Sunteți pe pagina 1din 21

Biletul13

1.A

2.E

3.A

2. URGENA PSIHIATRIC N CAZ DE STARE EUFORIC A DISPOZIIEI:

Examinarea

Examinarea unui pacient cu dispoziie elevat se bazeaz pe flexibilitatea, creativitatea i

rbdarea intervievatorului. La fel ca i la consultarea pacienilor depresivi, sigurana este o

prioritate. Clinicianul ar trebui s ia n consideraie prezena echipei de siguran, deoarece chiar i

cei mai euforici i entuziasmai pacieni pot rapid s devin iritai i necooperani. Calificare

considerabil n consultare este necesar pentru a folosi ntrebri despre simptome consistente cu

mania i n acelai timp s se evite cauzarea iritabilitii sau rspunsurilor excesiv de lungi

(Levinson and Young 2006). Prin a pune ntrebri care sunt scurte, de tip nchis i intite vor crete

volumul de informaie util de la pacienii care sunt foarte guralivi, circumstaniali sau

dezorganizai. Pentru a obine anamneza bolii curente, clinicianul ar trebui s pun ntrebri pentru

a obine o nelegere clar a evenimenteleor recente i s exploreze evenimentele stresante recente.

Interviul trebuie s se finiseze nainte ca pacientul va fi acut, indifirent de ct de puin informaie

factual a fost obinut. Chiar i o consultaie scurt poate oferi o abunden de date pentru

examinarea statutului psihic. Informaia despre patternul longitudinal a tulburri afective este

necesar pentru determinarea diagnozei. Des, aceast informaie este mai uor de obinut din surse

colaterale.

Simptome particulare maniei ce des apar spontan n interviu includ grandiozitate, scdere

necesitii n somn, creterea guralivitii, tolerana n activitile plcute sau cu risc nalt, creterea

activitilor direcionate pe scop, fuga de idei i distractibilitate. Este important de a explora ideaia

suicidar i omucidar, din cauz c pacienii n manie des se simt invincibili i pot pierde toate

simurile de mortalitate sau moralitate. De asemenea, pacienii n manie des angajeaz

comportamente care din neatenie i pot pune n risc pentru traum sau desconsiderare (Swann

2003).

Clinicianul ar trebui s ntrebe despre utilizarea de antidepresive ca precipitani a strii


maniacale (Sadock and Sadock 2007). Complian joas cu medicaia prescris poate la fel

contribui la reprezentarea pacientului. Explorarea utilizrii recente de substane este important, din

cauza c abuzul de SPA poate mima sau masca episodul maniacal.

Muli pacieni cu manie au o activitate motorie excesiv i ar putea s fie incapabili de a sta

aezai mai mult dect cteva secunde. Examinararea statutului psihic ar putea s dezvluie

hipervigilen, iritabilitate, afect labil, fuga de idei, circumstanialitate, tangenialitate, iluzii,

halucinaii, logoree, lips de insight i judecat afectat.

Dei pacienii pot s nu coopereze cu o examinare fizic, ar trebui de ncercat, din cauz c

un numr de diagnoze medicale sunt asociate cu euforie sau dispoziie elevat. Observaii scurte a

pacientului pot sugera intoxicaie cu o substan sau sevraj. Investigaii simple sunt recomandate.

Testarea la beta gonadotropina corionic uman este garantat pentru femeile fertile din cauza

efectului teratogen a multor stabilizatori ai dispoziiei (James et al. 2007).

Diagnoza

Caracteristicile cheie a tulburrii bipolare tip I este unul sau mai multe episoade de manie

sau mixte (cu sau fr episoade depresive), pe cnd tulburarea bipolar tip II este asociat cu stri

hipomaniacale. n hipomanie, pacientul are o dispoziie elevat, euforic sau iritabil dar nu este

psihotic i nu necesit spitalizare. n manie, pacientul prezint o afectare clar a funciei sociale sau

11

profesionale, pe cnd pacienii cu hipomanie de obicei face fa responsabilitilor n pofida

diferitelor nivele de funcionare. ntr-o stare mixt, caracteristici att a depresiei ct i a maniei sunt

prezente, dei se observ o gam larg de prezentri clince. Pacieni cu stri mixte des

demonstreaz labilitate emoional i agitaie sever, care i face imprevizibili i greu de stpnit

(Swann 2008).

Episoadele maniacale pot fi ntlnite ntr-un numr mic de patologii comparativ cu

episoadele depresive. Dei cel mai des perioadele de dispoziie elevat se asociaz cu tulburarea

bipolar tip I, totui la fel pot fi ntlnite n tulburarea schizoafectiv i patologia narcologic.

Tulburarea schizoafectiv necesit predominarea logitudinal a simptomelor afective, la fel ca i o

perioad de dou sptmni de simptome psihotice n absena simptomelor afective. Substanele

care se asociaz cu dispoziie euforic includ alcoolul, amfetamina, cocaina, halucinogenele i


opioizii. Starea de manie este asociat cu dezinhibiie, ce crete riscul de abuz de substane. Mania

la fel este asociat cu condiii medicale (vezi Tabel 5-6) i poate fi indus de antidepresive.

Managementul i Amplasarea

Pacienii n stare maniacal sau stare mixt de obicei au un insight slab sau absent fa de

ideile i planurile potenial vtmtoare. Ei au nevoie de a fi spitalizai fr consimmntul

acestora. Pacienii cu grad adecvat a insightului i tulburri afective mai puin severe (de ex.

hipomania) pot fi tratai n comunitate cu ajustarea medicaiei i urmrire ndeaproape.

n cadrul urgenelor, pacienii n stare maniacal sunt des iritabili, agitai i intruzivi.

Membrii echipei ar trebui s ncerce s scad zgomotul i imprevizibilitatea mediului i s ofere

interaciuni consistente discrete interpersonale (Swann 2008). Izolare sau fixare pot fi necesare

pentru a conine un pacient agitat sau a preveni vtmri altora. Dac un pacient va rmne n

serviciul psihiatric de urgen pentru o perioad mai lung de timp, medicaia trebuie s fie oferit

proactiv pentru a preveni re-escaladarea comportamentului maniacal.

Antipsihotice atipice sunt medicamentele de prim line n controlul agitaiei maniacale. Ele

au acelai efect anti-maniacal ca i antipsihoticile tipice i un risc mai mic de akatizie i simptome

extrapiramidale (Sadock and Sadock 2007; Swann 2003). Risperidon, olanzepin, ziprazidon,

quetiapin i aripiprazol sunt disponibile n diferite forme (tablete, soluii per os sau intramuscular).

Benzodiazepinele pot fi folosite ca monoterapie sau n combinaie cu antipsihoticele, cu

scopul controlului agitaiei. Se necesit pruden la indicarea benzodiazepinelor pacienilor vrstnici

din cauza riscului nalt de a cdea. Clinicianul trebuie s in cont c pacientul poate fi prea agitat

i/sau incapabil de a consimi la tratament i c iniial aa intervenii constituie fixri chimice.

Dac spitalizarea nu este necesar, atunci cnd pacientul este calm, poate fi obinut

consimmntul informat de la pacient sau tutel n privina terapiei de susinere. Stabilizatori ai

dispoziiei nu sunt iniiai tipic n cadrul serviciului psihiatric de urgen, cu excepia cnd este

identificat necompliana i obiectivul vizitei seciei de urgen este simpla reiniiere a utilizrii

stabilizatorului de dispoziie a pacientului. Administrarea valproatului poate fi ncercat (Swann

2003, 2008). Dac exist ngrijorri n sensul teratogenitii, se prefer utilizarea antipsihoticelor

fa de stabilizatorii dispoziiei, dei alte cteva riscuri, aa ca simptomele extrapiramidale, ar trebui

atent cntrite versus beneficii (Patton et al. 2002).


3.Scala de evaluare a depresiei Hamilton(HAM-D sau HRSD)

1.- Stare depresiva (tristete, deznadejde, lipsa de interes)

0 - lipseste;

1 - pesimism, tristete, deznadeje;

2 - accese de plans ocazionale;

3 - accese de plans frecvente;

4 - pacientul dezvolta aceste stari numai in timpul comunicarii

2.- Stare de vinovatie.

0 - lipsesc;

1 - autorepros,a avea senzatia ca a dezamagit anumite persoane;

2 - idei de vina sau meditatie asupra greselilor din trecut sau a actiunilor imorale;

3 - boala actuala este pedeapsa;

4 - aude voci acuzatoare sau denuntatoare sau/si are halucinatii vizuale


inspaimantatoare. Iluzii de vina.
3.-Ideea de "suicid".

1 - lipseste;

2 - simte ca viata nu trebuie traita;

3 - isi doreste sa fie mort sau orice gand despre o posibila idee de suicid;

4 - tentative de suicid.

4.- Insomnie (seara devreme).

0 - nu exista nici o dificvultate de a adormi;

1 - se plange de dificultati de a adormi;

2 - se plange de dificultati de a adormi in timpul noptii.

5.- Insomnie (in mijlocul noptii).

0 - nu exista dificultati de a adormi;

1 - pacientul se plange de neliniste si deranj in timpul noptii;


2 - plimbari in timpul noptii ( fiecare sculare din pat primeste 2 puncte; in afara
satisfacerii nevoilor organice);

6.- Insomnie (dimineata).

0 - nu exista dificultati;

1 - se trezeste dimineata devreme dar se culca la loc;

2 - nu poate dormi o data ce s-a ridicat din pat.

7.- Munca si activitati.

0 - nu exista dificultati;

1 - sentimente si ganduri de incapacitate asociate cu activitati ca: munca si hobby-uri;

2 - pierderea interesului in activitati ( munca si hobby-uri) declarate de pacient sau


observate indirect prin neatentie, indecizie

3 - scadere a timpului actual folosit pentru activitati sau scadere a productivitatii in


munca ( in cazul spitalizarii, acest scor se acorda daca pacientul isi petrece mai putin de 3ore/zi in
activitati - munca in interiorul spitalului sau hobby-uri, fara sa desfasoare munca de garda);
4 - oprirea din munca datorita bolii in curs ( in cazul spitalizarii, acest scor se acrda daca
pacientul nu se angajeaza in nici o activi tate in afara de munca de garda, sdau pacientul nu reuseste sa
desfasoare munca de garda neasistat).

8.- Retardare (scadere a ritmului ideativ si a ritmului vorbirii;afectarea abilitatii de concentrare,


activitate motorie scazuta).

0 - ritm de vorbire si ideativ normal;

1 - o usoara incetinire in timpul interviului;

2 - incetinire evidenta in timpul interviului;

3 - interviu dificil;

4 - interviu imposibil.

9. - Agitatie.

0 - nu exista;

1 - lipsa de nervozitate;

2 - se joaca cu mainile, parul, neliniste evidenta;

3 - se misca mereu, nu poate sta linistit;


4 - isi frange mainile, isi mananca unghiile, se trage de par, este grabit

10. - Anxietate la nivel psihic ( psihic anxios)

-tensiune si iritabilitate subiectiva, pierderea concentrarii;

- manifesta ingrijorare in probleme minore;

- teama;

- frica exprimata fara a fi intrebat;

- sentiment de panica;

- sentiment de nerabdare.

0 - lipsesc;

1 - slabe;

2 - moderate;

3 - severe;

4 - reduc pacientul la neputinta.


11 - Anxietate la nivel somatic

Simptome patologice ce insotesc anxietatea cum ar fi:

la nivel gastrointestinal:gura uscata, indigestie, diaree, crampe, stare de voma;

la nivel cardio-vascular: palpitatii, dureri de cap;

la nivel respirator: hiperventilatie, oftaturi, suspine;

frecventa urinarii;

transpiratii;

ameteli, privire intetosata;

tiuit in urechi

0 - lipsesc;

1 - slabe;

2 - moderate;

3 - severe;

4 - reduc pacientul la neputinta.


12- Simptome somatice: gastrointestinale.

0 - nu apar;

1 - pierderea apetitului, dar mananca fara insistenta personalului;

2 - dificultati in hranire fara indemnurile personalului.

13 - Simptome somatice generale.

0 - nu apar;

1 - senzatie de greutate in membre, spate sau cap, dureri de spate, de cap, musculare,
pierderea energiei;

2 - orice simptom evident primeste acest scor.

14. - Simptome genitale ( cum ar fi: pierderea libidoului, tulburari de menstruatie).

0 - nu apar;

1 - slabe;

2 - severe.
15 - Hipocondrie.

0 - lipseste;

1 - se retrage (fizic) de la sine;

2 - preocupare pentru starea de sanatate;

3 - convingere puternica a existentei unei boli fizice;

4 - iluzii hipocondriace.

16 - Pierderea greutatii.

0 - nici o pierdere in greutate;

1 - pierdere probabila de greutate asociata bolii prezente;

2 - pierdere sigura de greutate ( parerea pacientului ).


17 - Autoanaliza

0 - constietizeaza starea depresiva si boala;

1 - constietizeaza boala, dar o atribuie mancarurilor proaste, nevoii de odihna,


suprasolicitarii e.t.c.;

2 - neaga ca ar fi bolnav.

INTERPRETAREA REZULTATELOR:

0-7 depresie normala;

8-17 depresie slaba;

18-25 depresie moderata;

peste 25 depresie severa.

Biletul-14

1.D

2.A

3.E

2.

URGENA PSIHIATRIC N CAZ DE IRITABILITATE I FURIE

URGENA PSIHIATRIC N CAZ DE IRITABILITATE I FURIE

Examinarea

Consultaiile pacienilor furioi i iritabili n cadrul serviciului psihiatric de urgen cad n

una din cele dou categorii: examinarea unei persoane rezonabil de calme care a fost adus din

cauza unui comportament furios i iritabil n societate sau examinarea unei persoane care este

furioas la momentul examinrii.


12

La fel ca i cu oricare alt pacient din cadrul serviciului psihiatric de urgen, examinarea

pacientului ce are n anamnez episoade de furie sau la moment este furios ncepe prin asigurarea

siguranei fiecruia i este ghidat iniial de abilitatea pacientului de a coopera. Cu pacienii

rezonabili de calmi i care pot descrie episodul de furie i iritabilitate, intervievatorul va putea

obine detalii specifice despre incidentul care a precipitat vizita la fel ca i informaii despre

episoadele de furie precedente. Intervievatorul ar trebui s foloseasc ntrebri de tip deschis i

impariale de exemplu, mai degrab: De cte ori l-ai lovit pe Ion? dect: L-ai lovit de multe

ori? (ultima ntrebare permite pacientului s minimizeze comportamentul lor agresiv, n special

dac risc arest pentru faptele sale). Odat ce detaliile strii maledive curente au fost explorate,

intervievatorul poate utiliza alte ntrebri pentru a confirma sau exclude diagnoze specifice.

Examinarea pacienilor care sunt furioi i iritabili pe parcursul interviului prezint

provocri speciale. Clinicienii trebuie s fie contieni de propriul disconfort cu pacienii furioi i

s evite demonstrarea oricrei iritabiliti priprii. Fixarea limitelor femre poate fi necesar.

ncercnd a empatiza cu pacientul poate ajuta la stabilirea unei aliane i a permite pacientului de a

se simi neles. Aceast nu nseamn c clinicianul trebuie s fie de acord cu ideile i convingerile

pacientului, dar oferirea din start a unui rspuns raional unui pacient ce este furios este de prost

augur i cu anse mici de a fi de ajutor. Clinicianul trebuie s permit pacientului furios s se simt

auzit, s se simt ajutat i s simt c sentimentele sale sunt confirmate.

Diagnoza

Comportamentele furioase i iritabile sunt asociate cu multe categorii diagnostice, inclusiv

tulburrile afective. Persoanele ce retriesc un episod depresiv pot prezenta iritabilitate. Aceast

tinde s fie mai obinuit la brbai, posibil din cauz c cultura descurajeaz brbaii de la admiterea

c ar avea depresie.

Unii autori au descris sindromul masculin depresiv, caracterizat prin control sczut a

impulsurilor, episoade de furie i iritabilitate nalt (Rutz et al. 1995; Winkler et al. 2005). Pacienii

ce retriesc un episod maniacal sau mixt pot des mai degrab fi furioi i iritabili, dect euforici.

Pacienii cu ideaie paranoid i alte simptome psihotice pot deveni foarte furioi din cauz

c percep c nimeni nu nelege frica lor de pericol. De asemenea, din cauza incidenei nalte a
abuzului cu SPA i a dependeei observate la pacienii din cadrul serviciului psihiatric de urgen,

este important de a lua n considerare c pacienii pot fi intoxicai cu alcool sau alte substane

stimulante. Pacienii care sunt n sevraj pot deveni foarte iritabili i pot s se prezinte la serviciul

psihiatric de urgen cutnd benzodiazepine, opiozi sau alte medicamente cu prescripie.

Multe alte categorii diagnostice pot de asemenea s fie asociate cu furie sau iritabilitate.

Familia i prietenii pacientului cu tulburare de personalitate tip borderline sau antisocial pot fi mai

ngrijorai de propriile ezbucniri extremale i inprorice de furie dect nsi pacienii. Tulburarea de

personalitate tip borderline ar trebui s fie suspectat la pacienii cu un pattern de instabilitate n

relaiile interpersonale i imaginea proprie, fluctuaii rapide a dispoziiei i comportament


autovtmtor.

Caracteristicele de baz n tulburrile de comportament i tublurrea de personalitate

antisocial sunt agresiunea verbal i fizic, la fel i dispre fa de drepturile altora.

La copii i adolesceni, tulburrile de opoziie sfidtoare sunt asociate cu ostilitate,

nesupunere i comportament sfidtor dar nu cu dispre pentru drepturile altora. Control slab al

impulsurilor este simptom cheie n ADHD (Attention Deficit Hyperactivity Disorder Tulburare

Hiperkinetic cu Deficit de Atenie). La pn la 50% din pacieni aceast patologie persist i n

perioada adult (Sadock and Sadock 2007). ADHD este des comorbid cu sindromul Tourette, o

stare caracterizat de ticuri motorii sau vocale i episoade de atacuri de furie.

Cauze medicale pentru izbucniri de furie la fel ar trebui considerate. Acestea includ

demena, delirium, anamnez de traume cranio-cerebrale i tulburri convulsive.

Este important de a reine c furia este o reacie normal la multe circumstane. Furia este

obinuit n pierderi subite, decese neateptate a celor iubii, furt, diagnoze medicale devastatoare,

descoperirea trdrii sau alte crize. Furia la fel poate fi retrit n cazul de calamiti. Dac furia

13

este situaional, intervievnd membrii familiei rapid se poate de descoperi rolul acestora la

contribuia izbucnirilor de furie a pacientului.

Tulburare exploziv intermitent este diagnosticat n absena altor diagnoze. Este mai

obinuit la brbai. Simptomele cheiei includ expresia de furie extrem, des pn la nivelul unei

furii incontrolabile, care este disproporional situaiei curente. Pacientul de asemenea prezint
remucri reale dup criz i un comportament plcut ntre izbucniri.

Managementul i Amplasarea

Managementul unui pacient furios depinde de diagnoz. Medicaia ar putea avea un rol n

managementul izbucnirilor de furie dac este prezent o tulburare psihiatric. Totui, orice

medicaie necesit s fie prescris cu un plan clar pentru urmrirea ulterioar pentru a asigura

evaluarea atent a oricror beneficii (Sadock and Sadock 2007). Spitalizarea trebuie s fie luat n

considerare pentru acei pacieni cu o tulburare psihiatric pentru care furia lor prezint risc de

leziuni pentru sine sau alii.

Unii pacieni care in sub control dispoziia lor pot beneficia de training pe managementul

furiei. Acest training este de obicei oferit ntr-un cadru de grup i ajut pacienii s nvee strategii

de modulare a inzbucnirilor sale de furie, s pretind corect la necesitile proprii i s dezvolte

strategii constructive de soluionare a conflictului. Clinicianul trebuie s documenteze atent

evaluarea riscurilor unui pacient furios non-psihotic. Este imperativ s se aminteasc pacienilor c

ei sunt responsabili de aciunile sale i de consecinele aciunilor sale cnd sunt furioi. Aceast

trebuie s fie bine documentat.

Spitalizarea sau careva alt tratament psihiatric al furiei n absena unei tulburri psihiatrice

este n general ne-indicat. Cea mai adecvat aciune ar putea fi eliberarea acestor indivizi furioi n

costudia organelor de drept. Documentarea atent a procesului de luare a deciziei n determinarea

amplasrii pacientului furios este important pentru scopurile medico-legale.

Puncte Clinice Cheie

n examinarea pacienilor cu dispoziii extreme, intervievatorul trebuie mereu s abordeze n

primul rnd problemele de siguran i risc.

Strile de furie i depresie se ntlnesc ntr-o gam larg de tulburri psihiatrice.

Obinerea anamnezei longitudinale a strilor dispoziiei este important n stabilirea

diagnozei tulburrii afective.

Clinicianul trebuie s screeneze pacientul pentru o anamnez de hipomanie sau manie

nainte de a iniia un antidepresiv.

Depresia i mania pot prezenta iritabilitate.

Pentru pacienii cu depresie ce nu necesit internare, clinicianul trebuie s iniieze


tratamentul n cadrul serviciului psihiatric de urgen i s se focuseze pe maximizarea

aderenei (complianei) i urmririi ulterioare.

La pacienii cu dispoziie furioas sau iritabil, clinicianul trebuie s determine dac o

diagnoz psihiatric este prezent i s fie ferm de rolul limitat a serviciului psihiatric de

urgen n furii necauzate de stri psihiatrice sau alte condiii medicale.

3.Gradul de depresie:

5-9Lipsa depresiei

10-18Depresie minima

19-29Depresie moderat

30-63Depresie sever

INVENTARUL DE DEPRESIE BECK - BDI

Instructiuni: Aceasta este un chestionar. Acest chestionar este format din grupuri de

afirmatii. Va rug sa cititi cu atentie intregul grup de afirmatii din fiecare categorie de la nr.

1 la nr. 42. Apoi va rog sa alegeti din fiecare categorie acea afirmatie care descrie cel mai

bine starea Dvs din acest moment. Incercuiti cifra corespunzatoare. Daca mai multe

afirmatii dintr-un grup par sa se potriveasca, alegeti numai una. Inainte de a alege,

asigurati-va ca ati citit fiecare afirmatie.

1___________________

0 Nu ma simt trist

1 Ma simt trist

2 Sunt trist tot timpul si nu pot scapa de tristete

3 Sunt atat de trist si nefericit incat nu mai pot suporta

2 ___________________

0 Viitorul nu ma deranjeaza

1 Ma simt descurajat cand ma gandesc la viitor

2 Simt ca nu am ce astepta de la viitor

3 Simt ca viitorul e fara speranta si nu mai e nimic de facut

3 __________________

0 Nu am sentimentul esecului sau ratarii


1 Simt ca am avut mai multe esecuri decat majoritatea oamenilor

2 Daca ma uit in spate la viata mea vad o multime de esecuri

3 Ma simt complet ratat ca persoana

4 __________________

0 Lucrurile imi fac aceiasi placere ca deobicei

1 Nu ma mai bucur de lucruri ca inainte

2 Greu mai obtin o satisfactie reala

3 Nu am mai trait nici o satisfactie

5 __________________

0 Nu ma simt in mod special vinovat de ceva

1 Ma simt rau si nemeritos in cea mai mare parte a timpului

2 Ma simt aproape vinovat

3 Ma simt tot timpul vinovat si inutil

6 __________________

0 Nu ma simt pedepsit cu ceva

1 Ma gandesc ca s-ar putea sa fiu pedepsit pentru ceva

2 Simt ca voi fi pedepsit

3 Simt ca sunt pedepsit

7 __________________

0 Nu sunt dezamagit de mine

1 Ma simt dezamagit de mine

2 Sunt dezgustat de mine insumi

3 Ma urasc

8 __________________

0 Nu ma simt sa fiu mai rau decat altii

1 Ma critic pentru slabiciunile si greselile mele

2 Ma acuz tot timpul pentru greselile mele

3 Ma acuz pentru tot ce se intampla rau


9 __________________

0 Nu am nici o ideie de a ma sinucide

1 Simt ca ar fi mai bine daca as muri

2 Am ideia de a ma sinucide

3 As dori sa ma sinucid daca as avea ocazia

10 __________________

0 Nu plang mai mult decat de obicei

1 Acum plang mai mult ce de obicei

2 Plang tot timpul

3 Obisnuiam sa plang dar acum nu mai pot chiar daca as vrea

11 __________________

0 Nu sunt mai nervos ca inainte

1 Acum sunt mai nervos si iritabil ca inainte

2 Sunt nervos tot timpul

3 Nu mai sunt nervos de lucrurile care ma enervau inainte

12 __________________

0 Nu mi-am pierdut interesul fata de oamenii din jur

1 Am mai putin interes fata de oameni ca inainte

2 Mi-am pierdut cea mai mare parte a interesului fata de oameni si am putine

sentimente fata de ei

3 Mi-a pierdut total interesul fata de ceilalti si nu-mi pasa deloc de ei

13 ____________________

0 Iau decizii la fel ca inainte

1 Incerc sa aman cand trebuie sa hotarasc

2 Am mari greutati cand trebuie sa hotarasc

3 Nu mai put lua nici o decizie

14 ____________________

0 Cred ca nu arat mai rau ca inainte

1 Sunt suparat ca am inceput sa arat mai batran sau neatractiv


2 Simt ca sunt schimbari permanente in rau in aspectul meu

3 Cred ca sunt urat si respingator

15 ____________________

0 Pot lucra la fel de bine ca nainte

1 Trebuie sa fac un efort suplimentar cnd ncep sa lucrez ceva

2 Trebuie sa ma straduiec din greu ca sa fac ceva

3 Nu pot lucra nimic

16 ____________________

0 Dorm tot att de bine ca deobicei

1 Ma trezesc mai obosit dimineata ca nainte

2 Ma trezesc cu 1-2 ore mai devreme dect nainte si nu mai pot adormi

3 Ma trezesc foarte devreme dimineata si nu pot sa dorm mai mult de 5 ore pe noapte

17 ____________________

0 Nu sunt mai obosit ca de obicei

1 Obosesc mai repede decat inainte

2 Obosesc facand orice

3 Sunt prea obosit sa mai pot face ceva

18 ____________________

0 Pofta mea de mancare este la fel ca inainte

1 Nu mai am asa pofta de mancare ca inainte

2 Acum pofta de mancare este mai proasta

3 Mi-am pierdut pofta de mncare

19 ____________________

0 Nu am slabit in ultimul timp

1 Am slabit peste 1 kg in ultima luna

2 Am slabit peste 2 kg in ultima luna

3 Am slabit peste 5 kg in ultima luna

20 ____________________

0 Nu sunt mai preocupat de sanatatea mea decat inainte


1 Sunt preocupat de dureri, constipatie, tulburari ale stomacului

2 Sunt foarte preocupat de starea mea de sanatate si nu pot sa ma gandesc la altceva

3 Sunt atat de angrijorat de starea mea de sanatate incat nu pot sa ma gandesc la nimic

altceva

21 ____________________

0 Nu am observat schimbari recente ale interesului meu fata de sex

1 Am un interes mai mic fata de sexul opus ca inainte

2 Sexul opus ma intereseaza mult mai putin ca inainte

3 Am pierdut complet interesul fata de sexul opus

ZUNG SELF-RATING DEPRESSION SCALE- Acest instrument a fost dezvoltat de Zung (1965)39 cu scopul
de a fi un instrument de auto-evaluare cantitativa rapida a pacientilor cu depresie primara (vezi anexa
8). Este o scala de apreciere a severitatii depresiei.

SDS contine 20 itemi seleectati din experienta clinica a autorului si din literatura de specialitate, itemi ce
acopera trei domanii: afectivitate (2 itemi: 1, 17), concomitente somatice (8 itemi: 4, 5, 7, 8, 9, 10, 12, 13
) si concomitente psihologice (10 itemi: 2, 3, 6, 11, 14, 15, 16, 18, 19, 20). Subiectul este rugat sa
evalueze fiecare item pe o scala cu 4 ancore in functie de frecventa simptomului (1 = niciodata sau rar, 2
= uneori, 3 = o buna parte din timp, 4 = majoritatea timpului). Scorul total este obtinut prin adunarea
scorului fiecarui item si impartirea lui la scorul maxim posibil de obtinut (respectiv 80) si multiplicarea cu
100. Scorul obtinut se poate intinde de la 25 la 100. Zung (1974)40 a furnizat pragurile scor (cut-off
points) pentru mai mult nivele de severitate a depresie.

Gradele de depresie:

: sub 50 = scor normal;

50-59 = depresie minima sau usoara;

60-69 = depresie moderata;

70-99 = depresie severa

_________________________________________ rareori uneori adesea totdeauna

_________________________________________________________________________

1. Ma simt abatut si trist 1 2 3 4

2. Dimineata ma simt mai bine 4 3 2 1

3. Plang sau ma simt ca plangand 1 2 3 4


4. Dorm rau 1 2 3 4

5. Mananc tot atat de mult ca si inainte 4 3 2 1

6. Ma bucur privind, vorbind sau fiind in compania 4 3 2 1

unui barbat (femei) atractiv(e)

7. Am slabit 1 2 3 4

8. Sunt constipate 1 2 3 4

9. Inima mea bate mai repede ca deobicei 1 2 3 4

10. Ma simt obosit fara motiv 1 2 3 4

11. Mintea mea este tot atat de limpede ca deobicei 4 3 2 1

12. Gasesc ca esteusor sa fac lucrurile ca deobicei 4 3 2 1

13. Sunt agitat si nu pot sta linistit 1 2 3 4

14. Am incredere in viitor 4 3 2 1

15. Sunt mai iritabil decat deobicei 1 2 3 4

16. Este usor sa hotarasti 4 3 2 1

17. Am sentimentul ca sunt util si necesar 4 3 2 1

18. Viata mea este suficient de implinita 4 3 2 1

19. Am sentimentul ca ar fi mai bine sa fi fost mort 1 2 3 4

20. Eu ma bucur de lucruri ca mai inainte 4 3 2 1


_______________________________________________________