Sunteți pe pagina 1din 60

n Franta n pofida razboiului, stra-

turile burgheze nstarite, au dezvoltat


n acest timp stilul decorativ al luxului si
decorarii, care demonstra puterea eco-
nomica si nivelul inalt al vietii. Expozitia
internationala ce a avut loc in 1925 in
Paris si care oficial se numea Exposition
Internationale des Arts Decatifs el Indus-
triels Modernes a dat viata termenului
Art Deco. La aceasta expozitie au fost
prezentate obiecte de lux , de productie
franceza care a demonstrat ca Parisul a
ramas centrul international al stilului si
dupa primul razboi mondial.
Radacinele stilului Art Deco pe de o
parte se trag din cubism , Art Nouveau si
Bauhaus pe de alta parte din arta Egip-
tului Antic, Asiei, Africii si continentelor
Americane.
Directia dezvoltarii stilului Art Deco
era opusa directiei dezvoltarii contempo-
rane. Reprezentantii stilului Art Deco au
ignorat productia industriala de masa a
productie, punind in prim plan confec-
tionarea manuala a obiectelor exclusive,
n exemplare unice.
La confectionarea obiectelor s-au
folosit materiale scumpe cum ar fi: pielea
de sarpe, fildesul, bronzul, cristalele si
lemnul exotic. Mai tirziu apar si combi-
natii mai extravagante din materialele
contemporane de atunci: otelul, sticla si
plasticul.
n operele sale pictorii Art Deco ,
puneau accentul mai putin pe functional-
itate dar mai mult pe decorarea si orna-
mentarea lui .
Formele indragite de catre pictorii
Art Deco erau ornamentele geometrice
din 6, 8 laturi, ovale si cercuri, triunghi-
uri, romburi. La aceste forme se adaugau
elemente din cultura precolumbiana,
egipteana si africana. Astfel Art Deco s-a
dezvoltat in mai multe directii cum ar fi :
eleganto - clasic
expresivo - exotic
diferite variante moderne
Initial Art Deco a fost o miscare eclectica. Si care era
recunoscuta sub diferite denumiri: jazz modern, zig zag
modern, modernul aerodinamic. Ultimul termen se refera
la forme care se formeaza pe baza siluetelor aerodinamice
a automobilelor, corabiilor, avioanelor.
Art Deco a format modul de viata in perioada inter-
belica, maniera oamenilor de a se imbraca, de a vorbi,
calatori, lucra si a se odihni. n influenta stilului se afla
industria divertismentului si sfera artei. Spiritul lui se sim-
tea in cinematografe, in casele de raport, zgrie nori, com-
pozitia interioarelor si ornamentele bijuteriilor, in designul
accesoriilor p/u fumat si de baut , veselei de bucatarie si
felinarelor, tesaturi, in cladirile publice si constructii.
Cinematograful REX (Paris)
Cinematograful REX (sala)(Paris)
Theatre Des Champs Elysees
Theatre Des Champs Elysees (sala)
vasul de croaziera Normandia(interior)
Inovatii in domeniul modei Haute Cou-
ture .Creatorul modelelor de haine ca ope-
re de arta este considerat englezul Frederick
Worth(1825 - 1895) fiind primul, care inafara
de comenzi individuale a inceput sa creeze si
sa prezinte colectii mici. Anume el a gndit cu-
noscutul manechen (trunchiul uman stilizat)
p/u lucru si demonstratia modelelor. Cu cres-
terea auto-afirmarii a doamnelor nobile, ve-
detelor, industriasilor noi aparuti, imbogatiti
in urma razboiului , moda a devenit un dome-
niu al creativitatii artistice.
Primul modelier al secolului XX si
un reformator remarcabil a costumului fem-
inin este considerat francezul Paul Poiret
(1879- 1944) care a eliberat corpul femeii de
coresetele dure si a devenit dictatorul modei,
stabilind nu numai stilul rochiei dar si modul
de viata. Pentru prima data din ultimii 100
de ani femeia a obtinut posibilitatea de a se
imbraca singura fara ajutorul unei servitoare
care lega corsetul. Poiret a eliminat coafuri-
le luxuriante, suvitele de par de alta culoare
decit a restul parului si a celor false. El a in-
vatat femeile sa simta, sa cunoasca si sa-si iu-
beasca propriul corp, demonstrind modele tot
mai noi si mai noi.
Rochiile lui de un stil simplu, cusut din
catifea si tul, biser sidef, perla articulata si
dantela anticipau compozitiile in stil Art Deco.
Reforma Poiret a eliberat femeia de sub asu-
prirea hainelor din mai multe straturi si
conventii si a devenit ireversibila datorita acti-
vitatii Gabrielle Channel (koko) care este re-
cunoscuta ca cea mai lucida din modelierii ai
secolului XX.
Frederick Worth
Paul Poiret (1879-1944)
Simbolul Art Deco in arta decora-
tiva aplicata a devenit sculptura
din bronz si fildes , inspirindu-se
de la sezoanele ruse ale lui Diaghi-
lev, din arta Egiptului si a Asiei. La
fel si de succesele in tehnologii in
secolul masinilor. Mesterii francezi
si nemtii au creat un stil unic in
sculpturile de mici dimensiuni
1920- 1930 care a ridicat statusul
sculpturii decorative pina la nive-
lul de arta inalta. Reprezentantii
clasicii al sculpturii Art Deco sunt
considerati :
Dmitrii Ciparus
Cler Jan Robert Coline
Paul Philip
Ferdinand Price
Otto Poertzel
Bruno Tack
Josef Lorenzl
Bruxelul este recunoscut ca capitala
incontestabila a Art Nouvoului, dar mai
detine si citeva exemple din Art Deco sub
forma de vile, biserici, spitale sau cladiri
simple.
Acest curent artistic a aparut in
1910, inainte de a ajunge la apogeul n
care s-a aflat n decada care a urmat . Art
Deco impune strictetea clasica buclelor si
formelor organice ale Art Nouveau. In timp
ce a inceput in Franta, acest stil va calato-
ri in intreaga lume mergind prin Belgia si
ajungind pina in Japonia.
Desi nu apartine in mod corespunza-
tor stilului Art Deco, Punctul de pornire a
stilului este palatul Stoclet.
Villa Empain
Acest templu al Art Deco este intr-o stare
aproape de original. Cndva a fost hotel, apoi
a fost ocupat de nemti inainte de a fi folosita
ca ambasada rusa si apoi ca un studio pentru
RTL cind pentru prima data a venit in Belgia.
n zilele noastre vila gazduieste fundatia Bag-
hossian in interiorul zidurilor sale care serveste
drept centru de arta si dialog intre culturile din
Est si Vest.
Palatul Rezidential
Acum este facut practic invizibil de
institutiile europene. Palatul rezidential
a fost conceput pentru prima data ca un
complex locativ de clasa intii. Pe linga
apartamente aici a mai fost si un teatru,
un bazin si alte echipamente culturale si
sportive.
Bazilica inimii sacrificate
La inceput cladirea trebuia sa fie in
stil neogotic. Razboiul insa a facut ca
proiectul initial sa fie anulat si arhi-
tectul Albert van Huffel a fost man-
datat sa construiasca o biserica de
5000 de persoane fara ca sa depasea-
sca bugetul de 20 de milioane de fran-
ci Belgieni. Bazilica a fost inaugarata
in 1970.
Flagey
Construita intre anii 1935 si 1938 este
locul unde a fost difuzata prima stire
belgiana folosind televiziunea .Tot aici
se afla studioul 4 a carui acustica este
aproape perfecta.
Palatul Artelor Frumoase
Proiectat de Victor Horta. A fost creat da-
torita vointei lui Adolphe Max, apoi a
primarului orasului Bruxel impreuna cu
Henry Le Beoux, ei au creat o societate pri-
vata a carei obiectiv a fost construirea aces-
tui templu al artelor. La fel ca studio 4 din
Flagey, sala mare de aici numita Henry Le
Beof, ofera o acustisca placuta.
Henry Le Boeuf Hall (interior)
Concluzie
Cu toate ca terminul Art Deco a aparut in 1925 acesta nu
a fost folosit pe larg pina la schimbarea atirnarii fata de
aceasta epoca in 1960 . Mesterii stilului Art - Deco nu au
intrat intr-o comunitate unica. Miscarea era considerata
eclectica, care se afla sub influenta citorva surse.
Seccesiunea Vieneza , perioada timpurie (Atelierele
Vieneze) . Design industrial functional.
Arta primitiva a Africii, Egiptului si Indienilor din Cen-
trul Americii.
Arta grecii antice (perioada arhaica) mai putin natu-
ralista din toate.
Sezoanele ruse ale lui Serghei Diaghilev (balet) (schitele
costumelor si decoratiilor de Leon Baxta)
Formele cubismului si futurismului
Paleta coloristica a fovismului.
Epoca Jazzului
Motive ale faunei si florei (flora tropicala, zikkuratele,
cristale, gama coloristica alb negru a tastelor pianului
mare,motivul soarelui
Realizarile tehnologice secolului masinilor - asa cum
sunt radioul, zgirie norii.
Mesterii Art Deco iubeau sa foloseasca asa materiale ca :
aluminiu,
inox
smalt
incrustatii in lemn
pielea de rechin, zebra, sarpe, leopard
Activ aplicau forme de zig zag si scarite, curbe energice
si largi in comparatie cu liniile curgatoare ale moder-
nului,
motivele blazonului si tastele pianului.
Unele din aceste motive decorative au devenit prez-
ente peste tot , de exemplu motivul tastelor pianului care
se ntlnea n designul ncaltamintei femeii , radiatoare-
lor, sali in care se desfasurau lectiile. Acest stil era folos-
it mai ales la designul interioarelor a cinematografelor
vaselor de croaziera cum erau Il de France si Normandia.
Art - Deco este un stil de lux si se considera ca acest lux
aparut ca reactie psihologica la aschetism si limitare din
anii Primului razboi mondial.

Evaluare