UNIVERSITATEA TEFAN CEL MARE SUCEAVA

FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE I ADMINISTRAIE PUBLIC

PROGRAMUL DE STUDII: CONTABILITATE, AUDIT FINANCIAR SI
EXPERTIZA CONTABILA

Proiect la disciplina
AUDITUL I CONTROLUL
SISTEMELOR INFORMAIONALE

Coordonator, Masterand,

Suceava 2017
 Studiu de caz: Listarea la burs
O companie care produce i distribuie echipament informatic pentru industria
medical ncearc s obin permisiunea de a fi listat la bursa din Londra. Pentru a se
conforma cu reglementrile privitoare la guvernana corporativ, consiliul de administraie al
companiei a nfiinat un comitet de audit, fr a mai ntreprinde nimic n acest sens. Totodat,
consiliul de administraie al companiei intenioneaz s organizeze o recepie luna viitoare n
care s invite acionarii majoritari, reprezentanii bncilor cu care coopereaz i auditorii
externi pentru a le expune strategia elaborat n vederea accesrii cotaiei la bursa de valori.
eful de misiune al echipei auditorilor externi a primit o solicitare din partea
consiliului de a furniza cteva sfaturi cu privire la elaborarea acestei strategii. Dna. Jessica
Park, preedinta consiliului, l-a asigurat pe dl. Smith c aceste servicii de consultan vor fi
achitate de ctre companie separat de cele de audit extern. In plus, eful de misiune al echipei
de auditori interni abia a aflat c, a primit recent, drept motenire de la o rud ndeprtat,
aciuni reprezentnd aproximativ 5% din capitalul acesteia.
CERINE

1. Explicai msurile pe care trebuie s le adopte consiliul de administraie pentru a

se conforma cu reglementrile privind guvernana corporativ necesare accesrii
cotaiei bursiere.

Marea Britanie deine cel mai mare numr de coduri de guvernan corporativ,
aproximativ o treime din totalul codurilor emise de rile membre ale U.E. i a acceptat i
coduri internaionale i paneuropene. 1
n domeniul guvernantei corporative, in ultimele decenii, cea mai mare contributie
privind dezvoltarea acesteia o are Marea Britanie, prin elaborarea unor rapoarte si coduri
etice.
Meritul de a fi elaborat primul Cod de Conducere Corporativa (1992) cu 19
recomandari, i revine lui Sir Adrian Cadbury, presedintele companiei Cadbury, materialul
sau (Report and Code of Best Practice) stnd la baza Codului Bursei Londoneze. Codul
Cadbury stabilea pentru prima oara regulile de baza ale administrarii unei companii pentru a
se obtine cresterea eficientei, concomitant cu un comportament nediscriminatoriu fata de

1
www.creeaza.com Codurile de buna practic-guvernana corporativ
actionari. n timp, aproape toate companiile transnationale si-au definit propriile coduri de
bune practici, devenind din ce n ce mai transparente fata de actionari, n buna parte datorita
cresterii activismului acestora, dar si pentru ca, fiind listate la bursa, erau interesate sa aiba o
imagine buna fata de furnizorii de fonduri.

Conform Codului Cadbury, Consiliul de administratie ar trebui:

sa se reuneasca in mod regulat, sa detina controlul eficace si total asupra companiei si
sa monitorizeze managementul executiv;
sa includa directori nonexecutivi in masura in care perspectivele acestora sa poata fi
luate in considerare;
sa aiba un program formal, ce trebuie sa cuprinda problemele semnificative ce necesita
decizia consiliului de administratie, astfel incat conducerea si controlul companiei sa
fie bine stabilite
Consiliul de administratie trebuie s se asigure c este meninut o relaie obiectiv i
profesional cu auditorii. ine de datoria consiliului de administraie s prezinte o
evaluare echilibrat i inteligibil a poziiei companiei.
In Marea Britanie, directorii nonexecutivi sunt numiti de Consiliul de administratie
pentru a echilibra puterea directorilor executivi. In acelasi timp, ei sunt perceputi ca o
componenta importanta, independenta si pozitiva a unui Consiliu de administratie eficient.
Consiliul de administratie reprezinta interesele actionarilor intr-o maniera responsabila
si profesionala si trebuie sa fie condus de un director nonexecutiv respectat. Responsabilitatile
acestuia ar trebui sa fie clar definite si criteriile de evaluare ar trebui sa fie implementate
pentru a se asigura remuneratiile corecte pentru o performanta eficace, prin intermediul
comitetului de remuneratie.
Michael Seely, in 1991, relata: companiile publice promoveaza businessul nu pentru
a rasplati creditorii, a incuraja devotamentul lucratorilor sai, a trezi interesul comunitatii unde
ele opereaza sau pentru a produce cele mai calitative produse, ci totul are un singur scop-
imbogatirea actionarilor.
Raportul Smith din Marea Britanie, elaborat de Sir Robert Smith aduce recomandari
Consiliului de administatie in ceea ce priveste codul de buna practica al companiilor cotate la
Bursa. Dintre aceste recomandari enumar: Consiliul de Administratie ar trebui sa stabileasca
un comitet de audit alcatuit din cel putin trei membri, care ar trebui sa fie toti directori non-
executivi independenti. Cel putin unul din membrii comitetului de audit ar trebui sa aiba o
experienta financiara semnificativa, recenta si relevanta.
 Comitetul de audit ar trebui sa furnizeze o supraveghere a procesului de guvernanta
corporativa si sa aiba o legatura directa cu actionarii prin intermediul unui raport separat de
raportul anual. Principalul rol si responsabilitatile ar trebui sa fie stabilite in termenii de
referinta scrisi si ar trebui sa includa:
Monitorizarea integritatii declaratiilor financiare ale companiei, verificarea
problemelor de raportare semnificative si a concluziilor incluse;
Verificarea sistemului de control intern al companiei si, doar daca este cerut, in
mod expres, de un comitet de risc sau consiliul de administratie, a sistemelor de
management al riscurilor;
Monitorizarea si verificarea eficacitatii functiei de audit intern a companiei;
Monitorizarea si verificarea independentei, obiectivitatii si eficacitatii auditului
extern, luandu-se in considerare cerintele de reglementare si profesionale relevante
din Maria Britanie.
Conform Codului Combinat 2companiile trebuie s in cont de cteva aspecte:
fiecare companie ar trebui condus de un consiliu de administraie eficient, care este
colectiv responsabil de succesul companiei;
ar trebui s fie o separare clar a responsabilitailor de la varful companiei, ntre
conducerea consiliului de administraie i responsabilitatea executiv a conducerii
afacerilor companiei. Nu ar trebui s existe o singur persoan cu drept majoritar de
decizie.
consiliul de administraie ar trebui s includ o stabilitate ntre directorii executivi si
directorii nonexecutivi (in particular, directori non-executivi independenti), astfel nct
nici o persoan sau grup restrns de personae s domine puterea de decizie a
consiliului.
numirea n consiliul de administraie ar trebui s existe o procedur formal, riguroas
i transparent pentru numirea noilor directori n consiliu.
consiliului de administraie ar trebui si se furnizeze, periodic, informaii ntr-o form
i o calitate adecvat,pentru a mbuntii luarea deciziilor.
consiliul de administraie ar trebui s iniieze o evaluare anual, formal i riguroas, a
performanelor proprii,precum i pe cele ale comitetelor i directorilor.
toi directorii ar trebui nscrii pentru realegere la intervale regulate, pentru
continuarea performanelor satisfctoare.

2
Guvernanta corporativa si managementul riscurilor, editia a II-a, Institutul Auditorilor Interni din Marea
Britanie si Irlanda, pp. 11-12
 nivelurile de remuneraie ar trebui s fie suficiente pentru atragerea, retinerea i
motivarea calitaii conducerii,dar o companie trebuie s evite pltirea a mai mult dect
este necesar.
Totusi, prevederile Institutului Auditorilor Interni din Maria Britanie si Irlanda
depasesc in anumite privinte Codul Combinat, in sensul ca resping principiul: conformeaza-
te sau explica in favoarea adoptarii unui set de reguli uniforme de guvernanta corporative.

2. Indicai responsabilitile pe care comitetul de audit trebuie s i le asume vis--

vis de auditorii externi ai companiei.

O buna organizare a departamentului de audit intern la nivelul companiilor si o

colaborare stransa cu auditorii externi reprezinta factorii esentiali in indeplinirea obiectivelor
acestora.
Scandalurile financiare din ultimii ani au generat dezbateri aprinse pe diferite teme
legate de importana guvernrii ntreprinderii, structura comitetelor desupraveghere i
caracteristicile acestora, relaiile dintre comitetele de audit i participanii la procesul de
raportare financiar, raionamentul profesional i rolul celor care l aplic. Se poate aprecia c
exist trei categorii de persoane responsabile cu raportarea financiar dintr-o firm, si anume:

comitetul de supraveghere, incluznd comitetul de audit;

managementul, incluznd aici i auditorii interni;
auditorul extern.
Principalele responsabiliti ale comitetului de audit includ:
supervizarea tuturor rapoartelor financiare emise de firm (situaii financiare
interimare i finale, alte informaii financiare publicate de ctre firm);
monitorizarea relaiilor cu auditorul extern;
monitorizarea activitii i a resurselor auditorilor interni;
aprecierea msurii n care controlul intern poate identifica i nltura diferite categorii
de riscuri;
supervizarea politicilor i practicilor de prevenire i detectare a erorilor i fraudelor;
supervizarea politicilor i practicilor firmei de respectare a eticii n afaceri.

n cele mai multe ri funcia de supraveghere i funcia de management sunt separate

n dou componente distincte, cum ar fi un consiliu de supraveghere (n totalitate sau n
principal cu atribuii non-executive) i un consiliu de conducere (cu atribuii executive),
existnd, ns, i ri n care cele dou funcii reprezint responsabilitatea juridic a unui
singur consiliu. n ambele cazuri, fie din structura consiliului de supraveghere, fie din
structura unicului consiliu sunt delegate persoanele care vor forma comitetul de audit, acesta
avnd rolul de a sprijini respectivele structuri n responsabilitile privitoare la raportarea
financiar, ca parte a guvernrii ntreprinderii. Aa cum am artat anterior, o relaie
semnificativ n procesul de raportare financiareste cea dintre comitetul de audit i auditorul
extern al firmei, n sensul c auditorul are obligaia comunicrii problemelor de interes pentru
guvernare persoanelor nsrcinate cu guvernarea.
Responsabilitatea identificrii acestor probleme revine auditorului financiar i ele se
pot referi la [CAFR, 2005]:
sfera auditului financiar i limitrile care pot s apar;
modificarea politicilor i practicilor contabile importante care ar putea s aib un efect
semnificativ asupra situaiilor financiare ale entitii;
efectul potenial asupra situaiilor financiare al oricror riscuri i expuneri
semnificative;
incertitudini importante legate de evenimente i condiii care ar putea duce la ncetarea
activitii;
dezacorduri cu conducerea care ar putea avea un impact major asupra situaiilor
financiare (este important s se specifice dac problema a fost soluionat sau nu);
modificri preconizate ale raportului de audit;
carene semnificative ale sistemului de control intern, incertitudini legate de
integritatea conducerii, precum i fraude care implic managementul.
O condiie esenial pentru ca cei responsabili cu guvernarea ntreprinderii s poat
aciona la timp i eficient este aceea ca informarea s se fac ntr-o manier oportun. De fapt,
comitetul de audit este implicat n procesul de stabilire a formelor de comunicare i a
termenelor la care comunicarea trebuie realizat. Dar, procesul de comunicare nu este ncheiat
aici deoarece informaiile au drept destinatar final comitetul de supraveghere imanagerii
firmei. n aceste condiii, membrii comitetului de audit trebuie s se ntlneasc ori de cte ori
consider necesar cu auditorul extern, cu responsabilii firmei de la diferite niveluri ierarhice i
cu auditorii interni. Scopul acestor ntlniri este acela de a-i asista pemembrii comitetului de
audit n procesul de revizuire a informaiilor financiare relevante i aactivitilor de audit
desfurate n legtur cu acele informaii. n acest fel se va obine un grad rezonabil de
asigurare c fiecare din prile implicate s-a achitat de responsabilitile care i reveneau.
 Relaii importante sunt i cele dintre comitetul de audit i responsabilii sistemului de
control intern al firmei, precum i cei ai auditului intern. De fapt, comitetului de audit i revine
responsabilitatea monitorizrii activitilor de control i de audit intern. Activitatea de audit
intern nu se mai afl neaprat sub directa monitorizare a managerilor, ci a devenit obiect de
supervizare pentru comitetul de audit. Printre aspectele privitoare la auditul intern care fac
obiectul monitorizrii i supervizrii comitetului de audit pot fi menionate: posibilitatea de
acces direct al responsabilului cu auditul intern la conducerea firmei, primirea cu regularitate
a rapoartelor auditorilor interni, reacia i rspunsurile managerilor la recomandrile
auditorilor interni. n rile n care funcia de audit intern a rmas n subordinea direct a
managementului, consiliul de supraveghere trebuie s primeasc o scurt informare n
legtur cu cele mai importante constatri ale auditorilor interni. n plus, comitetul de audit
decide dac i n ce mod auditorii interni vor lucra mpreun cu auditoria externi. n situaia n
care firma nu are organizat un serviciu de audit intern, comitetul deaudit trebuie s fac, n
fiecare an, o analiz a necesitii unei astfel de funcii.
O bun guvernare a ntreprinderii presupune ns i o foarte bun colaborare ntre
comitetul de audit, consiliul de supraveghere, consiliul de conducere i manageri.
De fapt, comitetul de audit intern, prin responsabilitile pe care le are, asist consiliul
de supraveghere i cel de conducere s-i pstreze independena necesar fa de
managementul firmei. Acest lucru este posibil deoarece comitetul de audit trebuie s aib
autoritatea, care nu-i poate fi restricionat, n probleme cum ar fi: cutarea i obinerea
opiniei profesionale a unui specialist extern; accesul la resursele i informaiile firmei atunci
cnd are nevoie; desfurarea propriilor investigaii i activiti; consultarea cu auditorul
extern n orice problem considerat important. Toate acestea l plaseaz pe membrul
comitetului de audit pe o poziie important n cadrul firmei, att din punctul de vedere al
celor care supravegheaz activitatea firmei, ct i din punctul de vedere al ateptrilor
acionarilor.

Activitatea de audit trebuie s fie independent, iar auditorii interni trebuie s fie obiectivi n
realizarea sarcinilor lor dar, aceasta activitate fiind asigurat de persoane care au calitatea de
angajai ai instituiei la care efectueaz auditul fiind aflati n subordinea direct a
conductorului instituiei publice, angajarea sau destituirea lor facandu-se cu acordul efului
compartimentului de audit de la instituia superioar exista riscul de a nu fi independenti si
impartiali. Codul deontologic si normele profesionale le impun auditorilor sa dea dovada de
obiectivitate si independenta dar eu consider ca, in aceasta situatie independenta le este pusa
in pericol.
- See more at: http://www.conta.ro/forum/topic/46441-audit-intern/#sthash.57dIpiZE.dpuf