1.

Drepturi i ndatoriri n Elveia

1. Drepturile Omului:

Drepturile omului n Constituia Elveiei:

Revoluia francez din 1789 a proclamat drepturi care urmau s asigure independena i
libertatea fiecrui individ fa de un stat nzestrat cu prea mult putere. Aceluiai scop i servesc
i drepturile omului cuprinse n Constituia Elveiei. Spre deosebire de drepturile politice,
drepturile omului numite i drepturi fundamentale, revin fiecrei persoane,indiferent dac are
cetenia rii respective sau nu. Ele snt:

Libertatea credinei i a contiinei: fiecare om este liber s-i aleag crezul religios i politic.

Libertatea cultelor i a religiei: n completarea la libertatea religiei, constitutia federala permite

orice manifestare religioasa care nu contravine ordinii publice sau moralei.

Dreptul la cstorie.Din punct de vedere legal nimic nu poate ngrdi ncheierea unei
casatorii,exceptind cazurile in care este vorbe de minori, rude apropiate sau bolnavi psihici. Nici
lipsa mijoacelor de subzistenta, nici diferentele religioase sau de cetatenie nu sint considerate
piedici in incheirea unei casatorii.

Dreptul la exprimarea libera a opiniei constituie o componenta a libertatilor fundamentale

intr-o democratie. Interzicerea exprimarii in presa sau in mod public a opiniilor duce la
imposibilitatea formarii unei opinii generale independente.

Drepul la petiie. Chiar si persoanele care nu se bucura de drepturi politice pot inainta
autoritatilor o petitie. Intrucit o petitie trebuie doar luata la cunostinta,acest drept a pierdut din
importanta de la introducerea dreptului la initiativa incoace.

II.Caracteristicele statului elveian.

1.Structura statului elveian:

Elvetia este un stat federal.Structura ei se deosebeste de cea a statelor unitare in care provinciile
sau judetele stau sub administratie centrala. Modelul unui astfel de stat unitar este Franta.

Statul federal se formeaza prin unificarea mai multor state care la origine erau independente.
O situatie asemanatoare au cunoscut si cantoanele Elvetiei inainte de 1848. Statele membre
cedeaza o parte din putearea lor statului federal. Concomitent, cetatenii statelor membre devin
cetateni ai noului stat federal. Statele federale sint de exemplu SUA (din 1787), Elvetia (din
1848), RFG (din 1949).

2.Sistemul Politic Elveian

Elveia nu poate fi numit o democraie parlamentar. Aceasta denumire se poate atribui

numai sistemelor de stat n care cetenii, prin alegeri libere, numesc deputai care s le
reprezinte interesele n parlament. Alegatorii nu mai pot influenta mai departe hotaririle
deputatilor, ei isi pot exprima nemultumirea sau aprobarea abia la urmatoarele alegeri.
Presedintele partidului care a obtinut majoritatea in parlament este insarcinat cu formarea
guvernului, minoritatea alcatuind, adeseori, pentru scurt timp opozitie.

Tara care trece drept exemplu pentru un sistem parlament este Marea Britanie unde doua partide
importante rivalizeaza unul cu celalalt. In Austria si Italia exista mai multe partide care se lupta
pentru obtinerea a cit mai multe voturi. In foarte putine cazuri se intimpla ca un un partid sa
obtina o majoritate absoluta, astfel ca cel putin doua partide trebuie sa formeze un guvern de
coalitie. Din acest motiv in Italia apar adesea crize de guvernare.

Asemenea Marii Britanii, in regatele scandinave si statele Beneluxului puterea politica este
detinuta de parlament. Monarhul detine doar functia, atribuita ereditar, de conducator de stat.

In Elvetia poporul participa direct, atit in cadul federatiei, cit si al cantonului, la emiterea de legi.
Acest fapt este suficient pentru ca unii elvetieni sa-si considere tara un model de democratie
directa. In sens strict, insa, acest lucru este valabil doar in cazul cantoanelor in care poporul in
calitate de corp legislativ trebuie sa ia atitudine fata de fiecare lege in parte. In celelalte cantoane,
legiutorul este atit poporul cit si reprezentatii lor. Odata cu crearea unui parlament insa, nu mai
exista democratie direct, ci un sistem de al democratiei indirecte, parlamentare. Spre deosebire
de alte sisteme de guvernare din Europa, in Elvetia dreptul de participare la decizii al poporului
este bine elaborat. Prin introducerea referendumului si a initiativei poporului s-a strapuns
sistemul democratiei indirecte. Se poate vorbi astfel de o democratie semidirecta
 Elvetia = caz paradigmatic de integrare politica. Ea a devenit o societate cu identitate proprie,
gratie institutiilor politice rol fundamental in unirea oamenilor cu 4 limbi, 2 religii, diferente
regionale culturale. Cheia procesului a fost INTEGRAREA.

Confederatia = un tratat bazat pe un sistem de state independente, in timp ce

federatia inseamna partajarea puterii intre guvernul central si guvernele locale, cu statut de
membri constituenti. Elvetia = confederatie intre 1815-1848 si apoi o federatie. Dupa 1815
asistam la o polarizare intre conservatori si radicali. Conservatorii catolici, minoritari si din
regiuni rurale sunt sceptici privind intarirea autoritatii centrale. Ei voiau sa se mentina traditia
culturala si politica a bisericii catolice. Radicalii erau protestanti, din cantoane industrializate,
pentru democratizare si sloganul suveranitatea poporului si control public al tuturor autoritatilor.
Problema democratiei in care avem o minoritate catolica francofila si o majoritate protestanta -
pentru a putea impaca limbile, culturile, religiile, s-a solutionat prin federalism: aceleasi
intrebari, raspunsuri diferite, in conformitate cu profilul cantonului.

Rolul conducator a fost atribuit protestantilor in draftul unei structuri constitutionale :

1. 26 de cantoane vor stabili un guvern national, iar statele membre ale federatiei vor ceda din
drepturi ca state suverane.

2. Divizarea puterii intre comunele cantoanelor si guvernul central

3. Tranzitia la o democratie rationala cu autoritate executiva si parlament, cu garantarea

drepturilor politice, impartirea puterii si alegeri libere pt parlament, poporul fiind autoritatea
suprema.

Sistemul elvetian nu are conceptul clasic de separatie a puterii, ci mai degraba cooperare si control
comparabil cu checks and balances of the us constitution. Prin integrare s-a atins si un remarcabil
standard de pluralism.

Parlamentul Bicameral - Adunarea federala = Consiliul National care reprezinta

poporul si Consiliul Statelor care reprezinta cantoanele. Ambele camera au puteri egale,
exerseaza autoritatea suprema a federatiei, detine puterea legislativa pentru legile federale si
numirile in consiliul federal, curtea federala si comandantul sef al armatei. El supervizeaza
autoritatile guvernului federal elvetian si aproba bugetul anual preparat de consiliul federal.
 GUVERNUL : Consiliul federal executive supreme si guverneaza federatia. Are in
compozitie 4 partide, 3 burgheze de centru stanga si unul de dreapta. Actioneaza ca un corp
colegial. Unul din cei 7 membrii prezideaza federatia, mandatul este de un an. Fiecare din cei 7
conduce un minister : afacerile externe, interne, justitie si politie, militar, finante, economia
publica, transporturi comunicatii si energie.

Curtea suprema federala : transeaza litigiile federatie-cantoane si canton-canton,

asigura drepturile constitutionale ale cetatenilor. Locatia curtii este in partea franceza, in
Lausanne. Cele 3 limbi oficiale sunt reprezentate in curte

Elvetia cunoaste o democratie directa prin 2 instrumente :

1. initiativa populara (un amendament constitutional, iar propozitia trebuie sa fie semnat de 100
000 cetateni in 18 luni)
2. referendumul (drept constitutional pentru a supune aprobarii o legislatie majora sau tratat
important)

Sunt 3 tendinte politice : liberalism, conservatorism, socialism : radicalii, crestin

democratii si socio democratii.

Formula magica : 2 radicali, 2 crestin democrati, 2 sociodemocrati si 1 de la partidul

poporului elvetian.

Partide guvernamentale :

1. Partidul radical relatie stransa cu afacerile si industria, reprezentarea politica a

profesionistilor independenti, antreprenori si clasa de mijloc.
2. Crestin-democratii succesorii catolicilor conservatori burghezia si uniunile comerciale.
3. Socio-democratii reformele sociale, economice si ecologice, cu uniunile comerciale.
4. Swiss peoples party un partid conservatori cu priza la fermierii si independenti, se bucura
de suport in cantoanele protestante unde crestin democratii sunt marginali.

Partide nonguvernamentale : green party- miscare ecologica, freedom party xenofob

si populist, swiss democrats extremisti nationalisti de dreapta, xenofobi, alternative left
orientare sociala, ecologica, non dogmatica, liberal party clasa de mijloc superioara, in
 cantoane protestante si francofile, independent party = interesele consumatorilor si protestant
party.
Cautarea: o identitate comuna, elvetiana pentru a avea acelasi denominator, astfel istoricii au
oferit o vedere integrationista asupra trecutului. Alpii sunt o identificare nationala. Pictarea
natiunii fermierii in munti traind izolati, fac distingerea Elvetiei de alte tari. Astfel, identitatea
comuna s-a bazat pe specificitatile elvetiene, cel mai pretios element: democratia directa ca si
cultura comuna a elvetienilor.

Schisma confesionala a fost evitata de procesele modernizarii, toleranta religioasa,

cooperare, migratia din regiunile catolice spre protestante a permis pasajul de la segregarela
integrare, declinul religiei a permis pragmatismul, casatoria intre catolic si protestant a devenit
ceva comun, industrializarea nu mai distinge intre catolic si protestant, precum nci banul nu e
divizat intre cele 2 confesiuni, separatia biserica-stat. Deviza democratiei directe a permis
influenta catolicilor si participarea lor la decizie.

Multilingvism 75%germana, 20%franceza, 4%italiana si 1% romansch o limba

latina vorbita in cateva regiuni alpine din sud-est.

1. Presiunile externe puternice au intarit identitatea elvetiana supravietuirea natiunii

independente este mai importanta decat diferentele interne.
2. Absenta unor frontiere geografice pe baza clivalor socio economice, religioase sau lingvistice.
(clivajele nu coincid cu frontierele geografice).
Principiul conducerii proportionale a integrat minoritatile culturale, dar nu a rezolvat problema
cresterii unui clivaj socio-economic. Un larg consens privind sistemul de securitate sociala,
bogatie si servicii medicale, inalt sistem de educatie au redus din inegalitatile socio-economice.

Elvetia este un tip de sistem parlamentar aparte. In raport cu celelalte sisteme

parlamentare, regimul elvetian are o costanta in coalitia care guverneaza. Votul pentru Consiliul
National este un VOT PREFERENTIAL.

Tipul este de confederatie , insa dimensiunea este federala, cantoanele n-au dreptul sa
se secesioneze. Guvernul central este mai vulnerabil in raport cu cantoanele si cu cetatenii, ca si
in cazul Statelor Unite. Referitor la impozit, acesta nu este fix, ci legile bugetare determina
gradul impozitului
 Comparativ cu SUA, se poate observa individualismul care domina viata politica,
acelasi grad de diminuare a impozitelor in raport cu tarile europene. Politicianul este pe un picior
de inferioritate cu cetateanul. Elvetia cunoaste un regim de democratie semi-directa gratie
referendumului asuspra abrogarii unei lege sau initiativa populara. Prezenta medie la referendum
e de 40%, in cazul unor subiecte notabile, prezenta e de 80-90%. Exista un decalaj intre opinie
publica superficiala cand se pune o intrebare si referendumul. Intre cei care raspund la sondaj
si cei care merg la referendum, exista o diferenta fundamentala jucata de minoritatile active.
Partidele sunt rezultatele clivajelor : crestin-democrati din clivajul Biserica-Stat, partidul
socialist din clivajul Proletar/Burghez, partidul radical din Clerical si Anticlerical. Rolul
partidului in societatea heterogena este de a da viata ansamblului de oameni ce apartin unor
cantoane, culturi, confesiuni diferite.

III.Relaii externe i instituii internaionale.

Prin tradiie, Elveia evit alianele ce ar putea implica aciuni directe militare, politice sau
economice i a pstrat neutralitatea de la sfritul expansiunii sale n 1515. Politica sa de
neutralitate a fost recunoscut internaional la Congresul de la Viena din 1815. Abia n 2002
Elveia a devenit membru cu drepturi depline al ONU i a fost primul stat care a supus aderarea
la acest organism unui referendum. Elveia ntreine relaii diplomatice cu aproape toate rile i
a servit drept intermediar ntre alte state.[56] Elveia nu este membru al Uniunii Europene;
elveienii au respins constant aderarea ncepnd cu anii 1990.

Drapelul elveian inversat monocromatic a devenit drapelul Micrii Crucii Roii, nfiinat n
1863 de Henri Dunant.

Un numr neobinuit de mare de instituii internaionale i au sediul n Elveia, n parte datorit

politicii de neutralitate a cestei ri. Geneva este locul unde a aprut Micarea Crucii Roii i
unde s-au perfectat Conveniile de la Geneva i, din 2006, gzduiete Consiliul pentru Drepturile
Omului al Naiunilor Unite. Dei Elveia este una dintre cele mai recente ri membre ale
ONU, Palatul Popoarelor din Geneva este al doilea sediu ca mrime al Naiunilor Unite dup cel
din New York City, iar Elveia a fost membr fondatoare i ar-gazd a Ligii Naiunilor.

n afara sediului ONU, Confederaia Elveian gzduiete mai multe agenii ONU, cum ar
fi Organizaia Mondial a Sntii (OMS), Organizaia Internaional a Muncii (OIM), Uniunea
Internaional de Telecomunicaii (ITU), naltul Comisariat al ONU pentru Refugiai i circa 200
de alte organizaii internaionale, inclusiv Organizaia Mondial a Comerului.[56] edinele
anuale ale Forumului Economic Mondial de la Davos reunesc lideri internaionali politici i de
afaceri din Elveia i din alte ri, care discut probleme importante cu care se confrunt lumea,
inclusiv sntatea i mediul.

Mai mult, unele federaii i organizaii sportive internaionale i au sediul n aceast ar, cum ar
fi Federaia Internaional de Baschet, la Geneva, UEFA (Uniunea Asociaiilor Europene de
Fotbal), la Nyon, FIFA (Federaia Internaional de Fotbal) i Federaia Internaional de Hochei
pe Ghea, la Zrich, Uniunea Ciclist Internaional, la Aigle, i Comitetul Internaional
Olimpic, la Lausanne.