Sunteți pe pagina 1din 23

GRILE PEDODONTIE AN IV septembrie 2011

1. Mugurele primului molar permanent:


a. se formeaz n perioada de histodifereniere;
b. se formeaz din prelungirea distal a lamei dentare primare;
c. se formeaz din prelungirea distal a lamei dentare secundare;
d. se formeaz in saptamna a 16-a de via intrauterin;
e. se formeaz la 4 luni dup natere.
2. Mugurele molarului 2 permanent se formeaz:
a. n luna a 4-a de via intrauterin
b. la 4 luni dup natere
c. la vrsta de 5 ani
d. n sptmna a 18-a de via intrauterin
e. la 6 luni dup natere.
3. Lama dentara primara:
a. da nastere dintilor temporari (dentitia primara);
b. da nastere molarilor permanenti (dinti accesionali);
c. da nastere lamei dentare secundare;
d. are forma de potcoava, cate una pentru fiecare maxilar;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
4. Mugurele molarului 3 se formeaz :
a. la vrsta de 5 ani
b. la vrsta de 8 ani
c. se formeaz din prelungirea distal
a lamei dentare primare;
d. se formeaz din lama dentar secundar
e. n sptmna a 16-a de via intrauterin
5. Etapa de histodifereniere:
a. este parte integrant a etapei de proliferare,
b. ncepe n sptmna a 6-a de via intrauterin,
c. se caracterizeaz prin multiplicare celulara inegal si cu ritm incetinit,
d. este momentul in care apare diferentierea celulara,
e. se caracterizeaz prin multiplicare celulara inegal, rapid.
6. Etapa de morfodifereniere se caracterizeaz prin:
a. multiplicare celular inegal si cu ritm ncetinit;
b. tulburarile ce apar in aceasta etapa intereseaza forma si dimensiunea dintilor,
c. se constituie dou ansmabluri celulare: unul mezenchimal (organul smalului) i unul
epitelial (papila dentar, sacul folicular)
d. prin geneza matricelor organice se determina forma si dimensiunea dintilor,
e. celulele difereniate si specializate ncep s funcioneze.
7. Perioada de calcifiere:
a. procesul de calcificare ncepe la nivelul dentinei, urmat apoi de mineralizarea
smalului;
b. se depun componente organice n matricele smalului i dentinei;
c. calcificarea se face ritmic i succesiv, nti un strat de dentin, apoi un strat de smal;
d. depunerea are loc din vrful cuspizilor i marginilor incizale, spre colet;
e. depunerea are loc din suprafa n profunzime pentru smal i din profunzime n
suprafa pentru dentin.
8. n etapa preeruptiv:
a. mugurele dentar realizeaz micri predominant axiale;
b. micrile ncep cnd coroana este complet mineralizat, iar rdcina nu este format;
c. la sfritul acestei perioade se va forma ntrega rdcin;
d. celulele pulpare au rat de multiplicare rapid i cu ritm inegal;
e. modificrile osului alveolar, prin creteri pe fundula alveolei, au rol n deplasarea
mugurilor dentari n aceast perioad.
9. Papila dentar:
a. are origine ectodermal
b. are origine mezenchimal
c. va da natere smalului i cementului
d. in aceasta zona se evidentiaza odontoblastele care constituie pulpa dentara primitiva cu
rol important in formarea dentinei
e. va da natere osului alveolar i ligamentelor alveolo-dentare
10. Teaca Hertwig:
a. reprezinta o teaca mezenchimala care inconjoara dintele
b. are rol important in formarea radacinii,
c. se formeaza prin unirea epiteliului adamatin extern si intern,
d. reprezinta o teaca epiteliala care inconjoara dintele
e.radacina nu se formeaza din aceasta structura.
11. Inter dentis:
a. este formaiunea conjunctivo-epitelial care nlocuiete pedunculul epitelial;
b. dup terminarea formrii rdcinii, se resoarbe;
c. este formaiunea rezultat din unirea epiteliului adamantin extern cu cel intern, la
nivelul coletului;
d. asigur creterea rdcinii;
e. este culoarul parcurs de dinte n procesul erupiei.
12."Gubernaculum dentis":
a. rezult din unirea celor dou epitelii adamantine avnd aspectul unui diafragm;
b. este un fascicul perpendicular pe axul dintelui cu o extremitate orientat spre cement i
cu cealalt orientat ctre osul alveolar;
c. rezult din disocierea elementelor epiteliale ale dentinei;
d. este o formaiune conjunctivo-epitelial ce nlocuiete pedunculul epitelial ce leag
mugurele de epiteliul bucal;
e. activitatea sa duce la tunelizarea osului.
13. Primul molar temporar erupe:
a. la 13 luni;
b. la 16 luni;
c. la 18 luni;
d. la 19 luni;
e. la 2 ani i 3 luni;
14. Incisivul lateral superior temporar erupe:
a. la 8 luni;
b. la 9 luni;
c. la 10 luni;
d. la 11 luni;
e. la 13 luni
15. Eruptia dintilor temporari:
a. are loc intre 6 luni si 2 ani si jumatate;
b. este grupata in trei etape;
c. fiecare grup dentar erupe la un interval de 6 luni;
d. are loc cand din radacina este formata;
e. se poate constata o eruptie precoce la baieti decat la fete.
16. Care varianta este corecta?
1. C inferior si al PM2 superior erup la 9 ani;
2. PM1 superior si PM2 inferior erup la 10 ani;
3. PM1 inferior si C superior erup la 10 ani;
4. PM2 inferior si C superior erup la 11 ani;
5. PM1 inferior si PM2 superior erup la 11 ani.
a. varianta 1 si 3
b. variantele 1, 2, si 5
c. varianta 1
d. varianta 4
e. variantele 2, 3 si 4
17. Dinii supranumerari:
a. sunt consecina tulburrilor aprute n etapa de proliferare;
b. sunt consecina tulburrilor aprute n etapa de histodifereniere;
c. apar cu o frecven mai mare la mandibul;
d. rezult n urma unirii a 2 sau mai muli muguri dentari;
e. se formeaza prin aparitia unui numar suplimentar de muguri dentari.
18. Morfologia primului molar maxilar temporar:
a. tiparul molar - coroana are 4 cuspizi: 2 vestibulari si 2 palatinali;
b. coroana are 2 cuspizi: unul mare vestibular si unul mai mic palatinal;
c. pe faa palatinal poate exista tuberculul lui Carabelli;
d. cuspizii mezio-linguali sunt mai mici i mai rotunjii;
e. are 3 rdcini scurte i divergente, care cuprind ntre ele mugurele dintelui permanent.
19. Diagnosticul diferenial al cariei simple la dinii temporari se va face cu:
a. necroza i gangrena pulpara simpl n cariile profunde;
b. parodontita apicala acut supurat
c. displazia de smalt
d. chistul radicular
e. pulpita cronic
20. Caria cu localizare aproximal la dinii temporari:
a. debuteaz n jurul vrstei de 2-3 ani;
b. apare mai frecvent la molarii inferiori dect la cei superiori;
c. are o evoluie simetric;
d. are form triunghiulara cu vrful spre pulpa;
e. apare mai frecvent la molarii primi si la canini.
21. n cazul cavitilor de clasa a II-a a dinilor temporari:
a. nu este necesar scoaterea din contact a pereilor verticali ai cavitii verticale;
b. pragul gingival va avea dimensiuni reduse si se va prepara concav;
c. partea verticala se construieste cu baza larga si peretii convergenti spre ocluzal;
d. partea orizontala sau retentia va fi extinsa pe intreaga suprafata ocluzala;
e. marginile cavitii se bizoteaz pentru a prentmpina fracturarea pereilor de smal
subiai.
22. Coafajul indirect la dinii temporari se realizeaz dac:
a. dintele este n faza de rizaliz;
b. pe fundul cavitaii exist o mic zon de dentin alterat, pe care nu dorim s o
ndepartam, pentru c s-ar deschide camera pulpar;
c. in cavittile profunde dentina de pe fundul cavit tii are aspect normal sau dur dar
pigmentat;
d. la examenul radiologic, apar zone de radiotransparen sau zone radioopace;
e. pe fundul cavitii se depune hidroxid de calciu, apoi obturaia de baz i obturaia
definitiv.
23. Particularitatile morfo-functionale ale dintilor temporari sunt:
a. dimensiune redusa a structurilor dure dentare (2-3 mm);
b. camera pulpara voluminoasa cu coarne pulpare procidente (in special cel MV);
c. canaliculi dentinari largi la nivelul jonctiunii smalt-dentina;
d. numeroase comunicari pulpo-parodontale in special la nivelul podelei camerei pulpare
si a zonei apicale;
e. mineralizare relativ inferioara a tesuturilor.
24. Prepararea cavitilor pe dinii temporari:
a. doar unghiurile interne sunt rotunjite;
b. nclinarea pereilor este convergent spre fundul cavitii.
c. la cavitatea de cls. a II-a: cavitatea vertical va avea pereii divergeni spre ocluzal;
d. la cavitatea de cls. a II-a: cavitatea orizontal va fi mai lat i mai superficiala spre
oral, datorit apropierii de suprafa a cornului pulpar mezio-distal;
e. la cavitatea de clasa a III-a, se realizeaza retenii suplimentare sub form de coad de
rndunic plasate vestibular sau palatinal.
25. Tuberculul Zuckercandel:
a. este o protuberanta de smalt situata pe fata V a primului molar maxilar temporar;
b. este o protuberanta de smalt situata pe fata V a primului molar mandibular temporar;
c. mai este denumit i tuberculul sixtum;
d. este o anomalie de form foarte frecvent;
e. este o protuberanta de smalt specifica molarilor temporari.
26. Stadiile fiziologice ale dintilor temporari sunt:
a. stadiul I faza de crestere si dezvoltare
b. stadiul I dureaza 3 ani +/- 6 luni
c. stadiul II faza de maturare si stabilitate
d. dureaza aproximativ 10 ani
e. stadiul III faza de rezorbtie
27. Perioada de formare sau imaturitate a dintelui temporar se caracterizeaza prin:
a. dureaza de la eruptia dintelui pe arcada pana la debutul formarii radacinii dintelui;
b. pulpa se caracterizeaza printr-o vascularizatie si un potential crescut de reparatie;
c. caria evolutiva, localizata aproximal se insoteste rapid de inflamatie pulpara;
d. dureaza 3 ani +/- 6 luni;
e. pulpa raspunde la agresiune printr-o reactie simptomatica importanta.
28. n cronologia erupiei dinilor temporari variaiile fiziologice fata de varsta de
eruptie sunt de:
a. 1-3 luni mai devreme sau mai tarziu;
b. 16 sptmni mai devreme sau mai tarziu;
c. 6 luni mai devreme sau mai tarziu;
d. 4 - 6 luni mai devreme sau mai tarziu;
e. 1- 2 ani mai devreme sau mai tarziu.
29. Urmtoarele afirmaii legate de erupia dentar sunt adevrate:
a. hipotiroidismul determin intrzierea erupiei;
b. cronologia erupiei este mai timpurie la copiii americani de origine european dect la
negrii i indienii americani;
c. deficitul de vitamin A sau D determin ntrzierea erupiei;
d. hipopituitarismul determin intrzierea erupiei;
e. Sindromul Down determin intrzierea erupiei.
30. Eruptia dintilor temporari se asociaza cu:
a. neliniste in timpul zilei;
b. hipersalivatie;
c. predispozitie la suptul degetului;
d. cresterea temperaturii corpului, diaree;
e. prurit la nivelul urechii si obrazului.
31. Ordinea in care erup dintii temporari este urmatoarea:
a. IC, IL, C, M1, M2
b. IC, C, IL, M1, M2
c. IC, IL, M1, C, M2
d. IC, M1, IL, C, M2
e. IC, IL, M1, M2,C.
32. Resorbtia radacinilor dinilor temporari incepe:
a. imediat dupa incheierea formarii radacinii
b. la 6 luni dupa incheierea formarii radacinii
c. cu un an inainte de inlocuire
d. cu 3-4 ani inainte de inlocuire
e. Imediat dupa eruptia molarului de 6 ani.
33. In jurul varstei de 17 luni sunt prezenti in cavitatea bucala urmatorii dinti
temporari:
a. incisivii i primii molari;
b. incisivii, caninii i primii molari;
c. incisivii i caninii inferiori ;
d. toti incisivii;
e. nici un raspuns nu este corect.
34. Pulpotomia la dinii temporari:
a. Reprezint ndeprtarea prii coronare a pulpei pentru a menine vitalitatea i
funcionalitatea normal a celei restante;
b. metoda de tratament preferat n cazul pulpitelor pariale, precum si in esecul
coafajului indirect;
c. materialul de elecie este hidroxidul de calciu;
d. materialul de elecie este formocrezolul;
e. dup ndepartarea pulpei, sngerarea trebuie s se opreasc in maxim 5-10 minute.
35. Pierderea prematur a dinilor temporari conduce la:
a. modificarea lungimii arcadei dentare
b. perturbarea ocluziei dentare
c. accelerarea/ntrzierea erupiei dinilor permaneni
d. migrarea mezial a molarului de 6 ani i erupia accelerat a molarului de 12 ani
e. migrarea distal a caninului.
36. Pulpotomia la dintii temporari este indicat n:
a. dinti pluriradiculari la care resorbtia radiculara este in curs
b. pulpit acut seroas total
c. esecuri ale tratamentului de coafaj
d. gangren parial
e. pulpit acut seroas sau purulent coronar
37. Caria de biberon:
a. este un proces ce incepe la nivelul coletului si se extinde circular pe fetele aproximale
si palatinale,
b. apare la nivelul tutror dintilor temporari
c. mai este denumita i carie rampanta
d. este localizata la nivelul frontalilor supriori, primii molari temporari superiori si apoi
cei inferiori
e. incisivii frontali raman frecvent neafectati
38. Factorii incriminati in etiopatogenia incidentelor si accidentelor eruptiei dentare
sunt:
a. terenul,
b. hipersalivatia, infectia
c. spatiul insuficient, durerea, inflamatia
d. inflamatia, febra, prurit gingival
e. pericoronarita congestiva, gingivostomatita
39. In diagnosticarea corecta a distrofiilor dentare se tine cont de:
a. simetrie fata de linia mediana,
b. localizare mai frecvent in treimea de colet,
c. tiparul distrofiei, de apartenenta acesteia la smalt, dentina sau la ambele
d. localizare mai frecvent in treimea medie
e. leziunile nu sunt simetrice fata de linia mediana
40. Taurodonia:
a. distrofie dentar primar neevoluitv
b. dinte ce prezint camer pulpar cu podeaua plasat n profunzime
c. dinte ce prezint camer pulpar cu morfologie asemntoare familiei canine
d. reprezint o modificare de form
e. apare frecvent in disostoza cleidocranian
41. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la distrofiile cicatriceale
neevolutive sunt adevrate?
a. intereseaza dintii permanenti si foarte rar dintii temporari, avand localizare selectiva pe
anumite grupe dentare, cu forma identica pe dintii simetrici si omologi.
b. leziunile sunt prezente la eruptia dintilor pe arcada, nu au tendinta la evolutie si nu pot
fi influentate pe cale generala.
c. defectele, de forma, localizare si intindere variabile, au distributie liniara, paralela cu
marginea libera a dintelui.
d. defectele trebuie rezolvate prin prepararea de caviti i obturarea cu materiale
compozite.
e. leziunile evolueaza rapid in profunzime
42. Fluoroza dentar:
a. apare in urma administrrii excesive de fluor n timpul perioadei de formare a dinilor
b. aspectul poate varia de la linii subiri albe n smal, la smal cretos, opac care devine
brun sau negru dup erupie
c. petele nu sunt vizibile n momentul erupiei dinilor ci pot apare dup momentul
erupiei.
d. dinii cei mai afectai sunt incisivii,primii premolari i molarii doi
e. afectarea este mai puin intens la nivelul incisivilor mandibulari dect la cei maxilari.
43. Tratamentul conservator al gangrenei nu se realizeaz dac:
a. persist maxim 1/3 din lungimea rdcinii;
b. secreia nu a disprut complet;
c. osteita depete spaiul periradicular;
d. cnd distrucia coronar este limitat;
e. cnd exist un mic abces la nivelul mucoasei n dreptul dintelui.
44. Rezultatele favorabile ale tratamentului de gangrena la DT sunt:
a. stabilizarea proceselor de osteita
b. absenta durerii si mobilitatii
c. evitarea complicatiilor grave
d. reducerea ritmului rapid al resorbtiei rediculare
e. nici o varianta din cele de mai sus.
45. Obturaia radicular a dinilor temporari se face cu:
a. pasta obinut din oxid de zinc:formocrezol:eugenol=1:1:1
b. past pe baz de glutaraldehid i metilceluloz
c. past de hidroxid de calciu
d. pasta Walkoff simpl sau n amestec cu iodoform
e. eugenat de zinc iodoformat i con de gutaperc
46. Diagnosticul pozitiv al gangrenei pulpare complicate la dinii temporari se pune
pe:
a. durere declanat de procesul masticator
b. teste de vitalitate negative
c. prezena unor leziuni localizate n spaiul interradicular sau exteriorizate la nivelul
prilor moi
d. durere spontan,intens,accentuat de atingerea dintelui cauzal
e. la examenul radiologic se observ apariia unei zone de hipertransparen la nivelul
spaiului interradicular sau n jurul rdcinii.
47. Extracia unui dinte temporar afectat de gangren se indic:
a. n orice situaie clinic datorit riscurilor ce pot aprea n timp
b. n situaia unor complicaii osteitice ntinse
c. n situaia instalrii unei celulite
d. dup esecuri ale tratamentului conservator
e. n situaia unor adenite supurate sau a bolii de focar.
48. Pasta Walkhoff are urmatoarele caracteristici:
a. material complet neiritant
b. adera convenabil la peretii canalului
c. se resoarbe in ritm cu rezorbtia fiziologica a DT
d. pasta obinut din oxid de zinc:formocrezol:Walkhoff =1:1:1
e. pasta obinut din oxid de zinc:Walkhoff : iodoform =1:1:1
49. n tratamentul gangrenei rebele la dinii temporari pentru pstrarea dintelui se
pot folosi:
a. mee cu soluii antiseptice pe canale
b. dezinfectante puternice (formocrezol, agenti fizici)
c. tratament mecanic contiincios efectuat
d. soluia Walchoff, paste cu antibiotice aplicate doar n camera pulpar.
50. Referitor la fluoroza dentara sunt adevarate urmatoarele afirmatii cu exceptia:
a. severitatea modificrilor depinde de cantitatea de fluor ingerat
b. in Fluoroz incipient (very mild) smalul prezint pete albicioase, opace, dispersate
neregulat care nu depesc 25% din suprafaa total a dintelui
c. in Fluoroz incipient (very mild) smalul si dentina prezint pete albicioase, opace,
dispersate neregulat care nu depesc 25% din suprafaa total a dintelui
d. in Fluoroz benign (mild) Benzile opace de pe smal cuprind peste 50% din suprafaa
total a dintelui
e. Aspectul poate varia functie de durata de administrare i momentul cnd s-a realizat
expunerea
51. Consecintele pierdeii precoce a dinilor temporari:
a. pierderea prematur a moarului secund de lapte determina erupia intarziat a
molarului secund permanent
b. migrarea dinilor vecini i antagoiti va avea loc dac pierderea dintelui temporar se
produce aproximativ cu 1,5 2 ani nainte
c. consecina principal a pierderii premature este migrarea mezial a molarilor
d. extracia molarilor de lapte nainte de 8 ani genereaz ntrzierea n erupia
succesionalilor
e. rapoartele care se vor modifica nu sunt numai cele sagitale.
52. Pierderea prematura a caninilor temporari:
a. cauzeaz n general mici modificri sau chiar deloc
b. este rareori ntlnit ca i situaie clinic
c. este frecvent ntlnit ca i situaie clinic
d. poate avea ca si consecinta devierea liniei mediene
e. este indicat i extracia caninului contralateral pentru a preveni asimetria i se
recomand aplicarea unui menintor de spaiu.
53. Perioada de formare sau imaturitate a D.T. se caracterizeaza prin:
a. dureaza de la eruptia dintelui pe arcada pana la inchiderea apexului radacinii.
b. pulpa se caracterizeaza prin vascularizatie si potential celular reparator
c. perioada caracterizeaza varsta sub 5 ani
d. perioada in care pulpa poate avea functiile de: inducere, formare, nutritie, aparare,
reparatie, dar destul de slabe
e. nici un raspuns corect.
54. Perioada de eliminare sau de resorbtie se caracterizeaza prin:
a. dureaza in medie 3-4 ani de la debutul rizalizei pana la exfolierea dintelui
b. tesutul pulpar este capabil sa raspunda agresiunilor printr-o aparare activa
c. apar modificari tisulare semnificative ale dintelui temporar si aparatului de sustinere.
d. dureaza in medie 4-5 ani de la debutul rizalizei pana la exfolierea dintelui
e. apar fenomene inflamatorii cronice cu evolutie rapida, ireversibila ce determina
restrangerea posibilitatilor de tratament conservator.
55. Mentinatoarele de spatiu:
a. utilizate dac pierderea dintelui temporar se produce aproximativ cu 1,5 2 ani nainte
b. este absolut necesar in pierderea precoce a molarului doi temporar
c. n practica curent exit dou categorii de menintoare de spaiu: mobile i fixe
d. utilizarea lor este raportat la situaia clinic existent a copilului
e. nici un raspuns corect.
56. Mentinatoarele de spatiu trebuie sa intruneasca anumite calitati:
a. sa mentina spatiu suficient de larg pentrut dintele permanent de inlocuire.
b. sa nu interfereze cu procesele de crestere,
c. sa previna extruzia antagonistilor,
d. sa asigure functia in cazul in care permanentul nu va erupe in decurs de 6 luni,
e. sa fie fizionomica in cazul dintilor frontali.
57. Contraindicatiile mentinatoarelor de spatiu sunt:
a. cand exista spatiu suficient pt eruptia permanentului,
b. cand spatiul in urma pierderii precoce a dintilor temporari este in exces fata de spatiul
necesar dintilor permanenti;
c. cand exista discrepante mari care necesita tratament cu aparate ortodontice sau
extractii.
d. in caz de anodontie, cand nu dorim inchiderea spatiului.
e. acolo unde deficitul de spatiu nu depaseste 4 mm.
58. Pulpitele la dinii temporari:
a. forma predominant este pulpita purulent parial;
b. la dinii cu rizaliz se ntlnesc mai des formele cronice;
c. sngerarea cu abundent, cu snge rou nchis semnific pulpit seroas;
d. n pulpitele purulente, durerea este intens dar de scurt durat;
e. n pulpitele cronice, nu exist durere sau sngerare
59. n etapa preeruptiv:
a. mugurele dentar realizeaz micri predominant axiale;
b. micrile ncep cnd coroana este complet mineralizat, iar rdcina nu este format;
c. la sfritul acestei perioade se va forma ntre o treime i jumtate din rdcin;
d. celulele au rat de multiplicare rapid i cu ritm inegal;
e. modificrile osului alveolar, prin creteri pe fundula alveolei, au rol n deplasarea
mugurilor dentari n aceast perioad.
60. Mecanismul erupiei se explic prin urmtoarele teorii:
a. teoria radicular: formarea rdcinii este urmarea dezvoltrii rapide a celulelor pulpare
radiculare;
b. teoria alveolar: modificrile osului alveolar au rol n creterea rdcinii, deci n
deplasarea dintelui;
c. teoria pulpar: erupia este rezultatul expansiunii pulpei n cursul dezvoltrii;
d. teoria traciunii ligamentului alveolo-dentar: fibrele verticale ale periodoniului se
contract, exercitnd astfel o for de tractiune
e. nici un raspuns nu este corect
RASPUNSURI GRILE PEDODONTIE
- AN IV 2011-
1. b.d 22. c 43. a.c
2. b 23. a.b.c.d.e 44. e.
3. e 24. e 45. c.d
4. a.c 25. a.e 46.b.c.d.e
5. a.c.d 26. a.c.e 47.b.c.d.e
6. b.d.e 27. b 48. a.b.c.e
7. a.c.d 28. c 49. d
8. a.d 29. a.c.d.e 50. c
9. b.d 30. a.b.c 51. b.c.d
10. b.c.d. 31. c 52. b.d.e
11. e. 32. d 53. a.b.
12. d.e 33. a 54. a.c.e
13. b 34. a.b.c.d 55.a.b.c.d
14. d 35. a.b.c.d. 56.a.b.c.d.e
15. a.b.c 36. a.c.e 57.a.b.c
16. d 37. a.d.e 58.b.
17. a.e 38. a.c 59.a.c
18. a.b.c 39. a. b. c 60.c
19. a.c.e 40. a.b.d.e
20. c.d.e 41. a.b.c
21. b.c.d 42. a.b.e.
GRILE PEDODONTIE AN V septembrie 2011
1. Predispoziia la carie i particularitile ei evolutive n perioada de cretere
sunt influenate de:
a. prezena concomitent a dinilor temporari cariai;
b. smaltul imatur si dentina cu canaliculi larg deschisi;
c. alimentatia bogata in hidrocarbonati si cu o aderenta sporita;
d. neglijarea controalelor periodice;
e. retentia suplimentara de placa bacteriamna datorata unui periaj incorect.
2. Topografia cariei la dinii permaneni tineri const n:
a. in primii ani de la eruptie, afectarea molarului prim permanent si datorita faptului
ca atinge planul de ocluzie foarte incet (1an);
b. ntre 10-12 ani, afectarea premolarilor;
c. ntre 12-13 ani, afectarea incisivilor;
d. ntre 13-14 ani, afectarea caninilor;
e. nici un rspuns nu este corect.
3. Semnele obiective ale cariei dinilor permaneni tineri sunt toate, cu excepia:
a. n cariile incipiente ocluzale incertitudinea diagnosticului bazat exclusiv pe
examinare clinica;
b. caria evolutiva a santurilor si fosetelor ce prezinta smalt nesustinut pe o suprafata
intinsa;
c. caria de suprafata situata preferential la nivelul fetelor V ale incisivilor, caninilor
PM si M ce permite retentia placii bacteriene;
d. lipsa sensibilitii la ndeprtarea dentinei ramolite de pe pereii cavitii;
e. percuia in ax pozitiv.
4. Diagnosticul diferenial n cazul cariei dinilor permaneni tineri se face cu:
a. distrofiile dentare;
b. pulpitele acute, n cazul cariilor profunde;
c. pulpitele cronice cu camera pulpar nchis;
d. necroza pulpar;
e. gangrena pulpar
5. Forma cavitii rezultate dup prepararea cariilor pe dinii permaneni
tineri trebuie s urmreasc:
a. la cavitatile de clasa I, realizarea unor cavitti autoretentive prin convergenta
peretilor spre suprafetele libere;
b. retenia ocluzal, la cavitile de clasa a II-a trebuie s fie extinse si sa cuprind
toat suprafaa olcuzal;
c. la cavitatea de clasa a III-a,accesul se va realiza pe cat posibil de pe fata
palatinala;
d. la cavitatea de clasa a IV-a se vor folosi sisteme speciale de retenie;
e. la cavitatea de clasa a V-a se folosete freza con invers.
6. La dinii permaneni tineri, tratamentul plgii dentinare n cazul cariilor
profunde cu dentin dur pigmentat include:
a. izolarea cavitii, toaleta cavitii cu ap oxigenat i alcool, degresarea cu
neofalin, uscarea insistent cu aer, aplicarea materialului pe baz de hidroxid de
calciu, baza de ciment i obturaia definitiv;
b. izolarea cavitii, toaleta cu ap oxigenat i alcool, degresarea cu neofalin,
uscarea cu aer caldu, fr presiune, aplicarea materialului pe baz de hidroxid de
calciu, baza de ciment i obturaia definitiv;
c. izolarea cavitii, toaleta cu ser fiziologic cldu, uscarea cu bulete sterile de vat
i aer caldu, coafajul indirect cu eugenat de zinc, timp de 4-6 sptmni, apoi
realizarea obturaiei definitive (hidroxid de calciu/CIS n primul strat, apoi
materialul de obturaie definitiv);
d. izolarea cavitii, toaleta cu ser fiziologic cldu, uscarea cu bulete sterile de vat
i aer caldu, coafajul indirect cu eugenat de zinc;
e. izolarea cavitii, toaleta cu ser fiziologic cldu, uscarea cu bulete sterile de vat
sau cu aer cald, coafajul indirect cu aplicarea unui strat de 1 mm de hidroxid de
calciu pe tot peretele pulpar si obturarea coronara cu cimenturi de mare rezistenta
(CIS, FOZ, PCZ)
7. Coafajul pulpar direct n cazul deschiderilor accidentale a camerei pulpare
cuprinde:
a. anestezierea dintelui, izolare, toaleta cavitatii cu ser fiziologic sau apa distilata,
b. realizarea hemostazei cu ap oxigenat;
c. aplicarea la nivelul deschiderii camerei pulpare i pe tot fundul cavitii a unei
paste pe baz de formocrezol;
d. realizarea hemostazei prin comprimarea usoara cu bulete sterile de vata;
e. Tratamentul plagii dentinare folosind preparate pe baza de hidroxid de calciu si
aplicarea fara presiune a obturaiei terapeutice.
8. Finalizarea formrii rdcinii la premolarul doi superior este:
a. 10-11 ami;
b. 12 ani;
c. 12 ani i 6 luni;
d. 13-14 ani;
e. 15 ani.
9. Zona apical imatur prezint urmtoarele caracteristici:
a. forma poriunii apicale este in plnie;
b. cu diametrul mezio-distal mai mic dect cel vestibulo-oral;
c. pereii vestibulo-linguali se dezvolt mai rapid dect cei mezio-distali;
d. exist o comunicare larg cu esuturile parodontale;
e. este o zona cu potential celular activ si bine vascularizata.
10. Factorii care favorizeaz carioreactivitatea molarului de ase ani sunt:
a. formarea i mineralizarea sa;
b. durata eruptiei (1an);
c. maturaia posteruptiv;
d. particularitile sale morfologice;
e. alimentaia i igiena defectuoas.

11. Perioada normal de erupie a caninului superior este:


a. 7-8 ani
b. 8 ani i 6 luni
c. 9 ani
d. 10 ani
e. 11 ani
12. Mugurele molarului 1 permanent se formeaz :
a. la 4 luni dup natere
b. n luna a 4-a de via intrauterin
c. la vrsta de 5 ani
d. n sptmna a 18-a de via intrauterin
e. la 6 luni dup natere
13. Debutul mineralizrii prii coronare la molarul de 6 ani se realizeaz:
a. la 3 - 4 luni postnatal
b. la 10-12 luni postnatal
c. la 2 2 ani i 6 luni
d. la 24 luni postnatal
e. la natere
14. Maturizarea zonei apicale i nchiderea orificiului apical are nevoie n medie
de o perioad de:
a. 6 - 12 luni
b. 12 - 24 luni
c. 24 - 36 luni
d. 3 - 9 luni
e. 1 - 3 luni
15. Preparatele folosite pentru coafajul pulpar direct n cazul dinilor
permaneni tineri sunt:
a. preparate biocompatibile cu actiune de vindecare a pulpei expuse
b. glutaraldehid
c. hidroxid de calciu
d. preparate cu colagen
e. oxid de zinc i formocrezol
16. n cronologia erupiei dinilor permaneni variaiile normale sunt cuprinse
ntre :
a. 1- 3 luni
b. 2 sptmni
c. 4 - 6 luni
d. 6 -12 luni
e. 1 - 2 ani
17. Prepararea cavitilor de clasa a II-a la dinii permaneni tineri presupune:
a. zona istmului trebuie s ocupe 1/3 mijlocie a distanei V-O
b. istmul in profunzime nu trebuie sa depaseasca jonctiunea smalt-dentina
c. pragul gingival nu se bizoteaz
d. la nivelul marginilor cavitii verticale bizotarea este contraindicat
e. istm extins n profunzime

18. Mugurele molarului 2 permanent se formeaz :


a. n sptmna a 16-a de via intrauterin
b. la vrsta de 6 ani
c. la vrsta de 10 ani
d. la 6 luni dup natere
e. la 4 luni dup natere
19. Legat de perioada necesar maturizrii apexului sunt adevrate urmtoarele
afirmaii:
a. pentru incisivi 2 - 3 ani
b. pentru canini 3 - 4 ani
c. pentru premolari 1 an
d. pentru molarii de minte 3 - 4 ani
e. pentru molarii de 6 ani 1-2 ani
20. Prepararea unei caviti de clasa I la dinii permaneni tineri presupune:
a. cavitati autoretentive cu perei convergeni spre ocluzal
b. unghiuri bine exprimate ntre pereii cavitii
c. extensie preventiv limitat
d. unghiuri interne rotunjite
e. unghiuri largi i baz concav
21. Coafajul pulpar indirect la dinii permaneni tineri se face cu:
a. ionomer de sticla
b. hidroxid de calciu
c. adeziv dentinar
d. formocrezol
e. ciment oxifosfat de zinc
22. Coafajului pulpar indirect la DPT este indicat in:
a. pulpita acuta seroasa totala
b. procese carioase profunde
c. hiperemie pulpara
d. pulpita acuta seroasa partiala
e. pulpite cronice
23. n dezvoltarea primului molar permanent trebuie reinute urmtoarele date
cronologice:
a. formarea mugurelui n luna a patra de vrst intrauterin
b. debutul mineralizrii coroanei n jurul momentului naterii
c. ncheierea mineralizrii coroanei se realizeaz la vrsta de 4 ani
d. erupia la vrsta de 6 ani
e. ncheierea formrii rdcinii lavrsta de 11-12 ani
24. Care sunt obiectivele principale care trebuiesc respectate n tratamentul
cariilor la dinii permaneni tineri:
a. nglobarea n conturul cavitii a tuturor anurilor i fosetelor ocluzale
b. uoara divergen spre ocluzal a pereilor laterali ai cavitii
c. mentinerea conditiilor fiziologice favorabile formarii radacinii si a inchiderii
apicale
d. economia de substan dur dentar
e. realizarea de unghiuri ascuite la tlnirea pereilor de smal ai cavitii
25. nchiderea apexului incisivilor permaneni superiori se produce la :
a. 1 an dup erupie
b. 1-2 ani dup erupie
c. 2 ani dup erupie
d. 2-3 ani dup erupie
e. 3-4 ani dup erupie
26. Coafajului pulpar direct la DPT este indicat in:
a. Deschiderea camerei pulpare accidentala si redusa dimensional (sub 1mm2)
b. Dinti cu patologie pulpara
c. Fractura coronara cu expunere pulpara care este recenta si depaseste 2mm2
d. Deschidere carioasa mica ce nu prezinta semne de patologie pulpara
e. Toate raspunsurile sunt corecte.
27. Despre zona apicala sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
a. Peretii mezio-distali se dezvolta mai rapid fata de cei vestibulo-linguali
b. Dezvoltarea sa cuprinde trei etape succesive
c. In prima etapa de dezvoltare peretii sunt divergenti
d. Peretii vestibulo-linguali se dezvolta mai rapid fata de cei mezio-distali
e. Dezvoltarea sa cuprinde doua etape succesive
28. Particularitatile organului pulpo-dentinar tanar sunt:
a. Zona celulara, centrala, bine dezvoltata si bogata in celule mezenchimale
nediferentiate
b. Zona celulara, centrala, bine dezvoltata si bogata in celule mezenchimale
diferentiate
c. Zona subodontoblastica ce contine o retea bogata de capilare
d. Zona odontoblastica cu celule formatoare de dentina
e. Zona celulara, periferica, bine dezvoltata si bogata in celule mezenchimale
nediferentiate
29. Cariile dintilor permanenti tineri:
a. se localizeaza frecvent pe fetele vestibulare si aproximale
b. se localizeaza frecvent pe fetele ocluzale si aproximale
c. cariile aproximale ale molarilor si premolarilor apar frecvent la nivelul punctelor
de contact
d. cariile aproximale ale molarilor si premolarilor apar frecvent sub punctul de
contact
e. cariile aproximale la frontali sunt mai frecvente la mandibula
30. DPT prezinta urmatoarele particularitati:
a. Smaltul situat la suprafata are un strat incomplet mineralizat, mai vulnerabil la
atacurile acide
b. Canaliculii dentinari sunt mai largi
c. Pulpa are o capacitate crescuta de reactie
d. Pluriradicularii prezinta in santuri si fosete defecte de coalescenta
e. Apexul larg deschis faciliteaza schimburile metabolice de la pulpa spre tesuturile
apicale.
31. Indicaiile pulpotomiei la dinii permaneni tineri sunt:
a. eecul tratamentului de coafaj;
b. puplitele acute pariale;
c. pulpitele cronice;
d. deschiderea accidental a camerei pulpare;
e. traumatismele dentare cu afectarea camerei pulpare, cnd au trecut peste 12 ore de
la traumatism
32. Tratamentul de urgen n fracturile corono-radiculare poate necesita
realizarea de:
a. anestezie
b. coafaj direct
c. pulpotomie
d. pulpectomie
e. extracie a dintelui
33. n parodontita marginal cronic superficial ntlnim:
a. retracie orizontal osoas i gingival
b. hipertrofie i hiperplazie gingival
c. punga parodontal
d. sngerare spontan
e. halistereza limbusului alveolar
34. Care este obiectivul principal care trebuie respectat n prepararea cavitilor
la dinii permaneni tineri:
a. nglobarea n conturul cavitii a tuturor anurilor i fosetelor ocluzale
b. uoara divergen spre ocluzal a pereilor laterali ai cavitii
c. realizarea de istmuri largi i adnci la cavitatea de clasa a II-a
d. economia de substan dur dentar
e. realizarea de unghiuri ascuite la tlnirea pereilor de smal ai cavitii
35. Cel mai indicat material de obturaie radicular la dinii permaneni tineri
este:
a. pasta Walkoff iodoformat
b. ciment oxifosfat de zinc
c. eugenat de zinc iodoformat i con de gutaperc
d. hidroxid de calciu i para-clorfenol camfor
e. metilceluloz
36. Rezultatul final favorabil al apexogenezei este:
a. rdcin lung cu canal radicular ngustat i apex nchis
b. rdcin lung cu canal radicular lrgit i apex nchis
c. formarea unei puni cacificate,radiovizibile, sub un apex deschis
d. apex normal n dimensiune i form i dimensiune normal a canalului radicular
e. apex nchis de o punte dur,nevizibil radiologic,n form de plnie
37. Diagnosticul diferenial al cariei simple la dinii permaneni tineri se face cu:
a. hiperestezia i hipersensibilitatea dentinar
b. pigmentrile exo- i endogene
c. traumatismele dentare
d. pulpitele cronice nchise
e. gangrena simpl
38. nchiderea apexului incisivilor permaneni superiori se produce la :
a. 1 an dup erupie
b. 1-2 ani dup erupie
c. 2 ani dup erupie
d. 3 ani dup erupie
e. 4 - 5 ani dup erupie
39. Finalizarea formrii rdcini incisivului central superior se produce n jurul
vrstei de:
a. 7 ani
b. 8 ani
c. 10 ani
d. 9 ani si 6 luni
e. 10-11 ani
40. Fenomenele inflamatorii acute consecutive evoluiei unui proces carios sunt:
a. proliferare capilar i fibroblastic
b. modificare degenerativ a ramificaiilor nervoase
c. generarea de esut granulomatos
d. obliterarea reelei capilare
e. depunerea de dentin secundar
41. Imobilizarea dinilor cu fractur radicular se face timp de:
a. 2-3 sptmni
b. 3- 4 luni
c. 6-12 sptmni
d. 1-2 luni
e. 1 2 sptmni
42. n sindromul Hutchinson dinii permaneni afectai sunt:
a. molarul de 6 ani
b. toi dinii permaneni
c. incisivii centrali superiori i mai rar lateralii
d. caninii
e. molarii secunzi
43. Prepararea unei caviti de clasa I la dinii permaneni tineri presupune:
a. perei convergeni spre ocluzal cu baze largi
b. unghiuri bine exprimate ntre pereii cavitii
c. extensie preventiv limitat
d. perei verticali paraleli doi cte doi
e. unghiuri largi i baz concav
44. Coafajul indirect la dinii permaneni tineri se face cu:
a. metilceluloz
b. hidroxid de calciu
c. eugenat de zinc
d. formocrezol
e. pasta cu antibiotice de tip Ledermix
45. Coafajul direct n cazul deschiderilor accidentale ale camerei pulpare
cuprinde:
a. izolare, toaleta cu ser fiziologic, uscare;
b. realizarea hemostazei cu ap oxigenat;
c. aplicarea la nivelul deschiderii camerei pulpare i pe tot fundul cavitii a unei
paste pe baz de formocrezol;
d. aplicarea unei paste pe baz de hidroxid de calciu;
e. baza de ciment, obturaie.
46. n etapa a IV-a a eupie dinilor permaneni erup :
a. premolarii,a cror succesiune este diferit pentru fete i pentru biei
b. are loc ntre 13-25 ani i este reprezentat de erupia molarilor de minte
c. molarii secunzi
d. caninii superiori,primul premolar inferior,premolarul secund superior
e. caninii inferiori,primul premolar superior,premolarul secund inferior
47. Reaciile inflamatorii acute produc:
a. vasoconstricie brusc
b. vasodilataie
c. exudat
d. lezarea ameloblatilor
e. marginaie i diapedez celular
48. Ca i menintoare de spaiu putem folosi:
a. gutiere din acrilat
b. inele ortodontice cimentate pe dinti
c. proteze tip Kemenny
d. microproteze de nveli confecionate n laboratorul de tehnic dentar
e. coroane prefabricate moi
49. n pulpita cronic nchis ntlnim:
a. obturaie voluminoas incorect adaptat
b. semne subiective terse
c. la deschiderea camerei pulpare apare o pictur de puroi
d. uoar jen la masticaie
e. durere ce cedeaz la rece
50. Pentru obturaia provizorie radicular a dinilor permaneni tineri se
folosete:
a. hidroxid de calciu n amestec cu ap steril sau ser fiziologic
b. hidroxid de calciu cu formocrezol
c. hidroxid de calciu cu metilceluloz
d. hidroxid de calciu i soluie de monoclorphenol camphor
e. hidroxid de calciu n amestec cu anumite rini
51. Predispoziia la carie i particularitile ei evolutive n perioada de cretere
sunt influenate de:
a. prezena concomitent a dinilor temporari cariai;
b. existena unor anomalii dento-maxilare sau prezena de aparate ortodontice;
c. consumul mrit de glucide i alimente lipicioase;
d. neglijarea controalelor periodice;
e. influene de ordin general, mai ales la pubertate.
52. Topografia cariei la dinii permaneni tineri const n:
a. ntre 6 i 8 ani, afectarea molarului de ase ani;
b. ntre 10-12 ani, afectarea premolarilor;
c. ntre 12-13 ani, afectarea incisivilor;
d. ntre 13-14 ani, afectarea caninilor;
e. nici un rspuns nu este corect.
53. Semnele obiective ale cariei dinilor permaneni tineri sunt toate, cu excepia:
a. incertitudinea diagnosticului n cariile incipiente ocluzale i proximale;
b. pat cretoas sau papilit, n cazul cariilor proximale cu debut sub punctul de
contact;
c. dentin ramolit abundent n cariile profunde;
d. lipsa sensibilitii la ndeprtarea dentinei ramolite de pe pereii cavitii;
e. percuia in ax pozitiv.
54. Coafajul direct n cazul deschiderilor accidentale cuprinde:
a. izolare, toaleta cu ser fiziologic, uscare;
b. realizarea hemostazei cu ap oxigenat;
c. aplicarea la nivelul deschiderii camerei pulpare i pe tot fundul cavitii a unei
paste pe baz de formocrezol;
d. aplicarea unei paste pe baz de hidroxid de calciu;
e. obturaia terapeutica.
55. Finalizarea formrii rdcinii la premolarul doi superior este:
a. 10-11 ani;
b. 12 ani;
c. 12 ani i 6 luni;
d. 13-14 ani;
e. 15 ani.
56. Zona apical imatur prezint urmtoarele caracteristici:
a. forma poriunii apicale este eliptic;
b. cu diametrul mezio-distal mai mic dect cel vestibulo-oral;
c. pereii vestibulo-linguali se dezvolt mai rapid dect cei mezio-distali;
d. exist o comunicare larg cu esuturile parodontale;
e. pereii radiculari apicali sunt subiri i ascuiti.
57. Modificarile de culoare:
a. cele extrinseci se datoreaza pigmentarii structurilor dure dentare in timpul
procesului de formare,
b. pot fi endogene si exogene
c. discromiile endogene se datoreaza pigmentarii structurilor dure dentare in timpul
procesului de formare,
d. coloratiile extrinseci pot fi inlaturate prin periaj profesional
e. diagnosticul diferential se realizeaza cu greutate.
58. Urmtoarele afirmaii referitoare la caria aproximal sunt adevrate:
a. caria aproximal a dinilor frontali este mai frecvent la mandibul
b. caria aproximal a dinilor frontali este mai frecvent la maxilar
c. caria aproximal a molarilor i premolarilor debuteaz la nivelul punctului de
contact
d. caria aproximal a molarilor i premolarilor debuteaz sub punctul de contact
e. caria aproximal a molarilor i premolarilor debuteaz deasupra punctului de
contact
59. Grupul cu cario-activitate intens:
a. intereseaz 25% din populaie
b. nseamn 4,4 suprafee cariate la fete la 13 ani
c. nseamn 7 suprafee cariate la biei la 10-11 ani
d. leziunile mbrac un caracter acut
e. debutul cariei este anarhic i dinii se pot caria nca de la erupie
60. Factorii care favorizeaz carioreactivitatea molarului de ase ani sunt:
a. formarea i mineralizarea sa;
b. durata erupiei;
c. maturaia posteruptiv;
d. particularitile sale morfologice;
e. alimentaia i igiena defectuoas.

RASPUNSURI PEDODONTIE
- AN V 2011-

1. a, b, c, d, e 21. a, b, c 41. c
2. a 22. b, c, d 42. c
3. d, e 23. a ,b, d 43. a, b, c
4. a, c, e 24. c, d 44. b, c
5. a, c 25. d 45. a, d, e
6. e 26. a, c, d 46. c
7. a, d, e 27. a, b, c 47. b, c, e
8. d 28. a, c, d 48. b, c, d, e
9. a, b, d, e 29. b, d 49. a, b
10. a, b, c, d 30. a, b, c, d, e 50. a, c, d, e
11. e 31. a, b, c, e 51. a, b, c, d, e
12. b 32. a, c, d, e 52. a
13. e 33. d, e 53. d, e
14. c 34. d 54. a, d, e
15. a, c 35. d 55. d
16. d 36. d 56. a, b, d, e
17. a, b 37. a, b. c, d 57. b, c, d
18. e 38. d 58. e
19. a,d 39. d 59. c, d, e
20. a, c, d 40. a, c 60. a, b, c, d