Sunteți pe pagina 1din 7

UMF Gr. T.

Popa Iai Data:


Facultatea de Medicin Dentar Medic:
Disciplina de Cariologie i Odontoterapie Restauratoare Student:

Fia de observaie clinic nr. ____


1. Date personale
Nume: Vrsta:
Prenume: Telefon:
Adresa:

Ocupatie:

2. Motivele prezentrii
Durere Tulburri masticatorii Tulburari fizionomice Control periodic
Sangerare gingival Continuare tratament Colaborare interdisciplinar

3. Istoricul bolii carioase


a.Debut (an)
b.Evoluie: Lent-progresiv Rapid-progresiv
Nr. Redus de dini afectai Nr. Crescut de dini afectai

4. Factori de risc cariogen


A.Factorii de risc individuali(anamnestici):
a) Boli generale
b) Dieta

c) Medicaie hiposalivant

d) Obiceiuri comportamentale nesanogene

e) Radioterapia capului si gtului

f) Igiena orala (frecventa ,durata si momentul


periajului,utilizarea mijloacelor adjuvante )
g) Statusul socio-economic

h) Expunerea la Fluor

B.Factori de risc intraoral:

a) Experiena carioas (DMFT,DMFS)

b) Numrul leziunilor active


c) Evaluarea biofilmului bacterian
(IP Silness Loe)
d) S. mutans
e) Sepsisul dentar (expuneri pulpare,ulceratii
fistule,abcese-PUFA)
f)Rata secreiei salivare (RFR,RFS)

g)Capacitate tampon pH
h)Cauze particulare de formare i stagnare a
biofilmului bacterian ( incongruente,aparete
ortodontice,restaurri protetice etc.)

i)Suprafee radiculare expuse

Factorii marcati indic ntotdeauna acei factori care dac sunt prezeni vor clasifica un pacient ca fiind n grupul cu risc
cariogen mare(factori puternici de risc).

5. Factori de risc leziuni necariogene


Eroziuni Abraziuni Abfracii
Extrinseci:-de mediu;ocupaionali; Factori ce in de Contacte premature
- alimentari pacient
- medicamente
-stil de via
Intrinseci - gastro-intestinal superior
- metabolici i endocrini Interferene ocluzale
- medicaie Factori ce in de
- alcoolism cronic material
- stress
- anorexia i bulimia nervoas
- ruminaia Obiceiuri parafuncionale

Diagnostic de boala carioasa

Nivel de afectare: Mare Redus

Nivel de activitate carioas: Rapid progresiv(acut) Lent progresiv(cronic) Oprit in evoluie

Model de atac: Fisural Proximal Suprafee netede Suprafee radiculare

Risc cariogen: Mic Mediu Mare

Prognosticul riscului cariogen: Probabilitate mic Probabilitate moderat Probabilitate mare

Plan de tratament

A. Controlul bolii carioase : a)Bazal(la domiciliu):


(Managementul riscului
cariogen)

b) Profesional(la cabinet):

B.Managementul lezional: a)Preventiv terapeutic nonoperativ

b) Microinvaziv

c) Operativ restaurativ minim invaziv

C. Control,monitorizare si reevaluare :
Data: Pacient:
Dinte ___

Anamneza - durere absent


- durere prezent : - spontan secunde minute ore
- provocat secunde minute ore : - stimuli chimici
- stimuli mecanici
- stimuli termici: rece cald
Examen clinic
Suprafate afectate: Ocl V O M D C
Smal: Inspectie: - aspect : normal(translucid) opac
- modificari de culoare : alb/glbui maroniu(brun)
- pierdere de substan: absent microcavitar cavitar
Palpare: - consisten: dur(neted) aspr(friabil)
- pierdere de substan: absent microcavitar cavitar
Dentin: Inspecie: - halou dentinar: absent prezent: sub cupizi sub creasta marginal
- culoarea haloului dentinar: alb maroniu
- culoarea dentinei expuse: glbui maroniu brun-nchis
- aspectul dentinei: umed uscat mat lucioas
Palpare: - consisten dentin: dur medie moale
-deschidere camera pulpar: absent prezent

Examene paraclinice:
Teste de sensibilitate: Normal Hipersensibilitate Hiposensibilitate Negativ

Examen radiografic: E1 E2 D1 D2 D3

Examen laserfluorescent (DIAGNOdent): < 10 10-20 20-30 >30

Vestibula
r ROSU Carie cavitar
ALBASTRU Carie necavitar
MARO Carie oprit in evoluie
PORTOCALIU Pierderi de substana necariogene
NEGRU Restaurri nefizionomice
Mezial
Distal

Restaurri fizionomice

Diagnostic de leziune
Carie Oral Abrazie Obturaie Leziuni cervicale necariogene
Leziuni distrofice Discromii Fractur

Parametri de evaluare leziuni carioase


a. Aspect clinic: Necavitar Microcavitar Cavitar
b. Evolutie: Acut Cronic Oprit in evoluie
c. esut afectat: Smal Dentin Cement
d. Profunzime: Incipient Medie Extins
e. Localizare: Oluzal Proximal Vestibular/Oral Cervical
Evaluare SIDEC (ICDAS)
PRIMARE CARS
CORONARE OCLUZALE SUPRAFETE NETEDE SUPRAFETE
VIZIBILE DIRECT NETEDE CU
DINTE VECIN
PREZENT
V O M D M D V O M D OCL

RADICULARE V O M D V O M D

Evaluarea calitii restaurrilor


Stare de suprafa
Culoare
A. Criterii estetice
Concordana culorii
Forma anatomic
Fracturarea materialului
Adaptare marginal
Contur ocluzal
B. Criterii Funcionale
Forma anat.proximal
Examen radiologic
Perspectiva pacientului
Sensib. postoperatorie
Carii recurente
Integritate odontal
C. Criterii biologice
Rspuns parodontal
Mucoasa adiacent
Sntate oral i general

Diagnostic leziuni cervicale necariogene


Eroziuni Abfracii Abrazii Resorbii cervicale externe

Basic Erosive Wear Examination (BEWE)


Criterii pentru clasificarea uzurii erozive

Scor

0 Nici o eroziune a peretelui dentar


1 Pierdere iniial a texturii de suprafa
2* Defect distinct, pierdere esut dur <50% din zona de suprafa
3* Pierdere esut dur 50% din zona de suprafa
*la scorurile 2 i 3 dentina adesea este expus

SCORUL BEWE
Scorul cel mai mare Scorul cel mai mare Scorul cel mai mare
1. Sextant 2. Sextant 3. Sextant
(1714) (1323) (2427)

Scorul cel mai mare Scorul cel mai mare Scorul cel mai mare Sumare Scor
4. Sextant 5. Sextant 6. Sextant
(3734) (3343) (44 47)
Tratament
Data Tratamente efectuate
Alte leziuni
Stare de suprafa
A. Criterii Culoare
estetice* Concordana culorii
Forma anatomic
Fracturarea materialului
Adaptare marginal
B. Criterii Contur ocluzal
Funcionale Forma anat.proximal
Evaluarea calitii
Examen radiologic
restaurrilor
Perspectiva pacientului
Sensib. postoperatorie
Carii recurente
Integritate odontal
C. Criterii
Rspuns parodontal
biologice
Mucoasa adiacent
Sntate oral i
general
Evolutie
Evaluarea cariilor Forma anatomo-clinica
Profunzime

Dinte
Cod ICDAS

Profunzime
Forma anatomo-clinica
Evolutie
Stare de suprafa
A. Criterii Culoare
estetice Concordana culorii
Forma anatomic
Fracturarea materialului
Adaptare marginal
Evaluarea calitii B. Criterii Contur ocluzal
restaurrilor Funcionale Forma anat. proximal
Examen radiologic
Perspectiva pacientului
Sensib. postoperatorie
Carii recurente
Integritate odontal
C. Criterii
Rspuns parodontal
biologice
Mucoasa adiacent
Sntate oral i
general
Alte leziuni
* 1. Clinic excellent, 2. Clinic acceptabil, 3. Clinic satisfctor, 4. Clinic nesatifctor, 5. Clinic inacceptabil.
Cod Descriere

0 Suprafata sanatoasa; nici o evidenta de carie prezenta (modificari absente si dupa uscare prelungita timp sugerat de deshidratare 5 secunde) sau suprafetele cu defecte de dezvoltare precum
hipoplazii de smalt, fluoroza, uzura dentar (atritie, abrazie, eroziune) si modificari de culoare extrinseci sau intrinseci care se pot asocia cu obiceiuri necariogene (consum frecvent de ceai).

1 Prime modificri vizibile la nivelul smaltului (ce se observa doar dupa o uscare prelungita (5 sec) sau cele strict localizate la ntlnirea dinre anuri i fosete); Cand suprafata este
umeda nu exista nicio modificare de culoare ce poate fi atribuita activitati carioase, dar dupa o uscare prelungita (sunt recomandate aproximativ 5 secunde de uscare pentru a deshidrata leziunea
carioasa in smalt) este vizibila o opacitate carioas sau o modificare de culoare (white-spot sau brown-spot) ce nu este in concordata cu aspectul clinic al smaltului sntos.

2 Modificari distincte vizibile la nivelul smaltului; Dintele trebuie examinat obligatoriu umed. Cnd dintele este umed se poate observa o opacitate carioas (leziune de tip white-spot) si/sau
coloraie maronie carioas mai mare decat anurile i fosetele (nota: leziunea trebuie s fie vizibil i cnd dintele este uscat).

3 Distructie localizata la nivelul smaltului (fara semne clinice vizibile de afectare dentinara); In stare umeda a dintelui se observa clar opacitati carioase(white-spot) sau coloratii carioase
maronii(brown-spot) mai mari decat anurile i fosetele. Dupa o uscare de aproximativ 5 secunde se observa o pierdere a structurii dentare la intrarea in sant, fisura, foseta sau ntre acestea.
Aceasta modificri vizuale sunt o dovad a demineralizarii la nivelul intrarii n anuri, fosete, fisuri (pereii fiind opaci (albi), maronii sau brun nchis) i cu toate c anurile i fosetele apar
substanial sau nenatural de largi dect normal, dentina NU este vizibil pe pereii sau la baza cavitii sau a discontinuitii. n caz de dubii sau pentru a confirma evaluarea vizual se pot folosi
sondele WHO/CPI/PSR prin deplasarea lor usoara pe suprafea dintelui, confirmandu-se astfel prezenta cavitatii. Acest lucru este obinut prin alunecarea vrfului rotunjit de-a lungul anurilor i
fosetelor suspecte, o discontinuitate limitat fiind detectat atunci cnd vrful sondei cade n cavitatea sau discontinuitatea de pe suprafaa smalului.

4 Modificare de culoare(sub forma de umbra, halou ntunecat) provenite de la nivel dentinar, cu sau fara distructie localizat in smalt. Aceasta leziune apare ca o usoara umbra de dentina
colorata vizibila prin transparenta unui smalt aparent intact cu sau fr prezena unor semne de distrucie localizat (pierderea continuitii suprafeei fr expunerea dentinei). Aceasta umbra este
vizibila mai usor atunci cand dintele este umed. Zona ntunecat poate avea culoarea gri, albastru sau brun.Umbra trebuie s reprezinte n mod clar o leziune carioasa ce a pornit de pe suprafata
examinat.

5 Leziune cavitara distincta cu afectare vizibila a dentinei; Prezenta cavitatii in smaltul opac sau colorat cu expunerea dentinei subiacente.

6 Leziune cavitara distincta, extinsa, cu afectare vizibila a dentinei. Pierderi evidente de structura dentara, cavitatea este profunda si larg iar dentina este clar vizibila pe pereti si la nivelul
bazei. O cavitate extins implica cel putin jumatate din suprafata dintelui sau e posibil s ajung la nivel pulpar, cu sau fara afectare pulpara.

Coduri CARS
0 = suprafata nerestaurata sau nesigilata
1 = sigilare partial prezenta
2 = sigilare prezenta in totalitate
3 = restaurare fizionomica
4 = restaurare din amalgam
5 = coroana metalica de invelis
6 = coroana din portelan, aur semifizionomica sau fatete
7 = restauratie pierduta sau fracturata
8 = restauratie temporara
9 = este folosit in urmatoarele conditii:
96 = suprafata dentara nu poate fi examinata: suprafata exclusa
97 = dinte absent prin carie (toate suprafetele dintelui vor fi notate 97)
98 = dinte absent din alte motive (toate suprafetele dintelui vor fi notate 98)
99 = dinte neerupt (suprafetele vor fi notate cu 99)

Un sistem de coduri format din doua cifre este utilizat in diagnosticare astfel:
prima cifra indica restaurarea sau sigilarea,
a doua indica codul de carie.
De ex:
un dinte restaurat cu amalgam care prezinta de asemenea o cavitate distincta extinsa cu dentina vizibila va fi notat cu codul 4(restaurari cu amalgam)-6(cavitate distincta) = 46
un dinte fara restaurari dar cu o cavitate vizibila va fi notat = 06.