MUNII ANZII

Cuprins:

I.Muntii
Anzii.................................................
......
1.Vrfuri
importante..........................................
........
2.
Vulcani ...............................................
.....................
3.Modul de
formare...............................................
.......
4.Materii
prime..................................................
..........
5.Hidrografia......................................
.........................
6.Clima...............................................
..........................
7.Fauna i
Vegetaie............................................
........
8. Istoric Civilizatia
incasa.........................................
9.Curioziti........................................
........................

Munii Anzii
Munii Anzi, btrni precum Himalaya, reprezint cel mai lung
lan muntos i se ntind de-a lungul coastei de vest a Americii
de Sud. Cel ma nalt vrf, Aconcagua, ajunge la 6.962 metri
deasupra nivelului mrii, iar
cel din Argentina - Cerro
Torre - atinge 3.133 metri
altitudine. Acetia se afla
ntr-o zon vulcanic,
seismic.Etimologia
cuvntului ne trimite spre
dialectul Quechua - anti,
adica creasta nalt. Alii
sunt de
prere ca
denumirea de Anzi provine dintr-una din regiunile Imperiului
Inca - Anti(s) sau din anden, din spaniol, ce semnific terasa,
cu gndul la culturile terasate ale incailor. Anzii, aparui n
urma proceselor plcilor tectonice, se mpart n trei categorii:
Anzii de Sud - din Argentina i Chile, Anzii Centrali - din Chile i
Peru i cei din nord, ramificai n Cordilierii Occidentali i
Cordilierii Orientali. La umbra munilor btrni a luat fiin
Imperius Inca, n zorii secolului 13, drept cel mai mare imperiu
din perioada precolumbian, o civilizaie imperialist,
meticuloas, evoluat, printre putinele mosteniri rmase
numranduse drumuri, apeducte, monumente arhitecturale,
obiecte din ceramic, metale preioase, arme, armuri. Drept
mrturie a existenei lor este situl Machu Picchu, construit
inginerete.

Vrfuri importante
Munii

Muntele cel mai nalt din lanul

Anzilor Cordilieri este
Aconcagua cu 6.962 m nlime
i este situat n Argentina la
grania dintre Argentina i Chile.

Vrfuri mai importante

Nevado Huascarn, 6.768 m (Peru)
Alpamayo, 5.947 m (Peru)
Nevado Yerupaj, 6.634 m (Peru)
Nevado Illimani, 6.483 m (Bolivia)
Cerro Torre, 3.133 m (Argentinia)

Vulcani
Anzii se afl ntr-o zon cu o intens activitate vulcanic i
seismic. Vulcanii cei mai nali din lume se afl n Anzi: vulcanul
Monte Pissis din (Argentina) are 6.882 m, Ojos del Salado din
(Chile) are 6.887 metri. Ca rezultat al proceselor vulcanice
exist solfatarele, geizerele i fumarolele.
Vulcani mai cunoscui
Cotopaxi, 5.897 m (Ecuador)
Tungurahua, 5.010 m (Ecuador)
Pichincha, 4.784 m (Ecuador)
Villarrica, 2.840 m (Chile)

Formarea
Anzilor

Vrsta Anzilor este apreciat

ca i cea a Himalayei la
aproximativ 60 milioane de
ani. Dup prerea lui
Garzione (2006) lanul muntos s-ar fi format cu numai 3
milioane de ani n urm.

Plcile tectonice
Anzii prezint un caz tipic ntre o plac continental i o plac
oceanic (Pacific). Placa "Nazca" s-a ciocnit cu placa
continental a Americii de Sud n urm cu circa 150 de miloane
de ani. Pe aceast linie de jonciune s-a format o falie
(crptur) n adncimea oceanului numite "Gropa Peru" (6262
m) i "Groapa Atacama" (8066 m) adncime. n zona Anzilor i
azi au loc o numeroas serie de procese geodinamice, cu
ridicri de teren pn la 10 cm pe an, iar n zonele unde crusta
pmntului este deosebit de groas (60 70 km) ridicndu-se
cu 1 mm pe an, aceste fenomene fiind numite convergene
geologice. Orogeneza acestor muni tineri a nceput n perioada
teriar, dar numai n perioada pleistocen are loc procesul de
nlare propriu zis a Anzilor, ajungnd la semeia lor din zilele
noastre.
Materii prime
Se pot aminti:
Minele de argint din (Cerro de Pasco, Potos)
Mina de cupru (cea mai mare din lume) (Calama)
Zcmintele de sulf i salpetru din Bolivia i Chile (n nord)
Alte minerale i metale rare

Hidrografia
Cel mai mare fluviu ca intindere dar si ca debit este fara nicio
indoiala Amazonul,urmat de
Parana,Tocanins,Madeira,Ucayali,Orinoco,Pilcomayo,Uruguay.
Principalul loc de varsare a fluviilor si raurilor este Oceanul
Atlantic, dar si Marea
Antilelor.
Amazonul
Este fluviul cu cel mai
mare debit hidrografic
din lume.
El nregistreaz la
vrsare n estuarul su
valoarea de 219,000
m/s, respectiv fluviul
cu cel mai extins bazin
hidrografic din lume
(6,915,000 km), acest
fluviu acopera cinci ri
ale Americii de Sud:
Brazilia (62.4%), Peru
(16.3%), Bolivia (12.0%), Columbia (6.3%) i Ecuador (2.1%).
Fluviul Amazon, la fel ca Dunrea, curge de la vest spre est,
paralel cu Ecuatorul.
Amazonul ocup locul doi n lume, dup Nil, n lungime, dar este
cel mai mare curs de ap dulce al Terrei datorit a 2
caracteristici de baz debitul de ap i suprafaa bazinului
hidrografic.
Izvoarele Amazonului se gsesc n masivul peruan Nevado
Mismi, la 175 km de Oceanul Pacific, la 190 km nord-vest de
lacul Titicaca i la 110 km nord de oraul peruan Arequipa,
gsindu-se pe rul Apurimac, care este afluentul lui Ucayali,
care la rndul su este afluent al Amazonului. Determinarea
izvoarelui marelui fluviu au fost fost stabilite n 1971 de ctre
expediia condus de Loren McIntyre i confirmate de alte surse,
printre care se pot meniona National Geographic.
Se poate meniona c descoperirea izvoarelui Amazonului se
fcea dup 471 de ani de cnd spaniolul Vicente Yanez Pinzon
descoperise, n 1500, gura fluviului ale crui ape transformau
poriunea alturat Oceanului Atlantic ntr-o Mar Dolce (Marea
Dulce).
Amazonul propriu-zis ncepe de la confluena celor doi mari
aflueni Ucayali i Maranon, care se unesc n amonte de
localitatea Iquitos; pn la unirea cu apele celui mai mare
afluent de pe stnga Rio Negro, care se produce la Manaus,
Amazonul se numete Solimoes. n limitele bazinului intr
versanii estici ai Anzilor, o parte din Podiul Guianei, partea
nordic i central Podiului Braziliei i Amazonia, cea mai mare
cmpie din lume. Cea mai mare parte a cursului se desfoar
ntre Ecuator i 5 latitudine sudic, cu consecine foarte
importante n clima regiunii i pentru regimul de scurgere
fluviului.
Clima
Clima din Anzi variaza mult in functie de locatie , altitudine si
apropiere fata de mare.Temperatura, presiunea atmosferica si
umiditatea scad odata cu cresterea inaltimii. Anzii in partea
centrala au o clima
uscata, iar in partea
sudica este rece si umeda.
In nordul Anzilor de obicei
ploua si e cald, cu o
temperatura medie de 18
grade Celsius in Columbia.
Acest climat este
recunoscut pentru
schimbarile radicale pe
distante scurte. Muntii au o influenta majora asupra
temperaturii din zonele apropiate. Granita zapezii variaza in
functie de locatie.
Intre 4500 si 4800 m zona tropicului ecuatorian, columbian,
venezuelean , crescand pana la 5200 m in muntii cu clima
uscata din sudul statului Peru; apoi scade spre 4500 m in
Aconcagua la la 32 S,2.000 m la 40 S, 500 m la 50 S,
, i la numai 300 m n Tierra del Fuego la 55 S. Icepand de la
50 S, cativa din marii ghearii coboara la nivelul mrii .
Adi G. Speedy: Anzii din Chile si Argentina pot fii impartiti in
doua zone climatice si glaciare: zona uscata repectiv zona
umeda a Anzilor.
Deoarece Anzii uscati se extind de la latitudinea desertului
Atacama pana la raul Maul , precipitatiile sunt mai dese si exista
oscilatii puternice de temperature.
Vegetaia i Fauna
Curentul rece Humboldt, ct i situarea la ntlnirea a trei plci
tectonice (Cocos, Nazca i placa pacific), au creat n insulele
Galapagos un ecosistem spectaculos i unic: ase specii de
broasc estoas uria, dou de reptile mari, din familia
iguanei, ct i 85 de specii de psri, printre care flamingo,
pelicani, cormorani cu aripi att de mici nct nu mai pot zbura,
i chiar pinguini, dei arhipelagul este strbtut de ecuator.
Exist i psri-vampir, care se
hrnesc cu sngele altor psri.
Viaa acvatic din jurul insulelor
corespunde celei de pe uscat n
termeni de varietate i
unicitate, de remarcat fiind leii
de mare. De la 3500 de oameni
n n 1972, populaia insulelor a
ajuns la 40,000 n 2006.
In muntii Anzi cresc paduri de
foioase, conifere si pasuni, in
campia de este vegetatia o
formeaza padurea ecuatoriala,
cu specii de arbori diferiti, intre care unii cu lemn pretios.
Fauna caracteristica este reprezentata de lama (animal din
familia camilelor fara cocoasa, din a caror lana se
confectioneaza tesaturi), alpaca (o varietate de lama), condorul,
in zona inalta muntoasa si multe alte pasari.

Istoric Civilizatia incasa

Informatii generale
Imperiul Inca, vast imperiu in Muntii Anzi din America de Sud, a
fost creat de catre incasi, un popor bastinas american, in
secolul al XV-lea si cucerit de catre spanioli in secolul al XVI-lea.
Incasii au construit o bogata si complexa civilizatie care a
stapanit peste noua milioane de oameni. Sistemul incas de
guvernare era unul dintre cele mai complexe organizatii politice
dintre toate popoarele americii.
Cu toate ca incasii s-au lipsit de un limbaj scris si de faptul ca
nu cunosteau roata si bronzul, ei au realizat inovatii de inginerie
fara seaman in alte parti ale Americii, intrecandu-le pana si pe
cele europene. Au construit structuri de piatra imense, au
construit drumuri si poduri suspendate pentru a putea traversa
vaile inguste si abrupte ale muntilor Anzi.
Incasii au cucerit un mare numar de oameni din vecinatati. In
timpul in care imperiul a ajus la apogeul dezvoltarii sale, avea o
suprafata mai mare de 906.000 km patrati. Acest teritoriu a fost
centralizat pe culmile Anzilor, insa s-a extins pana spre Pacific si
bazinul Amazonului. Centrul politic al imperiului era situat in
Peru de astazi si cuprindea parti din: Ecuadorul de azi, Bolivia,
nordul statului Chile de astazi, si nord-vestul Argentinei.
Teritorul includea platouri inalte cu iarba, jungle, deserturi si vai
fertile pe marginea raurilor.

Originea incasilor
Oamenii, cunoscuti
mai tarziu ca incasi,
erau organizati la
inceput intr-un mic
grup razboinic care
vorbea limba
"Quechuana" si
traiau langa lacul
Titicaca in sud-estul
Perului, in secolul
XII-XIII. Conform
legendei incase,
primul imparat
incas, Manco Capac,
impreuna cu trei
frati si patru surori au iesit din pamant, din pesteri. In jurul
anului 1200, Manco Capac conducea zece ayllus, sau clanuri, de
la lacul Titicaca nord catre valea fertila din Cusco. Incasii au
cucerit valea si au supus poporul. Au intemeiat orasul Cusco,
capitala lor.
Manco Capac s-a casatorit cu una din surorile sale pentru a
stabili dinastia regala. El si succesorii sai au marit puterea
imperiului prin casatorii, aliante si cucerirea popoarelor vecine.
In timpul domniei lui Viracocha Inca, al optalea imparat, incasii
stapaneau un teritoriu de 40 km in jurul orasului Cuzco.
Adevarata expansiune a inceput sub conducerea lui Viracocha
Inca, al optulea conducator. In 1437, a extins granitele
imperiului cu 40 de km in afara zonei Cuzco. Imperiul a ajuns la
dimensiunea maxima in timpul lui Huayna Copac (1493-1525).
Moartea acestuia, in 1525, inainte de a numi un succesor, a dus
la divizarea imperiului. Doi dintre fiii sai, gemenii Huascar si
Atahualpa, care doreau tronul, au dus o lupta crincena care a
slabit foarte mult imperiul. Pana la urma, victoria a fost de
partea lui Atahualpa. In apogeul puterii, incasii au dezvoltat un
sistem politic si administrativ de neegalat in emisfera vestica.
Incasii si-au extins simtitor teritoriile dupa cucerirea
Chancasilor, sub domnia fiului lui Virachocha, Pachacuti Inca
Yupanqui. El a reorganizat sistemul Inca social si politic.
Impreuna cu fiul sau, Topa Inca Yupanqui, a extins Imperiul de la
nordul Ecuadorului de astazi pana in centrul statului Chile de
astazi.
Acesti conducatori au adus civilizatia incasa la apogeul
dezvoltarii, au transformat capitala Cuzco intr-un centru incas
de societate si guvern, au dezvoltat o religie de stat si au
instaurat un sistem administrativ pentru a putea controla largile
vai si numerosii supusi.
Curiozitii

Una dintre minunile lumii Salar de Uyuni,

Bolivia
Este una dintre imaginile iconice ale Boliviei un desert masiv
de sare in mijlocului Altiplano (n.r.
platoul inalt din Muntii Anzi
Cordilieri). Desertul, exterm de
intins, reflecata razele soarelui in
asa fel incat formeaza iluzia unei
oglinde in care se reflecta cerul. In
desert se afla mai multe lacuri de
culori ciudate produse de
depozitele de minerale din zona.

Aconcagua - cel mai nalt vulcan stins (6 959 m), situat n

Munii Anzii de Sud, la grania dintre Argentina i Chile
este totodat cel mai nalt vrf de pe cele dou continente
americane.

Antofalla este cel mai nalt vulcan activ, 6 370 m, situat

n Munii Anzi, n partea de est a Platoului Puna de
Atacama, pe teritoriul Argentinei.

Llullaillaco este cel mai nalt vulcan latent (6 723 m), n

Anzi, la grania dintre Chile i Argentina. Conul su este
acoperit de zpad.

Porcusorii de Guineea
Porcusorii de Guineea
In ciuda numelui lor, Porcusorii de Guineea nu sunt nici porci si
nici nu provin din Guineea? Ei provin, de fapt, din Muntii Anzi
(America de Sud).
se presupune ca aceste animale au fost domesticite pentru
prima data acum mai bine de 7000 de ani (in anul 5000 i.Hr)? in
vreme ce pentru populatiile sud-americane bastinase porcusorul
de guineea reprezinta, in principal, o sursa de hrana, in lumea
civilizata acestia sunt crescuti ca animale de casa? In societatile
vestice, porcusorii de guineea au fost introdusi in secolul 16 de
catre exploratorii europeni

Condorul andin (Vultur gryphus) este o specie de

psri din familia condorilor americani, unicul
reprezentant al genului monotipic Vultur. Este rspndit n
munii Anzi i pe coasta vestic a Americii de Sud. Are
cele mai mari dimensiuni dintre toate psrile din
emisfera vestic. ( Vezi ANEXA 7)
 Bibliografie

http://en.wikipedia.org

http://www.britannica.com

http://www.anythingbutwork.com/

http://es.wikipedia.org

http://www.flickr.com/

http://www.cerceteaza.com
http://www.interferente.ro
http://ro.wikipedia.org/
http://fan-news.net/
www.e-referate.ro/