Sunteți pe pagina 1din 13

Scopul fabricrii mal˛ului Prin mal˛ se Ón˛elege un orz Ónmuiat, Óncol˛it artificial i apoi, uscat. Produsul Óncol˛it rezultat se nume te mal˛ verde, iar dupuscarea lui Ón usctoare speciale, poartdenumirea de mal˛.

Scopul fabricrii mal˛ului este acela de a ob˛ine cantit˛ile mari de enzime necesare degradrii amidonului, care este un polizaharid nefermentescibil, p‚nla produ i cu greutate molecularmic: maltoz, dextrine i pu˛inglucoz, dintre care maltoza i glucoza sunt fermentescibile.

Procesarea mal˛ului Fabricarea mal˛ului cuprinde doufaze:

condi˛ionarea orzului;

mal˛ificarea orzului.

Condi˛ionarea orzului cuprinde opera˛iile de precur˛ire, cur˛ire, sortare i maturare. Mal˛ificarea orzului cuprinde urmtoarele opera˛ii: c‚ntrire, Ónmuiere, germinare, uscare, cur˛ire de radicele i maturarea mal˛ului. Condi˛ionarea materiei prime Loturile de orz sau orzoaic, con˛ine diferite impurit˛i, ca: bulgri de pm‚nt, pietre, buc˛i de sfoar, mici buc˛i de metal, spice Óntregi, paie, semin˛e de plante, s‚rme etc. Opera˛ia de condi˛ionare implicÓndeprtarea excesului de apdin boabe, a impurit˛ilor organice i anorganice prin procesul de precur˛ire i cur˛ire, urmat de depozitare, conservare i maturarea orzului. Excesul de umiditate se poate Óndeprta fie prin v‚nturare, fie prin uscare cu aer cald, la temperatura de 40 C, pentru a nu diminua capacitatea germinativ. Fluxul tehnologic de cur˛ire a orzului Fluxul tehnologic de cur˛ire a orzului, din buncr, orzul este ridicat de elevator p‚nla partea superioara cldirii, de unde cad Ón aparatul pentru cur˛irea ˛epilor. Apoi, orzul ptrunde Óntr-un separator-aspirator, unde se separcorpurile mai mari dec‚t orzul, iar praful i pleava sunt Óndeprtate cu ajutorul unor instala˛ii de desprfuire. Orzul trece Ón separatorul magnetic i Ón trioare, unde se separcorpurile rotunde. Din trioare, orzul se aduce Ón aparatele de sortat unde, cu ajutorul unor site, se separorzul cur˛it pe calit˛i. Orzul se transportÓn silozuri, iar de eurile rezultate Ón timpul opera˛iei de cur˛ire se depoziteazseparat. Se ob˛ine orzul cur˛at i selec˛ionat, care se poate introduce imediat Ón procesul de mal˛ificare propriu-zis. Amplasarea acestor aparate se face pe vertical, d‚nd astfel posibilitatea ca orzul sptrundsingur din aparat Ón aparat, acestea fiind a ezate la etaje diferite. Prin mal˛ Ón˛elegem un orz (orzoaic) Ónmuiat, Óncol˛it artificial i uscat. Produsul Óncol˛it rezultat se nume te mal˛ verde, iar dupuscarea lui, Ón usctoare speciale, poartnumele de mal˛. Scopul fabricrii mal˛ului este acela de a ob˛ine cantit˛ile necesare de enzime care pot degrada amidonul, p‚nla produ i cu greutate molecularmic: maltoz, dextrin, glucoz(maltoza i glucoza sunt fermentescibile).

1

Schema tehnologic „ de ob ˛ inere a mal ˛ ului Opera ˛ ia cea

Schema tehnologicde ob˛inere a mal˛ului Opera˛ia cea mai importanta procesului de mal˛ificare este germinarea cerealelor, care permite dezvoltarea embrionului pe baza substan˛elor de rezerv i dau na tere unei mici plantulei. Œn prima etapare loc activarea enzimelor necesare mobilizrii produselor de rezerv i anume, enzimele citolitice, amilolitice, proteolitice i fosfatazele. Œn structura morfologica boabelor de cereale au loc transformri profunde. Prepararea mal˛ului cuprinde cinci opera˛ii importante i anume: cur˛ire, sortarea, condi˛ionarea i depozitarea orzului; Ónmuierea; germinarea; uscarea; condi˛ionarea mal˛ului dupuscare.

2

Cur˛irea i sortarea orzului Orzul introdus Ón fabriceste supus urmtoarelor opera˛ii importante: precur˛ire; cur˛ire; sortare pe calit˛i. Aceste opera˛ii permit Óndeprtarea impurit˛ilor de naturanorganic i organic, ca:

paie, buruieni, coji, pm‚nt, pietre, metale, nisip etc. Œn cazul orzului recoltat proaspt este necesaro depozitare p‚nla dep irea pauzei de germinare, care de reguleste de 14-18 zile. Alegerea i aprecierea orzului Orzoaica i orzul se aleg dupprovenien˛ i sortiment, iar Ón func˛ie de ace ti factori, se controleazcalitatea, dupanumite caracteristici exterioare i prin analiz. Orzoaica de buncalitate trebuie sÓndeplineascurmtoarele condi˛ii:

masa hectolitric

67-72 kg;

masa a 1000 boabe

34-38 g;

uniformitatea

85-95%;

impurit˛i

1%;

capacitatea de germinare

92-97%;

umiditatea

extract raportat la substan˛a uscat78-82%;

con˛inut Ón substan˛e azotoase

12-14%;

9-11%.

Descrcarea orzului sau orzoaicei din mijlocul de transport se face Óntr-un buncr cu grtar, de unde este preluat cu ajutorul unui transport i elevator cu cupe pentru a fi depozitat Ón siloz. Transportul mecanic se realizeazcu elevatoare cu cupe i necuri transportoare, iar cel pneumatic cu instala˛ii de transport prin aspira˛ie i prin refulare. Instala˛iile pentru transportul cerealelor se pot Ómpr˛i Ón:

instala˛ii pentru transportul pe verticalal cerealelor:

elevatoare;

instala˛ii pentru transportul pe orizontalal cerealelor:

transportoare elicoidale;

transportoare cu band;

instala˛ii pentru transport pneumatic:

prin aspira˛ie;

prin refulare.

Elevatoarele sunt instala˛ii folosite pentru transportul boabelor de cereale pe verticalsau aproape pe vertical. Elevatorul se compune dintr-o ching(band) sau dintr-un lan˛ care se rote te Ón jurul a doi tamburi. Transportoarele elicoidale se folosesc pentru a transporta orzul sau mal˛ul, pe orizontalsau Ón pant. Transportorul se compune dintr-un jgheab din tablde o˛el, av‚nd sec˛iunea semicilindric. Œn acesta se gse te un ax orizontal pe care se prind o serie de spirale elicoidale din tabl, form‚nd un urub frsf‚r it, sau o serie de palete dispuse Ón spiral. Cerealele sunt antrenate de urubul frsf‚r it Ón interiorul jgheabului i Ómpinse Óncet Ónainte. Transportorul se Ónchide la partea superioarcu un capac metalic care spoatfi u or desfcut. Axul se executdin ˛evi i este sus˛inut de lagre metalice intermediare, cu posibilitate de ungere, a ezate la distan˛de 2,5-3 m unul de cellalt. Diametrul suprafe˛ei elicoidale este de 20-40 cm, iar Óntre marginea exterioara urubului frsf‚r it i fundul jgheabului rm‚ne un spa˛iu de 3-5 mm. Coeficientul de umplere a jgheabului este de 1/3-1/5. Transportoarele elicoidale au urmtoarele avantaje: sunt rezistente; sunt ieftine; pot fi

u or instalate; rsp‚ndesc u or orzul cu ajutorul unui orificiu Ón jgheab; pot face i o amestecare a boabelor de orz. Dezavantajele transportorului elicoidal sunt: consum mare de energie; sunt necesare doutransportoare Ón cazul c‚nd se schimbdirec˛ia; nu pot fi golite complet. Coeficientul de

3

umplere al transportoarele orizontale sunt de cel mult 0,3, iar la cele Ónclinate de maximum

0,4.

Tubul transportor este un tub orizontal prevzut Ón interior cu un melc din tabl, care poate fi rotit pe douserii de ro˛i. Randamentul este inferior unui transportor elicoidal, Óntruc‚t viteza i pasul urubului sunt mai mici. Acest sistem de transport are urmtoarele avantaje: deservirea este u oar; orzul nu este degradat; tubul poate fi golit complet; consumul de energie este asemntor cu al transportorului elicoidal. Dezavantajul constÓn faptul cinteriorul conductei nu este accesibil Ón cazul Ónfundrii transportorului. Transportorul cu bandeste format dintr-o bandcontinu, confec˛ionatdin cauciuc, care se rote te Ón jurul a doi tamburi. La captul anterior se aduce orzul, care se descarcla captul opus Óntr-un buncr sau la un punct intermediar, folosind un crucior- mobil. Tamburul anterior este i organul de conducere a benzii, av‚nd un diametru ceva mai mare. Cel de-al doilea tambur se mi cliber pe axul lui i are un dispozitiv pentru Óntinderea

benzii. Banda se sprijin, pe toatlungimea ei, pe o serie de role de sus˛inere fixate pe cadrul transportorului, la distan˛e variind Óntre 2 i 6 m i care trebuie sse roteascc‚t se poate de

u or. Diametrul acestor role trebuie sfie p‚nla 0,6 din l˛imea benzii transportoare. Viteza, Ón cazul transportului orzului, este de 2-3 m/s. L˛imea benzii variazÓntre 0,20 i 1,5 m. Œnl˛imea stratului de cereale poate fi p‚nla 1/10 din l˛imea benzii. Transportoarele cu bandpot fi orizontale sau Ónclinate, Ón acest din urma caz trebuind sse ˛inseama ca unghiul maxim de Ónclinare care depinde de materialul care se transport. Randamentul mecanic al benzii transportoare este foarte bun. Transportorul cu band

are urmtoarele avantaje: orzul nu este degradat; se face o golire complet; consumul de putere este mai mic. Ca dezavantaje, se men˛ioneaz: alimentarea benzii nu se poate regla; spa˛iul necesar este mare; uzura este mare. Transportorul cu lan˛ (redlerul) este format dintr-o carcasÓn care se rote te un lan˛ cu zale plate. Lan˛ul este pus Ón mi care de o roatdin˛ata ezatla unul din capete, trece peste un tamburul de Óntindere i se rote te apoi Ón jurul unei alte ro˛i, a ezatla cellalt capt. Orzul este antrenat de zalele lan˛ului care alunecpe fundul carcasei. La drumul de Óntoarcere, zalele alunecpe o serie de ine. Œntreaga instala˛ie este construitdin metal. Œnl˛imea stratului de orz antrenat poate fi egalcu l˛imea zalelor metalice. Aceste transportoare cu lan˛ pot transporta cerealele pe orizontal i Ónclinat, au urmtoarele avantaje: nu se Ónfund; pot fi deci u or alimentate; nu degajpraf; se golesc complet; sunt foarte economice; av‚nd un grad redus de fric˛iune, necesitfor˛pu˛in. Jgheabul oscilant serve te la transportul pe orizontalal orzului sau al mal˛ului verde. El se compune dintr-un jgheab orizontal metalic care se reazempe lame elastice de metal. Cu ajutorul unui dispozitiv de scuturare jgheabul capto mi care oscilatorie rapid. Boabele sunt mi cate Ónainte i avanseazdatoritunor mici srituri provocate de oscila˛iile benzii. L˛imea jgheabului variazÓntre 0,2 i 1 m, numrul oscila˛iilor este de 300-350/min, iar cursa este de 25-30 m. Jgheaburile se construiesc deschise sau Ónchise i cu lungimea de p‚nla 15 m. Pentru distan˛e mai mari, se amplaseazmai multe jgheaburi, unul Ón continuarea celuilalt i la Ónl˛imi mai joase. Œnclina˛ia maximpoate fi 15%, iar viteza de transport a materialului este de 150-250 mm/s, puterea absorbitfiind de 0,1-0,3 CP/m.h. Jgheaburile oscilante se folosesc mai ales pentru transportul mal˛ului verde, Óntruc‚t boabele nu sufernici un fel de degradri. Aceste transportoare au urmtoarele avantaje: sunt ieftine; se monteaz

u or; organele de Óncrcare i descrcare sunt simple; boabele sunt bine aerisite; nu suferdeteriorri; materialul este bine af‚nat; cocoloa ele sunt desfcute. Dezavantajele sunt urmtoarele: fac zgomot Ón timpul func˛ionrii; ocupmult spa˛iu.

4

Instala˛ii de transport pneumatic. Œn cazul transportrii cerealelor la distan˛e i Ón cantit˛i mari, se folosesc instala˛iile de transport pneumatic care se clasificÓn:

instala˛ii pneumatice cu aspira˛ie, se folosesc c‚nd cerealele trebuie aduse din diferite puncte, Óntr-un singur loc;

instala˛ii pneumatice prin refulare, se Óntrebuin˛eazc‚nd cerealele trebuie distribuite dintr-un siloz central, Ón diferite puncte de lucru. Boabele au Ón interiorul conductei o vitezmai micdec‚t cea a aerului, deoarece o parte din viteza aerului este folositpentru a Ónvinge rezisten˛a Ón mi care a boabelor. Œn cazul orzului, viteza necesaraerului este de 11-12 m/s, iar pentru mal˛ de 9-10 m/s. Œn cazul folosirii unor conducte verticale, viteza necesaraerului trebuie sfie de 20 m/s pentru a imprima orzului o vitezde 8-9 m/s. Boabele antrenate nu se mi cÓn apropierea pere˛ilor conductei, ci Ón mijlocul ei, deoarece viteza aerului, din cauza frecrilor, este mai micÓn apropierea pere˛ilor. Re˛elele de conducte trebuie sevite schimbrile bru te de sec˛iune, iar coturile sfie c‚t mai pu˛ine i saibo razde curburc‚t mai mare, spre a se evita frecrile i un consum sporit de energie. Œn func˛ie de lungime, trebuie sexiste Ón conducte o depresiune de 1-6 m col. ap, atunci c‚nd se lucreazcu absorb˛ie, sau o presiune de 1-4 m col. ap, Ón cazul folosirii aerului comprimat. Instala˛ii de transport pneumatic prin aspira˛ie. O asemenea instala˛ie se compune din: conductde aspira˛ie (sorb); conducte de transport; recipient cu distribuitor de cereale; filtru; pompde aer. Recipientul etan are un distribuitor de cereale care uniformizeazie irea boabelor, fra permite intrarea aerului. Boabele sunt transportate pe conductp‚nla punctul central. Instala˛ia de absorb˛ie propriu-zisse compune dintr-un sorb care este cufundat Ón masa orzului i care este legat la o conductflexibil. Sorbul este format din dou˛evi concentrice, iar aerul aspirat prin spa˛iul dintre cele dou˛evi antreneaz i boabele cu care se amestec. Conductele se construiesc din o˛el, ele trebuie sfie perfect netede Ón interior, frcoturi bru te sau obstacole i bine etan ate. Legtura dintre sorbul de aspira˛ie i re˛eaua de conducte se face printr-un tub flexibil de cauciuc, care are o garniturmetalicinterioarformatdin inele. Œn punctele unde se ramificmai multe conducte, se monteazvane cu mai multe ci. Instala˛ii pneumatice de transport prin refulare Cu ajutorul acestor instala˛ii se pot transporta rapid cerealele Ón diferite magazii sau puncte din fabric. Boabele se introduc Ón conducte folosind un dispozitiv asemntor distribuitorului celular, iar evacuarea cerealelor se face printr-o serie de recipien˛i cilindro-conici, care permit scurgerea boabelor cu vitezredusasigur‚nd i evacuarea aerului comprimat. Compresorul de aer, se monteaz, de obicei, Ón sala ma inilor. Œn cazul distan˛elor scurte de transport, poate fi Ónlocuit de ctre un ventilator. Viteza de circula˛ie a orzului Ón instala˛iile pneumatice este de circa 10 m/s, pentru a nu fr‚mi˛a boabele la ie irea din instala˛ie i se monteazo camerde destindere, la ie irea din instala˛ie. Instala˛iile de transport pneumatic se construiesc cu capacit˛i variind Óntre 2 000 i 10 000 kg/h. Consumul de energie este mai sczut la instala˛iile de refulare dec‚t la cele prin absorb˛ie, dar totdeauna mai mare dec‚t la alte sisteme de transport. Transportul pneumatic prezinturmtoarele avantaje: transportul se face rapid; cerealele sunt supuse unei desprfuiri i aerisiri; se monteazu or; ocupun spa˛iu redus; nu prezintpericol de incendiu. Dezavantaje ale transportului pneumatic: costul ridicat al instala˛iei; consum mare de energie electric; cheltuieli mari de Óntre˛inere. Cu ajutorul transportorului pneumatic, prin intermediul sorburilor i conductelor flexibile, orzul sau orzoaica este transportatdin instala˛iile de precur˛ire sau cur˛ire, direct Ón siloz.

5

Precur˛irea orzului Precur˛irea orzului are rolul de a Óndeprta din masa de orz impurit˛ile de naturorganic i anorganic, mai mici i mai mari dec‚t bobul de orz ca: paie, buruieni, coji, semin˛e de buruieni i alte plante cultivate, bulgri de pm‚nt, corpuri metalice, nisip, praf etc. Precur˛irea cerealelor se realizeazcu tararul-aspirator. Tararul-aspirator Óndeprteazimpurit˛ile pe baza diferen˛ei de dimensiuni i a

propriet˛ilor aerodinamice din masa de cereale, efectu‚nd aspira˛ia prafului i a impurit˛ilor

u oare i eliminarea impurit˛ilor mai mari i mai grele prin cernere, respectiv prin alunecarea

peste mai multe site Ónclinate. Sitele separdin masa de cereale, impurit˛i mai mari dec‚t bobul de orz (pietre mici, bulgari de pm‚nt, buc˛i de sfoar, paie, semin˛e mari etc.) i impurit˛i mai mici dec‚t bobul de orz (semin˛e mrunte de buruieni, nisip, praf, coji etc.). Pentru cur˛ire tararul aspirator diferfa˛de precur˛ire prin dimensiunile i Ónclinarea sitelor, celelalte elemente fiind identice. Cu ajutorul unui curent de aer, impurit˛ile u oare Ómpreuncu boabele goale sunt antrenate i transportate la un separator de praf. Corpurile strine care au dimensiuni asemntoare cu ale bobului de orz i Ón special o lungime asemntoare a boabelor, cum ar fi ovzul, neghina, mzrichea, boabele sparte etc., nu se pot separa aici. Pr˛ile componente principale ale cur˛itorului sunt: sitcu ochiuri mari, care re˛ine corpurile strine mari, permi˛‚nd trecerea boabele de orz; sitcu ochiuri mici, care re˛ine boabele bune de orz, dar permite trecerea prafului i a corpurilor mrunte; un ventilator, care absoarbe praful. Sitele au de obicei o Ónclina˛ie de circa 10 o (circa 1/4-1/3 din lungimea lor), pentru ca boabele spoatcircula. Cu c‚t Ónclina˛ia este mai mic, cu at‚t ac˛iunea de cur˛ire este mai eficace. Sitele sunt suspendate de arcuri metalice i puse Ón mi care cu ajutorul unui excentric. Ele capto mi care oscilatorie, av‚nd cursa Óntre 8 i 30 mm i frecven˛a de 300-400

oscila˛ii/min. Capacitatea unei site variazÓntre 500 i 1 000 kg orz/hm 2 . Capacitatea de prelucrare a unei ma ini de cur˛ire cu ventila˛ie este de 600-750 kg/hm 2 suprafa˛interioar, iar for˛a necesareste de 1,5 CP. Œn cazul unei capacit˛i de produc˛ie de 5000 kg/h, este necesaro for˛de 4-5 CP. Dimensiunile ochiurilor sitei mari sunt de 20 mm lungime i 12 mm l˛ime, iar ale sitei pentru praf de 1,5-1,8 mm. La o ma inde cur˛ire cu trei r‚nduri de site, ochiurile sitelor au urmtoarele dimensiuni:

pentru sita superioar, 20 mm lungime i 12 mm l˛ime;

pentru sita mijlocie, 15 mm lungime i 3,5-4 mm l˛ime;

pentru sita inferioar, 1,5-1,8 mm l˛ime.

De pe site, orzul trece Ón straturi sub˛iri prin curentul de aer al ventilatorului, care poate fi orizontal sau vertical. Pe drumul parcurs de orz se a eazo serie de obstacole sau icane.

Separatorul magnetic se amplaseazduptararul aspirator, av‚nd drept scop re˛inerea pr˛ilor metalice (cuie, s‚rme, uruburi etc.) din masa de cereale care pun Ón pericol integritatea celorlalte utilaje. Principiul separrii magnetice constÓn trecerea unui strat sub˛ire de orz Ón apropierea suprafe˛elor magnetice. Impurit˛ile de o˛el care intrÓn c‚mpul magnetic sunt atrase, Ón timp ce boabele de cereale Ó i urmeazdrumul Ón circuitul tehnologic. Se folosesc urmtoarele separatoare magnetice:

separatoare cu magnet permanent cu suprafa˛a plan;

separatoare electromagnetice.

Ma ina de tiat ˛epi (fig. 41) este un utilaj format dintr-un rotor cu bare care reprezintorganul de cur˛ire, Ómpreuncu o semimanta rifluit. Barele proiecteazboabele de orz pe manta, separ‚nd ˛epii, fra deteriora boabele, iar datoritfrecrii Óntre boabe,

6

acestea se lustruiesc. Barele fixate pe rotor sunt reglabile, pentru a se putea adapta cur˛irii Ón func˛ie de dimensiunile boabelor de orz. Utilajul func˛ioneaznormal numai dacboabele de orz sunt uscate.

Cur˛irea orzului Are drept scop separarea corpurilor rotunde din masa de cereale ca: neghina, mzrichea, meiul, boabele sparte etc. care nu s-au separat Ón tararul-aspirator. Pentru separarea corpurilor rotunde se folosesc diferite tipuri de trioare. Triorul este un aparat cu ajutorul cruia se face separarea corpurilor rotunde, cum ar fi neghina, mzrichea, precum i boabele sparte de orz. Triorul este format dintr-un cadru de sus˛inere pe care este montato manta cilindricprevzutcu o serie de alveole care au forma unor buzunare sau ad‚ncituri, d‚nd posibilitatea re˛inerii boabelor rotunde pe care le separde orz. Œn manta ptrund boabele de orz amestecate cu corpurile rotunde; boabele rotunde ptrund Ón alveole, Ón timp ce boabele lungi alunecmai departe pe suprafa˛a metalic. Œn timpul rotirii tamburului, boabele rotunde rm‚n Ón alveole, iar dupce parcurg un unghi de peste 90 o , ele cad Óntr-un jgheab i sunt colectate separat de boabele de orz. Suprafa˛a alveolarare o grosime de 4-5 mm, alveolele metalice fiind executate prin presare sau frecare. Cojile boabelor de orz, av‚nd un anumit con˛inut de bioxid de siliciu, favorizeazuzura alveolelor care- i schimbdestul de repede forma, scz‚nd capacitatea lor de sortare. Alveolele sunt de formsemisfericsau u or eliptic, av‚nd un diametru de 3-6 mm, astfel Ónc‚t se pot repartiza 30 000 alveole pe 1 m 2 la cele frezate i un numr de 23 000 alveole, la cele presate. Viteza de rotire a tamburului este reglabil i Ón func˛ie de con˛inutul de boabe rotunde a orzului se realizeazo capacitate de triorare de 175-200 kg/m 2 h, Ónclina˛ia cilindrului fiind de 6-10%, iar viteza perifericde 0,3 m/s. Cilindrul trebuie sse Ónv‚rteasclin, fr ocuri, spre a nu arunca afardin alveole boabele rotunde. Triorul cilindric de mare capacitate (triorul rapid) are o productivitate mare, datoritviteze periferice mai mari a cilindrului, dar i a numrului de alveole. La triorul obi nuit se folose te numai 1/4-1/5 din suprafa˛. La trioarele de mare capacitate corpurile rotunde, strine, sunt re˛inute Ón alveole, datoritfor˛ei centrifuge, Ón timp ce boabele de orz, care sunt mai grele, cad mai Ónainte, separ‚ndu-se Ón jgheabul colector care este a ezat mai sus. Deoarece viteza de rota˛ie este mare, boabele se rostogolesc Ón interiorul tamburului i vin Ón contact cu suprafa˛a alveolar. Pere˛ii jgheabului interior sunt mai drep˛i, fundul jgheabului se apropie mai mult de axul tamburului, iar transportorul elicoidal se poate fixa de ax. Triorul cu discuri are drept elemente de lucru discuri turnate din font, cu celule Ón formde buzunare pe suprafe˛ele laterale. Aceste trioare au o productivitate mai mare i o formcompact. Triorul superior func˛ioneazca separator de neghin, iar cel inferior ca separator de boabe rotunde. Deficien˛ele acestor trioare sunt urmtoarele: uzura rapida discurilor; cojirea boabelor datoritfrecrii discurilor; consum mare de energie. Triorul pentru impurit˛i poate separa corpurile strine pe sortimente: boabe mari, mici, sprturi sau boabe u oare. Aceastseparare se poate face cu ajutorul unui tobogan Ón formde spiral, iar impurit˛ile sunt separate pe baza greut˛ii lor specifice Ón trei, patru sorturi, care au o vitezde cdere diferitdatoritfor˛ei de atrac˛ie. Acest aparat simplu nu necesitnici spa˛iu mare i nici energie electric. Separatorul de praf. Praful rezultat din opera˛iile de cur˛ire a orzului trebuie separat i evacuat, deoarece prezen˛a lui este duntoare put‚nd cauza berii infec˛ii. Se cunosc urmtoarele separatoare de praf: cu camere de desprfuire; cu cicloane; cu filtre de praf.

7

Camera de desprfuire. Aerul Óncrcat cu particule de praf este trimis, cu ajutorul unui ventilator, Óntr-o camerunde are loc o destindere a aerului, fapt care face ca praful din suspensie sse depunpe fundul camerei. Camera de praf poate avea formconic, spre a permite o u oarevacuare. Dupdesprfuire aerul este evacuat printr-un co . Camera de desprfuire prezinturmtoarele dezavantaje: pericol permanent de incendiu; pericol permanent de explozii; nu asiguro desprfuire perfect; necesitsuprafe˛e mari. Cicloanele se construiesc din tablzincat i au formcilindro-conic. Aerul cu praf intrtangen˛ial i cu o vitezmare Ón partea superioara ciclonului; aici capto mi care circular i este Ómpins Ón jos. Particulele fine de praf antrenate de aer sunt Ómpinse de for˛a centrifugpe pere˛ii netezi ai cicloanelor i alunecspre partea conica ciclonului, de unde sunt evacuate. Aerul desprfuit Ó i schimbdin nou direc˛ia, din partea conicse ridic i prse te aparatul printr-o deschidere cu sec˛iunea de 2,5 ori mai mare dec‚t a orificiului de intrare, astfel Ónc‚t viteza de ie ire a aerului este mult redus. La partea superioarse monteazun capac mobil care permite reglarea Ón func˛ie de viteza aerului, astfel ca acesta snu antreneze i praful. Suprafa˛a interioara ciclonului trebuie sfie foarte neted, astfel ca praful, care urmeazo mi care Ón formde spiralctre partea inferioara aparatului, spoataluneca cu u urin˛pe pere˛i. Viteza cu care ptrunde aerul Ón aparat este de circa 30 m/s. Un ciclon necesitun spa˛iu de 0,55m 3 la fiecare metru cub insuflat pe secund. Cicloanele sunt folosite Ón cazul prafului cu particule mai mari, praful foarte fin rm‚n‚nd mai departe Ón suspensie. Filtrele cu saci sunt formate din saci lungi, Ón formde tub, confec˛iona˛i dintr-o ˛esturdeas, a eza˛i vertical Óntre doudespr˛ituri de lemn sau metalice. Filtrele sunt formate din mai multe compartimente, fiecare compartiment av‚nd 4-8 saci. Aerul Óncrcat cu particule de praf este trimis prin interiorul filtrelor, praful este re˛inut de suprafa˛a interioara sacilor, iar aerul desprfuit trece prin p‚nz i se evacueazÓn atmosfer. Praful re˛inut de saci este scuturat la inter- vale regulate de un dispozitiv automat. Astfel, se construiesc filtre unde aerul este aspirat sau unde este refulat. La unele instala˛ii, sacii sunt Óntin i cu ajutorul unor cercuri i periodic are loc o scuturare a acestora. La alte instala˛ii existun dispozitiv care are o u oarmi care de alunecare de la partea superioarla partea inferioar, str‚ng‚nd u or sacii, praful cade Óntr-o cutie, de unde este evacuat cu ajutorul unui transportor elicoidal. Capetele sacilor sunt Ónchise la partea superioarcu capace, Ón timp ce la capetele de jos sunt deschise i fixate Ón podeaua cabinei, prin orificii egale cu dimensiunile sacilor. Diametrul sacilor variazÓntre 90 i 150 mm, iar lungimea Óntre 2 i 3 m, iar numrul sacilor fiind cuprins Óntre 8 i 10. Se construiesc filtre care au o suprafa˛filtrantp‚nla 200 m 2 . Sortarea orzului Sortarea sau separarea boabelor de orz dupmrime este necesarpentru a da posibilitatea unei Ónmuieri i germinri uniforme, pentru a ob˛ine un mal˛ uniform cu un randament superior i constant. Aparatele sortatoare pot fi:

Aparatul de sortare cilindricare trei feluri de site, cu dimensiunile de 2,8; 2,5 i 2,2 mm. Orificiile sunt de formdreptunghiular, cu lungimea de 25 mm i sunt dispuse vertical pe axul tamburului. Sita cu orificiile cele mai mici trebuie a ezatla intrarea boabelor. Dimensiunile ochiurilor sitei trebuie periodic controlate, uzura fiind foarte mare. Viteza periferica tamburilor este de 0,6-0,9 m/s, Ónclinarea fiind de 5-10%, iar capacitatea de separare de 380-400 kg m 2 /h pe fiecare sortiment. Tamburii au lungimea de 3- 5m, iar la instala˛iile cu capacit˛i mai mari se folose te c‚te un tambur pentru fiecare sortiment. Instala˛ii de sortare cu site-plane. Aceste aparate folosesc site-plane care au avantajul unei suprafe˛e active mult mai mari dec‚t a sortatorului cilindric. Ochiurile sitei sunt

8

dispuse Ón formde cruce. Orzul trece Óntr-un strat mai sub˛ire, astfel Ónc‚t toate boabele vin Ón contact cu suprafa˛a sitei. Fiecare siteste compusdin trei pr˛i: sita de sortare; placa metaliccu bile de cauciuc care prin lovire Ómpiedicastuparea orificiilor cu boabe; placpe care se adunboabele trecute prin sita de sortare. O instala˛ie de sortare cu site-plane cuprinde o serie de site care separÓn mod succesiv boabele dupdimensiuni. Sitele-plane au urmtoarele avantaje: realizeazo sortare superioar; necesitun spa˛iu mai redus; au un consum redus de energie. Dezavantajele sunt urmtoarele: Óntre˛inerea instala˛iilor este mai dificil; sunt mai scumpe. Uscarea orzului Dacumiditatea este mai mare dec‚t 14%, orzul recoltat, Ónainte de depozitare, se supune unui proces de uscare artificial, cu aer cald la 20-40 o C. Un procent de umiditate peste 14% intensificprocesele de respira˛ie ale boabelor, iar temperatura din masa de boabe se ridic. Prin aceasta se creeazcondi˛ii prielnice dezvoltrii mucegaiurilor i se diminueazcapacitatea de germinare a orzului. Substan˛ele de rezervdin boabe (amidon, proteine etc.) se gsesc Ón stare de geluri uscate, cu o anumitcantitate de ap; aceastappoate fi legat(prin absorb˛ie) sau poate fi ca apliber. Apa liberinfluen˛eazintensitatea respira˛iei deoarece ea permite dizolvarea substan˛elor de rezervdin endospermul boabelor. Procesul de respira˛ie al boabelor este un proces de oxidare prin care zaharurile rezultate prin hidroliza amidonului sunt descompuse Ón dioxid de carbon i ap. Astfel, Ón timpul pstrrii orzului, au loc pierderi de amidon, care uneori pot fi destul de mari. De aceea, este indicat sse urmreascÓndeprtarea apei libere din masa de boabe. Apa legatse gse te Ón gelurile semin˛ei, ea determinpunctul optim de umiditate, adicìumiditatea criticî a boabelor de care depinde conservarea boabelor. Œndeprtarea excesului de aplibertrebuie sse facp‚nla o umiditatea cuprinsÓntre 12 i 14%, care corespunde strii de echilibru i permite o pstrare i conservare buna boabelor de cereale. Prin reducerea umidit˛ii sub 10% se influen˛eaznefavorabil puterea de germinare a cerealelor. DacÓndeprtarea excesului de umiditate se face cu ajutorul aerului cald, dupuscare, orzul trebuie Ón prealabil rcit, iar lotul trebuie lsat Ón repaus 2-3 ore Ónainte de Ónsilozare. Uscarea artificiala orzului sau orzoaicei se realizeazcu aer cald la o temperaturde p‚nla 50 C, deoarece la temperaturi mai ridicate, orzul Ó i poate pierde din energia de germinare. Temperatura de uscare trebuie sfie cu at‚t mai sczutcu c‚t umiditate orzului la Ónceputul uscrii este mai ridicat: pentru orzul cu 16% umiditate se folose te o temperaturde 49-50 C; pentru orzul cu 22% umiditate se folose te o temperaturde 34 C. Œn cazul orzului foarte umed, se va folosi uscarea Ón 2 trepte, adicde la 20 la 16 % i de la 16 la 12 % pentru a evita distrugerea capilarelor din boabe i crparea lor. Se folosesc mai multe tipuri de usctoare cu aer cald, cu func˛ionare continusau discontinu, prevzute cu zone de preÓnclzire. La uscarea orzului se folosesc diferite tipuri de usctoare de cereale, ca:

usctor cu tampon i cu circula˛ia aerului cald;

usctor sub formde turn;

usctor sub formde tamburi;

usctor sub vid etc.

Usctoarele sunt echipate cu termometre care indictemperatura aerului de uscare i Ón masa de orz supususcrii, iar temperatura aerului insuflat poate sajungp‚nla 60 C. Timpul de trecere prin usctor a boabelor de cereale este de 60-90 minute.

9

O datorzul uscat este rcit p‚nla temperatura ambientului realizatprin prefrizare, dupcare se depoziteazÓn silozuri. Pentru Ómbunt˛irea energiei de germinare este recomandat i depozitarea orzului, timp de 10-14 zile. C‚ntrirea orzului Orzul brut primit Ón sec˛ie este c‚ntrit cu ajutorul c‚ntarelor pod basculcu capacit˛i de 5-50 t. Orzul, Ón diverse faze ale procesului de cur˛ire i Ónmuiere i mal˛ul trecut la mcinare, se c‚ntre te cu ajutorul unor c‚ntare automate. Acestea sunt construite dintr-o cupsau vas metalic, care se rstoarnimediat ce con˛in o anumitcantitate de cereale, Ón func˛ie de mrimea c‚ntarului. Cantit˛ile trecute prin c‚ntar se Ónregistreazcu ajutorul unui contor. Pentru ca un c‚ntar spoatlucra Ón condi˛ii bune, nu trebuie saibmai mult de patru umpleri pe minut. C‚ntarul automatse compune din: p‚lnie pentru primirea cerealelor, cupa sau co ul de c‚ntrire, bra˛ul c‚ntarului, o serie de p‚rghii care regleazmi carea cupei precum i contorul de Ónregistrare. Orzul cade Ón co printr-o p‚lnie, Óndatce cantitatea de orz sau mal˛ introdusÓn co ul de c‚ntrire se apropie de cantitatea normala c‚ntarului, una din p‚rghii se declan eaz, astfel Ónc‚t, Ón momentul echilibrului se opre te admisia boabelor, Ónchiz‚ndu-se clapa de admisie. Deschiz‚ndu-se clapa de siguran˛a bra˛ului, c‚ntarul devine liber, se Ónregistreazcantitatea aflatÓn cup, iar co ul basculei se rstoarn, cerealele cz‚nd Óntr-un buncr. Œn c‚teva secunde, se face descrcarea co ului, iar de Óndatce acesta este complet golit, intervine o altp‚rghie, care ridicmecanismul de declan are. Co ul revine la pozi˛ia ini˛ialdeschiz‚ndu-se Ón acela i timp i accesul orzului Ón cup. Pentru a se asigura o justc‚ntrire, trebuie sse facperiodic verificarea c‚ntarelor automate, folosindu-se cantit˛i de cereale a cror greutate a fost determinatÓn mod precis. Erorile constatate pot fi u or Óndeprtate, regl‚ndu-se c‚ntarul automat. Œn fabricile de mal˛ se folosesc balan˛e cu cupe de 20, 50, 100 i 200 kg. Depozitarea orzului Duprecoltare, boabele de orz sunt Óncvii care nu pot fi folosite pentru mal˛ificare, necesit‚nd o odihnde cel pu˛in 2-3 sptm‚ni. Aceastperioadde odihndepinde de condi˛iile de cultur, de soi, agrotehnicetc., fiind influen˛atde compozi˛ia i structura pericarpului. Perioada este denumitrepaos de germinare. De condi˛iile Ón care sunt depozitate boabele depinde Ón primul r‚nd, capacitatea de germinare. Depozitarea se face Ón silozuri sau Ón magazii special amenajate, curate i uscate. Boabele sunt depozitate cu un con˛inut de apcorespunztor unei maturri normale, mai ales c‚nd se utilizeazsilozurile. Œn cazul c‚nd coacerea pe spic s-a fcut pe timp ploios, sm‚n˛a con˛ine apÓn propor˛ie mai mare i nu poate fi depozitatoricum. Este necesar surmrim Óndeprtarea apei libere sau rm‚nerea ei Ón cantit˛i foarte mici. Pentru aceasta, se determinpunctul optim de umiditate, pentru o bunconservare a boabelor, adica a-zisa umiditate critica semin˛ei, care reflectapa legatdin gelurile semin˛ei. Procesele care au loc Ón cursul depozitrii orzului duprecoltare poartnumele de maturare secundar i se caracterizeazprin mic orarea umidit˛ii, precum i degajarea dioxidului de carbon. Depozitarea orzului se face Ón silozuri Ón straturi de 10-40 m, av‚nd grijca acesta saibo umiditate de 12-14%. Aerarea lui se face prin trecerea dintr-o celulÓn alta. Periodic, se verifictemperatura din siloz i Ón momentul c‚nd aceasta cre te cu mai mult de 1 C Ón 24 h este necesaro aerare a acestuia. Silozurile de orz sunt proiectate astfel Ónc‚t spoatasigura o independen˛a fabricii de mal˛ de minim 30% din cantitatea de orz necesarproduc˛iei de bere pe un an.

10

Œn timpul depozitrii orzului au loc pierderi din cauza scderii umidit˛ii i a procesului de respira˛ie care depinde Ón special de umiditate. Aceste pierderi sunt Ón primele 3 luni de la recoltare de 1,3%, 0,9%, 0,8%. Œn boabe au loc procese lente de degradare a substan˛elor componente sub ac˛iunea enzimelor, din care rezultsubstan˛e solubile care sunt folosite de embrion Ón dezvoltarea acestuia. Ca urmare a acestor fenomene, Ón boabe se formeazcapilare care influen˛eazcapacitatea de absorb˛ie a apei Ón bob la Ónmuiere. Œn vederea acumulrii unui anumit bagaj de enzime prin ac˛iunea i Ónmul˛irea celor preexistente dar i a generrii altora, se procedeazla germinarea orzului. Œn acela i timp se urmre te solubilizarea substan˛elor productoare de extract, Ón special de amidon i proteine. Tipuri de siloz Distingem doucazuri de depozitare a orzului, i anume: depozitarea orzului proaspt recoltat p‚nla dep irea pauzei de germinare; depozitarea orzului uscat, mal˛ificat p‚nÓn momentul supunerii mal˛ificrii. Œn scopul depozitrii orzului se folosesc mai multe tipuri de silozuri i anume: silozuri i magazii (hambare); silozuri din o˛el; silozuri din beton armat. Silozurile sunt alctuite din: rampde descrcare cu spa˛iu pentru recep˛ia orzului; spa˛iu pentru instala˛iile de cur˛ire i sortare; celule de depozitare. La silozurile cu capacitate de 2500-5000 t, celulele se pot construi din plas, Ónsprezintmulte dezavantaje. Silozurile de o˛el nu sunt inflamabile i dau posibilitatea sse foloseascmai bine suprafa˛a Óncperilor. Un mare defect al lor este conductibilitatea caloricbun, care produce aburirea pere˛ilor interiori. Vaporii de apse condenseazpe pere˛ii reci sub formde rou, ceea ce contribuie la ruginirea silozurilor, iar boabele se umezesc i pot chiar Óncol˛i sau mucegi. Silozurile de beton sunt cele mai corespunztoare pentru pstrarea orzului i mal˛ului. Ele se construiesc cu: sec˛iunea rotund, cu diametrul de 6-7m i p‚nla 15 m; sec˛iunea dreptunghiular; sec˛iunea ptrat, laturile variind de la 4 p‚nla 10 m. Œnl˛imea silozului de beton armat variazÓntre 10 m, 20 m i chiar 35 m. Partea de jos a silozului are forma unei p‚lnii conice sau piramidale, prevzutcu o gurde golire i dispozitiv de reglare a debitului de orz sau mal˛, la curgere. Corpul silozului de beton armat se compune din:

subsolul silozului care are Ónl˛imea de 3,5-5 m;

silozul propriu-zis, cu Ónl˛imea de 10-35 m;

partea superioara silozului, are Ónl˛imea de 3,5-5 m. Pierderile din timpul depozitrii Respira˛ia semin˛ei depinde de con˛inutul Ón apliberrmas Ón boabe, iar con˛inutul de apliberse apreciazdupcantitatea de oxigen absorbit i de dioxid de carbon rezultat. Factorii de care depind pierderile din timpul conservrii sunt: oxigenul; temperatura. Consumul de oxigen influen˛eazrespira˛ia boabelor i implicit, raportul dintre apa liber i apa legatcare se mre te. Coeficientul de respira˛ie este dat de raportul dintre CO 2 rezultat i oxigenul absorbit (CO 2 /O 2 ); acesta scade o datcu cre terea umidit˛ii boabelor. Temperatura influen˛eazrespira˛ia semin˛ei din timpul conservrii boabelor. Intensitatea respira˛iei se produce astfel: lent p‚nla temperatura de 35 o C; la fel de lent sau pu˛in crescut Ón intervalul de temperaturi de la 36 C la 45 o C; brusc la temperaturi de 45- 55 C.

Practic, Ón silozuri nu apar temperaturi mai mari de 20 o C; astfel, factorul important pe tot parcursul pstrrii Ól constituie umiditatea masei de boabe. Pierderea Ón greutate a semin˛elor se datore te: arderii hidra˛ilor de carbon; pierderii de apprin evaporare.

11

Varia˛ia con˛inutului de umiditate al boabelor depinde de compozi˛ia chimic, de structura tegumentelor, de gradul de umiditate al aerului etc., iar absorbirea apei se datoreazstructurii capilare a membranei Ónveli urilor. Repausul de germinare Repausul de germinare este un fenomen prezent Ón semin˛ele plantelor la maturitatea lor fiziologiccu rol de protec˛ie al bobului fa˛de o germina˛ie precoce i incomplet. Boabele de orz ñ puse Ón condi˛ii optime de germinare ñ nu sunt capabile sgermineze Ón mas. Abia dup3 ñ 9 sptm‚ni de la recoltare, orzul pstrat Ón aceste condi˛ii, poate germina Óntr-un procent ridicat. Pstrarea unor cantit˛i de orz din recolta precedentare urmtoarele dezavantaje economice: pierderi Ón plus de substan˛; spa˛ii de depozitare Ón plus; cheltuieli pentru energie i for˛de munc. Repaosul de germinare este constituit din douprocese i anume: repaus fundamental ñ dispare mai repede (maxim 9 sptm‚ni); sensibilitate la apñ persist i dup9 sptm‚ni. Œn timpul pauzei de germinare fundamentalembrionul nu poate Óncol˛i chiar daci se asigurtoate condi˛iile necesare (umiditate, temperatur, oxigen). Perioada poate fi scurtatprin adaus de stimulatori ai germinrii, prin Ónclzirea orzului sau prin folosirea de substan˛e reductoare (solu˛ie de H 2 S 0,05%). La depozitare, energia de germinare a orzului cre te treptat, apropiindu-se de capacitatea absolutde germinare, care rm‚ne constant i care reprezintprocentul de boabe vii. Timpul necesar pentru dispari˛ia acestor procese se nume te post maturarea orzului. Postmaturarea orzului se considercse datoreaz, fie unor cauze genetice, biologice i metabolice, fie unor cauze care depind de condi˛iile de vegeta˛ie. Cauzele genetice au repercusiuni asupra soiului, din acest punct de vedere, se prefersoiuri de orz cu repaos c‚t mai scurt de germinare pentru mal˛ificare. Condi˛iile de vegeta˛ie au i ele un rol important, s-a stabilit cÓn anii cu climat mai rece, repaosul de germinare este mai lung, deci se vor Ónregistra pierderi. Cauze biologice i metabolice depind de prezen˛a sau absen˛a unor substan˛e. Œn ultima parte a vegeta˛iei s-a constatat care loc o diminuare a enzimelor hidrolitice i a hormonilor vegetali. La sf‚r itul perioadei de repaus germinativ, boabele de orz se caracterizeazprintr-o sensibilitate ridicata germenelui fa˛de ap. Prin preluarea unei cantit˛i prea mari de apla Ónmuiere are loc o inhibare a germinrii. Sensibilitatea poate fi inhibatprin tratarea boabelor cu substan˛e reductoare sau cu biostimulatori de cre tere, Ón special de giberelin i de acid giberelic. Pentru reducerea repaosului de germinare este necesaracumularea cisteinei i a glutationului redus care au rolul de a stimula sinteza enzimelor. Aceastsensibilitate s-ar datora unor cauze care Ómpiedicajungerea Ón cantit˛i suficiente a oxigenului la ˛esutul embrionar. Cauzele care limiteazcantitatea de oxigen disponibilpentru embrion sunt:

prezen˛a unor consumatori de oxigen Ón Ónveli (substan˛ele polifenolice avide de oxigen);

microorganisme aerobe prezente sub Ónveli ul bobului;

structura densa Ónveli ului bobului;

peliculde apcare Ónconjoarbobul, la o umiditate mai mare de 38%.

Pauza de germinare se Óntinde pe o perioadde 3-5 sptm‚ni exist‚nd douetape:

pauza de germinare fundamental, Ón timpul acestei pauze embrionul nu poate Óncol˛i chiar daci se asigurtoate condi˛iile necesare (umiditate, temperatur, oxigen); perioada poate fi scurtatprin adaos de stimulatori ai germinrii, prin Ónclzirea orzului sau prin folosirea de substan˛e reductoare (solu˛ie de H 2 S 0,05%);

12

prin sensibilitatea la ap, Ón˛elegem sensibilitatea orzului fa˛de apa Ón exces de la Ónmuiere. La orzul sensibil la ap, embrionul se Ómbibputernic cu apde Ónmuiere, din care motiv procesul de Ónmuiere este intensiv. Sensibilitatea la appoate fi mic oratprin folosirea unor procedee de Ónmuiere uscata orzului sau prin adugare de apoxigenata la Ónmuiere. La depozitare, energia de germinare a orzului cre te treptat, apropiindu-se de capacitatea absolutde germinare, care rm‚ne constant i care reprezintprocentul de boabe vii. Repausul de germinare poate fi redus prin tratarea orzului cu solu˛ii diluate de substan˛e, de agen˛i reductori, sau cu agen˛i biochimici de cre tere. Metodele de scurtare a repaosului de germinare sunt:

fizice; chimice i biochimice; tehnologice.

Metodele fizice folosite, sunt urmtoarele:

uscarea; congelarea; tratarea cu: - radia˛ii ionizante; ultrasunete. Metoda ceea mai aplicatpe cale industrialeste uscarea; Ón bobul de cereale se creeazpori care permit ptrunderea oxigenului mai u or i eliminarea apei. Metodele chimice i biochimice folosesc substan˛e cu care se realizeaztratamentele:

-

substan˛e care reduc con˛inutul de oxigen i consumatori de oxigen;

substan˛e care sactiveze germinarea;

substan˛e care inactiveazpolifenoloxidaza (enzima ce catalizeazfixarea oxigenului);

substan˛e dezinfectante, bazate pe fluor, care distrug microflora consumatoare de oxigen;

fitohormoni exogeni (germinarea are loc Ón prezen˛a acidului giberelic).

Metodele tehnologice:

vizeazÓn special tehnologia de mal˛ificare a orzului cu sensibilitate mare;

metode speciale de combinare a Ónmuierii cu germinarea, Ón care se ˛ine seama de umiditatea limit.

13