Sunteți pe pagina 1din 3

def.

Clasa lexico gramaticala in care se incadreaza cuv caracterizate semantic prin posibilitate de a denumi obiecte
adica fiinte omenesti, lucruri, fenom ale nat, notiuni abstracte din plan extralingvistic
flexibil in nr si caz si gen, din p d v morfologic
din p d v sintactic poate ocupa toate functiile sintactice
Clasificare
-dupa origine
1,mostenite- din latina cap, mana, casa, frate din substrat barza buza, manz, iezure
2,imprumutate- din dif limbi in perioade diferite din evolutia limbii rom
3,create pe teritoriul limbii romane prin mijloace interne si prin calc lingvistic
-dupa natura obiectelor
1.s. concrete- denumesc obiecte sau clase de obiecte rep in mintea individului prin imaginea unui obiect perceptibil,
identificabil individual ex. Mama, pom; aici intra si subst care denumesc obiecte inexistente in in realitate dar care sunt
reprezentate si asimilate obiectelor reale ex. Balaur, zane
2.s. abstracte semnifica numai la nivelul inimaginabilului, nu si cel al perceptibilului, denumesc concepte, proprietati,
stari ale obiectelor sau realitati intre obiecte, ex adevar, liberate, curaj, frumusete
-dupa sfera notiunilor care stau la baza lor
1.subst comune: denumesc obiecte si clase din care acestea fac parte, se impart in: apelative (o categorie de obiecte si
fiecare obiect luat separat: copil, frate, casa), colective (care denumesc la forma de singular multimi de obiecte apartinand
aceleasi clase: alunis, colectiv, faget) si nume de materii (denumesc obiecte a caror elemente constiutive nu exista izolat
unul de celalalt: apa, lapte, sare)
2.subst proprii: den obiecte considerate izola, se impart in antroponime (subst ce denumesc persoane, toponime (locuri,
forme de relief, localitati), astronime (corpuri ceresti), even istoriec, opere literare, sarbatori, marci de produse ind, vehicole
din p d v morfologic u realizeaza opozitie completa sing/plu si nici art/ neart, astfel unele sunt defective de plural (s-au
fixat doar in forma de sing Andrei, Suceava), altele sunt defective de sing ( au numai forma de pl Bucuresti, Bucegi):pot
exista si exceptii Popescu Popestii; nu pot primi articol nehotarat decat cand sunt intrebuintate metaforic (un Eminescu).
dupa aspectul structurii morfemice
1. subst simple: alcatuite dintr-un singur radical ( cele mai multe)
2. s, compuse: care au in structura lor cel putin doi radicali dar denumesc o singura realitate ( s-au format prin
compunere in moduri diverse) bunavointa, bunastare, ciubotica-cucului
3. locutiuni substantivale: grupuri de cuvinte intre care se afla obligatoriu un substantiv, care au sens unitar si sens
lexico-gramatical de substantiv, ex aducere-aminte, bagare de seama

Genul- o componenta semantica stabila a radicalului, fiecare subst avand ca unitate lexicala un anumit gen

1. subst care denumesc animate: copil, pasare, fluutre (se inscriu in dim]namica viata moarte)
subst care denumesc inanimate: perete, stilou, copac
2. fem, masc, neutru
opozitia intre fem si masc (pt subst nume de vietuitoare): a. cuvinte diferite (serii corelative de subst) heteronime:
barbat- femeie; b. prin motiune (adaugarea la forma primara a sufixului motional), subst de acest fel se numesc
mobile ( atasarea unui sufix motional la radical creandu-se subst feminine de la masc si invers): a- bunic, bunica;
ca-taran, taranca; an- curca, curcan
3. subst epicene- denumesc vietuitoare al caror gen natural nu prezinta interes pt vorbitor sau nu este pus in evidenta,
se foloseste acelasi termen pt a denumi ambeele sexe arici, bursuc, vulpe, albina

Numarul- opozitia sing/ plural


-exista subst care nu cunosc opozitia sing/ pl 1. singularia tantum- dezvolta numai sens pt singular (abstracte nominale
bunatate, frumusete; subst concrete generice nume de materii: aur, aer, faina), subst care denumesc jocuri sportive:
fotbal, handbal; 2. pluraria tantum dezvolta numai sens de plural : subst, nume de materii (bale, calti, icre), care
denumesc obiecte ce reprezinta pluritati de obiecte (bucate, maruntaie), obiecte formate din doua parti simetrice
(bretele), toponime (focsani, bucuresti), 3. colective cu forma de sing ce denumesc o pluritate de obiecte considerate in
grup (alunis, bradet); trimit la un nr determinat de componete (campanie, pluton); trimit la un nr exact de obiect(ochii mei)

Cazul categoria gramaticala specifica numelui si pronumelui prin care se exprima realitati sintactice angajate in limitele
unei proprozitii
1. Desinetele marci distinctive ale cazurilor dar la nivelul subst romanesc disting numai trei forme cazuale
2. nominativ- relatia de interdependenta 1 S Copilul citeste, 2 NP Ionel este copilul: functia de apozitie Ionel, prietenul
meu, este frumos, relatia de dependenta: atribut de identificare fluviul Dunarea se varsa...
3. Acuzativ- in relatia cu verbul CD ce, pe ce?, CI cu (la, de) cine (ce)?, CCL unde, de unde, pana unde?, CCM cum?;
in relatie cu subst atribut apozitional cum?, in relatie cu subiectul nume predicativ de, din, prntru cine, de unde este
S?
4. Dativ raportul dintre obiecte si actiuni: in relatia cu adj CI cui? (Copilului i-am dat...), CL (stai locului!), Atribut
(dativ adnominal) in general arhaic (domn tarii Romanesti), atribut (specific stilului publicistic)- acordarea de
premii invingatorilor
prepozitii specifice dativului: datorita, multumita, gratie, conform, potrivit, asemeni. Cand subst este precedat de
prepozitia specifica:
C concesiv (contrar asteptarilor am decis...), circum instrumental (A resusit gratie muncii), c de mod comparativ
(Vorbeste asemenea unui orator), atribut (reusita gratie muncii este). Nume predicativ (copilul este aidoma
parintilor).
5. Genitivul caz al subordonarii exprimand raportul dintre obiecte. Relatia de interdependenta NP (Cartea este a
elevului). Atribut (reg subst) (cartea elevului,,,). Element predicativ suplimentar (dubla det) (Il stiu al dracului). C.i
(reg.verb) (Lupta contra nedreptatilor), CCL Avionul zboara deapura orasului, CCT Inaintea profesorului ai intrat tu,
CCM Inoata contra curentului, CC de cauza A intarziat din pricina ploii, CC de scop a venit in vedera ezamenului,
CC de exceptie Inafara mamei au venit.., CC cumulativ Inafara mamei au venit si altii.

Determinarea
1. nedeterminarea presupune ca obiectul denumit de substantiv ramane inafara opozitiei cunoscut/ necunoscut; doar
in cazurile N si Ac: a. obiectiva: atunci cand intr-un enunt subst indeplineste o anumita f sintactica si are continut
semantic descriptiv ex. Mare lucu sa fii om!; b. obiectiva : subiectul vorbitor manifesta indiferenta fata de
individualitatea obiectului denumit de subst, Peste varfuri trece luna..
2. Determinarea : continut semantic, numeste un obiect particular, individualizat in grad mai mic sau mai mare, fiind
obligatoriu insotit de marci concrete ale individualizarii cartea elevului/ unui elev
3. Determinarea minima nedefinita, nehotarata- presupune un anumit
grad de individualitate a obiectului prin detasarea lui din clasa de obiecte; marca det min este articolul nehotarat
sg pl
m.n f m/n/f
N.A un o niste
GD unui unei unor
4. Determinarea maxima ( def hotarat) gradul maxim de individualizare a obiectului
sg pl
m.n f m n/f
N.A -l, -le, -a -a -i -le
GD -lui -l -a - lor -lor
Articolul aceea clasa lexico gramaticala care contine elemente caracterizate prin sens gramatical nu si lexical, care au
flexiune in raport cu genul, numarul si cazul si care au rolul de morfeme in exprimrea categoriilor de gen, numar, caz si
determinare (sau grad de individualizare). Acesta asigura si alte functii: asigura substantivarea unor parti de vorbire adj
(frumosul), adverbul (Binele nu invinge..) si unele pronume (Eul poetului); adverbele si locutiunile adverbiale devin
prepozitii respectiv locutiuni prep (priveste imprejur apoi- imprejurul mamei stau multi), de asemenea art intra ca element
constitutiv in structura unor parti de vorbire: numer ordinar, unele pronume
clasif dupa pozitia fata de cuv pe care il insotesc - proclitice (antepuse cuvantului si neglutinate cu acestea) si enclitice
(cele post puse cuv respectiv si aglutinate).
1. art hotarat este art enclitic care are rolul de a exprima in mod obisnuit, la subst determinarea maxima sau definita.
Acestuia ii vine rolul de a exprima categoriile gramaticale de gen , nr si caz la subst insotit
2. art nehotarat art proclitic care exprima in mod obisnuit la subs un termen in int categoriei gramaticale a
determinarii si anume determinarea minima sau nedefinita . Acesta exprima impreuna cu alte morfeme categorii
gramaticale de gen, nr si caz ale subs insotit, iar in unele cazuri asigura tranzitia lexico-gramaticala a partii de
vorbire insotite un lenes un trei, un of
3. art posesiv genitival precede un subst sau un substituit al acestuia, constituindu-se in morfem al cazului genitiv,
sau poate intra ca format, asemena afixelor lexicale, in structura unor parti de vorbire. In structura numeralului
ordinal (art poses se constitui ca marca a genitivului), la numeralul adverbial format pe baza celui ordinar nu mai
este morfem pt nici o categorie gramaticala acesta fiind invariabil (a doua oara, a treia oara)
4. art demonstrativ agjectival leaga adj de subst determinat contribuind la individualizarea substantivului si fiind
morfem liber al categoriilor gramaticale de gen, nr si caz ale adj pe care il preceda. Intra in structura gradului
superlativ relativ, fiind variabil in paradigma adj si invariabil la adverb (fata este cea nai frumoasa- fata merge cel
mai repede). Este tot invariabil cand intra ca element constituiv in subst proprii compuse de tipul: Stefan cel Mare
formele acestui art provin din adj pronominal demonstrativ masc: NA cel cei/ DG celui celor, fem: cea cele/ celei
celor