Sunteți pe pagina 1din 2

Ideea unor burse la Bucureti i Brila, din 1839

nceputurile pietelor bursiere de marfuri si valori n tara noastra pot fi situate pe la


mijlocul secolului trecut, cnd apare ideea organizarii unor burse n Bucuresti si Braila..
Primele ncercari dateaza din anul 1839, fara a se solda nsa cu rezultate. Un an mai
trziu, n anul 1840, a fost promulgat si pus n aplicare Codicele de Comert al Tarii
Romnesti, extins din 1864 si n Moldova. Codicele de Comert, tradus dupa cel francez
din 1807, consacra un titlu special pentru bursele de comert, mijlocitorii de schimb si
samsarii.

n anul 1865, n ziarul Monitorul - Jurnal Oficial al Principatelor Unite Romne apare
primul proiect de lege pentru instituirea burselor de comert la Bucuresti, Iasi, Galati si
Braila, care cuprinde reglementarea organizarii si functionarii acestor burse.

Deschiderea Bursei din Bucuresti a avut loc la 1 decembrie 1882 si a fost consemnata
n ziarele vremii ca un eveniment de mare nsemnatate financiara si economic si
definita ca un fel de trg, n care negocierile se fac dupa reguli dinainte stabilite.

Totodata, n provincie functionau deja burse la Iasi, Galati si Braila care publicau
operatiunile cu cereale si schimb valutar.

ncepnd cu anul 1885 bursa cade n letargie,devenind o fictiune, caracterizata prin


absenta completa de activitate. Cercetatorii considera ca esecul primei burse de comert
din capitala tarii se datoreaza nu numai conditiilor economice si sociale ci si erorilor si
lacunelor legii. Modificarile aduse n anii 1886 si 1897 au fost considerate insuficiente.

Legea asupra burselor de comert publicata n Monitorul Oficial nr. 31 din 9 mai 1904
aduce o noua organizare a acestora n Vechiul Regat, organizare care era necesara
datorita rezultatelor nesatisfacatoare ale legii din 1881.

La baza reformei burselor de comert din 1904 a fost pus principiul libertatii tranzactiilor
n materie de bursa. Pentru aplicarea lui a fost creat n cadrul bursei un organ nou,
numit corporatiunea bursei. Daca n baza legii din 1881 operatiunile nu puteau fi facute
direct, ci numai prin intermediul mijlocitorilor oficiali, prin legea din 1904 se acorda
dreptul de a efectua asemenea operatiuni direct ntre ei, membrilor corporatiunii bursei,
nsa doar pentru operatiuni pe cont propriu, nu si pentru cele de intermediere. Noua
lege prevede functionarea n tara a urmatoarelor burse: la Bucuresti - o bursa de
schimb si efecte, de cereale si marfuri; la Braila, Galati si Constanta - cte o bursa de
cereale, de marfuri si de nchiriere a bastimentelor; la Iasi si Craiova - cte o bursa de
cereale si de marfuri.
Cu unele oscilatii, Bursa din Bucuresti si desfasoara activitatea pna la intrarea n
primul razboi mondial, cnd operatiunile ei nceteaza. Desi a functionat o perioada
relativ redusa, comparativ cu celelalte burse europene, Bursa din Bucuresti a ocupat o
pozitie importanta n comertul international fiind singura piata

Galati

n 1837, Galaiul daobndete statutul de port liber, (porto-franco), iar dup rzboiul
Crimeei din 1854 - 1856 devine, mpreun cu Sulina, sediu al Comisiei Europene a
Dunrii. Prealabil Unirii Principatelor din 1859, oraul este condus de prclabul
Alexandru Ioan Cuza, nscut la Brlad, ales ulterior ca domnitor n Moldova i n ara
Romneasc. Reedina sa, situat pe Strada Al. I. Cuza, n apropierea grii oraului,
gzduiete n prezent un muzeu. Dup Unirea Principatelor, dezvoltarea oraului s-a
accelerat. S-au nfiinat noi coli primare i s-a deschis, la 26 octombrie 1864, coala
superioar de comer "Alexandru Ioan I", iar n anul 1867 s-a nfiinat una dintre cele
mai vechi instituii de studiu liceal din ar, Liceul Vasile Alecsandri. De la cteva
fabrici n 1870, s-a ajuns la 41 n 1908. tefan Zeletin, n lucrarea sa Burghezia romn,
nota c: n procesul de natere a Romnei moderne trebuie s se deosebeasc dou
mari curente: unul zgomotos dar superficial, anume al ideilor liberale care pleac de la
Paris spre Bucureti i Iai; altul tcut dar adnc, care pleac de la Londra spre Galai i
Brila: e curentul economiei capitaliste engleze. Activitatea comercial s-a dezvoltat i
din cauza exportului masiv de cereale, poziia important pe care o avea portul Galai n
exportul rii fiind remarcat i de consulul Franei din ora care, la 8 aprilie 1870, nota
c: portul Galai a devenit antreprenorul general al cerealelor pe care Moldova le
export pe Dunre i Marea Neagr n Anglia, Frana i Italia. Se recunotea c
nflorirea oraului se datora regimului de ora porto-franco, ns la 22 decembrie 1882
acest statut a fost nlturat.

Totui, ntre anii 1900-1914, oraul desfura un considerabil comer de cereale i


cherestea, n care se implicau i reprezentanii celor 16 consulate strine din ora. O
revolt rneasc a izbucnit n regiune n 1907, aceasta fiind nbuit de armata
romn. n 1911, la Galai se dezvelete prima statuie din ar a poetului Mihai
Eminescu. n perioada interbelic, (dar i nainte), Galaiul a fost reedina judeului
Covurlui, mai apoi a inutului Dunrii odat cu reorganizarea administrativ a lui Carol
al 2-lea, dup model italian. Oraul a cunoscut o nflorire deosebit, devenind, la
recensmntul din 1930, din punct de vedere al populaiei, aproximativ 112.000 de
locuitori, al cincilea ora al rii, fiind devansat doar de Bucureti, Chiinu, Iai i
Cernui.

http://brailadealtadata.blogspot.ro/2012/06/istoricul-bursei-de-cereale-bralla-1883.html