Formarea ansei cardiace

- initial sunt 2 tubi endocardici- care fuzioneaza si formeaza un tub cardiac cu:
- un strat intern de celule endoteliale- endocardul;
- un strat extern de celule - miocardic
2. faza sigmoida- formarea ansei cardiace-S4
- dupa fuzionarea celor 2 tubi- tubul cardiac are 5 regiuni
1. sinus venos- cu coarnele sale;
2. AP
3. VP
4. bulbul cardiac
- din partea caudala- se formeaza componenta trabeculara a VD;
- din partea mijlocie- cornul cardiac- formeaza tracturile eferente ale VD si VS;
- din partea craniala- trunchiul arterial- radacinile si segmentele proximale ale aortei si truchiului
pulmonar -5;
5. trunchiul arterial
- tubul cardiac se alungeste si se arcuieste=> ansa cardiaca;
- partea superioara a TC se deplaseaza inferior, anterior si la dreapta;
- partea inferioara a TC se deplaseaza superior, posterior si la stanga;
- procesul este complet in ziua 28;
- implicatii clinice- dextrocardia- cordul pe partea dreapta;
- cauza- arcuierea tubului cardiac spre stanga si nu spre dreapta;

2. modificari postnatale ale circulatiei fetale

- la prima respiratie, plamanii se umplu cu aer- ia locul fluidului din VIU;
- nivelul crescut al O2 in sange si umplerea alveolelor pulmonare cu aer duc la scaderea rezistentei
vasculare pulmonare;
- rezultataul este fluxul crescut de sange dinspre VD spre plamani;
- modificari anatomice:
1. cordonul ombilical este clampat si sectionat=> placenta este scoasa din circuit;
- inchiderea aa ombilicale incepe la cateva minute dupa nastere iar obliterarea completa este la 2-3
luni(ligamentele ombilicale mediale);
- vena ombilicala, prin obliterare formeaza ligamentul rotund al ficatului;
2. foramen ovale, ductul venos si ductul arterial se inchid functional;
3. rezistenele vasculare sistemice crescute prin sectionarea cordonului ombilical duc la inchiderea
functionala a ductului venos;
- ductul venos are traiect intre lig rotund si VCI- este obliterat si formeaza ligamentul venos;
4. presiunea mai mare din AS datorita cresterii fluxului sanguin pulmonar- determina inchiderea
foramen ovale=> fosa ovala in atriul drept;
- prima respiratie comprima septul primar de septul secund=> fuziunea celor 2 septuri la aprox 1 an; in
primele zile de viata acest proces este reversibil;
5. concentratia crescuta de O2 in sange, scaderea nivelului de prostaglandine si scaderea rezistentei
vasculare pulmonare sunt factori care duc imediat la inchiderea functionala a ductului arterial;
obliterarea total dureaza 1-3 luni si se formeaza lig arterial;

4. septarea atriilor
- septul prim- creasta care coboara din peretele superior al AP spre primordiile endocardice (sept
intermediar);
 - intre septul prim si pernutele endocardice unite (care formeaza septul intermediar) ramane
ostiumul prim;
- septul prim continua sa creasca si ajunge sa se uneasca cu septul intermediar=> disparitia
ostiumului prim;
- inainte de inchiderea ostiumului prim apar perforatii in septul prim- prin apoptoza celulara-
astfel, in septul prim apare o deschidere- ostiumul secund;
- apare septul secundar- la dreapta septului prim- care coboara spre septul intermediar dar nu il
atinge=> ramane o comunicare intre AD si AS= foramen ovale;
- la nastere, presiunea in AS creste- ca urmarea a pornirii circulatiei pulmonare=> cele 2 septuri
se unesc si inchid comunicarea dintre cele 2 atrii;

5. septarea trunchiului arterial si a conului cardiac

- septarea trunchiului arterial
- in S5 apar crestele endoteliale ale trunchiului arterial - superioara- dreapta;
- inferioara- stanga;
- crestele cresc una spre cealalta si se rasucesc rezultand traiectul spiralat al viitorului sept;
- se formeaza septul aorto-pulmonar (spiral)- imparte trunchiul arterial in canalul aortic si
canalul pulmonar;
- septarea conului cardiac
- concomitent se formeaza proeminentele conului cardiac- dorsala dreapta si ventrala-stanga;
- proeminentele conului cardiac cresc una spre cealalta, fuzioneaza=> septul care imparte conul
cardiac in:
- tractul eferent al VD;
- tractul eferent al VS;
- proeminente conului cardiac se unesc si cu septul trunchiului arterial;
- la formarea proeminentelor trunchiului arterial si conului cardiac participa si celulele crestei
neurale care migreaza;

6. Modificari respiratorii postnatale

- inainte de nastere in plamani este un lichid ce contine- clor, cantitati reduse de proteine, muscus- din
glandele bronsice si surfactant- produs de celulele alveolare de tip II;
- surfactantul- lichid bogat in fosfolipide care reduce tensiunea superficiala la interfata aer/membrana
alveolara;
- miscarile respiratorii fetale debuteaza inainte de nastere, iar la nastere, cand este initiata respiratia,
lichidul din plamani este resorbit in capilare si limfatice si o cantatite redusa este eliminata prin bronhii
si trahee; prin resorbtia lichidului din sacii alveolari- surfactantul ramane pe membranele celulelor
alveolare; la prima respiratie, cand aerul intra in alveole, surfactantul impiedica formarea unei interfete
aer/sange cu tensiune superficiala ridica- fara surfactant se produce colabarea alveolelor in expir-
atelectazie;
- la aceste manifestari se adauga si cele ale presiunilor intratoracice, din cauza schimbarilor aparute ca
urmare a intreruperii circulatiei feto-placentare, realizata prin ligatura cordonului ombilical;
- nu sunt de neglijat stimulii termici in initierea primei respiratii;
- se produce prima respiratie, urmata imediat de tipat;
- respiratia nou-nascutului este superficiala, de tip abdominal; nou-nascutul prezinta 30-40 respiratii pe
minut;
- in anumite conditii, prima respiratie poate sa esueze si sa aiba loc asfixia la nastere sau moartea
aparenta a nou-nascutului;
- alteori, prima respiratie are loc, dar este urmata imediat sau la scurt interval de o suferinta
resporatorie grava- sindrom de detresa respiratorie;

7. Clasificarea malformatiilor cardiace fara cianoza

1 - Defectul Septal Interatrial (DSA)
2 - Defectul Septal Interventricular (DSV)
3 - Canalul Arterial Permeabil (PDA)
4 - Canalul Atrioventricular Comun (CAVC)
5 - Fereastra Aorto-Pulmonara (FAP )
6 - Drenaj Venos Anormal Partial (DVAP)

8. Clasificarea malformatiilor cardiace cu cianoza

1 - Transpozitia de Vase Mari (TVM)
2 - Trunchiul Arterial (TA)
3 - Drenaj Venos Pulmonar Anormal Total (DVAT)
4 Ventricul unic (VU)
5 - Atrezia de Tricuspida fara stenoza de artera pulmonara (AT)

9. DSA
- incidente 6,4/10 000 nasteri, 2/1 maculin/feminin;
- mod de aparitie:
- defect de tip ostium secundar- deschidere larga intre cele 2 atrii- resorbtie excesiva a septului
prim/ nedezolvatarea septului secundar;
- cel mai grav- absenta completa a septului atrial=> cord tricameral biventricular<=
nedezvoltarea septului prim si secund;
- persistenta canalului AV- defect de tip ostium prim, cu sau fara defect de sept ventricular;
- uneori, orificiul oval se inchide in timpul vietii prenatale=> hipertrofia masiva a AD si VD si dezvoltarea
insuficienta a jumatatii stangi a cordului- dupa nastere survine decesul;

10. defect de sept interventricular

- afecteaza portiunea membranoasa sau musculara a septului=> sangele ajunge din VS in VD prin gaura
interventriculara formata;
- e cea mai frecventa MCC- 12/ 10 000 de nasteri
- poate fi prezenta ca defect sparat sau se poate asociat cu anomalii in regiunea conotruncala;

11. tetralogia fallot

- cea mai frecventa malformatie a regiunii conului cardiac si a regiunii trunchiului arterial- regiunea
conotruncala;
- este data de separarea inegala a conului datorita deplasarii spre anterior a septului conotruncal;
- deplasarea septului determina 4 modificari:
- stenoza pulmonara infundibulara;
- hipertrofie a VD;
- defect larg al septului IV;
- pozitionarea aortei deasupra septului;
- malformatia fatala;
12. Formare si anomalii-limba
- 2 muguri laterali si un mugure median( tubercul impar)-din arcul I faringian;
- mugure median- copula si caudal de ea, eminenta hipobranhiala- arcurile II,III,IV;
- mugure median- fucula- in partea posterioara a arcului IV- formeaza epiglota;
- mugurii laterali- cresc in dimensiuni, acopera tuberculul impar si fuzioneaza=> corpul limbii 2/3
anterioare;
- radacina- originea in arcurile II, III si partial IV;
- corpul este separat de radacina prin santul terminal;
- anomalii- anchiloglosia- limba fixa- presupune fuziunea partiala sau totala a limbii cu planseul cavitatii
bucale;

13. Formare si anomalii - tiroida

- se formeaza intre tuberculul impar si copula- foramen caecum;
- coboara anterior de intestinul faringian- mentine in timpul coborarii contactul cu limba prin ductul
tireoglos care ulterior dispare;
- in S7 ajunge in pozitie finala- anterior de trahee;
- devine functionala in L3 de VIU- coloidul este produs de celulele foliculare care secreta tiroxina si
triiodotironina;
- celulele parafoliculare (c) deriva in corpul ultimobranhial (recesul V) si secreta calcitonina;
- anomalii ale ductului tireoglos si ale glandei tiroide:
- pe traiectul de migrare a glandei se poate forma un chist tireoglos- pe linia mediana sau in
apropiere:
- 50% din chiesturi sunt in apropierea hioidului;
- la baza limbii;
- in vecinatatea cartilajului tiroid;
- uneori ductul tireoglos comunica cu fistula- consecinta a rupturii unui chist tireoglos;
- tesut tiroidian ectopic- poate fi prezent la orice nivel de-a lungul caii de migrare a tiroidei;
- este frecvent la baza limbii;
- este afectat in bolile tiroidiene tipice;

14. Formare si anomalii hipofiza

- se dezvolta din 2 structuri:
1. punga lui Rathke- o evaginatie ectodermica a stomodeumului- situata anterior de membrana
bucofaringiana;
- numarul celulelor din peretele anterior la pungii Rathke creste si formeaza lobul anterior-
adenohipofiza;
- din parte posterior a pungii Rathke se formeaza partea intermediara a adenohipofizei;
- la sfarsitul L2- punga Rathke pierde legatura cu cavitatea orala si se afla in contact cu infundibulul;
2. o prelungire inferioara a diencefalului- infudibul- din care se formeaza tija pituitara si lobul posterior
al neruoHp;
- malformatii- persistenta unei mici portiuni din punga Rathke in peretele superior al faringelui- glanda
hipofiza faringiana;
- craniofaringiomul- origine in vestigiile pungii Rathke;
- localizare- saua turceasca, tija pituitara, superior de saua tuceasca;
- poate produce hidrocefalie, disfunctii hipofizare;

15. Arcul faringian I

- este alcatuit din:
- regiune ventrala- procesul mandibular care contine cartilajul Meckel- care dispare pe parcusul
dezvoltarii cu exceptia a doua mici regiuni din care se vor forma ciocanul si nicovala de la nivelul urechii
medii si ligamentului sfenomandibular;
- regiune dorsala- procesul maxilar- care prin osificare membranoasa da nastere premaxilarului,
maxilarului, osului zigomatic si o portiune din temporal;
- mandibula se formeaza tot prin osificarea membranoasa a tesutului mezenchimal din jurul cartilajului
Meckel- prin fuziunea mugurilor mandibulari pe linia mediana;
- muschi formati din primul arc:
- masticatori- temporal, maseter, pterogidian;
- pantecele anterior ale m digastric;
- milohiodian;
- muschiul tensor al timpanului;
- muschiul tensor al valului palatin;
- inervatia tuturor muschilor derivati din acest arc este asigurata de ramura mandibulara a nervului V;
- vascularizatia- artera maxilara;

16. Arcul faringian II

- in S6 arcurile II cresc peste arcurile III si IV pe care le acopera si fuzioneaza cu acestea, formand
impreuna gatul embrionului; in urma acestui proces pungile ectobranhiale II, III si IV dispar;
- structuri scheletice- scarita, procesul stiloid ai osului temporal si ligamentul stilohiodian; iar pe partea
ventrala da nastere- cornului mic si portiunii superioare a corpului osului hioid;
- muschi- muschii mimicii- buccinator, plastima, frontal, auricular, orbicular al gurii, orbicular al globului
ocular;
- pantecele posterior al m digastric;
- stilohioidian;
- stapedius;
- inervatia este asigurata de nervul facial;

17. Arcurile fariningiene III-IV

Arcul III branhial
- din cartilaj deriva cornul mare si partea inferioara a osului hioid;
- din mezenchim deriva muschii stilofaringieni;
- inervatia- nervul glosofaringian;
Arcurile branhiale IV si VI
- componentele cartilagionoase ale arcurilor IV si VI fuzioneaza si formeaza- cartilajele tiroid, cricoid,
aritenoide, corniculate si cuneiforme ale laringelui;
- muschii derivati- cricoidian, ridicator al valului palatin si constrictori ai faringelui;
- inervatia- ramura laringiana superioara a nervului vag- corespunde celui de-al IV lea arc branhial; iar
musculatura intrinseca a laringelui este inervata de ramura laringiana recurenta a nervului vag
corespunde arcului VI;

Enumerati recesurile faringiene si derivatele lor

- 5 perechi de recesuri situate la interior intre arcurile faringiene:
- recesul I- meatul auditiv extern, cavitatea timpanica, trompa lui Eustachio, timpanul
- recesul II- primordiul amigdalei palatine si fosa amigdaliana;
- recesul III- ramificatie dorsala- glanda paratiroida inferioara;
- ramificatie ventrala- timisul;
- recesul IV-glanda parotida superioara;
- recesul V- corpul ultimobranhial care ulterior devine glanda tiroida;
- celulele corpului ultimobranhial se transforma in celulele parafoliculare C- secreta calcitonina;