Sunteți pe pagina 1din 2

Tu, cu cruzime m-ai respins, cnd am voit, copil,

S devastez frumseea ta cea dulce, fr- de mil

i totui corpul tu e plin de-o coapt tineree,

Tu, al amorului duios demonic prsil!

Eu am plecat purtnd n piept durerea-mi toat scris,

Precum al primverii vnt duce-n vzduh o fil;

Dar noaptea cnd am adormit, atunci durerea-mi toat

Se ghemuiete-n inima-mi, o arde -o mpil;

Prea din somn c m-am trezit i te-am vzut pe patu-mi,

Boind cearaful meu cel alb cu mna ta gentil;

Abia al hainei tale gaz de umru-i se ine

i snii ti s-au liberat de-a hainei crud sil

i proaspei, albi, rotunzi i tari ei se ridic, se las

i ochii ti n lacrimi ard, n lacrimi dulci de mil.

La rsuflarea cald-a ta se coace-uscata gur,

Se vd frumoi mrgritari ce-ntredeschii defil.

Cu braul meu eu alele i le-ncletai slbatec

i-am vrut s-i muc guria ta de tremurai febril,

i tu te aperi surznd, c-o mn-acoperi snii,

Privirea ta noat ud, cnd blnd, cnd ostil,

De bunvoie, lncezind, te lai de old rpit,

Dar retrezit din amor tu te desfaci cu sil,

i de turbare s-a-ncletat, s-a strns guria-i crea;

Tu de pe frunte pru-i dai, plngi tremurnd, copil,

n olduri boiul i-l ndoi -ai vrea s-mi scapi din mn,

Precum se-ndoaie, vrnd s-o rupi, n degete-o zambil.

Dar sngele tu dulce-acum ca mierea cea de struguri

n vine-i fierbe nebunit, i mintea o exil.

Atunci czui pe pieptul meu o sarcin n friguri,

Un fruct rscopt de-amorului cldur fr mil,

Ai mai gemut o dat clar ca omul care moare,


Apoi te lsai patimii ce te ardea, Sibyll,

i-n lupta noastr te-am adus sub greul vieii mele,

Pecete-am rupt, ce pn-acum juneea i-o sigil

Un corp am fost ngemnat trind o via-obscur,

Demonic-dulce, amoros, spasmotic, febril,

i sufletele noastre-atunci pe buze atrnate

S-au contopit n srutri, n dezmierdri, n mil,

Parc-am trecut noi amndoi n noaptea nefiinei,

Ne-am sugrumat n srutri, ne-am omort, copil!