
pământului. însă spiritul lui D u m n e z e u este acela cu care încât, tot ceea ce noi a v e m - într-o măsură dreaptă - a m
doar D o m n u l D u m n e z e u poate să boteze, pentru că luat din plenitudinea Sa infinită. El este o fiinţă din carne
spiritul este energia Sa supremă, născută din Dumnezeu, printre noi - aşa c u m mărturiseşte El însuşi - iar cuvântul
şi aceasta confirmă ceea ce el (spiritul) v e d e şi înţelege Său este D u m n e z e u ; este spirit şi carne, adică ceea ce
dintotdeauna. noi n u m i m Fiul. Dar în Sine, Fiul este d e asemenea,
8. Dar din păcate, nimeni n u a ţinut cont d e această pentru totdeauna, viaţa oricărei vieţi.
sfântă mărturie, pentru că ceea ce este noroi, este noroi 15. Cel care îl acceptă p e Fiu şi care crede în El are
şi n u iubeşte spiritul. D e asemenea, noroiul trebuie să viaţa veşnică, pentru că, dacă D u m n e z e u însuşi este
treacă mai întâi prin foc pentru a deveni ulterior spirit, propria Sa viaţă veşnică şi perfectă, în fiecare cuvânt al
pentru că adevăratul foc devorează totul, până la Spirit Său, El există d e asemenea în fiecare o m care primeşte
- care este el însuşi u n foc puternic, lată d e ce, botezul şi păstrează î n el c u v â n t u l S ă u d ă t ă t o r d e viaţă.
Domnului va bulversa multă lume şi numeroşi vor fi cei Dimpotrivă, cel care n u acceptă cuvântul lui D u m n e z e u
cărora le va fi frică să-l accepte. din gura Fiului şi n u crede în Fiu, n u poate primi viaţa,
9. Dar cei care vor primi acest botez, adică această n u poate nici sâ o vadă, nici să o simtă în el; iar mânia lui
sfântă mărturie, vor confirma în faţa lumii că Cel care i-a D u m n e z e u - care este j u d e c a t a lucrurilor lipsite d e viaţă,
botezat cu spiritul este adevăratul D u m n e z e u şi că doar adică legea eternă imuabilă a necesităţii -, va rămâne
El poate să ofere viaţa veşnică. V ă întrebaţi d e ce trebuie asupra lui atât timp cât el n u va crede în Fiu.
confirmata aceasta mărturie a lui D u m n e z e u chiar d e 16. E u , loan, v-am spus toate acestea şi v-am dat o
câtre D u m n e z e u ? V-am spus deja, noroiul este noroi şi mărturie perfect adevărată. V-am purificat d e murdăria
rămâne noroi. Spiritul este spirit şi r ă m â n e spirit. Dacă pământului cu propriile mele mâini. Duceţi-vâ a c u m şi
omul care este făcut din noroi acceptă spiritul în noroiul primiţi Cuvântul Său, pentru a primi botezul spiritului
său, spiritul va r ă m â n e în el, dar numai dacă el nu îl Său, fără d e care efortul m e u ar fi în zadar. E u însumi aş
trădează în inima sa. dori să merg acolo. Dar El n u vrea şi îi revelează spiritului
10. Există oare vreo măsură c u care să fie împărţit m e u că e u trebuie să r ă m â n aici, pentru că a m primit
spiritul? Dacă ar fi aşa, toată lumea ar şti ce cantitate d e deja în spirit ceea ce vouă vă lipseşte încă".
spirit a primit! Dar c u m această măsură n u există, trebuie 17. lată ultima şi cea mai importantă mărturie a lui
ca omul p ă m â n t e a n , făcut din noroi, să-şi deschidă în loan, pe care n u mai este necesar să o explicăm, căci ea
sufletul său o măsură pentru spirit; şi, în funcţie d e pacea se luminează prin ea însăşi.
care se va stabili astfel în m o d plenar în inima lui, omul 18. M o t i v u l p e n t r u c a r e t o a t e acestea n u sunt
făcut din noroi va şti într-adevăr cât d e copleşit d e spirit explicate în Evanghelii este mereu acelaşi. în acele timpuri
a fost. exista obiceiul d e a n u scrie decât punctual, aspectele
11. La ce v-ar folosi să luaţi apă din mare c u u n vas principale, restul p u t â n d fi dedus fără nici o dificultate
găurit? C u m aţi putea recunoaşte atunci ce cantitate d e d e un spirit trezit. Pe d e altă parte. Cuvântul viu nu trebuia
apă aţi luat din marea infinită? V o i n u puteţi şti ce să fie murdărit şi profanat; fiecare verset este prin el însuşi
cantitate d e apă aţi luat decât dacă vasul este bun. Nivelul o s ă m â n ţ ă c e c o n ţ i n e în g e r m e n e viaţa e t e r n ă şi
apei din mare este mereu acelaşi, indiferent dacă luaţi plenitudinea infinită a înţelepciunii.
mai mult sau mai puţină a p ă din ea. Marea este mare şi
oricine poate lua apă din ea, mai mult sau mai puţin.
Dar n u v o m cunoaşte măsura decât după ce a m luat
apă din mare.
12. La fel este şi în cazul Celui care este trimisul lui
D u m n e z e u , care îl mărturiseşte p e D u m n e z e u şi care
rosteşte Cuvântul lui D u m n e z e u . El este chiar El marea
fără m a r g i n i (adică fără m ă s u r ă - d e c i spiritul lui
Dumnezeu). Dacă el oferă spiritul său, el n u îl dă d u p ă
măsura infinită, care n u poate fi decât în D u m n e z e u , ci
dupâ măsura omului. Şi dacă omul vrea să păstreze
spiritul, atunci n u trebuie ca măsura lui să fie stricată,
nici n u trebuie să lase a p a să se verse, ci trebuie să o
Marea Evanghelie a lui loan 57

Capitolul 25

Mânia Templului. Rânduielile samaritenilor. Sihar.


/loan IV, 1-6)

(1) Domnul a aflat că fariseii au auzit că El face şi


botează mai mulţi ucenici decât loan.
(2) Insă lisus nu boteza El insuşi, ci ucenicii Lui.
)3) Atunci a părăsit ludeea şi S-a întors in Galileea.
(4) Fiindcă trebuia să treacă prin Samăria,
)5) a ajuns lângă o cetate din ţinutul Samariei, numită
Sihar, aproape de ogorul pe care-l dăduse lacov fiului
său losif.
(6) Acolo se afla fântâna lui lacov lisus, ostenit de
călătorie, şedea lângă fântână. Era cam pe la ceasul al
şaselea.
Templului, graţie romanilor, pentru care această sarcină
1. Discipolii care a u auzit cuvintele lui loan Mi s-au a fost uşoară, tactica lor fiind d e a diviza pentru a stăpâni.
alăturat imediat, astfel încât n u m ă r u l discipolilor Mei 9. în ochii preoţilor d e la Ierusalim, samaritenii treceau
creştea din zi în zi, uneori chiar d e la o oră la alta. Cel d r e p t p o p o r u l c e l m a i lipsit d e r u ş i n e şi c e l m a i
care începea să creadă în M i n e în m o m e n t u l în care era necredincios d e pe pământ, în timp ce pentru samariteni,
botezat d e u n u l din primii M e i discipoli, căruia îi n u exista o injurie mai rea decât să fie consideraţi drept
conferisem această capacitate, era u m p l u t d e forţa preoţi ai Templului. Astfel, c â n d u n samaritean mânios îi
spiritului şi animat d e u n curaj care îndepărta orice frică spunea cuiva că este u n fariseu, era dat în j u d e c a t ă şi
d e moarte. c o n d a m n a t pentru insultă la o a m e n d ă foarte mare şi la
2. A p o i , cei c a r e a f l a u t o a t e a c e s t e lucruri le u n a n d e închisoare! Se înţelege d e la sine că nici u n
răspândeau pretutindeni, în ciuda faptului că le spusesem preot şi nici u n fariseu n u risca să meargă în Samaria.
să n u facă aceasta,';astfel încât toate faptele şi gesturile Ştiind acestea, ne-am gândit că în Samaria v o m fi la
Mele erau povestite în toată ludeea, dar adeseori erau adăpost d e persecuţia evreilor d e la Templu.
exagerate şi umflate. N u este d e mirare că aceşti evrei 10. Drumul trecea prin Sihar, oraş apropiat d e vechiul
lacomi d e minuni erau din zi în zi tot mai numeroşi în loc d e baştină al lui lacov, p e care l-a primit moştenire
jurul M e u şi mulţi dintre ei r ă m â n e a u cu Mine. d e la Raşela şi i l-a oferit fiului său losif, aflat încă în leagăn,
3. Dar toate acestea a u ajuns în m o d inevitabil la cu toţi locuitorii săi, în marea lor majoritate păstori. Oraşul
urechile fariseilor, mult exagerate şi deformate; astfel, Sihar n u era capitala acestui ţinut, dar populaţia sa era
unii romani a u început chiar să le spună alor Mei că E u numeroasă şi foarte bogată, incluzând şi mulţi romani
eram probabil Zeus însuşi, sau cel puţin Fiul Său. b o g a ţ i , căci oraşul era situat într-o r e g i u n e foarte
. 4. La rândul lor, romanii făceau şi ei a n c h e t e în ceea frumoasă, c u u n climat tonifiant.
ce Mă privea; dar atunci c â n d M ă întâlneau, n u găseau 11. A m părăsit ludeea către ora patru dimineaţa
mărturiile pentru care fuseseră trimişi, căci refuzam în (după m o d u l actual d e a socoti timpul) şi, m e r g â n d fără
asemenea m o m e n t e să fac miracole şi să d a u astfel noi nici o oprire, a m ajuns p e la amiază, c a m d u p ă vreo
dovezi unui popor deja foarte înclinat către credulitate, şase ore, la v e c h e a fântână a lui lacov, la marginea
pentru a n u îl c o n d a m n a şi mai mult. oraşului Sihar. Aflată la patruzeci d e paşi d e u n câtuh,
5. Din aceste exagerări a u rezultat ulterior u n mare această fântână construită din minunate pietre cioplite
număr d e Evanghelii false, care a u desfigurat adevărata în maniera antică era alimentată d e u n izvor cu o apă
Evanghelie. excelentă şi se afla la umbra câtorva arbori.
6. Fariseii şi conducătorii Templului, geloşi şi vicleni, 12. Fiind în toiul verii şi în miezul zilei, c u trupurile
a u luat decizia d e a ne prinde, p e Mine şi p e loan, pentru obosite d e lunga călătorie, a m căutat împreună c u toţi
a ne trimite pe cealaltă lume în modul cel mai "nevinovat" cei care M-au urmat din ludeea şi apoi din Galileea, u n
cu putinţă, sau în orice caz, să n e închidă pe viaţă, adăpost la umbră pentru a n e odihni, fiind foarte obosiţi.
într-un loc ascuns cu grijă sub pământ, lucru p e care 13. C h i a r şi primii m e i d i s c i p o l i : P e t r u , loan
l-au reuşit în cele din urmă c u loan Botezătorul, care a Evanghelistul, Andrei, Toma, Filip şi Natanael a u căzut
fost aruncat în închisoarea lui Irod. ca morţi p e iarba grasă d e la poalele arborilor; doar Eu,
7. Este inutil să mai s p u n e m că nici una dintre aceste deşi eram d e asemenea foarte obosit, M-am aşezat p e
"nobile" intenţii n u Mi-a scăpat! Pentru a evita însă marginea fântânii, ştiind dinainte că aici urma să apară
scandalul şi scenele neplăcute, n u Mi-a mai rămas decât o ocazie favorabilă, în urma căreia samaritenii - o a m e n i
să părăsesc ludeea ultra-montană şi sinistră şi să Mă întorc încăpăţânaţi dar fără prejudecăţi - vor veni să poarte o
în Galileea, care era mai liberală! discuţie salutară pentru ei. îmi era d e asemenea foarte
8. N u era însă indicat să mă duc în Galileea p e drumul sete şi aşteptam ca unul din discipoli să se înapoieze din
cel mai scurt; trebuia mai degrabă să trec prin Samaria, cătun cu u n vas, pentru a putea lua apă din puţ; acesta
care fusese eliberată d e multă v r e m e d e toţi preoţii întârzia însă să apară!
58 Marea Evanghelie a lui loan

Evreu orgolios! Altfel, n-aveţi nici urechi, nici ochi pentru


Capitolul 2 6 noi. A h ! Dacă aş putea să înec toată ludeea cu apa acestui
ulcior şi p e tine d e asemenea! Mi-ar plăcea mai bine să
Domnul şi samariteanca la Fântâna lui lacov te v ă d murind d e sete decât să-ţi d a u u n singur strop d e
/loan IV, 7-16/ apă din acest ulcior!"
3. E u i-am răspuns: 'Trebuie să fii oarbă ca să vorbeşti
(7/ A venit o femeie din Samaria să scoată apă. aşa, dar dacă ochii cunoaşterii ar fi deschişi în tine, dacă
Dă-Mi să beau' i-a zis lisus. ai recunoaşte darurile lui D u m n e z e u şi p e Cel care îţi
/8/ Căci ucenicii Lui se duseseră in cetate să cumpere vorbeşte şi care îţi spune: 'Femeie, dă-mi să beau', ai
de-a/e mâncării. cădea în faţa Lui şi L-ai implora să-ţi dea să bei o a p ă
j9) Femeia samariteanca l-a zis: "Cum, Tu, iudeu, ceri adevărată şi El te-ar stropi c u a p ă vie. A d e v ă r îţi spun,
să bei de la mine, femeie samariteanca?" - iudeii aşa c u m stă scris în Isaiia, 44;3 şi J o e l 3; 1: 'izvoarele d e
intr-adevăr n-au legătură cu samaritenii. apă vie vor ţâşni din cel care crede in Cuvântul Meu'".
/IO/ Drept răspuns, lisus i-a zis: "Dacă ai li cunoscut 4. Atunci, femeia a spus: "Pari să fi u n b u n cunoscător
tu darul iui Dumnezeu şi Cine este Cel ce-ţi zice: «Dă-Mi al Scripturilor, dar c â n d îmi ceri să bei a p ă din ulciorul
să beau!» tu singură ai fi cerut să bei şi El ţi-ar fi dat apă m e u şi c â n d se v e d e clar că n u ai nici u n vas pentru a
vie." lua tu însuţi şi n u poţi să ajungi la a p ă c u mâna, puţul
/II/ "Doamne", l-a zis femeia, "n-ai cu ce să scoţi apă fiind prea adânc, mi-ar plăcea să ştiu c u m vei face pentru
şi fântâna este adâncă; de unde ai putea să ai dar această a lua această a p ă şi a mi-o da! S a u n u cumva vrei să
apă vie? spui, într-un fel ascuns, că ţi-ar plăcea să m ă v â n d ţie?
/I2) Eşti tu oare mai mare decât părintele nostru E u sunt încă tânără şi destul d e frumuşică - este adevărat
lacov, care ne-a dat fântâna aceasta şi a băut din ea el - n u a m încă treizeci d e ani, dar o astfel d e cerere din
însuşi şi feciorii lui şi vite/e lui?" partea unui evreu faţă d e o samariteanca este mai mult
/I3j lisus i-a răspuns: "Oricui bea din apa aceasta, îi decât d e dispreţuit şi ar fi cât se poate d e bizară, căci voi
va fi iarăşi sete.
(14/ Dar oricui va bea din apa
pe care io voi da Eu, în veac nu-i
va fi sete; ba, încă apa pe care io
voi da Eu, se va preface în el
intr-un izvor de apă, care va ţâşni
în viaţa veşnică."
fl5/ "Doamne", l-a zis femeia,
"dă-mi această apă, ca să nu-mi mai
fie sete şi să nu mai vin până aici să
scot."
(16/ "Du-te", i-a zis lisus, "de
cheamă pe bărbatul tău şi vino aici."

1. Pe c â n d aşteptam, în zadar,
un vas pentru a lua a p ă în el, o
samariteanca a sosit din Sihar cu u n
ulcior pentru a lua a p ă ca să se
răcorească, p e acea căldură a zilei,
la fântâna lui lacov, a cărei a p ă era
foarte proaspătă. C â n d ea a scos
ulciorul din puţ, fără să se fi uitat la
M i n e , i-am spus: " F e m e i e , Mi-e
foarte sete, dă-Mi să b e a u a p ă din
ulciorul tău!"
2. F e m e i a a făcut ochii mari
c â n d a văzut că eram evreu şi a
spus: "Şi tu faci parte dintre cei p e
care i-am întâlnit în oraş şi c a r e
întrebau de unde p u t e a u să
cumpere ceva d e mâncare? Evrei
mândri! Şi tu eşti evreu, desigur!
Hainele tale te trădează, iar e u sunt
o samariteanca! C u m poţi să-mi ceri
a p ă să b e i ? O s ă r m a n ă sama­
riteanca este totuşi suficient d e
b u n ă pentru a-ţi da să bei, n u ?
Marea Evanghelie a lui loan 59

preferaţi mai degrabă animalele decât p e samariteni. N u


poţi spune că n u este adevărat! Capitolul 27
5. Cine eşti şi ce reprezinţi tu d e îndrăzneşti să-mi
vorbeşti în acest fel? Vei fi fiind tu mai mult decât părintele Samariteanca îl recunoaşte pe Domnul
nostru lacov, care ne-a dat fântâna aceasta şi a băut din (loan IV, 17-24)
ea el însuşi şi feciorii lui şi vitele lui? C a m faci p e grozavul!
E u n u sunt decât o femeie săracă; dacă aş fi fost bogată, (17) Femeia l-a răspuns: "N-am bărbat." lisus i-a zis:
n u aş fi venit chiar e u să iau a p ă p e această căldură! Tu, "Bine ai zis că n-ai bărbat.
care eşti evreu, vrei deci să mă faci încă şi mai nefericită? (18) Pentru că cinci bărbaţi ai avut; şi acela pe
Uită-te la hainele mele atât d e sărace, care abia îmi care-/'a/acum nu-ţi este bărbat. Aici ai spus adevărul. "
acoperă ruşinea, vezi bine că sunt foarte săracă; c u m d e (19) "Doamne", l-a zis femeia, "văd că eşti prooroc.
îndrăzneşti să-ţi imaginezi că o femeie mizerabilă ca mine (20) Părinţii noştri s-au închinat pe muntele acesta; şl
şi-ar putea p r o p u n e să se v â n d ă pentru plăcerea unui voi ziceţi că în Ierusalim este locul unde trebuie să se
evreu ca tine? Ptiu! - dacă aceasta doreai! Totuşi, n u mi închine oamenii."
se pare că aceasta era intenţia ta; n-am vorbit serios! (21) "Femeie", i-a zis lisus, "crede-Măcă va veni ceasul
Dar, pentru că tot ai î n c e p u t discuţia, explică-mi ce când nu vă veţi închina Tatălui, nici pe muntele acesta,
înţelegi tu prin a p a ta vie!" nici în Ierusalim.
6. E u i-am răspuns: Ţi-am spus că eşti oarbă în (22) Voi vă închinaţi la ce nu cunoaşteţi; noi ne
cunoaşterea ta (adică ignorantă) şi este clar că nici n u închinăm la ce cunoaştem, căci Mântuirea vine de la
poţi şi nici n u vrei să înţelegi, lată. E u ţi-am mai spus şi iudei.
că: 'Izvoarele d e apă vie vor ţâşni din cel care crede în (23) Dar vine ceasul, şi acum a şi venit, când
Cuvântul Meu!' E u sunt p e acest p ă m â n t d e treizeci d e închinătorii adevăraţi se vor închina Tatălui în duh şi în
ani şi niciodată n u m-am atins d e o femeie! D e ce te-aş adevăr; fiindcă astfel de închinători doreşte şi Tatăl.
dori, dintr-o dată, p e tine? O h ! N e b u n ă smintită, dacă (24) Dumnezeu este Duh; şi cine se închină Lui,
aş face acest lucru cu tine, ţi-ar fi din n o u sete şi ar trebui trebuie să I se închine în duh şi in adevăr."
să bei din n o u pentru a-ţi potoli setea, dar dacă E u îţi
ofer o apă vie, este limpede că îţi voi potoli setea pentru 1. Femeia a răspuns rapid: " N u a m nici u n bărbat".
totdeauna pentru că, vezi tu. Cuvântul M e u , învăţătura La care E u i-am spus, zâmbind: "Bine ai zis că n-ai bărbat,
Mea - sunt ca şi apa! iată că ai spus adevărul!
7. Celui care bea apă curată din această fântână sau 2. Pentru că, vezi tu, draga mea, ai avut deja cinci
din oricare alt izvor, i se va face iarăşi sete foarte repede, bărbaţi şi, c u m natura ta n u se potrivea cu a lor, ei s-au
dar cel care bea (care păstrează cu credinţă în inima lui) îmbolnăvit foarte repede şi a u murit! Nici unul dintre ei
apa spirituală a învăţăturii Mele. p e care doar E u pot să n u a rezistat mai mult d e u n a n . Există u n g e r m e n e rău
o d a u , nu-i va mai fi niciodată sete, pentru că apa p e în corpul t ă u : cel care se apropie d e tine este repede
care i-o voi da E u se va preface în el într-un izvor d e apă, omorât de germenele tău. Dar bărbatul pe care îl ai a c u m
care va ţâşni în viaţa veşnică.» n u este soţul tău, ci amantul tău, pentru pierzania ta şi a
8. lată, tu Mă iei drept u n evreu m â n d r u şi pretenţios, lui! Da, da, ceea ce ai spus este corect, d e fapt!"
în timp ce E u sunt u n suflet foarte blând şi umil. A p a 3. Femeia, deşi surprinsă, a răspuns fără să pară
Mea vie este tocmai această umilinţa. Cel care nu va fi descumpănită: " D o a m n e , v ă d că eşti u n profet şi, pentru
umil, aşa c u m sunt E u , n u va avea parte d e împărăţia lui că ştii atât d e multe lucruri, poate că ştii şi ce ar putea să
Dumnezeu, care a coborât a c u m p e pământ. mă ajute?
9. A p a vie care îţi este oferită este în acelaşi timp 4. Ştiu foarte bine că doar Dumnezeu mă poate ajuta
singura şi adevărata cunoaştere a lui D u m n e z e u şi a vieţii în această problemă, dar u n d e şi c u m să mă rog? Părinţii
eterne prin Dumnezeu. Ea ţâşneşte din Dumnezeu, viaţa noştri spun: p e Muntele Garizim, u n d e străbunii noştri
tuturor vieţilor şi, ca viaţă veşnică, ea curge în o m . Această s-au închinat la Dumnezeu. Dar voi spuneţi că Ierusalimul
viaţă rămâne veşnic în o m - invulnerabilă - şi din o m ea este a d e v ă r a t u l oraş u n d e t r e b u i e să te închini la
reţâşneşte în D u m n e z e u , u n d e acţionează liber, plenar D u m n e z e u ! Dacă tu eşti u n adevărat profet, aşa c u m
şi asemenea vieţii înseşi a lui D u m n e z e u , lată apa pe pari a fi, spune-mi u n d e trebuie să mă rog lui Dumnezeu?
care ţi-o ofer; c u m poţi tu să M ă înţelegi atât d e greşit?" Pentru că, uite, sunt încă tânără, şi bărbaţii mă găsesc
10. Femeia a spus: "Dâ-mi atunci aceasta apă, ca să frumoasă. Ar fi îngrozitor ca acest g e r m e n e să roadă
nu-mi mai fie niciodată sete şi să n u mai trebuiască să carnea mea vie. O h ! Sunt foarte nenorocită!"
fac niciodată acest d r u m penibil pentru a veni să iau 5. E u i-am răspuns: "Femeie, cunosc suferinţa ta, îţi
apă din această fântână. Pentru că e u locuiesc în cealaltă ştiu nevoile şi răul care îţi roade trupul, dar cunosc d e
parte a oraşului şi a m deci u n d r u m lung d e făcut". asemenea şi inima ta - care n u este chiar foarte bună,
11. E u i-am răspuns: " O h ! Femeie, eşti într-adevăr dar n u este nici foarte rea şi d e aceea îţi vorbesc. C â n d
proastă, n u este posibil să vorbesc cu tine, căci tu n u ai inima este cât d e cât bună, ajutorul mai este înca posibil.
nici o idee despre lucrurile spirituale. întoarce-te în oraş, Dar greşeşti atunci când te îndoieşti d e locul u n d e trebuie
cheamă-ţi bărbatul şi vino înapoi împreună cu el. V r e a u să te închini la D u m n e z e u într-un m o d eficient.
să-i vorbesc; el Mă va înţelege fără îndoială mai bine ca 6. A d e v ă r îţi spun, va veni ceasul - şi el chiar a venit
tine; sau poate că şi soţul tău vrea, la fel ca tine, să-şi - c â n d n u vă veţi mai închina Tatălui nici p e muntele
potolească setea firească a corpului său cu apa umilinţei?" acesta, nici în Ierusalim".
40 Marea Evanghelie a lui loan

7. Speriată, femeia a spus: "Nefericire mie, nefericire


întregului popor, dar ce se va petrece? înseamnă că şi Capitolul 2 8
noi a m păcătuit foarte mult, la fel ca evreii? Dar d e ce
D u m n e z e u n u ne-a trimis u n profet pentru a n e trezi? Dumnezeu este însetat de oameni. Forţa
Tu ai venit la noi, este adevărat, ca u n adevărat profet, miraculoasă a spiritului la omul credincios,
dar la ce b u n , dacă tu îmi spui că n u n e v o m mai putea (loan IV, 25-26)
ruga la D u m n e z e u nici p e m u n t e şi nici la Ierusalim?
Asta ar putea însemna - c u m mi se pare că citesc p e faţa (25) "Ştiu", i-a zis femeia, "că are să vină Mesia; când
ta, devenită dintr-o dată atât d e gravă - că D u m n e z e u a va veni El. are să ne spună toate lucrurile."
lăsat poporul Său pentru a-Şi stabili sălaşul la un alt popor?
(26) lisus i-a zis: "Eu suntAcela, cel care îţi vorbeşte."
U n d e ar fi atunci acest ţinut? Spune-mi, ca să pot - cu
adevărat pocăită - să mă d u c să-L implor p e D u m n e z e u 1. Femeia a spus: "Da, D o a m n e , ai vorbit foarte
să mă ajute în suferinţa mea şi să n u părăsească poporul limpede, dar spune-mi, nu-ţi mai este sete şi n u mai
meu". doreşti să bei apă din ulciorul unei păcătoase?" l-am
8. E u i-am răspuns: "Ascultă şi înţelege bine ceea ce răspuns: "Femeie, lasă asta; tu îmi eşti mai dragă decât
îţi voi spune! D e ce ţi-e frică, d e ce te temi? Tu crezi că apa din ulciorul tău. C â n d ţi-am cerut să-Mi dai să b e a u
D u m n e z e u nu-Si ţine promisiunile, aşa c u m fac oamenii imediat, n u M-am gândit la ulciorul tău, ci la inima ta,
între ei? care conţine o a p ă mult mai preţioasă decât cea din
9. Voi puteţi merge mult şi bine să vă rugaţi p e munţii această fântână şi din acest ulcior, căci cu apa inimii tale
voştri, dar n u ştiţi cui vă rugaţi şi nici d e ce! Acelaşi lucru tu poţi să-ţi vindeci tot corpul, fiindcă ceea ce îmi place
este valabil şi la Ierusalim! Toţi fug la Templu pentru a se Mie la tine te va vindeca, dacă poţi crede cuvintele Mele".
ruga văicărindu-se, fără să ştie pentru cine şi pentru ce! 2. Femeia a răspuns: " O h , D o a m n e , ce pot să fac?
10. Totuşi, aşa c u m a anunţat Dumnezeu prin profeţii C u m să vărs apa din inima m e a peste ruşinea m e a ?
Săi, mântuirea n u va veni dintre voi, ci dintre evrei; D o a m n e , iartă-mă pentru că vorbesc atât d e liber cu
uită-te la al doilea verset din capitolul II din Isaiia şi vei Tine, dar e u sunt o femeie care suferă şi, vezi Tu, suferinţa
găsi ceea ce cauţi!" n u c u n o a ş t e ruşinea, suferinţa n u c u n o a ş t e d e c â t
11. Femeia a spus: "Ştiu foarte bine că este scris în suferinţa, ea n u se vindecă decât prin suferinţă. Dacă
Scripturi că Legea vine din Sion, u n d e este păstrată în n-aş fi atât d e păcătoasă, Ţi-aş dărui c u adevărat inima
Arcă. D a r atunci d e c e spui: nici p e m u n t e , nici la mea, dar, oh. Doamne, preasfânt Părinte, vino în ajutorul
Ierusalim?" m e u ! E u n u sunt decât o bolnavă păcătoasă şi n u pot să
12. E u i-am răspuns: 'Tot n u m-ai înţeles. Dumnezeu, mai a d a u g şi alte păcate la cele p e care deja le a m şi,
Tatăl Eternităţii, n u locuieşte p e nici u n munte şi nici în fără nici o îndoială, n u ar fi păcat mai mare decât dacă
templu, lată d e c e ţi-am spus: va veni ceasul, şi a c u m a şi ţi-aş oferi Ţie, care eşti atât d e pur, o inimă atât d e
venit, aici, sub ochii tăi, c â n d închinătorii adevăraţi impură".
(priveşte-i p e cei aşezaţi aici, sub arbori, u n d e se odihnesc 3. E u i-am spus: "Dragă femeie, E u n u ţi-am cerut
şi p e cei p e care i-ai întâlnit în drumul tău) se vor închina inima atunci c â n d te-am rugat să-Mi dai apă, ci a m
Tatălui în d u h (spirit) şi în a d e v ă r , fiindcă astfel d e luat-o E u însumi; totuşi, tu poţi să Mi-o oferi oricând,
închinători doreşte Tatăl. pentru că E u accept şi inimile samaritenilor. Dacă Mă
13. Vezi tu. D u m n e z e u este spirit (Duh) şi cine se iubeşti, bine faci, căci E u te-am iubit cu mult înainte,
închină Lui, trebuie să I se închine în spirit (duh) şi în c â n d tu nici n u puteai să te gândeşti la Mine".
adevăr! 4. Frumoasa femeie s-a înroşit şi a spus, puţin jenată:
14. Pentru aceasta, n u este nevoie d e nici u n m u n t e "Bine, dar d e c â n d mă cunoşti Tu? A mai fost p e aici,
şi d e nici u n templu, ci doar d e o inimă plină d e iubire şi sau prin S a m a r i a ? într-adevăr, e u n u Te-am văzut
de umilinţă. Dacă inima este aşa c u m trebuie să fie, o niciodată! O h , Te rog, spune-mi u n d e şi c â n d m-ai văzut!
cupă a Iubirii d e D u m n e z e u , o cupă a blândeţii şi a Răspunde-mi!"
umilinţei, atunci o astfel d e inimă este plină d e adevăr; 5. E u i-am spus: "Nici aici, nici în Samaria, nici în altă
iar acolo u n d e este adevărul, acolo este şi libertatea şi parte; şi totuşi, te cunosc din momentul naşterii tale şi
lumina, pentru că lumina este adevărul care eliberează chiar cu mult înainte. Te-am iubit totdeauna la fel d e
inima. Dacă inima este liberă, omul este liber. mult ca propria M e a viaţă. Te bucuri să auzi asta? Eşti
15. Cel care îl iubeşte p e D u m n e z e u cu o astfel d e fericită d e iubirea M e a ? lată, c â n d aveai doisprezece ani
inimă este u n adevărat adorator al lui D u m n e z e u , şi şi te aflai în Samaria, ai căzut într-un rezervor şi E u te-am
D u m n e z e u îi va auzi rugăciunea fără să ţină cont d e scos d e acolo, dar tu n u puteai să vezi m â n a care te-a
locul în care această rugăciune a fost formulată, fie că salvat! îţi aduci aminte?"
este vorba d e Muntele Garizim sau d e Ierusalim. Pentru 6. Tulburată, femeia n u mai ştia ce să spună! Inima
că pământul întreg este la fel în ochii lui D u m n e z e u . ei se aprinsese, iar iubirea sa se amplifica vizibil.
Ceea ce contează cu adevărat este doar inima omului. 7. Inima ei o tulbura; a m întrebat-o atunci dacă a
A c u m cred că M-ai înţeles!" auzit vorbindu-se d e Mesia.
8. C u obrajii roşii şi pieptul tresăltând, femeia Mi-a
răspuns: " D o a m n e , Tu, cel mai înţelept profet al lui
D u m n e z e u , ştiu foarte bine că Mesia Cel Promis trebuie
să vină şi că N u m e l e Său va fi Cristos! C â n d va veni. El
Marea Evanghelie a lui loan 41

Te-am înţeles! Dar atunci înseamnă că


n u v o m face lucruri mari!"
4. l-am spus atunci: "Ba da, frate!
Priveşte această femeie; adevăr îţi spun,
o fiinţă pierdută şi regăsită valorează
mai mult decât nouăzeci şi n o u ă d e
fiinţe aşa-zis drepte c a r e consideră,
după mintea lor, că n u a u nevoie să se
pocăiască, deoarece în ziua d e Sabat
se roagă lui D u m n e z e u p e M u n t e l e
Garizim, dar care cu o zi înainte ascund
toate vasele pentru scos apă! Aceasta
nu va putea să n e spună altceva decât ce mi-al spus Tu! pentru ca în ziua d e Sabat, nimeni să n u poată bea din
Dar cine n e poate spune c â n d şi d e u n d e va veni Mesia? această fântână pentru a-şi astâmpăra setea, ca n u
Poate că ştii Tu, care eşti atât d e înţelept. Poţi să-mi spui cumva ziua d e Sabat să fie profanată! O h ! Nebunie oarbă
mai exact c â n d va veni El? Vezi Tu, noi îl aşteptăm d e a celor aşa-zis drepţi! Dar iată o păcătoasă cu ulciorul
multă vreme şi nicăieri n u există vreo referire precisă la său, gata să n e servească! S p u n e deci, ce valorează mai
aceasta. Mi-ai face o imensă bucurie dacă ai putea să-mi mult, această femeie, sau cei care se cred drepţi, pentru
spui unde şi când va veni Mesia, pentru a elibera poporul că respectă Sabatul sacru p e Muntele Garizim?"
său d e toţi duşmanii! O h ! Dacă ştii răspunsul, n u ezita să 5. Cu inima plină d e durere, femeia a spus: "Doamne,
mi-l spui! Poate că Mesia va avea milă d e mine şi mă va Tu, care eşti Fiul Celui Etern, iată ulciorul m e u , serviţi-vă,
ajuta, dacă îl voi implora!" îl las aici pentru voi. Lăsaţi-mă să mă întorc în oraş, să-mi
9. l-am spus atunci p e scurt acestei femei, cu multă p u n nişte haine d e m n e d e prezenţa voastră". E u i-am
gravitate şi iubire: "Eu sunt Acela, Cel care îţi vorbeşte". răspuns: "Femeie, fii vindecată şi fă ceea ce ţi se pare
drept!"
Capitolul 29 6. P l â n g â n d cu lacrimi d e bucurie, femeia a lăsat la
fântână ulciorul şi a fugit în oraş, întorcându-se d e
Vindecarea samaritencei (loan IV. 27-30) nenumărate ori pentru a-Mi face semn, pentru că ea Mă
iubea foarte mult. A ajuns în oraş abia respirând. Mulţi
(27) Atunci au venit ucenicii Lui şi se mirau că vorbea o a m e n i care petreceau Sabatul hoinărind în grupuri p e
cu o femeie. Totuşi, nici unui nu l-a zis: "Ce cauţi?" sau străzi, la umbră, a u văzut-o. Ei o cunoşteau bine şi a u
"Despre ce vorbeşti cu ea?" întrebat-o, zâmbind: "Ei! U n d e fugi atât d e grăbită, ce
(28) Atunci femeia şi-a lăsat ulciorul, s-a dus în cetate arde?" Femeia i-a privit atunci c u seriozitate şi le-a spus:
şi a zis oamenilor: " O h ! N u râdeţi, oameni buni, vremurile vor fi mai grele
(29) 'Veniţi de vedeţi un om care mi-a spus tot ce decât credeţi!"
am făcut: nu cumva este acesta Mesia?" 7. Aceşti oameni a u întrerupt-o şi a u întrebat-o cu
(30) Ei au ieşit din cetate şi au venit spre Ei mare curiozitate: "Bine, bine! C e este? Duşmanul este la
graniţă? U n nor d e lăcuste se apropie d e ţinut?"
1. Aceste cuvinte a u înspăimântat-o foarte tare p e 8. Femeia, scoasă din sărite, le-a răspuns: "Nimic din
femeie, cu atât mai mult cu cât exact în acel m o m e n t se t o a t e a c e s t e a , este c e v a m u l t m a i extraordinar!
întorceau discipolii Mei, d u p ă ce căutaseră merinde. Ascultaţi-mă!
Văzându-Mâ că îi vorbesc acestei femei, ei a u făcut ochii 9. A c u m o oră m-am dus la Fântâna lui lacov să iau
mari, fără să îndrăznească însă să întrebe p e cineva apă şi, iată, a m găsit acolo, aşezat p e ghizd, u n bărbat
despre ce a m fi putut să vorbim noi, sau ce a m putut să despre care a m crezut la început că este evreu. Pe c â n d
facem împreună. Cât despre ceilalţi (inclusiv m a m a mea, scoteam apa, chiar dacă abia mă uitasem puţin la el,
care era împreună cu noi), aceştia d o r m e a u atât d e acest o m a început să-mi vorbească şi m-a rugat să-l las
profund, încât n u s-au trezit deloc, atât d e obositor fusese să bea din ulciorul m e u ! Crezând că era evreu, l-am
lungul drum. Discipolul plecat să caute u n vas pentru a refuzat.
lua apă din fântână s-a întors cu mâinile goale. El s-a 10. Dar el vorbea la fel ca profetul llie, spunându-mi
scuzat, s p u n â n d : " D o a m n e , cătunul acesta n u are nici tot ce a m făcut până a c u m ! în cele din urmă, el a început
douăzeci d e case şi n u există în el nici u n suflet pentru să v o r b e a s c ă d e s p r e M e s i a . A t u n c i , m-a privit c u
Tine, căci toate porţile sunt închise!" seriozitate şi mi-a spus c u o v o c e care mi-a pătruns până
2. La care E u i-am răspuns: "Nu-ţi fă probleme, căci în m ă d u v a oaselor: 'Eu sunt Acela, Cel care îţi vorbeşte!'
se va petrece adeseori ca noi, împinşi d e setea iubirii 1 I. Văzând că ştia d e ce boală sufeream. L-am rugat
noastre, să batem la porţile inimilor oamenilor cerând să mă vindece. La sfârşit, El mi-a spus: "Fii vindecată!" Şi
u n vas pentru a scoate a p ă vie şi să n u găsim decât iată că boala mea a fost spulberată ca vântul, iar a c u m
inimi închise şi goale, iar acest lucru este valabil atât sunt complet vindecată!
pentru problemele lumeşti cât şi pentru chestiunile 12. Mergeţi şi vedeţi dacă este într-adevăr Cristos,
spirituale! înţelegi această analogie?" Mesia Cel Promis! E u cred că El este, pentru că n u m a i
3. Profund emoţionat d e cuvintele Mele, discipolul Cristos poate să dea astfel d e dovezi, iar dacă n u este El
Mi-a răspuns: "Vai, D o a m n e , iubitul m e u învăţător. acela, atunci Cristos n u va mai veni niciodată. Mergeţi şi
42 Marea Evanghelie a lui loan

vedeţi voi înşivă. E u trebuie să m e r g a c u m repede acasă vă puteţi imagina!"


pentru a-mi p u n e cele mai b u n e haine, căci n u mai 3. Discipolii s-au privit între ei, întrebându-se: "Să-i fi
puteam să rămân astfel îmbrăcată în faţa măreţiei Sale. adus deja cineva ceva d e mâncare? C e fel d e mâncare
Şi chiar dacă n u este Cristos, El este oricum mai mult va m â n c a ? A mâncat deja? Dar n u se v e d e decât acest
decât u n profet sau decât u n Rege al poporului!" ulcior, încă plin c u apă. A schimbat din n o u a p a în vin?"
13. Auzind aceste cuvinte, oamenii a u spus: "Dacă 4. E u le-am spus: " O h ! N u vă mai întrebaţi atât d e
aşa stau lucrurile, momentul este într-adevăr serios, chiar prosteşte ce a m mâncat sau c e n-am mâncat. V o i M-aţi
d e o importanţă supremă; trebuie să m e r g e m acolo cât văzut adeseori că n u m ă n â n c altceva decât voi! E u n u
mai mulţi, împreună c u cei care cunosc Scripturile. Păcat vă vorbesc a c u m despre o m â n c a r e materială, ci despre
că toţi rabinii noştri sunt plecaţi a c u m p e Muntele Garizim. o hrană superioară, o hrană a spiritului, ceea ce înseamnă
Dar poate că va accepta să rămână câteva zile printre că E u fac voia Celui care M-a trimis şi împlinesc Lucrarea
noi şi v o m putea să-L examinăm". (Opera) Lui. Cel care M-a trimis este Tatăl, despre care
14. Ei a u cerut şi altora să-i urmeze la Fântâna lui voi spuneţi că este Dumnezeul vostru. D a r voi n u L-aţi
lacov, astfel încât u n cortegiu d e a p r o a p e o sută d e c u n o s c u t niciodată. E u îl c u n o s c şi acţionez d u p ă
persoane d e a m b e sexe a pornit la drum, pentru a veni Cuvântul S ă u ; iată, aceasta este adevărata M e a hrană,
să-l vadă p e Mesia! p e care voi n u o cunoaşteţi. A d e v ă r vă spun, n u numai
pâinea hrăneşte; orice faptă bună, orice m u n c ă utilă
Capitolul 30 hrăneşte spiritul într-o măsură mai mare decât corpul.
5. Mulţi dintre voi aveţi terenuri, câmpuri şi vă spuneţi:
Despre seceriş şi despre masa Domnului "în patru luni va veni vremea secerişului şi trebuie să n e
(loan IV, 31-38) î n t o a r c e m acasă p e n t r u recoltă. D a r E u v ă s p u n :
Ridicaţi-vă ochii şi priviţi holdele, care sunt gata a c u m
(31) în timpul acesta, ucenicii îl rugau să mănânce şi pentru seceriş, dar E u n u mă g â n d e s c la câmpurile
ziceau: "învăţătorule, mănâncă!" naturii, ci la această mare pajişte care este lumea, în
(32) Dar El le-a zis: "Eu am de mâncat o mâncare pe care oamenii sunt spicele coapte care trebuie secerate
care voi n-o cunoaşteţi." pentru hambarele lui D u m n e z e u .
(33) Ucenicii au Început să-şi zică deci unii altora: 6. Căci, iată, secerişul este o m u n c ă adevărată şi
"Nu cumva l-a adus cineva să mănânce?" această m u n c ă este adevărata masă p e care o voi lua
(34) lisus le-a zis: "Mâncarea Mea este să fac voia împreună c u voi. Cel care este u n adevărat secerător p e
Celui ce M-a trimis şi să Împlinesc lucrarea Lui. acest c â m p strânge roade b u n e pentru viaţa veşnică.
(35) Nu ziceţi voi că mai sunt patru
luni până la seceriş? lată. Eu vă spun:
Ridicaţi-vă ochii şi priviţi holdele, care
sunt albe acum, gata pentru seceriş.
(36) Cine seceră, primeşte o plată
şi strânge roade pentru viaţa veşnică;
pentru ca şi cel ce seamănă şi cel ce
seceră să se bucure in acelaşi timp.
(37) Căci, in această privinţă, este
adevărată zicala: «Unui seamănă, iar
altulseceră.»
(38) Eu v-am trimis să seceraţi
acolo unde nu voi v-aţi ostenit; alţii
s-au ostenit şi voi aţi intrat in osteneala
lor"

1. în timp c e acest cortegiu se


apropia d e f â n t â n ă , discipolii M e i
M-au îmbiat să m ă n â n c înainte d e
sosirea oamenilor, căci ei ştiau că n u
m â n e a m niciodată în m o m e n t u l în
care cineva, oricine ar fi fost el, se
apropia d e Mine. Ei M ă iubeau mult
şi se t e m e a u pentru sănătatea M e a .
Ei ştiau foarte bine că E u eram Cristos,
dar credeau că trupul M e u era slab şi
fragil, ceea ce explică d e ce M-au rugat
să binevoiesc să m ă n â n c .
2. E u i-am privit c u g r a v i t a t e ,
spunându-le: "Prieteni, voi m â n c a în
curând o mâncare c u m nici măcar n u
Marea Evanghelie a lui loan 45

iar la sfârşitul recoltei, mare va fi bucuria, deopotrivă


pentru Cel care a semănat şi pentru cel care a secerat. Capitolul 3 1
7. Căci d u p ă seceriş, semănătorul şi culegătorul vor
împărţi aceleaşi roade şi aceeaşi pâine a vieţii, iar vechiul Samaritenii îl recunosc pe Cristos. Samariteanca
proverb se va împlini: 'Unul semăna, celălalt culege, dar vorbeşte despre adevărata dovadă a onoarei:
amândoi trăiesc din acelaşi fruct al muncii lor şi vor împărţi Iubirea pentru Dumnezeu.
aceleaşi bucurii.'
8. Priviţi această mulţime care vine spre noi din oraş 1. Şi aceasta a durat p â n ă seara; mulţi samariteni
pentru a vedea dacă E u sunt Fiul Cel Promis şi toţi cei veniţi din oraş pentru a M ă vedea a u început să creadă
care li se alătură lor; iată fructele coapte ale unei recolte în M i n e ca urmare a mărturiei femeii, c a r e ştia sâ-i
care ar fi trebuit să fie culeasă d e mult timp; vă spun cu convingă, povestind cu multă înflăcărare tot ceea ce îi
mare bucurie: recolta este mare, dar încă sunt prea puţini spusesem d e s p r e viaţa ei. Mulţi alţii a u crezut, d e
secerători care să o strângă! Rugaţi-vă deci lui D u m n e z e u asemenea, graţie celor spuse d e discipolii Mei despre
ca să trimită mai mulţi secerători pentru recolta Sa. Mine, dar samaritenii care a u putut să se apropie d e
9. E u v-am luat c u M i n e şi atunci c â n d v-am primit, Mine mai mult, pentru a auzi propriile Mele cuvinte, a u
v-am trimis deja întru spirit să să culegeţi roadele p e care fost cei a căror credinţă a fost cea mai fermă.
n u voi le-aţi semănat; pentru că alţii a u semănat şi voi aţi 2. Cei versaţi în scripturi s p u n e a u : "Vorbeşte la fel ca
sosit după ce ei şi-au terminat munca. D e aceea, bucuraţi- David c â n d a spus că poruncile Domnului sunt drepte şi
vă cu atât mai mult! Pentru că cel care seamănă este bucură inima; poruncile Domnului sunt pure şi luminează
deocamdată departe d e recoltă, dar cel care a d u n ă are privirea; iubirea d e D o m n u l este limpede şi curată, ea
deja în faţa lui noua pâine a vieţii! Fiţi deci secerători trăieşte veşnic, iar legile Domnului, mai preţioase decât
plini de zel, căci suferinţa voastră este mai binecuvântată aurul cel mai fin, mai dulci decât u n fagure d e miere,
decât cea a semănătorilor". sunt drepte şi adevărate. 'Mă supun bucuros voinţei Tale,
10. Majoritatea discipolilor a u înţeles aceste cuvinte D o a m n e , şi legea Ta este înscrisă în inima mea; vreau să
şi a u început să a n u n ţ e samaritenilor cuvântul M e u d e propovăduiesc dreptatea Ta în marile adunări. Tu o
iubire faţă d e D u m n e z e u şi d e a p r o a p e l e nostru, cunoşti. Tu o vezi. D o a m n e , vreau ca gura mea să n u
a n u n ţ â n d astfel că E u eram într-adevăr Cristos. înceteze niciodată să vorbească despre aceste lucruri;
1 I. Dar cei cu inimile mai puţin luminate s-au apropiat n u doresc să închid dreptatea Ta în inima mea; vreau să
de Mine şi M-au întrebat în secret: " D o a m n e , d e u n d e să vorbesc despre adevărul Tău şi despre ajutorul T ă u ; în
luăm secerile? Pentru că astăzi este Sabatul!" faţa marilor adunări, n u ascund bunătăţile Tale şi credinţa
12. E u le-am răspuns: "V-am spus E u să recoltaţi Ta'. N o i ştim şi este mărturia noastră p u t e r n i c ă şi
câmpurile d e ovăz (material)? O h , nebunilor, până c â n d adevărată că Cel care vorbeşte şi acţionează precum
va trebui să vă mai suport? N u înţelegeţi nici a c u m ? David înaintea D o m n u l u i , adică Cel care vorbeşte şi
Ascultaţi şi concentraţi-vă! acţionează în N u m e l e lui D u m n e z e u este într-adevăr
13. Cuvântul M e u din împărăţia lui D u m n e z e u este Mesia Cel Făgăduit. Nimeni, d e la David încoace, n u a
această seceră spirituală p e care v-am dat-o, în inimile vorbit şi n u a acţionat ca El. El este deci, fără nici o
voastre, pentru ca ea să treacă d e la limba voastră la îndoială, Cristos, eternul U n s al D o m n u l u i ; iar noi îl
urechile şi inimile semenilor voştri, fraţilor voştri, pentru acceptăm p e deplin!"
a recolta oameni, fraţii voştri şi a-i a d u c e în împărăţia lui 3. D u p ă ce şi-au adus între ei această mărturie, a u
D u m n e z e u , veritabilul regat al adevăratei cunoaşteri a venit cu tot respectul şi M-au rugat să binevoiesc să rămân
lui D u m n e z e u şi a vieţii eterne întru D u m n e z e u . lângă ei, spunând: " D o a m n e , Tu eşti cu adevărat Cristos,
14. Astăzi este Sabatul, dar acest Sabat este stupid şi noi Te-am recunoscut, rămâi printre noi; la Ierusalim,
fără sens, la fel ca şi inimile voastre; voi priviţi Sabatul u n d e n u este decât lipsă d e credinţă şi trădare, vei fi rău
pentru că inimile noastre sunt la dimensiunea Sabatului. primit; p e pământ şi p e mare, n u este nimic mai rău
Dar E u vă spun, E u - care sunt mai presus decât Sabatul: decât fariseii! Aici, aşa c u m se cuvine, vei fi considerat
15. Alungaţi cât mai r e p e d e Sabatul din inimile drept Cel a cărui naştere a u anunţat-o Moise, David şi
voastre dacă doriţi să rămâneţi cu adevărat discipolii Mei. profeţii".
lată-ne astăzi la m u n c ă ; acolo u n d e D o m n u l Sabatului 4. E u le-am spus: "Dragi locuitori din Sihar! Pentru
munceşte, servitorii Săi n u trebuie să-şi ţină mâinile în Mine este o mare bucurie să fi făcut o atât d e bună
buzunare! recoltă pe pământurile voastre, dar n u ar fi drept să
16. O a r e n u răsare şi n u a p u n e soarele în ziua rămân aici, u n d e a m vindecat bolnavi care sunt sănătoşi
Sabatului la fel ca în toate celelalte zile lucrătoare? Dar a c u m şi să n u Mă mai gândesc la ceilalţi. Voi r ă m â n e
dacă D o m n u l soarelui şi al luminii sărbătoreşte ziua totuşi două zile în mijlocul vostru şi n u voi pleca decât în
Sabatului, vouă v-ar plăcea să sărbătoriţi Sabatul într-o a treia zi spre Galileea.
noapte întunecată? Vedeţi, vedeţi cât d e proşti sunteţi? 5. Mulţi dintre cei care n u a u crezut p â n ă atunci
D e aceea, ridicaţi-vă la fel ca fraţii voştri, faceţi ceea ce şi-au mărturisit şi ei credinţa lor d e nezdruncinat. Femeia,
fac şi E u şi atunci sărbătoarea Sabatului va fi vie şi frumos îmbrăcată a c u m , era printre ei, spunându-le
adevărată, aceasta este sărbătoarea care îmi place". tuturor celor care credeau următoarele: '"Prieteni, sper
17. Acestea fiind spuse, discipolii cei mai slabi s-au că de-acum o să mă trataţi cu respect, căci e u a m fost
apropiat şi ei d e samaritenii veniţi în n u m ă r mare să Mă aceea care v-am arătat drumul atunci c â n d m-aţi întrebat
vadă şi i-au învăţat ceea c e E u îi învăţasem p e ei. u n d e arde!"
44 Marea Evanghelie a lui loan

6. Samaritenii i-au răspuns: "Din moment ce D o m n u l pot să mă lipsesc d e ele dacă a m parte d e ceea ce este
te-a acceptat prima, d e a c u m înainte vei fi tratată cu etern. Sper că înţelegeţi a c u m d e u n d e a m adevărata
respect în Sihar, aşa c u m este obiceiul. Dar n u datorită mea onoare".
cuvintelor tale credem noi a c u m , ci pentru că L-am văzut 14. Samaritenii a u spus: "Crezi că este o favoare faptul
şi L-am auzit pe El şi a m recunoscut că El este Cristos, cu că întâmplarea a făcut ca tu să vii aici şi să-L găseşti prima
adevărat D o m n u l lumii. Şi n u vei reuşi niciodată să n e p e Cristos? lată, şi noi L-am descoperit, îl lăudăm şi îl
faci mai credincioşi decât suntem a c u m . Dar dacă doreşti a d o r ă m la fel ca tine în inimile noastre; El ne-a promis, la
să ai cu adevărat respectul nostru, va trebui să n u mai fel ca şi ţie, că o să rămână d o u ă zile în oraşul nostru!
păcătuieşti!" C u m poţi atunci să vorbeşti despre o favoare sau despre
7. Femeia le-a spus: " E u n u a m păcătuit niciodată o întâietate acordată ţie?"
atât d e mult cât, din nefericire, aţi crezut voi. Trupul m e u I 5. Femeia a răspuns: "Dragi oameni din Sihar, dacă
nu a fost niciodată atins d e către u n bărbat înainte d e a aş ţine morţiş ca dreptatea să fie d e partea mea, n u a m
fi cunoscut p e primul m e u soţ; şi d u p ă ce a m devenit mai sfârşi niciodată! V-am spus adevărul, dar n u voi
soţia lui, a m trăit aşa c u m se cuvine unei femei măritate. reîncepe încă o dată să-l argumentez. Mulţi dintre voi
N u este vina mea că sunt sterilă şi că cei cinci bărbaţi ai a u studiat d r e p t u l r o m a n şi s u n t d e c i j u d e c ă t o r i
mei a u murit d u p ă ce a m trăit împreună. N u puteam să competenţi în materie, cunoscând înţelepciunea acestui
fac nimic; n u a fost decât cel mult greşeala celor d e la drept. în dreptul roman, pe care l-am citit şi eu, deoarece
care a m primit acest trup. La moartea celui de-al cincilea cunosc limba romană, este scris: Primo occupanti j u s !
soţ, a m hotărât cu inima frântă să n u mai a m parte d e A m fost prima, nu-mi veţi putea lua acest drept".
nici u n alt bărbat; dar d u p ă u n a n , aşa c u m ştiţi, a sosit 16. Samaritenii a u tăcut, neştiind ce să-i răspundă
un medic în Sihar cu plantele, uleiurile şi balsamurile acestei femei care i-a atins în punctul lor slab! Ei n u puteau
sale, v i n d e c â n d multă lume! M-am dus atunci să-l v ă d , să o contrazică, căci ura lor faţă d e evrei îi făcea să-i
sperând că ar putea să mă ajute. a p r e c i e z e p e r o m a n i şi r e s p e c t a u î n ţ e l e p c i u n e a şi
8. El m-a privit şi mi-a spus: 'Femeie, voi face totul regulamentele dreptului roman. V ă z â n d că femeia cita
pentru a te vindeca, pentru că ochii mei n u a u mai văzut din dreptul roman, ei n u mai a v e a u altceva d e făcut
niciodată o femeie atât d e frumoasă ca tine; şi chiar dacă decât să tacă.
nu voi putea să te vindec d e tot, vreau cel puţin să-ţi 17. N u este d e mirare că această femeie ştia limba
micşorez suferinţa'. El a venit apoi să locuiască în casa latină, căci pentru a evita orice contact cu evreii, aproape
mea sărăcăcioasă, m-a îngrijit şi mi-a dat medicamente toţi samaritenii v o r b e a u la fel d e bine atât limba greacă
în fiecare zi, dar niciodată n u s-a atins d e trupul m e u cu cât si limba latină.
intenţii rele, aşa c u m aţi crezut voi.
9. Şi totuşi, la fel ca voi toţi, e u sunt o păcătoasă
în faţa lui D u m n e z e u , dar n u sunt o păcătoasă
atât d e mare pe cât credeţi voi. Întrebaţi-L p e Cel
care stă aşezat aici, la Fântâna lui lacov şi care
mi-a spus tot ce a m făcut; vă va spune chiar El
dacă merit sau n u să fiu numită păcătoasă!"
10. Samaritenii s-au uitat unii la alţii, făcând
ochii mari şi i-au spus femeii: "Bine, bine, este în
ordine; nu-ţi v o m face nici u n rău, poţi fi liniştită,
vei fi respectata în oraşul nostru. Eşti mulţumită?"
11. Femeia a răspuns: " O h ! N u vă îngrijoraţi
de onoarea unei femei sărace! E u a m primit deja
onoarea cea mai mare!"
12. Samaritenii i-au spus: " C u m adică? Nu
a v e m nici o idee referitoare la onoarea pe care
ţi-a putut-o a d u c e oraşul. C e o n o a r e ţi s-a făcut
deja?"
13. Femeia le-a răspuns, privindu-Mă cu ochii
înlăcrimaţi d e recunoştinţă: "El se odihneşte încă;
El singur este toată onoarea mea, o n o a r e p e care
nici voi nici întreaga lume n u poate să mi-o dea,
nici să mi-o ia înapoi. El singur mi-a dat-o, doar d e
la El a m primit-o! Ştiu bine că n u sunt d e m n ă să
primesc d e la El, D o m n u l gloriei, o asemenea
m
M
onoare, dar El mi-a dat-o şi a m primit-o înaintea
voastră; şi este ceea ce voi n u mi-aţi dat; este ceva M
ce a m primit o dată pentru totdeauna şi n u veţi
putea să-mi luaţi înapoi. Este adevărata onoare,
care durează o veşnicie, p e c â n d toate onorurile
m
oraşului, valabile doar în Sihar, sunt trecătoare şi
Marea Evanghelie a lui loan 45

Capitolul 32

lisus, oaspetele samaritencei

1. S-a făcut seară, iar cei care veniseră împreună c u


Mine din ludeea şi care dormiseră toată după-amiaza,
fiind foarte obosiţi, a u început să se trezească unii după
alţii, surprinşi să vadă că se făcuse noapte. M-au întrebat
ce se petrecuse, dacă trebuia să căutăm u n h a n sau
dacă d o r e a m să n e c o n t i n u ă m d r u m u l p e răcoarea
nopţii.
2. E u le-am spus: "Atunci c â n d o a m e n i i d o r m ,
Domnul veghează; iar v e g h e a Domnului este
atotcuprinzătoare. Cei care îl însoţesc n u a u d e ce să se
teamă dacă rămân alături d e El. Aşadar, ridicaţi-vă şi
haideţi s-o pornim către oraşul samaritenilor; v o m găsi
acolo u n adăpost. Femeia care a refuzat să-Mi dea a p ă
la amiază a r e o casă mare şi ea n u v a refuza să n e
găzduiască". cei care n u se vor supăra p e Mine pentru asta!
3. Femeia a căzut la picioarele Mele, înecându-se în 1 I . Dar vă spun, voi strângeţi roadele d u p ă c u m
lacrimi d e iubire şi d e bucurie şi a spus: " O h , D o a m n e , semănaţi: cine seamănă c u zgârcenie, recoltează, c u
Mântuitorul m e u , c u m aş putea să merit o asemenea zgârcenie; cine seamănă c u generozitate, recoltează c u
graţie, păcătoasă c u m sunt?" generozitate. Nimeni dintre voi n u a făcut o asemenea
4. E u i-am spus: ' T u M-ai primit în inima ta, m a i ofertă discipolilor Mei sau M i e însumi, în timp c e această
preţioasă decât orice locuinţă, aşadar M ă vei primi şi în femeie Mi-a dat imediat tot ceea ce are! Cjne dintre voi a
casa ta, p e care lacov a construit-o pentru losif, la fel ca mai făcut a c e a s t a ? Este o a r e n e d r e p t d a c ă E u a m
şi această fântână. N o i suntem numeroşi, dar vei avea onorat-o mai întâi p e e a ? A d e v ă r vă spun: Nefericiţi vor
un mare câştig!" fi cei care se cred mai drepţi decât această femeie!"
5. Femeia a spus: " D o a m n e , v-aş fi primit chiar dacă 12. Surprinşi, samaritenii s-au privit c u ochii mari,
eraţi d e zece ori mai numeroşi, atât cât mi-ar fi permis dar M-au rugat să le d a u totuşi permisiunea d e a veni să
mijloacele mele. Deşi casa m e a este a p r o a p e ruinată în M ă vadă a d o u a zi.
mai multe părţi, are încă multe camere curate şi bine 13. Le-am răspuns: " E u nici n u vă invit, nici n u vă
a m e n a j a t e ; n u locuiesc a c o l o decât medicul, câţiva forţez să veniţi. Poarta n u este închisă pentru cei care
oameni ai casei şi e u . Dar îţi spun. D o a m n e , casa m e a îţi vor să vină d e bunăvoie la Mine. Intrarea este liberă. Să
aparţine în totalitate, T u eşti adevăratul ei stăpân, căci vină cine vrea! Şi să rămână acasă la el cel care vrea să
dreptul Tău este cel mai vechi. Vino, D o a m n e , să locuieşti rămână acasă, e u n u forţez şi n u j u d e c p e nimeni".
în casa Ta, pentru că este casa Ta; ea îţi aparţine pentru Samaritenii s-au ridicat pentru a se întoarce în oraş. E u
totdeauna, c u tot ceea c e conţine!" a m mai rămas încă vreo câteva minute la fântână, u n d e
6. " O h , femeie - a m spus E u -, credinţa ta este mare femeia dădea apă tuturor celor care erau c u Mine.
şi inima ta minunată; d e aceea, te voi considera ca fiind
unul dintre discipolii M e i . Atâta v r e m e c â t această Capitolul 33
Evanghelie va fi citată, vei fi şi tu m e r e u pomenită, în
eternitate!" lisus, invitatul samaritencei
7. S u r p r i n ş i într-un m o d n e p l ă c u t , m a i mulţi
samariteni s-au apropiat şi a u spus: "Doamne, şi noi a v e m 1. Medicul femeii, care o însoţise, a plecat în grabă
case; ar fi mai bine să locuieşti la noi, căci casa acestei pentru a pregăti împreună c u slugile sale găzduirea
femei are o reputaţie proasta şi este în ruină!" noastră şi o masă d e seară cât mai bogată; dar, la sosirea
8. Dar E u le-am spus: " D e a p r o a p e trei ore sunteţi lui, a fost uluit să constate că oamenii săi pregătiseră
cu Mine şi M-aţi recunoscut; a venit noaptea, dar nici deja totul. El i-a întrebat cine le-a spus să facă asta.
unul dintre voi n u s-a oferit să n e găzduiască, p e Mine şi Servitorii i-au răspuns: " U n tânăr d e o mare frumuseţe a
p e discipolii Mei, c u toate că a m acceptat invitaţia d e a venit şi ne-a spus c u vocea cea mai blândă c u putinţă:
rămâne două zile în oraşul vostru. 'Faceţi cutare şi cutare lucru, căci D o m n u l care v a veni
9. A m cercetat însă inima acestei femei şi a m găsit-o să locuiască în această casă a r e nevoie'. N o i a m înţeles
chinuită d e setea ca E u să locuiesc la ea. N u E u sunt cel că era vorba d e ceva minunat şi a m lăsat orice altă treabă
care a dorit să locuiască la ea, ci inima ei a dorit-o! Dar p e n t r u a f a c e c e e a c e ne-a p o r u n c i t a c e l t â n ă r
c u m ea n u îndrăznea să se exprime liber în faţa noastră, necunoscut".
M-am adresat inimii ei şi a m întrebat aceasta inimă c e 2. Mirat, medicul şi-a întrebat servitorii u n d e se afla
dorea atât d e intens să-Mi ofere! acest tânăr deosebit. Ei a u răspuns: " N u ştim u n d e este
10. Pentru acest motiv profund, a m acceptat să fiu a c u m , căci a dispărut din casă imediat d u p ă c e ne-a dat
găzduit două zile în casa acestei femei. Preafericiţi vor fi porunca". Medicul le-a spus: " N u fiţi supăraţi, căci această
46 Marea Evanghelie a lui loan

casă va cunoaşte o mare cinste şi veţi avea şi voi partea 7. M e d i c u l a spus: " O h , orbi c e sunteţi, îngerii
voastră". D o m n u l u i sunt î n casa m e a a d u c â n d m â n c ă r u r i şi
3. D u p ă care. medicul s-a grăbit să se întoarcă la băutură, pregătindu-i adăpostul şi voi vorbiţi în acest fel!
Mine pentru a M ă ţine la curent c u tot ceea c e deja se D o m n u l să vă pedepsească!"
pregătise. 8. îndată c e medicul a spus aceste cuvinte, zece
4. Pe drum, el a î n t â l n i t câţiva samariteni dintre samariteni a u amuţit p e loc, n e m a i p u t â n d să
ultradogmatici, care i-au spus: "Prietene, n u este bine să pronunţe nici u n cuvânt! Ei a u rămas muţi p e toată
alergi în ziua d e Sabat, n u ştii că aceasta este o profanare durata celor d o u ă zile ale şederii Mele la Sihar. Medicul
a Zilei lui lehova?" i-a părăsit şi a fugit la Mine.
5. D a r medicul le-a spus: ' V o i , care vă conduceţi 9. Ajuns aici, el Mi-a spus: " D o a m n e , adăpostul T ă u
numai după principiile lui Moise, credeţi că este u n păcat estş minunat pregătit; dar p e d r u m a m întâlnit o bandă
să alergi în ziua Sabatului atunci c â n d Soarele deja a d e renegaţi care a u încercat să mă îndepărteze d e Tine.
apus şi Sabatul a trecut? Dar c e spuneţi atunci c â n d vă Strigătele lor n u a u durat însă prea mult timp, căci îngerul
dezonoraţi femeile şi servitoarele în ziua d e Sabat şi v ă Tău le-a închis gura, c u excepţia a doi dintre ei, care a u
c o m p o r t a ţ i c a nişte n e t r e b n i c i şi d e s f r â n a ţ i şi v ă fugit îngroziţi, lată. D o a m n e , tot ce s-a petrecut în numai
prostituaţi? Asta a poruncit Moise să faceţi în ziua lui o j u m ă t a t e d e oră". E u i-am spus: "Fii fără grijă, aceasta
l e h o v a ? " Samaritenii i-au răspuns: " D a c ă n-ar fi fost trebuia să se petreacă pentru ca aceia care cred î n
Sabatul, te-am fi linşat pentru asemenea cuvinte, dar d e N u m e l e M e u să n u se îndepărteze d e noi. Să m e r g e m ,
data asta te iertăm". Medicul le-a spus: "Bine, bine, iar tu, draga m e a samariteanca, nu-ţi uita ulciorul!"
cuvintele şi comportamentul vostru sunt foarte potrivite Femeia a umplut ulciorul c u a p ă proaspătă şi l-a dus
a c u m , c â n d Mesia Cel Făgăduit se apropie d e porţile acasă. Astfel s-a scurs aşadar această j u m ă t a t e d e zi la
Siharului, iar e u alerg pentru a-L întâmpina şi pentru a-l Fântâna lui lacov şi ne-a adus o recoltă destul d e bogată
spune că totul este pregătit pentru a-L primi în casa Lui. în acest oraş!
N u ştiţi ce s-a petrecut astăzi la porţile oraşului?"
6. Samaritenii a u răspuns: "Am aflat că o caravană Capitolul 34
d e evrei şi-a făcut tabără la Fântâna lui lacov şi că unul
dintre ei, fără îndoială şeful acestei bande, pretinde a fi lisus in casa lui losif din Sihar, pregătită de îngeri
Cristos! Tu eşti medic şi n u ţi-ai dat seama că evreii îşi bat
j o c d e noi, vrând să n e păcălească! Gândeşte-te, crezi tu 1. loan, discipolul M e u , M-a întrebat: "Dacă Tu vrei,
că d a c ă acesta ar fi adevăratul Mesia, noi n u L-am voi scrie în această noapte tot c e s-a petrecut".
recunoaşte? N u suntem şi noi din Galileea, n u suntem şi 2. E u i-am răspuns: "Frate, să n u notezi decât ceea
noi d e aceeaşi religie c u voi, supuşi Legii lui Moise? Noi, ce-ţi voi indica E u , căci altfel va trebui să acoperi file
care suntem din Galileea, îl cunoaştem pe acest galileean, întregi pentru a scrie tot c e se va petrece aici timp d e
fiul unui dulgher, care n u mai are chef d e muncă şi a două zile! Cine va citi toate acestea? Cine le va înţelege?
început să-şi bată j o c d e farisei, jucându-se de-a savanţii Dacă notezi însă numai evenimentele principale, aşa c u m
magicieni şi încercând să se d e a drept Mesia. Doar u n îţi voi spune E u , înţelepţii care vor căuta într-adevăr în
bou şi u n măgar ca tine îl pot aşeza p e u n piedestal, N u m e l e M e u vor înţelege ceea c e s-a petrecut aici şi tu
crezând în cuvintele lui mieroase. Ar trebui mai degrabă n u vei face o muncă inutilă. Fă-ţi deci munca uşoară şi
să-i prindem p e toţi, să-i snopim în bătaie şi să-i a l u n g ă m vei fi întotdeauna cel mai b u n cronicar al faptelor Mele".
dincolo d e frontierele noastre, ca p e nişte gunoaie!" 3. loan M-a strâns atunci la piept, după care a m plecat
în oraş, la casa lui losif, în compania femeii şi a doctorului,
în timp c e noaptea deja se lăsase.
4. La sosirea noastră î n această casă, c a r e era
într-adevăr foarte mare, femeia a găsit casa pregătită
aşa c u m n u o mai văzuse niciodată. Multe scaune şi mese
fuseseră-aranjate, candelabre preţioase din a u r şi din
argint luminau fiecare masă, p e p o d e a se aflau covoare
minunate, buchete simetrice d e flori tapiţau pereţii şi
cristale din cele mai strălucitoare c u u n vin delicios îi
aşteptau p e invitaţi.
5. Mirată la culme, femeia n u s-a mai putut abţine şi
a spus: "Dar, D o a m n e , ce-ai făcut? Ţi-ai trimis discipolii
să pregătească toate acestea p e ascuns? D e u n d e a u
putut lua ei toate aceste lucruri? E u ştiu c e a m în casă,
dar niciodată n u a m avut acest a u r şi acest argint p e
care îl v ă d aici. Niciodată n u a m văzut asemenea c u p e
d e cristal şi, iată, aici se află c u sutele, fiecare valorând
treizeci d e piese d e argint. Aceste vinuri, aceste bucate,
aceste fructe, această pâine bună şi toate aceste covoare
preţioase valorează fiecare mai mult de o sută d e monezi
d e argint. O , D o a m n e , spune-mi, săraca d e mine, dacă
Marea Evanghelie a lui loan 47

aranjat. Aceştia i-au spus: " D r a g ă stăpână,


Dumnezeu ştie c u m s-a petrecut! Noi n-am făcut
a p r o a p e nimic. Medicul n-a făcut nici el nimic;
la sosirea lui, totul era deja pregătit! D e fapt,
înaintea întoarcerii sale, noi eram ocupaţi c u
tot felul d e treburi, c â n d a sosit u n tânăr d e o
f r u m u s e ţ e extraordinară, s p u n â n d u - n e să
facem ceea ce îi place D o m n u l u i ; şi noi a m
început din acea clipă să facem exact ce ne-a
poruncit să facem acel tânăr uimitor. Dar, lucru
ciudat, în momentul în care noi voiam să facem
un anumit lucru, acest lucru era deja făcut. Tot
ce putem să-ţi s p u n e m este că atotputerea lui
D u m n e z e u s-a manifestat aici în toată gloria Ei
şi că acest tânăr strălucitor trebuie să fi fost u n
înger al lui D u m n e z e u , căci altfel totul devine
inexplicabil. Cel care a intrat în sală alături d e
tine trebuie să fie u n mare profet, d e v r e m e ce
este slujit d e forţele cerului!"

Tu ai adus toate acestea sau le-ai găsit în oraş?" 2. Auzind cuvintele servitorului, femeia, perplexă, n u
6. E u i-am spus: "Vezi tu, dragă femeie, ai spus acolo, a mai ştiut ce să spună; d u p ă o îndelungată tăcere, ea a
afară, la fântână, că această casă îmi aparţine. A m luat îndrăznit să pronunţe cu o v o c e abia şoptită: " D o a m n e ,
aceasta drept o ofrandă şi pentru că această casă este a Tu eşti mai mult decât Mesia. Tu eşti, fără îndoială. Cel
Mea, politeţea îmi cerea să o primesc pe binefăcătoarea care l-a pedepsit pe Faraon, care i-a scos p e israeliţi din
Mea în apartamente elegante, lată c u m o m â n ă o spală Egipt şi care a proclamat cu glas d e tunet legea Sa din
p e cealaltă! Este exact ceea ce s-a petrecut aici. O onoare înălţimea Muntelui Sinai".
o atrage p e alta. Din a d â n c u l inimii tale, tu Mi-ai oferit 3. E u i-am răspuns: " N u a venit momentul potrivit
casa ta în m o d spontan, aşa c u m era ea; iar E u ţi-o ofer pentru a vorbi despre asta; păstrează deocamdată ceea
aşa c u m este ea în prezent; cred că vei fi mulţumită d e ce ştii în inima ta, dar ai grijă ca această mulţime d e
schimb. D u p ă c u m vezi, a m u n oarecare simţ decorativ oameni, care M-a urmat încă din ludeea, să fie bine
şi chiar destul d e mult b u n gust! găzduită în camerele în care vor dormi. Tu, medicul şi
7. A m învăţat arta decorativă, la fel ca tot ceea ce discipolii Mei, care sunt zece c u toţii, veţi r ă m â n e aici.
ştiu, d e la Tatăl M e u ! Pentru că numeroasele lăcaşuri Rezervă patul cel mai b u n mamei Mele, femeia care era
infinite ale Tatălui M e u sunt decorate cu cel mai rafinat lângă Mine; căci m a m a Mea, care n u mai este foarte
b u n gust; d e altfel, cred că îţi dai seama şi singură dacă tânără, a făcut u n d r u m l u n g p e j o s şi merită să se
priveşti aceste flori d e c â m p care, în simplitatea lor odihnească".
minunată, valorează cât toate splendorile regale ale lui 4. Femeia, în culmea bucuriei d e a fi descoperit-o p e
Solomon. m a m a M e a în spatele acelei sărmane figuri obosite, s-a
8. Dacă Tatăl ornează şi decorează florile efemere, îngrijit d e ea cu toată devoţiunea. Măria a lăudat-o pentru
cu atât mai mult va orna şi va decora El casa Sa care este bunătatea ei, recomandându-i să facă tot ceea ce îi
în ceruri. Ceea ce face Tatăl fac şi E u , pentru că E u şi spusesem E u .
Tatăl una suntem, în m o d u l cel mai deplin. Cel care mă 5. C â n d totul s-a liniştit şi c â n d doar femeia, medicul
primeşte p e Mine, îl primeşte p e Tatăl, pentru că Tatăl şi cei zece discipoli ai Mei a u mai rămas cu M i n e în sala
este în Mine, aşa c u m E u sunt în El; ceea ce voi faceţi cea mare în care mâncasem, le-am spus discipolilor: "Ştiţi
pentru Mine, pentru Tatăl M e u faceţi; tu n u poţi să-Mi ce v-am spus la Betabara, în Galileea: V e ţ i vedea cerurile
dai ceva fără să primeşti înapoi însutit, lată, a c u m ştii deschizându-se şi îngerii lui D u m n e z e u c o b o r â n d p e
totul. pământ'; este exact ceea ce se petrece a c u m sub ochii
9. Haide aşadar să luăm loc şi să trecem la masă, voştri; tot ceea ce aţi băut, aţi mâncat şi aţi văzut n u este
căci mulţi sunt înfometaţi şi însetaţi printre noi. V o m d e pe acest pământ, ci a fost adus d e către îngeri din
continua să vorbim d u p ă ce n e v o m mai întrema". ceruri. Deschideţi bine ochii şi priviţi câţi îngeri sunt
10. S-au aşezat c u toţii la masă, mulţumind pentru pregătiţi să Mă slujească".
bucatele şi băuturile care i-au regenerat. 6. C â n d ochii lor s-au deschis (este vorba despre
vederea spirituală), ei a u văzut o mulţime d e îngeri în
Capitolul 35 slujba M e a c o b o r â n d din ceruri; căci zidurile casei
dispăruseră şi toţi a u văzut cerurile în faţa lor.
Minunatele amenajări ale locuinţei samaritencei. 7. Natanael a spus atunci: "Da, D o a m n e , Tu eşti
lisus îi cere să păstreze tăcerea. autentic şi adevărat; tot ce spui Tu se realizează p e loc.
Adevărat, adevărat. Tu eşti Fiul lui D u m n e z e u Cel Viu.
1. La sfârşitul mesei, femeia s-a apropiat d e Mine, D u m n e z e u a vorbit lui A v r a a m prin îngerii Săi. lacov a
abia îndrăznind să-Mi vorbească. Ea aflase în timpul văzut în vis o scară p e care îngerii urcau şi coborau, dar
mesei, d e la servitorii medicului, felul în care totul a fost n u L-a văzut niciodată pe Dumnezeu, în afara unui înger
48 Marea Evanghelie a lui loan

care purta înscris p e m â n a dreaptă numele Domnului; suficient ca tu să crezi şi să M ă iubeşti; o înţelegere mai
iar c â n d lacov s-a luptat cu el pentru a şti dacă este profundă va veni cu siguranţă într-o zi, c â n d spiritul
D u m n e z e u , o lovitură la şold l-a făcut şchiop. Moise i-a adevărului se va coborî asupra voastră! Dar înainte ca
vorbit lui D u m n e z e u , dar n u a văzut decât lumină şi foc aceasta să se petreacă, în ciuda tuturor acestor semne,
şi a trebuit să se a s c u n d ă într-o grotă atunci c â n d vă veţi mai sprijini încă d e M i n e şi d e N u m e l e M e u !
D u m n e z e u a trecut prin faţa lui; el n u a avut dreptul să 6. Ceea ce vă închipuiţi voi toţi despre Mesia şi despre
se uite decât d u p ă ce D u m n e z e u a trecut; şi c â n d a împărăţia Lui este fals; d e aceea, va fi greu să vă fac să
privit, n u L-a văzut p e D u m n e z e u decât d e la spate, dar înţelegeţi.
a trebuit să-şi acopere faţa cu trei grosimi d e voal, pentru 7. Pentru că împărăţia lui Mesia n u va fi o împărăţie
că D u m n e z e u strălucea mai tare decât Soarele şi nimeni a acestei lumi, ci u n regat al Spiritului şi al Adevărului în
n u putea suporta această lumină fără să moară. D u p ă împărăţia Eternă a Tatălui M e u , care n u va lua niciodată
aceea n u a mai fost decât llie, în faţa căruia D u m n e z e u sfârşit. Cel care va fi primit în această împărăţie va avea
s-a manifestat printr-un m u r m u r blând. Si iată-Te a c u m viaţă veşnică şi o fericire p e care n u a mai trăit-o încă
în sfârşit p e Tine însuţi!" niciodată, p e care n u a mai simţit-o niciodată în inimă".
8. L-am întrerupt atunci p e Natanael, spunându-i: 8. P e t r u , c a r e t ă c e a d e multă v r e m e , a spus:
"Ajunge, frate, încă n u este momentul. D o a r u n suflet " D o a m n e , dar cine va fi d e m n d e aceasta?"
atât d e pur ca al tău, fără falsitate şi fără gânduri ascunse, 9. E u i-am răspuns: "Prietene drag, vezi tu, a c u m
este capabil să v a d ă acest lucru. Dar păstrează aceasta este deja târziu şi trupurile noastre a u nevoie d e odihnă
pentru tine, până c â n d va veni ceasul. Pentru că, vezi pentru a putea lucra mâine. D e aceea, v o m încheia a c u m
tu, n u toţi cei care M ă urmează sunt ca tine! această zi, iar mâine v o m avea limpezimea necesară
9. Această femeie n u era ca tine, dar iată, ea este pentru a continua. Găsiţi-vă fiecare un loc b u n şi odihni-
a c u m ca şi tine şi d e aceea ea a înţeles ceea ce tu ai vrut ţi-vă bine, căci mâine v o m avea multe lucruri d e făcut".
să spui. Dar n-a venit încă ceasul; acesta va veni doar în 10. în acest moment, ei şi-au revenit cu toţii la starea
momentul în care cortina templului se va sfâşia". lor normala şi a u văzut din n o u pereţii casei. Discipolii,
dintre care unii erau foarte obosiţi, i-au mulţumit lui
Capitolul 3 6 D u m n e z e u şi a u plecat să se culce în camerele alăturate,
pe nişte divane magnifice, u n d e a u adormit imediat!
Ce va fi scris pe pergament şi ce va rămâne secret. 11. în timp ce discipolii d o r m e a u , femeia şi doctorul
Parabola arborelui fructifer, lisus. Măria, Joram şi - rămaşi alături d e M i n e - a u căzut în g e n u n c h i în faţa
samariteanca. lisus nu doarme niciodată. M e a , mulţumindu-Mi p e n t r u graţia infinită p e c a r e
le-am oferit-o lor şi casei lor. M-au întrebat imediat dacă
1. loan m-a întrebat atunci: "Doamne, trebuie să scriu puteau sa ni se alăture pentru a Mă urma.
aceasta? Este mai important decât miracolul d e la Cana, 12. Dar E u le-am spus: "Pentru mântuirea voastră,
căci aceasta dovedeşte cu adevărat d e u n d e ai venit!" n u este necesar să îmi urmaţi paşii, este suficient ca voi
2. E u i-am răspuns: "Lasă şi asta, căci ceea ce trebuie să Mă urmaţi în inimile voastre. Este mai bine să rămâneţi
să scrii tu va fi u n semn pentru lume, dar aceasta n u are ca martori în acest ţinut, căci peste puţin timp, mulţi
puterea d e a înţelege totul. La ce ar servi osteneala ta? oameni vor începe să aibă îndoieli şi vor veni la voi. V a
Crezi tu că lumea ar crede toate aceste lucruri? Priveşte, trebui să fiţi atunci martorii Mei.
cei care sunt aici cred pentru că v ă d , dar lumea care 13. Şi tu, dragul M e u J o r a m , d e a c u m înainte vei fi
trăieşte în întuneric n u va crede niciodată că aşa ceva un medic desăvârşit. Orice persoană p e care vei p u n e
s-a petrecut cu adevărat aici. Noaptea n u poate să-şi mâinile în N u m e l e M e u se va simţi bine, oricare ar fi
imagineze opera luminii. D a c ă vrei să vorbeşti
despre operele luminii, lumea va râde d e tine şi
va sfârşi prin a te batjocori. Pe viitor, n u vei scrie
decât ceea ce fac E u la lumina zilei, în faţa tuturor!
Iar ceea ce fac în taină, oricât d e extraordinar ar
fi, n u scrie decât în inima ta şi n u pe pergament! • • vi»-
.11: T V
3. Va veni timpul c â n d toate aceste lucruri
rămase secrete vor fi revelate lumii, dar până atunci
mulţi arbori îşi vor lăsa să cadă fructele verzi d e p e
crengile lor, pentru că arborii poartă multe fructe,
dintre care abia o treime ajung la maturitate; cele r:
două treimi căzute pe p ă m â n t vor fi zdrobite şi
vor trebui să putrezească şi să se usuce, pentru ca
ploaia să le descompună, iar adierea vântului să
le întoarcă înapoi la rădăcina trunchiului, pentru
a permite apoi, odată cu seva care va urca, o nouă
naştere".
4. loan a spus: " D o a m n e , ce spui Tu este prea
profund, cine poate să înţeleagă?"
5. E u i-am răspuns: "Nici n u este necesar, este
Marea Evanghelie a lui loan 49

boala ei; este însă necesar să încheiaţi imediat între voi care Ţi-a fost
acea u n i u n e indisolubilă şi perfectă, pentru ca viaţa consacrat Ţie. Ai
voastră împreună să n u îi indigneze p e orbii care n u v ă d făcut foarte bine.
decât ceea ce este exterior şi n u a u nici o idee despre Doamne, că ai
ceea ce este în interior (în suflet)". venit la adevăraţii
14. Ţie, J o r a m , n u mai trebuie să-ţi fie frică d e Irhael, Tăi copii, cei care
d e o a r e c e c o r p u l şi sufletul ei s u n t a c u m perfect au crezut în
sănătoase. Irhael, iată, ţi-l d a u ţie pe J o r a m , u n soţ venit promisiunile Tale
din ceruri; fii p e deplin fericită alături d e el, căci el n u şi care Te-au
este u n spirit d e p e acest pământ, ci vine direct din ceruri". aşteptat p â n ă în
15. Femeia a spus: " O h , D o a m n e , ce b u n eşti Tu! această clipă. T u
C â n d doreşti ca e u şi J o r a m să n e unim în faţa lumii?" eşti într-adevăr
16. E u i-am răspuns: " E u v-am unit deja şi această evreu şi este scris
unire este singura valabilă atât p e pământ cât şi în ceruri; că m â n t u i r e a v a
şi vă spun, d e la A d a m î n c o a c e n u a existat u n cuplu v e n i d e la evrei.
m a i a r m o n i o s d e c â t al v o s t r u , căci E u însumi a m Dar noi ştim că Tu
binecuvântat căsătoria voastră. ai fost la Ierusalim
17. Mâine vor veni mulţi preoţi împreună c u oamenii şi că i-ai a l u n g a t
înstăriţi şi cu ceilalţi săteni; anunţaţi-i că sunteţi căsătoriţi cu biciul p e evreii
în faţa lui D u m n e z e u şi în faţa lumii. Dacă veţi avea copii, din Templu şi le-ai
să-i creşteţi în spiritul învăţăturii Mele şi să-i botezaţi în răsturnat mesele.
Numele M e u , la fel ca toţi cei p e care îi veţi vedea botezaţi O h , D o a m n e , ai
mâine d e către discipolii Mei şi cei p e care loan îi botează făcut foarte bine,
p e malul Iordanului şi despre care aţi auzit vorbindu-se. şi cerurile trebuie
J o r a m , îţi voi da m â i n e puterea d e a boteza şi tu p e toţi să Te slăvească şi
cei care cred în N u m e l e M e u ! să cânte psalmi în sunete d e trompete şi d e harpă. A m
spus întotdeauna că dacă vei trece p e aici, vei veni
18. Mergeţi a c u m să vă odihniţi; dar, din pudoare,
neapărat în oraşul sfânt în care profetul Tău Daniel a
să n u vă atingeţi unul d e celălalt atâta timp cât E u voi
anunţat căderea şi distrugerea Ierusalimului şi că, din
rămâne în această casă. N u vă faceţi griji nici în ceea ce
acest oraş, vei anunţa mântuirea popoarelor Tale! Lăudat
priveşte hambarul şi masa, ele vor fi aprovizionate d e
fie numele Tău, Osana, Osana, din înaltul cerului şi pace
Sus atâta timp cât E u voi fi aici. N u spuneţi însă nimic
copiilor Tăi binevoitori".
din toate acestea la nimeni, căci oamenii n u ar putea să
înţeleagă; d u p ă c e voi pleca, să n u spuneţi decât celor 2. Aceste strigăte mai mult sau mai puţin înţelepte
care v ă d mai limpede. Mergeţi aşadar să vă odihniţi; cât a u atras mulţimea celor care veniseră să M ă vadă la
despre Mine, E u voi v e g h e a aici; D o m n u l n u poate nici fântână şi care d o r e a u să M ă revadă. P e măsură ce
să doarmă, nici să se odihnească, căci somnul şi odihna zgomotele creşteau, odată cu mulţimea ce se a d u n a ,
Lui ar fi moartea şi pierderea tuturor fiinţelor. D e fapt, toţi cei din casă a u fost nevoiţi să se scoale din pat pentru
chiar dacă toată lumea ar dormi. D o m n u l ar v e g h e a a vedea ce se petrece! Discipolii s-au ridicat primii şi a u
încă asupra tuturor fiinţelor". venit să M ă întrebe ce este c u acest v a c a r m şi dacă era
19. Acestea fiind spuse, cele d o u ă g a z d e Mi-au înţelept să mai rămânem aici, sau era mai bine să plecăm!
mulţumit şi s-au retras fiecare în camera sa. E u a m rămas 3. E u le-am spus: "Of, oameni lipsiţi d e curaj, ascultaţi
aşezat p e scaunul M e u până în zori. c u m strigă ei Osana; n u este nici u n pericol să r ă m â n e m
acolo u n d e se strigă Osana!"
C a p i t o l u l 37 4. Discipolii s-au liniştit şi E u a m a d ă u g a t : "Coborâţi
şi spuneţi-le să păstreze liniştea şi să meargă spre munte,
Cântarea preoţilor. Vocaţia lui Matei. Despre u n d e voi veni şi E u la ora şase, împreună cu voi toţi.
interpretarea viselor şi despre puterea sufletului de Acolo, le voi anunţa tuturor mântuirea. Să ia c u ei scribi
a le Înţelege. pentru a scrie ceea ce vă voi învăţa d e p e înălţimile acestui
munte.
1. Dis-de-dimineaţă, c â n d soarele n u era decât cu o 5. Tu, loan, n u va trebui să scrii, căci în acest caz,
palmă deasupra orizontului, o mulţime d e preoţi care alţii vor scrie învăţătura M e a . Se află aici u n scrib, u n
locuiau în Sihar a u venit în faţa casei lui Irhael (căci galileean p e n u m e Matei. El a notat deja anumite lucruri
Muntele sacru se afla în imediata apropiere a oraşului), despre copilăria M e a ; scrie foarte rapid şi va şti în m o d
strigând: "Osana, Osana, glorie Celui care a venit în cert să scrie tot c e va vedea şi va auzi aici. Strigaţi-I p e
numele Domnului D u m n e z e u ! Răbdare, Soare! Lună, n u n u m e şi aduceţi-l aici; el vă va urma imediat. Spuneţi
te mai mişca p â n ă c â n d D o m n u l nu-i va spulbera c u tuturor celor care a u venit ieri printre primii la fântână
mâna Sa atotputernica p e toţi duşmanii Săi, care sunt şi p r e c u m şi preoţilor să vă urmeze. Dar chemaţi-Mi-l întâi
ai noştri! Nu-i ierta decât p e romani. D o a m n e , ei sunt p e Matei, căci vreau ca el să vină aici".
prietenii noştri, căci ei n e protejează d e evrei, care n u 6. Discipolii a u coborât repede şi a u făcut ceea ce
mai sunt copiii lui D u m n e z e u , ci ai lui Belzebut, p e care le-am poruncit.
îl invocă d e parcă le-ar fi tată în Templul lui Solomon, 7. in timp ce discipolii a u coborât în stradă, Măria şi
50 Marea Evanghelie a lui loan

toţi ceilalţi oaspeţi a u venit la Mine în sala d e mese pentru este un palat c u m n u mai există altul nici chiar în Ierusalim!
a M ă saluta călduros şi a-Mi mulţumi; ei Mi-au povestit O asemenea găzduire este într-adevăr regală, ea trebuie
visele minunate p e care le-au avut în timpul nopţii şi să fi costat enorm!"
M-au întrebat ce ar trebui să înţeleagă din toate aceste 6. E u i-am spus: "Gândeşte-te pur şi simplu că, ceea
întâmplări! ce le este imposibil oamenilor, pentru D u m n e z e u este
8. E u le-am r ă s p u n s : " D a c ă sufletul trăieşte î n cu putinţa şi vei înţelege atunci c u m s-a putut ca această
bunătatea şi adevărul p e care vă învăţ să le primiţi şi să ruină să devină u n palat! Ai c u ce să scrii? Ai destul
le urmaţi, atunci el v e d e în vis chiar adevărul datorită material pentru asta?"
căruia el poate să facă binele în viaţă. Dar dacă sufletul 7. Matei a spus: "Am tot ce-mi trebuie pentru d o u ă
trăieşte în greşeală, şi implicit în rău, el va vedea în vis zile şi dacă trebuie mai mult voi m e r g e să-mi aduc".
neadevărul şi atunci va face rău. 8. E u i-am spus: "Ceea ce ai a c u m îţi va ajunge pentru
9. Pentru că voi trăiţi a c u m în adevăr, respectând zece zile; d u p ă aceea, noi v o m găsi în alte locuri ceea ce
învăţătura M e a şi pentru că M ă urmaţi, sufletul vostru n e va trebui. Rămâi aici şi ia parte la masa noastră. La
n u poate să vadă în vis decât adevărul şi aceasta poate ora şase v o m m e r g e p e munte, u n d e E u voi anunţa
să vă impulsioneze să faceţi mult bine. poporului mântuirea; tu trebuie să scrii tot ceea ce voi
10. în ceea ce priveşte însă puterea voastră d e a s p u n e E u în trei capitole divizate în versete mici, în
înţelege ceea ce sufletul vostru v e d e în vis, aceasta este maniera lui David; caută apoi încă vreo câţiva scribi, care
cu totul altceva. Sufletul n u înţelege (încă) ceea ce v e d e să poată copia ce ai scris tu, pentru ca o mărturie scrisă
în această lume (de vis) mai mult decât înţelegeţi şi simţiţi să rămână aici".
voi din ceea ce vedeţi în această lume exterioară, în care 9. Matei a răspuns: " D o a m n e , facă-se voia Tal".
trăiţi în timpul zilei (în starea d e v e g h e ) ! 10. A u intrat atunci ceilalţi discipoli, urmaţi d e preoţi
11. C â n d spiritul se va naşte din n o u în voi, aşa c u m şi d e notabilii oraşului, care a u venit să M ă salute, c u u n
l-am anunţat E u p e Nicodim la Ierusalim, atunci c â n d el aer ofensat. Marele preot a intrat, S p u n â n d : " D o a m n e ,
a venit să Mă caute noaptea, veţi simţi p e deplin şi veţi Tu ai pregătit această locuinţă pentru ca ea să fie demnă
înţelege totul!" D u p ă aceste cuvinte, toţi s-au retras să Te primească; Solomon a construit Templul cu fast,
mulţumiţi. pentru a fi d e m n d e a fi casa lui D u m n e z e u , în care să
fie slujit d e oameni, dar oamenii a u profanat aceste locuri
Capitolul 38 prin blasfemiile lor, iar D u m n e z e u a părăsit Templul şi
Arca Sa şi a venit la noi p e munte, prin Tine D o a m n e ,
Matei este desemnat pentru a nota Predica de pe care ai fost atât d e rău primit la Ierusalim şi ai venit la
Munte. Este mai bine să acţionezi decât să asculţi. noi, credincioşii şi vechii Tăi adoratori. Şi va veni ceea ce
este scris:

1. Gazda noastră a sosit atunci, însoţită d e noul


ei soţ. M-a salutat emoţionată, Întrebându-Mă dacă
doream să iau micul dejun, care tocmai se servea!
2. E u i-am răspuns: "Dragă Irhael, aşteaptă o
clipă; discipolii vor a d u c e şi alţi invitaţi care trebuie
să ia parte la masă şi să afle chiar din gura M e a că
tu şi J o r a m sunteţi d e a c u m înainte u n c u p l u
adevărat şi să se convingă astfel că această casă
n u este ultima din oraş, ci dimpotrivă, este întâia
casă în care E u a m fost găzduit.
3. Imediat d u p ă aceste cuvinte ale Mele, Petru
şi loan, discipolii Mei, a u deschis poarta; între ei
se afla Matei, care a intrat, a î n g e n u n c h e a t la
picioarele Mele şi a spus: " D o a m n e , sunt gata să
Te slujesc. E u a m o slujbă d e scrib care îmi permite
să trăiesc şi să-mi întreţin mica mea familie, dar
dacă Tu ai nevoie d e mine, voi părăsi această
slujbă, căci sunt sigur, D o a m n e , că Tu n u vei lăsa
să piară familia mea".
4. E u i-am răspuns: "Cel care M ă urmează n u
trebuie să aibă decât o singură grijă: aceea d e a
rămâne cu M i n e tot timpul, pentru totdeauna!
Priveşte această casă, cei doi proprietari îţi vor primi
familia, în numele M e u şi vor avea grijă d e ea; uşa
acestei case îţi va fi deschisă zi şi noapte!"
5. Matei, care cunoştea d e mult timp această
casă în ruine, n u mai înceta să se minuneze şi a
spus: " D o a m n e , s-a petrecut fără îndoială u n mare
miracol, căci aceasta casa era în ruine şi, iată, a c u m
Marea Evanghelie a lui loan 51

1 1 . 'La sfârşitul v r e m u r i l o r .
Muntele, care este lăcaşul
Domnului, va fi mai înalt decât toţi
munţii şi decât toate colinele; toţi
p ă g â n i i v o r v e n i în f u g ă aici şi
popoarele vor s p u n e : "Veniţi, să
m e r g e m p e Muntele Domnului, în
lăcaşul D u m n e z e u l u i lui lacov,
pentru ca El să n e înveţe căile Sale,
iar noi să putem să urcăm cărările
Sale, căci din Sion va veni legea Sa
şi din Ierusalim cuvântul Său'. (Isaiia
II. 2-3)
12. N o i n e b u c u r ă m la fel ca
mireasa la sosirea mirelui, atunci
c â n d el îi a d u c e pentru prima dată
omagiul său, m â n a sa şi inima sa,
căci într-adevăr. D o a m n e , Ieru­
salimul, oraşul ales al marelui Rege,
a devenit rău; el s-a ridicat împotriva
Ta şi Te-a batjocorit. N o i n u n e
credem mai buni; cine ar putea să
fie fără greşeală în faţa Ta? Dar este
sigur că între d o u ă rele, D o m n u l l-a ales p e cel mai mic; (7) Ferice de cei milostivi, căci ei vor avea parte de
este ceea c e v e d e m atât d e clar în faţa ochilor noştri. Tu milă!
eşti Cel p e care îl aşteptam d e atâta timp. Osana, Ţie, (8) Ferice de cei cu inima curată, căci ei vor vedea
care vii în numele Domnului!" pe Dumnezeu!
13. E u i-am spus atunci acestui orator: "Da, ai vorbit (9) Ferice de cei împăciuitori, căci ei vor fi chemaţi Fi
bine, dar E u vă spun, dacă vreţi să urmaţi învăţătura ai lui Dumnezeu!
Mea, primiţi-o şi urmaţi-o în fiecare zi şi atunci veţi avea (10) Ferice de cei prigoniţi din pricina neprihănirii,
parte d e mântuirea p e care o voi anunţa p e munte. căci a lor este împărăţia cerurilor!
Graţia vine din înaltul Cerului, dar n u este d e ajuns, căci (11) Ferice va fi de voi când, din pricina Mea, oamenii
ea n u r ă m â n e dacă n u o puneţi în practică în fiecare zi, vă vor ocărî, vă vor prigoni şi vor spune tot felul de lucruri
precum acel înfometat care - întins sub copac - n u este rele şi neadevărate împotriva voastră!
în stare să întindă m â n a p e n t r u a lua şi a m â n c a (12) Bucuraţi-vă şi veseliţi-vă, pentru că răsplata
smochinele coapte. voastră este mare în ceruri; căci tot aşa au prigonit pe
14. N u este suficient să ascultaţi, trebuie să puneţi în proorocii, care au fost înainte de voi.
practică învăţătura M e a pentru a primi apoi mântuirea
care vine din Ierusalim! Ai înţeles?" 1. în Europa, acest mic dejun n-ar fi avut nimic special,
15. Oratorul a spus: "Da, căci n u m a i D u m n e z e u dar în această ţară în care curge laptele şi mierea, el a
vorbeşte ca Tine!" fost cea mai minunată masă, mierea şi laptele Pământului
16. "Ei bine, a m spus Eu, dacă ai înţeles, să ne aşezăm Făgăduit fiind atunci şi de-a pururi cele mai b u n e din
la masă şi, d u p ă c e v o m mânca, vei nota că i-am unit lume.
n o a p t e a trecută p e Irhael şi J o r a m , medicul şi i-am 2. La sfârşitul mesei a u fost servite fructe minunate şi
binecuvântat. D e a c u m înainte nimeni să n u mai fie toţi l-au mulţumit şi L-au slăvit p e D u m n e z e u , care a dat
indignat în ceea ce priveşte relaţia lor. A c u m luaţi loc la un gust atât d e b u n fructelor şi a permis albinelor să
masă. Aşa să fie!" culeagă mierea cea dulce a florilor d e câmp, şi să o ducă
17. S-au aşezat cu toţii şi a u fost numeroşi cei care în fagurii lor miraculoşi!
a u participat la această masă c u lapte şi pâine c u miere. 3. Unul dintre samariteni, care era u n înţelept, a spus:
"înţelepciunea, puterea şi bunătatea lui D u m n e z e u n u
C a p i t o l u l 39 vor fi niciodată cunoscute îndeajuns. Ploaia cade, mii şi
mii d e specii d e plante, arbori şi mărăcini trăiesc p e
Masa la Irhael. Predica de pe Munte. pământ şi b e a u aceeaşi apă; fiecare are u n alt gust, u n
(Matei V, 3-12) alt parfum, o altă formă; fiecare formă este frumoasă şi
plăcuta; nimic n u creşte fără u n motiv a n u m e , fără o
(3) Ferice de cei săraci, in duh. căci a lor este împărăţia anumită necesitate, nici măcar cel mai mic muşchi d e
cerurilor! p e o piatră!
(4) Ferice de cei ce plâng, căci ei vor Fi mângâiaţi! 4. Şi toate animalele d e p e pământ, din apă şi din
(5) Ferice de cei blânzi, căci ei vor moşteni pământul! aer, ce multiplicitate, c e diversitate! D e la ţânţar la elefant,
d e la arahnidă la leviatan - monstrul d e neîmblânzit care
(6) Ferice de cei flămânzi şi însetaţi după neprihănire,
poate ţine munţii p e spatele său şi se poate j u c a cu cedrii
căci ei vor fi săturaţi!
52 Marea Evanghelie a lui loan

c u m Tatăl nostru ceresc este desăvârşit în ceruri!"


9. E u a m spus: "Fără îndoială", d u p ă care a m
adăugat: "Jugul m e u este blând, povara Mea este
uşoară, dar oamenii a u avut poveri grele d e purtat
şi n u a u obţinut nimic astfel. Problema este d e a
şti c u m se va mări credinţa lor, dacă ei îşi vor
schimba povara grea cu o n o u ă povară, uşoară,
dar neobişnuită. N u vor sfârşi ei oare prin a n e
s p u n e : 'Cu trudă şi c u suferinţă n-am obţinut
nimic. C e v o m obţine noi atunci dacă eforturile
noastre vor fi la fel ca acelea ale copiilor care se
joacă?'
10. "Eu vă spun, va trebui să schimbaţi vechiul
o m ca p e o haină v e c h e şi să îmbrăcaţi o haină
nouă, care va fi poate neplăcută la început; dar
cel care n u se va lăsa tulburat d e o astfel d e
bagatelă şi care n u va căuta să îmbrace din n o u
v e c h e a haină c u care era obişnuit, ci dimpotrivă
chiar îi va plăcea haina cea nouă, acela va atinge
desăvârşirea despre care v-am vorbit.
11. Fiţi gata. E u voi pleca a c u m p e munte!
Cine vrea să Mă urmeze, să pornească; şi tu. Matei,
du-te şi ia-ţi tabla d e scris şi vino repede înapoi,
vezi că sunt gata să plec!"
12. Matei a zis: " D o a m n e , ştii că sunt gata să
Te urmez. Dar dacă mă d u c la oficiu, la bariera
oraşului, u n d e lucrez în solda romanilor ca vameş
din Liban! O h , D o a m n e , c e putere, ce forţă, ce profundă şi ca scrib, voi avea neplăceri, iar gărzile r o m a n e n u mă
înţelepciune sălăşluieşte în D u m n e z e u , care susţine şi vor lăsa să plec înainte d e a-mi fi terminat treaba. Aş
ghidează soarele, luna şi toate stelele, care păstrează prefera să găsesc aici materialul care îmi este necesar
marea în adâncurile ei şi ridică munţii, care a făcut astăzi şi în seara asta voi m e r g e să iau d e la mine d e
pământul!" acasă ceea ce îmi lipseşte pentru următoarele două zile.
5. E u a m spus: "Ai vorbit b i n e , este a d e v ă r a t . D e fapt, n u a m material decât pentru trei zile, căci romanii
D u m n e z e u este infinit d e b u n , infinit d e înţelept, infinit nu-mi d a u decât pentru această perioadă!"
d e drept şi n u are nevoie d e sfaturile şi d e învăţăturile 13. E u i-am spus: "Prietene, du-te, fă ceea ce-ţi spun
nimănui. Dar E u vă spun, o m u l d e pe acest pământ n u şi vei fi mulţumit; du-te, astăzi n u vei avea nimic d e făcut,
a fost făcut pentru a fi inferior lui D u m n e z e u care este nimeni n u te aşteaptă la barieră, dar ia-i p e cei care
complet desăvârşit. lucrează c u tine pentru ca să copieze Cuvântul M e u în
6. Până a c u m acest lucru era a p r o a p e imposibil, p e mai multe exemplare". Matei a spus: "Dacă este aşa,
acest pământ, c a r e s-a aflat sub sceptrul morţii, dar atunci mă duc".
începând d e a c u m va fi posibil pentru cel care va urmări 14. Şi Matei, vameşul, a plecat şi a găsit lucrurile aşa
cu seriozitate să trăiască respectând în totalitate Cuvântul c u m i-am spus. S-a întors în mare grabă c u încă trei scribi
Meu. şi a m pornit cu toţii către Muntele Garizim, împreună cu
7. Iar E u cred că, dacă este atât d e uşor d e trăit toţi cei care erau acasă. D u p ă o oră d e mers p e jos, a m
r e s p e c t â n d în totalitate C u v â n t u l M e u , care nu ajuns la poalele muntelui şi Marele Preot M-a întrebat
presupune altceva decât ca faptele voastre să fie în dacă trebuia să deschidă Templul antic.
conformitate cu preceptele p e care D u m n e z e u vi le-a 15. E u i-am arătat împrejurimile şi p e toţi oamenii
d a t s u b f o r m ă d e p o r u n c i , o m u l n u t r e b u i e să care ne-au urmat şi i-am spus: "Ei bine, prietene. Templul
precupeţească nici cel mai mic efort pentru a atinge cea cel mai v e c h i şi cel m a i autentic este aici. E u îl voi
mai înaltă elevare spirituală". reconstrui, la fel c u m a m restaurat casa lui Irhael. Dar
8. Marele preot a spus: "Da, D o a m n e , o m u l trebuie n u a m nevoie pentru aceasta d e această clădire v e c h e ;
să rişte tot dacă vrea cu adevărat să atingă cea mai înaltă împrejurimile d e la poalele muntelui sunt d e ajuns şi,
elevare spirituală. Cel care vrea cu adevărat să se bucure iată, printre altele, că sunt aici mai multe bănci şi mese
d e o vedere frumoasă, fiind p e vârful muntelui, trebuie decât a u nevoie scribii voştri. Deschideţi-vă urechile, ochii
mai întâi să-l urce cu greutate. Cine vrea să culeagă şi inimile şi fiţi gata. lată, sub ochii voştri, în faţa voastră,
roadele, trebuie mai întâi să are şi apoi să semene; prin Făgăduiala profetului Isaiia!"
urmare, dacă v r e m să câştigăm ceva (care este bun), 16. Matei a spus: " D o a m n e , s u n t e m gata să te
trebuie să î n c e p e m înainte d e toate prin a risca; cine n u ascultăm".
riscă nimic, n u va avea nimic! Dacă Tu n e arăţi căile Tale, 17. A c i începe Predica d e p e M u n t e (Matei V, 3-12).
n u n e va fi greu să a j u n g e m la ceea ce Tu ai anunţat, Această predică a durat trei ore, căci a m vorbit rar, pentru
adică să d e v e n i m şi noi la rândul nostru desăvârşiţi, aşa ca scribii să poată să scrie.
Marea Evanghelie a lui loan 55

învăţătură, care nu este valabilă nici măcar pentru u n


Capitolul 40 crocodil. Este o lege foarte îndepărtată d e o m . Este
suficient să tragem câteva concluzii pentru a n e da seama
Preoţii critică Predica de pe Munte. Nu trebuie că n u este decât rezultatul fanatismului evreiesc.
înţelese imaginile, ci spiritul care este ascuns în ele. 7. Şi chiar dacă toţi îngerii cerului ar veni să-i invite
p e o a m e n i să urmeze o astfel d e cale pentru a putea
1. La sfârşitul predicii, mulţi dintre cei care M-au ajunge în ceruri şi pentru a avea parte d e viaţa eternă,
ascultat a u protestat şi câţiva preoţi a u spus: "Cine poate ar trebui să-i a l u n g ă m în cerurile lor stupide! D e ce n u
să ajungă la beatitudine? Noi, care suntem obişnuiţi cu mai este b u n dictonul O c h i pentru ochi şi dinte pentru
Scripturile, predicăm în m o d corect legea p e care Moise dinte'? El găseşte aceasta nedrept şi atroce şi predică
a dictat-o poporului d e p e vârful muntelui. Dar aceasta blândeţea şi răbdarea, pentru a deschide poarta tuturor
n u este decât o rouă, u n vânticel d e seară în comparaţie hoţilor, atunci c â n d spune: 'Dă-i şi haina d e p e tine celui
c u această învăţătură severă şi c u această predică care îţi cere cămaşa'. Frumoase cuvinte, dar pentru asta
atotputernică. N u este nimic d e spus în afara faptului că ar trebui să-ţi smulgi ochii şi să-ţi tai mâinile şi picioarele!
este prea dură şi că oricui îi va fi greu să o aplice. S-a mai auzit vreodată despre o asemenea n e b u n i e ? "
2. Cine poate să-şi iubească duşmanul şi să facă bine 8. A c i , Marele Preot s-a apropiat d e M i n e şi a spus:
celor care i-au făcut rău? C u m să îi binecuvântezi p e cei " O învăţătură atât d e puţin practică c u m este cea din
care te urăsc şi care n u a u în gură decât cuvinte d e ură • predica Ta se află într-o totală contradicţie c u gândirea
şi d e mânie? O a r e n u ar trebui e u să mă fac că nu-l a u d riguroasă p e care o ai şi d e care n u mă îndoiesc, căci
şi să-mi închid inima în faţa celui c a r e îmi cere u n Te-am auzit v o r b i n d în casa lui Irhael c u o m a r e
împrumut, dacă observ că el n u va fi niciodată capabil înţelepciune. Dacă n u ar fi toate dovezile vii că Tu eşti
să-mi dea înapoi ceea c e i-am împrumutat? A h , ce naive Mesia, noi a m fi obligaţi să Te considerăm drept u n
sunt toate aceste lucruri! Dacă leneşii şi toţi cei cărora le magician ieşit dintr-o şcoală fanatică a Egiptului antic şi
este frică d e m u n c ă ar afla d e ele, n u s-ar d u c e oare ei la să te clasăm printre şarlatanii care îşi spun Mesia.
bogătaşi pentru a lua cu împrumut tot ceea ce a u aceştia, 9. Reflectează deci Tu însuţi asupra acestei învăţături
iar după ce bogaţii respectivi le vor fi împrumutat toate violente şi vei vedea uşor că această cale pentru a ajunge
bunurile lor, cine ar mai m u n c i şi cine ar mai putea la viaţa eternă este impracticabilă şi n u poate fi urmată
împrumuta apoi? d e nimeni. Cine ar dori să ajungă astfel în ceruri şi-ar
3. Este l i m p e d e că o astfel d e î n v ă ţ ă t u r ă este pierde foarte rapid orice poftă, căci va a j u n g e să-şi
împotriva naturii instituţiilor u m a n e şi că în scurt timp, dorească mai bine să n u se fi născut decât să ajungă
ea ar a d u c e întreaga lume în mizerie. Cine ar putea să într-un cer u n d e n u pot a j u n g e decât infirmii! Sincer îţi
mai înveţe atunci această învăţătură? Căci instituţiile n u spun, dă-ţi seama! Sau Tu chiar crezi că această învăţătură
ar p u t e a să existe fără sprijinul filantropilor şi al poate fi luată în serios?"
fondatorilor. 10. E u i-am răspuns: 'Tu eşti Marele Preot, dar eşti la
4. O astfel d e învăţătură n u va putea fi luată în fel d e orb ca o cârtiţă aflată sub pământ! C e trebuie să
considerare. Oamenii răi, duşmanii oamenilor d e bine şi cred şi să aştept atunci d e la ceilalţi? E u v-am dat nişte
cei care sunt invidioşi trebuie pedepsiţi. Dacă duşmanul pilde dar voi n u vedeţi decât partea materială, care vă
m e u îmi dă o palmă, trebuie să-l las să-mi dea încă două striveşte; s-ar părea că n u aveţi nici o idee despre spiritul
palme, în speranţa că n u va mai avea poftă să-mi mai intrinsec care se află în aceste pilde.
dea şi alte palme? Datornicul necuviincios trebuie închis 11. Crede-Mă, noi suntem tot atât d e înţelepţi p e
într-un lagăr d e m u n c ă pentru a învăţa să muncească cât credeţi voi că sunteţi şi ştim tot atât d e bine ca şi voi
cu sudoarea frunţii. Mâinile lui trebuie să muncească din cât d e inutil este ca u n o m să se automutileze pentru a
greu, in loc să cerşească şi astfel, numai cel cu adevărat ajunge la viaţa veşnică! Dar ştim, d e asemenea, că voi
sărac va avea dreptul la p o m a n ă . Aceasta este o lege n u înţelegeţi spiritul acestei învăţaturi şi, d e aceea, n u o
v e c h e şi foarte bună, fără d e care societatea n u ar putea înţelegeţi deloc! Dar n u voi retrage ceea ce a m spus. Tu
să subziste. Dar aceste legi, date d e către acest aşa-zis ai urechi, dar n u auzi ceea ce este just. A ochi, dar aceştia
Cristos, n u pot fi aplicate în viaţa d e zi c u zi. Deci, ele n u sunt orbi din punct d e v e d e r e spiritual şi cu urechile şi
pot fi acceptate. cu ochii tăi larg deschişi n u auzi şi n u vezi nimic".
5. Cât despre rest, nici n u vreau să mai vorbesc, atât
d e stupidă este această poruncă d e a te mutila tu însuţi
atunci când un braţ te deranjează sau să nu faci niciodată
nimic pentru tine şi să n u cauţi d e c â t împărăţia lui
D u m n e z e u , crezând că totul vine d e Sus! Oamenii n u
a u decât să încerce să n u mai muncească timp d e câteva
luni şi vor vedea dacă peştele fript înoată în gura lor!
6. Această mutilare a membrului care te deranjează
este într-adevăr stupidă! Dacă cineva ia o secure în mâna
dreaptă pentru a-şi tăia m â n a stângă şi a o arunca, ce
va face atunci dacă îl va j e n a m â n a dreaptă? C u c e o să
şi-o smulgă? C u m îşi va smulge el ochii sau picioarele
c a r e îl d e r a n j e a z ă ? A h ! S u n t dezgustat d e această
54 Marea Evanghelie a lui loan

Capitolul 4 1

Urmarea criticii Predicii de pe Munte, sensul ascuns


şi sensul real al metaforei: "Să-ţi smulgi un membru
care tejenează". Răbdarea Domnului faţă de
Marele Preot.

1. Marele preot a spus: "Da, da, fără îndoială că Tu


ai dreptate şi d e o c a m d a t ă n u vreau şi nici n u pot să
discut despre spiritualitatea ascunsă a pildelor Tale, dar
vei înţelege, spre exemplu, că în momentul c â n d predau şi îl v o m arunca în închisoare pe hoţ, pentru ca el să
cuiva o învăţătură, e u vreau ca el s-o înţeleagă şi, ca u n ispăşească pedeapsa atât cât va fi nevoie şi să devină
adevărat discipol, să o p u n ă în practică; o voi prezenta d u p ă aceea u n o m cinstit. Dacă Tu eşti u n adevărat
deci în felul în care discipolul m e u poate să o înţeleagă, înţelept trimis d e D u m n e z e u , vei fi d e a c o r d că este
în spiritul adevărului său interior. Voi putea atunci să mă necesar să păstrezi Legea lui Moise, pe care D u m n e z e u
aştept, p e bună dreptate, ca faptele sale să fie conforme însuşi a dat-o israeliţilor în deşert, cu fulgere şi tunete
cu învăţătura mea. puternice. Dar dacă Tu vrei să anulezi Legea cu învăţătura
2. Dar dacă parabolele învăţăturii mele sunt însă d e Ta, va trebui să vezi c u m aranjezi lucrurile cu Dumnezeu!"
neînţeles, elevii mei mă vor întreba, d e pildă, de ce trebuie 7. l-am răspuns: "Eu sunt d e părere că Legislatorul
să-ţi pierzi viaţa pentru a câştiga viaţa şi c u m se poate, are puterea d e a lăsa Legea în vigoare şi d e a o îndeplini
mort fiind, să ajungi la o n o u ă viaţă! E u mai degrabă le- El însuşi întru spirit şi adevăr, p r e c u m şi d e o revoca în
aş spune: 'Uite, prietene, c u m trebuie să înţelegi aceasta: întregime, în anumite condiţii".
există o c o r e s p o n d e n ţ ă între parabola care ţi-a fost 8. Marele Preot a spus: "Aceste cuvinte sună curios
prezentată şi adevărul p e care ea îl conţine. Tu trebuie în gura Ta! Mi-ar fi plăcut să Te a u d vorbind aşa azi-de-
să-ţi conduci viaţa potrivit acestei corespondenţe şi nu dimineaţă; atunci, a v e a m profunda impresie că Tu eşti
după sensul real al parabolei'. cu adevărat Mesia. Dar d e c â n d ne-ai dat învăţătura Ta,
3. Atunci, învăţătorule, discipolul ar înţelege şi, aşa îmi pari ieşit dintr-un azil d e nebuni, cu ideile Tale fixe pe
c u m a m mai spus, ar fi justificat să îi cer să trăiască după care le iei drept adevărul lui Mesia. D e aceea, te rog
spiritul adevărului învăţăturii mele! Dacă vreau însă să îi vorbeşte mai explicit, căci fără lămuriri suficiente, nimeni
cer aşa ceva, fără să fiu sau să par u n n e b u n , trebuie să n u p o a t e înţelege şi p u n e în practică prea riguros
îi traduc această parabolă. Dacă îi cer discipolului m e u învăţătura Ta.
un asemenea lucru, cu toată seriozitatea şi fără să-i traduc 9. E u i-am r ă s p u n s : " S p u n e - m i a t u n c i c e te
despre c e este v o r b a , mă c o m p o r t în faţa fiinţelor nedumereşte atât d e mult la învăţătura Mea şi te voi
gânditoare precum omul care are o amforă cu apă bine ajuta!"
închisă şi care, întâlnind pe cineva căruia îi este sete şi 10. Marele Preot a zis: Ţi-am spus deja d e mai multe
care îi cere d e băut, îi dă amfora s p u n â n d : 'Uite, ţine ori! Dar pentru a-ţi da seama că sunt drept şi chibzuit, îţi
amfora, bea'. Celălalt încearcă sâ bea, întoarce amfora voi spune că accept toate celelalte puncte ale învăţăturii
p e toate părţile fără să găsească orificiul şi spune: 'Cum Tale şi că sunt gata să le p u n în practică, numai că n u
pot sâ beau, amfora este închisă p e toate părţile!' O m u l pot să-mi scot u n ochi sau să-mi tai piciorul sau mâna,
îi răspunde: 'Dacă eşti orb şi n u poţi să găseşti orificiul, fără a risca să mor din cauza hemoragiei! Şi odată mort,
înghite amfora întreagă, căci astfel, vei înghiţi şi apa în care ar putea fi rezultatul unui asemenea principiu?
acelaşi timp!' 1 I . Acesta este p u n c t u l cel mai neverosimil al
4. Spune-mi, dragă învăţătorule, ce ar trebui să învăţăturii Tale. Este imposibil d e realizat. Şi dacă s-ar
răspundă cel căruia îi este sete? E u cred că ar avea găsi u n n e b u n care să îl p u n ă în practică, n u ar obţine
dreptate să îl considere n e b u n p e cel care poartă această nici u n rezultat, căci dacă cineva şi-ar p u n e capăt zilelor,
apă! el nu-L va mai putea slăvi p e D u m n e z e u , atât d e mare
5. N u vreau să Te consider n e b u n , dar dacă spui că ar fi suferinţa în care îl va arunca această învăţătură. Aşa
surzenia şi orbirea noastră n e împiedică să înţelegem că, dacă moare, ceea ce este neîndoielnic, mă întreb,
spiritul învăţăturii Tale, învăţătura Ta este la fel ca şi apa împreună cu David: 'Doamne, c u m Te va mai putea slăvi
acestei amfore ermetic închisă p e care însetatul trebuie cineva care este mort, cine Te va mai adora în mormânt?'
să o înghită cu amforă cu tot! D o a r u n profet scăpat Explică-mi măcar acest punct; cât despre rest, noi a m
dintr-o casă d e n e b u n i p o a t e pretinde o a s e m e n e a vrea foarte mult să credem că este o învăţătură umanitară
nebunie! la-o c u m vei dori, dar nu-mi voi schimba părerea împinsă la extrem".
atâta timp cât n u vei a d ă u g a lămuriri suficiente acestei 12. E u a m spus: "Cererea ta este justificată şi E u îţi
învăţături care, totuşi, cuprinde în parte lucruri excelente. spun: d e la Samuel. tu eşti cel mai înţelept dintre toţi
Mărturiseşte că n u Te poţi aştepta ca noi să n e tăiem preoţii, fiindcă ai o inimă bună. Tu n u respingi total
picioarele şi mâinile şi să n e câştigăm pâinea cu sudoarea învăţătura Mea, ci doreşti lămuriri, aşa că E u te voi lumina,
frunţii sau să nu-l mai pedepsim p e cel care va căuta n u prin gura M e a , ci prin cea a unuia dintre discipolii
gâlceava. Mei, pentru a vedea că oamenii a u înţeles deja învăţătura
6. Noi nu-i v o m da haina celui care n e va fura cămaşa Mea, fără a le da E u explicaţii".
Marea Evanghelie a lui loan 55

independenţa faţă d e D u m n e z e u , el se află în pericolul


Capitolul 42 inevitabil d e a fi absorbit d e materia însăşi şi d e a fi astfel
anihilat; p u t e m vorbi astfel d e o moarte spirituală, din
Natanael explică ceea ce nu poate înţelege omul c a r e trezirea la viaţa întru D u m n e z e u este f o a r t e
raţional. înţelegerea planului spiritual. Diferenţa dureroasă şi dificilă. D e aceea, făcând aluzie la omul
între Cuvântul lui Dumnezeu şi cuvântul oamenilor. spiritual şi nu la omul carnal. Domnul a spus: 'Dacă ochiul
tău gândeşte să facă rău, smulge-l şi aruncă-l departe,
1. Marele Preot s-a întors atunci către Natanael şi i-a căci este mai bine să mergi în cer c u u n singur ochi,
spus: "După sfatul învăţătorului vostru, mă adresez ţie, decât cu a m â n d o i în infern'. Ceea ce înseamnă: dacă
lumina lumii te s e d u c e prea mult, forţează-te să te
la î n t â m p l a r e : explică-mi p u n c t u l cel m a i dificil al
îndepărtezi d e această lumină care te împinge în moartea
învăţăturii învăţătorului vostru. Dar, te rog, fă-o în cuvinte
materiei. Fie ca spiritul tău să te elibereze d e bucuria
simple şi clare, fiindcă brumă peste brumă n u dă lumină.
deşartă a felului tău d e a vedea această lume şi să-ţi
Vorbeşte deci!"
întoarcă privirile către lucrurile pur cereşti. Căci este mai
2. N a t a n a e l a spus: "Eşti chiar aşa d e lipsit d e
b i n e să intri în î m p ă r ă ţ i a vieţii e t e r n e , fără t o a t ă
perspicacitate încât n u înţelegi o învăţătură atât d e
cunoaşterea acestei lumi, decât să fii absorbit d e moartea
limpede? N u a u anunţat o a r e profeţii că Cristos le va
materiei, cunoscând-o prea mult şi a v â n d prea puţine
vorbi oamenilor doar în parabole şi că se va exprima
cunoştinţe spirituale.
doar în metafore?"
3. "Da, ai dreptate, aşa este scris, într-adevăr!" 9. C â n d D o m n u l vorbeşte d e cei doi ochi, d e mâini
4. Natanael a continuat: "Dacă ştii că aşa este scris, şi d e picioare, El nu se referă la ochii, mâinile şi picioarele
atunci d e ce îl consideri p e D o m n u l n e b u n ? D e v r e m e corpului, ci, evident, la dubla capacitate a spiritului d e a
ce, după Scriptură, El vorbeşte în parabole, îi poţi cere vedea totul şi d e a progresa. El invită spiritul, n u corpul,
foarte bine Domnului să te lumineze pentru a înţelege, să n u caute să înţeleagă această lume, în cazul în care
dar nu-L poţi lua drept n e b u n numai fiindcă tu n u înţelegi spiritul ar fi prea fascinat d e această lume, fiindcă este
modul Său d e a vorbi în parabole, tu, care n u eşti capabil mult mai bine să intri în viaţa eternă fără toate aceste
să înţelegi lucrările lui D u m n e z e u . cunoştinţe, decât să sfârşeşti prin a fi devorat dejudecata
5. lată: în natură, lucrurile a u o ordine şi n u pot logică a lumii!
supravieţui decât datorită ei. Lucrurile spiritului a u şi ele 10. C u toate acestea, spiritul trebuie d e asemenea
o ordine a lor, n u pot exista şi n u pot fi g â n d i t e şi să privească această lume şi să o cunoască, dar fără a-i
exprimate în afara ei. Dar există o corespondenţă între găsi însă prea multe calităţi; dacă simte că lumea începe
lucrurile spiritului şi lucrurile naturii, căci acestea din urmă să-l atragă prea mult, trebuie să se îndepărteze imediat
provin din primele şi nimeni n u le cunoaşte mai bine d e ea, căci îl p â n d e ş t e pericolul. Este vorba d e a-ţi
decât D o m n u l . întoarce privirea: aici a p a r e analogia cu ochiul p e care
6. Dacă D o m n u l n e vorbeşte nouă celorlalţi despre trebuie să-l smulgi. Cine poate vorbi prin a s e m e n e a
lucrurile spiritului, nouă, care n e aflăm încă în ordinea parabole trebuie să fi experimentat p e deplin toate
fixă a naturii, El n u n e poate vorbi decât prin comparaţii cunoştinţele spirituale şi materiale ale o m u l u i ; d u p ă
şi parabole. Pentru a le înţelege, trebuie să facem u n părerea mea, singurul capabil d e aşa ceva este Cel a
efort să n e trezim spiritul, ţinând seama d e poruncile lui cărui putere d e a iubi şi a cărui înţelepciune stau la
Dumnezeu. D o a r atunci c â n d v o m începe să n e trezim originea tuturor lucrurilor spirituale şi materiale. Cred că
astfel v o m putea înţelege ceea ce a vrut să spună şi să m-ai înţeles a c u m şi sper că îţi dai seama că ai greşit grav
n e reveleze D o m n u l prin a c e s t e p a r a b o l e ; a t u n c i , împotriva Celui care ţine viaţa ta şi vieţile noastre în mâna
Cuvântul Său divin se va distinge p e veci d e cuvântul Sa atotputernică.
nostru omenesc!
7. Dar, atenţie! O c h i u l u i fizic îi
corespunde în lumea spiritului puterea
d e a discerne între lucrurile divine si - ,- -4
cereşti, care n u a u legătură decât cu <*^K-
existenţa fiinţei spirituale, p e n t r u "_ \
v

fericirea sa eternă. ^^săSL


8. Din cauza u n e i ordini divine ^Iţ
absolut necesare, spiritul trebuie să
coboare, u n anumit timp, în materia
acestei lumi, p e n t r u a se întări în
libertatea sa şi pentru a-şi dezvolta o
independenţă a p r o a p e totală faţă d e
D u m n e z e u , fără d e c a r e el n u l-ar
putea vedea niciodată p e D u m n e z e u ,
nici n-ar putea exista întru D u m n e z e u ,
lângă D u m n e z e u şi prin D u m n e z e u .
Dar d a c ă spiritul se maturizează în
m a t e r i e şi îşi a f i r m ă l i b e r t a t e a şi
56 Marea Evanghelie a lui loan

Cuvântului divin n u ar putea niciodată să se dezvolte în


Capitolul 4 3 el. Cel care este c o n d a m n a t estejudecat. în j u d e c a t ă n u
există iubire, fiindcă j u d e c a t a este moartea iubirii.
Sihar. Despre necesitatea încolţirii şi maturizării 7. Ar fi deci mai bine să n u vezi întotdeauna greşeala
lucrurilor. aproapelui, ci mai degrabă să fii răbdător şi indulgent.
Dacă, în slăbiciunea lor, ceilalţi vă cer ceva, voi n u trebuie
1. Foarte surprins, la fel ca şi mulţi alţii din asistenţa, să le refuzaţi; astfel, iubirea va creşte în voi, ca şi în fraţii
Marele Preot a spus d u p ă u n m o m e n t d e uimire: "Da, voştri mai slabi, iar c â n d veţi fi copleşiţi c u toţii d e această
da, înţeleg binel Dar atunci. D o m n u l d e ce n u se face iubire, sămânţa divină va fi încolţit în voi; atunci, cel slab,
înţeles, aşa c u m ai făcut-o tu? Căci astfel, n u aş fi păcătuit devenit a c u m puternic şi el, vă va da înapoi d e mai multe
împotriva Lui!" ori ceea ce aţi făcut voi altădată pentru el, p e c â n d era
2. Natanael a spus: "Dacă u n băiat d e şapte ani ar fi slab.
pus întrebarea, n u ar fi fost d e mirare, dar aceasta mă 8. Dar dacă voi sunteţi meschini şi duri c u fraţii voştri
miră la tine, care eşti unul dintre cei mai mari înţelepţi ai mai slabi, n u veţi fi niciodată voi înşivă u n fruct al lui
oraşuluil D u m n e z e u şi, în cele din urmă, veţi fi supuşi judecăţii
3. N-ai vrea poate să-i pui D o m n u l u i şi întrebarea celor slabi.
savantă: d e ce a dat seminţelor, care n u seamănă cu 9. C â n d D o m n u l spune: 'Dă-i haina celui care îţi cere
nimic, proprietatea d e a se dezvolta şi d e a conţine forma cămaşa', aceasta înseamnă că voi sunteţi proprietari
latentă a arborelui care va rezulta? N u ar fi fost mai bine bogaţi şi că trebuie să daţi din a b u n d e n ţ ă celor care vin
să lase fructele să cadă din cer, în braţele oamenilor? La la voi. Astfel, veţi deveni bogaţi în inimile voastre. Această
ce serveşte această creştere lentă a arborilor, pornind bogăţie vă va a d u c e fericirea şi săracii vă vor binecuvânta,
d e la o sămânţa? Şi d e ce să trebuiască să aştepţi atât d e căci ei vor auzi în inimile voastre predica adevăratei
mult să se coacă fructele? lată, iată cât eşti încă d e prost! Evanghelii a lui D u m n e z e u , pusă în practică şi vă vor
4. Cuvântul şi învăţătura Domnului sunt la fel ca toată susţine. Dar dacă voi calculaţi cu zgârcenie ceea ce daţi,
opera Sa. El n e oferă învăţătura sub forma unor seminţe n u veţi fi mai avantajaţi decât fraţii voştri săraci".
mititele, p e care trebuie să î n c e p e m să le s e m ă n ă m în
solul spiritului nostru şi acest sol se numeşte iubire; acolo
poate creşte sămânţa, pentru a deveni u n arbore al Capitolul 4 4
adevăratei cunoaşteri a lui D u m n e z e u şi a noastră, iar
din acest copac, la m o m e n t u l dorit, să p u t e m recolta Sihar. Predica de pe Munte. Corespondenţe: ochiul
fructele coapte ale vieţii veşnice. drept şi mâna dreaptă.
5. Iubirea este lucrul cel dintâi: fără iubire, nici u n
fruct al spiritului n u poate creşte. S e a m ă n ă seminţele în 1. Marele Preot, care a urmărit acest discurs cu mare
aer şi vei vedea dacă cresc şi d a u fructe. Adevărata iubire atenţie, a spus: 'Totul este bine şi cred că a m înţeles tot
este pământul veritabil ce poate primi sămânţa spirituală ce mi-ai spus, dar trebuie să-ţi atrag atenţia că învăţătorul
care ne-a fost dată prin gura Domnului! n u a vorbit decât despre smulgerea ochiului drept şi a
6. D e aceea. D o m n u l n e eliberează d e severa lege mâinii drepte. în entuziasmul m e u , e u a m a d ă u g a t şi
mozaică a pedepsei, pentru a găsi u n sol fertil în inimile picioarele, iar tu mi-ai explicat sensul picioarelor, ca şi
noastre. D e fapt, cel care c o n d a m n ă , d u p ă lege, n u are sensul ochilor şi mâinilor despre care a vorbit învăţătorul.
adeseori decât prea puţină iubire sau deloc, iar sămânţa Şi tu ai spus: n u m a i C u v â n t u l învăţătorului c a r e se
adresează spiritului omului are o corespondenţă; c u m
se face atunci că tu ai găsit una la- ceea ce a m a d ă u g a t
eu?"
2. Natanael a răspuns: 'Te înşeli, D o m n u l a vorbit şi
despre piciorul drept; n u m a i că El a făcut semn scribilor
să omită acest detaliu, căci cei care şi-au întors privirea
către ceruri (adică cei care a u renunţat la propria lor
voinţă, voinţa corespunzând mâinii stângi şi care a u
renunţat deja la mâna lor dreaptă, aceasta corespunzând
activităţii terestre), n u mai este necesar să-şi smulgă
piciorul drept, ochiul văzând adevărata lumină, iar mâna
- sau voinţa - a l e g â n d acţiunea cea bună; progresele
spre desăvârşire vin atunci d e la sine, piciorul drept -
care reprezintă înaintarea în această l u m e terestră -
nemaifiind necesar.
3. Voi, samaritenilor, puteţi însă începe cu picioarele,
căci deşi privirea voastră este întoarsă către D u m n e z e u
şi mâinile voastre se întind către acţiuni drepte, piciorul
vostru, din cauza setei voastre d e afirmare, este întors
numai către lume. Voi aşteptaţi d e la Mesia altceva decât
v-au anunţat profeţii şi piciorul drept este cel p e care
Marea Evanghelie a lui loan 57

trebuie să-l smulgeţi, dacă vreţi să apucaţi


p e calea care d u c e către împărăţia lui
Dumnezeu, lată d e ce D o m n u l v-a vorbit
despre piciorul drept, d a r n u a vrut ca
aceste lucruri sâ fie scrise, căci viitorii
discipoli ai Domnului vor şti bine u n d e şi
ce este împărăţia lui Mesia şi c e trebuie
făcut pentru a a j u n g e la ea. Mai ai alte
observaţii d e făcut?"
4. Marele Preot a spus: "Pentru mine
lucrurile sunt a c u m limpezi, atât cât pot
e u să v ă d d e limpede!... Şi în ciuda a tot
ceea c e mi-a fost explicat, trebuie să
mărturisesc că învăţătura voastră, aşa
c u m este transmisă, este foarte dură şi
dificila. V e ţ i v e d e a că mulţi s e v o r
împiedica d e ea!
5. N u vreau să cobesc, dar pot să vă
spun că n u veţi reuşi să obţineţi d e la
evreii orgolioşi ceea c e aţi obţinut d e la
noi, în ciuda prostiei noastre. Noi bănuim,
chiar dacă n u este decât u n vis, dar evreii
n u vă vor crede; ei vor vrea s e m n e şi în
c e l e d i n u r m ă v o r sfârşi p r i n a v ă
persecuta chiar din cauza acestor semne.
Noi n u v-am cerut nici u n semn şi cu toate
acestea le-aţi făcut d e bunăvoie.
6. Noi v ă credem, dar n u din cauza
miracolelor p e care şi alţi oameni sunt mai
mult sau mai puţin capabili să le facă, ci
din cauza învăţăturii p e care ne-aţi dat-o.
Ar trebui deci să rămâneţi la noi, căci la
aceşti evrei orgolioşi n u veţi face o afacere
prea bună şi nici la greci".

Capitolul 4 5 inimă impură. într-adevăr, a c u m n u p u t e m vedea încă


întru spirit chipul Său şi plenitudinea miracolelor operelor
Sihar. Confesiunea lui Natanael Sale!
5. Dar a v â n d inimile curate, v o m putea fi împăciuitori,
1. Natanael a spus: "Am vorbit p â n ă a c u m c u tine, blânzi şi răbdători c u oricine, o inimă mânioasă nefiind
dar d e a c u m înainte totul este în m â n a Domnului! N o i niciodată pură, căci mânia creşte întotdeauna pe terenul
v o m face c e va dori El! Şi noi suntem încă foarte săraci orgoliului. Şi dacă inimile noastre sunt la fel d e pure
întru spirit; prin urmare, v r e m să r ă m â n e m cu El pentru p r e c u m cele a l e copiilor, n e v o m putea apropia c u
a putea intra în împărăţia Cerurilor. V r e m să suportăm siguranţa d e Cel c a r e ne-a c h e m a t sa fim copiii lui
alături d e El orice suferinţă şi orice persecuţie, pentru a D u m n e z e u şi c a r e ne-a î n v ă ţ a t să n e r u g ă m lui
găsi în El adevărata p a c e divină. în n u m e l e Său, v r e m să D u m n e z e u ca propriului nostru Părinte.
fim îngăduitori î n t o a t e g â n d u r i l e noastre, în toate 6. Şi chiar dacă va trebui să fim persecutaţi, aici sau
judecăţile, legămintele şi dorinţele noastre, în toate în altă parte, pentru cauza noastră dreaptă, aceasta n u
faptele şi să n e a b a n d o n ă m voinţei Lui pentru a descoperi înseamnă nimic, prietene, căci noi îl a v e m p e Cristos c u
adevărata împărăţie, care este iubirea pura d e Dumnezeu noi şi, prin El, a v e m d e partea noastră cerul".
din inimile noastre. 7. Uimit d e discursul ferm al lui Natanael, Marele
2. N u v o m ocoli a c e l e ţinuturi u n d e domnesc Preot a spus: "într-adevăr, dacă n u aş fi fost d e folos aici,
împietrirea şi nedreptatea. N e este f o a m e şi sete d e dacă n u aş fi avut soţie şi copii, v-aş fi urmat şi eu!"
dreptate, fiindcă îl a v e m aici c u noi pe Cel care într-adevăr 8. Natanael i-a spus: "Noi ne-am părăsit soţiile, copiii
n e poate sătura p e veci. şi bunurile şi, iată. soţiile şi copiii noştri sunt încă în viaţă!
3. V o m fi plini d e compasiune pentru toţi, fie că îţi spun, cine n u este capabil să a b a n d o n e z e totul din
aceştia v o r fi pentru sau împotriva noastră pentru ca iubire pentru El, n u este d e m n d e graţia Sa, fie că asta îţi
astfel să fim demni d e compasiunea lui D u m n e z e u ! place sau n u ! Inima mi-o s p u n e şi în inimă se află tot
4. Noi vrem cu orice preţ să n e păstrăm inimile curate adevărul, dacă spiritul este trezit faţă d e gândirea v i e
şi neprihănite, pentru ca D o m n u l p e care îl v e d e m să n u întru D u m n e z e u . El n u are nevoie d e noi, în schimb, noi
plece, căci n u n e p u t e m apropia d e D u m n e z e u c u o suntem cei care a v e m nevoie d e El.
58 Marea Evanghelie a lui loan

9. L-ai ajutat tu c u m v a să ridice soarele deasupra


orizontului şi să-şi r ă s p â n d e a s c ă l u m i n a deasupra Capitolul 46
pământului întins? L-ai ajutat tu cumva p e D o m n u l să-şi
ţină în frâu vânturile, fulgerele, tunetul şi marea, cu toate Sihar. Vindecarea leprosului. Cum să fii milos cu
a d â n c u r i l e sale? C i n e p o a t e p r e t i n d e că L-a ajutat măsură.
vreodată p e D o m n u l în v r e u n fel? C u m vă mai puteţi
gândi încă la soţiile sau copiii voştri şi la afacerile voastre 1. Aşa c u m a m mai spus, n u n e aflam propriu-zis p e
atunci când D o m n u l vă spune să-L urmaţi pe El, D o m n u l vârful muntelui, ci p e primii versanţi, într-un spaţiu întins,
întregii vieţi, al tuturor cerurilor şi al tuturor lumilor, p e mai uşor accesibil oamenilor din oraş, numeroşilor bătrâni
care L-am aşteptat atât d e mult timp, şi care a venit, aşa şi tuturor celor slabi care M ă urmaseră şi care, datorită
c u m a u anunţat toţi profeţii şi patriarhii?" căldurii excesive d e peste zi, n u puteau în nici u n caz să
10. Marele Preot a răspuns: "Măcar dacă n-aş fi fost ajungă p e vârf. C u toate acestea, n e aflam destul d e
Mare Preot, aş fi făcut ceea c e aţi făcut voi toţi, dar mai sus, iar c â n d cortegiul format din toţi aceşti o a m e n i a
sunt încă preot şi, d u p ă c u m a m aflat, v o i n u m a i început să c o b o a r e , la c ă d e r e a nopţii, pentru mulţi
rămâneţi aici decât o singură zi. Oamenii d e aici, atât d e drumul n u mai era atât d e uşor d e recunoscut.
slabi în credinţa lor, a u tot atâta nevoie d e m i n e ca şi d e 2. C â n d a m ajuns la câmpie, m e r g â n d c u multă
ochii lor pentru a v e d e a ; vei înţelege a c u m că nu-mi pot atenţie, a m întâlnit în drumul nostru u n o m atins d e o
lăsa soţia, copiii şi treburile şi că trebuie să rămân aici din lepră urâtă. Acest o m s-a ridicat imediat, a venit la M i n e
cauza acestor o a m e n i slabi în credinţa lor şi încă departe şi Mi-a spus c u o v o c e plină d e durere: " O h , D o a m n e ,
d e a fi în stare să-şi a b a n d o n e z e falsele lor idei despre dacă Tu ai vrea, M-ai putea vindeca!" A m întins imediat
Mesia. îmi va fi foarte g r e u să-i fac să-şi schimbe ideile, mâna deasupra lui şi a m spus: "Vreau, fii pur!" Iar bolnavul
atât sunt d e înrădăcinate în ei. Dar ce pot e u să fac? a fost imediat vindecat d e lepra sa, toate tumorile, râia şi
11. Cred cu tărie că învăţătorul vostru este Mesia Cel pielea solzoasă căzând p e loc d e p e el. Era o lepră urâtă,
Făgăduit, dar oare o cred şi ceilalţi? Ai văzut foarte bine p e care nici u n medic n u o putuse vindeca; toţi ceilalţi
cât erau d e numeroşi cei care voiau să plece în timpul a u rămas uimiţi să-l vadă p e acest o m vindecat brusc d e
predicii. Oamenii sunt lipsiţi d e credinţă şi agresivi şi caută lepră.
să îşi răspândească ideile în jurul lor.
Astfel, mulţi dintre cei care sunt încă
aici şi care erau ieri plini d e credinţă,
sunt deja plini d e îndoială şi n u mai
ştiu c e să creadă.
12. Gândeşte-te la m u n c a p e
care o voi avea d e făcut e u , care
sunt u n oracol pentru ei! Dacă n u îi
întorc e u d i n d r u m u l lor, ei v o r
rămâne ceea ce sunt până la sfârşitul
lumii, fie că poţi să accepţi acest
lucru sau n u ! lată principalul motiv
pentru care e u trebuie să rămân aici
şi sper că D o m n u l n u va fi lipsit d e
îndurare faţă de mine. Dacă nu-L pot
urma fizic, voi fi totuşi prezent mereu
întru spirit acolo u n d e se va găsi El;
îl voi sluji ca u n servitor credincios şi
m ă v o i î n c u m e t a să fiu păstorul
turmei Sale, d u p ă învăţătura Sa, p e
care ne-a dat-o aici; cred că El va fi
d e acord cu mine!"

13. A m spus atunci: " D a , este


bine, este drept, fiindcă tu trebuie
să pregăteşti pentru M i n e această
comunitate şi răsplata ta în ceruri va
fi mare. D a r se lasă seara, să n e
întoarcem. Aşa să fie!"
14. A m coborât atunci c u toţii
muntele şi ne-am întors acasă. D a r
mai erau încă mulţi o a m e n i în jurul
nostru, chiar dacă numeroase alte
persoane plecaseră înainte d e
sfârşitul predicii, pline d e m â n i e şi
îndoială.
Marea Evanghelie a lui loan 59

3. O m u l astfel vindecat a vrut să-Mi mulţumească,


dar E u l-am împiedicat, spunându-i: "îţi cer să n u spui C a p i t o l u l 47
nimănui ce s-a petrecut, decât Marelui Preot. Du-te şi
caută-l; el m e r g e în urma noastră, împreună cu discipolii Sihar. Cina miraculoasă la Irhael in compania"
Mei. D u p ă ce el va recunoaşte că eşti vindecat, întoar- îngerilor. Mânia şi necredinţa galileenilor care îl
ce-te acasă şi fă p e altar sacrificiile poruncite d e Moise". consideră pe lisus drept esenian.
4. O m u l vindecat a făcut imediat ceea ce îi spusesem.
Marele preot, mai mult decât uimit, a spus: "Dacă u n I . în cele din urmă, a m
medic mi-ar fi spus: 'Priveşte, îl voi vindeca p e acest o m ' , ajuns la casa lui Irhael şi
i-aş fi râs în nas şi i-aş fi spus: 'Nebunule, du-te p e malul Joram, unde totul era
Eufratului şi încearcă să-l goleşti c u o găleată; d u p ă ce-ţi pregătit, la fel ca şi în ajun,
vei goli găleata, vei mai avea d e golit încă alte o sută d e pentru o cină încă şi mai
mii şi, cu toate acestea, îţi va fi mai uşor să goleşti Eufratul fastuoasă. La uşa casei, toţi
decât să-l vindeci pe acest lepros, a cărui carne este deja locuitorii d i n S i h a r care
aproape în întregime în putrefacţie'. Şi acest o m , p e care veniseră pe m u n t e a u vrut
noi l-am recunoscut drept Mesia, a reuşit printr-un singur să-şi ia r ă m a s b u n , dar
cuvânt! într-adevăr, asta este d e ajuns; El este Cristos, printre ei se aflau o mulţime
n u mai a v e m nevoie d e alte dovezi. de băieţandri îmbrăcaţi
5. Adevăr grăiesc, cel care îmi va cere azi o haină, va într-un alb imaculat c a r e
primi n u numai haina, ci toată garderoba mea. C u acest i-au poftit la cină.
preţ, îi voi da p â n ă şi cămaşa, căci v ă d că într-adevăr 2. Uimit să vadă atâţia
Cuvântul Său este în întregime divin. El este D u m n e z e u tineri minunaţi şi fiind foarte
însuşi, prezent printre noi. C e v r e m mai mult? Voi face surprins d e amabilitatea,
p e crainicul toată noaptea şi voi anunţa prezenţa Lui p e b l â n d e ţ e a şi o m e n i a lor.
toate străzile şi străduţele". Marele Preot s-a apropiat d e
6. Apoi, el s-a avântat către Mine, E u aflându-Mă în M i n e pentru a M ă întreba
acel m o m e n t a p r o a p e d e fântână şi s-a prosternat în c u multă umilinţă: " D o a m ­
faţa Mea, s p u n â n d : " D o a m n e , opreşte-Te u n m o m e n t ne, Te rog, spune-mi, cine
ca să Te pot slăvi, Tu n u eşti n u m a i Cristos, u n Fiu al lui sunt aceşti tineri minunaţi?
D u m n e z e u , ci D u m n e z e u însuşi, întrupat printre noi!" Nu au mai mult de
7. A m spus: "Prietene, lasă asta. E u v-am arătat c u m şaisprezece a n i şi fiecare
să vă rugaţi: roagă-te deci în linişte, va fi d e ajuns. N u dintre gesturile lor, fiecare
face astăzi prea mult, d e teamă să n u faci mâine prea dintre cuvintele lor,
puţin! Orice lucru trebuie făcut c u măsură. Dacă îi mai trădează cel mai uluitor rafinament. O h ! Spune-mi, d e
dai săracului şi haina p e lângă celălalt veşmânt va fi u n d e vin ei, cărei şcoli îi aparţin? C e ţinută frumoasă şi
suficient să-ţi faci din acest sărac u n prieten p e vecie; ce forme desăvârşite! C e plăcute sunt vocile lor, ca u n
dar dacă tu îi dai toată garderoba, atunci c â n d el nu-ţi balsam p e inimă! Doamne, spune-mi deci, cine sunt aceşti
cere decât u n veşmânt, asta îl va p u n e în încurcătură şi băieţandri şi d e u n d e vin ei?"
el se va gândi că ai vrut să-l umileşti sau că ţi-ai pierdut 3. E u i-am răspuns: " N u ai auzit niciodată ce a fost
bunul simţ. N u va ieşi nimic b u n . anunţat încă din noaptea vremurilor? Fiecare D o m n are
8. Dacă cineva îţi cere o m o n e d ă d e argint şi tu îi dai valeţii săi, are servitorii săi. Tu M ă numeşti D o m n ; n u
d o u ă sau trei. îi vei bucura inima celui care iţi cere şi este atunci normal ca şi E u să a m valeţi şi servitori? Faptul
propria ta inimă va fi bucuroasă. Dar dacă îi dai o mie că sunt atât d e cultivaţi dovedeşte că Stăpânul lor este
d e m o n e d e celui c a r e îţi c e r e d o a r u n a , el se va u n D o m n foarte înţelept şi plin d e iubire, în timp ce
înspăimânta şi va gândi în sinea lui: 'Ce înseamnă asta? domnii acestei lumi sunt o a m e n i fără inimă, la fel ca şi
E u n u i-am cerut decât o m o n e d ă şi el vrea să-mi dea servitorii lor. Dar Stăpânul, care este D o m n u l cerurilor şi
toate bunurile lui! M ă ia o a r e drept u n nesăţios, vrea să care a coborât p e pământ, în această lume atât d e dură
mă umilească, sau a înnebunit?' Vezi, inima ta n u va a oamenilor, are servitori care vin d e u n d e a venit El şi
câştiga astfel nimic, nimic mai mult decât a sa. Măsura servitorii Lui îi seamănă, căci n u sunt n u m a i servitorii
este necesară în orice lucru". Lui, ci sunt în acelaşi timp copiii înţelepciunii Sale şi ai
9. Marele preot a fost fericit să primească această iubirii Sale. M-ai înţeles?"
învăţătură şi şi-a spus în sinea lui: "Da, are dreptate 4. Marele preot a spus: "Da, D o a m n e , a m înţeles
î n t o t d e a u n a . C e e a c e s p u n e să f a c e m este drept, atât cât p u t e m noi înţelege din cuvintele Tale simbolice.
contrariul ar fi prostesc şi fals. La ce ar servi să d a u astăzi Ar mai fi încă o mulţime d e întrebări d e pus pentru a
totul, dacă mâine n u voi mai avea nimic d e dat altuia putea înţelege p e deplin! Dar să lăsăm asta deocamdată,
care ar veni la uşa mea, a v â n d o şi mai mare nevoie? sper că v o m mai vorbi cu o altă ocazie".
M-ar durea atunci inima să n u pot veni în ajutor unuia şi 5. E u i-am spus: " O h , cu siguranţă! Să m e r g e m a c u m
mai sărac! să m â n c ă m , căci totul este pregătit!"
10. D o m n u l are perfectă dreptate în toate şi ştie care 6. întreaga mulţime d e credincioşi a venit la masă.
este măsura justă în toate. D o a r a Lui să fie gloria, N u m a i o p a r t e din ea, c e a c a r e era f o r m a t ă din
onoarea şi slava tuturor inimilor". necredincioşi, s-a temut d e o ambuscadă şi s-a întors
60 Marea Evanghelie a lui loan

acasă. Cea mai mare parte dintre aceştia erau nazarineeni credinţa acestor o a m e n i , dacă semnele p e care Tu le-ai
emigraţi. Prin urmare, ei M ă cunoşteau, căci îi văzuseră dat a u rămas fără nici u n rezultat? Dacă Tu şi îngerii Tăi,
adeseori p e discipolii Mei la piaţa c u peşte. Ei le-au spus D o a m n e , n u aţi putut să convingeţi aceste brute, ce-o
samaritenilor: "Noi îl cunoaştem bine, p e El şi pe discipolii să mă fac e u cu ei, căci n u sunt decât u n biet o m . O a r e
Lui. El este dulgher, discipolii Săi sunt pescari. El a fost la n u vor începe să mă scuipe în faţă dacă voi încerca să le
şcoala esenienilor, care sunt pricepuţi în toate artele, explic învăţătura Ta?"
ştiu să vindece şi să facă tot felul d e magii. Acolo a învăţat 3. E u i-am răspuns: "Ai destui credincioşi în jurul tău,
şi a experimentat El arta Sa, pentru a atrage adepţi pentru ia-i în ajutor şi vei avea mai puţină bătaie d e cap. O m u l
esenieni. Aceşti băieţi sunt deghizaţi, ei sunt d e fapt fete care trebuie să ridice o greutate mare şi n u are destulă
crescute d e esenieni, pe care le-a cumpărat din Caucaz putere, trebuie să-şi ia u n ajutor, chiar d o u ă sau trei dacă
şi p e care le-a adus pentru a vă impresiona! Dar noi n u este nevoie, dacă vrea să reuşească. Acest lucru este
ne lăsăm înşelaţi atât d e uşor, fiindcă noi ştim bine că n u uşor atunci c â n d numărul credincioşilor îl depăşeşte pe
trebuie să glumeşti cu D u m n e z e u l lui A v r a a m , Isaac şi cel al necredincioşilor!
lacov. Esenienii, care cred că părinţii lor a u creat lumea, 4. Lucrurile stau însă c u totul altfel atunci c â n d n u
speră că n e pot face să c r e d e m ce vor ei! Atât timp cât există credincioşi; fă cel puţin o tentativă, pentru ca
noi v o m crede în D u m n e z e u l lui A v r a a m , Isaac şi lacov, nimeni să n u p o a t ă s p u n e : n u a m auzit niciodată
noi n u n e v o m lăsa orbiţi d e aceşti esenieni şi mesajele vorbindu-se despre asta!
lor ridicole n u n e vor putea oferi nimic nouă. Ei n u vor 5. Dacă vei găsi u n credincios, rămâi alături d e el
decât să n e facă să s e m ă n ă m cu saducheii, care n u cred pentru a-i revela împărăţia şi graţia lui D u m n e z e u . Dacă
în înviere şi în viaţa veşnică. Să n e ferească D u m n e z e u ! " nimeni n u primeşte cuvântul tău, urmează-ţi drumul şi
S p u n â n d acestea, ei a u plecat. La masă n u a u mai rămas scutură-ţi praful d e p e picioare, căci acel loc n u este d e m n
atunci decât samaritenii. Urmându-Mi exemplul, aceştia d e nici o graţie, în afară d e cea acordată animalelor din
s-au aşezat la masă, lăsându-se serviţi d e îngeri şi a m păduri şi câmpii. A c u m ştii c u m să te c o m p o r ţ i c u
putut astfel să n e recăpătăm forţele după oboseala zilei, necredincioşii.
căci E u lucrasem în deşert şi, d u p ă c u m sta scris, atunci
6. Dar îţi spun: rămâi ferm în credinţa ta, dacă n u
când Satana a fost constrâns (a fost îngenuncheat), îngerii
vrei ca opera ta în slujba domniei Mele să fie ineficientă.
a u venit să-L slujească p e D o m n u l .
N u te lăsa indus în eroare d e anumite poveşti care ţi se
vor spune, peste câţiva ani, la Ierusalim, în legătură cu
C a p i t o l u l 48 Mine. Fiindcă E u voi fi târât în justiţie şi evreii Mă vor
c o n d a m n a la moarte, dar E u voi reînvia în a treia zi şi voi
Sihar. Oaspeţii şi slujitorii cerului. Misiunea r ă m â n e atunci, în eternitate, c u voi şi printre voi, până
martirilor. la sfârşitul lumii. Dar la Ierusalim, brutele n u vor crede în
înviere, ele n u vor înţelege că n u pot să M ă o m o a r e pe
Mine.
1. Puţini dintre cei aşezaţi la această masă înţelegeau
că erau serviţi d e îngeri. Ei credeau că a v e a m într-adevăr 7. Şi p r e t u t i n d e n i în l u m e a î n t r e a g ă , oamenii
o sumedenie d e servitori, cumpăraţi cu aur din Asia Mică, înverşunaţi îi vor masacra p e toţi cei ce vor propovădui
pe care îi purtam d u p ă Mine. Dar ei n u puteau înţelege Evanghelia. Dar aceşti morţi le vor trezi credinţa acestor
bucuria, amabilitatea şi educaţia rafinată a acestor tineri, oameni înverşunaţi, atunci c â n d ei vor v e d e a că nu-i
fiind obişnuiţi ca acest g e n d e o a m e n i să servească pot ucide pe cei care trăiesc spiritual din Cuvântul M e u ;
maşinal, cu o figură încruntată, fără a mai p u n e problema căci cei care vor fi masacraţi vor reveni, în diverse feluri,
vreunei educaţii sau a omeniei. Pe scurt, oaspeţii se să-i înveţe căile Mele p e discipolii lor.
b u c u r a u d e masă, dar
Marele Preot, din ce în c e
mai convins că toţi aceşti
servitori erau fiinţe
supranaturale, se simţea
ca pe spini, j e n a t să v a d ă
că toţi o a s p e ţ i i , deşi
rezervaţi, e r a u - d u p ă
părerea sa - mult prea
relaxaţi atunci c â n d se
adresau acestor servitori
minunaţi.

2. Cei care, în ciuda


tuturor semnelor venite
din cerurile deschise, se
întorseseră acasă, îl şocau
cel mai mult. C u inima
strânsă, el a spus:
"Doamne, Dumnezeul
M e u , cine le-ar putea trezi
Marea Evanghelie a lui loan 61

8. Dar nici E u , nici discipolii Mei, n u v o m merge după


oameni îndărătnici, fără credinţă, sau care trăiesc ca şi
c u m n-ar a v e a c r e d i n ţ ă ! N o i n u v o m c ă u t a să le
îndepărtăm îndoiala a d â n c ă din inimă. Si c â n d va veni
ora morţii trupului lor, ei v o r simţi răul comis prin
necredinţa lor şi vor vedea consecinţele faptului d e a n u
fi vrut să-Mi urmeze învăţătura, în timp c e aceia care vor
crede în Mine şi îşi v o r p u n e credinţa în practică, n u v o r
simţi, nici n u vor gusta moartea.
9. Căci atunci c â n d voi deschide uşa trupului lor, ei
vor ieşi din corp la fel ca prizonierii eliberaţi din închisoare,
prin îndurarea suveranului lor.
10. Aşa că să n u te laşi niciodată indus în eroare,
indiferent c e vei auzi spunându-se despre Mine. Căci cel
ce va r ă m â n e neclintit în iubire şi credinţă până la sfârşit,
aşa c u m v-am învăţat E u şi c u m vă voi învăţa mereu, va
atinge beatitudinea împărăţiei Mele din cerurile p e care
le vezi deasupra ta, d e u n d e coboară şi u n d e urcă
îngerii".

Capitolul 49

Sihar. Unde şi cum trebuie să te rogi la Dumnezeu.


Nu construiţi case de rugăciuni, ci altare ale inimii şi
adăposturi pentru săraci. Templul creaţiei.

1. Marele Preot a spus: 'Totul este limpede şi sper că trebuie luaţi în consideraţie şi cei slabi; aceştia ar putea fi
aşa va fi pentru toată lumea aflată aici. Aş mai p u n e însă şocaţi".
o întrebare: mai trebuie încă să v e n e r ă m muntele şi 9. E u a m spus: "Irhael are dreptate! Lasâ-i pe cei care
străvechea Ta casă, practicând acolo Sabatul sau trebuie vor fi indignaţi să fie indignaţi şi să-şi urce din g r e u
să n e construim o casă u n d e să n e întâlnim c u toţii, în muntele; c â n d n u vor mai avea nimic d e găsit acolo, vor
Numele Tău? Dacă aceasta este voinţa Ta, arată-ne mâine începe să gândească singuri.
locul u n d e vrei ca dorinţa Ta să fie îndeplinită". 10. N u construiţi case d e rugăciuni, ci adăposturi
2. E u i-am răspuns: "Despre ceea ce aveţi c u adevărat pentru săracii care n u a u c u c e plăti!
nevoie v-am vorbit deja astăzi p e munte. 1 1. Prin iubirea voastră pentru sărmanii voştri fraţi şi
3. Pentru a-Mi respecta poruncile n u este nevoie d e surori. Mă veţi slăvi c u adevărat, iar E u voi fi m e r e u
munte, d e casa străveche şi c u atât mai puţin d e u n n o u prezent printre voi în asemenea case d e rugăciune, fără
templu; unicul lucru care contează este inima voastră ca voi să vă daţi seama. Dar în templele voastre, acolo
plină d e credinţă şi bunăvoinţa voastră! u n d e vă rugaţi din vârful buzelor, n u M ă voi afla deloc,
4. Ieri. c â n d a m venit aici şi M-am oprit la Fântâna lui la fel c u m nici conştiinţa pură n u se află deloc în degetul
lacov, a m întâlnit-o p e Irhael şi ea Mi-a vorbit; d u p ă ce mic d e la picior!
M-a cunoscut mai bine, M-a întrebat u n d e trebuie să se 12. Dacă vreţi însă să-Mi faceţi u n Templu din inimile
roage la D u m n e z e u : p e Muntele Garizim sau în Templul voastre şi să trăiţi c u smerenie în faţa Mea, ieşiţi în Marele
din Ierusalim? întreab-o p e ea c e i-am răspuns!" Templu al creaţiei Mele; soarele, luna şi stelele, marea,
5. Marele Preot s-a întors atunci către Irhael, care i-a munţii şi arborii, păsările din aer, peştii din apă şi toate
răspuns: "Domnul mi-a spus: florile d e p e câmpii vă vor vorbi despre gloria M e a !
6. V a veni ceasul - şi el chiar a venit - c â n d n u vă veţi 13. Spuneţi-Mi, oare n u este copacul mult mai frumos
mai închina lui D u m n e z e u Tatăl nici în Templul din împodobit decât Templul din Ierusalim? Copacul este o
Ierusalim, nici p e Muntele Garizim şi c â n d închinătorii creaţie adevărată a lui Dumnezeu, el este viu şi dă fructe,
adevăraţi se vor închina Tatălui în d u h (spirit) şi în adevăr, dar ce poate fi u n templu, c e dă el? V ă răspund E u :
fiindcă D u m n e z e u este spirit şi cei care îl slăvesc trebuie orgoliul, mânia, gelozia şi ambiţia cea mai nebunească.
să îl slăvească în d u h (spirit) şi în adevăr!' lată c e mi-a El n u este o operă a lui D u m n e z e u , ci doar o construcţie
spus D o m n u l . Cât despre tine, tu eşti M a r e Preot, ştii a vanităţii oamenilor.
deci ce ai d e făcut! 14. Adevăr, adevăr vă spun, cel care M ă iubeşte, Mă
7. Dacă D o m n u l ne-a făcut imensa graţie d e a lua slăveşte şi Mi se închină făcând bine fraţilor şi surorilor
drept h a n aceasta casă - care este a Sa şi n u a noastră - sale, în N u m e l e M e u , va fi răsplătit în ceruri. Dar cel care
sunt d e părere că trebuie să îi consacram Lui această Mă va slăvi continuu într-un templu construit pentru tot
casă pentru totdeauna şi să n e a d u n ă m aici în N u m e l e felul d e ceremonii, îşi va primi răsplata în acest templu.
Sau, pentru a sărbători Sabatul". D u p ă moartea trupului său, atunci c â n d va veni la M i n e
8. Marele Preot a spus: "Da, este drept, dacă n e şi-Mi va spune: ' D o a m n e , D o a m n e , ai milă d e servitorul
gândim la cei care sunt deja puternici în credinţă, dar Tău', E u îi voi răspunde: ' N u te cunosc, pleacă d e la
62 Marea Evanghelie a lui loan

Mine, du-te să-ţi iei răsplata d e la cei p e care i-ai slujit'. 7. Ceea ce doreşte c u adevărat D u m n e z e u este ca
D e aceea, să n u aveţi niciodată de-a face c u nici u n fel oamenii să înceapă să realizeze cât mai multe fapte pline
d e templu. d e iubire, pentru ca într-o zi, în cealaltă viaţă, să poată fi
15. V ă puteţi întâlni însă m e r e u în această casă în capabili să înfrunte munci şi trude p e care n u le vor putea
amintirea M e a , d e Sabat sau în alte zile, căci fiecare zi îndeplini decât c u ajutorul acestei iubiri, care îi va face
este ziua D o m n u l u i atunci c â n d puteţi face bine". să atingă cea mai înaltă fericire. Dar dacă oamenii n u
fac altceva d e c â t să se o d i h n e a s c ă , în n u m e l e lui
Capitolul 50 D u m n e z e u , n u vor a j u n g e niciodată la asta.
8. în zilele d e m u n c ă , o m u l n u face decât să-şi
Sihar. Celebrarea Sabatului. Zilele de sărbătoare, manifeste egoismul, căci el munceşte pentru trupul său
zilele de muncă. şi numeşte produsul obţinut prin m u n c ă : bunul său. Cel
care va dori să obţină d e la el produsul muncii sale, va
1. E u a m spus: "Cel mai b u n m o d d e a sărbători ziua trebui să-l c u m p e r e sau sâ-l schimbe pe altceva, altfel n u
d e Sabat este să faceţi chiar mai mult bine în acea zi. va primi niciodată nimic. Aşadar, dacă oamenii n u fac
2. Singura activitate care n u trebuie făcută decât în altceva decât să îşi cultive egoismul în zilele d e muncă,
timpul săptămânii şi cât mai puţin posibil în ziua d e Sabat iar in ziua d e Sabat n u fac altceva decât să se odihnească,
este m u n c a celui aflat în serviciul lumii, d e la care îşi atunci c â n d ar trebui ei să se manifeste prin fapte pline
primeşte leafa (altfel spus, activităţile lumeşti plătite). Dar d e iubire? Mă întreb c â n d îl slujesc aceşti o a m e n i cu
pentru voi, d e a c u m încolo, toate zilele sunt zile d e Sabat, adevărat p e D u m n e z e u , ştiut fiind că singurul m o d
şi fiecare Sabat este o zi d e m u n c ă , lată prietene, regula adevărat d e a-L sluji este acela d e a-ţi iubi aproapele?
c a r e t r e b u i e u r m a t ă p e viitor p e n t r u a-L sluji p e 9. D u m n e z e u însuşi n u se odihneşte niciodată; El
D u m n e z e u . Să n u vă îndepărtaţi d e ea". acţionează continuu pentru oameni, niciodată pentru
3. Marele Preot a spus: "Recunosc adevărul sfânt al El. El n u are nevoie nici d e pământ, nici d e soare, nici d e
acestei reguli, p e care o accept ca lege. Dar va trebui lună, nici d e stele, nici d e tot ce se găseşte, nici d e tot ce
ceva timp pentru ca evreii dogmatici să înţeleagă că se petrece p e aceste astre; spiritele create şi oamenii a u
această regulă provine din voinţa divină a lui Dumnezeu. nevoie d e toate acestea şi din cauza lor D o m n u l este
D u p ă părerea mea. vor fi mulţi cei care, până la sfârşitul continuu ocupat.
lumii, n u vor dori să accepte această regulă. Căci oamenii 10. Dacă D u m n e z e u n u încetează să acţioneze în
sunt prea obişnuiţi cu Sabatul, din timpurile cele mai fiecare zi pentru ca oamenii să se comporte în orice
vechi şi n u vor renunţa la ell lată o regulă ce va cere situaţie la fel ca şi copiii Săi, c u m ar fi putut El să vrea ca
multă m u n c ă d e convingere şi multă bătaie d e cap!" oamenii, d u p ă şase zile trăite în egoism, să-L slujească în
4. E u i-am răspuns: " N u este nevoie să suspendaţi în cea de-a şaptea zi printr-o lene absolută şi să slăvească
întregime Sabatul, ci numai ceea ce este absurd. Domnul cu inerţia lor p e Cel care este însăşi activitatea eternă?
Dumnezeu n u are nevoie d e serviciile şi onorurile voastre. 11. E u îţi vorbesc foarte clar ţie, care eşti Marele Preot,
El a creat lumea şi oamenii fără ajutorul nimănui şi n u pentru ca p e viitor să ştii cine este Cel care ţi-a spus să
cere altceva decât ca oamenii să-L recunoască şi să îl clarifici p e n t r u c o m u n i t a t e a ta c e este c u a d e v ă r a t
iubească din toate puterile lor, n u numai în ziua d e Sabat, Sabatul, d e la Moise şi până astăzi, căci E u îţi revelez
ci în fiecare zi, fără întrerupere. sensul Sabatului aşa c u m i-a fost revelat el lui Moise. Dar
5. La c e b u n să-L slujeşti p e D u m n e z e u doar în ziua oamenii l-au transformat rapid într-o sărbătoare p ă g â n ă
d e Sabat şi niciodată în cursul săptămânii? O a r e n u este a lenei, ceea ce a făcut ca slăvirea lui Dumnezeu să devină
D u m n e z e u în fiecare zi
acelaşi Dumnezeu
neschimbat? Şi n u face
El în fiecare dimineaţă
să răsară soarele,
pentru ca acesta să-şi
răspândească lumina
deopotrivă, atât asupra
celor drepţi cât şi a celor
nedrepţi, care sunt în
număr chiar mai mare?
6. O a r e n u m u n ­
ceşte D u m n e z e u însuşi
î n f i e c a r e zi? Dacă
D u m n e z e u n u se odih­
neşte niciodată, d e ce
ar trebui oamenii să o
facă, chiar şi în ziua d e
Sabat? Acesta este cel
mai râu mod de a-L sluji
pe Dumnezeu.
Marea Evanghelie a lui loan 65

sinonima cu a n u mai face nimic, în mulţimea să bea şi să m ă n â n c e . Le-am


afară d e a-i pedepsi p e cei care spus tinerilor (adică îngerilor Mei):
î n d r ă z n e s c să facă t r e b u r i " F a c e ţ i astfel î n c â t să n u le
mărunte, sau să le vină în lipsească n i m i c " . Şi băieţii-
ajutor vecinilor lor sau să îngeri a u adus noi cantităţi
îngrijească bolnavii! O h ! d e pâine, vin şi tot felul d e
Câtă orbire, ce prostie fructe minunate.
crasă!" 4. Unii a u întrebat
12. intru totul dacă puteau mânca
pătruns d e adevărul fructe p e c a r e n u le
acestor cuvinte, cunoşteau. îngerii a u
Marele Preot a răspuns: "Mâncaţi fără
spus: "Oh, ce t e a m ă aceste fructe,
a d e v ă r sfânt şi pur iese din gura Ta. Da, totul este căci ele sunt foarte b u n e şi sănătoase. D u p ă porunca
limpede! Tu mi-ai ridicat d e p e ochi legătura lui Moise. Domnului, p e acest pământ, spiritele impure pot da
N u mai este n e v o i e d e nici u n alt s e m n . D o a m n e ! putere anumitor fructe, anumitor ierburi şi animale. La
Cuvântul T ă u sfânt şi adevărat este d e ajuns şi sunt fel c u m sclavul înlănţuit îşi serveşte stăpânul, tot aşa,
convins că cei care n u vor crede în Tine decât datorită diavolii îl servesc pe Domnul, fie că vor sau n u ! Dar munca
semnelor şi n u datorită adevărului Cuvântului Tău, n u lor n u este binecuvântată în nici u n fel.
vor avea o credinţa adevărată şi vie; ei vor urma doar 5. Pe pământ, atunci c â n d oamenii, animalele şi
mecanic învăţătura şi voinţa Ta, dar n u aşa trebuie să demonii locuiesc sub acelaşi acoperiş, fiecare în felul său,
stea lucrurile şi c u noi. Nici prezenţa Ta şi nici miracolele a u loc tot felul d e nenorociri, d e care oamenii trebuie să
Tale n u vor fi cele care vor trezi în noi credinţa! Ci numai se păzească dacă n u vor să îi atingă răul. D o m n u l , prin
Cuvântul Tău sfânt şi adevărat trebuie să trezească iubirea servitorul S ă u Moise, a indicat o a m e n i l o r care sunt
desăvârşită în inimile noastre şi numai prin Tine şi datorită lucrurile pure şi care sunt cele impure, asupra cărora
Ţie v o m putea noi să-i iubim p e toţi oamenii. Facă-se lucrează spiritele rele pentru a-l induce pe o m în eroare;
voia Ta sfântă, d u p ă c u m ai spus!" aceasta este o ordine minunată. Dar tot ceea ce vă este
13. E u a m spus: "Amin! Da, dragă prietene şi frate, oferit aici este perfect pur, căci toate a u fost a d u s e din
este c o r e c t şi este d r e p t . Fiţi desăvârşiţi, p r e c u m ceruri pentru voi, fiind b u n e şi stimulând viaţa sufletului
D u m n e z e u din ceruri este desăvârşit. Şi dacă veţi fi şi a spiritului, a c u m şi de-a pururi".
desăvârşiţi, veţi fi într-adevăr adevăraţii copii ai lui 6. Aceste cuvinte ale băieţilor îmbrăcaţi în alb a u
Dumnezeu şi veţi putea să-i spuneţi: A b b a - Tată'. Şi ceea umplut d e bucurie toate sufletele celor d e faţă, care
ce îi veţi cere în calitate d e copii ai Săi, El vă va da, căci L-au lăudat pe D u m n e z e u pentru înţelepciunea Lui plină
Tatăl este infinit d e b u n cu copiii Săi şi le dă tot ceea ce d e iubire, transferată acestor îngeri; iar învăţătura lor,
El are. A c u m mâncaţi şi beţi, căci ceea ce savuraţi aici n u aşternută ulterior în scris, a fost păstrată în acest oraş şi
sunt fructele pământului, ci Tatăl vi le trimite din ceruri; în împrejurimi.
şi El însuşi se află printre voi!" 7. Dar mai târziu, c â n d oraşul a avut tot felul d e
necazuri, totul a fost distrus şi astfel a dispărut învăţătura
C a p i t o l u l 51 la care face aluzie u n pasaj din epistola Sfântului Pavel
în legătură cu spiritele.
Sihar. Cuvintele îngerilor către invitaţii speriaţi. 8. Toată adunarea se afla aşadar în cea mai bună
Tăcerea ce trebuie respectată. dispoziţie şi toţi discutau despre Mine şi despre învăţătura
Mea, precum şi despre această masă din cer. Băieţii-îngeri
1. Marele Preot a spus: " D o a m n e , mai trebuie să n e discutau şi ei cu oaspeţii.
aşezăm din n o u la masa? N u a m fost noi săturaţi încă d e 9. Natanael s-a ridicat atunci şi le-a spus oaspeţilor:
la începutul mesei, în cursul căreia n u a m încetat să "Dragi prieteni şi fraţi, a c u m câteva luni, mai eram încă
vorbim? în ceea ce mă priveşte, e u sunt sătul şi n u aş pescar în împrejurimile Betabarei, p e malul Iordanului,
mai putea nici să beau, nici să m ă n â n c " . nu departe d e vărsarea sa în mare. U n o m foarte modest
2. E u i-am spus: " A răspuns bine, căci tu te-ai săturat a venit la loan pentru a fi botezat şi loan a mărturisit
cu mâncăruri şi vinuri delicioase din cer, dar numeroşi despre el, s p u n â n d : 'lată Mielul lui D u m n e z e u , care ia
a u fost cei care n u a u îndrăznit nici să bea, nici să asupra Lui păcatele lumii, iată-L pe Cel despre care v-am
mănânce, căci n u credeau în N u m e l e M e u şi în Cuvântul spus câ,va veni înainte d e mine şi d u p ă mine şi căruia
M e u ; ei se temeau d e vreo vrăjitorie. A c u m că a u auzit n u sunt d e m n nici să-i dezleg sandalele'.
discuţia noastră şi a u înţeles a d e v ă r u l , t e a m a lor 10. tată ceea ce a m aflat d e la cel care predică în
prostească i-a părăsit, lăsând loc foamei şi setei. A c u m ar deşert. Foarte gânditor, m-am întors acasă să povestesc
vrea să bea şi să m ă n â n c e , dar veneraţia îi împiedică. despre aceste lucruri soţiei şi copiilor mei. Ei a u fost uimiţi
Crezi că trebuie să-i lăsăm să plece aşa? O h , departe d e d e cuvintele asprului predicator din deşert, adresate unui
Mine u n asemenea g â n d . Ei trebuie să m ă n â n c e şi să om.
bea cu dragă inimă, căci n u vor mai putea să bea şi să 1 1. Căci era foarte dificil să te adresezi predicatorului
m ă n â n c e aşa decât în împărăţia M e a din ceruri". chiar şi atunci c â n d predica; cuvintele sale erau foarte
3. F ă c â n d această observaţie, a m invitat încă o dată aspre şi e î n u menaja pe nimeni. Fie că erau farisei, preoţi
64 Marea Evanghelie a lui loan

sau leviţi, îi trecea p e toţi prin ascuţişul limbii sale.


12. Atunci c â n d a sosit însă D o m n u l , Cel care este Capitolul 52
aici prezent printre noi, loan a devenit blând ca u n miel
şi a început sâ vorbească c u o v o c e la fel d e gingaşă ca Domnul se informează despre familia Marelui Preot.
şi cântecul unei ciocârlii, primăvara. Familia mea, care Hainele Măriei
cunoştea m o d u l obişnuit d e a vorbi al lui loan, a p r o a p e
că n u a crezut povestea m e a . 1. M a r e l e Preot s-a ridicat atunci. spunându-Mi:
13. D o u ă zile mai târziu, în zori, c â n d mă d u c e a m la " D o a m n e , d e v r e m e ce n e acorzi graţia d e a rămâne
muncă, m-am aşezat sub u n c o p a c pentru a-mi repara printre noi şi astăzi, d e ce n u ai veni împreună cu discipolii
năvoadele. Atunci, a trecut p e acolo Cel despre care Tăi şi cu toţi cei care cred în Tine, să vizitezi împreună cu
loan a mărturisit cu atâta blândeţe, urmat d e câteva mine cele trei sate învecinate? Poate se găsesc şi acolo
persoane şi c u m e u eram uimit că mă cunoştea fără a oameni care vor crede în Tine dacă Te vor vedea şi Te
mă fi văzut vreodată, El mi-a răspuns: ' N u fi atât d e uluit, vor auzi!"
vei vedea alte lucruri chiar mai mari, vei v e d e a cerurile 2. E u i-am răspuns: "Pentru ai Tăi şi pentru tine ar fi
deschizându-se şi îngerii urcând şi c o b o r â n d către Fiul o bucurie, dar n u şi pentru ei; îţi fac însă cu plăcere
omului'. această bucurie! Dar tu ai soţie şi copii, n u vrei să Mi-i
14. Şi c e e a c e D o m n u l mi-a s p u s a t u n c i se prezinţi? U n d e sunt?"
îndeplineşte în m o d miraculos chiar a c u m . Toate cerurile 3. Puţin jenat, Marele Preot a spus: " D o a m n e , a m
sunt deschise şi îngerii coboară pentru a-L servi şi pentru d e mai mulţi ani o soţie blândă şi bună, a m şapte copii,
a n e servi. Mai a v e m nevoie d e alte dovezi care să n e dar n u sunt decât fete, d e la doisprezece la douăzeci şi
arate că El este Cel aşteptat d u p ă promisiunea făcută lui u n u d e ani! Iar Tu ştii că pentru u n israelit este o ruşine
A v r a a m şi tuturor copiilor lui Israel? E u cred chiar că El să n u aibă nici u n d e s c e n d e n t d e sex masculin. O ,
este mai mult decât Mesia, El ESTE...". D o a m n e , ai milă d e slăbiciunea p e care a m avut-o, d e a
15. l-am tăiat vorba, s p u n â n d : "Dragul m e u prieten n u îndrăzni să mă prezint Ţie c u toate aceste femei.
şi frate, până aici, nici u n cuvânt mai mult! Atunci c â n d 4. Dar dacă Tu doreşti acest lucru, D o a m n e , aş vrea
acest trup va fi ridicat d e evrei, vei putea spune fără foarte mult să Te rog să treci p e la mine; c u această
reţinere tot ce ştii despre M i n e , dar n u înainte, căci ocazie îţi voi prezenta g i n e c e u l ' m e u ! Dar n u poate fi
o a m e n i i sunt încă incapabili să s u p o r t e a s e m e n e a vorba d e a veni cu ele aici, căci deşi a m tot ce-mi trebuie,
cuvinte. e u trăiesc modest, iar soţia şi fiicele mele sunt îmbrăcate
16. Natanael a fost mulţumit d e ceea ce i-am spus, prea sărăcăcios pentru o familie d e preot; ele n u pot
fără să-şi dea totuşi seama prea clar c e înţelegeam E u apărea într-o astfel d e casă şi într-o asemenea adunare,
prin ridicarea trupului M e u . D e altfel, mulţi a u crezut că lată d e ce m-am gândit că ar fi mai bine ca ele să rămână
E u voi urca p e tronul lui David. D o a r Marele Preot a liniştite acasă, pentru a n u stârni vanitatea şi gelozia; în
înţeles perfect la ce se referea această ridicare a trupului rest, este preferabil ca familia m e a să frecventeze lumea
M e u , dar el a tăcut şi chipul său s-a întristat! E u l-am cât mai puţin posibil, fiindcă lumea este şi va rămâne
consolat atunci, amintindu-i ceea ce spusesem deja în mereu rea".
legătură c u asta; şi-a regăsit atunci seninătatea şi Mi-a 5. E u i-am răspuns: "Voi face ceea ce doreşti, dar
adus slavă în inima sa. lasă-ţi toată familia să vină, căci ele vor fi înzestrate cu
17. între timp, întrucât se făcuse zi, deşi nimeni n u cele mai b u n e haine şi se vor simţi bine în compania
simţea nici cea mai mică oboseală sau cea mai mică noastră. Că vrei să le ţii departe şi ascunse d e lume, este
nevoie d e a dormi, toţi fiind mai plini de forţă ca niciodată, înţelept şi chibzuit, dar în a d u n a r e a noastră - care n u
M-au întrebat dacă puteau să-şi petreacă ziua cu Mine; este deloc m o n d e n ă - puteai să le aduci.
E u a m fost d e acord. 6. Priveşte-o p e Măria, m a m a trupului M e u , ea n u
(Doamne! E u , sărman păcătos, îţi mulţumesc pentru este îmbrăcata decât cu pânza albă şi cu o simplă haină
această primă zi la Sihar, care era u n oraş asemănător albastră; aceste veşminte îi sunt d e ajuns! Ea poartă p e
cu ceea c e se află astăzi în sufletul m e u ! Lorber) cap tradiţionalul batic în patru colţuri, pentru a se proteja
d e soare, la fel ca toate femeile care M-au urmat din
Galileea şi ludeea. Este tot c e e mai potrivit pentru
compania noastră! Şi este acelaşi lucru, soţia şi cele şapte
fiice ale tale ni se pot alătura astăzi".
7. U n u l dintre samariteni a spus atunci: 'Totul ar fi
bine, dar zvonurile se răspândesc; e u n u a m fost martor,
dar orice aţi crede, a m auzit că cele patru fete mai mari,
care sunt d e o mare frumuseţe, ies noaptea p e stradă,
c â n d tatăl lor n u este acasă şi se oferă p e bani pentru
plăcerea sclavilor desfrânării. lată c e se spune. E u n u a m
nici o d o v a d ă în acest sens, dar dacă vrem ca această
n o u ă î n v ă ţ ă t u r ă să fie primită d e acest p o p o r d e
necredincioşi, ar fi bine să n u le lăsăm p e cele patru fete

' n.t: La grea - apartament rezervat femeilor.


Marea Evanghelie a lui loan 65

să apară în compania noastră în faţa unor o a m e n i atât


d e proşti.
8. Foarte abătut. Marele Preot a spus: "Doamne, dacă
aş fi fost mai puţin sever şi exigent în educaţia fiicelor
mele, n u m-aş fi întristat să aflu aşa ceva. Dar c u m ştiu
că nimic n u a fost neglijat în educaţia lor, pentru a le
forma mintea şi inima, n u mi-e teamă să jur, p e ce a m
mai sfânt, că oricare dintre fiicele mele este dincolo d e
orice îndoială la fel d e pură ca o floare d e p e muntele lui
D u m n e z e u ! Dar cine o a r e mă calomniază aşa?"
9. E u i-am răspuns: "Dragul m e u frate J o n a e l , nu-ţi
face griji, nu-ţi a j u n g e că fetele tale sunt pure în ochii
Mei? Lumea este complet diabolică, deci foarte rea! Ai
auzit vreodată că cineva a cules smochine d e p e scaieţi
şi struguri d e pe spini? E u ştiam d e mult timp acest lucru
şi chiar din acest motiv a m folosit în predica d e pe m u n t e
imaginea paiului din ochiul vecinului; ai putut vedea cât
i-a deranjat această imagine-parabolă p e toţi cei care a u
înţeles că îi a v e a m în vedere!
10. A d e v ă r îţi spun: fiicele tale pot veni cu noi, iar E u
voi merge în mijlocul lor; iar cei care sunt sub puterea
celui rău să rămână sub puterea aceluia, dacă n u vor să
vină pe calea cea dreaptă. Să pornim aşadar la drum.
Le-am informat deja p e soţia şi p e fiicele tale; ele n e
aşteaptă".

C a p i t o l u l 53

lisus este comparat cu un magician. Originea


acestor comparaţii mincinoase. Judecata si iertarea
lui lisus.

1. Pe d r u m , S i m o n Petru a spus: ' T o a t e aceste


miracole mă fac să întorc capul; dar..., fără nici u n dar!
Trebuie să fii mort sau d e zece ori mai orb ca Faraonul
pentru a n u vedea că lisus din Nazaret este Fiul adevărat
şi viu al lui D u m n e z e u ! C u u n singur cuvânt, bolnavii
sunt vindecaţi, orbii v ă d , surzii a u d , paraliticii merg şi
leproşii sunt purificaţi ca şi c u m n u ar fi păcătuit niciodată! 4. Petru i-a răspuns: "Spirit grosolan al întunericului,
2. în plus. Cerurile se deschid şi o sumedenie d e spune-mi dacă magicienii tăi sunt şi ei capabili să vindece
îngeri dintre cei mai minunaţi coboară pentru a n e servi, cu un singur cuvânt toate bolile, sau să deschidă cerurile,
purtându-se cu noi ca şi c u m , d e la apariţia primilor pe care inteligenţa şi mâna unui magician n u le-ar putea
oameni, n u ar fi părăsit niciodată pământul. Sunt atât niciodată atinge".
d e frumoşi că dacâ-ţi aruncă o privire, mori d e plăcere. 5. O r ă ş e a n u l i-a spus: " O h ! N e a m d e imbecili,
Iar când El vorbeşte cu această înţelepciune atât de nouă, galileean orb, n u ştii oare că u n magician poate face să
aceşti slujitori ai lui D u m n e z e u sunt plini d e cea mai iasă din simplul său baston u n peşte sau u n şarpe? N u
blândă atenţie şi d e cea mai sfântă devoţiune şi, datorită cu mult timp în urmă, u n magician venit din Egipt şi-a
acestui lucru, ei sunt mai vii ca rândunelele în cele mai aruncat bastonul în apă, u n d e acesta s-a transformat în
frumoase zile d e vară! într-adevăr, cei care mai pretind peşte; l-a lovit d e pământ şi el s-a transformat în şerpi şi
că acest lisus n u este d e c â t u n magician, ar trebui vipere; c â n d a suflat în aer, a u început să zboare nori d e
doborâţi la fel ca un b o u ; aceştia n u sunt oameni, ci lăcuste şi tot felul d e insecte. A luat atunci mai multe
animale înzestrate cu darul vorbirii şi n u a u dreptul d e a pietricele a l b e şi le-a a r u n c a t în aer: a c e s t e a s-au
muri ca oamenii, ci ca animalele". transformat în porumbei care şi-au luat zborul. A p o i a
3. în timp ce mintea lui Simon Petru rătăcea astfel, el luat d e p e drum u n p u m n d e praf şi l-a aruncat în vânt;
n u mai vedea ce se petrecea în jurul lui; u n orăşean instantaneu, aerul a fost inundat d e atâţia ţânţari, că n u
neîncrezător, foarte solid, l-a auzit şi l-a lovit peste umăr, mai puteam zări soarele. A suflat apoi deasupra: s-a pornit
spunându-i: "Dacă îţi vine a crede, trebuie să-ţi spun - atunci u n vânt puternic, care a alungat acest nor d e
simpla premoniţie - că vei muri ca cel mai prost dintre ţânţari. Apoi ne-a condus la u n heleşteu d e p e malul
boi, căci dacă n u eşti capabil încă să vezi ce poate u n râului, u n d e a făcut să iasă peşti din bastonul său, în
adevărat magician, ar fi mai bine să-ţi ţii fleanca în faţa timp ce heleşteul s-a umplut cu sânge. Seara, ne-a adunat
atâtor o a m e n i cu experienţă şi buni cunoscători". sub cerul acoperit cu stele, p e care le-a făcut să cadă.
66 Marea Evanghelie a lui loan

folosindu-se n u m a i d e mâini, d u p ă care le-a poruncit sâ că m-ai minţit în m o d deliberat! N u ai decât să-l consideri
se întoarcă d e u n d e v e n e a u . Şi tu întrebi u n d e este omul pe Marele Preot din acest oraş u n mistic, dar n u e mai
ale cărui mâini pot atinge cerul? Suntem aici mai mult puţin adevărat că el este o personalitate oficială, care
d e o sută d e martori care a u asistat la toate acele lucruri. trebuie să ştie perfect dacă a apărut în ultimul timp vreun
Ce mai poţi zice atunci despre acest aşa-zis Fiu al lui magician pe aici, după c u m ai spus! Acest lucru este d e
D u m n e z e u din Nazaret, p e al cărui tată îl cunosc bine şi o extremă importanţă p e n t r u mine, în legătură c u
despre care ştiu u n d e a învăţat toate astea?" părerea p e care o a m despre învăţătorul M e u !
6. Petru i-a răspuns: "Dacă afirmaţiile tale n u sunt 13. înţelege bine: suntem aici mai mulţi oameni care
minciuni la fel d e mari ca lacrimile d e crocodil şi dacă n u ne-am părăsit soţiile şi copiii pentru a-L urma, căci a m
i-ai cumpărat p e toţi aceşti martori, toţi cei care L-au fost martori ai unor fapte d e care nici u n alt o m n u este
recunoscut aici p e lisus din Nazaret ca fiind Cristosul, ar capabil şi a m auzit cuvinte p e care nimeni înaintea Lui
trebui să-l cunoască şi ei pe acest magician despre care n u le-a rostit vreodată.
vorbeşti. îl voi întreba pe J o n a e l şi vai ţie, dacă ai minţit!" 14. Tu vii să-mi vorbeşti despre un alt maestru, care,
7. Orăşeanul a spus: "Nu-ţi vor spune nimic, căci deşi este incapabil să-L depăşească pe învăţătorul m e u ,
n-au fost acolo, d e teamă ca acest magician să n u ar putea face totuşi aceleaşi lucruri ca şi El şi ar merita
acţioneze cu ajutorul diavolului şi ca diavolul să n u le deci să fie respectat d e oricine. Doresc aşadar să ştiu
facă vreun rău. N u m a i noi a m fost, noi, cei cu inima dacă este adevărat şi pot să-l iau în serios pe magicianul
sinceră, care n u c r e d e m în diavol şi pentru că noi d e care îmi vorbeşti.
cunoaştem forţele naturii, a m vrut să n e c o n v i n g e m şi 15. Dacă ai spus adevărul, îţi d a u cuvântul m e u că îl
sâ ne m i n u n ă m d e ce este capabil omul". voi părăsi pe loc p e învăţătorul m e u , deşi îl consider plin
8. Petru i-a răspuns: "Dai impresia că eşti u n lup d e forţa lui D u m n e z e u şi că mă voi întoarce acasă, la
bătrân, dar n u vei scăpa aşa uşor, fără să fii pedepsit; să familia mea. N u voi mai face nici u n pas mai departe
mergem să-l căutăm pe Marele Preot al acestui oraş, alături d e un biet magician, d e vreme ce e u sunt u n
v o m vedea atunci!" adevărat evreu şi cred mai mult în Moise decât în o sută
9. Orăşeanul a spus: "Ce vrei să fac cu Marele Preot? d e mii d e magicieni dintre cei mai renumiţi! Dar dacă ai
E u sunt galileean, mai mult grec decât evreu. Acest Mare minţit, lucru d e care n u mă îndoiesc, pentru a-i face rău
Preot n u este decât un biet mistic, în timp ce cele patru învăţătorului m e u adorat, din pură răutate, d u p ă c u m
fiice mai mari ale sale, fac - d u p ă câte se spune - cu ţi-am spus, va fi vai d e tine! E bine să ştii că, prin graţia
acordul mamei lor, o meserie ruşinoasă şi se d e d a u învăţătorului m e u divin, e u sunt deja capabil să fac
plăcerilor! Ce vrei să fac cu acest imbecil? Arta şi ştiinţa, anumite lucruri şi cu siguranţă - nu pentru a o face p e
iată ce contează pentru mine! îi stimez mai presus d e făcătorul d e minuni!
orice pe artişti şi p e savanţi, căci n u pretind a fi ceea ce 16. Aşa că ai bunăvoinţa d e a m e r g e împreună cu
nu sunt! mine să-l căutăm pe Marele Preot, care se pare că discută
10. învăţătorul vostru, foarte versat şi savant în toate cu Matei, vameşul vostru şi care trebuie să ştie ceva
artele şi toate ştiinţele, ar fi putut să rămână la locul său, despre magicianul tău; el este d e prin părţile locului şi
ar fi fost chiar unul dintre oamenii cei mai celebri în rândul trebuie să fie la curent. Aşa că vino şi t u dacă n u vrei să
evreilor, grecilor şi romanilor, dar el se consideră u n zeu; te iau cu forţa".
este d e o prostie şi d e u n obscurantism d e m n d e o altă 17. Orăşeanul i-a spus: "Şi d e ce aş face acest lucru,
epocă! dacă eu n u vreau? C u forţa? Priveşte în jurul tău, sunt
1 1. Voi sunteţi o a m e n i cumsecade, suflete sincere, sute d e o a m e n i ; dacă pui m â n a p e mine, vei avea d e
dar n u păreţi să ştiţi mare lucru, cu excepţia pescuitului! suferit!"
Aşa că să lăsăm această discuţie, n-aveţi decât să credeţi 18. La care, Petru a spus: " E u n u voi p u n e m â n a p e
1

ce vreţi, dar n u n e faceţi p e noi să c r e d e m orice! Căci tine, c u m ai făcut tu c u mine, dar vei fi nevoit să vii
noi a v e m tot felul d e cunoştinţe ştiinţifice şi suntem oricum; fie ca norii d e îngeri ai Domnului, p e care se
perfect familiarizaţi cu magia, atât d e bine încât ştim c a m pare că nu-i vezi, să n e însoţească! Este d e ajuns u n
ce soi este învăţătorul vostru!" semn şi te vor d u c e acolo u n d e vreau e u să mergi!"
12. Petru i-a spus: "Prietene, încerci zadarnic să scapi; 19. Orăşeanul a răspuns: "Ce, aceşti puşti în alb, care
n u este vorba d e a şti ce gândeşti despre învăţătorul vă însoţesc, sunt îngerii voştri? Ha, ha, hal... Dacă aceştia
M e u , ci d e a mă face să uit c u discursurile tale savante sunt protectorii voştri, câţiva zeci d e pumni vor fi suficienţi
Marea Evanghelie a lui loan 67

pentru a vă doborî p e toţi, împreună cu micuţii voştri


protectori în alb, la picioarele zidurilor oraşului!" Capitolul 5 4
20. Auzind aceste cuvinte, Petru, scos din fire, i-a
poruncit unui băiat-înger să-l pedepsească pe orăşean. Sihar. Jonael şi familia sa sunt răsplătiţi pentru
Dar îngerul a spus: "Aş face acest lucru cu plăcere, dacă iubirea lor fără margini.
aceasta ar fi voia Domnului, dar D o m n u l n u mi-a făcut
semnul necesar; deci n u pot răspunde dorinţei tale... 1. Orăşeanul odată plecat, le-am Chemat pe soţia şi
Du-te şi spune-i Domnului, iar e u voi acţiona, dacă El fiicele lui J o n a e l , care fugiseră în casă în momentul c â n d
doreşte acest lucru!" M-au văzut cu orăşeanul!
2 1 . Petru a venit imediat în fugă să-Mi spună necazul 2. La chemarea Mea, ele a u sosit în grabă şi s-au lipit
său, tocmai c â n d Mă aflam în faţa locuinţei lui J o n a e l . d e M i n e cu toată afecţiunea lor blândă şi pură, cu ochii
l-am răspuns: "Du-te şi adu-Mi-l pe acest o m ! " în lacrimi, mulţumindu-Mi că le-am reabilitat reputaţia
22. Simţindu-şi inima uşurată de o mare greutate, Petru murdărită d e omul cel rău.
s-a întors în grabă să-i spună îngerului: "Este voia Sa!" 3. Mi-am p u s m â n a p e c a p e t e l e lor şi le-am
23. îngerul l-a fixat atunci cu privirea pe orăşean, binecuvântat, spunându-le să rămână alături d e Mine
care a început imediat să tremure şi l-a urmat pe Petru toată ziua. Dar ele M-au implorat: " O h , D o a m n e , n u
fără a mai o p u n e rezistenţă, împins d e înger până la suntem d e m n e d e o asemenea graţie; suntem deja foarte
Mine! M-am limitat să-l privesc şi orăşeanul a recunoscut fericite să putem fi ultimele din numerosul Tău alai."
că minţise şi că nu-l văzuse niciodată pe acel magician, 4. E u le-am răspuns: "Vă cunosc umilinţa profundă
ci doar auzise vorbindu-se despre el; tot Ceea ce a urmărit şi de aceea va c h e m să urmaţi, alături d e Mine, drumul
a fost să vadă, fără nici o rea intenţie, dacă acest discipol p e care îl voi face astăzi!
era ferm stabilit în credinţa sa! 5. Fetele Mi-au mulţumit pentru această d o v a d ă d e
24. E u i-am spus: 'Tu încerci să te disculpi a c u m d e respect care li se părea d e necrezut. J o n a e l le-a întrebat
o minciună printr-o altă minciună, prin urmare eşti al atunci p e fiicele sale: " D e u n d e aveţi aceste h a i n e
diavolului; du-te şi o să-ţi dea el ceea ce meriţi, căci eşti minunate, care vă vin dumnezeieşte?"
slujitorul său credincios!" 6. Fetele a u remarcat abia atunci că purtau veşminte
25. Atunci, u n spirit rău a intrat în el şi a început din cel mai pur byssus (n. t. - stofă din fibră vegetala
să-l chinuie cumplit. Orăşeanul a strigat atunci: "Doamne, foarte apreciată în Antichitate) şi că a v e a u capetele
ajută-mă, recunosc că a m păcătuit!" împodobite cu cele mai scumpe diademe, care le făceau
26. E u i-am răspuns: "Pe cine ai auzit tu s p u n â n d că să pară adevărate fiice d e rege!
cele patru fiice ale lui J o n a e l (Marelui Preot] sunt 7. v ă z â n d p e ele asemenea minunăţii, fetele a u fost
prostituate? Mărturiseşte, altfel îl voi lăsa să te chinuie copleşite de bucurie; inima lor s-a topit d e iubire şi uimire
până la sfârşitul timpurilor!"
27. Orăşeanul a spus: " O h , D o a m n e , n u mi-a spus
nimeni asta; e u însumi m-am întâlnit p e drum, într-o
noapte, cu cele patru fete, care a d u c e a u apă d e la *
Fântâna lui lacov; le-am vorbit şi le-am făcut propuneri
necinstite, pe care aceste fete le-au respins atât d e
ferm, încât le-am lăsat furios acolo, j u r â n d să mă
răzbun. Mârşăvia a crescut în inima mea şi eu sunt
cel care a răspândit toate aceste zvonuri. Aceste fete
sunt cât se poate d e pure. O h , D o a m n e , numai e u
sunt cel rău; toţi ceilalţi sunt puri şi buni!"
2 8 . A m p o r u n c i t a t u n c i s p i r i t u l u i r ă u să-l
părăsească p e orăşean, cu condiţia ca acesta să-i dea
satisfacţie lui J o n a e l . Fiind negustor, omul a acceptat
să le plătească despăgubiri d e zece ori mai mari decât
îi cerusem şi le-a cerut iertare lui J o n a e l şi fiicelor sale!"
29. E u i-am mai spus: "Generozitatea n u este d e -
ajuns pentru a ispăşi o asemenea nedreptate; du-te
şi retrage toate calomniile p e care le-ai răspândit peste
tot. Abia atunci îţi vor fi iertate păcatele! Aşa să fie!"
30. Orăşeanul a promis acest lucru; Mi-a cerut,
cu toate acestea, să îl iert d e această pedeapsă,
spunând că n u putea m e r g e să-şi retracteze cuvintele
d e la străinii cărora le vorbise fără a-i cunoaşte şi fără y
a le şti adresa!
3 1 . E u i-am spus: "Fă tot ceea ce îţi stă în puteri;
E u voi face restul şi vei r ă m â n e astfel fără păcat!"
32. Mulţumit, orăşeanul a plecat să repare răul
p e care îl făcuse.
68 Marea Evanghelie a lui loan

şi, în această dulce confuzie, n u mai ştiau ce se petrece


cu ele. D u p ă primul m o m e n t d e uimire, ele l-au întrebat Capitolul 5 5
pe J o n a e l c u m s-a produs minunea şi cine le-a putut
a d u c e a s e m e n e a h a i n e r e g a l e şi d i a d e m e atât d e Sihar. Plimbarea prin pădure şi la castelul lui Essau.
strălucitoare. Negustorul, prieten al adevărului şi al poeziei.
8. Profund emoţionat d e graţia infinită revărsată
asupra fiicelor sale, J o n a e l a spus: "Mulţumiţi-i Celui care 1. A m pornit la d r u m şi, d u p ă o oră d e mers, a m
v-a b i n e c u v â n t a t ; El v-a d ă r u i t totul, într-un m o d ajuns sub umbrarii unei păduri plăcute, c e îi aparţinea
miraculos." unui negustor bogat din Sihar, p ă d u r e plină d e păsări,
9. Atunci, aceste tinere fete s-au aruncat la picioarele amenajată cu tot felul d e grădiniţe, traversată d e pârâuri
Mele, p l â n g â n d d e fericire şi iubire, incapabile să mai şi heleştee pline c u peşti. La ieşirea din aceasta pădure
vorbească. în spatele M e u , discipolii v o r b e a u între ei: întinsa se afla un fel d e castel-cetate. Acest castel, construit
"Măcar dacă s-ar fi petrecut în casă, dar aşa, în stradă, d e Essau, care locuise în el până la plecarea lui lacov din
sub ochii a mii d e spectatori, această m i n u n e face prea Israel, se d e g r a d a s e mult de-a lungul timpului, dar
mare senzaţie!" proprietarul său a investit mari sume d e bani pentru a-l
10. înţelegând c e s p u n e a u , M-am întors către ei şi restaura şi v e n e a frecvent acolo, împreună c u toţi ai săi.
le-am spus: "Este mult timp d e c â n d mă aflu printre voi, în acea zi, el se găsea acolo. Era u n o m milos, care mai
dar niciodată n u Mi-aţi bucurat inima atât d e mult ca a v e a şi m u l t e alte b u n u r i , d a r ţinea mult la a c e a
aceste şapte fete. A d e v ă r vă spun, ele sunt deja p e calea proprietate şi n u privea c u ochi buni p e cei care intrau
cea dreaptă, căci a u ales partea cea bună. Dacă n u în pădurea lui, care îl costa atât d e mult pentru a o
urmaţi acelaşi drum, n u veţi găsi niciodată calea către întreţine.
împărăţia Mea, căci numai copiii care vin astfel la Mine 2. V ă z â n d d e p e înălţimea zidurilor sale o mulţime
vor r ă m â n e c u Mine, în timp c e aceia care vin c u laude d e o a m e n i ce traversau parcul în direcţia castelului său,
şi ridicări în slăvi, n u vor v e d e a decât gloria Mea, dar n u el şi-a trimis toţi valeţii şi servitorii pentru a n e întreba c e
M ă vor avea în mijlocul lor! dorim şi pentru a n e ruga să ieşim din pădure.
1 1. Adevărata M e a împărăţie n u este decât acolo 3. E u le-am răspuns însă servitorilor: "Mergeţi şi
u n d e E u sunt prezent, în toată plenitudinea Mea. Să vă spuneţi stăpânului vostru că Stăpânul său şi al vostru îi
intre bine în cap! D o m n u l are putere absolută asupra transmite că va veni să ia astăzi prânzul c u el şi îşi va
întregului univers şi n u are motive să se gândească la petrece dupâ-amiaza în casa sa, împreună c u toţi cei
ceea ce îi convine sau n u prostiei acestei lumi. Aţi înţeles?" care îl urmează".
12. Petru a răspuns: " D o a m n e , ai răbdare cu prostia 4. Valeţii şi servitorii s-au întors imediat pentru a
noastră. Ştii bine că n u a m fost crescuţi în cer, ci pe transmite răspunsul M e u stăpânului lor. Acesta i-a întrebat
acest pământ. Totul va fi bine în cele din urmă, căci noi dacă ştiau cine eram E u , pentru a-i cere u n asemenea
Te iubim mai presus d e orice, altfel n u a m fi aici pentru lucru. Valeţii şi servitorii i-au răspuns: Ţi-am spus deja,
a Te urma". tot c e a m aflat a fost că El este Stăpânul tău şi al nostru,
13. E u a m spus: "Rămâneţi în iubire şi n u vă adânciţi ce vrei mai mult? Şapte fete tinere în haine regale îl
în cunoaşterea acestei lumi, ci în cunoaşterea lumii Mele, însoţesc, urmate d e o mulţime incredibilă. Este probabil
care vine din ceruri!" Discipolii s-au liniştit şi M-au slăvit în u n prinţ din Roma, aşa că este mai bine să-i ieşi în
inima lor. întâmpinare şi să-L primeşti la poarta cea mare, c u toate
onorurile!"
5. Negustorul a spus: "Aduceţi-mi imediat hainele
cele mai b u n e şi împodobiţi toată casa; u n asemenea
prinţ trebuie să fie primit c u toată măreţia".
6. Toată lumea a început atunci sa alerge prin castel:
bucătarii şi bucătăresele dinspre crame către bucătării,
cu o grămada d e bucate, grădinarii în grădini pentru a
culege cele mai b u n e fructe!
7. Apoi castelanul, înconjurat d e o sută d e servitori
dintre cei mai distinşi, îmbrăcaţi c u toţii în h a i n e d e
sărbătoare, s-au înclinat d e trei ori înaintea Mea, aproape
până la pământ, Mi-au urat b u n venit, Mie şi tuturor
celor care Mă însoţeau şi Mi-au mulţumit pentru favoarea
infinită pe care i-am făcut-o (căci M ă luase drept u n prinţ
al Romei).
8. E u l-am privit şi i-am spus: "Prietene, care este
pentru tine cea mai înaltă demnitate p e p ă m â n t ? "
9. Negustorul cel bogat Mi-a răspuns: " D o a m n e ,
iartă-l pe sclavul tău supus, sunt atât d e încet la minte că
n u înţeleg întrebarea Ta atât d e înţeleaptă; te rog mult
să-mi pui întrebarea astfel încât să fie p e înţelesul m e u " .
D e fapt, el înţelesese perfect întrebarea, dar era o formulă
Marea Evanghelie a lui loan 69

Dacă săracii se plâng d e nedreptate,


aceasta m e r g e t o t d e a u n a m â n ă în
m â n ă c u cei mari, c a r e aleargă în
căutarea onorurilor. Este deci mai bine
să fii u n fin politician şi să ştii să vorbeşti
cu ei, dacă vrei să eviţi închisoarea şi
galerele, care n u există decât pentru
suferinţa umană!"
15. E u i-am spus: " A vorbit frumos
şi bine; sunt total d e acord cu tine, dar
spune-Mi, drept cine M ă iei d e fapt?"
16. N e g u s t o r u l Mi-a r ă s p u n s :
"Doamne, întrebarea este periculoasă:
dacă vorbesc prea mult, se va râde d e
mine; dacă spun prea puţin mi se va
închide gura; aşa că mai bine să n u ai
nici u n răspuns decât să suferi şi să
putrezeşti în închisoare pentru că ai
vorbit!"
stupidă d e politeţe, specifică la acea epocă, să te faci că 17. E u a m s p u s : "Dar dacă E u pot să te asigur că n u
n u înţelegi din prima nici chiar întrebarea cea mai simplă, ai nici u n motiv d e teamă, atunci îmi vei putea da cu
pentru a sublinia înţelepciunea înaltului personaj care o siguranţa u n răspuns. Spune-Mi aşadar, fără înconjur,
punea. drept cine M ă iei?"
10. l-am spus: "Prietene, M-ai înţeles perfect, deşi 18. Negustorul a spus: "Drept u n prinţ al Romei, dacă
procedezi ca şi c u m n u M-ai fi înţeles, datorită unui vechi chiar trebuie să vorbesc!"
obicei de curtoazie complet desuet! Aşadar, lasă deoparte 19. în spatele M e u , J o n a e l a exclamat: "Este prea
aceste nerozii şi răspunde-Mi la întrebare!" puţin, trebuie să găseşti ceva mai b u n decât asta; n u
1 ! . Negustorul a spus: "Dacă pot îndrăzni să răspund este vorba d e u n prinţ!"
la întrebarea Ta înţeleaptă şi elevată, p e care cred, c u 20. înspăimântat, negustorul a spus: "Atunci, este
marea Ta îngăduinţă, că a m înţeles-o, iată care este chiar împăratul însuşi?"
răspunsul m e u : Consider că împăratul este, evident, cea 2 1 . J o n a e l : "Mai mult încă, ghiceşte...!"
mai înaltă personalitate, iar demnitatea sa este cea mai 22. Negustorul: "Mă las păgubaş, n u este nimeni
elevată dintre toate cele la care pot aspira oamenii pe mai presus d e împăratul Romei".
acest pământ". 23. J o n a e l : " E h ! Ba da. Există Cineva încă şi mai sus.
12. E u i-am spus: "Dar, prietene, d e ce contrazici Gândeşte-te şi striga în gura mare, pentru că simt că
astfel principiul p e care îl ai cel mai a p r o a p e d e inimă, împăratul Romei ocupă foarte puţin loc în inima ta. Spune
conform căruia adevărul este pentru tine lucrul cel mai adevărul! D e ce spui ceva contrar cu ceea ce gândeşti şi
înalt şi mai sfânt p e acest p ă m â n t ? Pentru tine, cel care simţi în inima ta? S p u n e adevărul!"
este credincios principiului adevărului şi dreptăţii îmbracă
cea mai înaltă şi mai nobilă demnitate care se află p e Capitolul 56
acest p ă m â n t , lată principiul t ă u . C u m poţi lua în
considerare sarcina împăratului, care n u este altceva Sihar. Răspunsul prudent al negustorului.
decât funcţia supremei violenţe, a autorităţii celei mai Experienţele nefericite ale martorilor adevărului.
neînduplecate, care n u se sprijină nici p e dreptate, nici Despre hoţi, falsificatori şi minciună,
pe adevăr?" ca sursă a răului.
13. Negustorul a făcut atunci ochii mari şi a spus,
după u n m o m e n t d e ezitare: " D o a m n e sfinte, cine Ţi-a 1. D u p ă ce a ezitat u n moment, negustorul a spus:
vorbit Ţie despre principiul m e u ? N u l-am exprimat "Dragi nobili şi preamăriţi d o m n i , n u este nimic mai
niciodată cu v o c e tare, dar m-am gândit la el d e mii şi folositor decât să-ţi pui frâu vorbelor, pentru a le folosi
mii de ori. Noi ştim însă bine că doar cu adevărul gol- cât mai puţin; n u trebuie să spui niciodată deschis ceea
goluţ n u se poate a j u n g e nicăieri, din cauza feluritelor ce gândeşti şi simţi în inima ta, mai ales în faţa înalţilor
motive politice, aşa că dacă v r e m să n e scăpăm pielea în demnitari; mai marii acestei lumi a u pielea foarte fină şi
lumea asta, trebuie să păstrăm adevărul numai pentru adevărul le provoacă mâncârime. Este foarte periculos
noi! să scoţi la lumina zilei adevărul în faţa lor. Aceste somităţi
14. Dar c u m , d u p ă câte remarc. Tu pari a fi u n mare te supun la anumite tentaţii, d e care trebuie să te fereşti
fiu d e prinţ şi u n mare prieten al adevărului şi dreptăţii, mai mult decât d e şerpi, vipere şi alte târâtoare. Sunt
este mai bine să Te întâlnesc p e acest plan al adevărului multe exemple, unele de-a dreptul surprinzătoare; puteţi
mult iubit, p e care, d e fapt, marii prinţi n u doresc crede ce doriţi, dar pentru a fi u n b u n patriot, este d e
niciodată să-l recunoască; ei preferă să fie flataţi şi caută ajuns să fii u n b u n negustor. Este însă mai bine să vorbeşti
numai să fie linguşiţi. Drepturile omului n u a u nici o cât mai puţin posibil dacă vrei să n u ai de-a face cu uşierii
valoare; ceea ce vor, ei obţin prin violenţă, fără scrupule. şi agenţii d e ordine!
70 Marea Evanghelie a lui loan

2. A m rostit deja adevărul; e u rămân la împărat şi o este perfect întemeiata în privinţa lumii. Dar d e v r e m e
repet: pe pământ n u este nimeni mai presus de împăratul ce ai vorbit d e Moise, trebuie sâ ştii că Moise a primit d e
Romei: Cesarem c u m J o v e u n a m esse personam. Ceea la D u m n e z e u o poruncă pentru poporul său, prin care
ce vrea Cezarul, vrea şi D u m n e z e u . minciuna sau mărturia falsă erau interzise, oamenii fiind
3. lată d e ce, p e pământ, este mai bine să te ţii obligaţi să spună n u m a i adevărul. N u crezi că dacă
departe d e adevăr, dacă chiar există v r e u n adevăr! Dar oamenii ar respecta aceasta regulă, viaţa d e p e acest
pentru umanitate, adevărul n u valorează nimic; la câte pământ ar fi minunată?
nenorociri n u a dat deja naştere adevărul şi d e câte ori 11. E u îţi spun - şi trebuie să fii d e acord - că toate
cei care îl propovăduiau n u a u ispăşit, p e cruce sau prin nenorocirile din lume vin din minciună şi n u din adevăr,
sabie, gustul adevărului! Dar cine se ţine d e minciună, pentru că oamenii, cu rare excepţii, interferează unii cu
este în siguranţă: cât despre cei care n u ştiu să mintă, alţii plini d e orgoliu şi dornici d e dominare! Fiecare vrea
trebuie doar să înveţe să-şi plece ochii şi n u a u a se teme să fie mai mare decât aproapele său şi omul orb caută
d e nimic, în timp ce marii prieteni ai adevărului, aproape să-şi dovedească prin toate mijloacele întâietatea în faţa
toţi fără excepţie, sunt expediaţi cu brutalitate pe lumea celuilalt, dorind să-l convingă că el este superior tuturor.
cealaltă! 12. Această manie a ambiţiei a celor care vor sa fie
4. Iar dacă aceasta este soarta adevărului, ce tâmpit n u m a i p e primul loc, dă naştere în final tuturor relelor,
şi ce b o u i-ar mai putea căuta prietenia? Mai bine să-l ţii asasinatelor şi morţii, atunci când minciuna şi înşelăciunea
prizonier în inima ta şi să poţi m e r g e liber printre oameni, nu sunt d e ajuns pentru a se face apreciaţi d e către
decât să-i dai frâu liber şi apoi să sfârşeşti prin a fi tu oameni.
însuţi prizonier, cu trupul şi cu sufletul. C â n d trupul este 13. Şi c u m toţi pretind că sunt mai buni decât în
prizonier, nici sufletul n u mai este liber! realitate, n u le r ă m â n e decât să mintă de-a valma, atât
5. Niciodată n u iese nimic b u n din adevăr, după cât pot, iar adevărul - aflat la mijloc - rezistă tot mai greu!
câte a m observat e u ! Câteva exemple vor fi d e ajuns 14. Dacă oamenii ar vrea să recunoască avantajul
pentru a vedea clar c u m stau lucrurile: adevărului asupra minciunii, acest lucru s-ar dovedi foarte
6. U n hoţ arestat, p e baza u n o r bănuieli foarte uşor. Respectându-L p e D u m n e z e u şi legile Sale, ei ar
întemeiate, este adus în faţa unui judecător aspru. Dacă a l u n g a m i n c i u n a m a i presus d e orice altceva, iar
ştie să mintă, este imediat eliberat, din lipsă d e probe adevărata dreptate a lui D u m n e z e u i-ar pedepsi cu
suficiente. Dacă prostul s p u n e adevărul, este pedepsit moartea p e mincinoşi; dar c u m oamenii sunt orgolioşi şi
cu cea mai mare rigurozitate şi la dracu' cu adevărul! ambiţioşi, ei preferă minciuna şi ei îi d a u cuvântul.
7. Sau să luăm p e u n altul, învăţat - aşa c u m se 15. Experienţa arată însă că oamenii n u trăiesc o
întâmplă adeseori - d e u n individ viclean să facă o afacere veşnicie p e pământ; toţi trebuie să sfârşească prin a muri
pe ascuns. O m u l înşelat, care la urma urmelor este u n şi prin a da corpul lor ca hrana viermilor; sufletul trebuie
negustor bogat şi puternic, nedându-şi seama că este atunci să se prezinte în faţa judecăţii lui D u m n e z e u şi
tras pe sfoară, are toată încrederea în cel care îl înşeală. m ă întreb c u m vor putea rezista oamenii în faţa lui
Soseşte atunci u n prieten al adevărului, care descoperă D u m n e z e u cu minciunile lor, cu care se laudă atâta p e
înşelăciunea, o denunţă, d o v e d i n d celui înşelat c u m a pământ!
fost dus d e nas. în prima clipă, cel înşelat, nenorocit, se 16. E u cred şi bănuiesc că ar fi mai bine, în această
d u c e la judecător, căruia va trebui să-i plătească scump lume, să fii crucificat d e dragul adevărului, decât să-ţi fie
pentru a-l pedepsi p e înşelător. îl va ajuta aşadar în ruşine să apari în faţa lui D u m n e z e u şi să auzi tot timpul
realitate adevărul prietenului său? Acesta n u va trezi în spunându-ţi-se: 'Pleacă d e la Mine!'
el decât mânie şi răzbunare şi el n u va avea decât d e 17. Dacă m-ai înţeles corect, trebuie să fii convins că
pierdut. Dar înşelătorul care ştie să mintă şi p e care noi suntem prieteni sinceri ai adevărului; aşa că spune
minciuna îl ajută, va reuşi să pună să fie arestat tocmai adevărul şi n u te teme ca vei fi pedepsit din cauza lui.
prietenul a d e v ă r u l u i , închis a p o i ca u n defăimător Spune-ne deschis ce gândeşti despre noi, şi mai ales
periculos. întrebare: ce a câştigat acest prieten d e pe despre Cel care vorbeşte cu fiicele mele".
urma adevărului?
8. N u , n u , sâ n u mai vorbim d e adevăr p e acest
p ă m â n t , n u m a i el este cauza tuturor nenorocirilor
omului, c u m spune Moise: 'Din momentul în care vei
mânca din copacul cunoaşterii, sau din copacul
adevărului, vei murii' Aşa a fost şi aşa va rămâne. C u
minciuna, ajungi p e tron, cu adevărul, în închisoare.
Frumoasă povestea cu prietenii adevărului!
9. C ă u t a ţ i a d e v ă r u l u n d e v r e ţ i , d a r p e mine
lăsaţi-mă în pace! Tot ce se află în casa mea şi în grădinile
mele vă stă la dispoziţie, d a r sanctuarul inimii mele
nu-mi aparţine decât mie, este u n dar d e la D u m n e z e u .
D a u întregii lumi ceea ce a m primit d e la ea şi acesta
este salutul lumii; dar salutul lui D u m n e z e u îl păstrez
numai pentru mine!"
10. Marele Preot a spus: "Recunosc că judecata ta
Marea Evanghelie a lui loan 71

C a p i t o l u l 57

Sihar. Răspunsul la întrebarea periculoasă. Domnul


la masa negustorului.

1. Negustorul a spus: "Prietene, tu mi-ai vorbit clar şi


înţelept, şi mi-ai spus ceea ce şi e u a m simţit adeseori.
Dar n u înţeleg d e ce doreşti atât d e mult să vă spun
ceea ce gândesc despre El! Tu pretinzi că este cu mult
mai mult decât bănuiala mea şi c u m n u poţi fi decât
D u m n e z e u însuşi dacă eşti mai mare ca împăratul - care
este D u m n e z e u l terestru - n u m a i î n ţ e l e g ! N u m a i
D u m n e z e u p e p ă m â n t şi în c e r u r i este s u p e r i o r
împăratului-zeu! Şi doar n-o fi acesta cazul S ă u ? "
2. J o n a e l i-a răspuns: " E u îţi spun, priveşte puţin mai
atent alaiul nostru; poate vei găsi ceva care te va frapa!
Ce crezi despre aceşti minunaţi adolescenţi p e care îi
vezi alături d e noi? Priveşte-i şi răspunde-mi!"
3. Negustorul a spus: "Până a c u m , i-am luat drept fii
nobili ai împăratului sau ai patricienilor din Roma, deşi
pielea lor fină şi robele lor albe te fac mai degrabă să
crezi că este vorba d e fete din Asia Mică, travestite,
într-adevăr, trebuie să recunosc că n u a m mai văzut
niciodată, nicăieri, chipuri atât d e minunate, deşi a m
mai văzut chipuri excepţional d e frumoase, odinioară,
plimbare la ţară şi Mă mir că n u i-ai auzit vorbind despre
în călătoriile u n d e mă purta comerţul meu, până în Egipt,
Mine p e prietenii tăi d e la oraş!"
în Europa şi mai ales în Sicilia, u n d e a v e a m de-a face cu
9. Negustorul a spus: "A, tu eşti Cel despre care mi
o a m e n i i cei m a i aleşi şi m a i d e v a z ă d i n Roma.
s-a spus ieri şi chiar astăzi, că face minuni şi că este Mesia!
Spune-mi de u n d e vin şi cine sunt? Şi fiicele tale sunt
Tu eşti Cel care cică ar fi restaurat străvechea casă a
foarte n u- :oase, dar ele n u sunt nimic în comparaţie c u
frumoasei Irhael şi ar fi împodobit-o regeşte! Mi s-a mai
aceste cmpuri strălucitoare; tu îi cunoşti, fără îndoială,
vorbit d e asemenea d e o predică înfricoşătoare p e care
spune-mi cine sunt şi d e u n d e vin ei?"
ai fi ţinut-o p e m u n t e şi care a şocat multă lume, atât d e
4. J o n a e l i-a răspuns: " N u sunt e u cel care îţi poate tare contrazice legea lui Moise. Bine, bine, deci Tu eşti
da răspunsul, ci numai El, Cel care se află în mijlocul acela!
fetelor mele. Adresează-te Lui, El îţi va da explicaţia cea 10. Ei bine! Sunt fericit că vii să-mi faci o vizită şi sper
bună!" să Te cunosc mai bine. Vezi Tu, această idee nu-mi este
5. Negustorul s-a întors atunci către M i n e şi Mi s-a străină; cred că Mesia trebuie să vină şi va veni, iar d u p ă
adresat: " D o a m n e , spune-mi cine este această mulţime calculele mele, a sosit probabil m o m e n t u l să vorbim
care Te urmează ca nişte mieluşei, spune-mi cu cine a m despre asta. Presiunea stăpânirii romane a devenit, după
marea onoare să vorbesc, e u - cel care mă adresez Ţie? părerea mea, insuportabilă, aşa că d e ce n-ai fi Tu Mesia
Mi s-a pus intrebarea; a m răspuns că eşti cel mai mare însuşi! O h ! Pot să cred asta foarte uşor!
o m de pe pământ, dar a m primit observaţia că mă înşel. 11. Asta înseamnă că Tu eşti conştient d e forţa care
N u mai ştiu ce să spun. Consideră-mă d e m n să ştiu mai se află în Tine şi înţelegi c e semnifică ea, d e v r e m e ce
mult!" Te-ai putut înfăţişa astfel! îţi stau la dispoziţia Ta cu toată .
6. E u a m spus: "Şi tu faci parte dintre cei ce n u cred averea mea! Acestor porci, acestor păgâni occidentali
până n u v ă d semne, iar atunci c â n d le v ă d , spun: 'lată nu le r ă m â n e altceva d e făcut decât s-o şteargă din ţara
u n discipol al esenienilor, u n magician venit din Egipt noastră! încă din tinereţe, toate energiile mele mi le-am
sau din ţara u n d e curge G a n g e l e ; este u n slujitor al lui focalizat numai în această aşteptare a lui Mesia, pentru
Belzebut!' Ce să fac? Dacă îţi spun deschis cine sunt E u , a-i cumpăra cu aur războinicii cei mai pricepuţi. A m deja
n u vei crede! contacte cu popoarele din Asia Centrală; nu trebuie decât
7. Ţi-ai spus părerea; aceasta este eronată. C â n d câteva mesaje pentru a a d u n a o armată înfricoşătoare,
J o n a e l ţi-a spus că sunt mai mult decât zeul tău terestru, în câteva luni. Dar să n u mai vorbim aici; haide să n e
ai răspuns că n u m a i D u m n e z e u se află d e a s u p r a continuăm discuţia în casa mea spaţioasă.
împăratului, dar ai rămas mut la ideea că p u t e a m fi mai 12. Masa trebuie să fie servită, veniţi să beţi şi să
mult decât împăratul Romei, pe care în adâncul sufletului mâncaţi p e săturate!"
tău nu-l iei în seamă decât din teamă faţă d e puterea lui 13. E u a m răspuns: "Este bine aşa, totul a mers bine
terestră extraordinară, dar pe care inima ta îl dispreţuieşte p â n ă aici. V o m vorbi mai târziu despre ceea c e n e
mai presus decât ciuma şi care te dezgustă mai mult interesează'. Condu-ne în sala cea mare. Dar lasă-i aici
decât un nor d e lăcuste. p e oamenii care sunt în urma noastră; ei n u fac parte
8. lată a treia zi d e c â n d Mă aflu la Sihar. A c u m fac o dintre ai noştri, ei aparţin lumii".
72 Marea Evanghelie a lui loan

p e care îi vei fi dat acestui sărac. El îţi va face în ceruri u n


mare palat, care te va aştepta dincolo, d u p ă această
C a p i t o l u l 58
viaţă pământească.
4. Adevăr îţi spun, ceea ce face iubirea p e pământ,
Sihar. A da valorează mai mult decât a lua. Operele
se face şi în ceruri şi r ă m â n e în eternitate. Dar ceea ce
iubirii sunt eterne. Despre speranţa sufletelor după
face inteligenţa terestră, dispare în pământ şi n u r ă m â n e
moarte. Cum să-ţi foloseşti averea; cum să obţii
n i m i c î n c e r u r i . La ce-i folosesc o m u l u i comorile
binecuvântarea lui Dumnezeu.
pământeşti, dacă sufletul său trebuie să sufere din această
cauză?
1. Negustorul a spus: "îi cunosc, sunt o a m e n i aspri
din Sihar, a căror credinţă şi gândire a d u c mai mult c u 5. Cine se îngrijeşte d e lume şi d e trupul său este u n
cele ale păgânilor decât cu cele ale copiilor lui Israel. n e b u n , pentru că pământul se va sfârşi la fel ca şi carnea
Dar cei mai răi sunt locuitorii d e pe ţărmurile Mării Galileei; u m a n ă şi c â n d va veni sfârşitul pământului, u n d e va
aceştia sunt adevăraţi slujitori ai materiei, n u a u nici u n merge bietul suflet să-şi găsească casa?
suflu divin. Ei preferă eroii care se d a u în spectacol sau 6. E u îţi spun, dacă omul îşi pierde trupul, pierde d e
magicienii din Persia, lui Moise şi tuturor profeţilor, iar asemenea şi pământul şi dacă n u şi-a făurit u n n o u
prostituata lascivă venită din Asia le este mult mai dragă pământ cu iubirea sa, sufletul său va trebui să rătăcească
chiar decât aurul şi pietrele preţioase. îi cunosc prea bine, împreună c u vânturile, norii şi bruma şi va fi urmărit în
dar pentru a le închide gura, le voi deschide grădinile eternul infinit, fără a găsi vreodată v r e u n m o m e n t d e
mele, căci ştiu cât rău pot face dacă n u primesc nimic". răgaz şi fără a-şi găsi o d i h n a , d e c â t în falsele sale
reprezentări iluzorii ale propriei sale fantezii care, cu cât
2. E u i-am spus: "Fă c e vrei şi ce poţi. A da valorează
va dura mai mult, cu atât va fi mai slabă şi mai întunecată,
mai mult decât a lua, dar n u trebuie să dai decât celor
sfârşind prin a da naştere unei nopţi întunecate şi dense,
sărmani şi celor care a u cu adevărat nevoie; dacă cineva
din care sufletul n u va mai găsi decât cu g r e u ieşirea.
îţi cere bani, bogat fiind şi tu ştii că ţi-i poate da înapoi,
Aşa că, pe viitor, fă c u m ţi-am spus. Dar pentru moment,
nu-i da nimic, pentru că dacă tu îi dai, el va deveni în
fă c u m vrei şi c u m poţi".
curând - în taină - duşmanul tău şi va fi necesar să-ţi
reclami injustiţie banii şi dobânzile. 7. Negustorul a spus: "Eşti mai mult decât înţelept şi
3. Dacă u n sărac vine la tine şi vezi că n u are ce înclin să cred că ai dreptate în orice lucru, dar e u n u
să-ţi dea înapoi, dă-i, căci Tatăl din ceruri îţi va da înapoi sunt total d e acord cu ideea Ta despre împrumut. Dacă
însutit, p e alte căi, dar tot p e acest pământ; şi din banii a m câştigat mulţi bani şi n u dorim să-i lăsăm să doarmă,
m a i d e g r a b ă îi î m p r u m u t ă m cu
d o b â n d ă mică decât să-i îngropăm
într-un loc d e u n d e îi p o a t e lua
noaptea un hoţ. îţi rămâne
întotdeauna ceva d e dat săracilor, dar
dacă dai totul dintr-o dată şi n u ştii
să-ţi administrezi bunurile, n u vei mai
fi în măsură sâ le dai nimic săracilor".
8. Eu am spus: "Lasă lui
Dumnezeu adevărata grijă a
administrării banilor şi dăruieşte-i celui
c ă t r e c a r e D o m n u l te c o n d u c e ;
averea ta n u va suferi astfel nici cea
mai mică pierdere. N u ai tu o a r e
numeroase câmpii, pajişti, grădini şi
vii p l i n e d e s t r u g u r i şi n u sunt
grajdurile tale pline d e boi, vaci, viţei
şi turme d e oi? Vezi tu, dacă te încrezi
în binecuvântarea lui D u m n e z e u , vei
face u n comerţ cinstit, care îţi va da
înapoi ceea ce vei fi dat săracilor. Dar
ceea ce pui în cutia bogaţilor nu-ţi va
fi niciodată înapoiat d e Sus şi îţi vei
d a m u l t ă o s t e n e a l ă să afli d a c ă
dobânzile la banii împrumutaţi îţi vor
fi cu adevărat plătite. Fă ceea ce îţi
spun şi vei avea o viaţă fericită şi fără
griji; şi toţi săracii te vor iubi, te vor
binecuvânta şi te vor sluji. Tatăl din
ceruri va binecuvânta faptele tale şi
asta va conta mai mult decât marile
griji provocate d e dobânzile tale.
Marea Evanghelie a lui loan 75

C a p i t o l u l 59 Capitolul 60

Negustorul nu prea are încredere în Dumnezeu în Sihar. lisus este primit de negustorul care vrea să
privinţa treburilor zilnice. Teama sa de Dumnezeu şi finanţeze eliberarea Israelului.
grija pentru săraci. Este mai bine să-L iubeşti pe
Dumnezeu decât să te temi de El. 1. Ne-am îndreptat apoi
paşii către curtea palatului,
1. Continuând sâ înainteze către castel, negustorul u n d e negustorul a fost asaltat
a spus: " D o m n u l şi prietenul m e u , v ă d că vorbeşti c u o d e oamenii săi, care, c u u n
înţelepciune într-adevăr cucernică şi divină, c u m n u a m
mai auzit vreodată din gura unui o m . Dar pentru a urma
aer foarte surprins, i-au spus
jenaţi: "Stăpâne, stăpâne, c e
I
î n v ă ţ ă t u r a Ta este n e c e s a r ă o m a r e î n c r e d e r e în caraghios! Bucătarii şi
Dumnezeu, care mie îmi lipseşte, în ciuda credinţei mele; bucătăresele noastre n u a u
ştiu că El există, că a creat totul, c o n d u c e totul, menţine adus nimic, a u stricat tot; a m
totul, dar n u pot să-mi închipui că El, spiritul cel mai v r u t să p u n e m p e m a s ă
elevat, se ocupă şi d e cererile particulare ale fiecăruia. fructe, pâine şi vin, dar uşile
Pentru mine El este atât d e sfânt, încât n u îndrăznesc cramelor sunt închise cu
nici măcar să-L c h e m pe Sfântul Său N u m e ; n u îndrăznesc c h e i a ; este imposibil să le
să-i cer ceea c e aştept d e la El şi a n u m e : să binevoiască deschidem, chiar dacă le-am
să-şi pună m â n a Sa sfântă şi atotputernică în afacerile forţa! C e să facem?"
mele şi în comerţul m e u impur. 2. Foarte surprins,
2. E u d a u d e p o m a n ă săracilor care vin la mine şi n u negustorul a spus c u mânie:
a m nici u n câine care să latre la cerşetori, pentru a-i "lată c e se întâmplă c u m plec
îndepărta d e pragul casei mele. C u toate acestea, nu-mi puţin! Dezordine peste
place să v ă d săraci şi străini intrând în această pădure, dezordine - c e fac bucătarii şi
pentru care a m o afecţiune deosebită; ei strică, adeseori bucătăresele? N u a m primit
din rea voinţă, noile plantaţii şi stabilimente, dacă n u aici zece mii d e o a m e n i şi
găsesc nimic d e băut sau d e mâncat. A m pus să fie totul a fost perfect? lată, a c u m sunt abia o mie şi totul e
plantaţi în acest scop, de-a lungul a douăzeci d e drumuri vraişte. Dar c e v ă d : sunt nişte tineri la toate ferestrele;
alăturate, pruni şi smochini pentru săraci şi străini. Dar asta înseamnă că palatul m e u este atacat. Si tu pretinzi,
ei n u fac decât să strice aceşti copaci, aşa că a m sfârşit împreună c u subalternii tăi, că toate uşile sunt închise!
prin a p u n e paznici. C u m este posibil? Minţiţi pentru a vă disculpa, căci dacă
3. D u p ă c u m vezi, mă gândesc la săraci, dar departe porţile sunt închise, cine le-a închis?"
d e mine ideea d e a-i cere Spiritului Atotputernic să-mi 3. Intendentul n u ştia c e să-i răspundă stăpânului
administreze banii pe pământ, la fel ca şi în cer. Dacă El său şi toţi servitorii din palat erau consternaţi; nimeni n u
face ceva, lucru d e care n u mă îndoiesc, este din propria ştia nici c e să spună, nici c e să facă!
Sa voinţă preasfântă. A m cel mai profund respect pentru 4. Dar E u i-am spus negustorului: "Dragă prietene,
D u m n e z e u , a ş a c ă a p r o a p e n u î n d r ă z n e s c să-i lasă lucrurile aşa c u m sunt! Vezi tu, c â n d gărzile şi servitorii
mulţumesc, pentru că mi s-ar părea, c u asemenea laude tăi a u venit la Mine în pădure, u n d e i-ai trimis ca să M ă
materiale, că aş putea crede că El îmi slujeşte mie, ceea întrebe cine sunt şi c e caut c u u n asemenea alai. E u
ce ar însemna să-Ljignesc cumplit. E u trăiesc şi acţionez ţi-am cerut, în calitate d e nobil, să n e oferi o masă b u n a ;
după lege, c u atâta dreptate cât este posibil şi c u toate tu ai acceptat imediat, fără a şti cine îşi permitea să-ţi
puterile pe care mi le-a dat Dumnezeu. N u le p u n botniţă ceară o masă pentru atâţia oaspeţi.
boilor şi măgarilor care-mi m ă n â n c ă grânele. Slăvesc 5. Servitorii tăi şi tu însuţi M-aţi luat la început drept
întotdeauna Spiritul Divin în ziua care ii este consacrată. u n prinţ din Roma şi d e aceea Mi-aţi acceptat cererea;
Mă exprim astfel, pentru că stă scris: "Să n u rosteşti în dar când, mai apoi, ţi s-a dat d e înţeles, la primul nostru
v a n numele lui D u m n e z e u " . schimb d e cuvinte, că E u sunt Mesia, tu ai dorit din toată
4. E u a m spus: "Dacă n u aş fi ştiut d e mult timp că inima să Mă primeşti cât mai bine, împreună c u toată
eşti u n o m drept şi că te temi d e D u m n e z e u mai presus suita Mea, în speranţa că-Mi va plăcea să r ă m â n la tine;
d e orice, n u aş fi venit la tine. D a r vezi tu, n u este bine Mi-ai oferit, d e asemenea, şi u n sprijin militar din Orientul
să te temi d e Cel p e care ar trebui să-L iubeşti mai mult Mijlociu şi din Extremul Orient, astfel încât, sub ordinele
decât orice p e lume; d e aceea a m venit E u , să-ţi arăt Mele, pământul sfânt să fie eliberat d e toţi duşmanii săi,
c u m trebuie să-L iubeşti p e D u m n e z e u , fără a-ţi mai fi care n u sunt altceva decât nişte păgâni c e n u cred în
teamă d e El. D u m n e z e u va coborî atunci din înaltul D u m n e z e u l cel adevărat şi viu.
cerului şi, în orice situaţie. El îţi va întinde m â n a cea mai 6. Dar chiar în clipa în care tu ai luat această hotărâre,
sigură, cea mai puternică şi cea mai credincioasă". E u a m luat o alta şi a n u m e ca tu sâ fii oaspetele M e u în
casa ta şi ca E u să nu-ţi r ă m â n dator. A m dat atunci
ordine servitorilor Mei, extrem d e pricepuţi şi iată că totul
este gata. V i n o să guşti astăzi alături d e M i n e din cele
mai pure delicii divine!
74 Marea Evanghelie a lui loan

7. Porunceşte să fie duse fructele din grădina ta şi D u m n e z e u . Păstrează tăcerea şi n u vorbi celor c e M ă
tot c e se află prin bucătării acestor brute din Sihar care urmează despre asta. fiindcă ei n u sunt încă pregătiţi
rătăcesc prin pădure, căzuţi pradă mâniei fiindcă n u fac pentru asemenea evenimente".
parte dintre invitaţi. Cred că asta n u te va supăra. C â n d 14. Negustorul a spus: "într-adevăr, ard d e nerăbdare
E u v ă d bunăvoinţă la cineva, consider lucrarea dusă la să v ă d această aripă d e la răsărit, despre care strămoşii
b u n sfârşit. A m văzut bunăvoinţa ta şi te scutesc d e mei n u a v e a u decât o v a g ă idee. Zidurile fundaţiei, încă
cheltuială, fiindcă sunt mai bogat decât tine şi n u vreau vizibile ici şi colo, sunt tot c e a rămas din această aripă a
să mă satur p e socoteala ta, ci v r e a u ca tu să te saturi d e palatului". D u p ă c e negustorul şi-a exprimat dorinţa să
la Mine". m e r g e m să v e d e m , l-am urmat c u toţii!
8. F ă c â n d ochii mari, n e g u s t o r u l a reflectat u n
moment, d u p ă care a spus: " D o a m n e , este prea mult Capitolul 61
dintr-o dată pentru u n biet păcătos ca mine, n u pot să
înţeleg acest miracol în toată măreţia şi profunzimea sa. Sihar. îngerii care au reconstruit palatul lui Essau.
Dacă Tu ai fi u n o m la fel ca mine, ar fi imposibil să faci
asta. N u i-am văzut p e cei c e T e urmează că ar d u c e 1. Ajunşi la primul etaj, el a văzut imediat în faţa lui
vreo încărcătură, prin urmare p e c e cale naturală vei aripa în cauză. S-a îndreptat plin d e încântare către uşa
procura Tu merindele? A m văzut adineauri câţiva servitori deschisă a marii săli, u n d e s-a prăbuşit pur şi simplu, atât
magnifici - sau poate servitoare - în suita Ta şi îi v ă d şi era d e uimit. Imediat, mai mulţi tineri îmbrăcaţi în alb a u
aici, dar d e u n d e vin toţi aceşti minunaţi servitori care sărit în ajutorul său. C â n d şi-a mai revenit, el s-a apropiat
n e privesc d e la ferestre?" d e Mine şi M-a întrebat c u o v o c e tremurând d e emoţie:
9. l-am răspuns: "Prietene, c â n d îţi părăseşti casa şi " O h , D o a m n e , Te rog, spune-mi dacă sunt treaz, sau
te duci într-o ţară străină pentru a cumpăra şi a vinde, tu d o r m şi visez?"
iei c u tine servitorii d e care ai nevoie pentru a te sluji. 2. E u i-am răspuns: " D e v r e m e c e întrebi, ţi se pare
Vezi, la fel şi E u a m foarte mulţi servitori, c u greu i-ai doar că visezi, dar eşti cât se poate d e treaz şi ceea c e
putea număra. C â n d M ă deplasez, d e c e n u M-ar urma vezi acolo este realitatea efectivă. Mi-ai spus tu însuţi în
şi servitorii Mei? p ă d u r e că ai aflat că a m reconstruit dintr-o privire
10. Negustorul a spus: " D o a m n e , este în regulă, străvechea casă a lui losif, în care locuieşte Irhael. Dacă
n u m a i că tare aş vrea să ştiu d e u n d e a u venit toţi aceşti a m putut restaura casa lui losif, pot să restabilesc c u
minunaţi servitori ai Tăi? Ard d e nerăbdare să aflu!" siguranţă şi anticul palat al lui Essau.
I 1. E u i-am răspuns: "Să luăm mai întâi masa şi v a 3. N e g u s t o r u l a spus: " D a , d a , se v e d e şi este
veni vremea c â n d vei şti mai multe. Pentru moment, a m adevărat, dar cu toate acestea, mi se pare incredibil ca
vorbit destul; este timpul sâ ne aşezăm şi să ne întremăm. u n o m să poată construi astfel d e lucruri. Ascultă,
Să m e r g e m în sala cea mare, aflată în aripa d e răsărit a D o a m n e ! Dacă n u eşti u n profet ca llie, trebuie să fii u n
acestui palat, căci a c u m n e aflăm în aripa d e nord, d e arhanghel sub formă u m a n ă , sau poate că eşti chiar
u n d e n u p u t e m vedea aripa principală". Dumnezeu însuşi? Fiindcă numai Dumnezeu este capabil
12. Negustorul a p r o a p e că a leşinat, după care a d e asemenea lucruri".
spus c u uimire: " D o a m n e , totul devine prea miraculos 4. E u a m spus: "Da, da, dacă n-ai fi văzut semnele,
pentru mine; acest palat al lui Essau avea, ce-i drept, n-ai fi crezut; tu crezi, dar o asemenea credinţă n u este
odinioară, o aripă principală la răsărit, dar d e mai mult cea a unui spirit liber. Şi pentru ca să devii mai liber în
d e d o u ă secole aceasta se află în ruine şi nici chiar inima ta. E u îţi spun că n u E u , ci aceşti tineri sunt cei
strămoşii mei nu-şi mai aminteau d e ea; c u m poţi vorbi care a u făcut-o. Ei a u această putere d e la D u m n e z e u
despre această sală din aripa d e răsărit a palatului?" Tatăl. Poţi să-i întrebi p e ei c u m a u procedat".
13. E u a m spus: "Poţi să M ă suspectezi d e neadevăr 5. Negustorul a spus: "într-adevăr, l-am întrebat afară
numai dacă n u vei găsi această aripă la răsărit, dar dacă pe J o n a e l d e u n d e vin şi cine sunt aceste minunate fiinţe
o găseşti, g â n d e ş t e - t e că o r i c e îi este posibil lui atât d e frumoase. Fără a-mi da v r e u n răspuns, el mi-a
spus să m ă adresez Ţie. Dar, apropiindu-mâ
d e Tine, a m uitat totul, î n m o d ciudat! N u
m-am mai preocupat decât d e Tine şi discuţia
noastră a luat o altă turnură. Mi-am amintit
a c u m , aşa că aş vrea să-mi răspunzi - cine sunt
şi d e u n d e vin aceşti adolescenţi adorabili?"
6. E u i-am răspuns: "Pentru a n u te reţine
prea mult, îţi voi s p u n e că ei sunt îngerii lui
D u m n e z e u , dacă poţi să accepţi asta; şi dacă
n u poţi, ia-i drept orice vei dori, c u excepţia
diavolului şi a servitorilor săi!"
7. Negustorul a spus: " O h ! D o a m n e , u n d e
mă aflu? Te întrebam mai d e v r e m e dacă sunt
treaz sau visez; a c u m Te întreb dacă mai trăiesc
î n c ă ? Astfel d e lucruri n u p o t a v e a loc p e
pământ!"
Marea Evanghelie a lui loan 75

8. E u a m spus: " O h ! Te asigur toate bunurile mele săracilor şi îi


că trăieşti încă p e pământ! Tot ce v o i scuti p e z e c e a n i d e t o a t e
a m făcut E u a fost să-ţi deschid impozitele p e care le datorează
viziunea interioară ( n . t . clar- romanilor. Sper ca, d u p ă această
v e d e r e a spirituală), astfel încât perioadă d e timp. D u m n e z e u -
a c u m tu p o ţ i v e d e a c h i a r şi Tatăl T ă u şi Tatăl nostru - să n e
spiritele cereşti. N u îmi cere însă elibereze, graţie Ţie, d e această
mai mult, este timpul să m â n c ă m ; corvoadă şi Tu ştii că e u sunt la
totul este gata, să n e aşezăm la dispoziţia Ta împreună cu tot ce
masă". am.
9. Negustorul a spus: "Da, da, 3. O h , D o a m n e , eliberează-ne
aşa este. M e r g d i n u i m i r e î n d e această plagă şi fă ca evreii din
uimire, aşa că n u mai pot deloc Ierusalim să ajungă să dorească o
să m ă n â n c Totul trece d e la u n b u n ă înţelegere cu noi, pentru că
miracol la altul! N u , în dimineaţa s-au îndepărtat cu totul de
asta. n u mi-aş fi putut imagina aşa adevărul străvechi; în inimile lor n u
c e v a ; totul a venit p r e a r e p e d e , într-un m o d prea d o m n e s c decât egoismul, ambiţia şi dorinţa d e succese.
neaşteptat; n u sunt încă trei ore d e c â n d aţi venit d e la Ei n u se mai gândesc la D u m n e z e u . Nici n u se mai p u n e
Sihar, prin p ă d u r e şi c â n d mă gândesc la tot ce s-a problema iubirii aproapelui. Ei dispreţuiesc M u n t e l e
petrecut d e atunci, mi se pare incredibil. Şi totuşi, dovada Garizim şi a u făcut din Templul lui D u m n e z e u d e la
este aici. Chiar dacă ar fi fost mii d e spectatori, cine Ierusalim, o prăvălie d e agenţi d e schimb şi negustori.
altcineva d e c â t martorii o c u l a r i ar fi p u t u t c r e d e ? Dacă le spui că profanează sanctuarul lui D u m n e z e u ,
D o a m n e , D o a m n e , M a r e Stăpân învăţat şi condus chiar imediat te blestemă şi te afurisesc, în n u m e l e celui p e
d e D u m n e z e u , e u cred pentru că v ă d cu proprii mei care ei îl c u n o s c bine. D o a m n e , asta trebuie să se
ochi. Dar dacă o să povestiţi asta, nimeni n u vă va crede, schimbe, n u mai poate dura, trebuie să n e t e m e m d e
mii de oameni se vor supăra şi vă vor lua drept mincinoşi. u n n o u potop dacă lucrurile mai continuă aşa. N u sunt
N u repetaţi deci asta mai departe, lucrurile sunt mult decât păgâni în întreaga lume, chiar şi la Ierusalim sau
prea minunate. Cine a mai văzut vreodată u n miracol în ludeea, u n d e trăiesc evreii; preoţii, leviţii, doctorii,
atât de mare, ca această sală splendidă? Pereţii sunt din fariseii, negustorii, agenţii d e schimb sunt chiar mai răi
pietre preţioase, tavanele din aur fin, podeaua din argint, decât păgânii. Pe scurt, lumea este mai rea decât p e
numeroase mese din jasp, hiacint şi smarald, montate vremea lui N o e . Dacă n u primim ajutor, dacă Mesia n u
p e picioare din aur şi argint, cupele sunt din diamant înşfacă sabia Sa strălucitoare, va trebui să construim o
pur şi farfuriile strălucitoare din rubinul cel mai perfect, nouă arcă a lui N o e . D o a m n e , fă ce stă în puterea Ta,
băncile sunt din metal preţios, cu perniţe din mătase e u sunt gata să Te ajut!"
roşie-stacojie! A h , şi suava mireasmă celestă a vinurilor şi
4. E u a m spus: "Dragă Jairuth, priveşte îngerii Mei.
a mâncărurilor! Şi toate acestea în n u m a i trei ore! N u ,
A d e v ă r îţi spun, toţi cei care se află în slujba M e a n u şi-ar
este incredibil, este complet incredibil!
găsi locul p e u n milion d e pământuri; unul singur dintre
I 0. D o a m n e , Tu eşti D u m n e z e u însuşi, sau cel puţin ei ar fi de ajuns pentru a nimici într-o singură clipă întregul
Fiul lui D u m n e z e u ! " Imperiu R o m a n şi, deşi voi aveţi o credinţă mai mare
I I . E u a m spus; "Bine, bine, dar a c u m suntem la decât evreii din Ierusalim, imaginea voastră despre Mesia
masă! D u p ă aceea vei mai afla şi alte lucruri, dar E u n u n u este totuşi mai a p r o a p e d e adevăr decât a lor.
vorbesc cu mâncarea în faţă. Priveşte-i p e toţi cei însetaţi 5. Mesia va stabili, într-adevăr, o n o u ă împărăţie p e
şi flămânzi, astăzi, c â n d este atât d e cald. Trebuie mai acest p ă m â n t ; dar n u u n a materială, c u sceptru şi
întâi ca ei să se întremeze, apoi v o m trece la preocupări c o r o a n ă , ţine minte, ci o î m p ă r ă ţ i e a spiritului, a
spirituale". adevărului şi a libertăţii p e care ţi-o dă adevărul, sub
conducerea unică a iubirii!
Capitolul 6 2 6. Lumea va fi chemată să intre în această împărăţie.
Dacă va urma această chemare, va căpăta viaţa veşnică;
Sihar. Masa cerească in sala îngerilor. Bucuria dacă n u , va supravieţui aşa c u m este, dar se va îndrepta
negustorului; pesimismul iuIJairuth. împărăţia Iul în cele din urmă către moartea eternă.
Dumnezeu şi sufletele morţilor înainte de înălţarea 7. Mesia, ca Fiu al omului, n u a venit pentru a j u d e c a
Domnului lumea, ci pentru a-i c h e m a p e toţi cei ce m e r g prin
întunericul morţii să intre în împărăţia luminii, adevărului
1. Negustorul a tăcut, mulţumind Tatălui împreună şi iubirii.
cu Mine, după care a luat loc la o masă mare din mijlocul 8. El n u a venit în această lume pentru a vă da înapoi
sălii. E u a m luat loc la aceeaşi masă, împreună cu discipolii ceea ce străbunii şi regii voştri i-au lăsat p e păgâni să ia,
Mei, J o n a e l , soţia şi fiicele sale, Irhael şi soţul său J o r a m ci numai pentru a reda oamenilor care a u trăit până
şi, printre noi. Măria, m a m a trupului M e u . a c u m şi oamenilor care vor trăi d e a c u m înainte, ceea
2. Aflat în c u l m e a bucuriei, n e g u s t o r u l a spus: ce A d a m a pierdut.
" D o a m n e , deoarece ai binevoit să iei loc la masa la care 9. Până acum, multe suflete dezîncarnate n u au putut
m-am aşezat e u , d e a c u m înainte voi da dijma d e la părăsi a c e s t p ă m â n t . D e la A d a m şi p â n ă astăzi.
76 Marea Evanghelie a lui loan

nenumărate sunt sufletele care lâncezesc în tărâmul cel


întunecat al pământului, dar iată că, d u p ă ajutorul p e
care li-l voi oferi E u , ele vor putea fi d u p ă aceea complet
libere, iar atunci c â n d E u voi urca la cer, voi deschide
tuturor celor care merită porţile cerului şi toţi aceştia vor
putea m e r g e p e drumul către viaţa eternă.
10. Aceasta va fi lucrarea îndeplinită d e Mesia; n u
există o alta şi n u este nevoie ca tu să-ţi chemi luptătorii
din Extremul Orient; niciodată n u voi avea nevoie d e ei.
Dar pentru împărăţia M e a voi a v e a n e v o i e d e mulţi
lucrători spirituali, p e care îi voi forma E u însumi; câţiva
se află deja la această masă, dar vor trebui formaţi mulţi
alţii, întru adevăr şi iubire.
I I. lată ce trebuie să îndeplinesc E u . C e crezi despre că a m băut din acest
asta? Spune-Mi dacă îţi place u n astfel d e Mesia?" nectar divin, n u v ă d
12. Negustorul Jairuth a spus; " D o a m n e , trebuie să d e c â t i u b i r e şi aş
mă mai gândesc la asta. Nimeni, niciodată, n u a vorbit v r e a să îmbrăţişez
despre u n asemenea Mesia, astfel că e u cred că lumea întregul pământ.
n u va profita deloc d e prezenţa Ta; atâta timp cât lumea 5. Mai mult, v ă d
va r ă m â n e aşa c u m este, ea va fi duşmanul a tot ceea ce că acest vin ceresc
este spiritual. O să mă mai gândesc la asta". are asupra tuturor
acelaşi efect, astfel
Capitolul 63 că aş vrea să plantez
o vie î n t r e a g ă din
Sihar. Binefacerile mesei cereşti şi ale vinului iubirii; acest butuc şi să d a u
discuţii la masă. Diferenţa intre lege şi sfatul bun. să bea din acest vin
Diversele efecte ale vinului asupra omului. tuturor oamenilor, pentru ca ei să devină imediat fiinţe
d e iubire!"
1. Toţi a u început să bea şi să m ă n â n c e ; chiar şi 6. E u a m spus: "Aş putea foarte bine să-ţi fac rost d e
Jairuth, pierdut în gânduri, a început să m ă n â n c e şi să lăstari care să-ţi dea acest vin, dar n u vei obţine efectul
bea destul d e mult. înfierbântat d e vinul ceresc, el a simţit p e care îl doreşti. Acest vin n u trezeşte iubirea decât dacă
c u m se transformă în iubire pură, astfel că Mi-a spus: ea există deja în o m ; el trezeşte în schimb răul dacă în
" D o a m n e , îmi vine o idee minunată: ar fi oare posibil să inima omului n u există iubire, iar dacă acolo n u creşte
a m şi e u u n lăstar din via Ta, pentru a putea recolta u n altceva decât răul, omul devine u n adevărat diavol, a
vin asemănător? Dacă aş avea acest vin în pivniţe, aş cărui lucrare se îndeplineşte cu acelaşi entuziasm pe care
putea să transform întreaga l u m e şi oamenii ar fi plini îl ai tu în dorinţa ta d e a face bine.
numai d e iubire. E u simt asta în mine, sunt u n o m care 7. D e aceea, trebuie să fii atent cui îi dai să guste din
iubeşte tot c e e a c e este b u n , drept şi frumos, dar acest elixir. E u aş vrea să-ţi d a u acest butuc d e viţă-de-
niciodată n u aş fi crezut că aş putea simţi în mine o vie, dar trebuie să fii atent cui îi dai să bea din acest vin!
asemenea iubire pentru toate fiinţele. Iubirea vie va da naştere multor lucruri b u n e , dar este
2. Tot c e e a c e a m făcut p â n ă a c u m , a m făcut mai bine ca această iubire să fie trezită d e Cuvântul lui
respectând justiţia. întotdeauna m-am condus după lege. D u m n e z e u , pentru că n u m a i aceasta rămâne, în timp
Puţin mi-a păsat dacă cutare sau cutare lege era bună ce iubirea trezită d e acest vin scade cu timpul şi dispare
sau rea; niciodată n u mi-am bătut capul cu asta. Pentru la fel ca efectele vinului. Gândeşte-te la aceasta dacă n u
mine, din principiu, legea este lege. fie ea a Cezarului vrei să dai naştere la rău în loc d e b i n e " .
sau a lui D u m n e z e u . U n o m trebuie să respecte legea 8. Negustorul Jairuth a spus: " D o a m n e , atunci n u
din dragoste pentru sine, pentru a nu se teme apoi d e este deloc înţelept să plantez această viţă-de-vie, pentru
pedepsele care vor urma drept consecinţă a infracţiunilor că este imposibil să ştiu dacă o m u l căruia îi voi da vinul
sale. Legea care n u pedepseşte n u este lege, ea n u este ascunde în el binele sau răul şi aş fi foarte încurcat dacă,
decât u n sfat b u n d e urmat, fără nici o obligaţie. în ciuda bunelor mele intenţii, aş trezi răul în locul binelui
3. A n u urma u n sfat b u n poate d e asemenea să dorit. N u , n u , renunţ la dorinţa d e a planta această viţă-
aibă urmări neplăcute, dar n u este un păcat dacă nu-l de-vie".
urmezi, chiar dacă are aparenţa unei legi; şi consecinţele 9. E u a m spus: "Mie îmi este egal. Pentru M i n e este
nu lovesc pe nimeni decât numai p e cel care n u l-a urmat. acelaşi lucru. E u voi face ceea ce doreşti, dar îţi spun:
Dimpotrivă însă, este u n păcat să urmezi u n sfat rău. toate vinurile d e p e acest p ă m â n t a u , mai mult sau mai
4. Cât despre lege, aceasta este altceva; fie ea bună puţin, aceeaşi calitate; dă-le mai multor persoane să bea
sau rea, trebuie să mă supun, căci este lege. Dacă refuz din vinul tău atât cât ai băut tu din acest elixir şi vei
să recunosc legea, păcătuiesc împotriva lui D u m n e z e u vedea că unii vor deveni fiinţe pline d e iubire, în timp ce
sau împotriva apărătorului binelui public şi voi fi pedepsit alţii vor avea asemenea accese d e mânie şi d e violenţă,
d e unul sau d e altul. Rezultă limpede că e u respect legea, încât va trebui să-i legi. Dacă acesta este efectul vinurilor
care este bună, prin constrângere şi n u din iubire. A c u m terestre, cu atât mai puternic este cel al vinurilor cereşti!"
Marea Evanghelie a lui loan 77

cu conştiinciozitate căile Mele. Atât timp cât vei r ă m â n e


Capitolul 64 p e aceste căi împreună c u familia ta, vor r ă m â n e şi ei cu
tine şi te vor sluji în toate; îţi vor proteja casa d e toate
Sihar. Jairuth renunţă să mai bea vin şi se relele. Dar dacă părăseşti căile Mele, ei te vor părăsi la
angajează să nu mai bea niciodată. Despre îngeri şi rândul lor, p e tine şi întreaga ta casă!"
despre îndatoririle lor. Umilinţa este o mare 9. Jairuth a spus: " B u n , să n e oprim aici. Niciodată,
binecuvântare pentru om. îngerii din preajma nimeni n u va mai gusta vin în casa mea, iar banii astfel
oamenilor. economisiţi vor fi daţi romanilor p e n t r u impozitele
săracilor, p e care a m promis că le voi plăti timp d e zece
1. Jairuth a spus: " D o a m n e , iată că m-ai convins, aşa ani. Cât despre strugurii din viile mele, a m să-i usuc pentru
c u m d e altfel m-am g â n d i t d e m a i multe ori, să-mi a face din ei stafide şi voi v i n d e restul. Este bine aşa?"
abandonez viile şi să a l u n g pentru totdeauna această 10. E u a m spus: "Perfect, tot c e vei face din iubire
plăcere d e la mine din casă. învăţătura Ta, pe care tocmai pentru M i n e şi pentru aproapele tău - care este frate cu
ne-ai arătat-o şi care mi se pare dreaptă şi bună, poate tine -, va fi drept şi just".
trezi iubirea adevărată şi durabilă. Răul trebuie ascuns la 1 I . A m c h e m a t a t u n c i doi băieţi-îngeri şi i-am
spate. Renunţ la toate viile mele şi, d u p ă acest vin ceresc, prezentat lui Jairuth, spunându-i: "Aceştia doi îţi plac?"
mă angajez să n u mai b e a u niciodată vin pământesc. Plin d e încântare la vederea lor, Jairuth a spus: " D o a m n e ,
Ce spui d e propunerea m e a ? " dacă Tu mă crezi d e m n d e această graţie, mă simt cuprins
2. l-am răspuns: " N u p o t nici s-o l a u d , nici s-o d e o fericire infinită, până în a d â n c u l inimii mele. M ă
c o n d a m n , fă aşa c u m crezi că este mai bine! Dacă este simt cu adevărat n e d e m n să primesc o asemenea graţie
bine pentru sufletul tău, fă ceea ce ţi se pare mai bine! în din cer, dar a m să mă străduiesc din toate puterile să
rest. eşti d e m n să primeşti d e la Mine toate lucrurile b u n e devin din ce în ce mai d e m n , pentru ca voinţa Ta sfântă
d e care ai nevoie, fiindcă eşti drept şi perseverent în bine să se împlinească şi în ceea c e mă priveşte".
şi pentru că ţi-am promis acest lucru". 12. La rândul lor, cei doi tineri (îngeri) a u spus: "Voinţa
3. Jairuth a spus: " D o a m n e , rămâi la mine, cu toţi ai Domnului este însăşi viaţa şi existenţa noastră. N o i a v e m
Tăi, sau lasă-mi măcar unul sau doi dintre băieţii Tăi c u prisosinţă forţa şi p u t e r e a d e a fi cei mai activi
pentru a mă învăţa c e este iubirea şi înţelepciunea". colaboratori, acolo u n d e această voinţă se manifesta şi
4. E u i-am răspuns: " N u pot să-ţi satisfac prima cerere, operează în fiecare clipă. Puterea noastră se întinde
căci mai a m încă multe d e făcut p e acest pământ, dar asupra tuturor creaturilor vizibile, pământul este pentru
accept să-ţi las doi dintre aceşti băieţi, p e care poţi să noi u n grăunte d e nisip, soarele u n b o b d e mazăre în
ţi-i alegi chiar tu. Dar va trebui ca tu şi familia ta să fiţi m â n a unui uriaş şi toate apele pământului n u reuşesc să
atenţi să n u comiteţi nici u n păcat, pentru ca aceşti tineri n e u d e părul d e p e cap. O suflare de-a noastră face să
să n u devină nişte judecători cumpliţi şi să n u părăsească tremure întreaga armată d e stele, dar puterea n u n e
locuinţa voastră în cea mai mare grabă. Să ştii că aceşti este dată pentru a n e lauda şi a n e umfla pieptul în faţa
băieţi sunt îngerii lui D u m n e z e u : ei îi pot vedea chipul în marii slăbiciuni a oamenilor, ci pentru a-i sluji pe oameni,
orice clipă". după voinţa lui D u m n e z e u . Prin urmare, noi v r e m şi
putem să te slujim, d u p ă voinţa Domnului, atât timp cât
5. Jairuth a spus: " O h , D o a m n e , iată încă u n lucru
tu îl vei recunoaşte, îl vei accepta
cu gust amar; cine poate prevedea
şi îl vei slăvi. Dacă îl vei a b a n d o n a ,
că n u va p ă c ă t u i n i c i o d a t ă cu
n e vei a b a n d o n a d e asemenea şi
gândul, fapta sau cuvântul? N u va
p e noi, căci noi n u suntem altceva
fi prea uşor să rămâi în preajma a
decât voinţa personificată a
doi judecători cărora n u le scapă
D o m n u l u i D u m n e z e u . Cine n e
nimic! Renunţ aşadar şi la această
abandonează, va fi d e asemenea
dorinţă şi prefer ca totul să rămână
a b a n d o n a t d e noi. Noi îţi s p u n e m
ca înainte".
asta a c u m , în prezenţa Domnului,
6. l-am s p u s : " B i n e , cum
al cărui chip îl c o n t e m p l ă m în
doreşti, eşti liber, nimeni n u te va
fiecare clipă şi d e la care aşteptăm
obliga să faci ceva a n u m e , poţi să
orice semn tăcut care n e c h e a m ă
fii sigur".
către o n o u ă acţiune şi care n e
7. Jairuth a spus: " N u , aceşti
întăreşte".
tineri, aceşti adevăraţi îngeri ai lui
D u m n e z e u , sunt prea adorabili şi 13. J a i r u t h a s p u s : " C o p i i
prea frumoşi! Mi se pare imposibil adorabili, vă înţeleg şi îmi d a u bine
să comiţi u n păcat în prezenţa lor s e a m a că în voi se află o forţă
şi, d e v r e m e ce este posibil, a m să n e c u n o s c u t a d e c ă t r e n o i , cei
păstrez doi, în orice caz". muritori. D a r e u a m altceva c e
8. E u a m spus : "Bine, bine, pare să vă lipsească v o u ă ; e u pot
doi îngeri vor r ă m â n e lângă tine şi să m ă l a u d în faţa voastră cu
vor putea fi văzuţi în casa ta, atât umilinţa mea, în care n u există nici
timp cât se v o r simţi b i n e aici. forţă, nici putere, dar în această
Prietenul m e u J o n a e l te va învăţa umilinţa se află forţa d e a putea
78 Marea Evanghelie a lui loan

recunoaşte, accepta şi îndeplini voinţa Domnului. castele şi n u pot obţine ţinuturi întregi, aşa c u m ţi-ai
14. N u p e măsura voastră, bineînţeles, dar D o m n u l c u m p ă r a t tu în Arabia, p e ţărmul Mării Roşii; aceşti
nu-mi va da să d u c o povară peste puterile mele şi astfel, negustori sunt geloşi p e fericirea ta terestră şi vor să te
umilinţa mea este pentru m i n e o onoare, pentru că este piardă. Ei ar reuşi d e data asta, dacă n u a m fi noi aici.
cunoscut faptul că umilinţa omului îndeplineşte, în cele Dar c u m noi te protejăm, în n u m e l e Domnului, nici u n
din urmă, aceeaşi voinţă a lui D u m n e z e u ca şi voi, cu fir d e păr d e pe capul tău n u va fi atins; totuşi, să n u
forţa şi puterile voastre nemăsurate. lipseşti mai mult d e trei zile d e acasă".
15. Şi, dacă L-am înţeles bine până aici p e D o m n u l , 5. Liniştit, Jairuth s-a grăbit să părăsească palatul
se prea poate ca, în cele din urmă. D o m n u l să prefere împreună cu Mine.
acţiunile copiilor Săi umili; şi forţa activă a marilor spirite 6. în timp ce traversam curtea palatului, o trupă d e
puternice din ceruri va trebui să se supună umilinţei soldaţi înarmaţi c u săbii s-a oprit înaintea noastră,
copilaşilor d e p e acest pământ, dacă vor să se aşeze la interzicându-ne să înaintăm. Atunci, M-am îndreptat E u
masa celor mici, pentru că dacă D o m n u l vine la cei mici, însumi către ei şi le-am arătat permisul d e liberă trecere
va face din ei fiinţe puternice, se pare!" d e la Nicodim. Şeful lor a spus: "Este inutil să arătaţi u n
16. îngerii a u răspuns: "Da, da, sigur, ai dreptate; permis d e liberă trecere, d e v r e m e ce sunteţi suspectaţi
recunoaşte voinţa D o m n u l u i şi acţionează în consecinţă d e răzvrătire împotriva Romei!"
şi vei avea în tine forţa noastră şi puterea noastră, care 7. E u a m răspuns: "Ce vrei d e la noi? Insolenţa
n u sunt altele decât voinţa pură a Domnului Dumnezeu. neruşinată şi minciunile unui grup d e invidioşi a u fost
Noi n u a v e m nici forţă, nici putere; toată forţa noastră, d e ajuns pentru a te face să porneşti la d r u m ? Dar eu îţi
toată puterea noastră n u sunt decât îndeplinirea voinţei spun că n u este nimic adevărat din toate acestea! Dacă
lui D u m n e z e u în noi şi prin noi!" ai plecat o ureche la o minciună, apleacă atunci cealaltă
17. E u a m spus: "Aşa este, aveţi dreptate d e ambele ureche în faţa adevărului, pentru care vei găsi aici mai
părţi, latâ-ne întremaţi; dacă sunteţi d e acord, n e v o m mulţi martori decât ai putut găsi în oraş pentru minciuna
ridica de la masă pentru a n e continua drumul". La aceste sfruntată a unui grup d e invidioşi haini!"
cuvinte s-au ridicat cu toţii, a u adus mulţumiri şi a u părăsit 8. Şeful romanilor a spus: "Aceste tertipuri inutile n u
împreună cu M i n e palatul. a u nici o valoare! Tribunalul va hotărî d e care parte este
adevărul; lăsaţi-vă duşi la tribunal, fără a o p u n e rezistenţă,
Capitolul 65 dacă n u vreţi să facem uz d e forţă!"
9. E u i-am spus: "lată palatul al cărui stăpân v-a fost
Sihar. Jairuth îl însoţeşte pe Domnul. Protecţia denunţat ca provocator. Mergeţi să vedeţi dacă găsiţi
îngeri/or; soldaţii romani. rebeliunea d e care vorbiţi. Dacă vreţi să n e forţaţi să vă
u r m ă m la tribunalul vostru nedrept, atunci şi noi v o m
1. Jairuth îşi dorea să-Mi petrec toată ziua la el. Dar folosi forţa cu voi şi v o m vedea cine va fi mai rapid. Faceţi
E u i-am explicat că mai erau încă, în regiune, numeroşi c u m vreţi, căci timpul M e u n u a venit încă. V-am spus,
bolnavi pe care d o r e a m să-i v ă d . Atunci, Jairuth M-a n u a m greşit cu nimic; cine are dreptate, trebuie să se
întrebat dacă ar putea să M ă însoţească măcar până în a p e r e orice-ar fi, prin cuvânt şi prin fapte!
oraş, iar E u a m fost d e acord. El a pornit la d r u m şi i-a 10. Şeful s-a uitat la suita M e a numeroasă şi a dat
r u g a t p e cei d o i băieţi-îngeri să b i n e v o i a s c ă să-l ordin să fim arestaţi şi legaţi. La început, mercenarii şi
însoţească. lăncierii săi a u încercat să p u n ă m â n a pe băieţii-îngeri.
2. Dar cei doi băieţi-îngeri i-au spus: "Este mai bine Aceştia le-au scăpat însă c u atâta abilitate încât soldaţii
pentru tine să r ă m â n e m aici, pentru că oaspeţii care sunt n u a u putut prinde nici unul. D u p ă ce mercenarii şi
în grădină te-au denunţat romanilor că eşti agitator; fără lăncierii a u fost astfel împrăştiaţi ca urmare a tentativei
noi, casa ta ar fi în primejdie; înţelegi? lor d e a p u n e m â n a p e băieţii-îngeri, fiind risipiţi în toate
3. La această veste, Jairuth - înnebunit - a întrebat părţile, M-am adresat comandantului trupei: "Mi se pare
foarte afectat ce nemernic a putut să-i informeze p e câ-ţi va fi greu să pui m â n a p e noi!" Şeful a vrut atunci să
romani şi c e a n u m e l-a î n d e m n a t s-o facă! Mă lovească cu lancea, dar u n înger i-a înşfăcat-o în
aceeaşi clipă, făcând-o să zboare prin aer.
4. Unul dintre îngeri i-a răspuns: "lată: la Sihar trăiesc
negustori mai puţin fericiţi decât tine; ei nu-şi pot construi 1 1. l-am spus atunci comandantului: "Cu ce vrei tu
să Mă loveşti şi să Mă răneşti p e M i n e ? " Turbat d e mânie,
comandantul bandei a răspuns: "Puterea Romei va fi în
cele din urmă respectată; voi raporta la Roma şi veţi vedea
ce veţi păţi dacă mai continuaţi. N u va mai rămâne piatră
peste piatră!"
12. E u i-am arătat atunci că băieţii-îngeri i-au legat
fedeleş p e toţi mercenarii şi lăncierii săi. V ă z â n d aceasta,
el a început să-i invoce p e Zeus, Marte şi chiar furiile,
pentru a-l proteja d e o asemenea ofensă.
13. Le-am cerut atunci băieţilor să-i d e z l e g e p e
mercenari şi pe lăncieri - ceea ce ei a u făcut imediat -,
d u p ă care i-am spus comandantului: "încă mai doreşti
să-ţi dovedeşti puterea?" Şeful a spus: "Aceşti tineri trebuie
Marea Evanghelie a lui loan 79

să fie zei, altfel n u ar putea să învingă atât d e uşor, cu Binecuvântat să fie corpul care Te-a purtat şi d e trei ori
mâinile goale, nişte războinici atât d e buni". binecuvântat să fie sânul care Te-a hrănit!"
14. A m spus la rândul M e u : "Da, da, ţie ţi se par zei; "6. E u i-am spus: "Binecuvântaţi să fie cei care ascultă
aşa că lasă-ne să n e c o n t i n u ă m d r u m u l şi du-te să şi care p u n în practică Cuvântul M e u , păstrându-l în inima
percheziţionezi castelul; în caz contrar, va fi rău pentru lor". Bolnavul: " D o a m n e , u n d e p u t e m auzi Cuvântul
tine!" Tău?"
1 5. Jefui a spus: "Recunosc că sunteţi nevinovaţi şi 7. E u : "îl cunoşti p e Marele Preot J o n a e l din Sihar,
vă d a u voie să vă urmaţi drumul. Voi, soldaţii mei, mergeţi care face sacrificii p e Muntele Garizim? lată, el cunoaşte
la palat, intraţi peste tot, d e la u n capăt la altul şi n u Cuvântul M e u , du-te şi caută-l şi el te va învăţa". O m u l
lăsaţi p e nimeni să iasă p â n ă n u aţi fost pretutindeni. E u vindecat a spus: " C â n d pot să-l găsesc acasă? E u a m
vă aştept aici". U n u l din subordonaţii săi i-a spus: " D e ce spus: "lată-l aici, lângă Mine, întreabă-l chiar tu. îţi va
n u vrei să vii cu noi să controlezi acest castel?" Dar răspunde!"
comandantul a spus: "Vezi bine că mi-am pierdut spada; 8. El s-a întors atunci către J o n a e l şi l-a întrebat:
fără spadă, această vizită n u este valabilă". Subordonatul "Nobile M a r e Preot al lui D u m n e z e u , d e p e Muntele
i-a răspuns: "Nici noi n u stăm mai bine, c u m arătăm fără Garizim, c â n d pot să te găsesc acasă?"
săbii?" Şeful: "Cum şi voi sunteţi dezarmaţi? E d e rău; 9. J o n a e l i-a răspuns: "Până a c u m , trebuia să stai
fără arme, n u putem face nimic! H m , ce să facem?" culcat şi să suporţi boala cu răbdare; a c u m n u mai ai
16. Le-am spus atunci: "Săbiile voastre sunt la poalele nimic d e făcut acasă, rămâi c u noi astăzi şi ascute-ţi
acelui cedru, acolo, în mijloc! Mergeţi să le căutaţi, noi urechile; se vor mai petrece multe lucruri şi mâine vei
n u n e t e m e m d e voi nici dacă sunteţi înarmaţi". La aceste afla mai multe!
cuvinte, toţi a u alergat să-şi ia săbiile. 10. O m u l vindecat a spus: "Vă voi urma cu bucurie,
dacă mă consideraţi d e m n să m e r g alături d e voi. A
Capitolul 66 trebuit să lâncezesc trei ani p e patul durerii şi iată-mă
dintr-o dată vindecat d e răul asta blestemat, printr-un
Sihar. Vindecarea unui paralitic. Recunoştinţa miracol divin! Simt a c u m ce înseamnă să fii sănătos şi c e
acestuia şi salturile sale de bucurie. Soldaţii romani bucurie este să poţi alerga cu propriile-ţi picioare. Aş vrea
sunt puşi pe fugă. să sar şi să dansez la fel ca David, care îşi cânta laudele şi
recunoştinţa sa faţă d e D u m n e z e u ! "
1. Ne-am urmat apoi drumul către răsărit şi a m ajuns 1 1. J o n a e l a spus: "Dă-i drumul, fă-o aici sub ochii
la u n sătuc, la douăzeci d e stade (n.t. aproximativ trei noştri, ca să se îndeplinească Scriptura: 'Paraliticul va sări
kilometri şi jumătate) d e palat. Tot satul ne-a
î n t â m p i n a t p r i e t e n e ş t e şi o a m e n i i ne-au
întrebat amabili ce ar putea să facă pentru noi?
E u le-am spus: " N u sunt bolnavi printre voi?"
Ei a u încuviinţat şi a u spus: "Ba da, a v e m u n
paralitic".
2. E u a m spus: "Aduceţi-Mi-I aici pentru a-l
vindeca". Cineva a spus: " D o a m n e , va fi greu;
acest paralitic este atât d e contractat că nu-şi
mai poate părăsi patul d e trei ani, iar acesta
este greu d e transportat, căci este fixat d e sol.
N u poţi Tu să vii lângă bolnav?" E u a m spus:
"Dacă patul este greu d e adus, aşezaţi bolnavul
pe o rogojină ca să-l puteţi a d u c e " . Câteva
persoane a u fugit în casă, l-au înfăşurat într-o
rogojină şi l-au a d u s în stradă, s p u n â n d :
" D o a m n e , iată bolnavul!"
3. E u l-am întrebat p e bolnav dacă el crede
că E u pot să-l v i n d e c . El M-a privit atunci,
spunând: "Dragă prietene, dai impresia că poţi,
pari a fi u n adevărat Mântuitor, da, da, cred!"
4. E u i-am spus: "Ei, bine! Ridică-teşi mergi,
credinţa ta te-a vindecat; dar pe viitor fereş-
te-te să mai pâcătuieşti, dacă n u vrei să cazi
paralizat pentru a d o u a oară, chiar mai rău".
5. Imediat, bolnavul s-a ridicat, a scuturat
rogojina şi a început să meargă. C â n d a văzut
că este complet vindecat, el a căzut la picioarele
Mele, Mi-a mulţumit şi a spus: " D o a m n e , în Tine
este o forţă mai mare decât cea a unui o m .
Lăudată fie puterea lui D u m n e z e u în Tine! O h !
80 Marea Evanghelie a lui loan

ca u n căprior!"
12. O m u l vindecat a aruncat atunci rogojina sa, a C a p i t o l u l 67
mers în faţa adunării şi a început să sară d e bucurie,
strigând fără nici o reţinere; la d o u ă sau trei stade (n.t. Discuţii despre Mesia. Satana şi ordinea divină.
aproximativ patru-cinci sute d e metri) depărtare, el i-a Domnul anunţă noua poruncă a iubirii. Murmurul
întâlnit pe mercenarii şi lăncierii romani învinşi d e cei doi blând al lui Dumnezeu.
băieţi-îngeri rămaşi la palat. Romanii l-au întrebat ce face.
Dar el, fără a se lăsa tulburat, d â n d impresia că nu-l ia în 1. J o n a e l a spus: "împotriva puterii omeneşti, aceste
seamă p e c o m a n d a n t u l lor, a continuat să danseze şi să tertipuri ar putea da v r e u n rezultat, dar ele n u pot face
sară d e bucurie, d u p ă care a spus: "Dacă omul devine nimic împotriva puterii lui Dumnezeu. Iubirea este singura
vesel, trupa se întristează; bucuria omului îi face pe soldaţi forţă care îl poate îndupleca p e D u m n e z e u . Restul n u
nefericiţi! Ura! Ura!" Şi omul vindecat şi-a văzut d e drum. este decât o m â n ă d e paie în vânt. Aşa că n u te nelinişti!
Mânios, c o m a n d a n t u l romanilor i-a spus să tacă. D u m n e z e u este cu noi, cine poate fi atunci împotriva
13. Dar convalescentul a spus: " D e ce vrei să-mi noastră?"
interzici să mă bucur? A m stat trei ani paralizat la pat. A 2. Convalescentul a spus: "Da, da, ai dreptate; dar
venit tu oare, să-mi zici: 'Ridicâ-te şi u m b l ă ? Aş fi e u D u m n e z e u a fost, fără îndoială, alături d e A d a m şi totuşi
vindecat aşa c u m sunt şi te-aş fi luat e u drept u n zeu, S a t a n a a ştiut să-l c o r u p ă , iar M i h a i l a trebuit să
ceea ce nu eşti? N u ai nici măcar o mică parte din puterea a b a n d o n e z e corpul lui Moise Satanei, d u p ă trei zile d e
pe care o are noul m e u învăţător. E u îl ascult pe Stăpânul luptă. D u m n e z e u este desigur atotputernic, dar Satana
cel puternic. Ura! Ura!" este plin d e şiretenie şi ştie c u m să-i atace p e oamenii lui
14. Şeful l-a ameninţat atunci că îl va pedepsi dacă D u m n e z e u . în prezenţa tigrului, trebuie să fii atent; să
n u va înceta să se mai dea în spectacol. Dar doi băieţi- n u respiri decât d u p ă ce animalul a fost ucis!"
îngeri a u apărut imediat, veseli şi i-au spus: " N u te lăsa 3. J o n a e l a spus: "Ai d r e p t a t e î n felul t ă u , dar
tulburat în bucuria ta!" gândeşte-te că odinioară D o m n u l l-a lăsat în p a c e p e
15. Văzându-i p e cei doi adolescenţi, p e care i-a Satana; fiind primul spirit creat, el a avut tot timpul să-şi
recunoscut imediat, c o m a n d a n t u l r o m a n a strigat la încerce libertatea, fiindcă era n u n u m a i primul, ci şi cel
trupele sale dezarmate: "Fugiţi, iată încă doi servitori ai mai mare dintre spirite.
lui Pluto!" 4. Dar această p e r i o a d ă s-a î n c h e i a t şi prinţul
16. La această c o m a n d ă , întreaga legiune, prinsă în întunericului va fi legat; n u va mai putea să se mişte la
capcană, a luat-o la fugă, sfârâindu-le călcâiele, c u m n u fel d e liber c u m a făcut-o pânâ în prezent!
se mai văzuse vreodată! Convalescentul dansa şi cânta 5. Dacă iubirea lui D u m n e z e u r ă m â n e în noi, noi
în continuare, strigând d u p ă soldaţii care f u g e a u : "Ura! p u t e m trăi fără teamă p e acest pământ, u n d e ne-am
Ura! C â n d omul este fericit, trupa e tristă; fericirea omului aflat până a c u m sub j u g u l legii!
îi face p e soldaţi nefericiţi". D u p ă care s-a liniştit,' s-a 6. Legea înţelepciunii a domnit d e la A d a m până la
alăturat lui J o n a e l şi i-a spus: "Prietene, dacă n u te noi şi, pentru a îndeplini această lege, erau necesare o
deranjează să vorbim p e d r u m , spune-mi ce ştii despre înţelepciune şi o voinţă uriaşe.
Cuvântul D o m n u l u i care mi-a redat sănătatea. Dacă
vreau să mă s u p u n acestui Cuvânt, trebuie să-l cunosc".
17. J o n a e l i-a răspuns: "lată, n e apropiem d e u n sat
care n u este altceva decât o vizuină, c u m zic romanii.
V o m vedea ce va face D o m n u l . V i n o cu noi în oraş, vei
putea locui la mine sau la Irhael cât vei dori şi vei afla
totul! N u suntem prea departe d e oraş; satul p e care îl
zăreşti aparţine d e el, dar romanii l-au făcut o c o m u n ă
independentă d e Sihar, p e care a u înconjurat-o cu u n
gard d e uluci. Această c o m u n ă n u este prea mare; o
poţi traversa cu trei mii d e paşi şi noi n u suntem decât la
şapte stade (n.t. aproximativ u n kilometru şi ceva) d e
primele case din Sihar. Mai ai deci încă puţină răbdare şi
dorinţa ta va fi îndeplinită".
18. " O h - a spus convalescentul - p e A v r a a m , Isaac şi
lacov, dacă aceasta vizuină este tabăra romanilor, totul
va m e r g e rău; n u cred că acel c o m a n d a n t roman, care
tocmai a luat-o la fugă, c u călcâiele sfârâind, va avea
prea mult respect pentru noi!"
19. J o n a e l a spus: "Să a v e m încredere în D o m n u l ,
care este c u noi! El va face tot ce trebuie. V ă d deja o
trupă d e soldaţi care n e vine în întâmpinare c u u n steag
alb, ceea ce este u n s e m n b u n ! "
20. Convalescentul a spus: "Da, dacă n-o fi u n şiretlic
d e război! D o a r îi ştim p e soldaţii greci şi romani!"
Marea Evanghelie a lui loan 81

7. Dar D u m n e z e u a văzut că oamenii n u puteau


respecta legea înţelepciunii. Astfel că a venit El insuşi pe C a p i t o l u l 68
pământ, pentru a n e da n o u a poruncă a iubirii, mai
uşor d e p u s î n p r a c t i c ă ; p e n t r u c ă , p r i n legea Sihar. Delegaţia romană. Convorbirea intre patru
înţelepciunii. D u m n e z e u n u lăsa să a p a r ă în faţa ochi dintre lisus si căpitanul roman. Despre
oamenilor decât lumina Sa, care coboară d e la El la adevărul oamenilor fi cel al larvelor umane. Despre
oameni, dar care n u este El însuşi; în timp ce - prin iubire desăvârşire. Succesorii Domnului.
- D u m n e z e u vine El însuşi la o a m e n i şi locuieşte în ei în
toată plenitudinea a d e v ă r u l u i S ă u , 1. Delegaţia soldaţilor romani ni s-a
făcându-i astfel p e aceştia întru totul alăturat şi c o m a n d a n t u l lor Mi-a înmânat
asemănători cu El. Astfel, n u mai este o cerere a căpitanului, c o m a n d a n t u l
posibil ca Satana să-l supună p e o m suprem al taberei, care M ă ruga să uit
prin vicleniile sale, pentru că spiritul lui tot ce s-a întâmplat şi să le cer celor care
D u m n e z e u din o m cunoaşte vicleniile Mă u r m a u să promită că n u vor povesti
ascunse ale Satanei şi are suficientă nimic, pentru a evita necazurile, care
putere pentru a face praf atacurile sale. oricum n u ar fi folosit nimănui; era în
8. Profetul llie a a n u n ţ a t starea interesul tuturor să devină mai degrabă
actuală a omului atunci c â n d a descris prieteni d e c â t d u ş m a n i ai căpitanului
m u r m u r u l b l â n d al lui Dumnezeu roman. Jairuth a fost d e asemenea rugat
trecând prin faţa peşterii. D u m n e z e u să păstreze tăcerea asupra incidentului
/ n u mai este vijelia şi focul. care avusese loc şi a fost asigurat că p e
9. D u m n e z e u este acest murmur viitor va a v e a p a c e în casă. în rest.
dulce al iubirii omului pentru c o m a n d a n t u l M-a r u g a t să m e r g să-l
D u m n e z e u şi pentru aproapele său; vizitez la domiciliul său, căci el dorea
Dumnezeu nu mai este furtuna să-Mi vorbească în secret despre lucruri
înţelepciunii sau sabia strălucitoare a importante.
Legii! 2. E u a m r ă s p u n s purtătorului
10. Şi c u m D u m n e z e u însuşi este biletului: "Spune-i comandantului tău că
cu noi toţi şi printre noi, n u mai a v e m va primi ceea ce-Mi cere, dar E u n u voi
a n e teme d e vicleniile Satanei, aşa m e r g e la l o c u i n ţ a lui; d a c ă v r e a să
c u m , din nefericire, a fost adeseori v o r b e a s c ă î n secret c u M i n e d e s p r e
cazul în trecut. A c u m poţi privi în faţă tigrul roman însetat lucruri importante, să M ă aştepte la poarta acestei
d e s â n g e ; n u ai văzut adineauri o legiune întreagă c o m u n e şi îi voi spune ce doreşte să ştie".
luând-o la fugă d e le sfârâiau călcâiele în faţa acelor doi 3. La aceste cuvinte, delegaţia s-a retras şi a mers
adolescenţi? U n mare număr din aceşti băieţi n e însoţesc să-i raporteze comandantului r o m a n ceea ce a m spus.
şi noi să n e t e m e m d e aceşti romani care n e întâmpină Şeful lor a venit imediat la poarta c o m u n e i , cu câţiva
cu steagul alb? într-adevăr, îţi spun, să nu-ţi fie teamă d e subordonaţi aleşi d e el.
nimic, chiar dacă ţi se pare că visezi!"
4. Jairuth M-a întrebat dacă este cazul să luăm în
1 1. La aceste cuvinte, convalescentul a făcut ochii serios această invitaţie; el cunoştea şiretenia acestui
mari şi a spus: "Ce spui. D u m n e z e u este printre noi? căpitan, din cauza căruia mulţi trecuseră în lumea d e
Credeam că acest o m care ne-a ajutat este pur şi simplu dincolo.
Mesia Cel Făgăduit! Dar ce, pentru tine. D u m n e z e u şi 5. E u a m spus: "Dragă prietene. E u îl cunosc şi ştiu
Mesia sunt una şi aceeaşi Fiinţă? d e ce este capabil. Dar băieţii-îngeri i-au inspirat u n
12. Aş vrea să cred că Mesia are mai multă putere respect d e nezdruncinat, el îi ia drept duhuri, iar pe Mine
decât toţi profeţii la u n loc, dar că D u m n e z e u şi Mesia drept u n fiu al lui Jupiter; ar vrea să ştie care este adevărul.
sunt una şi aceeaşi Fiinţă n u m-aş fi putut gândi niciodată Ştiu ce să-i spun".
şi nici n u aş fi îndrăznit s-o spun! Scriptura n e învaţă că 6. Jairuth a fost mulţumit. A m ajuns la poartă, u n d e
nu trebuie să n e facem nici o imagine despre lehova, iar căpitanul n e aştepta deja c u ofiţerii săi. El a înaintat,
tu spui că acest o m , care are într-adevăr toate calităţile M-a salutat amabil şi a trecut imediat la subiect.
pentru a fi Mesia, este D u m n e z e u în carne şi oase? Bine, 7. M-am î n d r e p t a t a t u n c i către el, s p u n â n d u - i :
atunci este în regulă, dacă asta n u te şochează p e tine, "Prietene, servitorii Mei n u sunt duhuri şi E u n u sunt fiul
care eşti u n M a r e Preot! lui Zeus; a c u m ai aflat tot ce doreai să ştii!"
13. D e c â n d a m fost vindecat, m-am gândit că Mesia 8. Comandantul a rămas foarte surprins să constate
este vreun zeu cu totul deosebit. D u p ă scriptură, toţi că E u p u t e a m să aflu atât d e uşor gândurile sale, p e
suntem mai mult sau mai puţin zei, dacă respectăm care n u le cunoştea nimeni.
Legea; dar dacă El este D u m n e z e u însuşi, atunci trebuie 9. El a rămas mut d e uimire timp d e câteva clipe,
să mă c o m p o r t altfel; El m-a vindecat şi trebuie să-i apoi M-a întrebat încă o dată: "Dacă n u eşti fiul lui, atunci
mulţumesc altfel". spune-mi, cine eşti tu şi cine sunt de fapt servitorii tăi? în
14. Convalescentul a vrut să vină la Mine, dar J o n a e l nici u n caz n u sunteţi o a m e n i obişnuiţi; mi-ar plăcea să
l-a î m p i e d i c a t , spunându-i să o f a c ă la Sihar. vă a d u c omagiile pe care le meritaţi!"
Convalescentul a acceptat, foarte mulţumit. 10. E u i-am răspuns: "Orice o m care întreabă ceva
82 Marea Evanghelie a lui loan

cu sinceritate şi francheţe merită u n răspuns. Tu M-ai


întrebat cu sinceritate şi francheţe, aşa că meriţi u n Capitolul 69
răspuns, lată-l. E u sunt în primul rând Cel p e care-l vezi
în faţa ta, adică u n o m c u m sunt mulţi p e acest pământ, Sihar. Iluzia divinităţilor. Despre valoarea şi esenţa
este adevărat, care îmi s e a m ă n ă ; c u toate acestea, ei n u adevărului. Drumul adevărului. Adevăratul nod
sunt oameni, ci larve u m a n e . C u cât u n o m autentic se gordian: secretul iubirii. Capul şi inima - cheie şi
apropie mai mult d e desăvârşire, cu atât are mai multă sălaş al adevărului.
forţă şi putere în cunoaşterea sa şi în voinţa sa d e acţiune".
11. C o m a n d a n t u l a spus: "înseamnă că orice o m 1. E u a m spus: "Asta n u ţine nici d e strămoşii tăi, nici
poate deveni desăvârşit la fel ca tine?" d e zeii p e care îi v e n e r a u ei; strămoşii tăi a u murit d e
12. E u a m spus: " O h , dai Dar numai dacă, pentru a mult timp iar zeii lor n u a u existat niciodată, decât în
se desăvârşi, urmează învăţătura M e a l " imaginaţia poeţilor. Numele şi imaginea lor n u corespund
13. Căpitanul a spus: "Atunci v r e m să-ţi ascultăm nici unei realităţi. N u este nimic rău să renunţi la credinţa
învăţătura, în conformitate c u care trebuie să trăim şi să iluzorie p e care o ai în zeii tăi, pentru că ei n u pot nici
acţionăm". să-ţi întărească sufletul, nici să-ţi fortifice corpul. în reali­
14. E u : "Aş p u t e a f o a r t e b i n e să-ţi d a u a c e s t e tate, ei pur şi simplu n u există. Contează numai adevărul
învăţaturi, dar n u ţi-ar fi d e prea mare folos, pentru că pur, d u p ă care, c u care şi în care trebuie să trăieşti!
n u le-ai urma. Atâta timp cât vei fi aici trimisul Romei, 2. Dacă trăieşti din minciuni, viaţa ta este făcută
învăţătura M e a n u te va putea ajuta. Pentru a Mă urma, atunci numai din minciuni şi n u ajungi niciodată la nimic.
trebuie să părăseşti totul; în caz contrar, este imposibil Dar dacă viaţa ta provine din adevăr, ea este una cu
să trăieşti d u p ă învăţătura Mea". adevărul, totul devine real şi adevărat în viaţa ta. Nimeni
15. C o m a n d a n t u l a spus: "Da, da, ar fi foarte dificil. n u poate descoperi adevărul în minciună, fiindcă în
Totuşi, mi-ai putea da câteva sfaturi fundamentale. A m minciună totul este minciună. Cine se naşte din n o u din
deja anumite cunoştinţe în diverse domenii şi a m puterea spiritul adevărului, devine el însuşi adevăr, u n adevăr
d e a înţelege; d e ce n u aş putea lua cunoştinţă d e perfect, iar în inima lui, minciuna face loc adevărului.
învăţătura ta? Poate că aş putea să o aplic într-o oarecare 3. Cel ce recunoaşte că minciuna este minciună,
măsură!" trăieşte întru adevăr, pentru că a şti să recunoşti minciuna
16. E u i-am răspuns: "Prietene, dacă învăţătura M e a este d e asemenea u n adevăr. înţelegi?"
este să M ă urmezi şi n u există altă posibilitate d e a intra 4. Comandantul a spus: "Prietene, ce spui este drept,
în împărăţia desăvârşirii Mele, c u m vrei să o îndeplineşti?" înţelepciunea ta este profundă; dar u n d e se găseşte
17. Comandantul a spus: "Asta pare destul d e curios. marele adevăr şi ce este el? Lucrurile sunt aşa c u m le
Dar trebuie să fie ceva în toate astea! Lasă-mă să mă v e d e m noi? Ochiul negrului le v e d e altfel? U n anumit
gândesc u n pic!" fruct este dulce pentru unul şi amar pentru altul. Diversele
18. C o m a n d a n t u l s-a gândit o vreme, d u p ă care a r a s e u m a n e v o r b e s c limbi diferite; c a r e este c e a
spus: " D e fapt, este vorba să te urmez ca persoană, sau adevărată, care este cea b u n ă ? în felul lui, orice o m are
din punct d e v e d e r e moral? fără îndoială dreptate, dar u n adevăr c o m u n şi general
19. E u : "A M ă urma în persoană implică d e la sine n u poate exista, d u p ă părerea m e a ; şi dacă există unul,
angajamentul moral. Este d e preferat ca angajamentul arată-mi-l, spune-mi u n d e se găseşte el? în ce constă
personal să u r m e z e a n g a j a m e n t u l moral. Dar dacă el?"
a n g a j a m e n t u l personal are urmări incompatibile c u 5. E u i-am răspuns: " D u p ă părerea mea, acesta este
funcţia oficială, a n g a j a m e n t u l moral este suficient. faimosul n o d gordian p e care nimeni n u l-a putut desface
Trebuie însă ca în profunzimile conştiinţei tale să existe înaintea celebrului erou m a c e d o n e a n !
această iubire pentru Mine şi pentru toate fiinţele umane, 6. Ceea c e tu priveşti c u ochiul cărnii (trupului), este
c a r e este însăşi baza a d e v ă r u l u i , fără d e care asemănător cărnii (trupului), provine din carne (materie),
angajamentul moral n u are nici o valoare! înţelegi? care este prin natura ei instabilă şi perisabilă. C u m ar
20. C o m a n d a n t u l a spus: " N u îmi este clar u n lucru: putea ceea ce este instabil şi perisabil să-ţi dea substanţa
ce trebuie să fac atunci cu frumoşii mei zei? Strămoşii adevărului imuabil şi etern?
mei c r e d e a u în ei. Este bine să urmez în continuare 7. N u există decât u n singur lucru adevărat în o m şi
credinţa strămoşilor mei sau trebuie să încep să cred în acest lucru unic este iubirea, a d e v ă r a t u l foc al lui
Dumnezeul evreilor?" D u m n e z e u , care sălăşluieşte în inimă. N u m a i în această
ubire se află adevărul, pentru
K că în o m , iubirea stă la baza
oricărui a d e v ă r întru Dum-
\ nezeu şi prin D u m n e z e u .
8. Dacă vrei să te cunoşti
' p e tine însuţi sau vrei să vezi
lucrurile în c o n f o r m i t a t e c u
a d e v ă r u l absolut, trebuie să
priveşti şi să cunoşti totul în
conformitate cu unicul
f u n d a m e n t veritabil al fiinţei
Marea Evanghelie a lui loan 85

tale; tot restul este iluzie. Capul omului şi tot ceea ce n u a devenit viu în tine, vei r ă m â n e întins în mormânt
conţine el face parte din acest n o d gordian p e care ca şi c u m ai fi căzut.
nimeni n u a reuşit să-l dezlege metodic! 7. A c u m ştii tot ceea ce îţi este necesar; dacă vrei să
9. N u m a i cu puterea indestructibilă a spiritului iubirii afli mai multe, mergi la Sihar, c â n d ai prilejul, să-l vezi p e
poate omul să taie acest n o d în inima sa şi poate începe Marele Preot J o n a e l . Acesta îţi va s p u n e tot ce a învăţat,
să gândească, să vadă şi să înţeleagă cu inima sa. Această a văzut şi a înţeles d e la Mine. Procedează astfel şi vei fi
cale nouă îi permite omului sâ ajungă la adevărul fiinţei foarte fericit".
şi al existenţei sale, adevărul oricărei fiinţe şi al întregii 8. Pătruns d e adevărul cuvintelor Mele, comandantul
existenţe! a spus: "Prietene, a m înţeles din discursul tău că eşti u n
10. Capul tău poate inventa u n n u m ă r nesfârşit d e înţelept printre înţelepţii acestui p ă m â n t şi voi face tot
zei, dar ce sunt ei? îţi răspund E u ; ei n u sunt decât imagini ce m-ai sfătuit, dar aş mai vrea să-mi spui cine eşti Tu d e
iluzorii, produse d e mecanismul dereglat al creierului tău. faptl Pentru că, făcând abstracţie d e ruşinoasa înfrângere
în inima ta n u vei găsi d e c â t u n singur D u m n e z e u p e care băieţii care te însoţesc mi-au adus-o şi p e care
a d e v ă r a t , fiindcă iubirea în c a r e l-ai găsit p e acest n u pot să mi-o explic decât acceptând'faptul că aceşti
D u m n e z e u unic este adevărul însuşi. tineri care a u fost capabili să mă p u n ă p e fugă sunt zei
1 1. N u poţi găsi adevărul decât c ă u t â n d adevărul; sau duhuri din cer, recunosc după înţelepciunea Ta fără
capul tău a căutat destul dacă ţi-a dat cheia adevărului. pereche că trebuie să fii mai mult decât u n o m obişnuit;
Tot ceea ce te î n d e a m n ă şi te î m p i n g e spre iubire poate fără îndoială, ai spus şi ai explicat deja discipolilor Tăi
fi o cheie a adevărului. Urmează deci acest impuls şi cine eşti, dar vezi Tu, vorbind foarte serios, e u vreau să
acest avertisment, mergi către iubire c u toată inima şi Te urmez şi să devin, m ă c a r în spirit, discipolul T ă u ;
vei găsi astfel adevărul, care te va elibera d e orice iluzie". spune-mi atunci, ce trebuie să cred despre Tine, cine
eşti, ce eşti şi d e u n d e vii?
Capitolul 70 9. E u a m spus: "Mai întâi, ţi-am răspuns astfel ca să
poţi reflecta. Apoi, ţi-am spus să te adresezi lui J o n a e l ;
Rolul creierului şi rolul inimii. Să nu-ţi judeci, ci să-ţi dacă mergi să-l vezi, vei afla ceea ce-ţi lipseşte. Dar să n u
iubeşti aproapele. Acolo unde nu este iubire, nu mai întârziem, se va însera şi mai a m d e făcut câteva
este nici adevăr. Mânia este ojudecată, deci o lipsă lucruri astăzi".

a iubirii. Moartea sufletului. 10. Comandantul a spus: "Permite-mi atunci să Te


însoţesc până în oraş".
1. D o m n u l : " U n exemplu va face ca totul să îţi apară 11. E u : "Drumul este liber; dacă vrei să M ă însoţeşti
mai clar. cu b u n e intenţii, fă-o, dar dacă mai ai cumva vreo intenţie
2. lată, ai câţiva o a m e n i sub c o m a n d a ta, care n u întunecată, este mai bine să rămâi acasă, pentru că acest
s-au supus ordinelor tale şi trebuie să fie pedepsiţi. D u p ă d r u m nu-ţi va a d u c e nici o binecuvântare. Mi-ai încercat
lege, îi interoghezi şi, prin tot felul d e întrebări abile, destul puterea!"
cauţi să-i faci să mărturisească. Dar ei n e a g ă tot ceea ce 12. C o m a n d a n t u l a spus: " D e p a r t e d e m i n e o
tu te străduieşti să scoţi d e la ei; d e v r e m e ce ei n e a g ă asemenea intenţie, deşi, în această perioadă critica, se
totul, n u poţi decât să-i c o n d a m n i fără mărturisirea lor, apropie din ce în ce mai mult ziua mitică p e care o
p e baza martorilor adeseori prea puţin credibili, care aşteaptă evreii p e n t r u ca u n mântuitor venit d e la
poate n u spun adevărul. Astfel, tu accepţi să aplici aceeaşi D u m n e z e u să-i scape d e romani; şi n o u ă n e ajunge din
judecata şi pentru cel drept şi pentru cel netrebnic. când în când la ureche zvonul că un asemenea mântuitor
3. A c u m , imaginează-ţi că n u eşti judecător, ci u n se află deja p e pământ, după câte spun evreii. M-aş putea
o m plin d e iubire p e n t r u fraţii săi, care a u păcătuit gândi că Tu eşti acel mântuitor şi chiar m-am gândit deja.
împotriva ta; trezeşte în inima lor iubirea pentru aproapele Dar, fie că eşti sau n u , recunosc că eşti u n înţelept printre
lor şi aceşti păcătoşi vor recunoaşte sincer, plini d e regrete înţelepţi şi T e iubesc ca p e u n a d e v ă r a t prieten al
şi lacrimi, că a u păcătuit împotriva ta. Anulează atunci umanităţii. Gândurile mele n u mă vor împiedica să Te
condamnarea, fiindcă nici o condamnare n u este adevăr, însoţesc personal p â n ă la Sihar şi să fiu, din punct d e
ea n u vine d e fapt din iubire, ci din mânia legilor şi din vedere spiritual, discipolul Tău toată viaţa, deşi ştiu că,
mânia legiuitorilor. Mânia este o j u d e c a t ă . în j u d e c a t ă în calitate d e roman, n u voi avea astfel parte d e nici u n
n u există iubire; acolo u n d e lipseşte iubirea, lipseşte şi arc d e triumf! A c u m ţi-am dezvăluit totul şi Te întreb,
adevărul. încă o dată, dacă Te pot însoţi? Dacă accepţi. Te însoţesc;
dacă refuzi, r ă m â n aici".
4. Aşa că agaţă-te n u m a i d e iubire, acţionează în
adevărul acesteia, cu forţa sa şi vei găsi pretutindeni 13. E u a m spus: "Bine, Însoţeşte-Mă împreună cu
adevărul şi vei vedea că n u există decât u n singur adevăr, toţi cei care sunt alături d e tine, pentru a avea martori
care n u domneşte n u m a i p e pământ, ci în tot infinitul. cu tine!"
5. Dacă vrei să trăieşti astfel printre o a m e n i , M ă vei
urma din punct d e v e d e r e moral şi, în acest fel, vei lupta
pentru viaţa eternă. Dar dacă rămâi aşa c u m eşti, în
m o r m â n t u l t ă u n u v a exista d e c â t n o a p t e , g o l şi
minciună, moartea spiritului iubirii şi moartea adevărului.
6. Vezi tu, această viaţă terestră este foarte scurtă,
fiind urmată apoi d e eternitatea infinită; dacă adevărul
84 Marea Evanghelie a lui loan

şi n u L-aţi cunoscut
Capitolul 71 încă niciodată.
12. A ş a cum
Sihar. Vindecarea soţiei comandantului. Acţiunile şi Tatăl M-a învăţat p e
adevărul. M i n e înaintea între­
gii l u m i şi E u v ă
1. L-am întrebat atunci p e c o m a n d a n t dacă erau învăţ pe voi, pentru
bolnavi în localitate. El Mi-a răspuns: "Prietene, dacă ai ca Tatăl care
cunoştinţe în materie d e vindecare, vindec-o p e soţia trăieşte în M i n e să
mea! Ea suferă d e u n a n d e o boală necunoscută, p e rămână în voi şi să
care nici u n medic n u o poate vindeca. Poate, graţie fie mărturisit în voi
profunzimii înţelepciunii tale, vei şti să recunoşti d e ce la fel ca şi în Mine,
boală suferă soţia mea şi o vei putea vindeca!" ca fiind e t e r n u l şi
2. A m răspuns: "îţi spun: soţia ta este vindecată, mergi purul a d e v ă r c a r e
să o cauţi". vine din eternul
fundament primor­
3. El şi-a trimis imediat servitorul, care a găsit-o p e
dial şi care se
soţia comandantului în pragul casei, foarte bucuroasă şi
numeşte iubirea
perfect sănătoasă; ea a alergat împreună c u servitorul
întru D u m n e z e u .
spre comandant, care Mi-a spus, plin d e iubire: "Prietene,
Această iubire este
eşti u n zeu!"
însăşi fiinţa lui
4. l-am răspuns: "lată, toţi sunteţi la fel, n u credeţi
Dumnezeu.
decât dacă vedeţi miracole. Dar sunteţi totuşi fericiţi d e
v r e m e ce credeţi chiar şi aşa; cine n u poate crede, chiar 13. Aşa că n u
văzând miracolele pe care le fac, cade sub puterea morţii. v ă lăsaţi a t â t de
5. Dar cei mai fericiţi vor fi doar aceia care vor crede fermecaţi d e aceste
în adevărul Cuvântului M e u fără să Mă fi văzut p e M i n e miracole p e care le
şi care îşi vor c o n d u c e viaţa d u p ă Cuvântul M e u . Ei vor săvârşesc sub ochii
găsi în ei înşişi semnul viu, adică viaţa eternă şi nimeni voştri, pentru ca să
n u le-o va putea lua. n u cădeţi din n o u
6. Tu eşti bucuros că a m vindecat-o pe soţia ta, pentru într-o credinţă
că aşa a fost voinţa inimii M e l e şi întrebi c u m este posibil moartă (nedumnezeiască) şi, care este inutilă; dacă veţi
aşa ceva. îţi spun, dacă u n o m trăieşte n u m a i d u p ă trăi şi veţi acţiona însă în conformitate cu ceea ce vă
adevărul interior şi a j u n g e la u n asemenea adevăr fără învăţ, veţi primi în voi ceea ce admiraţi atât în Mine,
a se mai îndoi d e acest adevăr, el are puterea să spună fiindcă toţi sunteţi chemaţi să deveniţi desăvârşiţi, aşa
acestui m u n t e : ridică-te şi scufundă-te în mare, iar c u m Tatăl din ceruri este desăvârşit. A c u m că ştiţi totul,
muntele se va ridica şi se va scufunda în mare! procedaţi aşa c u m v-am învăţat şi veţi v e d e a înlăuntrul
vostru dacă ceea ce v-am spus este adevărat sau n u .
7. Dar pentru că în tine, ca şi în mulţi alţii, adevărul
Puneţi la încercare învăţătura M e a cu entuziasm, fără
n u şi-a aflat încă sălaş, n u numai că n u puteţi face minuni,
nici o şovăială şi veţi vedea dacă aceste învăţaturi vin d e
dar mai sunteţi şi uluiţi dacă E u , care deţin pe deplin
la u n o m sau d e la D u m n e z e u " .
acest adevăr, săvârşesc sub ochii voştri acele miracole
care se pot obţine n u m a i prin puterea viului adevăr 14. Comandantul a spus: "Simt c u m se aprinde în
interior. m i n e o luminiţa slabă; în tot ceea ce spui există o
8. Numai prin acest adevăr, credinţa, care este mâna înţelepciune infinită, dificil d e înţeles d e la început, dar
dreaptă a spiritului, va fi vie şi va acţiona în o m . Braţul n u contează; dacă p u t e m a j u n g e la viziunea interioară
spiritului se întinde departe şi poate săvârşi lucruri mari. corectă prin faptele noastre, voi înceta să-mi mai bat
9. D a c ă u n a s e m e n e a a d e v ă r întăreşte braţul capul şi mă voi întoarce cu seriozitate către acţiune, după
credinţei voastre, puteţi săvârşi şi voi ce a m făcut E u în ce J o n a e l mă va iniţia în învăţătura ta".
faţa voastră şi veţi vedea că asta este mult mai simplu 15. E u : "Bine, prietene, dacă a c u m vezi clar, dăruieşte
decât să ridici cu m â n a o piatră d e pe p ă m â n t şi să o puţin din lumina ta şi fraţilor tăi şi vei fi răsplătit în ceruri.
arunci la câţiva paşi! Să m e r g e m a c u m la Sihar, u n d e mai a m încă d e făcut
10. Trăiţi d u p ă Cuvântul M e u ! Acţionaţi în unele lucruri".
conformitate cu el! N u este suficient n u m a i să ascultaţi
Cuvântul M e u , sau numai să admiraţi învăţătura M e a ; C a p i t o l u l 72
puteţi primi cu adevărat în voi înşivă ceea ce admiraţi
atâta la Mine. Sihar. Preziceri. Sfârşitul lumii - Judecata generală.
I 1. Ceea ce fac E u n u vine d e la Mine, ci d e la Cel Zbuciumul. îngerul cu trompetă şi promisiunea
care M-a învăţat aceasta înainte d e facerea lumii. El este întoarcerii lui Cristos. Pământul ca paradis. Ultima
Cel despre care voi spuneţi că este Tatăl vostru şi din ispită a Satanei. Suferinţele şl învierea Domnului.
care provin toate lucrurile, fie că este vorba d e îngeri,
soare, lună şi stele, sau acest p ă m â n t cu tot ceea ce 1. A m pornit la d r u m şi c o m a n d a n t u l M-a însoţit
conţine şi cu tot ce poartă p e el. Dar voi nu-L cunoaşteţi împreună cu soţia sa şi cu doi dintre subordonaţii săi. El
Marea Evanghelie a lui loan 85

s-a apropiat d e J o n a e l şi l-a rugat să-i vorbească despre consta această înălţare.
credinţa evreiască şi despre ceea ce avea legătură cu 8. E u : "Dacă veţi auzi vorbindu-se despre asta. inimile
Mine. în satul următor, paralizatul vindecat a luat parte voastre vor fi infinit d e triste, dar consolaţi-vâ, căci d u p ă
la discuţie într-un m o d remarcabil. E u m e r g e a m alături trei zile, voi fi din n o u în mijlocul vostru şi vă voi a d u c e
d e cele şapte fiice ale lui J o n a e l şi d e soţia lui. Acestea marea confirmare a Noului Testament şi cheile împărăţiei
M-au întrebat c e u r m a să d e v i n ă l u m e a . R o m a şi Mele eterne. Vegheaţi ca să vă găsesc atunci la fel d e
Ierusalimul. Le-am dat răspunsuri precise şi le-am arătat neprihănite c u m sunteţi în prezent, altminteri n u veţi
pe scurt c u m prinţul ascuns al acestei lumi urma să fie putea fi soţiile Mele pentru totdeauna". Atunci, fetele
judecat. Le-am vorbit şi despre sfârşitul lumii şi despre împreună cu m a m a lor Mi-au promis să-Mi urmeze c u
judecata generală care va fi asemănătoare c u cea d e p e stricteţe sfaturile şi să facă ceea ce le poruncisem.
timpul lui N o e şi ele M-au întrebat c u uimire c â n d a v e a u
să vină toate acestea. Capitolul 73
2. Dar E u le-am spus: "Fiicele M e l e dragi, toate
acestea se vor petrece la fel ca p e timpul lui N o e . Iubirea Domnul şi ai Săi la Irhael. loan convalescentul şi
va dispărea şi se va răci complet; credinţa în revelaţiile Jonael. lisus şi Jairuth. Aluzie la Psalmul 24.
cerului şi în c u n o a ş t e r e a lui D u m n e z e u transmisă
umanităţii va cădea pradă minciunilor, înşelătoriilor şi 1. A m ajuns din n o u în oraş, mai precis, la casa lui
superstiţiei. întreţinută şi exploatată d e cei puternici, care Irhael şi a medicului J o r a m . Jairuth, c o m a n d a n t u l , soţia
se vor folosi d e o a m e n i ca d e nişte animale şi vor lăsa să acestuia şi cei doi subofiţeri n u se mai p u t e a u opri din
fie masacraţi, c u răceală, fără nici u n pic d e conştiinţă. admiraţie, văzând frumuseţea casei. Paralizatul vindecat
V a trebui ca toţi să se supună fără să crâcnească puterii era uimit la culme; în cele din urmă, el a spus c u v o c e
lor p o m p o a s e . Săracii vor fi chinuiţi prin tot felul d e tare: " N u m a i D u m n e z e u este capabil d e aşa c e v a ;
presiuni, spiritele libere vor fi persecutate prin tot felul adeseori, în copilărie, prindeam şopârle p e zidurile în
d e mijloace, vor fi zdrobite. Umanitatea va trece prin ruine ale acestui palat p e care lacov l-a construit pentru
frământări groaznice, c u m n u a u mai fost vreodată! Dar fiul său losif; iată-l, fără îndoială, aşa c u m a fost construit
aceste zile nefericite vor fi scurtate datorită numeroşilor d e lacov. Nici o fiinţă, oricât d e puternică ar fi, n u poate
aleşi ce se vor afla printre săraci, pentru că, dacă aceste face asta într-o noapte! Cred că a m ajuns în sfârşit acolo
zile n u ar fi scurtate, chiar şi cei aleşi ar cădea! u n d e trebuie, ştiu ce trebuie să fac, n u m e l e m e u este
3. Până atunci vor trece o mie d e ani
şi încă o dată aproape o mie d e ani; atunci
îi voi trimite printre săraci p e aceiaşi îngeri
p e care îi vedeţi aici, cu trompetele lor,
pentru ca şi oamenii cei mai decăzuţi,
atinşi d e moartea spirituală, să iasă din
noaptea lor; ca o tornadă d e foc care se
va rostogoli d e la u n capăt al lumii la altul,
milioane d e o a m e n i care vor fi treziţi (din
punct de v e d e r e spiritual) se vor năpusti
asupra puterilor lumii şi nimeni n u le va
putea rezista.
4. în continuare, pământul va deveni
din n o u u n paradis, iar E u îmi voi ghida
copiii pe calea cea bună.
5. D u p ă încă o mie d e ani, prinţul
nopţii va fi din n o u eliberat, timp d e o
scurtă perioadă d e şapte ani, câteva luni
şi câteva zile, fie pentru a cădea definitiv,
fie pentru a reveni la Tatăl.
6. în primul caz, interiorul pământului
va deveni închisoarea lui veşnică, în timp
ce suprafaţa pământului va deveni u n
paradis. în al doilea caz, pământul va
deveni cerul, iar moartea cărnii (trupului)
şi a sufletului vor dispărea. C u m şi d e ce?
Nici măcar primul înger din cer n u trebuie
s-o ştie. N u m a i D u m n e z e u ştie aceasta.
Dar n u spuneţi nimănui ceea ce v-am
revelat, cel puţin nu înainte d e a se fi scurs
câţiva ani după înălţarea M e a d e p e acest
pământ".
7. Atunci, fetele M-au întrebat în ce
86 Marea Evanghelie a lui loan

loan, să ţineţi minte acest lucru!"


2. Acestui loan, în al doilea a n al
misiunii Mele, i-au interzis discipolii
Mei să alunge demonii fără
permisiunea M e a , atunci c â n d făcea
aceasta în N u m e l e M e u p e n t r u a
vindeca bolnavii! (Marcu 9, 38-40)
3. J o n a e l a spus: "Prietene, voinţa
ta, bunele tale intenţii şi cuvintele tale
sunt drepte, dar încă îţi lipseşte ceva
şi a n u m e pura cunoaştere a voinţei
divine; aşa că întoarce-te mâine, sau
rămâi aici să-ţi explic mai mult; abia
d u p ă ce vei avea această cunoaştere
vei putea realiza ceea ce bunul simţ
te va inspira să faci într-un m o d p e
deplin armonios şi perfect integrat în
voinţa divină".
4. C o n v a l e s c e n t u l a r ă s p u n s :
"Dumnezeu să fie cu tine, voi face ce mă sfătuieşti; v ă d trebuie să o deschidem şi iubirea noastră pentru El -
că eşti u n prieten b u n al acestui mare profet şi cred că zăvorul p e care trebuie să-l ridicăm mai presus d e orice".
lumina Sa se va revărsa c u adevărat asupra ta. El se află 9. în acest moment, Mi-am pus mâinile p e umerii lor
deasupra tuturor şi e u cred că El este într-adevăr Cel şi i-am întrerupt, spunând: "Aşa este, prieteni, acolo u n d e
despre care David spunea în cântările sale: vă veţi a d u n a în N u m e l e M e u , E u voi fi în mijlocul vostru,
5. Pământul este al D o m n u l u i dacă n u în m o d vizibil, măcar ca o forţă care vă va
C u tot ce se află p e el. însufleţi. Dar a u d zarvă venind din oraş; staţi liniştiţi, v o m
C u toţi cei care îl locuiesc. v e d e a ce spirit se manifestă şi îi c o n d u c e p e aceşti
Pentru că El l-a întemeiat p e mări şi l-a întărit p e râuri. oameni".
Cine ar putea să se suie p e muntele Domnului? 10. J a i r u t h a venit la Mine, s p u n â n d : " D o a m n e ,
Cine va sta p e locul S ă u sfânt? această zarvă este semn rău; dacă vrei, voi trimite d o u ă
Cel care are mâinile nevinovate legiuni pentru a restabili liniştea".
Şi inima curată, 1 1. l-am răspuns: " N u face asta! E u a m la î n d e m â n ă
Care nu-şi v i n d e sufletul minciunilor gărzi bune, dacă vor fi necesare, dar tu ascunde-te în
Şi n u face j u r ă m i n t e false. casă ca să n u te recunoască nimeni, pentru că în acest
Acela va primi binecuvântarea D o m n u l u i oraş n u domneşte u n spirit b u n şi oamenii ar putea râvni
Şi compasiunea lui D u m n e z e u pentru mântuirea sa. la bunurile tale!"
Aceştia sunt cei care îl invocă şi care caută faţa Sa. 12. Jairuth a spus: "îi a m p e cei doi băieţi-îngeri cu
6. Voi, porţi, ridicaţi-vă zăvoarele; mine; ei îmi vor proteja bunurile".
Deschideţi-vă, porţi ale lumii 13. E u : "Cu atât mai mult, n u te sinchisi d e asta;
Ca să intre Regele Gloriei! dacă aş avea nevoie d e ajutorul oamenilor, i l-aş cere
Cine este acest R e g e al Gloriei? comandantului care este aici, dar n u a m nevoie d e acest
Cel Etern, tare şi atotputernic, ajutor; rămâi liniştit şi n u te împotrivi!" Jairuth a intrat
Cel Etern, preaputernic în lupte. atunci în casa lui Irhael.
Porţi, ridicaţi-vă zăvoarele;
Deschideţi-vă, porţi ale lumii Capitolul 74
Ca să intre Regele Gloriei!
Cine este acest R e g e al Gloriei? Sihar. Revolta poporului şi a celor zece muţi. 'Nu
El este D o m n u l Savaot, răspundeţi cu rău la rău'. Stăpân şi servitor: stăpâni
Regele Gloriei! (Psalmul 24) răi, servitori răi.
7. Iar e u , loan, p e care El l-a vindecat, sunt martor
că El este Regele viu al Gloriei, pe care David l-a cântat şi 1. A sosit atunci o mulţime d e o a m e n i înarmaţi cu
l-a anunţat. Slavă Lui pentru eternitatel" bastoane, care i-au înconjurat p e cei zece muţi care
8. J o n a e l a spus: "Prietene, ai ajuns acasă, dar fie fuseseră pedepsiţi pentru că l-au insultat p e doctor, în
vorba între noi, n u a venit încă m o m e n t u l să deschizi prima seară c â n d a m sosit. Aceşti indivizi ameninţători
gura; după c u m ne-a spus El, atunci c â n d n e va părăsi a u cerut ca muţii să-şi recapete graiul!
pentru a m e r g e în Galileea, noi v o m începe să-i învăţăm 2. J o r a m , medicul, a înaintat cu curaj, s p u n â n d c u o
p e oameni, iar d u p ă aceea, c â n d El se va întoarce, va v o c e fermă: " O h ! Copii ai răului, este asta o n o u ă
trebui să găsească porţile noastre larg deschise. Pentru modalitate d e a v e n i la D u m n e z e u p e n t r u a-i cere
aceasta, inimile noastre trebuie să fie deschise pentru iertare?"
a-L primi, iar iubirea noastră pentru El să urce până la 3. Grupul d e manifestanţi a dat înapoi, strigând: "Cine
stele, pentru că inimile noastre sunt poarta p e care este D u m n e z e u aici, u n d e este El? Te consideri tu
Marea Evanghelie a lui loan 87

D u m n e z e u sau o fi p o a t e acest m a g i c i a n venit din îmblânzi răul din duşmanul tău şi în cele din urmă îţi vei
Galileea, acest hulitor îndoielnic?" face din el u n frate!
4. J o r a m le-a răspuns violent: "Cine este magicianul 12. C â n d u n servitor a b u z e a z ă d e î n c r e d e r e a
vostru din Galileea, mizerabili caraghioşi ce sunteţi?" stăpânului său şi îl înşeală, profitând d e bogăţiile lui, el
F ă c â n d u n pas înainte, manifestanţii a u spus: "Este acest merită sâ fie pedepsit! Stăpânul îl c h e a m ă atunci şi îi
d u l g h e r din Nazaret, p e n u m e lisus, p e c a r e noi îl reproşează faptul că a abuzat d e încrederea lui! Dacă
cunoaştem bine, ca şi p e m a m a sa, aflată şi ea aici, servitorul se supără şi îi răspunde, insultându-l, stăpânul
împreună cu fraţii şi surorile sale. îl cunoaştem şi p e tatăl se va arăta oare mai binevoitor şi mai înţelegător? N u ,
său, care a murit a c u m u n a n , d e ruşine, d u p ă cât se c u s i g u r a n ţ ă , s t ă p â n u l v a fi m â n i o s p e servitorul
spune, pentru că soţia şi copiii săi n u v o i a u să-l asculte şi necredincios şi el va p u n e să fie arestat şi închis.
îl înşelau în tot felul". 13. Dar dacă servitorul, văzând mânia justificată a
5. La auzul acestor calomnii neruşinate, mânia lui stăpânului său, se va a r u n c a la picioarele acestuia,
J o r a m a atins a p o g e u l ; el s-a avântat către M i n e şi lacov, recunoscându-şi vina şi implorându-i iertarea, o a r e
s p u n â n d : " D o a m n e , D o a m n e , lasă să cadă asupra lor stăpânul lui se va purta la fel? C u siguranţă că n u ; căinţa
focul cerului, pentru a-i pârjoli! îţi vine să urli c â n d îi auzi blândă a servitorului va îmblânzi mânia stăpânului, care
minţind atât d e îngrozitor!" n u n u m a i că-l va ierta, ci în plus îi va dori binele şi
6. E u a m spus: "Copiii Mei, lăsaţi-i să mintă cu furia îndreptarea!
trăznetuluil Credeţi o a r e că există v r e u n foc mai rău ca 14. V ă spun aşadar: n u faceţi niciodată rău pentru
minciuna? Dacă le veţi face însă u n bine, o vor lua imediat rău dacă vreţi să deveniţi buni! D a c ă îi j u d e c a ţ i şi îi
la g o a n ă , îndepărtându-se d e v o i . Ţineţi minte, n u condamnaţi p e cei care vă fac rău, veţi sfârşi prin a deveni
răspundeţi niciodată la rău c u rău, la răutate cu răutate!" cu toţii la fel d e răi şi n u va mai exista în voi nici iubire,
Cei trei o a m e n i ai noştri şi-au făcut atunci reproşuri şi nici binel
J o r a m a întrebat ce era d e făcut cu aceşti caraghioşi! 15. Cel puternic îşi va aroga dreptul d e a-i pedepsi
7. E u : " F a c e ţ i c e v o r e i , î n N u m e l e M e u şi p e toţi cei care i-au încălcat legea; răzbunarea îi v a
porunciţi-le să plece". J o r a m s-a adresat atunci adunării: înflăcăra p e vinovaţi, care vor dori să se răzbune. C e
"în N u m e l e Domnului, fie ca fiecare dintre aceşti muţi bine va rezulta atunci, spuneţi-Mi?
să-şi r e c a p e t e graiul şi să se întoarcă acasă, mulţu- 16. D e aceea, n u j u d e c a ţ i şi n u c o n d a m n a ţ i p e
mindu-i lui D u m n e z e u ! " nimeni, dacă n u doriţi să fiţi la rândul vostru judecaţi şi
8. La aceste cuvinte, fiecare dintre muţi şi-a recăpătat condamnaţi. înţelegeţi voi această învăţătură
graiul, dar ei n u i-au mulţumit lui Dumnezeu, cu excepţia fundamentală, fără d e care n u veţi a v e a niciodată loc în
unuia singur, care le-a făcut reproşuri celorlalţi. Dar împărăţia M e a ? "
aceştia i-au spus: "Nebunule, oare D u m n e z e u ne-a făcut
muţi? U n magician ne-a făcut rău şi tu crezi că ar trebui Capitolul 75
sâ-i a d u c e m omagii zeului magic al păgânilor? Dacă a m
face-o, ce-ar spune atunci D u m n e z e u l lui Avraam, al lui Sihar. Umbra bunătăţii. Parfumul păcatului. Drumul
Isaac şi al lui lacov?" Cel care era puţin mai b u n decât libertăţii. Modul în care acţionează răufăcătorul.
ceilalţi a tăcut şi a plecat împreună c u ceilalţi, fără a mai
îndrăzni să-Mi aducă omagiile care Mi se c u v e n e a u ! 1. Simon Petru a spus: "Da, D o a m n e , a m înţeles bine,
9. J o r a m şi ceilalţi discipoli ai Mei s-au supărat, iar dar există o umbră, d u p ă părerea mea, în învăţătura Ta.
Simon Petru s-a apropiat d e Mine, mânios şi Mi-a spus: Dacă suprimăm pedepsele, răufăcătorii se vor înmulţi
" D o a m n e , facă-se voia Ta, dar dacă aş a v e a n u m a i o într-un timp scurt ca iarba p e p ă m â n t şi nisipul în mare.
scânteie din forţa şi puterea Ta spirituală, e u ştiu ce-aş Dacă există o lege, trebuie să o aplicăm şi să pedepsim,
face, în N u m e l e Tău Preasfânt, acestor indivizi murdari!" altfel această lege n u mai există! D e altfel, poate o lege
10. l-am răspuns: "Simon, ai uitat deja predica p e să existe dacă n u există nici o p e d e a p s ă ? "
care a m ţinut-o p e m u n t e ? C e bine faci tu dacă răspunzi 2. E u a m spus: "Dragul m e u , j u d e c a t a ta este cea a
la rău cu râu? C â n d pregăteşti nişte u n u i o r b c a r e critică c u l o r i l e ;
bucate care n u a u gust, cred că ai priveşte animalele din menajerie,
atâta minte să n u adaugi la ele suc vei v e d e a fiare sălbatice, tigri, lei,
d e aloe şi nuci d e ristic, ci sare, pantere, hiene, lupi şi urşi. Dacă
lapte şi miere! Dacă, la o m â n c a r e aceste animale n u ar fi în cuşcă,
b u n ă , a d a u g i ceva şi m a i b u n , cine ar fi în siguranţă în apropierea
nimeni n u te va lua drept prost! lor? Dar ce prostie ar fi să închizi
Dar dacă faci şi mai rău ceea ce miei sau porumbei!
deja n u are gust, n u crezi că toată
3. Infernul are legile sale strict
lumea te va considera p e loc u n
d e f i n i t e şi a p l i c a r e a lor este
mare prost?
riguroasă, în timp c e împărăţia
1 1. Vezi tu, la fel stau lucrurile M e a , c a r e este în cer, n u a r e
şi cu fiinţa u m a n ă . D a c ă faci rău n e v o i e nici d e l e g e , nici de
pentru rău, întreabă-te dacă îl faci pedeapsă!
cu ceva mai b u n p e cel rău. Dar 4. E u n u a m venit pentru a vă
d a c ă faci b i n e p e n t r u r ă u , vei trimite în infern, conform unei legi
88 Marea Evanghelie a lui loan

intransigente, ci pentru a vă pregăti pentru ceruri c u panteră sau u n d u ş m a n oarecare, el se înfurie, sare p e
iubire, blândeţe şi adevăr. Dacă, prin învăţătura Mea, adversarul său şi îl nimiceşte. Dar el lasă u n căţel slab să
care vine din ceruri. E u vă eliberez d e lege şi vă arăt se j o a c e cu el şi se îmblânzeşte. Dacă vine o muscă să se
noua cale a inimii c e d u c e la adevărata viaţă eternă şi aşeze pe laba sa puternică, el abia dacă o priveşte şi o
liberă, d e c e vreţi să rămâneţi ataşaţi d e legea care lasă să plece fără a încrunta sprâncenele, lată c u m vă va
c o n d a m n ă şi blestemă, în loc să vă gândiţi că este c u trata duşmanul vostru dacă nu-l veţi trata c u violenţa.
mult mai bine să mori d e mii d e ori în trup, iubirea 1 1. Mai degrabă binecuvântaţi-vă duşmanii decât
păstrându-şi libertatea, decât să rătăceşti chiar şi o singură să puneţi m â n a pe ei; dacă îi c o n d a m n a ţ i şi îi închideţi,
zi în moartea legii. vă adunaţi singuri cărbuni aprinşi deasupra capului!
5. Se înţelege d e la sine că hoţii, spărgătorii şi asasinii 12. C u iubire, blândeţe şi răbdare veţi avea totul la
trebuie să fie arestaţi şi închişi, pentru că ei sunt ca dispoziţie, dar dacă judecaţi şi condamnaţi oamenii orbi
a n i m a l e l e s ă l b a t i c e c a r e l o c u i e s c î n c a v e r n e l e şi - care sunt d e fapt fraţii voştri -, în loc să întemeiaţi
crăpăturile pământului, d â n d târcoale zi şi noapte în binecuvântarea Evangheliei, n u veţi semăna decât ura
căutarea prăzii. îngerii din ceruri a u datoria d e a-i vâna, şi înstrăinarea p e pământ!
dar ei n u trebuie să anihileze p e nimeni; asemenea fiinţe 13. Trebuie să fiţi discipolii Mei în faptă şi cuvânt la
decăzute trebuie numai încarcerate, pentru a se îmblânzi fel ca şi în învăţătura voastră, dacă doriţi să slujiţi la
şi pentru a deveni mai b u n e ; n u m a i dacă se apără c u mărirea împărăţiei Mele p e acest pământ. Dacă n u doriţi,
violenţă, este permis ca ele să fie schilodite şi doar dacă sau dacă vă este prea g r e u şi p r e a potrivnic,
o p u n violent rezistenţă trebuie să fie ele omorâte, pentru întoarceţi-vă acasă! îmi voi face discipoli din aceste pietre".
că infernul morţii este d e preferat infernului vieţii.
6. Dar n u voi privi c u ochi buni pe cel care ţine în Capitolul 76
închisoare hoţii, spărgătorii şi asasinii, pentru ca în cele
d i n u r m ă să-i c o n d a m n e la m o a r t e ; c ă c i c u c â t Sihar. Despre influenţele interioare şi exterioare ale
c o n d a m n ă m şi pedepsim mai mult, cu atât răufăcătorii omului. Cum să păstrezi ordinea şi pacea in cetate
aflaţi în libertate devin mai răi şi mai periculoşi şi în loc să (oraş) prin iubire. Forţa şi violenţa trezesc răul. Rolul
se mulţumească să jefuiască, în noaptea neagră, vor sfârşi îngerului păzitor.
prin a-i asasina şi a-i extermina p e toţi cei care i-ar putea
trăda. 1. Simon Petru a spus: " D o a m n e , cine Te-ar părăsi,
7. Dacă suprimi j u d e c a t a implacabilă şi dai sfatul d e cine n u ar vrea să Te slujească? N u m a i Tu ai Cuvântul
a oferi şi haina celui care merită bastonul, hoţii vor veni vieţii, pe care nimeni altcineva n u îl poate avea. Cere-ne
mereu să caute una sau alta, dar n u vor jefui şi n u vor c e vrei, dar n u n e cere niciodată să Te părăsim. Fii
ucide! răbdător cu slăbiciunile noastre şi întăreşte-ne prin graţia
8. Dacă oamenii, din iubire pentru fraţii şi surorile lor Tatălui care este în ceruri şi care Te-a întărit şi p e Tine,
şi din iubire pentru Mine, n u şi-ar mai a d u n a grămezi d e atât d e minunat, ca să fii pe deplin una c u El!
bunuri trecătoare ale 2. Şi, d u p ă c u m ne-ai
acestui pământ şi ar trăi la î n v ă ţ a t p e m u n t e , noi îi
fel ca Mine, foarte curând c e r e m lui D u m n e z e u în
n u ar mai exista nici hoţi, N u m e l e T ă u : Tatăl nostru
nici spărgători, nici asasini. care eşti î n c e r u r i , fie
9. Cei c a r e c r e d că împărăţia Ta, facâ-se voia Ta
legile implacabile şi sfântă, iartă-ne nouă
condamnările grele vor greşelile noastre, precum şi
f a c e să d i s p a r ă de pe noi iertăm greşelile greşiţilor
p ă m â n t răufăcătorii se noştri'".
înşeală întru totul. Infernul 3. E u a m spus: "Simon,
nu a dus niciodată lipsă d e îmi place mai mult ceea ce
diavoli; la ce foloseşte să spui a c u m decât ceea c e
omori unul, dacă infernul spuneai adineauri despre
trimite zece în loc, mai răi l e g e şi p e d e a p s ă . La ce-i
decât primul? C â n d omul folosesc unei naţiuni pacea
rău se găseşte faţă în faţă şi o r d i n e a o b ţ i n u t e prin
cu un om rău, el se violenţă? Asta n u durează
înfierbântă şi d e v i n e u n decât u n timp, dar c â n d
adevărat d e m o n , dar dacă diavolii se simt prea
n u găseşte în faţa lui decât reprimaţi, ei sar şi distrug cu
iubire, blândeţe şi răbdare, sarcasmele lor oribile legile
r ă u t a t e a sa se î n d e p ă r ­ şi legislatorii, pentru că cei
tează şi el poate deveni mai care trebuie încă să fie ţinuţi
bun. şi c o n d u ş i c u forţa sunt
1 0. C â n d leul v e d e diavolii! Dar cel care se lasă
apropiindu-se u n tigru, o condus de iubire, blândeţe
Marea Evanghelie a lui loan 89

şi răbdare, seamănă cu u n înger al lui D u m n e z e u ; el


este d e m n d e a fi u n copil al Celui Preaînalt. C a p i t o l u l 77
4. C u iubire, veţi avea totul, în timp ce cu forţa n u
faceţi decât să-l treziţi p e diavol din somnul său şi la c e Sihar. Despre infamia oamenilor. încrederea în
b u n să-l trezeşti p e acest p ă m â n t ? Domnul.
5. Este infinit mai bine ca printre o a m e n i să crească
iubirea şi blândeţea, care-i ţin p e oameni treji şi ca diavolii 1. M u l ţ i d i n t r e cei
să doarmă u n somn necesar, n e c a u z â n d astfel nici u n prezenţi s-au grăbit către
rău pământului, pe care l-ar putea distruge, cu tot ce se Mine, cerându-Mi să fac
găseşte pe el, dacă s-ar trezi. Spune-mi ce părere ai despre miracole şi spunând:
asta?" "Dacă faci minuni pentru
6. Simon Petru a spus: " D o a m n e , n u mai este nimic orbi, care nu au nici
d e adăugat, totul este limpede şi lesne d e înţeles. Dar cunoştinţe, nici judecată şi
câţi o a m e n i d e p e acest p ă m â n t cunosc acest adevăr care deci n u pot înţelege
sfânt? D o a m n e , sunt legiuni d e îngeri în ceruri, trimite-i nimic, fă atunci şi pentru
la toţi oamenii, p e întregul pământ, să a n u n ţ e acest noi; noi v o m crede în tine
adevăr; cred că atunci, acest p ă m â n t acoperit d e păcate dacă v o m vedea minuni
va fi mai b u n şi mai armonios". a d e v ă r a t e , dar în caz
7. E u a m continuat: 'Tu spui ce gândeşti, dar E u contrar, v o m şti la ce să n e
sunt d e altă părere; vezi tu, sunt d e o mie d e ori mai aşteptăm, fiindcă suntem
mulţi îngeri în j u r u l o a m e n i l o r decât vezi tu aici; ei la curent cu tot!"
urmăresc să ajute oamenii astfel încât să n u devină robii 2. E u le-am spus: "Ei
propriilor lor simţuri şi sentimente. Fiinţa u m a n ă crede bine! Dacă sunteţi atât d e
însă că ajunge liberă la ideile sale şi că îşi urmează d u p ă înţelepţi şi ştiţi totul, la fel
placul inimii dorinţele şi poftele, p e care le acceptă şi le ca D u m n e z e u , d e c e vă
asimilează fără ca libertatea sa să aibă d e suferit. Dar d e mai trebuie atunci
fapt, ce se petrece în realitate? miracole? Puteţi, fără nici
8. Oamenii gândesc singuri, a u intenţii lăudabile; o altă minune, să ştiţi dacă
dar când vine momentul să acţioneze, ei râvnesc la lume, spun adevărul sau n u ! La
la bogăţiile sale şi la tot c e p o a t e satisface nevoile ce folosesc miracolele? Se împlinesc în curând d o u ă zile
înşelătoare ale cărnii (trupului); ei acţionează atunci rău, d e c â n d Mă aflu aici şi n u a u încetat să se petreacă lucruri
din egoism. extraordinare; aveţi în acest sens sute d e martori. Dacă
9. Aş putea să-ţi prezint mii d e oameni care sunt nişte asta n u vă ajunge, nici alte miracole n u vor fi d e ajuns
răufăcători înnăscuţi, l-aş putea întreba dacă ei ştiu că pentru inimile voastre rele; aşa că plecaţi d e aici, dacă
fac r ă u ; toţi ţi-ar r ă s p u n d e că o ştiu p r e a b i n e . n u vreţi să fiţi alungaţi cu forţa!"
întreabă-i însă d e ce fac rău şi mulţi îţi vor răspunde: 3. Ei a u strigat atunci: "Cine poate şi îndrăzneşte să
'Pentru că aşa n e place!' Alţii îţi vor s p u n e : 'Ne-ar plăcea n e a l u n g e cu forţa? N u suntem noi o a m e n i d e vază din
foarte mult să facem bine, dar c u m ceilalţi fac rău, facem Roma şi stăpâni ai acestor locuri, u n d e m u n c i m şi trăim?
şi noi la fel ca ei'. Iar alţii îţi vor spune: 'Ştim ce este binele, Putem cu uşurinţă să te facem să pleci d e aici chiar în
dar n u suntem capabili să facem bine, natura noastră acest moment, aşa că n u tu, u n simplu galileean, ai să
s-a îndepărtat d e el şi simţim că trebuie să-l urâm p e cel n e alungi d u p ă c u m doreşti! Ne-am saturat d e tine; îţi
care a greşit faţă d e noi! o r d o n ă m , prin puterea p e care o a v e m , să părăseşti
10. lată, vei mai găsi încă şi alte răspunsuri şi vei oraşul înainte d e căderea nopţii!"
înţelege c u r â n d că cei mai înrăiţi răufăcători cunosc 4. E u le-am spus: " O h , orbi smintiţi, cât timp credeţi
binele şi răul şi, cu toate acestea, aleg răul. să mai puteţi trăi, folosindu-vă d e puterea voastră? U n
1 1. Dacă oamenii fac rău, deşi ştiu că există binele, singur g â n d de-al M e u ar fi suficient pentru a vă face
ce efecte crezi că ar putea avea asupra lor o cunoaştere praf şi pulbere, cu toată puterea voastră; întoarceţi-vă
care le-ar fi dată printr-o învăţătură exterioară? Da, d e acasă, dacă n u vreţi să vi se surpe pământul d e sub
a c u m înainte, cunoaşterea binelui şi a adevărului va fi picioare!"
adusă oamenilor din exterior, din ceruri şi ei M ă vor 5. în aceeaşi clipă, pământul s-a crăpat sub picioarele
omorî, la fel c u m vă vor omorî şi p e voi, precum şi p e lor şi din crăpătură a început să iasă fum şi foc. V ă z â n d
mulţi dintre cei p e care îi veţi învăţa să facă bine şi să aşa ceva, oamenii a u început să urle: "Nefericiţii d e noi,
evite răul" suntem pierduţi, a m păcătuit împotriva lui llie!" Ei a u
12. Simon a spus: " D o a m n e , dacă este aşa, ar fi mai plecat în goană, urlând şi crăpătura s-a închis la loc, în
bine ca întreg pământul să fie al diavolului! C e va face timp ce noi n e întorceam liniştiţi în casa lui J o r a m .
lumea dacă n u vrea să recunoască, nici să a c c e p t e 6. La sosirea noastră în casa lui Irhael şi a lui J o r a m ,
binele?" a m găsit cina pregătită. E u a m binecuvântat-o. A p r o a p e
13. E u : "Cel care, ca şi tine, vorbeşte foarte afectat, o mie d e persoane a u luat loc, a u băut şi a u mâncat cu
este încă foarte departe d e împărăţia M e a , dar c â n d Mă bucurie şi a u lăudat gustul delicios al mâncărurilor şi al
voi înălţa la cer, vei vorbi altfel. Dar iată că s-a lăsat seara, vinurilor. N u m a i comandantul, venit împreună cu soţia
să n e întoarcem şi să n e întărim picioarele obosite". sa şi cu ofiţerii din subordinea sa, a rămas serios, abia
90 Marea Evanghelie a lui loan

atingându-se d e mâncare. J o n a e l , care era aşezat lângă


el, l-a întrebat d e ce era aşa d e trist! Capitolul 78
7. Comandantul a suspinat şi a spus: "Nobil şi înţelept
prieten, c u m sâ mă bucur c â n d v ă d că cei mai mulţi Sihar. Păcatul poartă deja in el pedeapsa.
dintre o a m e n i n u sunt d e m n i să locuiască nici în Tartar Blândeţea şi răbdarea fac mai mult decât mânia.
(n.t. iadul roman), dacă acesta există! Poţi să priveşti fără
silă doi lupi înfometaţi smulgându-şi unul altuia u n os şi 1. Comandantul a spus: "Drag şi înţelept prieten, ai
luptându-se sălbatic, căci aceştia sunt lupi, animale fără vorbit bine, dar ce pot s p u n e e u , care sunt u n străin?
j u d e c a t ă , maşini care a u viaţă, împinse d e instincte A c u m cred, sunt convins din adâncul fiinţei mele că acest
primitive, incapabili să socotească, p r e c u m pârâul care, lisus din N a z a r e t n u este altul d e c â t Dumnezeu
umflându-se, acoperă tot ce întâlneşte. Dar oamenii, care atotputernic, venit sub o formă umană. N u atât minunile
pretind că sunt înţelepţi şi cultivaţi, sunt mai răi în inima Sale d o v e d e s c asta, cât înţelepciunea Sa nesfârşită,
lor decât lupii, tigrii, hienele, râşii şi urşii; ei vor să atragă pentru că Cel care vrea să transforme lumea trebuie să
toate privirile, dar n u acordă nici cea mai mică atenţie fie atât d e înţelept p e cât pare a fi El, prin fiecare din
aproapelui lor. Spune-mi, prietene, îi p u t e m numi oare cuvintele Sale!
oameni? Sunt ei d e m n i măcar d e milă? N u , îţi spun, d e
2. Dar aceşti nemernici se numesc c u neruşinare fiii
o mie d e ori, n u ! O h , aşteptaţi, popor d e brute, a m să
lui Dumnezeu, care li s-a revelat dintotdeauna şi a c u m
d a u foc la ceva care vă va face să vă pierdeţi auzul şi
că El a venit la ei, îl tratează ca p e u n escroc ordinar şi
văzul pentru totdeauna!"
vor să-L alunge. Prietene, e u sunt r o m a n şi, în ciuda
8. J o n a e l a spus: "Dar ce vrei să faci? Dacă-i distrugi, religiei mele d e panteist încrâncenat şi p ă g â n orb, e u
îţi vei atrage multe necazuri, care te vor trăda în faţa cred şi voi rămâne strâns legat, toată viaţa mea, d e noua
Romei; vei avea parte d e multă bătaie d e cap şi în cele mea credinţă.
din urmă vei fi exilat la sciţi! Renunţă la răzbunare, lasă 3. Dacă ar fi vorba d e păgâni, aş fi indulgent, dar
asta în seama D o m n u l u i şi fii sigur că El va lua măsurile c u m ei îşi spun copiii lui D u m n e z e u , în timp ce, simultan,
cele mai drepte! îl denigrează, n u pot fi indulgent cu ei.
9. Citeşte istoria poporului m e u şi vei v e d e a că 4. Dacă ei vor să-L alunge pe Dumnezeu, Dumnezeu
î n t o t d e a u n a D o m n u l i-a pedepsit c u severitate p e îi va alunga la rândul Lui; noroiul şi buruienile trebuie
oameni, adeseori fără nici u n pic d e milă, pentru fiecare îndepărtate pentru a fi a d u n a t e recoltele frumoase d e
păcat comis. îţi spun. D o m n u l cerului şi al pământului p e c â m p u l p e care D o m n u l însuşi l-a aranjat. Dacă
este şi va fi m e r e u la fel, p e vecie. El este răbdător, plin rămâne iarba rea, peste puţin timp ea va invada tot ceea
d e compasiune, niciodată n u Şi-a a b a n d o n a t poporul, ce a semănat D u m n e z e u atât d e frumos! Spune-mi dacă
dar vai d e cei care îl fac p e D u m n e z e u să îşi piardă a m dreptate sau dacă greşesc. C e este mai important:
răbdarea! Dacă El îşi va lua biciul în mână, îşi va biciui D o m n u l sau aceşti caraghioşi mizerabili?"
poporul până c â n d oamenii vor fi frânţi, zdrobiţi, şi vor 5. J o n a e l a spus: "Nimeni n u poate contesta faptul
deveni astfel limpezi ca supa. că ai perfectă dreptate, dar vezi tu, este necesar să-ţi
10. Ceea ce p e tine te-ar costa atâtea necazuri şi mai pui o problemă. Se poate ca aceşti nemernici să fie
pericole. D u m n e z e u ar face cu u n singur g â n d şi atâta atât d e înspăimântaţi încât să plece, regretându-şi
vreme cât D u m n e z e u îi tolerează p e aceşti oameni, este nebunia, după care se vor îndrepta. Aşa că n u este d e
mai bine ca noi să n u n e b ă g ă m ! dorit să-i urmăreşti, fiindcă u n păcat nu există decât atâta
1 I. Ai văzut ce uşor i-a fost D o m n u l u i să deschidă timp cât păcătosul persistă în acel păcat. Imediat ce omul
pământul în faţa acelor sceleraţi şi să facă să iasă foc şi renunţă la păcatul său şi urmează ordinea stabilită d e
aburi din străfundurile crăpăturilor! Ar fi la fel d e uşor D u m n e z e u , omul este eliberat d e păcat şi d e pedeapsă.
pentru El să-i transforme în 6. Culmea greşelii ar fi
cenuşă pe aceşti nefericiţi, să pedepseşti u n o m care
dar El s-a limitat să-i a d e v e n i t mai b u n , sub
înspăimânte şi să-i facă să p r e t e x t u l că a păcătuit
o ia la fugă! înainte. Greşeala ar fi
12. Dacă asta îi este d e comparabilă cu cea a unui
ajuns Domnului, să n e fie medic care s-ar d u c e la u n
şi nouă d e ajuns. N u m a i bolnav care s-a vindecat,
El singur ştie ce este drept pentru a-i spune: A c u m că
să faci. D o m n u l se află eşti perfect sănătos, trebuie
printre noi, în mijlocul a tot să îţi p e d e p s e ş t i (prin
felul d e lucruri minunate mutilare) picioarele c a r e
şi pare să fie fericit că este erau bolnave înainte!' La ce
cu noi! D e ce să fim noi ar mai folosi să te vindeci,
m o r o c ă n o ş i şi trişti? Fii d a c ă d u p ă a c e e a v e i fi
bucuros şi mulţumit, bătut? N u a fost oare boala
bucură-te d e graţia Iu o pedeapsă destul de
Dumnezeu şi lasă în mare? La ce ar folosi atunci
seama Lui tot restul!" să v i n d e c i c a r n e a , d a c ă
Marea Evanghelie a lui loan 91

trebuie să o îmbolnăveşti din n o u ? D a c ă acest lucru


simplu d e înţeles este absurd în lumea materială, este C a p i t o l u l 79
încă mult mai absurd să acţionezi astfel c u omul spiritual.
7. Datoria noastră este să-i p u n e m frăţeşte în gardă Vindecarea sufletelor bolnave. Consecinţele
pe oamenii care a u păcătuit dar care d u p ă aceea a u severităţii excesive. Condamnarea la moarte.
devenit mai buni şi să-i ajutăm să-şi întărească credinţa Răzbunarea morţilor. Sfârşitul duşmanilor.
lor în D u m n e z e u şi să reziste mai bine la marile pericole
ale păcatului, pentru a 1. Pătruns d e adevărul
n u c ă d e a d i n n o u în cuvintelor lui J o n a e l ,
sclavia acestuia; pentru comandantul a spus: "Da,
că o dată ieşit din păcat, a c u m mi-e foarte limpede,
este de zece ori mai grav renunţ la intenţia mea. N u
să cazi apoi din n o u în o voi mai p u n e în aplicare
e l ; şi, a p e d e p s i un d e c â t d a c ă t u îmi v e i
păcătos care se căieşte, p o r u n c i şi d e v r e m e c e
înseamnă a-l provoca să Dumnezeu te-a făcut
cadă din n o u . răspunzător pentru
8. Oare nu va această c o m u n i t a t e , p e
pedepsi Dumnezeu tine te voi asculta şi n u voi
acest lucru mult mai face nimic fără sfatul tău".
sever decât toate 2. J o n a e l a spus: "Să-i
celelalte păcate comise fii p e plac lui D u m n e z e u ,
d e c e l c a r e s-a c ă i t ? aşa e bine; dacă cineva
Pedeapsa pe care este bolnav, trebuie să-i
fiecare păcat o poartă în ajutăm trupul; dacă
sine, crede-mă, este deja u n remediu împotriva acelei sufletul său este bolnav, trebuie d e asemenea să-i d ă m
boli a sufletului care se numeşte păcat. Dacă boala a u n ajutor spiritual, în funcţie d e boala în cauză!
fost vindecată d e medicament, la ce ar mai servi să aplici 3. Bolile spirituale a l e copilului se v i n d e c ă prin
u n al doilea medicament, d e vreme ce boala a dispărut?" corecturi serioase, folosind dacă este cazul chiar şi nuiaua!
Comandantul a răspuns: "Ca tratament preventiv!" Dar bolile spirituale ale adultului se vindecă prin sfaturi
9. J o n a e l a spus: "Da, da, tratamentele preventive înţelepte, pline d e iubire, prin învăţături solide, îndemnuri
sunt necesare, dar ele trebuie să întărească şi n u sâ făcute din iubire şi observaţii asupra consecinţelor nefaste
slăbească sau să ucidă! M â n i a naşte m â n i e ; trebuie ce pot rezulta din slăbiciunile continue ale sufletului. Dar
acţionat aşadar cu iubire, răbdare şi blândeţe. d a c ă acestea n u sunt d e ajuns, c â n d sufletul este
10. Cine se arde trebuie stropit cu apă rece şi n u încăpăţânat, surd şi orb, atunci este m o m e n t u l pentru o
aruncat în apă fiartă sau jăratic. îl d u c e m p e braţe pe cel educaţie severă, dată bineînţeles cu iubire, dar c u mai
ce şi-a rupt piciorul şi i-l p u n e m la loc, legându-l şi multă fermitate!
fixându-l, pentru ca fractura să se vindece. îl întindem 4. Dar dacă acţionăm cu mânie sau în spiritul infernal
apoi p e u n pat special şi n u îl biciuim pentru că a mers al răzbunării, totul devine o trudă zadarnică. în loc să
strâmb şi şi-a rupt piciorul. învăţăm sufletul că este o fiinţa u m a n ă , facem din el u n
1 1. N u cu mult timp în urmă, cineva care s-a întors d e m o n care nu-şi va putea potoli niciodată setea d e
d e la sciţi, u n d e voise să-L vestească p e Dumnezeul lui răzbunare!
Avraam, Isaac şi lacov, mi-a povestit că aceste p o p o a r e 5. Satana poate fi ţinut în frâu d e către ceruri u n
sălbatice d e nomazi îi pedepsesc p e morţi fiindcă a u anumit timp, dar dacă oamenii orgolioşi cred că prin
murit! îi dezbracă, îi leagă d e u n stâlp şi îi biciuiesc o zi puterea şi "înţelepciunea" lor, care n u este altceva decât
întreagă. Chiar şi cei care a u fost omorâţi d e alţi oameni cruzime tiranică şi d e nezdruncinat, pot să păstreze
sunt trataţi la fel, pentru că a u comis greşeala d e a muri. ordinea care le place lor, D u m n e z e u se retrage şi desface
Dimpotrivă, ucigaşii sunt lăudaţi, p e n t r u că a u fost legăturile care îl reţineau pe Satana; abia d e a c u m înainte
capabili să rămână în viaţă! merită să-şi facă griji cei ce se cred puternici, căci cei p e
12. Oricât d e prostesc ar părea, acest exemplu care îi vor fi păcălit vor deveni adevăraţi diavoli şi se vor
seamănă cu ceea ce facem noi atunci c â n d v r e m să arunca asupra lor, ca u n fluviu care se revarsă şi îi vor
pedepsim u n păcătos, care, prin însuşi păcatul său - nimici.
această boală a sufletului - este deja mort din punct d e 6. Cea mai rea este c o n d a m n a r e a la moarte; la ce
vedere spiritual! serveşte d e fapt să o m o r a m pe cineva, dacă n u p u t e m
13. U n bolnav are nevoie d e u n medic şi d e u n a j u n g e la sufletul sau la spiritul său, acolo u n d e se află
m e d i c a m e n t ; cât d e s p r e a-l p e d e p s i p e n t r u că s-a în fond adevărata putere d e a acţiona?
îmbolnăvit, prietene, asta este d e m n d e u n scit! Cred că 7. Cine crede că a scăpat d e duşmanul său pentru
eşti d e acord că este mai bine să-L u r m ă m p e D o m n u l în că l-a omorât este d e zece ori mai orb decât crede, pentru
toate, decât să vrem, c u stângăcia noastră, să-i venim în că, din slabul d u ş m a n p e care îl vedea şi-a făcut dintr-o
î n t â m p i n a r e , î n c u r a j â n d astfel d e m o n i i şi stricând dată mii de duşmani care sunt invizibili şi care îl vor urmări
plantaţia divină a Domnului. zi şi noapte, chinuindu-i corpul şi spiritul c u suferinţe

I
92 Marea Evanghelie a lui loan

nesfârşite. 13. In tinereţea lui, David a fost un o m după inima lui


8. în râzboaie, u n d e oamenii sunt omorâţi c u miile, Dumnezeu, dar ca urmare a faptei ostile comise împotriva
învingătorul crede că a scăpat d e duşmanii săi, p e care singurului său duşman, încălcând voinţa lui Dumnezeu, el
i-a nimicit din cauza orbirii sale, dar se înşeală amarnic; a fost urmărit cu cruzime de spiritul lui Urie!
sufletele şi spiritele morţilor rătăcesc de-a lungul anilor, 14. U n a este dacă D o m n u l îţi porunceşte El însuşi,
influenţând direct intemperiile naturii pentru a distruge aşa c u m i-a cerut lui David în legătură cu filistinii, d e a-i
recoltele, cauzează lipsuri, creşterea preţurilor, foamete lovi c u putere şi d e a-i zdrobi p e cei ce deveniseră
şi, în cele din urmă, bolile contagioase şi ciuma, care duşmanii lui D u m n e z e u şi ai umanităţii. Astfel d e fiinţe
într-un timp scurt omoară mai mulţi o a m e n i decât a ucis vor trece printr-o judecata cumplită în Lumea d e dincolo,
învingătorul răzbunător. Astfel slăbit, în ţara sa, acesta fără a putea niciodată să se ridice împotriva mâinii lui
din u r m ă t r e b u i e să c u m p e r e m e r c e n a r i p e n t r u a D u m n e z e u , fiindcă D o m n u l îi va lipsi d e orice putere!
supravieţui şi se va îndatora tot mai mult, după ce a 15. Este însă cu totul altceva dacă tu îţi faci duşmani
epuizat toate resursele ţării şi ale poporului său. Mai în această l u m e fără ca D u m n e z e u să-ţi fi poruncit
d e v r e m e sau mai târziu, nemaiputându-le plăti solda aceasta, împins fiind n u m a i d e antipatiile tale, d e
mercenarilor, el se va găsi la a n a n g h i e ; poporul p e care aroganţa continuă sau d e nebunia oamenilor care cred
l-a asuprit se va răscula împotriva lui. Duşmanii n u vor că trebuie să facă dreptate, atunci c â n d dreptul suprem
pierde atunci ocazia d e a se ridica împotriva lui; şi el, a devenit supremă nedreptate, c u m zice proverbul; în
învingătorul purtat odinioară în triumf, va cunoaşte a c u m această situaţie, d e î n d a t ă c e şi-au părăsit c o r p u l ,
lupta în care îndoiala şi disperarea îl asaltează şi îl sfâşie duşmanii tăi îţi vor fi mult mai ostili.
precum ghearele tigrului, p â n ă c â n d va fi terminat. 16. Ţi-aş da o mie d e vieţi dacă le-aş avea, numai să
9. Aşa că, vezi, toate acestea se datorează duşmanilor mi-l arăţi p e fericitul d e p e acest pământ al cărui duşman
ucişi! i-a devenit binevoitor în cealaltă lume! E u n u a m întâlnit
10. lată d e ce se obişnuieşte ca toţi cei apropiaţi niciodată aşa ceva! Dimpotrivă, cunosc cazuri în care
să-şi ceară iertare d e la muribund şi să-i ceară acestuia răzbunarea unui spirit, devenit ostil unei case, s-a întins
binecuvântarea, pentru că, dacă moare în duşmănie, până la a zecea generaţie; sau, atunci c â n d anumite
cel ce rămâne este mai d e plâns, sufletul - liber a c u m - fiinţe u m a n e a u fost gravjignite d e u n întreg popor sau
neîncetând să vină sub forma remuşcârilor pentru a-l d e o ţară, ele revin ca spirite pentru a chinui acel popor
chinui pe cel rămas pe pământ, p e care caută să-l atragă sau acea ţară timp d e ani d e zile, câteodată pentru
în tot felul d e capcane, care n u îi vor face viaţa uşoară! totdeauna, devastând-o până când nu mai
11. D o m n u l permite asta n u m a i pentru ca sufletele supravieţuieşte nimeni! Prietene, oricât d e incredibil ţi
ofensate să obţină satisfacţia p e care o cer. în plus, este s-ar părea, ceea ce-ţi spun este d e necontestat, căci dacă
u n bine nemăsurat şi pentru cei aflaţi în viaţă să fie nu ar fi fost adevărat, c u m aş fi îndrăznit să-ţi spun aceasta
pedepsiţi în această existenţă materială pentru faptele în faţa Domnului şi a îngerilor Săi? Iar dacă mai ai încă
îndoieli, adresează-te Domnului, care este izvorul etern
pC Ca re !e-au săvârşit din orgoliu, decât să cadă după
al oricărui lucru; mărturia Sa îţi va dovedi dacă a m trădat
moartea fizică în mâinile a o sută d e spirite ostile, care îl
adevărul fie şi printr-o singură silabă!"
hârţuiesc p e cel care este încă neexperimentat în lumea
d e dincolo!
12. D e aceea este atât d e necesar în această lume Capitolul 8 0
să m a n i f e s t ă m iubirea şi prietenia a d e v ă r a t ă şi să
întoarcem duşmanilor noştri binele pentru rău, să-i Sihar. Este viaţa terestră compatibilă cu Evanghelia?
binecuvântăm p e toţi cei care n e blestemă, fiindcă n u Cănd va veni împărăţia lui Dumnezeu? Trăiţi în
se ştie c â n d îi va c h e m a D o m n u l d e pe acest pământ şi, pacea şi unitatea îngerilor păzitori şi a ordinii
odată mort, u n d u ş m a n devine d e o sută d e ori mai divine. Când va veni împărăţia lui Dumnezeu pe
periculos decât era în timpul vieţii. acest pământ?

1. F ă c â n d ochii mari d e uimire, la fel ca


mulţi alţi oaspeţi, comandantul a spus: "Dacă
aşa stau lucrurile, înseamnă că viaţa pe acest
pământ este ceva cumplit, cine ar putea să
reziste?"
2. E u a m spus: "Cine va urma învăţătura
M e a va rezista, dar cine se lasă condus d e
orgoliu şi superficialitate, neiubindu-se decât
p e sine, fără să ierte niciodată din inimă şi
fără să binecuvânteze d e zece ori mai mult
decât a fost ofensat, va simţi mai d e v r e m e
sau mai târziu consecinţele inevitabile ale
duşmăniei; el n u se va putea aştepta la nici
u n fel d e protecţie din partea Mea şi va trebui
să plătească până la ultimul sfanţ răul p e care
i l-a pricinuit duşmanului său. Trăiţi deci în
Marea Evanghelie a lui loan 95

pace si înţelegere cu toată lumea. Mai


bine suportaţi o nedreptate decât să
pricinuiţi chiar şi cel m a i mic r ă u
altcuiva; n u veţi atrage atunci nici o
răzbunare, iar spiritele celor care ar fi
trebuit să fie d u ş m a n i i voştri v o r
deveni îngerii voştri păzitori,
îndepărtând de la voi multe
nenorociri.
3. D e ce este aşa? D e ce trebuie
să fie aşa? Adevăr vă spun: este aşa,
pentru că aceasta este voinţa M e a şi
ordinea pe care a m stabilit-o şi care
va rămâne de-a pururi neschimbată".
4. C o m a n d a n t u l a s p u s : " D a ,
D o a m n e , îmi d a u seama foarte clar
că iubirea Ta este infinită şi
î n ţ e l e p c i u n e a Ta n e l i m i t a t ă , dar
spune-mi, atunci când toţi oamenii vor
fi pâtrunşi d e învăţătura Ta, pământul se va transforma d e inamici, D o a m n e , iartă-mi slaba înţelegere, dar
într-un adevărat paradis. C â n d va fi aceasta? dă-mi voie să mă îndoiesc! Această regulă n u mai poate
5. C â n d mă gândesc la mărimea pământului, despre fi aplicată.
care nimeni n u ştie încă d e u n d e î n c e p e şi u n d e se 12. îmi vin mereu în minte nefericiţii din Scylla şi
termină, c â n d mă g â n d e s c la n u m ă r u l fără limită al C h a r y b d a : c â n d scapi d e unul, te loveşti m e r e u d e
oamenilor care locuiesc p e acest p ă m â n t nesfârşit, mă celălalt! D o a m n e , încă o mică lămurire şi îi voi îmbrăţişa
a p u c ă ameţeala. Trăsătura principală d e caracter a p e toţi duşmanii mei şi îi voi scoate pe toţi prizonierii din
majorităţii locuitorilor acestui pământ pare a fi răutatea celule, hoţi, bandiţi, asasini, oricât d e răi ar fi!"
crudă şi grosolana.
6. Majoritatea oamenilor sunt răuvoitori din cauza Capitolul 8 1
egoismului lor animalic şi sunt conduşi d e u n orgoliu
furibund. Comportamentul faţă de delicvenţi. Condamnarea
7. C â n d undeva p e acest pământ imens se stabileşte la moarte şi efectele sale. Motivul principal al
o populaţie paşnică, din momentul în care ea ajunge, incarnării lui Cristos. Stabilirea unei punţi intre
graţie eforturilor fiecăruia, la o anumită bunăstare, este pământ şi Lumea de dincolo!
imediat reperată d e lupii şi hienele u m a n e , care vin să o
ruineze; şi aceşti bieţi refugiaţi se trezesc d e mii d e ori 1. E u a m spus: "Prietene, eşti încă foarte miop, dacă
mai săraci decât erau înainte, în starea lor primitivă. înţelegi şi explici astfel învăţătura Mea! J o n a e l ţi-a spus
8. Dar dacă aceşti o a m e n i paşnici şi cultivaţi se apără deja că în caz d e legitimă a p ă r a r e s a u în caz că
c u r a j o ş i , c u a r m a î n m â n ă , c u t o a t ă e n e r g i a şi D u m n e z e u ţi-o cere, o luptă întreprinsă împotriva unui
înţelepciunea spiritului lor, pentru a-şi r ă p u n e duşmanii, d u ş m a n este justificată. Toţi inamicii care mor în astfel
atunci spiritele duşmanilor răpuşi le devin nişte duşmani d e lupte sunt imediat pedepsiţi cu severitate, fiecare după
şi mai înverşunaţi; Te întreb atunci deschis: c u m , c â n d şi sufletul său, dar în nici u n caz n u se întorc p e acest •
în ce condiţii va prinde învăţătura Ta salvatoare rădăcini p ă m â n t pentru a le face rău celor care i-au învins p e
pe acest pământ, d e v e n i n d decisivă în modul d e a se bună dreptate. Dacă acest adevăr intangibil te poate
comporta şi d e a acţiona al oamenilor? face să vezi lucrurile în adâncime, c u m d e te poţi îndoi
9. D a c ă razele b l â n d e a l e î n v ă ţ ă t u r i i T a l e n u d e învăţătura M e a ?
luminează decât câteva naţiuni, acestea vor fi asaltate 2. Cine spune câ adevăraţii delicvenţi, care adeseori
de duşmani din zi în zi mai numeroşi. Dacă ele se predau sunt mai răi decât nişte animale feroce, n u trebuie să fie
duşmanilor lor, n u vor deveni oare sclavii lor şi n u vor arestaţi şi închişi? Dimpotrivă, dacă-ţi iubeşti aproapele,
ajunge ele ca, sub dominaţie, sâ n u mai poată urma şi chiar trebuie să faci acest lucru. Dacă, d e pildă, în faţa ta
practica această învăţătură? este atacat cineva d e o fiară sălbatică, tu vei căuta să
10. Dar dacă ele devin stăpâne ale duşmanilor lor, râpui bestia şi dacă omul este atacat în stradă sau la el
spiritele şi sufletele acestor duşmani ucişi în luptă vor acasă, tu îi vei sări imediat în ajutor.
deveni mai mult ca oricând duşmanii lor d e neînvins şi, 3. întrucât asemenea hiene u m a n e , atunci c â n d se
după părerea mea, bineînţeles fără prea mare valoare, adună, p u n în pericol populaţii întregi, autorităţile a u
nu v ă d c u m se va putea stabili p e pământ împărăţia datoria indispensabilă d e a-i v â n a p e aceşti o a m e n i atât
cerurilor! d e periculoşi şi d e a-i închide.
11. A face bine pentru rău - şi o spun pentru o cauză 4. Condamnarea la moarte însă n u trebuie să fie
dreaptă - este u n lucru discutabil. Dacă este vorba să-ţi aplicată decât dacă zece ani d e încarcerare n u a u avut
faci prieten dintr-un duşman, lucrul este valabil, n u mă nici u n efect şi condamnatul n u arată nici u n semn d e
îndoiesc; dar dacă este vorba să înfrunţi u n număr mare ameliorare. Dacă el promite însă, în momentul în care a
94 Marea Evanghelie a lui loan

pământ, cât d e stabilirea - prin învăţătura şi Cuvântul


M e u , revelate prin această venire a M e a - unei punţi d e
legătură între lumea materială şi lumea spirituală, ale
cărei câmpii eterne se întind dincolo d e câmpia morţii.
11. Cine vrea să accepte p e deplin şi cu seriozitate
învăţătura Mea, va trece deja puntea d e care vorbesc
încă din această viaţă. Dar cel care o primeşte parţial
sau fără entuziasm, ori chiar o refuză categoric, se va
găsi dincolo într-o noapte totală şi îi va fi foarte dificil să
găsească această punte.
12. Cât despre oamenii care n u a u avut niciodată
ocazia de a cunoaşte învăţătura M e a p e acest pământ,
aceştia vor găsi în Lumea d e dincolo ghizi care îi vor
c o n d u c e către această punte. Astfel, spiritele care n u a u
auzit niciodată vorbindu-se despre învăţătura Mea, vor
g ă s i şi e l e p u n t e a c ă t r e v i a ţ a e t e r n ă . D a r dacă
perseverează în ideile lor greşite, ele vor fi j u d e c a t e după
natura lor u m a n ă şi n u vor a j u n g e în împărăţia lui
D u m n e z e u , lată c u m stau lucrurile. Gândeşte-te şi
spune-Mi dacă îţi place. Dar fă-o repede, căci şederea
M e a aici se apropie d e sfârşit".
13. Comandantul a spus: " D o a m n e , totul este clar şi
limpede şi dacă voi mai avea vreo îndoială pe viitor, omul
p e care l-ai trezit aici (din punct d e vedere spiritual) va
putea să mă lămurească. D e aceea, voi lăuda şi voi slăvi
ajuns pe eşafod, că se va transforma în bine, trebuie să
N u m e l e T ă u , î m p r e u n ă c u toţi ceilalţi, d a r Te r o g ,
i se acorde o a m â n a r e suplimentară d e u n a n . N u trebuie
acordă-mi graţia şi Întoarce-Te repede, fiindcă principala
aplicată pedeapsa cu moartea decât dacă n u se mai
mea grijă va fi ca Tu să găseşti aici inimi mai d e m n e
poate scoate nimic dintr-un asemenea o m ; atunci este
decât cele care Te-au primit d e data aceasta".
mai bine să te descotoroseşti d e el.
5. Dar dacă autorităţile, cu acordul comunităţii, vor
să comute această pedeapsă cu moartea, binemeritată
Capitolul 82
d e altfel, la închisoare p e viaţă, sunt libere să o facă şi E u
n u a m să le cer deloc socoteală. Sihar. Promisiunea unei vizite secrete. Nimeni nu
6. Duşmanii celor care îşi d u c viaţa în conformitate
este profet in ţara sa. Cuvintele de rămas bun.
cu învăţătura Mea, n u a u nici u n mijloc d e a reveni după
Jonael primeşte harul de a face minuni, lisus se
moarte pentru a le face viaţa grea celor vii. Acest lucru
întoarce în Galileea.
se poate petrece doar în cazul spiritelor care aspirau,
din timpul vieţii, să se transforme şi p e care le-au ucis 1. E u a m spus: "Mă voi întoarce într-o zi să vă v ă d , în
nişte asupritori cruzi, tiranici, orgolioşi, egoişti şi avizi d e secret, dar n u trebuie să strigaţi asta în gura mare, în tot
putere, deci nişte uzurpatori. oraşul, aici - u n d e oamenii se simt cu atât mai importanţi
cu cât sunt mai puţin asupriţi şi plătesc mai puţine
7. Dacă judecătorii lipsiţi d e orice sentiment nobil îşi
impozite decât în ludeea şi Galileea şi u n d e Jairuth al
fac, prin condamnările lor nedrepte, duşmani care se
M e u plăteşte, ca să spun aşa, toate impozitele săracilor.
întorc ca spirite pentru a se răzbuna, E u însumi permit
ca aceste spirite să acţioneze împotriva judecătorilor lor 2. Acolo u n d e oamenii se simt bine, n u este loc
nedrepţi. Dar n u este vorba aici d e spirite absolut rele. pentru un profet, decât dacă acesta este bătrân. Aceşti
Sper că te-ai lămurit a c u m ! " nebuni n u iau în considerare decât cuvintele bătrânilor
şi consideră înţelepciunea unui tânăr drept o exaltare a
8. Comandantul a spus: "lată-mă lâmurit, renunţ la
imaginaţiei sale. în ceea c e priveşte minunile, oricât d e
( comparaţia cu Scylla şi Charybda.
extraordinare ar fi acestea, ele vor fi m e r e u luate drept
9. Dar, d u p ă c u m a m mai spus, tot n u înţeleg c u m
magie, atât d e la m o d ă în m o m e n t u l d e faţă. Oamenii
învăţătura Ta, care este cu adevărat sfântă, îşi va croi
prea orbi, incapabili să distingă ceea ce este adevărat
d r u m prin noaptea în care este scufundata umanitatea.
d e ceea ce este fals, resping şi una şi alta.
După c u m spui Tu însuţi, învăţătura Ta n u va fi d e mare
ajutor omenirii, pentru că ar face din oameni, maşini; în 3. Ar fi mai bine pentru u n profet să meargă în
timp ce, dimpotrivă, calea naturală ar fi lungă şi dificilă şi străinătate; acolo are mai multe şanse să poată influenţa
ar costa sânge. Da, cred că pot să pretind - n u a m darul oamenii care n u îl cunosc. D e aceea a m să vă părăsesc
profeţiei, dar cunosc Europa, Asia şi Africa - că în două împreună cu oamenii Mei, dar voi reveni peste puţin
mii d e ani, învăţătura Ta n u va lumina nici j u m ă t a t e din timp.
omenire! A m dreptate sau n u ? " 4. Voi lua cu M i n e p e u n a n u m e Matei, care era
10. E u a m spus: " N u greşeşti foarte tare, dar lucrurile vameş aici. Acesta ştie sâ scrie repede şi bine şi va putea
n u stau exact aşa c u m gândeşti t u ; pentru că n u este nota învăţăturile şi faptele Mele; daţi-i u n permis d e liberă
vorba atât d e a c c e p t a r e a învăţăturii M e l e p e acest trecere".
Marea Evanghelie a lui loan 95

5. C o m a n d a n t u l a întocmit imediat permisul d e revelează aceste lucruri şi ceea ce vi se oferă prin această
trecere şi Mi-a mulţumit din toată inima pentru ceea ce revelaţie! Atunci, lumea materială n u vă va mai tenta şi o
făcusem. Ceilalţi oaspeţi i-au urmat exemplul, dar mai veţi învinge mai uşor, ceea ce vă este cu atât mai necesar,
mulţi dintre ei, obosiţi după călătorie, a u adormit pe bănci pentru că n u puteţi deveni copiii lui D u m n e z e u dacă n u
şi pe mese. Celor care a u vrut să-i trezească le-am spus: aţi învins lumea în voi înşivă!
"Lăsaţi-i să se odihnească până la ziuă. E u prefer să plec 6. N u vreau însă să fac din voi nişte bigoţi, care
în liniştea nopţii, fără să atrag atenţia. Râmâneţi în c o n d a m n ă lumea, ci doresc să ştiţi să vă folosiţi d e ea cu
continuare aici până se face ziuă şi să n u Mă urmeze înţelepciune.
nimeni decât dacă îl î n d e a m n ă inima. 7. N u ar trebui o a r e luat drept prost cel care se
6. Tu, J o n a e l al M e u , veghează ca învăţătura M e a să îndrăgosteşte d e u n obiect folositor meseriei sale şi care,
prindă rădăcini aici şi să aducă multe roade, ca un arbore în loc să-l folosească într-un scop corespunzător, ar începe
al vieţii. îţi transfer o parte din puterea Mea supranaturală, să-l admire şi să-l păstreze la adăpost d e rugină pentru a
pe care să o foloseşti în N u m e l e M e u ; dar fii atent ca în nu-şi pierde frumuseţea, făcându-şi astfel singur rău,
zelul tău să n u o foloseşti în m o d greşit, fiindcă atunci ai datorită unei plăceri inutile?
să faci mai mult rău decât bine. îţi voi trimite u n înger 8. Lumea este pentru voi la fel ca acest obiect; puteţi
acasă, să te ajute. El te va învăţa să foloseşti c u m trebuie trage multe foloase b u n e şi frumoase din ea, dar dacă
aceasta putere cerească. Dar să n u spui nimănui că u n sunteţi discipolii Mei, trebuie să vă folosiţi d e ea, aşa c u m
înger din ceruri locuieşte în casa lui J o n a e l " . v-am învăţat timp d e trei zile.
7. Irhael a venit atunci la Mine, p l â n g â n d , împreună 9. Corect folosit, acest obiect vă va pregăti şi vă va
cu J o r a m , recunoştinţa şi iubirea împiedicându-i sâ asigura viaţa eternă. Dar dacă vă folosiţi d e el altfel, acest
vorbească, l-am binecuvântat, s p u n â n d : "Liniştiţi-va, Mă obiect va deveni ca un cuţit prea ascuţit în m â n a unui
voi întoarce curând să vă v ă d " . copil, care mai d e v r e m e sau mai târziu, îşi va face o rană
8. Ei Mi-au îmbrăţişat picioarele, p e care le-au acoperit p e care medicul n u va putea să o vindece prea uşor.
cu lacrimile lor, iar J o r a m a strigat: " O h ! Timp sacru, 10. Cu aceste cuvinte, primiţi toată binecuvântarea
grăbeşte-te să ni-L aduci în casa Sa p e D o m n u l Gkoriei, M e a şi transmiteţi aceste cuvinte tuturor celor c e n u
pentru totdeauna. O h , D o a m n e , gândeşte-te la noi, care le-au putut auzi, astfel ca nimeni să n u aibă scuze pentru
Te iubim din toată inima şi vino repede, să rămâi cu noi a le ignora.
pentru totdeauna". 1 I. Iar a c u m , voi, cei câţiva discipoli ai Mei şi voi toţi
9. E u a m spus: "Da, mă voi întoarce, după c u m a m care M-aţi urmat din Galileea la Ierusalim, haideţi să o
spus, în taină şi d e a c u m înainte nimeni n u va mai fi pornim la drum spre Galileea, u n d e veţi putea din n o u
obligat, datorită prezenţei Mele să creadă în Cuvântul să vă ocupaţi d e cultivarea câmpurilor voastre".
M e u şi în misiunea M e a d e Sus". 12. Spunând aceasta, M-am ridicat şi, făcând îngerilor
semnul pe care numai ei îl puteau înţelege, d e a dispărea,
Capitolul 83 cu excepţia îngerului lui J o n a e l , porţile vizibile ale cerului
s-au închis, iar casa lui Irhael şi a lui J o r a m a rămas intactă,
Sihar. Puterea adevărului. Despre esenţa în toată splendoarea ei cerească, ca d e altfel şi castelul
Cuvântului lui Dumnezeu. Graţia de a fi chemat să lui Jairuth. Toţi cei prezenţi care rămăseseră treji ne-au
devii copilul lui Dumnezeu. Cum să te slujeşti de însoţit până la poartă. D o a r comandantul n u a vrut să
această lume. Plecarea din Sihar. M ă părăsească aşa d e r e p e d e şi M-a însoţit p â n ă la
marginea oraşului, d u p ă care s-a întors la Sihar.
1. D o m n u l a spus: "învăţătura o g l i n d e ş t e fidel
adevărul. Cine n u va trăi din Cuvânt, va muri din judecata
Cuvântului care i-a fost anunţat, în care n u a crezut şi în
care n u a avut încredere.
2. Aşa c u m E u a m în M i n e puterea Tatălui d e a da
sau d e a lua înapoi viaţa eternă, p e care omul, după
propria sa voinţă, are puterea d e a o primi şi Cuvântul
M e u poate face d e a s e m e n e a acest lucru, d e o a r e c e
Cuvântul M e u este expresia atotputernică şi eternă a
voinţei Mele!
3. Cel care primeşte în el Cuvântul M e u , care trăieşte
şi acţionează fără a devia d e la învăţătura M e a , M ă
primeşte cu toată iubirea, toată înţelepciunea şi toată
forţa M e a , d e v e n i n d astfel u n a d e v ă r a t copil al lui
Dumnezeu, căruia Tatăl care este în Ceruri nu-i va refuza
nimic.
4. Preasfântul Tată care este în Ceruri n u putea decât
sâ se reveleze El însuşi într-un corp, prin Fiul Său şi să
facă din voi, creaturi condamnate, zei liberi,
numindu-vă prietenii şi fraţii Săi.
5. Să n u uitaţi niciodată C i n e este Cel c a r e v ă
96 Marea Evanghelie a lui loan

suprafaţa imensă p e care o v e d e m aici şi care n u este


Capitolul 84 decât o infimă părticică din pământul întreg?"
8. E u a m spus: "Ei bine! lată, c â n d E u vă vorbesc d e
Călătoria în Galileea. Reproşurile adresate de Matei lucruri terestre, voi n u înţelegeţi; c u m vreţi atunci să
Domnului. Despre esenţa lui Dumnezeu şi a înţelegeţi lucrurile cereşti? încearcă să înţelegi!
creaţiei. Frumuseţea pământului şi depărtarea lui 9. Priveşte acolo jos, în mijloc, acel cedru aflat p e
faţă de soare. Eclipsă de soare. Un pic de teamă nu ultimul vârf al acestui lanţ d e munţi. Compară mărimea
strică niciodată. sa cu cea a unui fir d e iarbă, care n u este mai înalt decât
o palmă şi vei v e d e a că acest fir d e iarbă, dacă îl ţii în
1. Ne-am reluat drumul şi a m ajuns la hotarul ţării faţa ochilor, p a r e mult mai m a r e d e c â t c e d r u l din
samaritenilor, la răsăritul soarelui. A m intrat în Galileea, depărtare, deşi acela este d e o sută d e ori mai mare
u n d e a m făcut u n popas p e u n m u n t e golaş şi ne-am decât firul d e iarbă. Acesta este efectul distanţei. Dacă ai
odihnit p e u n covor d e iarbă proaspătă. picioare b u n e , poţi să ajungi la acest cedru în zece ore
2. însoţitorii mei n u mai puteau d e admiraţie văzând d e mers. Ce reprezintă aceste zece ore pentru tine?
priveliştea minunată, iar scribul Matei a spus: " D o a m n e , 10. Dar gândeşte-te a c u m la distanţa d e la soare la
dacă toţi oamenii ar fi fost pătrunşi d e Cuvântul Tău în p ă m â n t Ei bine! Dacă o pasăre care zboară la fel d e iute
orice lucru, o ţară ca aceasta ar fi fost suficient d e ca vântul ar fi plecat p e vremea lui A d a m în direcţia
frumoasă pentru a fi paradisul. Dar dacă n e g â n d i m că soarelui, i-ar mai trebui încă mulţi ani pentru a a j u n g e
majoritatea oamenilor sunt mai răi decât fiarele sălbatice, acolo. Dacă poţi înţelege asta, îţi vei da seama că soarele
i-am putea reproşa lui D u m n e z e u că a făcut pământul este d e mii şi mii d e ori mai mare decât pământul".
prea frumos pentru nişte o a m e n i atât d e ticăloşi". 11. Uluit, Matei a strigat: " O h , D o a m n e , c u m poţi
3. E u a m spus: "Acest reproş M ă afectează direct, atunci să conduci o asemenea lume d e pe p ă m â n t ? "
pentru că Tatăl şi E u suntem U n u l ! înţelepciunea eternă 12. E u a m spus: "Da, ceea ce ţie ţi se pare complet
a Fiului - care este înţelepciunea Tatălui, a stabilit acest imposibil. Mie îmi este, fie vorba între noi, mai mult decât
plan al creaţiei şi iubirea Tatălui a fost impulsul care a uşor; tu n u poţi încă să înţelegi, dar va veni vremea c â n d
făcut să apară pământul, soarele, luna şi stelele. ai să înţelegi totul.
4. Dar oamenii d e p e acest pământ, care a u fost 13. Pentru ca să îţi dai seama că - prin puterea Tatălui
creaţi tot d e Mine, trebuie să se transforme şi vor fi care este în M i n e -, E u pot a j u n g e la soare într-o singură
transformaţi. clipă, priveşte! A m sâ acopăr soarele timp d e câteva
5. Dacă aşa stau lucrurile, atunci c u m poţi tu să-Mi momente, astfel încât nimeni nu-l va mai vedea. Atunci
faci reproşuri? Ca să n u mai spun că, în plus, pământul vei înţelege că pot să ajung la soare chiar d e aici, d e p e
n u este chiar atât d e frumos c u m ţi se pare. Toate aceste acest pământ".
locuri p e care le vezi aici, n u sunt frumoase decât d e 14. M a t e i a spus: " O h , D o a m n e , n u face asta,
departe. Dacă ai privi mai d e aproape, n u ai mai găsi oamenii vor fi îngroziţi". E u a m spus: "Nu-ţi fă griji;
nimic frumos, în afară d e câţiva arbori ici şi colo, vreo oamenii vor crede că este o eclipsă obişnuită, apărută în
grădină îngrijită d e mâna omului şi poate palatul vreunui m o d natural, aşa c u m se petrece adeseori. în câteva
bogătaş. Este asta într-adevăr aşa d e minunat? clipe, soarele va apărea din n o u ! Dar fii atent!" Matei a
6. Ridică-ţi ochii spre soare şi vei găsi acolo alte spus neliniştit: " D o a m n e , n u ar trebui să fie avertizaţi toţi
peisaje, u n d e chiar şi deserturile sunt mai frumoase decât cei care sunt aici prezenţi?" E u a m spus: "Să-i lăsăm să
para-disurile t e r e s t r e . doarmă, este suficient să
Pentru că numai lumina fii tu martor, pentru că
soarelui face ca pământul u n scrib trebuie să ştie
să fie atât d e frumos şi mai mult decât cei care
plăcut; fără ea, pământul n u sunt chemaţi să scrie,
n u ar fi decât o vale a lată, E u s p u n acum:
plângerii şi a lacrimilor. Pe 'Soare, acoperă-ţi faţa
acest soare, care dă timp d e şapte secunde
pământului întreaga sa p e întreg pământul'".
strălucire şi frumuseţe, Chiar în a c e a clipă, în
peisajele sunt încă mult locul zilei s-a f ă c u t o
mai minunate". noapte deplină, numai
7. Matei a spus: câteva stele fiind vizibile
" D o a m n e , c e spui T u , cu uşurinţă ici şi colo.
soarele este deci şi el o I 5. T r e m u r â n d d e
lume, în care deserturile frică, Matei a spus:
sunt mai frumoase decât " D o a m n e atotputernic,
paradisurile terestre? cine ar putea trăi alături
Compara acest p ă m â n t d e Tine dacă dreapta Ta
imens şi a c e l minuscul atinge infinitul?" Abia a
disc solar; d e câte ori ar pronunţat Matei aceste
intra acest disc în această c u v i n t e , că s o a r e l e a
Marea Evanghelie a lui loan 97

reapărut, în toată strălucirea sa. Matei a respirat atunci


uşurat, r ă m â n â n d însă mut d e uimire. D u p ă u n timp,
prinzând din n o u curaj, a spus: " D o a m n e , n u mai înţeleg
nimic; puterea Ta este infinită, dar p e viitor, te implor,
D o a m n e , lipseşte-ne d e astfel d e dovezi ale puterii Tale,
căci altfel întreaga lume s-ar nărui".
16. E u a m spus: " N u te îngrijora; u n pic d e teamă
nu-i strică niciodată omului care este supus simţurilor.
A c u m , trezeşte-i p e cei care d o r m , v o m porni din n o u la
drum. Dar n u povesti nimănui ce s-a petrecut, nici măcar
să nu faci vreo aluzie". Matei i-a trezit pe cei care dormeau
şi a m pornit din n o u p e drumul care cobora, m e r g â n d
d e această dată mult mai r e p e d e decât la urcare!

Capitolul 85

Sosirea in Galileea. Mesia şi împărăţia lui


Dumnezeu. Călătoria la Cana, in Galileea.
(loan IV, 45/

45. Când a ajuns in Galileea, a fost primit bine de


galileeni, care văzuseră tot ce făcuse la Ierusalim în timpul
praznicului; căci fuseseră şi ei ia praznic.

1. Odată ajunşi în câmpie, a m găsit repede u n sat


din Galileea, u n d e locuiau numeroşi galileeni dintre cei
care se aflaseră la sărbătoarea d e la Ierusalim în ziua credeau într-un Mesia terestru; totuşi, mulţi alţii Mi-au
c â n d a m purificat Templul. N u trecuse multă v r e m e d e cerut lămuriri.
atunci şi toţi încă îşi aminteau cu uşurinţă despre aceasta. 7. Le-am răspuns: "Vouă vă trebuie dovezi, altfel n u
2. C â n d aceşti galileeni M-au văzut traversând satul, credeţi! D e aceea, urmaţi-Mă la Cana şi în împrejurimile
a u ieşit din case în stradă pentru a Mă saluta; ei n u găseau sale; veţi primi acolo învăţaturi şi dovezi".
destule cuvinte d e laudă pentru ceea c e îndrăznisem să 8. Mulţi dintre cei care Ma u r m a u v e n e a u din Cana.
fac la Templu. Bucuria lor d e a Mă revedea era cu atât încă din ziua nunţii, ei M ă urmaseră c u credinţă şi voiau
mai mare c u cât aflaseră că fariseii din Ierusalim a u să discute despre învăţăturile p e care le primiseră d e la
încercat în secret să M ă facă să dispar. Aceşti galileeni M i n e şi despre dovezile p e care le văzuseră!
n u ştiau mare lucru, decât că e r a m fiul cucernicului losif 9. Dar E u le-am spus: " N u este încă m o m e n t u l ,
şi că D u m n e z e u era cu Mine, aşa c u m fusese şi cu losif. urmaţi-ne la Cana, o să mai vorbim acolo şi veţi putea
A trebuit să-Mi petrec ziua cu ei, împreună c u toată suita vedea cu ochii voştri. Să pornim din n o u la drum, dar să
M e a şi în cele din urmă chiar şi noaptea! Ne-au primit n u vorbească nimeni în timpul călătoriei, pentru că
cât de bine a u putut ei, punându-ne multe întrebări şi printre noi se pot a s c u n d e trimişi ai fariseilor".
cerând multe sfaturi. S-a pus întrebarea despre Mesia şi 10. Galileenii a u fost d e acord cu Mine şi a u confirmat
mulţi a u fost cei care M-au recunoscut. c h i a r că a u v ă z u t p r e t u t i n d e n i s p i o n i ai fariseilor
3. Pentru că, s p u n e a u ei: "Să ai atâta curaj, în faţa chestionându-i p e calatori, ca să afle u n d e se găseşte u n
atâtor oameni care se aflau la Templu, dovedeşte o mare a n u m e lisus din Nazaret şi dacă L-au auzit predicând.
putere dată d e Sus. Oricine altcineva ar încerca, n u ar Le-am spus: "lată d e ce v o m m e r g e în linişte şi ei n u n e
reuşi! Nimeni n u ar fi îndrăznit să se ridice împotriva vor p u n e întrebări".
abuzurilor Templului, care existau d e atât d e multă
vreme. Dar cu Tine a fost altceva; negustorii a u luat-o la C a p i t o l u l 86
fugă d e parcă erau urmăriţi d e furtună şi, d e atunci.
Templul n u a mai fost transformat într-o piaţă". E u le-am lisus la Cana. Păcătoşii se trădează singuri.
răspuns: "Şi n u va mai fi niciodată, fiindcă i se apropie Consecinţele des frâu/ui. Satana îndeamnă la
sfârşitul!" dezmăţ, /loan IV, 46/
4. Miraţi, galileenii a u spus: "Atunci va fi rău pentru
noi! C e parte din Regatul urmaşului lui David anunţat 46. lisus S-a întors deci în Cana din Galileea, unde
d e profeţi trebuie să restabilească Mesia?" prefăcuse apa în vin.
5. E u le-am spus: "El va stabili o n o u ă d o m n i e eternă
pentru fiii lui David şi pentru toţi oamenii d e p e pământ, I. Astfel, călătoria noastră a continuat şi, fără a*face
dar n u p e acest pământ, ci dincolo d e pământ, în ceruri. vreun popas, a m ajuns în micul oraş Cana. Imediat după
Oricine interpretează altfel cuvintele profeţilor trăieşte în sosirea noastră, ne-am îndreptat spre casa u n d e E u a m
întuneric". făcut primul miracol, dar n u a trecut o oră că a p r o a p e
6. La aceste cuvinte, mulţi s-au îndepărtat, căci ei tot oraşul era la curent c u sosirea M e a şi a întregii Mele
98 Marea Evanghelie a lui loan

suite. Locuitorii s-au grăbit să vină să n u a u trecut neobservate şi ştim bine


n e salute şi să ne ureze b u n venit. Ei că este î n t o t d e a u n a mai b i n e să
n u găseau destule cuvinte pentru a m ă t u r i în faţa porţii t a l e ; d a r e
Mă aclama şi a M ă lăuda pentru că a m u z a n t să speri că n u te faci
purificasem Templul într-un m o d atât remarcat, eschivându-te. Sunt mai
d e hotărât. U n mare n u m ă r dintre proşti chiar decât rinocerii din Persia!"
ei se aflaseră la s ă r b ă t o a r e a din 7. E u a m spus: "Să-i lăsăm să
Ierusalim şi Mă văzuseră acţionând; plece, bieţi nebuni orbi, cărora ie este
ştiau de asemenea că vindecasem frică d e oameni, dar n u se tem d e
mulţi bolnavi şi Mi-au a d u s l a u d e D u m n e z e u , care cunoaşte inimile şi
pentru toate acestea. p ă t r u n d e chiar şi cele mai a d â n c i
2. E u i-am î n t r e b a t d a c ă nu taine. E u vă spun, acest sentiment
existau b o l n a v i printre ei. Mi-au m o n d e n al ruşinii n u este altceva
r ă s p u n s că, deşi curios, în a c e l decât vanitate pură. Până c â n d va
moment n u era nici u n bolnav în tot mai fi aşa pe pământ? Acest corp a
oraşul. cărui carne vă a d u c e atâtea ore d e
3. E u a m spus: 'Toţi a u corpul plăcere vă va fi luat în curând, iar voi
sănătos, dar n u şi sufletul. Cel care veţi ajunge complet goi în Lumea de
se destrăbălează şi se prostituează dincolo, u n d e alţii vor tăia firul de păr
are sufletul foarte bolnav; acest g e n în patru şi vor striga d e p e acoperişuri
de păcat împietreşte inima omului, ce aţi f ă c u t p e a s c u n s p e acest
îl face să-şi piardă sensibilitatea şi pământ; vă va fi greu atunci să vă
compasiunea faţă d e ceilalţi, iar în ascundeţi ruşinea.
cele din urmă, el n u se mai iubeşte 8. într-adevăr, vă spun, oamenii
d e c â t p e sine, ca p e u n obiect, lascivi, impudici, desfrânaţii şi prosti­
pentru a-şi satisface poftele, n u din tuatele n u vor intra în împărăţia
dragoste pentru acest obiect, ci chiar Cerurilor; va trebui ca ei să se lepede
d e dragul desfrâului. O asemenea c o m p l e t d e viciile lor, căci o m u l
inimă respinge Cuvântul lui comite toate celelalte păcate în afara
Dumnezeu, care ar putea-o păzi d e trupului său, p u t â n d să se dezlege
poftele rele, iar omul devine în cele cu uşurinţă d e ele, pentru că ceea
din urmă duşmanul celor ce ce este exterior n u îl strică atât d e
păstrează în inima lor şi p u n în mult pe o m . Dar desfrâul se face în
practică Cuvântul lui D u m n e z e u . Mulţi dintre voi suferă trupul omului şi în cele din urmă strică deopotrivă sufletul
de această boală mortală. Cel care se ştie bolnav d e şi spiritul; este deci unul dintre cele mai mari păcate.
această maladie poate să-Mi mărturisească. E u îl voi Evitaţi aşadar desfrâul ca p e flagelul ciumei, pentru că
vindeca". incitarea la dezmăţ este c a p c a n a Satanei pentru a-i
4. La aceste cuvinte, oamenii a u părăsit în număr seduce p e oameni. Nefericit este cel care se lasă înşfăcat
mare casa. Ştiind că a u greşit, îi apucase frica la ideea că d e Satana. în cele din urmă, fiecare va simţi nevoia să se
aş putea să-i trădez; prin urmare, a u plecat. Unii dintre elibereze din ghearele Satanei; nenorocirile şi zbuciumul
ei comiseseră adulter, alţii incest, mulţi bărbaţi şi multe său vor fi însă d e nedescris. Gândiţi-vă la asta, căci altfel
femei se necinstiseră ei înşişi şi, prin urmare, simţeau vor veni zile care n u vă vor plăcea deloc! Iar a c u m , să
nevoia să se îndepărteze d e privirile Mele. m e r g e m să n e odihnim".
5. N u că n u ar fi vrut să fie vindecaţi d e patimile lor, 9. Atunci, mai mulţi dintre cei care veniseră împreună
dar le era ruşine! Treceau drept o a m e n i respectabili şi cu Mine s-au retras la casele lor. Dar discipolii Mei, Măria
n u le-ar fi plăcut ca vecinii lor să afle câ a v e a u slăbiciuni - m a m a M e a - şi fraţii Mei, adică cei cinci fii ai lui losif, a u
trupeşti. Dar nici unul n u s-a gândit că, fugind d e dorinţa rămas cu Mine.
Mea de a le veni în ajutor, ei se trădau d e fapt singuri.
6. Mulţi dintre cei care a u rămas, a u spus: " N u , n u Capitolul 87
aş fi crezut asta niciodată despre cutare sau cutare". Alţii
nu se puteau împiedica să n u râdă, spunând: "Ce nostim Adevărata patrie este lângă Domnul. Scepticismul
i-ai demascat! A m fi putut să-i întrebăm noi timp d e zece evreilor. Cornelius îl regăseşte pe lisus.
ani şi tot n u a m fi obţinut v r e u n răspuns! Dar tot ce ai
făcut Tu a fost să le propui foarte amabil să-i vindeci şi ei 1. D u p ă ce toţi s-au retras, tânărul stăpân al casei,
au preferat să o ia la fugă. Fără îndoială că se g â n d e a u care fusese martor la transformarea apei în vin, la nunta
că Tu, care ai schimbat apa în vin, ai fi putut în cele din din Cana, a venit şi a s p u s : " D o a m n e , cei ce ne-au urmat
urmă să-i strigi p e nume, spunându-le: T u ai comis cutare d e la Ierusalim şi din Galileea şi care s-au refăcut în sala
sau cutare păcat, d e atâtea ori, iar tu, d e atâtea ori, mare, ar dori să-ţi vorbească. D u p ă câte a m remarcat,
cutare păcat'. Iar ei n u ar fi suportat aceasta, lată d e ce majoritatea dintre ei ar vrea să se întoarcă în ţara lor,
a u luat-o la fugă, fără să-şi dea seama că astfel se vor să-şi vadă d e treburi. Dacă-mi dai voie, aş putea să le
trăda. Noi nu-i v o m judeca, pentru că slăbiciunile noastre duc răspunsul Tău".
Marea Evanghelie a lui loan 99

2. E u a m răspuns: "Este inutil; cel care stă lângă Mine precum şi tuturor fiilor lui lacov care vin la mine, aşa
şi rămâne cu M i n e se află în adevărata sa patrie. Cel c u m stau lucrurile în toată ţara C a n a a n , u n d e curge
care n u obţine aceasta unică şi adevărată patrie eternă laptele şi mierea".
şi durabilă va rătăci m e r e u în deşert ca o fiară sălbatică, 1 1. D u p ă ce a u luat această hotărâre, grupul celor
înfricoşată, căutându-şi cu disperare prada şi culcuşul; revoltaţi s-a ridicat, a pornit la drum şi a dispărut. Ajunşi
în cele din urmă, va muri d e foame, d e sete şi d e frig, la mai multe ore d e mers d e Cana, picioarele i-au lăsat şi
sau va d e v e n i prada fiarelor sălbatice, p e n t r u c a r e ei a u căzut d e oboseală p e marginea drumului, u n d e
deşertul este singura patrie. mai mult d e o sută dintre ei a u adormit.
3. Cine, fiind lângă M i n e , a dus lipsă d e ceva. 12. lată însă că o legiune romană, ce sosea d e la
indiferent d e ce? N u a fost oare fiecare o m , zi d e zi, Ierusalim, a dat peste ei. Nereuşind să-i trezească din
săturat d e Ceruri în trup şi în spirit? l-a fost cuiva foame somn, soldaţii i-au păzit p â n ă dimineaţă, legându-le
sau sete, a suferit cineva din v r e u n motiv a n u m e ? Aţi mâinile. C â n d s-au trezit, s-a dovedit că nici unul dintre
fost voi chemaţi în justiţie pentru că M-aţi urmat? E u îţi ei n u avea permis d e trecere, motiv pentru care a u fost
spun, cine vrea să plece, să plece, dar să rămână cine duşi c u toţii la închisoare, la Ierusalim, u n d e , d u p ă o
vrea să rămână. E u n u a m nevoie d e nimeni; oamenii săptămână d e interogatorii, timp în care a u dovedit că
a u nevoie d e Mine. Cel care M ă a b a n d o n e a z ă va fi - şi el erau evrei, a u trebuit să plătească o a m e n d ă serioasă
- a b a n d o n a t d e Mine. Pe cel care n u M ă caută, nici E u pentru a-şi recăpăta libertatea.
nu-l voi căuta. Du-te şi spune-le asta!" 13. O parte dintre soldaţii romani şi-au urmat călătoria
4. Gazda a spus: " D o a m n e , acest răspuns mă apasă. până la Cana şi a u venit să verifice casa noastră, pentru
Vei fi oare la fel d e nemulţumit d e locuitorii din Cana a controla toate permisele d e liberă trecere primite d e la
care s-au întors acasă pentru a se odihni?" Ierusalim. Ei n u s-au oprit însă aici, ci şi-au urmat drumul
5. E u a m spus: " N u M-ai înţeles; aceşti o a m e n i din spre Capernaum. Comandantul lor, care Mă
Cana M-au primit deja în inima lor şi Cuvântul M e u a recunoscuse, d e o a r e c e mai vorbise c u M i n e despre
devenit sfânt pentru ei, în timp ce p e aceşti evrei nu-i anumite lucruri, Mi-a mărturisit că se ducea la Capernaum
interesează acest lucru, fiindcă p e ei îi preocupă mai mult pentru a-şi petrece câtva timp cu familia sa, care se afla
pâinea şi casa lor decât învăţătura p e care le-am dat-o la acolo d e câteva zile. M-a invitat d e asemenea să-i fac o
Sihar. Ei vor să-mi aducă mulţumiri doar d e circumstanţă vizită, l-am promis că voi m e r g e după câteva zile.
şi pentru a n u părea grosolani în ochii voştri, dar d e 14. El M-a întrebat atunci dacă ştiam ce era cu acea
fapt, ei preferă să se întoarcă acasă. Du-te aşadar şi caravană întâlnită noaptea p e drum.
spune-le cuvânt cu cuvânt tot ce ţi-am zis". 15. E u i-am explicat cine erau şi el Mi-a spus, râzând:
6. Stăpânul casei a plecat să-i caute p e evrei, cărora "M-am gândit e u bine că a v e a m de-a face cu astfel d e
le-a repetat cuvânt cu cuvânt ceea ce îi spusesem; aceştia oameni, care n u sunt, d e fapt, decât spioni ai fariseilor;
a u făcut ochii mari d e uimire. Toţi s-au simţit lezaţi în aş fi fost surprins dacă n u i-ai fi recunoscut d e la prima
orgoliul lor; unii s-au revoltat, alţii, dimpotrivă, a u pus la privire!"
inimă şi şi-au spus, mâhniţi: "Ce nefericire; dacă n e iartă, 16. La care E u i-am răspuns: " N u greşeşti foarte tare,
v o m rămâne cu El!" dar totuşi, atunci c â n d M-au urmat d e la Ierusalim şi din
7. Cei care s-au simţit jigniţi, a u spus: "Noi v o m pleca; ludeea, ei n u erau spioni. S e prea poate ca unii dintre ei
într-adevăr, n u ne-a lipsit nimic, dar această trândăveală să devină spioni, spre propria lor nenorocire şi nefericire,
de scit alături d e El ne-a devenit d e nesuportat; şi apoi, fiindcă acelor brute d e la Templu le place trădarea; d e
cu El trebuie să fii m e r e u în gardă, să fii atent la tot ce aceea, le este teamă mai mult d e trădători decât d e
spui şi să ştii să te descurci, pentru a n u ţi-L p u n e în cap. proprii lor duşmani şi nu le vor mai lăsa nici cea mai
Cu El n u este loc d e concesii; c â n d spune ceva, n u poţi mică libertate. în cele din urmă, îi vor face chiar să bea
să-L îndupleci c u nimic! D e a c e e a , noi n u v o m mai apa blestemului; abia unul din zece dacă va scăpa. Cei
rămâne mult timp cu El!" care vor muri, acuzaţi d e falsă trădare, vor fi îngropaţi în
8. Cei care s-au căit, a u spus la rândul lor: "Este valea blestemată d e la losafat. lată care va fi soarta celor
adevărat, preoţii din Ierusalim se lasă cumpăraţi, mai ales care M ă vor trăda brutelor d e la Templu, dar timpul M e u
c â n d sacrificiile le a d u c mari beneficii, dar cu El n u este n u a venit încă!"
aşa, chiar dacă i-am da pământul întreg. Este adevărat
că este greu să rezişti alături d e El, dar este imposibil ca
El să n u fie cel puţin u n mare profet; fiecare din cuvintele
Sale, pline d e adevăr, d e forţă şi d e viaţă, trebuie luat în
considerare. Pe d e altă parte, întreaga natură ascultă d e
semnele lui. D e ce să n u r ă m â n e m , atâta timp cât El n u
ne alungă? Nimeni înaintea Lui n u a făcut ceea ce a
săvârşit El în faţa ochilor noştri şi cu nici u n preţ n u vrem
să-L părăsim".
9. Cei care s-au simţit răniţi le-au răspuns: "Faceţi
cum vă place, dar noi plecăm. Dacă datorăm cuiva ceva,
stăpânul casei n e va trimite nota d e plată!"
10. Gazda a spus: "Casa mea n u este u n h a n pentru
străini, ea le stă gratis la dispoziţie celor din partea locului,
100 Marea Evanghelie a lui loan

ai fi u n adevărat D u m n e z e u ; dacă eşti muritor, în calitate


Capitolul 88 d e Fiu al omului, vor şti c u m să Te o m o a r e . îţi spun, cu
aceşti indivizi murdari, nici m ă c a r u n zeu n u este în
Discuţia dintre lisus si Cornelius despre purificarea siguranţă, crede-mă, dragă prietene!"
Templului. Influenţa pozitivă a lui Nicodim. 5. E u : "Să lăsăm asta, va fi c u m va dori D u m n e z e u .
Prezicerea judecăţii Ierusalimului. Ar fi d e ajuns o suflare de-a M e a pentru a-i nimici p e toţi,
dar n u asta este voinţa Tatălui; să-i mai lăsăm deci câtva
1. C o m a n d a n t u l , p e n u m e Cornelius, care era frate timp".
c u împăratul Augustus şi care M ă cunoştea încă din 6. C o m a n d a n t u l a spus: "Daca aceşti indivizi mai
copilărie, a spus: "Cu atât mai bine, căci nu-ţi pot spune bântuie p e aici încă zece ani, n u vor mai r ă m â n e mulţi
cât mă dezgustă aceste brute. îţi spun, prietene drag şi în viaţă în ludeea! Fără acel o m echilibrat care se află în
nobil, aceşti preoţi evrei d e la Templu sunt d e cea mai înaltul Consiliu al Templului, s-ar fi petrecut o mulţime
joasă speţă. Preoţii noştri, care sunt egipteni, sunt răi, d e orori d e c â n d ai purificat Templul. Dar acest o m
este adevărat, dar mai a u încă din c â n d în c â n d u n pic într-adevăr credincios, p e n u m e Nicodim, a ştiut să-i ţină
d e omenie; ei n u comit atâtea orori şi, cu excepţia câtorva la respect p e aceşti indivizi, care vor fi în c u r â n d la fel d e
mistici, intenţiile lor se mărginesc la dorinţa d e a-i încuraja numeroşi ca buruienile. Să mori d e râs, n u alta, văzând
p e o a m e n i să dea dovadă, p e timp d e pace, d e mai c u m i-a făcut să înţeleagă că această purificare a fost
multă omenie, iar p e timp d e război, d e mai mult curaj. permisă d e D u m n e z e u pentru ca servitorii Săi sâ se
2. Dar aceşti indivizi sunt nişte ipocriţi mizerabili; ei îmbogăţească şi pentru a fi pedepsiţi negustorii şi agenţii
pretind că sunt drepţi şi pioşi, ca şi c u m L-ar avea p e d e schimb care n u plătesc a p r o a p e nimic pentru locurile
D u m n e z e u în traistă, dar în realitate, n u sunt demni nici p e care le ocupă la Templu, fără a da niciodată ceva
măcar să c o b o a r e în Tartar, c u m s p u n e m noi. Dacă cele pentru sacrificii şi cutia lui D u m n e z e u , deşi sunt oamenii
trei furii ale noastre, în faţa cărora totul împietreşte d e cei mai bogaţi din Ierusalim. în cele din urmă, toţi a u
teroare şi d e groază, i-ar fi văzut p e aceşti indivizi murdari fost d e acord cu el, ba unii chiar a u început să spună că
a p ă r â n d la Templu, ar fi împietrit chiar ele, la fel ca n u ai decât să vii din n o u la sărbătoarea următoare,
diamantul, atât d e îngrozite ar fi. îţi spun, ar fi necesară magia Ta p u t â n d fi oricând d e folos. Dar cei care a u
sabia regelui Macedoniei pentru a zdrobi acest Templu participat - direct sau indirect - la acest comerţ, erau
oribil şi pentru a sfârteca acest nucleu d e preoţi, dacă evident d e o altă părere. C r e d totuşi, că d a c ă Te-ai
n u v r e m ca întregul p ă m â n t să fie împânzit d e ei. O h ! întoarce la o altă sărbătoare, pentru a mai purifica odată
Prietene, în legătură cu ei, ţi-aş putea s p u n e nişte lucruri Templul, n u s-ar atinge nici măcar d e u n fir d e păr de p e
care ar face să se cutremure întregul pământ. Dar ajunge, capul Tău. Le-ai adus multe beneficii ultima dată! Dacă
a m spus destul pentru astăzi, c â n d vei veni să mă vezi, Te întorci însă la Ierusalim în acelaşi scop, strecoară-te în
v o m mai vorbi". taină în oraş, altfel vei găsi Templul curăţit deja. Aceşti
negustori şi agenţi d e schimb a u instalat pretutindeni
3. E u i-am răspuns: " O h ! Lasă asta, E u cunosc toate
spioni, însărcinaţi, la fel ca şi servitorii d e la Templu, să
şiretlicurile acestor brute p â n â în cele mai intime detalii,
Te demaşte în caz că ai reapărea p e acolo. Sunt tipul d e
d a r a m prevăzut deja u n r e g e al M a c e d o n i e i , din
oameni p e care i-am arestat p e d r u m . Dintre toţi, n u
trunchiul familiei tale d e la Roma, care va avea datoria
cred că exista doi o a m e n i cinstiţi".
d e a tăia cu sabia toate aceste noduri atât d e încâlcite.
V r e a u să mai fac însă anumite lucruri înainte, pentru a-i 7. E u a m spus: "Aş putea să le fac p e plac încă o
ajuta p e unii dintre ei!" dată, dar fii sigur că nici u n negustor şi nici u n a g e n t d e
4. Comandantul a spus: " N u face asta, nici chiar dacă schimb n u va mai face comerţ în Templu. Atunci c â n d
voi merge pentru
ultima d a t ă la I e r u ­
salim, voi mai purifica
o dată Templul, c u m
a m mai făcut-o deja".
8. în acel moment,
un subofiţer a înaintat,
anunţându-l pe co­
m a n d a n t că trupa era
gata de plecare;
c o m a n d a n t u l şi-a luat
rămas b u n d e la Mine,
amintindu-Mi încă o
dată să m e r g să-l v ă d
la C a p e r n a u m . S t ă ­
p â n u l casei a venit
atunci să n e poftească
la masă, la care a u luat
parte toţi oaspeţii.
Marea Evanghelie a lui loan 101

Capitolul 89

lisus se roagă pentru ai Săi şi le îngăduie fraţilor Săi


să meargă acasă. Nu se poate face mare lucru
acolo unde lipseşte credinţa. Cele mai bune
condimente pentru o mâncare. Vindecarea cu
ajutorul mâinilor. Plantele medicinale.
Toma şi luda Iscarioteanul.

1. Odată terminat micul dejun, M-am adresat tuturor


celor care se aflau acolo: "Cei care doresc să meargă
să-şi pună treburile în ordine pot lipsi câteva zile, dar să
se întoarcă în cel mult trei zile. E u voi r ă m â n e aici la
Cana câteva zile, pentru puţină odihnă. Dar cei care
locuiesc prea departe d e aici pot r ă m â n e cu cei care n u
vor să M ă părăsească. N u voi s p u n e nimic şi n u voi da
nici o învăţâtură în timpul acestor d o u ă zile. N u voi face
decât să M ă odihnesc şi să M ă rog pentru voi toţi".
2. Măria şi cei cinci fraţi ai Mei a u înaintat pentru a
Mă întreba dacă se p u t e a u d u c e câteva zile la Nazaret,
pentru a-şi p u n e treburile în ordine.
3. E u a m răspuns: "Da, mergeţi, pentru că discipolii
Mei trebuie să aibă grijă şi d e casa lor terestră. Aranjaţi
lucrurile astfel încât să puteţi lipsi câţiva ani şi, până atunci,
împrumutaţi casa unui sărac, dar fără chirie, căci, fraţi şi
discipoli ai Mei, p e viitor voi n u trebuie să obţineţi nici
u n câştig d e la nimeni şi să n u acceptaţi decât ceea ce vi patria noastră şi tu ştii cât valorează u n profet în ţara lui.
se dă d e bunăvoie". Măria şi fraţii Mei a u promis să facă Acolo u n d e lipseşte credinţa, noi n u a v e m prea mare
aşa c u m a m spus şi a u pornit spre Nazaret. lucru d e fâcut. N e v o m bucura d e viaţă, c u m se spune,
4. Dintre discipolii care M-au urmat d e la botezul lui timp d e câteva zile şi n e v o m pregăti pentru zilele ce vor
loan o e la Betabara, n u m a i Toma s-a întors la el acasă, urma".
cu intenţia d e a căuta pentru M i n e alţi discipoli, ceea ce 7. Atunci, Matei a venit să M ă întrebe dacă putea
a şi făcut d e altfel. Printre cei p e care i-a adus cu el era şi scrie în timpul acestor d o u ă zile c e e a c e v ă z u s e şi
u n evreu care n u era galileean, numit Iscarioteanul. El a înţelesese la Sihar.
fost cel care M-a trădat mai târziu. Dar la început, el a 8. E u i-am spus: "Dacă vrei să faci ceva, rescrie atunci
fosi cel mai entuziast dintre discipolii Mei. O făcea p e Predica d e p e M u n t e în câteva exemplare; v o m putea
casier ui, plătind tot, sau p e cercetaşul, pregătindu-Mi lăsa u n u l la C a n a , g a z d e i n o a s t r e şi u n a l t u l la
mereu sosirea. Dar el se pricepea d e a s e m e n e a d e Capernaum, pentru că n u v o m avea mare lucru de făcut!"
i ninune să comercializeze în secret faptele şi învăţătura 9. Gazda a venit să Mă întrebe ce doream să m ă n â n c
Mea; d e altfel, în cele din urmă, gustul câştigului a fost la prânz! E u i-am spus: "Prietene, d e ce îmi pui o astfel
acela care l-a împins să facă ceea c e a făcut şi a n u m e , să d e întrebare inutilă? Azi dimineaţă, înainte d e micul
Mă trădeze. Petru şi ceilalţi discipoli care M-au urmat d e dejun, nu ai aşteptat pentru a-Mi p u n e această întrebare,
la Betabara a u rămas împreună c u Mine. îţi spun, orice fel d e m â n c a r e condimentat cu iubirea
5. C â n d l-am întrebat dacă n u voia să se întoarcă unei inimi nobile este mai b u n decât cele mai rare feluri
pentru câteva zile acasă. Petru a spus: " D o a m n e , n u m a i d e m â n c a r e ale căror miresme umplu sala, d e la masa
moartea mă va putea despărţi d e Tine, dacă nu-mi vei unor gurmanzi egoişti". Tânăra noastră gazdă, foarte
spune Tu să plec. L-am însărcinat p e Toma să-i spună mulţumită d e răspunsul M e u , c u inima plină d e bucurie,
fiului m e u M a r c u să ni se alăture aici, pentru că ar putea s-a oferit să n e servească la prânz ce avea mai b u n .
fi util; ştie să scrie la fel d e bine ca şi Matei. Asta-i tot ce 10. Astfel, aceste d o u ă zile s-au scurs în discuţii şi
a v e a m de făcut acasă! în rest. Tu te ocupi d e toate. n u m e r o a s e vizite p e c a r e le-am primit din p a r t e a
D o a m n e , Dumnezeul M e u ! " E u i-am răspuns: " N u vorbi locuitorilor acelui orăşel.
atât d e tare, Simon Petru, aici n u n e aflăm la Sihar; se 11. A m vindecat d e asemenea câţiva bolnavi prin
află printre noi unii care n u sunt atât d e avansaţi şi care plasarea mâinilor deasupra lor şi i-am arătat unui medic
s-ar putea supăra. Pe viitor, va fi suficient să Mă numeşti: care n u credea în puterea vindecătoare a mâinilor o serie
învăţătorule; păstrează restul în inima ta, pe care o cunosc d e plante medicinale, precum şi alte modalităţi cu ajutorul
bine". cărora putea da cele mai b u n e îngrijiri, care a v e a u să-i
6. Mulţumit, Petru M-a întrebat dacă n u a v e a m chiar aducă d e altfel o m a r e faimă ulterior!
nimic d e făcut în timpul acestor d o u ă zile la Cana. E u 1 2. în a patra zi, toţi s-au întors, în afară d e Măria şi
i-am spus: "Departe d e noi această intenţie, dar v o m fi cei patru fraţi mai mari ai mei, care a u rămas acasă. Toţi
mult mai puţin ocupaţi decât la Sihar. N e aflăm aici în s-au întors c u noi discipoli. Toma, ca d e obicei, avusese
102 Marea Evanghelie a lui loan

mare succes, dar a adus şi peşte prăjit, fiindcă ştia cât d e Du-te acolo imediat, tu însuţi şi roagă-L să-l ajute p e fiul
mult îmi place. tău. îţi garantez că va veni imediat şi îl va vindeca".
13. Tânărul M a r c u i-a a d u s tatălui său salutări din 2. Auzind cuvintele fratelui său Cornelius, prinţul a
partea familiei şi mult peşte prăjit. Iscarioteanul a adus plecat în grabă spre Cana, u n d e a sosit, c u răsuflarea
bani şi multă animaţie în cadrul grupului; era plin d e tăiată, chiar în momentul c â n d p o r n e a m la drum. Abia
viaţă şi glumeţ, p u n e a totul în ordine, îi făcea mare sosit, el s-a aruncat la picioarele Mele, rugându-Mâ să
plăcere să M ă v a d ă şi ştia să povestească tot c e se m e r g cu el cât mai repede posibil la C a p e r n a u m , u n d e
petrecea în marele Imperiu al romanilor. unicul său fiu, la care ţinea mai mult ca la orice p e lume,
14. Regăsindu-ne astfel c u toţii. E u a m vrut să plec, se afla în ghearele morţii, fără ca v r e u n medic sâ poată
dar gazda noastră M-a rugat să rămân până seara, căci sâ-l ajute. El Mi-a spus că dacă n u M ă grăbesc să merg
era prea cald. A m rămas aşadar până seara şi, când cu el, fiul său va muri înainte ca E u să ajung acolo.
soarele era gata să dispară, le-am spus oamenilor să se 3. E u i-am răspuns: "Vezi tu, prietene, v o u ă vă este
pregătească d e plecare, pentru că d o r e a m să pornesc greu u n singur lucru; dacă n u vedeţi semne şi minuni,
la d r u m înainte d e apusul soarelui. cu nici u n chip n u credeţi. E u n u îi ajut decât p e cei care
cred fără să fi văzut semne. Acolo u n d e găsesc credinţă
Capitolul 9 0 necondiţionată, acolo vindec E u cel mai uşor".
4. Atunci, prinţul a strigat: " O h ! Doamne, nu-Ti pierde
Vindecarea fiului ofiţerului de familie regală. atâta timp cu mine, u n biet nenorocit. Vezi bine că e u
Cornelius îşi mărturiseşte veneraţia faţă de lisus. cred, altfel n u aş fi venit la Tine. T e rog. D o a m n e , vino
Calendarul în Galileea. (loan IV, 46-53) sub acoperişul m e u şi fiul m e u va trăi. Dar dacă întârzii,
va muri înainte ca Tu să ajungi. Vezi Tu, e u a m numeroşi
46. ... în Capernaum era un slujbaş împărătesc, al servitori care îmi îndeplinesc poruncile şi dacă îi spun
cărui fiu era bolnav. unuia sau altuia: fă asta sau fă aia, el aşa face; dacă n u
47. Slujbaşul acesta a aflat că lisus venise din ludeea a v e a m o credinţă deplină în Tine, o h , D o a m n e , aş fi
în Galileea; s-a dus la El şi L-a rugat să vină să tămăduiască trimis la Tine p e unul dintre ei, dar datorită credinţei mele
pe fiul lui, care era pe moarte. depline, a m venit e u însumi, fiindcă mi-a spus inima că
48. lisus i-a zis: "Dacă nu vedeţi semne şi minuni, cu dacă Te v ă d şi Te găsesc, fiul m e u va fi vindecat. Doamne,
nici un chip nu credeţi!" recunosc că n u sunt d e m n să T e primesc sub acoperişul
49. Slujbaşul împărătesc l-a zis: "Doamne, vino până m e u , dar s p u n e u n singur c u v â n t şi fiul m e u va fi
nu moare micuţul meu." vindecat".
50. "Du-te", i-a zis lisus, "fiul tău trăieşte". Şi omul 5. E u a m spus: "Prietene, o asemenea credinţa n u
acela a crezut cuvintele pe care I ie spusese lisus şi a a m găsit în tot Israelul. întoarce-te în pace acasă, se v a
pornit la drum. face după credinţa ta, fiul tău trăieşte". Iar prinţul a plecat
51. Când s-a întors, l-au întâmpinat robii vărsând şiroaie d e lacrimi d e bucurie şi recunoştinţă, căci
lui. şi i-au dus vestea că fiul lui trăieşte.
52. El i-a întrebat de ceasul în care a
început să-i fie mai bine, Şi el i-au zis: "Ieri, pe
la ceasul al şaptelea, l-au lăsat frigurile."
53. Tataia recunoscut că tocmai în ceasul
acela îi zisese lisus: "Fiul tău trăieşte". Şi a crezut
el şi toată casa lui.

1. în timp c e n e pregăteam d e plecare, a


sosit c u răsuflarea tăiată u n bărbat d e familie
regală, rudă apropiată a comandantului, care
se afla d e câteva zile la C a p e r n a u m . Unicul fiu
al acestui prinţ, atins brusc d e o febră urâtă,
era socotit ca şi pierdut d e către medicul
chemat la căpătâiul său. Disperat în marea sa
durere, tatăl n u m a i ştia c e să f a c ă .
Comandantul Cornelius, care venise să-l vadă,
i-a spus: "Frate, nu-ţi pot d a decât u n singur
sfat: d e aici şi pânâ la Cana n u este nici o oră
d e mers; celebrul Mântuitor lisus din Nazaret
se află acolo în acest moment, în drumul său
d e întoarcere spre ludeea. L-am văzut c â n d
v e n e a m încoace şi i-am vorbit. C u siguranţă
că El este încă acolo, deoarece mi-a promis că
vine să mă vadă. Iar El îndeplineşte ceea c e
promite, fără nici o excepţie. C u m încă n u a
sosit, înseamnă că se află în continuare la Cana.
Marea Evanghelie a lui loan 105

el credea, fără să se îndoiască


de cuvântul M e u . A m mai
rămas la Cana în acea seară şi
în ziua următoare, spre marea
bucurie a gazdei noastre.
6. Prinţul era u n o m d e
v a z ă f o a r t e b i n e v ă z u t la
Capernaum; la fel ca şi
comandantul Cornelius, el era
o rudă apropiată casei regale
şi un înalt funcţionar trimis d e
Roma. La apropierea sa d e
C a p e r n a u m i s-au alăturat
numeroşii săi servitori, veniţi
să-l î n t â m p i n e p e n t r u a-l
anunţa cu voce tare:
"Stăpâne, fiul tău trăieşte, este
perfect sănătos!"
7. O m u l a p r o a p e că a
leşinat d e fericire şi a întrebat
la ce oră şi-a revenit fiul său.
Servitorii i-au răspuns: "Ieri la ora şapte, febra l-a părăsit!" 13. Prinţul a spus: "Bine! Ieri, c â n d era ziuă. ţi-am
8. El a început atunci să se gândească şi şi-a dat urmat sfatul; astăzi, c â n d este noapte, te ascult din n o u
seama că era exact ora c â n d E u îi spusesem: 'Fiul tău şi-ţi voi urma iarăşi sfatul".
trăieşte!' A pornit atunci spre casă mai liniştit şi c â n d a 14. Trebuie să facem aici o observaţie în legătură cu
ajuns, comandantul Cornelius i l-a adus pe fiul său, vesel, acest termen d e 'ieri', pentru a evita orice confuzie: în
perfect sănătos şi i-a spus: "Ei bine, frate, ce spui? Te-am special în Galileea, ziua se încheia la apusul soarelui. Ziua
trimis la cel mai b u n Tămăduitor sau n u ? " următoare începea aşadar după apusul soarelui şi se
9. Prinţul i-a răspuns: "Da, frate! Prin sfatul tău, mi-ai spunea "ieri" atunci c â n d se vorbea despre o perioadă
redat viaţa d e zece ori; dar este clar că acest lisus din cu câteva minute înainte d e apusul soarelui. O dată c u
Nazaret este mai mult decât u n simplu tămăduitor care apusul soarelui începea o v e g h e care dura cât trei ore
însănătoşeşte bolnavii cu ajutorul plantelor medicinale. actuale. Vara, o oră era egală cu d o u ă ore din ziua d e
Gândeşte-te doar, fără să-l fi văzut p e fiul m e u , El a spus astăzi, în timp ce iarna ora d e atunci era egală cu ora d e
pur şi simplu: 'Fiul tău trăieşte' şi fiul m e u s-a vindecat astăzi, pentru că timpul solar trebuia să fie împărţit în
chiar în acel moment! Asta este ceva foarte neobişnuit; douăsprezece ore, fie că zilele erau lungi sau scurte!
îţi spun, nici u n o m n u este capabil d e aşa ceva, numai Astfel, atunci c â n d se s p u n e că prinţul a ajuns d u p ă o
u n zeu ar putea să o facă. D e a c u m înainte, eu şi toată oră d e mers d e la Capernaum la Cana, aceasta înseamnă
familia mea v o m crede că acest lisus este, dincolo d e aproape două ore după modul nostru actual d e a socoti.
orice îndoială, u n zeu adevărat, venit pentru salvarea Această remarcă importantă n e va ajuta să înţelegem că
tuturor oamenilor, sub o formă u m a n ă , p e n t r u a-i indicaţiile orare ale epocii n u corespund cu cele d e astăzi.
vindeca şi pentru a-i învăţa p e o a m e n i . Dacă vine aici,
va trebui să-i a d u c e m u n o m a g i u divin". Capitolul 9 1
10. Cornelius a spus: "Ştiu. E u îl cunosc şi nimeni p e
lume n u mă va face să-mi schimb părerea. Dar El n u îndrumări pentru loan şi Matei. Diferenţe
acceptă să i se aducă asemenea omagii". caracteristice intre Evangheliile lor. Măsuri luate de
1 I. Tatăl fiului vindecat a spus: "Frate, c â n d a v e m o Domnul pentru a face mai clară şi mai uşor de
a s e m e n e a d o v a d ă în m â n ă , c r e d că n u trebuie să înţeles revelaţia Sa.
renunţăm la intenţia noastră".
12. Cornelius a spus: "Sunt perfect d e acord cu tine, 1 . A doua zi, p e c â n d n e aflam încă la Cana, i-am
d a r c u m îţi s p u n e a m , El este î m p o t r i v a tuturor spus lui loan, care scrisese despre primul miracol d e la
manifestărilor d e recunoştinţă deschise şi exterioare. nunta din Cana, să scrie şi despre al doilea eveniment
După câte ştiu e u , încă din cea mai fragedă tinereţe. El petrecut în acelaşi loc; loan a făcut acest lucru în puţine
n u accepta decât recunoştinţa interioară, tăcută, care cuvinte, d e fapt în opt versete, d u p ă c u m este scris.
se manifestă prin iubirea ce vine din inimă. Tot ceea ce 2. Dar Matei M-a întrebat dacă trebuia să scrie şi el
este exterior îi apare ca fiind odios şi dacă va veni aici, despre această nouă minune. E u i-am spus: "Lasă asta,
după c u m a promis, iar tu îl vei diviniza în m o d deschis, mâine v o m m e r g e la C a p e r n a u m , iar tu vei scrie ce voi
nu vei face decât să-L îndepărtezi pentru totdeauna d e predica şi ce voi face acolo. Dar mai a d a u g ă la Predica
noi. D e aceea, fă tot ce vrei în inima ta, dar evită orice de p e M u n t e vindecarea leprosului din Sihar, p e care
ceremonie exterioară, fiindcă e u îl cunosc d e la naşterea l-am vindecat la coborârea d e pe munte".
Sa în B e t l e e m ; ştiu multe şi a m văzut multe lucruri 3. Matei a spus: " D o a m n e , d u p ă câte ştiu e u , ai
neobişnuite". vindecat doi leproşi la Sihar, despre care trebuie să scriu?"
104 Marea Evanghelie a lui loan

4. E u : "Au fost mai mult d e doi,


dar este suficient să vorbeşti despre cel
p e c a r e l-am v i n d e c a t la poalele
muntelui şi căruia i-am spus să meargă
să-l c a u t e p e preotul J o n a e l (al cărui
n u m e n u este n e c e s a r să-l citezi),
pentru a face ritualurile d e recunoştinţă
indicate d e Moise. Fiindcă cine n u
crede când primeşte o singură dovadă,
n u M ă va crede nici d u p ă o sută d e
dovezi! Notează deci ceea ce ţi-am spus
să scrii".
5. Matei a spus: "A, da. D o a m n e ,
a c u m ştiu despre ce d o v a d ă vrei să
vorbesc; reţinusem acest lucru, dar n u
îl aşternusem p e hârtie. O voi f a c e
imediat şi voi î n c e p e u n n o u capitol.
A m împărţit Predica d e p e M u n t e în
trei capitole; acesta va fi al patrulea".
6. E u a m spus: "împărţirea ta este
bună, pentru m o m e n t , dar c â n d voi fi
înălţat la c e r u r i în î m p ă r ă ţ i a Mea
eternă, va trebui să adaugi o
introducere în patru capitole. De
aceea, poţi deja să împărţi Predica d e
pe M u n t e în capitolele 5, 6, 7 şi 8 în
loc d e 1, 2, 3 şi 4".
7. Matei a făcut imediat această
nouă împărţire, capitolele 5, 6 şi 7 d e
astăzi fiind deci, la început, capitolele
1, 2 şi 3.
8. A m spus aceste lucruri pentru â
înţelege mai bine cele două Evanghelii
a l e lui M a t e i şi l o a n , pentru că
amândouă au fost scrise sub
îndrumarea M e a directă şi, deşi sunt atât d e diferite în d e o a r e c e ele n u s e r v e a u dorinţei lor d e câştig şi
forma lor exterioară şi una şi cealaltă a u fost scrise sub instinctului pentru putere.
acelaşi acoperiş, într-o perfectă armonie. Se întâmplă 13. Savanţii şi artiştii, datorită incapacităţii lor şi a
adeseori ca exegeţii să considere în m o d greşit că unui studiului superficial, a u tratat a c e s t e noutăţi d r e p t
e v e n i m e n t povestit d e M a t e i îi c o r e s p u n d e u n alt raţionamente amăgitoare şi vise ale unor n e b u n i .
eveniment povestit d e loan şi ei se miră că relatările diferă 14. Cât despre profeţi, aceştia a u fost întotdeauna
totuşi într-o asemenea măsură, c â n d , d e fapt, în realitate desconsideraţi în ţara lor. D u p ă criteriile oamenilor, u n
n u este vorba despre aceleaşi fapte. profet n u ar trebui să locuiască p e pământ; n u ar trebui
9. Aşa se face că a u apărut atâtea erori, aceasta fiind nici măcar să aibă o formă u m a n ă , ar trebui să n u
adeseori cauza abandonării totale a învăţăturilor Mele m ă n â n c e nimic, să n u bea nimic, să n u poarte vreun
expuse în Evanghelii. veşmânt şi eventual să se deplaseze prin aer, la fel ca
10. Unii se vor întreba, desigur: "Dar d e ce, D o a m n e , llie, într-un car d e foc, pentru a le s p u n e d e a c o l o
ai lăsat lucrurile astfel timp d e secole, fără să dai lămuriri oamenilor ceea ce ei ar vrea să a u d ă şi ce i-ar măguli.
nimănui? Acesta ar fi u n "adevărat profet" către care s-ar întoarce
11. Voi răspunde la această întrebare, s p u n â n d că toate privirile şi la care toţi ar ciuli urechile, mai ales dacă
n u s-a scurs nici mâcar u n secol în care să n u fi ales ar arunca din carul său şi ceva m o n e d e d e aur bogaţilor,
o a m e n i care să d e a explicaţiile necesare la Evanghelii, p r e c u m şi câţiva bănuţi d e aramă celor săraci. Cei mari
a c o l o u n d e e r a u predicate. Aceşti aleşi a u fâcut-o, şi puternici l-ar lăuda şi i-ar pedepsi p e aceşti diavoli săraci
c o m p l e t â n d c e e a ce dispăruse din Evanghelii, prin care îndrăznesc să cârtească împotriva celor bogaţi şi
neglijenţa unora sau i n c o m p e t e n ţ a altora, adeseori puternici. Evident că u n asemenea profet n u ar fi însă
datorită relei v o i n ţ e a şefilor diferitelor secte sau a p e placul săracilor! Aceştia n u l-ar slăvi!
preoţilor. Dar, vai! Foarte puţini o a m e n i a u ţinut cont d e 15. Dar dacă profetul m ă n â n c ă şi bea la fel ca toată
aceste explicaţii. lumea şi chiar trăieşte într-o cameră şi are o meserie,
12. Cu timpul, bisericile a u .sistematizat învăţătura atunci n u mai este vorba d e profeţie; el este considerat
cuprinsă în Biblie, respingând şi tratând ca erezie şi p e j u m ă t a t e n e b u n sau este luat drept ipocrit şi n u poate
încercări d e m a n i p u l a r e diabolică a c e s t e explicaţii. face nimic în ţara sa.
Marea Evanghelie a lui loan 105

16. P e parcursul acestor d o u a mii d e ani. E u a m


completat ceea c e lipsea, dar cine a ţinut cont d e asta? Capitolul 9 2
Adevăr vă spun: prea puţine persoane şi rareori într-o
manieră c o n v i n g ă t o a r e ! O a m e n i i a u aflat d e aceste Ordinea bună este întotdeauna dreaptă, în toate,
lucruri, d a r s-au folosit d e tot felul d e motive banale îndepărtarea pietrelor de pe propriul câmp.
pentru a refuza să-şi orienteze viaţa în funcţie d e ele şi Omniscienţa lui Dumnezeu - Comportamentul
n u a u vrut să creadă că u n o m , asemănător tuturor omului. Legăturile dintre Dumnezeu şi oameni.
celorlalţi, era ales d e M i n e pentru a a d u c e o lumină n o u ă
oamenilor d e p e acest p ă m â n t p ă m â n t care a căzut 1. D u p ă c e Matei a terminat aceste versete. Mi-a
treptat pradă întunericului cel mai deplin. arătat c e a lucrat. L-am felicitat pentru că a povestit totul
17. Astfel, u n u l pretextează că şi-a cumpărat o n o u ă pe scurt. D u p ă c e şi-a împachetat ustensilele d e scris,
pereche d e boi, p e care s-a dus să-i î n h a m e la căruţă, s-a întors să M ă întrebe d e c e cantitate d e material avea
altul că trebuie să se o c u p e d e c â m p , deci n u p o a t e nevoie pentru C a p e r n a u m , pentru că n u se echipase
veni să-l asculte p e profet; u n al treilea şi-a luat nevastă decât c u patru tăbliţe; dacă ar fi fost necesare mai multe,
şi n u are timp; al patrulea trebuie să-şi construiască o i-ar fi fost mai uşor să le extragă din pachetul său aici
casă şi îl macină grija, n u mai are nici măcar o singură decât acolo.
clipă la dispoziţie! Fiecare a venit c u motivul său şi n o u a 2. E u : "Acestea patru ajung, dar trebuie să-ţi atrag
lumină cerească a ars zadarnic în câte u n loc ascuns d e atenţia a s u p r a u n e i mici greşeli p e c a r e t o c m a i ai
p e acest pământ, timp d e u n secol; iar dacă în secolul comis-o; este lipsită d e importanţă, dar c u m , la Mine,
următor a m aprins o n o u ă lumină pentru a lumina vechile totul trebuie să fie precis, gândeşte-te că n u este inteligent
texte, s-a petrecut din n o u acelaşi lucru. din partea ta să-ţi faci mai întâi bagajele şi să vii d u p ă
18. Dacă admiteţi această realitate, demonstrată d e a c e e a să M ă întrebi câte foi trebuie să pui deoparte.
experienţa din toate timpurile, veţi putea r ă s p u n d e Dacă ţi-aş fi spus să iei cinci tăbliţe la C a p e r n a u m , ar fi
singuri la întrebarea d a c ă E u sunt d e vină pentru faptul trebuit să-ţi desfaci din n o u pachetele, obosindu-te astfel
că în textele sfinte mai există încă, chiar şi în prezent, inutil. Sub influenţa M e a tainică, tu ai pus însă deoparte
aceleaşi lipsuri semnalate a c u m mai bine d e o mie d e numărul exact scutind astfel osteneala inutilă d e a trebui
ani şi care a u dat naştere şi a u făcut să crească p r e c u m să-ţi desfaci din n o u bagajele. D u p ă c u m ţi-am spus,
o ciupercă otrăvitoare, îndoiala şi respingerea învăţăturii asta n u a r e m a r e importanţa, dar este bine să păstrezi
şi a divinităţii Mele. ordinea cea b u n ă în toate lucrurile, oricât d e mărunte
19. A m dorit să ofer aici o clarificare completă a ar fi; asta este întotdeauna d e mare folos.
acestor chestiuni, pentru ca nimeni să n u mai vină c u 3. lată, d a c ă c i n e v a se spală, fie c ă f a c e asta
scuze p u e r i l e , s u b p r e t e x t u l că E u n u M-am mai dimineaţa, la prânz sau seara şi începe prin a-şi spăla
preocupat deloc, d e la încarnarea M e a terestră, d e faţa şi apoi mâinile, faţa sa n u va fi curată, pentru că a
puritatea şi integritatea învăţăturii Mele. p e care ei n u atins-o cu mâinile murdare; dar dacă îşi spală mai întâi
a u mai putut să o înţeleagă corect din aceste motive! mâinile, faţa sa frecată c u mâinile curate se va curăţa
20. D e a c e e a , atunci c â n d voi veni din n o u p e imediat.
pământ, îi voi examina c u severitate şi n u voi accepta 4. lată şi u n alt exemplu: u n o m avea u n c â m p pietros
nici o scuza, pentru că cel c e caută c u seriozitate, poate şi făcea eforturi mari să îndepărteze pietrele d e p e el; le
şi trebuie să M ă găsească. în schimb, măgarii şi oile tăia c u mare grijă, separând pietrele mari d e cele mijlocii
bolnave, legate d e ieslea lor (de ataşamentele şi scuzele şi făcând alte grămezi d e pietre d e diferite mărimi.
lor penibile), vor trebui să înghită u n medicament sever 5. Bineînţeles că vecinii săi, care n u triau pietrele p e
care îi va face să devină lacomi d u p ă nutreţul ceresc. V a care le îndepărtau d e p e câmpurile lor, văzându-l ce face,
fi nevoie însă ca ei să fie trataţi mult timp, la fel ca şi a u spus în batjocură: 'Uitaţi-vă c u m se j o a c ă nebunul
convalescenţii şi să fie hrăniţi încet, cu doze homeopatice. ăsta cu pietrele lui!'
Dar să n e întoarcem la Evanghelie.
6. Dar iată că p e drumul care mergea de-a lungul
câmpului a trecut u n antreprenor, c a r e căuta pietre
pentru construcţiile sale; văzând cele zece grămezi bine
ordonate, el a intrat p e c â m p şi a cumpărat toate pietrele,
pentru patruzeci d e bănuţi d e argint, d e la acela p e care
vecinii săi îl considerau n e b u n . V ă z â n d aceasta, vecinii
a u sosit în grabă, s p u n â n d : ' D e ce n u ai venit la noi? Noi
ţi-am fi dat aceleaşi pietre mult mai ieftin, p e c â n d tu
plăteşti p e aceste pietre patruzeci d e bănuţi d e argint'.
Antreprenorul a răspuns: 'Ca să triez pietrele voastre
m-ar fi costat mult mai mult timp şi osteneală, p e c â n d
acestea sunt deja triate, d u p ă nevoile p e care le a m . Aşa
că prefer să plătesc pentru acestea mai mult decât să le
accept pe ale voastre chiar şi p e degeaba'. Abia atunci
s-au pus şi vecinii pe triat pietre, dar era prea târziu;
antreprenorului îi a j u n g e a u cele p e c a r e tocmai le
cumpărase. Astfel că vecinii s-au obosit zadarnic!
106 Marea Evanghelie a lui loan

Acest înger ajută omul să-şi eleveze


conştiinţa şi se îndepărtează p e
măsură ce omul, împins de
egoism, renunţă d e bunăvoie la
credinţa în D u m n e z e u şi la iubirea
pentru aproapele său.
1 5. Astfel, omul n u este aşa d e
a b a n d o n a t p e acest pământ, aşa
c u m crezi tu. Totul d e p i n d e d e
voinţa şi d e acordul său d e a fi
condus şi protejat de D u m n e z e u .
Dacă omul doreşte şi D u m n e z e u
doreşte, dar dacă omul nu doreşte.
Dumnezeu îl lasă absolut liber şi n u
se mai preocupă d e el, decât d e
ceea ce ţine d e ordinea generală
a naturii umane, adică d e condiţiile
necesare unei vieţi normale. Dar
D u m n e z e u n u m e r g e mai departe
şi n u poate merge mai departe din
cauza acestei libertăţi inviolabile pe
...
c a r e i-a acordat-o o m u l u i (n.t.
liberul său arbitru). Dar dacă omul
7. Acţionaţi deci întotdeauna respectând ordinea îl caută p e D u m n e z e u , d u p ă libera voinţă a inimii sale şi
divină, oricând şi în orice situaţie. Dacă va trece vreun îl imploră, atunci Dumnezeu vine imediat în întâmpinarea
cumpărător, el se va servi d e acolo u n d e va găsi totul în omului, pe cel mai scurt d r u m şi îi răspunde - dacă omul
ordine. U n efort tardiv este adeseori inutil. înţelegi această este în totalitate sincer.
analogie?" 16. Dacă însă omul, în căutarea şi cererea sa, n u
8. Matei a spus: " O h , D o a m n e , c u m să n u înţeleg? urmăreşte decât să-L p u n ă la încercare pe D u m n e z e u
Este la fel d e clar ca soarele la amiază. pentru a vedea dacă există, el n u va fi nici văzut, nici
9. Dar aş vrea să-mi spui d e u n d e ştiai că nu voi avea auzit de D u m n e z e u , căci D u m n e z e u este în Sine iubire
n e v o i e d e c â t d e patru tăbliţe la C a p e r n a u m ? Căci pură şi El nu-şi întoarce faţa decât către cei care se
omniscienţa divină este încă o enigmă pentru mine. îndreaptă spre El din iubirea pură a inimii lor, îl caută pe
Uneori, Tu ştii totul fără a întreba nimic pe nimeni şi îţi D u m n e z e u din dragoste pentru El, vor să înveţe să-L
pregăteşti singur căile, alteori n e ceri nouă părerea şi cunoască şi a u dorinţa arzătoare d e a fi protejaţi şi ghidaţi
procedezi ca şi c u m n u ai şti ce va urma sau ce s-a de El.
petrecut deja! C u m este posibil? D o a m n e , Te r o g , 17. O h ! Aceia care vin la El pot fi siguri că D u m n e z e u
lumineazâ-mă măcar puţin!" ştie în orice m o m e n t u n d e se află ei, că îi ghiaează şi le
10. l-am răspuns: "Prietene, aş vrea să-ţi revelez aceste arată căile Sale în orice moment. Dar D u m n e z e u n u ştie
lucruri, dar n u ai înţelege! Aşa că să lăsăm asta! Va veni nimic d e cei ce n u vor să ştie nimic d e El.
momentul, nu peste mult timp, c â n d vei înţelege cu 18. Iar atunci când, într-o bună zi, aceştia din urmă
uşurinţă aceste mistere. vor apărea în faţa lui D u m n e z e u şi vor striga: " D o a m n e ,
1 I. Totuşi pot să-ţi spun că, dată fiind libertatea Doamne!", D u m n e z e u le va răspunde: "Depârtaţi-vâ d e
acordată omului (n.t. liberul său arbitru), D u m n e z e u Mine, voi ce îmi sunteţi străini, pentru că E u n u v-am
poate să ştie tot ce vrea şi să n u ştie ceea ce n u vrea să cunoscut niciodată". Aceste suflete vor avea atunci mult
ştie, astfel ca omul să rămână liber! înţelegi?" d e suferit şi d e îndurat, p â n ă c â n d , recunoscute d e
12. Matei a spus: " D o a m n e , dacă este aşa, atunci D u m n e z e u , vor putea să se apropie. înţelegi?"
este cumplit să trăieşti p e pământ; ce o m , oricât d e puţin 19. Matei a spus: "Da, D o a m n e , înţeleg, totul este
învăţat ar fi, n u c u n o a ş t e n e n u m ă r a ţ i i d u ş m a n i ai perfect clar. Aş putea oare să transcriu această învăţătură
umanităţii, care caută prin orice mijloace să-i provoace minunată, care ar trebui sâ-i încurajeze p e oameni să-L
distrugerea? Dacă Tu nu-ţi dai osteneala să Te preocupi c a u t e n e o b o s i ţ i p e D u m n e z e u şi să-L r o a g e să-i
d e aceştia, atunci n u mai este nici o speranţă pentru călăuzească pe drumul drept?"
salvarea sufletelor". 20. E u i-am răspuns: " N u , dragul m e u prieten şi frate,
13. E u : " N u este aşa d e cumplit c u m crezi tu; pe d e a p r o a p e nimeni n u ar înţelege conţinutul viu al acestei
o parte, fiecare va trăi d u p ă iubirea şi d u p ă credinţa sa învăţături. N u este nevoie să scrii, decât poate într-o zi,
şi, pe d e altă parte, oricine este liber să se întoarcă spre numai pentru tine şi câţiva fraţi de-ai tăi.
D u m n e z e u pentru a-i implora ajutorul, iar D u m n e z e u îşi 21. Acum, dacă sunteţi gata să p l e c ă m la
va îndrepta faţa către cel care îl imploră şi îi va veni în Capernaum, v o m porni la d r u m ; cine vrea să vină, să
ajutor atunci c â n d va avea nevoie. Mă urmeze, cine vrea să rămână, să rămână; E u trebuie
14. D e altfel, fiecărui o m i s-a dat u n înger păzitor, să merg, este multă suferinţă acolo şi în târgurile d e pe
invizibil, care îl însoţeşte d e la naştere şi până la moarte. ţărmul mării Galileei!"
Marea Evanghelie a lui loan 107

va mai da chiar în plus, însă celui care n u are, i se va lua


Capitolul 9 3 chiar şi puţinul p e care îl are".
10. E u îţi spun, ca să înţelegi, că n u este necesar să
Domnul şi gazda sa din Cana. Koban. Despre vii cu noi, dar dacă, din propria ta voinţă, tu vrei să vii,
libertatea de a lua decizii - Exemplul cu opera de din iubire pentru Mine, n u numai că n u vei pierde nimic,
artă. Cel care este plin de iubire, va mai primi în dar vei câştiga d e zece ori mai mult, pentru că cel ce
plus. Viaţa adevărată vine din inimă. Complet liber, face ceva din iubire pentru M i n e va fi răsplătit d e zece
astfel călătoreşte pelerinul. ori aici şi d e mii şi mii d e ori în împărăţia Mea".
1 1. Gazda a spus: "Atunci, D o a m n e , dacă este aşa,
1. Pe c â n d eram gata sâ pornim la drum, tânăra Te urmez, fiindcă inima mea mă îndeamnă la acest lucru,
gazdă a venit să Mă mai r o a g e încă o dată să rămân iar e u vreau să-mi urmez cu conştiinciozitate inima".
să-mi petrec seara la el. 12. E u : "Bine, aşa să faci; să trăieşti d u p ă inima ta,
2. E u i-am spus: "Voi reveni curând, fiindcă înainte aceasta este viaţa adevărată. Pentru că orice altă viaţă,
d e a Mă întoarce la Ierusalim pentru sărbătoare, trebuie care n u vine din inimă, n u este viaţă, ci distrugerea
să vizitez Nazaretul; aşa că voi mai trece p e aici". propriei vieţi d e către o m ; E u însumi. Stăpânul întregii
3. Gazda a spus: " D o a m n e , asta ar fi cea mai mare vieţi, îţi spun asta!"
fericire a mea. Dacă nu poţi rămâne aici în această seară, 13. Plin d e fericire, gazda şi-a luat bocceluţa şi nişte
ai bunătatea să-mi îngădui să Te însoţesc". bani şi s-a pregătit d e plecare.
4. E u a m spus: "Eşti perfect liber să o faci căci, din 14. Dar E u i-am spus: "Fii complet liber, vei călători
partea Mea, nimeni n u trebuie să fie obligat să facă mult mai uşor. Hoţii nu-i atacă decât p e cei despre care
absolut nimic. Cine vrea să M ă primească. Mă primeşte ştiu că a u ceva. Dacă tu n u ai nimic, nu-ţi vor lua nimic".
şi cine vrea să Mă urmeze, M ă urmează, căci E u şi 1 5. Gazda i-a dat atunci bocceaua şi banii soţiei sale
împărăţia Mea suntem liberi, n u se poate ajunge acolo şi M-a urmat fără să mai ia nimic cu el!
decât complet liber.
5. în faţa Mea, numai hotărârile luate liber contează; Capitolul 9 4
tot ceea ce există în afara acestei libertăţi n u are nici o
valoare pentru Mine şi pentru Tatăl M e u care este în Despre bani şi nenorocirile pe care le aduc aceştia.
Mine. Credinţa în Dumnezeu este cea mai mare comoară.
6. Fiindcă orice constrângere, care n u vine exclusiv De ce nu a ajuns Moise pe Pământul Făgăduit.
din adâncul inimii, îi este străină omului şi n u are nici o Cuvintele trădătoare ale lui luda despre bani.
valoare în libertatea absolută a ordinii Mele eterne.
7. La ce ar servi, spre exemplu, să pretinzi că o operă 1. Dar luda Iscarioteanul, care era acolo, a spus: "Cred
d e artă făcută d e o m â n ă străină este făcută d e propria totuşi că puţini b a n i n u d ă u n e a z ă n i m ă n u i într-o
ta m â n ă ? Dacă cineva va veni să-ţi propună să mai faci călătorie!"
una la fel, îţi va fi ruşine sâ treci în ochii oamenilor drept 2. Dar E u i-am spus: "Cine Mă cunoaşte ca acest
un mincinos şi u n trişor. o m , care era cu M i n e la Sihar, ştie bine că dacă este cu
8. Astfel, evoluţia oricărui o m se află în mâinile sale. Mine, se descurcă şi fără bani. E u n u a m buzunare la
9. Atunci c â n d va veni ziua marelui examen al vieţii haine şi cu atât mai puţin bani, dar cu toate acestea, a m
fiecărui o m , ceea ce va fi străin în ochii lui D u m n e z e u va v e n i t d i n l u d e e a şi S a m a r i a c u s u t e d e o a m e n i ;
fi considerat fără nici o valoare şi îi va fi luat înapoi. Iar intreabă-i p e ei cât i-a costat această călătorie!"
omului i se va spune: "Celui care are prin drept divin i se 3. îţi spun, va veni în curând timpul c â n d voi hrăni
mii de oameni, fără a avea bani la Mine!
4. Adevăr îţi spun, credinţa adevărată şi deplină în
D u m n e z e u valorează mai mult decât toate comorile din
lume, c a r e pot fi câtva timp d e folos trupului, dar
niciodată sufletului tău. Dacă îţi perverteşti sufletul şi îl
pierzi astfel, ce vei da apoi pentru a-l salva?"
5. luda a răspuns: "Da, da, ai dreptate, dar este bine
ca omul să aibă nişte bani în anumite situaţii".
6. E u a m spus: "Câţi bani avea Moise atunci c â n d a
scos poporul din Egipt?" luda a răspuns: "Avea aur, argint
şi mari cantităţi d e pietre preţioase!"
7. E u : "Este adevărat că le avea, dar tocmai asta l-a
împiedicat să ajungă p e Pământul Făgăduit. Poţi să
înţelegi asta?"
8. luda a spus: "Eu cred că Moise, profetul profeţilor
lui D u m n e z e u , n u a săvârşit o greşeală prin faptul că a
luat cu el aur, argint şi pietre preţioase din Egipt, d u p ă
c u m l-a îndemnat D u m n e z e u , ci că a existat un m o m e n t
d e slăbiciune în credinţa lui şi în î n c r e d e r e a lui în
Dumnezeu".
108 Marea Evanghelie a lui loan

dreptate vina p e aur şi p e argint ca fiind cauza


nenorocirilor lor. N u m a i u n foc venit din cer
v a p u t e a a r d e toată această m u r d ă r i e a
infernului şi îi va elibera p e oameni d e oroarea
decăderii lor".
15. luda a spus: "Da, da. Tu eşti u n profet
fără pereche şi trebuie să ştii mai bine, dar
n u este nici u n rău dacă foloseşti corect banii!"
16. l-am răspuns: "Adevăr îţi spun: da,
dar n u m a i d a c ă ar fi bine folosiţi, la fel ca
orice altceva d e p e acest pământ, u n d e orice
poate fi folosit în bine sau în rău! Cu diferenţa
că, dacă te duci în oraş, va trebui să cari în
spate tot felul d e unelte, sau tot felul d e
alimente, p e care le vei schimba p e ceea ce
vei a v e a n e v o i e ! Este stânjenitor, este
adevărat! Dar calea care d u c e spre păcat este
încă mult mai stânjenitoare. Fiindcă dacă te
duci să cauţi o prostituată cu tot bagajul tău,
trăgând d u p ă tine u n cărucior plin d e unelte
şi îi propui să-i dai oalele şi străchinile tale în
schimbul câtorva m o m e n t e d e plăcere, fata
va râde şi îşi va bate j o c d e tine; dar tu vei fi
9. E u : "Şi c a r e a fost a d e v ă r a t a cauză a acestui salvat d e la păcat! în timp ce, dacă te duci să o cauţi,
m o m e n t d e slăbiciune? Cel c e a permis ca Moise să aibă a v â n d la tine aur şi argint, ea nici n u va râde, nici n u îşi
acest m o m e n t d e slăbiciune pentru a se gândi la aur şi va bate j o c d e tine, ci te va c o n d u c e în patul ei şi te va
argint se află în faţa ta şi îţi spune. Este scris în imagini invita la păcat, pentru a-ţi lua aurul şi argintul. Şi atunci,
(parabole), aşa c u m ţi-am spus. acesta este adevărul". putem noi spune că banii sunt u n lucru b u n şi n u folosesc
10. luda a spus: "Bine. T e cred, dar în fine, a c u m că cel mai adesea decât pentru a vă împinge la păcat?
împăratul Romei a stabilit ca j u m ă t a t e din populaţia lumii 17. D e aceea a inventat Satana banul în această
să folosească banii ca mijloc legal d e schimb în comerţ, lume, pentru a înlesni şi amplifica păcatul. N u ştii tu oare
noi a v e m datoria d e a n e folosi d e ei. E u cred că dacă că tentaţia îl determină chiar şi p e u n o m cinstit să devină
n u este u n păcat să dai bani pentru u n sacrificiu la hoţ?"
Templu, n u este păcat nici să-i dai unui sărac, pentru ca 18. luda a spus: "Da, da, este adevărat! Dar dacă
acesta să supravieţuiască timp d e câteva zile. Pentru acest a m vrea să-i împiedicăm p e toţi hoţii să găsească ceva
sărac ar fi u n lucru b u n să aibă bani, d e v r e m e c e şi d e furat, ar trebui să schimbăm multe lucruri. Ar trebui,
legea cere ca orice călător să aibă bani la el. Koban ar fi pentru început, ca toţi oamenii să fie la fel d e săraci şi să
putut păstra câteva m o n e d e la el!" renunţe la bunurile pământeşti; apoi ar trebui să semene
11. E u : T u duci c u tine u n portofel bine garnisit; c u toţi între ei, ca vrăbiile şi în sfârşit, nimeni n u ar mai avea
toate acestea, ieri, n u ai dat nimic acelor săraci care ţi-au dreptul să fie mai înţelept decât ceilalţi. Dar, atâta timp
cerut d e p o m a n ă şi cred că nu-ţi foloseşti banii în m o d u l cât lucrurile n u vor fi astfel, învăţătura Ta n u va fi decât
p e care tocmai n H lăudai mai înainte. vorbărie goală. Mulţi se vor schimba, este adevărat, dar
12. Cât despre banii din cutia divină a Templului, îţi vor fi d e zece ori mai mulţi cei care vor r ă m â n e la fel ca
spun foarte deschis, aceştia n u sunt altceva decât o înainte, dacă n u cumva vor deveni chiar mai răi decât
oroare c e n u p o a t e da naştere decât la dezolare, n u erau. Fiecare o m are amorul său propriu şi vrea să aibă
atât pentru cei care cred că astfel îşi asigură u n loc în lucrurile d e care are nevoie. Astfel că el se gândeşte mai
ceruri, cât pentru cei care delapidează aceşti bani pentru întâi la el însuşi şi abia d u p ă aceea la săraci. N u mai este
a-şi petrece noaptea c u femei uşoare. Atât timp cât n u nimic d e spus în legătură c u asta! N u poate toată lumea
existau bani. n u existau nici femei d e stradă; dar a c u m să aibă o casă şi u n c â m p . Ca lucrurile să fie altfel, ar
că există bani şi tot felul d e m o n e d e , la Ierusalim ca şi trebui să i se dea fiecăruia aşa ceva, încă d e la naştere!
oriunde în altă parte, există o mulţime d e prostituate şi Dar c u m n u este cazul şi d e v r e m e ce primii născuţi
d e bărbaţi care păcătuiesc zi şi noapte. Bărbaţii foarte primesc toate pământurile, nelăsând fraţilor lor nici măcar
bogaţi cărora fetele d e prin partea locului n u le mai sunt u n loc u n d e să pună piciorul, acestora din urmă n u le
pe plac, îşi a d u c fete străine, cumpărate din Grecia, cu rămâne decât să se facă d e folos şi să-i slujească, într-un
care săvârşesc cele mai josnice orgii; iată binefacerile m o d sau altul, p e cei care a u toate bunurile d e p e acest
banilor p e care îi lauzi atât şi, d e altfel, ei a d u c multe alte pământ, căci altfel, lor n u le-ar r ă m â n e altceva d e făcut
lucruri chiar d e mii d e ori mai rele. decât să se alăture hoţilor şi să n u le mai fie teamă că
lovesc în alţii. C â n d cei care n u a u nimic primesc bani,
13. Dar acesta n u este decât începutul blestemului
ca răsplată pentru m u n c a lor, ei îi pot p u n e deoparte
legat d e bani.
pentru bătrâneţe. D u p ă părerea mea, n u este nici u n
14. Vor veni timpuri cu mult mai grele decât perioada
rău în asta şi mie mi se pare că banii sunt o invenţie utilă
c â n d N o e a construit Arca sa şi oamenii vor da p e bună
Marea Evanghelie a lui loan 109

pentru toţi cei care s-au născut p e acest biet pământ,


fără bunuri, fără avantaje şi fără privilegii. E u cred că Capitolul 95
Dumnezeu, care n u vrea să dea fiecărui o m , la naştere,
o bucată egală d e pământ, a dat stăpânilor lumii buna Toma şi luda! Prezicerea lui Toma.
idee d e a face bani, permiţând astfel copiilor celor ce n u imprudenţa lui luda.
a u nimic să obţină lucrurile d e care a u nevoie şi chiar
mai mult. Fiindcă n u se poate ca D u m n e z e u să vrea ca 1. Toma s-a întors atunci către luda Iscarioteanul şi
fiii celor care n u a u nimic să ajungă în mizerie; ei n u a u i-a reproşat că a îndrăznit să susţină astfel d e idei stupide
ce face, d e vreme ce se nasc c u aceleaşi nevoi ca şi copiii despre bani, d e v r e m e c e , î n spirit. E u e r a m însuşi
proprietarilor! D u m n e z e u şi î n f ă p t u i a m l u c r u r i p e c a r e numai
19. Chiar dacă accept tot ceea ce ai spus şi tot ceea D u m n e z e u le poate face.
ce vei spune, fiindcă Tu eşti probabil cel mai mare profet 2. luda i-a răspuns: "Oare încă mai eşti atât d e tâmpit
pe care l-a cunoscut vreodată acest pământ, totuşi n u încât să crezi toate poveştile despre femeia credincioasă,
pot să fiu d e acord c u Tine, atunci c â n d spui că banii sau tu n u crezi nimic atunci c â n d îţi pui în cap să n u
sunt u n rău. Dacă banii, d u p ă Tine, sunt dăunători, crezi nimic? N u ştii nici să gândeşti, nici să socoteşti! C â n d
atunci orice poate fi dăunător! Dacă e u aş avea toate te duceai c u peştii la piaţă, îi vindeai adeseori p e cei
oile, toţi boii, toate vacile, toţi viţeii, toţi măgarii, toate mari la preţul celor mici, de-ţi râdeau în nas toţi negustorii!
găinile şi toţi porumbeii, toate fructele şi toate pâinile Ai rămas la fel ca întotdeauna. N u ştii nici să gândeşti,
furate d e la A v r a a m încoace în ţara asta, aş fi omul cel nici să socoteşti; trăieşti ca u n prost, d e p e o zi p e alta,
mai bogat din Israel; şi luxul exista c u mult înainte d e după vechile tale obiceiuri!
apariţia banilor, spre exemplu S o d o m a şi G o m o r a , s a u 3. E u sunt aici, lângă acest mare profet, d e numai
Babilonul, u n d e era chiar mai rău decât în prezent! câteva ore şi a m datoria sacră d e a descoperi şi d e a
20. N u pot pretinde că T u greşeşti în legătură c u învăţa să cunosc modul S ă u d e gândire şi modul S ă u d e
banii, dar există oare ceva p e acest biet pământ, care să a fi. Tu eşti c u El d e a p r o a p e şase luni, ar trebui să-L
n u fi avut deja mii d e posibilităţi d e a c ă d e a ? Şi dacă cunoşti mai bine ca mine şi tocmai d e aceea, n u ar trebui
D u m n e z e u n u a blestemat toate lucrurile care sunt în să mă sileşti să mă mai ostenesc şi e u să-L cunosc aşa
posesia cuiva, d e c e ar fi banii obiectul m â n i e i şi c u m îl cunoşti tu a c u m ! "
blestemului S ă u ? " 4. Toma a spus: "Să sperăm că n u vei dori sâ te întorci
2 1 . E u a m spus: "Noi n u cunoaştem şi n u ştim să mâine acasă, crezând că ai înţeles deja totul. N o r o c că
lăudăm decât ceea c e iubim; tu iubeşti banii mai presus D o m n u l porneşte la drum, căci dacă ar fi după tine, aţi
d e orice, d e aceea te pricepi aşa d e bine să-i ridici în sta aici până mâine, discutând despre ideile tale stupide
slăvi! N u voi mai a d ă u g a nimic, căci nimeni n u laudă despre bani. D o m n u l are dreptate, banii ăştia blestemaţi
decât ceea c e iubeşte. V a veni însă ziua, care n u este îţi v o r a d u c e moartea; prea le găseşti multe beneficii.
prea departe, când îţi vei da seama în ce constă blestemul D o m n u l ţi-a spus clar cât valorează banii şi cât rău îi a d u c
banilor. Dar să n u mai vorbim despre asta. Drumul până omului superficial. Dar tu crezi că eşti mai înţelept decât
la C a p e r n a u m este lung şi trebuie să ajungem acolo însuşi D u m n e z e u şi că poţi purta în faţa Lui coroana
înainte d e apusul soarelui, pentru că va trebui să mai înţelepciunii tale. Veghează însă ca n u cumva, într-o bună
căutăm şi u n han". zi, înţelepciunea ta să n u te sugrume!
5. Şi n-am înţeles, c e ai tu împotriva felului în care
îmi v â n d e u peştii? A m fost întotdeauna primul care şi-a
v â n d u t peştii, în timp c e tu, c u ideile tale b u n e , te
întorceai cu j u m ă t a t e din peşti acasă. E u v i n d e a m zece
peşti, mici sau mari, pentru d o u ă parale şi aş fi v â n d u t