Sunteți pe pagina 1din 1

Despre nori.

Genuri, subtipuri i alte aspecte


spectaculoase

Definiie. Norii sunt sisteme coloidale specifice atmosferei, alctuite din


picturi fine de ap condensat i cristale de ghea ndeajuns de uoare
pentru a fi susinute de curenii de aer. Cnd admirm un nor, practic
observm aceste particule, ci nu vaporii de ap (care sunt invizibili) aa cum
credeam n copilrie. Culoarea norilor este n general alb datorit capacitii
acestora de a reflecta lumina solar n totalitate. Cei groi pot fi mai nchii la
culoare ca urmare a absorbiei luminii. De asemenea, norii pot cpta nuane
viu-colorate n funcie de poziia soarelui pe bolt, care faciliteaz dispersia
anumitor lungimi de und din cadrul luminii albe.

Geneza norilor
Norii se formeaz cnd vaporii de ap (invizibili) din atmosfer se
condenseaz n picturi de ap sau cristale de ghea (vizibile), ca urmare a rcirii
aerului umed sub punctul de saturaie, prin destindere adiabatic sau prin
traversarea de ctre masa de aer a unui mediu mai rece. Destinderea adiabatic
poate avea loc n urma ascensiunii frontale sau orografice. De asemenea, norii se
mai pot forma i n situaia meninerii temperaturii aerului, dac acesta primete
vapori de ap pn la saturaie. De exemplu n zilele clduroase de var cu
evaporaie intens sau dac masa de aer traverseaz o suprafa acvatic.
n plus fa de suprasaturarea n vapori de ap, o alt condiie pentru
formarea norilor mai este prezena nucleelor de condensare, care pot fi particule
foarte fine de sare, cenu, fum, polen, praf etc, care vor fi mbrcate ntr-un strat
subire de ap sau ghea, prin condensare sau sublimare, formnd picturile i
cristalele.
Norii nu sunt sisteme statice, ci n cadrul lor au loc tot timpul evaporri,
condensri, cderi gravitaionale de picturi, reevaporarea acestora la baza norilor,
ciocniri de picturi, nghearea picturilor, topirea cristalelor, micri multidirecionale
etc. Doar o parte din nori dau precipitaii i alte fenomene asociate care ajung pe
pmnt (ploi, ninsori, lapovi, grindin, mzriche, burni, oraje).
Partea lor inferioar corespunde nivelului de condensare, iar partea superioar
nivelului de convecie.

Sursa : http://geografilia.blogspot.ro/2016/07/despre-nori-genuri-subtipuri-si-alte.html

S-ar putea să vă placă și