Sunteți pe pagina 1din 100

INSTRUCTIUNI PROPRII PRIVIND

SANATATEA SI SECURITATEA IN MUNCA


PENTRU PERSONALUL LUCRATOR DIN
CADRUL S.C. ...............................

Aprobat
Director general

1
IPSSM PRIVIND ACTIVITATEA IN DOMENIUL FEROVIAR
IPSSM PERICOL IMINENT
IPSSM PRIVIND OBLIGATII PE LINIE DE SANATATE SI
SECURITATE IN MUNCA PENTRU TOTI ANGAJATII
IPSSM MUNCITOR NECALIFICAT CF

IPSSM ELCTROMECANIC SCB

IPSSM PRIVIND REPARAREA SI INTRETINEREA UTILAJELOR,


AUTOVEHICULELOR

IPSSM PRIVIND UTILIZAREA UNELTELOR DE MANA


IPSSM PENTRU LEGATORII DE SARCINA
IPSSM LA MONTAREA INSTALATIILOR INTERIOARE
IPSSM PENTRU MASINI UNELTE PORTATIVE (GAURIT POLIZAT
FLEX)
IPSSM LA LUCRARI DE SUDURA
IPSSM LA LUCRARI DE SAPATURI
IPSSM LUCRARI DE DEMOLARE
IPSSM LA INSTALATIILE ELECTRICE
IPSSM MANIPULAREA SI TRANSPORTUL PRIN PURTARE A
MASELOR
IPSSM OPERATII INCARCARE DESCARCARE
IPSSM CIRCULATIA AUTOVEHICULELOR PE DRUMURILE PUBLICE
MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE DE PREVENIRE,
ALARMARE, INTERVENTIE
ORGANIZAREA ACTIVITATII DE PRIM AJUTOR
MASURI PENTRU, STINGEREA INCENDIILOR SI EVACUAREA
LUCRATORILOR

2
IPSSM PRIVIND ACTIVITATEA IN DOMENIUL FEROVIAR

Prevederi comune
Salariaii persoanei juridice care prin natura serviciului efectueaz operaii n
legatur cu sigurana circulaiei pe liniile CFR (inclusiv calea ferat electrificat) trebuie
s fie autorizai n acest scop de personalul de specialitate din cadrul regionalelor de cale
ferat, potrivit reglementrilor i instruciunilor elaborate de ctre CFR.
Aceti salariai trebuie s fie desemnai n scris de ctre conducerea persoanei juridice.
Responsabilul cu sigurana circulaiei, verific respectarea instruciunilor privind
circulaia trenurilor i vagoanelor.
Salariaii persoanei juridice care prin natura serviciului efectueaz operaii n legtur cu
sigurana circulaiei pe calea ferat intern (inclusiv calea ferat electrificat) trebuie s
fie autorizai n acest scop potrivit programului elaborat de ctre persoana juridic
respectiv.
Personalul de explo atare i de ntreinere are obligaia:
- s comunice imediat efului direct, iar n lipsa acestuia efului ierarhic, toate abaterile
de la instructiunile de securitate a muncii observate de el, precum i defectele constatate
la dispozitivele i instalaiile de protecie la echipamente, la linia de contact, la cabluri,
etc. care pot prezenta pericol pentru viaa oamenilor;
- s nu execute dispoziii care ar contraveni prezentelor instructiuni; lucrtorul care va
primi o asemenea dispoziie este obligat s explice organului care i-a dat dispoziia
greit motivul pentru care o consider greit i s aduc imediat aceasta la cunotina
efului ierarhic.
Conducerea persoanei juridice este obligat s asigure realizarea prevederilor
prezentelor instructiuni de securitate a muncii, introducnd n procesul de munc aparte,
dispozitive, instalaii, echipamente i materiale de securitate a muncii, specifice
transportului pe calea ferat, certificate conform Instructiunilor Metodologice referitoare
la certificarea calitii din punct d e vedere al securitii muncii, a echipamentelor
tehnice.
n toate ramurile activitii de transport feroviar uzinal procesele de munc vor fi
conduse i supravegheate de persoane care posed pregtirea corespunztoare pentru
executarea acestei activiti, care au fost stabilite prin decizie semnat de conducerea
persoanei juridice.
Persoanele juridice detintoare de ci ferate uzinale sunt obligate s ia msuri de
asigurare a gabaritului cii, a spaiului necesar desfurrii activitii partidei de manevr
ct i depozitrii materialelor necesare lucrtorilor de cale, n conformitate cu proiectele
privind construcia cii ferate industriale i cu instruciunile CFR n vigoare. Persoanele
juridice trebuie s asigure toate condiiile ca luc r torii de cale (reparaii) i pe cale ferat
(circulaie, manevr, etc.) s execute la timp i fr pericol de accidentare.
Toi salariaii care lucreaz pe calea ferat intern trebuie s fie instruii asupra
cunotintelor privind circulaia terenurilor i micrile de manevr, n vederea prevenirii
accidentelor.
Responsabilul cu sigurana circulaiei sau, dupa caz, alt persoan numit de
persoana juridic (ef staie, impiegat de micare, ef tur, maistru, picher, etc.) este
obligat s verifice prezena personalului la nceperea programului de lucru, starea n care

3
se prezint din punctul de vedere al strii generale de sntate al odihnei i consumului de
alcool, starea inutei, existena asupra sa a rechizitelor, echipamentului de protecie, a
sculelor necesare lucrrilor pe care urmeaz a le efectua.
La circulaia printre linii, la manevrarea vagoanelor, se interzice:
- cltoria pe locomotiv n alt loc dect n cabin.
Fac excepie situaiile n care persoana juridic stabilete zonele de manevr unde
personalul de manevr, n interes de serviciu, poate staiona pe platforma locomotivei.
- urcarea i coborrea pe i de pe scrile vagoanelor n micare;
- circulaia, traversarea sau staionarea pe locul dintre ramp i linie;
- urcare a cu picioarele pe cutiile cu vaselin, pe tampoane, pe arcuri sau alte pri ieinde
ale vagoanelor;
- urcarea n vederea deplasrii cu convoiul de manevr pe scrile de col, de acces la
prile superioare etc., pe scrile locomotivelor sau alte locuri unde nu este asigurat
stabilitatea salariatului;
- staionarea n vagoanele de marf acoperite i de serviciu n dreptul uilor deschise,
dac nu este lsata bara de protecie i uile nu sunt asigurate mpotriva glisrii, pentru a
preveni cderea din tren sau strivirea;
- utilizarea gheretelor sau a platformelor frnelor care nu sunt n buna stare;
- acionarea dispozitivului de descrcare de aer a frnelor vagoanelor aflate n mers sau
ncercarea de a manipula robinetul de izolare a frnelor vagoanelor n mers.
n timpul ct se afl pe garniturile n mers, personalul este obligat:
- s se in cu mna de balustrad atunci cnd st pe marginea platformei sau gheretei de
frn, spre a evita cderea;
- s nu staioneze i s nu se aeze pe scrile vag oanelor;
- s nu se aplece prea mult n afara gheretei sau de pe platforma frnei vagoanelor pentru
a nu fi lovit de instalaiile sau construciile care se gasesc n apropierea liniei;
- s nu staioneze n dreptul uii deschise i s nu deschid u a vagoanelor n timpul
mersului;
- s nu se urce pe acoperiul vagoanelor, pe vagoanele - platform sau pe ncrctura (n
vagoanele descoperite) care depeste nlimea pereilor.

Prevederi specifice cii ferate electrificate

Salariaii persoanei juridice care are pe teritoriul ei cale ferat electrificat sunt obligai:
- s circule numai prin locurile stabilite, traversarea liniei curente facndu-se numai prin
trecerile de nivel, neavnd voie s ating stlpii liniei de contact;
- s nu se apropie la o distan mai mic de 10 m de locul unde s-a rupt i atrn (sau
atinge solul sau alte instalaii) conductorul liniei de contact;
- s nu prind de suportul reelei de contact i de reeaua de contact cabluri sau alte
obiecte sau s nu se apropie de unele obiecte strine agate de linia de contact;
- s nu circule n vagoane sau locomotive cu pri de acoperi desprinse, cu capacele de
acces deschise sau cu alte elemente ce pot intra n zona de influen a liniei de contact;
- s nu urce pe parbrizul locomotivei, pe acoperisurile vagoanelor sau containerelor i s
nu deschid capacele cisternelor,vagoanelor izoterme etc.;

4
- s nu ncarce sau descarce vagoanele descoperite dac, direct sau prin sculele, obiectele,
mrfurile pe care le mnuiesc, pot ajunge la o distan mai mic de 1,5 m de reeaua de
contact sau elementele aflate sub tensiune;
- s nu se urce pe ncrcturile agabaritice;
- s circule numai n vagoane cu gheret de frn, n vagoane acoperite, mpreuna cu
marfa (dac sunt condiii) sau pe platformele de frn;
- s nu sting cu ap sau soluii lichide obiectele incendiate din apropierea liniei de
contact, dac nu se asigur o distan de cel putin 7 m ntre jetul folosit pentru stingerea
incendiului i linia de contact.
Dare a n exploatare a unui tronson de cale ferat electrificat va fi adus din timp la
cunotina att a lucrtorilor de cale ferat ct i a personalului ntreprinderii,
interzicndu-se punerea sub tensiune a liniei de contact, dac nu s-au efectuat aceste a
vizri.

Amenajri ale zonelor cilor ferate


Persoana juridic deintoare va organiza marcarea i inscripionarea construciilor
adiacente traseelor de circulaie a materialului rulant tehnologic i transporturilor
feroviare cu gabarit depit.
Locurile de trecere peste linii trebuie s fie amenajate ntre firele cii cu podee de lemn
sau dale de beton i continuate cu podee i dale de beton n afara firelor cii. n loc de
pode pot fi folosite umpluturi ntre contraine, n gen ul trecerii de nivel.
Trecerile peste linii trebuie s fie bine ntreinute, marcate i iluminate n timpul noptii.
Spaiile nguste i alte locuri care ar prezenta pericol de accidentare trebuie marcate cu
table indicatoare ca:"LOC PERICULOS"; "STAIONAREA INTERZIS"; "GABARIT
REDUS" etc.
Toate trecerile de nivel cu cale ferat trebuie s fie construite i semnalizate conform
instructiunilor privind circulaia rutier n vigoare, stabilindu-se trecerile de nivel care se
pzesc sau cele care rmn nepzite.
Interseciile liniilor ferate cu prile carosabile i cu cile pietonale din incinta unitilor
trebuie prevzute dup caz cu sisteme de semnalizare optic i acustic i cu plci
avertizoare, n conformitate cu prevederile NSSM pentru transporturi pe calea ferat.
Zona schimbtoarelor de cale i n special zonele de manevr i de ncrcare-descrcare
trebuie s fie iluminate corespunztor pe timp de noapte astfel nct s nu fie pericol de
accidentare, n conformitate cu instructiunile n vigoare.
Liniile de cale ferat din incint precum i spaiul dintre ele trebuie s fie ntreinute n
permanen n stare de curtenie, i trebuie s fie asigurat n permanen scurgerea apei.
Nu se admite depozitarea ntre linii a zgurii, a zpezii, a gheii sau a altor materiale.
Acestea trebuie s fie depozitate astfel nct s nu provoace accidente.
Zonele periculoase de linie (curbe, decliviti, etc.) trebuie marcate i semnalizate pentru
reducerea adecvat a vitezei, pentru a se evita astfel pericolul de deraiere.
Cile de acces i circulaie vor fi amenajate n mod corespunztor, marcate vizibil,
prevazute cu indicatoare i iluminate n timpul nopii, iar pe timp de iarn pe ele vor fi
mprtiate materii antiderapante.

5
Circulaia persoanelor n zona liniilor de cale ferat
Trecerea peste linii trebuie s se fac cu atenie i perpendicular pe axa cii, dup
asigurarea, n prealabil, c nu exist vagoane, locomotive sau alte vehicule n micare pe
calea ferat.
Personalul care prin natura serviciului este obligat s circule printre linii n timpul nopii
va purta lmpi de mn aprinse i mbrcminte avertizoare.
Trecerea peste schimbtoarele de cale i peste inimile de ncruciare este interzis.
Atunci cnd vizibilitatea este redus (noaptea, pe timp de cea, ploaie, viscol, ninsoare
abundent etc.) trecerea peste linii trebuie s se fac numai prin locuri marcate i
iluminate, cu asigurarea c nu sunt vehicule n micare.
Trecerea peste linii nu trebuie s se fac prin faa trenurilor, a locomotivelor sau a altor
vehicule care se apropie.
Trecerea pe la capetele vehiculelor de cale ferata in stationare se face la o distanta de
minimum 5 m de acestea.
Atunci cnd nu exist condiii de traversare a liniilor pe la capetele garniturilor aflate n
staionare, trecerea peste linii trebuie s se fac prin gheretele defrn, fiind interzis:
- s se treac pe sub vagoane;
- s se trec printre tampoanele materialului rulant, dac nu au ntre ele o distan de cel
puin 10 m;
- s se treac peste tampoane sau aparatele de cuplare.
Traversarea liniilor duble sau multiple trebuie s se fac, avnd n vedere i circula ia de
pe liniile vecine.
Mersul de-a lungul liniilor trebuie s se fac numai n afara firelor cii, cu atenie la
circulaia de pe liniile vecine, i cu respectarea gabaritului de liber trecere.
Pentru a prentmpina accidentarea person alului prin cdere n gol, ramele gropilor de
cenu i ale canalelor de revizie trebuie s fie vruite n alb, pentru a fi uor de observat
n timpul nopii, iar puurile de vizitare i gurile de canale se vor acoperi cu capace
rezistente sau se vor mpr ejmui cu balustrade.
Locurile periculoase din incinta subunitilor de ci ferate (gropi de cenu, canale, spaii
nguste, etc.) care nu pot fi evitate sau acoperite, trebuie s fie semnalizate prin tblie
avertizoare, vopsite cu dungi alternative galben-negru i vor fi iluminate n timpul nopii.
n cazul n care, datorit executrii unor lucrri n incinta unitii, apar locuri periculoase
necunoscute, conductorii lucrrilor au datoria de a sesiza n scris conducerii
subunitilor respective, n cel mai scurt timp, de apariia i existena acestor locuri, lund
msuri pentru semnalizarea lor.

Viteze de circulaie

Vitezele de circulaie i manevr pe liniile cilor ferate uzinale se stabilesc prin planul
tehnic de exploatare al staiilor de cale ferat n funcie de condiiile specifice fiecrei
persoane juridice, dar nedepind vitezele maxime prevazute pentru materialul rulant prin
cartea tehnic sau detaliile de execuie.

6
Manevra
Manevrele care se execut cu locomotiva sau cu alte mijloace trebuie fcute n prezena i
sub conducerea unui conductor de manevr instruit i autorizat n acest scop de organele
competente ale persoanei juridice deintoare, urmnd ca autorizarea personalului care
are acces pe liniile cilor ferate s se fac de organele CFR conform reglementrilor n
vigoare.
Persoana juridic deintoare va stabili compunerea partidelor de manevr (conductor de
manevr, agent de manevr etc.), si instruciuni specifice n funcie de activitatea de
manevr la punctele de lucru de pe dispozitivul cilor ferate uzinale propriu.
Partida de manevr poate fi constituit din unul, doi sau mai muli ageni de manevr.
Piaa de manevr trebuie amenajat, marcat, iluminat i ntreinut n aa fel nct s se
asigure desfsurarea normal a activitii, fr accidente de munc sau mbolnviri
profesionale, indiferent de perioada din zi, anotimpul, starea atmosferic etc. n care
aceasta se desfoar.
Manevrarea manual a vagoanelor se va face cu respectarea urmtoarelor prevederi:
- manevrarea se va face numai sub supravegherea unui agent de manevr care este obligat
s asigure respectarea msurilor de securitate a muncii;
- manevrarea vagoanelor cu braele se va face numai prin mpingerea de prile laterale
ale vagoanelor, iar muncitorii trebuie s se gseasc n afara liniei i n nici un caz n
partea dinspre ramp sau locuri nguste;
- se interzice mpingerea n tampoane;
- n cazul n care pentru micarea vagoanelor se folosesc prghii specia le, manipularea se
va face stnd n afara liniei;
-dac vagoanele care se manevreaz nu au frn sau aceasta este defect, pentru fnarea,
oprirea sau asigurarea lor vor fi folosii saboi de mn, fiind interzis ntrebuinarea n
acest scop a unor traverse, lomuri, etc. sau introducerea sub roi a unor prghii sau a altor
obiecte.
La deplasareas manual a vagoanelor, acestea vor fi ntotdeauna mpinse, fiind interzis
tragerea lor; n cazul n care se deplaseaz mai multe vagoane, acestea se vor cupla n
prealabil.
Se interzice conductorului manevrei s prseasc locul de munc nainte de terminarea
operaiilor de manevr la care este angajat partida, precum i celorlali ageni care
particip la efectuarea manevrei, fr ncuviinarea conductorului manevrei.
Conductorul manevrei este obligat s trimit un agent sau s mearg personal cu
rechizite de semnalizare, pentru acoperirea micrilor de manevr, la o deprtare
suficient naintea convoiului de manevr, spre a observa dac nu sunt oameni sau
obstacole pe linie, n urmtoarele cazuri:
- cnd locomotiva mpinge vagoane pe o linie pe care vederea n deprtare nu este liber;
- cnd se manevreaz pe liniile magaziilor de mrfuri sau pe liniile de ncrcare-
descrcare;
- cnd se manevreaz cu locomotiva intercalat;
- cnd se manevreaz peste treceri de nivel cu circulaie rutier nedirijat n incinta
staiei, din linia curent sau din incinta ntreprinderii, dac nu sunt prevazute alte
reglementri n planul tehnic de exploatare;

7
- cnd se manevreaz prin mpingere pe liniile cu opritori ficsi sau nzestrate cu saboi
fici de deraiere;
- cnd se manevreaz pe liniile depozitelor de combustibil ale depourilor, pe liniile de
reparaii din staii, ale atelierelor de reparaii, pe liniile unde se execut transvazri,
transbordri sau transpuneri de vagoane.
La executarea serviciului de manevr i de circulaie a trenurilor se interzice:
- darea semnalelor de manevr din interiorul firelor liniei;
- staionarea sau darea semnalelor de manevr n mers de pe scarile de col ale
vagoanelor;
- manevrarea vagoanelor defecte, att n staii ct i pe liniile atelierelor de reparaii, fr
indicaia sau sub supravegherea unui organ de specialitate din partea atelierelor rep
aratoare sau a reviziilor de vagoane;
- staionarea pe tampoane, pentru a lega sau dezlega vagoane;
- darea semnalelor pentru punerea n micare a convoiului, nainte ca agentul nsrcinat
cu legarea sau dezlegarea vagoanelor s fie ieite dintre ele, iar manevranii din partid s
se fi indeprtat din raza de stropire a cisternelor ncrcate cu acizi i alte produse
duntoare sau fierbini;
- staionarea pe vagoanele - platform sau n vagoane descoperite indiferent de nlimea
pereilor;
- staionarea pe liniile electrificate, n afara timpului afectat executrii unor operaii de
reparare;
- intrarea agentului de manevr la legat sau dezlegat fr ordinul verbal al conductorului
de manevr i numai dup ce acesta s-a convins c nu este nici un pericol d e accidentare.
Agenii care lucreaz la cocoaa de triere vor urmri ca acest loc s fie ntreinut n buna
stare.
La trimiterea nainte a unui agent pentru acoperirea micrilor de manevr, vor fi
respectate urmtoarele msuri:
- agentu l de semnalizare, agentul de micare sau conductorul manevrei va merge
naintea convoiului n afara gabaritului liniei, dnd din timp semnale, astfel ca acestea s
poat fi recepionate, dup caz, de partida de manevr i mecanic sau de mecanic cnd
pilo t area convoiului este fcut de conductorul manevrei;
- viteza de mers a convoiului va fi reglat astfel nct acesta s poat fi oprit imediat dup
darea semnalului de oprire;
- agentul de la acoperire va aviza i ndeprta personalul care lucreaz sau se afl n
gabaritul i imediata apropiere a liniei, va ndeprta discul rou (dac exist), apoi va da
semnale pentru punerea n micare a convoiului.
Este interzis manevrarea vagoanelor, atunci cnd gabaritul de liber trecere nu este
asigurat sa u cnd pe linie sunt diverse materiale.
Mecanicul de locomotiv trebuie s dea semnale cu fluierul locomotivei, ori de cte ori
pune convoiul de manevr n micare.
Executarea operaiilor de manevr cu vagoane tehnologice de orice fel, goale sau
ncrcate, se va face numai cu locomotiva, prin tragere sau mpingere, fiind interzis orice
alt mod de manevr.
Toate trenurile i convoaiele formate din vagoane uzinale sau care aparin cii ferate de
transport intern vor fi semnalizate prin reglementri interne specifice sau cele prevzute
de Instruciile cii ferate.

8
Este interzis cuplarea sau decuplarea vagoanelor n timpul micrii acestora i
deplasarea lor prin tamponare cu alte vagoan e.
Se interzice staionarea persoanelor n spaiul rmas liber ntre convoiul de manevr n
micare i:

- cadrul uii de intrare n hale (depozite);


- stlpii de susinere ai construciilor;
- materialele depozitate n vecintatea liniei de cale ferat;
- pereii dinspre linia de cale ferat ai cabinelor de cntrire sau cabinelor pentru acari;
- alte construcii nsoitoare ale liniei de cale ferat.
Se interzice intrarea n hal sau n depozite cu locomotiva sau convoiul de manevr, fr
anuntarea prealabil a conductorului locului de munc de ctre agentul de manevr. Cel
anunat este obligat:
- s ndeprteze persoanele ce lucreaz n gabaritul liniei pe care se face manevra;
- s ntiineze persoanele care lucreaz n a propierea liniei;
- s se opreasc circulaia macaralelor, podurilor rulante i altor instalaii de ridicat n
zonele unde se face manevra, iar cele cu sarcin n crlig s fie scoase din zon;
- s ia msuri pentru deschiderea i asigurarea uii halei;
- s avizeze agentul de manevr, conform metodologiei stabilite de persoana juridic, c
se poate manevra n hal sau depozite.
nsoirea convoiului la intrarea i ieirea din hal trebuie s se fac de ctre conductorul
de manevr, pe jos, la o distan de cel puin 5 m naintea convoiului, n afara gabaritului
de liber trecere.
Pentru transporturile agabaritice se va respecta distana fa de linia cii ferate, stabilit
prin proiecte i preluat n instruciunile specifice ntocmite de persoana juridic
deintoare. nainte de a porni, mecanicul este obligat s dea semnale de avertizare cu
fluierul locomotivei i va circula cu viteza de max. 3 Km/h.
Este interzis urcarea agentului de manevr sau a delegatului nsoitor al seciei
productive sau al depozitului pe vagoane, dac acestea nu sunt prevazute cu gheret sau
platform de frn n bun stare,care sa asigure securitatea personalului n timpul
deplasrii convoiului.
Se interzice gararea vagoanelor ncrcate cu materiale fierbini (lingouri, laminate, zgur)
pe liniile depozitelor de pcur, benzin sau motorin, conducte cu fluide sub presiune
sau pe linii vecine cu acestea.
n cazul transportului sau garrii vagoanelor ncrcate cu produse inflamabile, trebuie
luate msuri pentru interzicerea folosirii flcrilor deschise sau surselor productoare de
scntei n vecintatea liniei de transport.
Circulaia convoaielor sau trenurilor tehnologice precum si frnarea acestora se va
reglementa prin instruciuni proprii specifice unitii respective, ntocmite de personal
tehnic de specialitate ale acesteia.
Manevrarea vagoanelor - cistern ncrcate i descrcate sau a unor categorii de vagoane
ncrcate cu mrfuri periculoase stabilite prin instrucii, se va executa numai prin tragere
sau mpingere, legate la locomotiv.
Aceste vagoane vor fi manevrate cu atenie, fr smucituri sau tamponri, mecanicul
urmnd s regleze micrile n acest scop. Este interzis staionarea acestor vagoane n
apropierea surselor de cldur (gropi de cenu, flacr deschis etc.).

9
La folosirea saboilor de mn, agentul are obligaia s efectueze urmtoarele operaii:
a)s verifice - la intrarea n serviciu, n timpul serviciului sau la primirea saboilor noi -
dac saboii sunt n bun stare, se afl la locurile stabilite prin planul tehnic de exploatare
(n rastele sau pe suporturi) i corespund tipului de in;
b)sabotul s fie aezat pe in n locurile permise din timp, naintea vagoanelor care
trebuie frnate, pentru ca la sosirea acestora sabotul s fie gsit n poziie corect iar
agentul s se fi ndeprtat la o distan suficient pentru a nu fi accidentat de vagon sau
de sabotul care eventual poate fi aruncat de pe linie; n timpul c nd se ndeprteaz de
locul de aezare al sabotului, agentul va trebui s fie atent la apropierea altor vehicule pe
aceeai linie, la micarea vehiculelor pe liniile vecine i s nu intre n gabaritul acestora;
c)s ridice sabotul dup frnarea vagoanelor i s-l aeze la locul stabilit.
Pentru ridicarea saboilor de mn aplicai la vagoane pot fi folosite dispozitive ajuttoare
(crlige, furci etc.) aprobate prin reglementrile specifice.
La folosirea saboilor de mn se interzic:
a)aezarea saboilor de mn sub osia a doua sau sub urmtoarele osii ale vagoanelor n
mers fr folosirea unor aparate sau dispozitive de aplicare a lor, aprobate n
reglementrile locale de lucru;
b)ncercarea de a ridica sabotul aruncat de pe linie nainte de a fi trecut vagonul sau
grupul de vagoane respectiv;
c)folosirea unui singur agent pentru frnarea vagoanelor cu ajutorul saboilor de mn la
mai mult de dou linii alturate, dac pe liniile pe care traverseaz nu este oprit trecerea
i starea lor de umplere cu vagoane nu permite deplasarea sigur a agentului de manevr.
n acest caz, persoana juridic va ntocmi instruciuni specifice de securitate.
Se interzice folosirea saboior de mn cu defeciunile prevzute de Instruciile cii
ferate.
Manevrarea vagoanelor de un anumit ecartament cu locomotiv de alt ecartament se
poate efectua numai dac ntre vagoane i locomotiv se intrudoce un vagon intermediar,
special amenajat pentru legare, care rmne legat de locomotiv tot timpul manev rei.
Se interzice tamponarea vagoanelor aflate n staionare.
n zonele de manevr, pentru circulaia n condiii de securitate a personalului de serviciu,
ntre vagoane sau grupuri de vagoane, n staionare, se va lsa un spaiu de minim um 10
m.
Pentru adpostirea personalului n timpul serviciului, conductorii unitilor vor amenaja
cabine, spaii care vor trebui s ndeplineasc urmtoarele condiii minime:
a)s fie amplasate astfel nct s fie asigurat cel puin gabaritul de liber trecere i
desfsurarea unei activiti normale (inclusiv pentru cabinele sau refugiile aflate ntre
linii);
b)scrile prin care se face accesul la etaje (n special cele exterioare neacoperite) vor fi
asigurate cu balustrade, casa scrii va fi iluminat, iar n timpul iernii vor fi curate de
zpad i ghea;
c)n cazul n care ua cabinei se deschide direct sau lateral fa de dispozitivul de linii, iar
distana msurat din axa uii, pn n axul liniei celei mai apropiate este mai mic de 6 m,
accesul trebuie protejat cu balustrade care s mpiedice ieirea personalului direct spre
linie.

Activitatea de micare n seciile i halele tehnologice

10
n seciile i halele tehnologice se vor aplica prevederile prezentelor instructiuni
cumulativ cu instruciunile proprii de lucru.
Accesul trenului i partidei de manevr n seciile i halele tehnologice se va permite
numai de ctre conductorul locului de munc respectiv (ef secie, inginer, maistru etc.)
i numai dup ncunotiinarea efului de manevr asupra programului de lucru, a
evidenierii punctelor periculoase i a msurilor de protecie a muncii ce urmeaz s fie
luate.
Executarea manevrei n hale sau depozite se face numai cu locomotiva legat.
n zona liniilor de manevr din hale sau depozite, seciile tehnologice sunt obligate s
asigure spaiul de circulaie liber.
La intrarea i ieirea din hale, depozite, agentul de micare se va aeza astfel nct s
poat supraveghea linia de cale ferat pe care se face manevra i totodat s poat fi
observat de mecanicul de locomotiv la darea semnalelor de manevr.
La intrarea i ieirea din hale precum i la fronturile de ncrcare-descrcare,
supravegherea liniei de cale ferat pe care se manevreaz i nsoirea convoiului de
vagoane pentru ndeprtarea persoanelor din gabaritul liniilor de cale ferat se face de
ctre un salariat al seciei beneficiare, instruit n acest scop i care a fost numit de cel care
a dat acceptul pentru efect u area manevrei. Aceast persoan se va deplasa pe jos la 5 m
naintea convoiului, n limita gabaritului de liber trecere, fiindu-i interzis s dea semnale
de manevr.
Nu este obligatorie pilotarea convoaielor n hale - depozite, unde nu sunt asigu rate din
construcie ci de acces pentru deplasare. n asemenea cazuri, modul de lucru se va stabili
prin planul tehnic de exploatare.
Ieirea locomotivei izolate sau a convoiului din hale se face numai dup ce agentul de
manevr va face verificarea liniei i se va posta la ua halei pentru a surpaveghea ieirea
convoiului, iar mecanicul va da semnale cu fluierul locomotivei; n cazul cnd la ieirea
din hal exist pasaj la nivel cu circulaie nedirijat, agentul de micare se va posta n
pasajul la nivel, pentru acoperirea manevrei i oprirea circulaiei rutiere.
Se interzice scoaterea de la fronturile de ncrcare a vagoanelor a cror ncrctur
depsete gabaritul, este neuniform sau prezint pericol de cdere. Se excepteaz
cazurile prevazute n planul tehnic de exploatare (evitarea avariilor posibile la agregate i
instalaii, perforri de cuptoare etc.) care se execut pe baza unor dispozitii scrise, pe
rspunderea acelora care cer aceste manevre.
Verificarea ncrcturii vagoanelor n hale i depozite se va face de ctre personalul
seciei expeditoare care certific prin documente de transport starea corespunztoare a
ncrcturii ca i fixarea ei.
Accesul locomotivelor Diesel fr dispozitive antiex la punctele de lucru la care este
prevazut distan de siguran contra eventualelor incendii sau explozii (secii de
subproduse chimice etc.) se va admite numai dupa introducerea ntre locomotiv i
vagoanele aduse la ncrcare/descrcare a unui numr de osii care s conduc la
asigurarea distanei stabilite prin instruciuni pentru locul de munc respectiv.

Manevrarea vagoanelor cu tractorul

La manevrarea vagoanelor cu tractorul trebuie respectate urmtoarele prevederi:

11
- manevrarea se va efectua numai dup ce s-a fcut verificarea lanului, cablului sau
frnghiei de traciune, care se va prinde de crligul special fixat pe colurile extreme de
pe traversele frontale ale vagonului, iar n lipsa acestora, de crligul de traciune;
- lungimea lanului, cablului sau frnghiei de traciune va trebui s fie de cel puin 5 m;
- pe timpul efecturii manevrei de tractare este interzis prezena persoanelor n
apropierea lanului, cablului sau a frnghiei de traciune;
- manevrarea vagoanelor cu tractorul este admisa la maximum 8 osii;
- manevra va putea ncepe numai dup ce agentul de manevr s-a convins c nu sunt
oameni n vagoane, ntre vagoane i naintea vagoanelor; el va merge naintea vagoanelor
astfel nct s fie vazut de tractorist pentru a preveni intrarea unor persoane sau utilaje pe
linia de manevr;
- n timpul manevrei, distana dintre tractor i vagon va fi de minimum 5 m;
- n timpul executrii manevrei, tractoristul va da semnale sonore.
Tractoarele utilizate la manevrarea vagoanelor vor ndep lini urmtoarele condiii:
- vor fi vopsite n culoarea galben, avnd n prile laterale, pe aripi, dungi negre, oblice
pentru avertizare;
- vor fi prevazute cu dispozitive de stringere a cablului dupa terminarea manevrei;
- vor avea sistem de averitzare sonor diferit de tractoarele folosite la transportul de
marfuri;
- n parile laterale, pe capot vor avea inscripionat cu negru "FERII, ZON DE
MANEVR".
At. 278
Este interzis s se execute manevrarea vagoanelor cu tractorul daca:
- pe aceeai linie se execut manevr de vagoane cu locomotiv;
- pe drumul urmat de tractor sunt mrci de siguran, elemente ale schimbtoarelor de
cale, grmezi de pietre, nisip, fier vechi, stive de traverse etc. sau nu este asigurat
gabaritul de liber trecere.
Este interzis vagoanelor prin mpingere cu tractoare, buldozere, ncrctoare frontale
(IFRON, FADROMA) etc.

Operaii de legare-dezlegare
Pentru legarea i dezlegarea vagoanelor cu tampon central i a vagoanelor tehnologice
(indiferent de ecartament) persoana juridic trebuie s elaboreze instruciuni specifice
fiecrui tip de vagon i loc de munc.
Operaia de legare sau dezlegare a locomotivei i a vagoanelor care circul n incint se
efectueaz numai dup ce garnitura s-a oprit.
In fu ncie de componena partidei de manevr stabilit de persoana juridic deintoare
n condiiile specifice locului de munc, tipul vagoanelor, lungimea convoaielor de
manevr etc., se va proceda astfel:
- intrarea agentului de manevr ntre vagoane pentru operaii de legare sau dezlegare se
face numai la ordinul verbal al conductorului de manevr i numai dup ce acesta s-a
convins c nu exist nici un pericol de accidentare;
- intrarea conductorului de manevr ntre vagoane pentru operaii de legare sau
dezlegare se face numai dup ce acesta s-a convins c nu exist nici un pericol de
accidentare i c mecanicul de locomotiv a perceput semnalele date i supravegheaz
operaiunea.

12
n cazul n care pe locomotiv exist mecanic ajutor, operaia de legare-dezlegare a
locomotivei de primul vagon i ridicarea sabotului va fi executata de acesta, sub
supravegherea direct a mecanicului de locomotiv.
Mecanicul de locomotiv va supraveghea n permanen operaiunile de intrare i ieire a
agentului de manevr la legarea sau dezlegarea vagoanelor i nu va pune n micare
convoiul sau locomotiva dac nu a primit de la conductorul manevrei semnale care s-i
permit punerea n micare a convoiului.
Ieirea agentului de manevr de la operaia de legare sau dezlegare trebuie s se fac n
mod obligatoriu prin acelai loc pe unde a intrat, ntotdeauna prin partea pe unde este
mecanicul de locomotiv.
La legarea i dezlegarea vagoanelor uzinale cu ecartament ngust, cu tampon central,
trebuie respectate urmtoarele:
- intrarea ntre vagoane se face numai dup ce vagoanele au fost oprite complet, iar
distana dintre ele permite agarea sau ridicarea cuplei crligului vagonului vecin;
- intrarea persoanelor ntre vagoane se f ace numai cu minile libere de orice fel de obiect
(stegule, felinar etc.).
Intrarea-ieirea agentului la i de la legat se face numai pe sub tamponul vagonului aflat
n staionare, inndu-se cu mna de mnerul de prindere anume destinat al vagonului,
indiferent de distana dintre vagoane.
Semnalele de oprire a convoiului de manevr trebuie date din timp, astfel ca mecanicul s
poat opri convoiul n momentul atingerii tampoanelor pentru legarea vagoanelor.
Conductorul manevrei nu va da semnale de punere n micare a convoiului dect dup
completa legare sau dezlegare a vagoanelor i dup ieirea agentului care a efectuat
legarea sau dezlegarea.
n cazul apariiei unui pericol iminent pentru agentul care efectueaz legarea sau
dezlegarea vagoanelor, acesta va da semnale acustice de oprire, iar conductorul
manevrei va opri imediat manevra.
La legarea-dezlegarea vagoanelor se va intra ntre vagoane pe sub tampoane numai dup
oprirea convoiului. Se va sta ntre vagoane numai timpul necesar pentru executarea
acestor operaii. Ieirea de la legare-dezlegare a vagoanelor trebuie s se fac cu atenie i
cu respectarea gabaritului fa de vehiculele i liniile vecine.
Se interzice ncercarea de a lega sau dezlega vagoanele cnd sunt oprite deasupra
canalelor de curat, n zona macazurilor, pe diagonale, pe trecerile de nivel peste liniile
de ncruciare, pe plcile nvrtitoare etc.
Se interzice efectuarea de pe scri, platforme sau tampoane a operaiilor de legare sau
dezlegare a vagoanelor.
Dezlegarea vagoanelor din mers este permis la vitez redus, cu ajutorul unei prghii-
manele.
Se interzice prinderea n mini a cuplei vagonului n micare i mersul naintea lui, pn
la vagonul aflat n staion are.
La legarea sau dezlegarea vagoanelor, cupla se va ine astfel nct degetele s nu intre n
interiorul inelului cuplei.
Legarea ntre ele a vagoanelor nzestrate cu cupl automat trebuie s se fac fr
intervenia personalului feroviar. Dezlegarea acestora se face numai din afara cii,
indiferent dac acestea sunt sau nu inzestrate cu tampoane.

13
ntreinerea instalaiilor de centralizarea telecomand i telecomunicaii
Se interzice nceperea lucrrilor cu specific de electrificare, centralizare telecomenzi i
telecomunicaii feroviare n halele de producie, nainte de fixarea unui program comun
ntre factorii interesai.
Conductorul echipei de intervenie va numi un responsabil cu supravegherea micrilor
utilajelor n zona de lucru i cu atenionarea lucrtorilor pentru adpostirea n caz de
pericol.
Se interzice lucrtorilor de intervenie s lucreze sub macaralele aflate n reparaie sau cu
sarcini suspendate.
Zonele de lucru si scoaterile de tensiune vor fi acoperite cu semnale regulamentare.

ncrcarea i descrcarea

nainte de ncrcarea vagonului se va controla starea lui, verificndu-se n special


platforma de ncrcare, obloanele, ncuietorile i siguranele. Este interzis utilizarea
vagoanelor defecte.
ncrcarea se va face astfel nct sarcina s fie distribuit uniform pe toat suprafaa de
ncrcare a vagonului i pe osiile acestuia.
Nu se va depsi capacitatea maxim de ncrcare, respectndu-se i gabaritul prescris.
ncrcturile trebuie s fie fixate funcie de natura lor, conform prescripiilor n vigoare,
printr-un sistem de imobilizare sigur.
La ncrcara vagoanelor acoperite se va lsa un spaiu liber de 25 cm n dreptul fiecarei
ui, pentru a uura deschiderea lor. n timpul deschiderii obloanelor, muncitorii nu vor sta
n dreptul lor ci numai lateral, la o distan corespunztoare, pentru a nu fi accidentai de
acestea sau de materialele care ar putea cdea din vag on.
La ridicarea - coborrea pereilor mobili ai vagoanelor, muncitorii trebuie s stea astfel
nct s nu fie atini de peretele n cdere. Se interzice fixarea pereilor mobili numai cu
un singur crlig.
Pentru evitarea accidentelor ce p ot avea loc prin cderea materialelor la deschiderea
uilor vagoanelor, muncitorul care deschide ua trebuie s trag mnerul uii spre el, fiind
adpostit astfel n permanen de tblia uii vagonului.
nainte de nceperea operaiei de ncrcare-descrcare, vagoanele vor fi asigurate prin
frnare contra deplasrii necomandate i cu saboi de oprire, n cazul terenurilor n pant.
La descrcarea i depozitarea temporar a materialelor lng liniile de cale ferat
normal, la suprafaa solului, distana de la ina alturat pn la baza stivei sau grmezii
trebuie stabilit astfel nct s nu se provoace accidente.
Dup descrcarea vagoanelor, descrctorii au obligaia de a nltura toate dispozitivele i
materialele de ancorare folosite i de a cura zona de descrcare respectiv.
nchiderea i deschiderea uilor vagoanelor trebuie s se fac astfel nct s se evite
prinderea minii celui care face aceast operaie, lovirea persoanelor ce se gsesc lng
u sau personalul din apropiere prin cderea ncrcturii din vagon.
n timpul ncrcrii - descrcrii mecanizate a vagoanelor cu materiale n vrac, se
interzice staionarea persoanelor n vagoane.
Se interzice ncrcarea - descrcarea vagoanelor pe timpul nopii, dac nu este asigurat
iluminarea corespunztoare.

14
La descrcarea pieselor mai grele de 8 t, sub lonjeronul lateral al vagonului, pe partea pe
care se coboar piesele se va cldi un picior din traverse, care s mpiedice nclinarea
vagonului.

Locomotive
Locomotivele trebuie s ndeplineasc condiiile tehnice stabilite de reglementrile CFR
n vigoare.
Componena echipei de locomotiv va fi stabilit de persoana juridic deintoare, n
funcie de: tipul locomotivei i niveul activitii din zona de lucru.
Funcia de mecanic de locomotiv sau mecanic ajutor nu poate fi ncredinat dect
persoanleor care posed autorizaie valabil pentru funcia respectiv i pentru tipul
respectiv de locomotiv.
Personalul de locomotiv va fi examinat periodic din punct de vedere medical, psihologic
i profesional, conform reglementrilor n vigoare.
Se interzice personalului de locomotiv s se prezinte la serviciu obosit sau sub influena
buturilor alcoolice, s consume buturi alcoolice n timpul serviciului.
Se interzice personalului de locomotiv s permit cltoria pe locomotiv a persoanelor
care nu posed autorizaie de cltorie pe locomotiv. Cltoria este permis numai n
cabina de conducere a locomotivei i numai cu ua nchis.
Se interzice personalului s urce sau s coboare de pe locomotiv n timpul mersului.
Mecanicul nu va pune locomotiva n micare dect dup ce a dat un semnal de atenie i
dup ce personalul de locomotiv i-a ocupat locul normal de lucru n cabina
locomotivei.
Se interzice circulaia locomotivelor, cu uile deschise ori neasigurate contra deschiderii.
Se interzice n timpul mersului:
- aplecarea n afara ferestrei sau peste ua cabinei mai mult dect limita gabaritului;
- ieirea din cabina locomotivei pe pervazele laterale;
- nlturarea defectelor i ungerea pieselor n micare.
Se interzice executarea oricror reparaii n parcurs la instalaiile de frn ale
locomotivei. Asemenea operaii vor fi executate numai n depou sau n puncte de lucru
special amenajate, dup ce vor fi luate msurile de siguran corespunztoare.
Se interzice mecanicului s fac orice micare de manevr cu locomotiva, fr a primi
semnalele corespunztoare din partea conductorului de manevr sau a altei persoane
instruite i autorizate s transmit aceste semnale.
Pe timp de iarn se va ndeprta gheaa de pe scrile locomotivei, iar la nevoie se va
presra cenu sau nisip spre a evita alunecarea.
Se interzice atingerea cu mna sau cu alte scule metalice a firelor electrice aeriene din
vecintatea liniei sau a celor care traverseaz calea ferat.

Locomotive electrice
La locomotivele care se gsesc pe linie electrificat, pn la scoaterea de sub tensiune i
punerea la pmnt a reelei de contact se interzice:
- urcarea pe pervazul sau acoperiul locomotivei;
- mnuirea de piese, scule sau alte obiecte care pot aj unge la o distan mai mic de 1,5
m de reeaua de contact sau de elementele aflate sub tensiune.

15
La circulaia pe timp de noapte, nainte de pornire, mecanicul verific i se va convinge
dac luminile de semnalizare ale locomotivei i farul central funcioneaz normal i
conform prevederilor din instruciunile de serviciu.
Se interzice atingerea direct sau prin intermediul sculelor, obiectelor etc. a prilor
conductoare de curent ale locomotivelor electrice aflate sub tensiune, indifer ent de
valoarea tensiunii.
nainte de ridicarea pantografului i conectarea disjunctorului locomotivei electrice se vor
asigura urmtoarele msuri de protecie:
- n camera de nalt tensiune nu trebuie s se afle oameni i obiecte strine (materiale,
scule i altele); uile de la camera de nalt tensiune, dup efectuarea controlului, se
sigileaz de ctre persoana care a efectuat controlul;
- oamenii trebuie s se afle n cabina de conducere, astfel ca ridicarea pantografului i
nchiderea disjunctorului s nu prezinte pericol pentru ei;
- toate persoanele aflate n cabina locomotivei electrice trebuie s fie anunate c se ridic
pantograful;
- la comandarea pantografului, mecanicul va urmri ridicarea lui pn la stabilirea
contactului cu firul de contact i numai dupa aceea se va conecta disjunctorul.
Rspunderea pentru legarea corect a locomotivei electrice cu primul vagon revine
mecanicului locomotivei electrice. Conectarea i deconectarea cuplelor electrice pentru
comand multipl sunt permise numai cu pantografele coborte i disjunctoarele
deconectate.
Urcarea i coborrea de pe locomotiva electric sunt permise numai n timpul staionrii
i numai prin uile de la posturile de comand, dac pantograful este ridicat.

Locomotive Diesel
nainte de pornirea motorului Diesel, echipa de locomotiv este obligat s verifice starea
agregatului i s strng toate instrumentele i sculele, aezndu-le la locul lor.
Pe fiecare locomotiv Diesel trebuie s fie afiate schema circuitului principal de for i
instruciunile de protecie a muncii, specifice lucrului pe locomotiv.
Pe uile cutiilor de protecie a dispozitivelor sub tensiune i pe pereii demontabili ai
blocurilor aparatelor se va scrie: "SUB TENSIUNE".

Vagoane

Vagoane basculante
Toate tipurile de vagoane speciale vor fi explo atate, revizuite, ntreinute i verificate
periodic, conform instruciunilor specifice fiecrui tip de vagon.
Manipularea pentru descrcare n parcurs a vagoanelor basculante trebuie s se fac
numai de salariai instruii n acest scop. Se interzice participarea n acelai timp a dou
persoane la manipularea dispozitivelor de basculare a vagoanelor.
La descrcarea vagoanelor basculante, se interzice bascularea lor cu alte mijloace dect
cele ale vagoanelor respective.
Pentru aceast operaie, ntreprinderile vor ntocmi instruciuni de lucru specifice de
securitate a muncii.
Se interzice acionarea basculrii vagoanelor nainte de asigurarea acestora cu saboi de
mn i ancore fixate de linia cilor ferate.

16
Acionarea dispozitivului de basculare va fi executat numai dup ce agentul nsrcinat
cu aceasta se va convinge c nu exist alte persoane att n dreptul vagonului ct i al
locului n care urmeaz s se fac bascularea.
Agentul care efectuez bascularea trebuie s se plaseze astfel n dreptul vagonului nct
s nu fie lovit de cutie sau de ncrctura din vagon n timpul basculrii.
Se interzice postarea lucrtorilor n partea n care se basculeaz vagonul.
Manevrarea vagonului i ndeprtarea materialului czut n gabarit prin basculare se vor
face numai dupa ce cutia vagonului a fost adus la poziia iniial.
Vagoanele basculante trebuie s fie prevazute cu dispozitive pentru blocarea basculrii
necomandate.
Se interzi ce punerea la ncrcare sau admiterea n circulaie a vagoanelor basculante care
prezint defeciuni la dispozitivele de asigurare contra autobasculrii cutiei vagonului.
Se interzice alimentarea cu aer a instalaiilor de basculare att n parcurs ct i n timpul
staionrii vagoanelor. Alimentarea cu aer se va efectua numai la basculare.
Se interzice ncrcarea i circulaia vagoanelor basculante cu uri, scoare, funduri de oal
sau alte materiale grele, pentru evitarea rsturnrii n parcurs.
Se interzice descrcarea vagoanelor basculante n timpul nopii, dac locul de descrcare
nu este suficient iluminat.
Se interzice descrcarea vagoanelor basculante fr ca acestea s fie ancorate de in,
pentru a se evita rsturnarea acestora.
Descrcarea vagoanelor basculante se va face cu mijloacele vagoanelor respective, iar
pentru vagoanele ce nu au instalaii proprii de basculare i cu alte mijloace mecanizate.
Pentru aceste operaii se vor ntocmi instruciuni de lucru i de protecie a muncii
respective.
Revizia tehnic a vagoanelor basculante va fi fcut numai dup ce s-a descrcat aerul
comprimat din instalaia de basculare, prin deschiderea robinetelor frontale de aer i dupa
ce s-a asigurat instalaia contra basculrii.
Vagoane cu descrcare automat prin gravitaie (vagoane autodescrctoare, vagoane-
gondol)
Revizia i ntretinerea vagoanelor-autodescrctoare trebuie s se fac numai de personal
calificat.
Acionarea dispozitiviului de descrcare al vagonului autodescrctor se va executa
numai dup ce agentul nsrcinat cu aceasta se va convinge c nu exist alte persoane n
dreptul vagonului i al clapelor de descrcare.
Se interzice ca la descrcarea vagoanelor autodescrctoare s se acioneze nti
mecanismul central de deschidere i apoi cel individual.
Se interzice intrarea sub vagoanele - autodescrctoare cu dispozitiv cu arc volut, dac se
constat c braul dispozitivului de nchidere este blocat n poziia deschis. n acest caz,
mai nti se va debloca - de la distan - arcul volut ntepenit, apoi se va trece la
efectuarea lucrrilor necesare.
n caz c este necesar s se deschid clapele pentru diferite intervenii ca (nlocuirea
arcului elicoidal al aparatului de acionare a clapei, nlocuirea sau repararea buloanelor
sau a rolei mecanismului de demontare a clapei deformate, repararea balamalelor clapei
i repararea crligelor clapei etc.), se va proceda n felul urmtor:
a)se va veri fica nainte de nceperea lucrrii ca vagonul s fie descrcat i dac este
asigurat nchiderea clapei cu crligele de nchidere individual;

17
b)numai dup aceast verificare, se vor aciona de la capetele vagonului mecanismele de
nchidere i de deschidere centralizat a clapelor, punndu-se n poziie "deschis";
c)n timpul acionrii dispozitivului central, se interzice intrarea persoanelor sub vagon
sau staionarea n dreptul clapelor;
d)dac natura lucrrilor cere deschiderea mecanismului de asigurare individual a clapei,
clapele vor fi susinute de doi muncitori, de mnerele lor, asigurndu-se n acest fel o
deschidere lent a acestora, fr s cad brusc.
Dup luarea acestor msuri prealabile se pot ncepe lucrrile necesare i se poate intra sub
vagon.
Descrcarea vagoanelor autodescrctoare Eacs i Fals se va face de personal instruit
conform instruciunilor specifice tipului de vagon.

Vagoane - cistern
Interveniile n interiorul vagonului - cistern i la venitul central de siguran trebuie s
se execute de cel puin doi muncitori, numai dup ce cisterna a fost golit i aerisit.
Muncitorul care intr n cistern trebuie s fie echipat cu aparat de protecie respiratorie
izolat autonom sau neautonom, centur i frnghie de siguran conform instructiunilor n
vigoare.
Cel de-al doilea muncitor trebuie s stea pe platforma domului cisternei pentru a ine
frnghia centurii de siguran a muncitorului care se gsete n cistern i a furtunului de
la aparatul de protecie respiratorie izolat neautonom supraveghindu-i permanent fiecare
micare.
Mersul pe platforma rampelor de ncrcare, precum i pe platformele domurilor
vagoanelor - cistern trebuie s se fac cu atenie, cunoscnd c exist pericol de
alunecare.
De asemenea, urcare sau coborrea scrilor i rampelor vagoanelor cistern trebuie s se
fac cu atenie i numai dup ce se verific dac aceste scri sunt n bun stare.
n timpul nopii, la lucrrile de revizuire, etanare i reparare a vagoanelor cistern,
personalul muncitor trebuie s foloseasc lmpi electrice cu tensiune redus i n
construcie antiexploziv.
Se interzice personalului muncitor de a inspecta interiorul vagoanelor cistern prin
introducera capului n dom, fr ca n prealabil s-i fi pus aparatul de protecie
respiratorie.
Lucrri de linii de cale ferat pe hald
Toate lucrrile de linii de cale ferat vor fi aprobate de eful haldei i se vor desfsura sub
conducerea efului de lucrare (picher, ef de echip).
Zona de lucru va fi determinat i semnalizat regulamentar, asigurndu-se distanele
minime fa de activitatea din vecintate, care prezint pericole.
n cazul n care nu se pot asigura distanele minime normate, activitile periculoase -
dezbateri, descrcri de materiale incandescente - se vor sista pn la ndeprtarea
salariailor din zonele nvecinate la o distan corespunztoare.
nainte de nceperea lucrrilor, conductorul activitii va verifica:
- starea platformei pe care urmeaz s ripeze linia;
- situaia i stabilitatea taluzelor nvecinate zonei de lucru;
- ndeplinirea tuturor condiiilor de lucru n siguran.

18
Montarea i demontarea liniilor la front se va executa numai dup rcirea platformei
terasamentului sub 40 0 C.
n mod excepional este permis intervenia i la temperaturi de peste 40 0 C, numai n
cazul de avarii la linii pe hald, stabilindu-se condiii specifice i echipamente individuale
de protecie.
Este interzis montarea liniei cii ferate la fronturile instabile.
Pe timpul lucrrilor de demontare sau montare a liniilor cii ferate, atunci cnd este cazul,
se va stropi platforma pentru a preint mpina formarea prafului.

19
IPSSM PERICOL IMINENT

Prin pericol iminent de accidentare se intelege situatia concreta, reala si actuala careia ii
lipseste doar prilejul declansator pentru a deveni realitate in orice moment.
Constatarea starii de pericol iminent, se face catre:
executant
conducatorul procesului de munca
persoane care au atributii de control in domeniul protectiei muncii
La constatarea starii de pericol iminent se vor lua una sau mai multe din urmatoarele
masuri de securitate, dupa caz :
a)oprirea instalatiilor si/sau activitatii
b)evacuarea personalului din zonele periculoase
c)anuntarea conducatorilor ierarhici
d)eliminarea starii care a condus la oprirea instalatiilor si/sau activitatii
In vederea realizarii masurilor de securitate, conducerea persoanei juridice sau fizice, au
urmatoarele obligatii:
a)sa stabileasca masurile necesare pentru: acordarea primului ajutor in caz de accident,
eliminarea cauzelor care creeaza situatia de pericol iminent, evacuarea rapida a
lucratorilor, la stabilirea acestor masuri se va tine seama de natura activitatilor, marimea
unitatii, precum si de prezenta altor persoane in afara celor implicati direct in procesul de
munca;
b)sa asigure sistemul de contactare a serviciilor exterioare pentru interventie in cazul
producerii unui accident si anume: serviciul medical de urgenta, slvarea si pompierii;
c)sa desemneze persoanelor responsabile pentru asigurarea masurilor privind acordarea
primului ajutor si evacuarea lucratorilor, numarul persoanelor desemnate in acest sens,
instruirea lor si echipamentul pus la dispozitie vor fi stabilite functie de conditiile
concrete;
d)sa asigure un sistem operativ de informare a lucratorilor asupra pericolului iminent la
care sunt expusi si asupra masurilor de protectie care au fost luate;
e)sa asigure instruirea lucratorilor privind modul in care urmeaza sa intrerupa lucrul si sa
paraseasca locul de munca spre o zona sigura, in cazul aparitiei unei situatii de pericol
iminent, chiar si atunci cand conducatorul locului de munca lipseste, instructajul trebuie
sa asigure responsabilitatea lucratorilor pentru desfasurarea actiunilor proprii in conditii
corespunzatoare ;
f)sa interzica prin masuri severe continuarea sau reluarea activitatii inainte de eliminare
cauzelor au creat situatia de pericol iminent.

20
IPSSM PRIVIND OBLIGATII PE LINIE DE SANATATE SI
SECURITATE IN MUNCA PENTRU TOTI ANGAJATII

1.Prevederile de protectie a muncii se aplica tuturor persoanelor juridice si fizice, la care


activitatea se desfasoara pe baza de contract individual de munca, sau in alte conditii
prevazute de lege iar respectarea lor constituie obilgatie de serviciu.
2.Impunerea aplicarii masurilor de protectie a muncii, se face prin stabilirea de Norme
generale si Instructiuni proprii de protectie a muncii, care au ca scop, prevenirea
accidentelor de munca si a bolilor profesionale, eliminarea sau diminuarea factorilor de
risc existenti in sistemul de munca, imbunatatirea conditiilor de munca, reducerea
efortului fizic, precum si masuri adecvate pentru munca femeilor si tinerilor.
3.Prezentarea la serviciu se va face intr-o tinuta corespunzatoare, odihnit perfect, fara sa
fi consumat, in prealabil, bauturi alcoolice, sau sa introduca si sa consume in unitate
asemenea bauturi.
4.Fiecare angajat este obligat sa execute numai lucrari impuse prin atributiunile ce-i revin
si dispuse de conducatorul locului de munca respectiv si unde a fost instruit la locul de
munca, confirmand luarea la cunostinta , prin semnarea fisei individuale de instructaj pe
linie de protectie a muncii.
5.Este interzisa parasirea locului de munca fara incunostiintarea si aprobarea
conducatorului acestuia. Circulatia in incinta unitatii se va face numai pe caile de acces
special destinate si numai in scop de serviciu.
6.Participarea la instructajul de protectie a muncii, constituie o obligatie pentru fiecare
angajat, in vederea insusirii metodelor nepericuloase de munca.
7.Nu se vor porni sau mentine in functiune masini defecte, cu improvizatii sau fara
aparatori de protectie. Se interzice indepartarea sau anularea dispozitivelor de protectie
din dotarea masinilor sau instalatiilor.
8.Inaintea inceperii lucrului se vor verifica uneltele, masinile si utilajele cu care urmeaza
a se lucra, precum si starea locului de munca si a cailor de acces. Orice pericol va fi
comunicat, imediat, conducatorului locului de munca.
9.La inceputul programului la intrarea in schimb se va verifica ca masinile si utilajele
actionate electric, ce vor fi puse in functiune, sa aiba legatura la centura de impamantare.
10.Exploatarea instalatiilor si utilajelor, precum si intretinerea si repararea acestora, se va
face numai de catre personal cu pregatire corespunzatoare si instruit pe linie de protectie
a muncii.
11.Echipamentele de protectie si de lucru, eliberate in baza Normativului intern, se vor
utiliza numai in timpul lucrului si numai in scopul in care au fost acordate.
12.Orice interventie la masini sau utilaje, pentru revizii reparatii, ungere, curatare sau
control, este permisa numai dupa oprirea completa a utilajului si asigurarea impotriva
pornirilor accidentale.
13.Manipularea diferitelor materiale se va face cu mare atentie, in functie de conditiile
existente la locul de munca. Se interzice orice activitate efectuata in graba sau prin
atitudine de bravada.
14.Se vor respecta cu strictete regulile privind prevenirea si stingerea incendiilor, fumatul
si focul deschis, fiind admise numai in locurile special amenajate.
15.Anunta imediat conducatorul locului de munca, daca se accidenteaza el sau alt angajat

21
de la locul de munca. Va lua imediat masuri de prim ajutor, corespunzator.
16.Se prezinta, in caz de accident, la medic si respecta intocmai tratamentul medical
prescris. Se va prezenta, obligatoriu, la controlul medical periodic.
17.Timpul de lucru se va folosi numai in scopul indeplinirii sarcinilor de serviciu, joaca,
cearta sau discutiile fara rost sunt interzise, deoarece creeaza stari de neatentie care pot
conduce la producerea de accidente.
18.Dupa incheierea programului de lucru, se interzice ramanerea in unitate, fara scopuri
precise, legate de atributiile de serviciu si numai cu aprobarea conducatorului locului de
munca.

22
IPSSM MUNCITOR NECALIFICAT CF

Se interzice inceperea lucrarilor la linie inainte de a acoperi locul de munca (punctul de


lucru) cu semnale conform instructiunilor de serviciu in vigoare , precum si ridicarea
semnalelor inainte de terminarea completa a lucrarilor , de scoatere a angajatilor ,
sculelor, masinilor si uneltelor de lucru in afara gabaritului de libera trecere al caii.
Este interzis salariatilor sa intre in gabaritul de libera trecere al caii dupa
scoaterea semnalelor de acoperire a echipei.
Executarea lucrarilor pe portiuni de linii din statii, triaje, depouri, la aparate de
cale , poduri, tuneluri, in zona de triere, in zona manevrelor dese, unde configuratia caii
poate periclita siguranta personalului, se va face cu inchiderea liniei
Inainte de inceperea lucrarilor pe o linie in circulatie , conducatorul direct al
locului de munca va stabili locurile de refugiu , care vor fi marcate cu tablite indicatoare
cu textul LOC DE REFUGIU si vor fi aduse la cunostinta tuturor salariatilor . In cazul
liniilor duble, triple, etc, care nu au distanta de 6 m intre ele in linie curenta, locul de
refugiu se va fixa in afara acestor linii.
Inainte de trecerea trenului pe o linie in lucru conducatorul direct al locului de
munca va dispune intreruperea lucrarilor si retragerea angajatilor la locul de refugiu
stabilit si semnalizat corespunzator si va permite reluarea lucrarilor numai dupa ce
personal s-a convins ca nu mai circula alt material rulant.
In timpul executarii lucrarilor la care se folosesc masini care produc zgomot,
masini grele,etc. Sau sunt in apropierea unor surse de zgomot de orice natura si atunci
cand vizibilitatea este redusa sub 1000m, protectia angajatilor si a utilajelor se va asigura
prin agenti de semnalizare postati in locuri care permit urmarirea circulatiei dotati cu
mijloacele necesare de semnalizare si comunicare.
Pentru efectuarea reviziei caii, a masuratorilor sau a reparatiilor in zona
aparatelor de cale conducatorul locului de munca va aviza personalul postului de miscare
(cabina) de la cel mai apropiat punct de lucru.
Angajatii postului de miscare inainte de a da semnal liber de intrare , iesire sau
trecere si/sau de a manevra aparatele de cale , despre miscarile materialului rulant peste
punctul de lucru respectiv. Ei sunt obligati sa se convinga ca personalul avizat s-a retras
din gabaritul de libera trecere al caii.
La orice lucrare sau deplasare ce se executa in gabaritul caii , personalul
trebuie sa se asigure permanent ca nu se apropie material rulant.(tren, drezina, vagonete)
care circula pe baza unei programari de care nu a luat cunostinta.
Se interzice salariatilor sa se aseze pe linii, in gabaritul acestora, pe traversele
unei linii sau intre doua linii care au distanta intre ele mai mica de 6m.
In statii, triaje, depouri, pe liniile de viteza mare, revizia liniilor se va face
mergand inafara gabaritului de libera trecere al caii. Aceasta obligatie este valabila si
atunci cand pe linia ce trebuie revizuita se face circulatie, manevra, triere sau cand
vizibilitatea este redusa sub 1000 m.
Personalul care face revizia caii va merge inafara gabaritului de libera trecere
al caii si nu printre firele caii in urmatoarele situatii:
- cand se fac revizii suplimentare si nu se cere verificarea intregii portiuni de linie ,
ci verificarea sau starea anumitor puncte fixe( un tunel, un pod, o portiune de linie
inundata, terasamente, taluzuri alunecatoare)

23
- ploua, ninge sau viscoleste sau cand vizibilitatea este sub 1000m
- in alte cazuri speciale dispuse de un organ superior.
Angajatii care lucreaza pe liniile industriale sunt obligati sa respecte atat
prescriptiile interne respective privind procesul de productie , cat si prescriptiile de
securitate a muncii aferente lucrarilor de cale ferata pe linie normala.
Pentru tragerea liniei la tipar, se permite miscarea firului de sina cu ajutorul
manelelor ce trebuie sprijinite(pe crampoane, pe tirfoane, sau alte materiale) astfel incat
sa fie eliminata posibiulitatea alunecarii, iar capatul manelei trebuie bine infipt in balastul
dintre traverse
Se interzice sa se curete direct cu mainile aschiile, rumegusul sau gunoiul, de
sub talpa sinei montata in cale; aceasta operatie se va efectua cu ajutorul unei maturici cu
carlig etc
Pentru readucerea joantelor la echer, vor fi folosite dispozitive speciale care sa
asigure deplina securitate a angajatilor.
Se interzice sa se verifice cu degetul daca gaurile din eclise coincid cu gaurile
din sina; verificarea se va face cu ajutorul unui dorn
In timpul executarii lucrarilor ola aparatele de cale centralizate se interzice sa
se puna mana sau piciorul intre ac si contraac inainte de a se fixa pozitia ace;or cu
ajutorul penelor de lemn.
Montarea si demontarea clemelor elastice se va face cu ajutorul sculelor
adecvate.
La incheierea zilei de lucru se va asigura gabaritul de libera trecere al caii
Pentru executarea burajului la traverse cu ajutorul tarnacoapelor sau al
ciocanelor electrice de burat angajatii vor fi asezati cate doi la ambele capete ale aceleiasi
traverse fata in fata , unul inafara firului de sine si altul in interiorul lui, pentru a nu se
lovi in timpul lucrului.
Se interzice angajatilor sa stationeze sau sa se odihneasca langa stivele de
materiale, intrucat prin alunecare acestea ar putea sa-i accidenteze.
Sinele vor fi depozitate in stive cu inaltimea maxima de 2 m, in conformitate
cu instructiile de serviciu si dispozitiile conducatorului locului de munca
Conducatorul punctului de lucru va verifica permanent modul de depozitare a
materialelor dupa descarcare, precum si stivele din care se consuma , pentru a constata
daca stivuirea este corect facuta , daca materialele au stabilitate si nu prezinta pericol de
accidentare
Traversele din lemn si traversele din beton si panourile de cale se depoziteaza
in stive cu inaltimea maxima de 2,5m.
In cazul manipularii sinelor si traverselor cu macaraua este interzisa
stationarea sau circulatia angajatilor pe sinele sau traversele manipulate , sub ele sau in
directia lor de transport
Dirijarea sinelor si traverselor va fi facuta de la distanta cu ajutorul
franghiilor , evitand balansarea lor.
Este interzisa balansarea sinelor si traverselor in clestii macaralei, ca si
impingerea sau tragerea cu bratele acestora pentru depozitare.

24
IPSSM ELCTROMECANIC SCB

Toate lucrarile la instalatiile SCB exterioare trebuie executate cu respectarea prevederilor


privind lucrul in gabaritul CF, intrelinii, in apropierea liniei de ontadct sau in legatura cu
circulatia si manevra trenurilor , dupa caz.
Inainte de inceperea lucrului la aparatajul SCB exterior, pentru actionarea
macazelor trebuie obtinut acceptul IDM cu inscrierea in RRISC.
Pentru depistarea defectiunilor in instalatii se vor folosi lampi portatve la
tensiune redusa , nepericuloasa in buna stare de functionare sau lanterne de mana cu
baterii. Este interzisa folosirea focului sau a flacarii deschise
Lucrul la cabluri sau aparatajul exterior alimentate cu tensiune mai mare de 60 V,
se va face numai cu intreruperea alimentarii si asigurarea ca aceasta nu poate fi facuta
necontrolat sau de personal neautorizat, folosind incuietori placute avertizoare
Se interzice stationarea langa compensatoare atunci cand se fac probe de rupere a
transmisiei pentru a se evita lovirea prin caderea bratelor acestora
La curatarea macazurilor centralizate si a franelor de cale , curatitorii vor respecta
si urmatoarele :
- nu vor incepe curatirea macazurilor decat dupa ce au anuntat IDM sau pe
agentul care manevreaza macazurile de la masa sau coloana de manevra pentru ca acestia
sa nu manevreze macazurile fara a anunta la randul lor pe curatitori
- nu vor incepe curatarea decat dupa ce au introdus intre limbile macazurilor pene
de protectie pentru blocare
- nu vor incepe curatarea franelor de cale decat dupa ce s-a realizat intreruperea
posibilitatii manevrarii acestora , pe parcursul curatirii lor.
- la curatarea cu aer comprimat se vor utiliza manusi si ochelari de protectie
- muncitorii se vor indeparta din timp de linie cand se apropie trenurile sau
convoaiele de manevra , fiind interzis a se mai executa lucrari de curatare la macazuri
atata timp cat pe acestea se gaseste material rulant.
- vor fi atenti la trecerea materialului rulant peste macazurile sau franele de cale
langa care se gasesc, pentru a nu fi loviti de incarcaturile care eventual depasesc gabaritul
- cand sunt obligati sa intrerupa curatarea macazurilor sau cand au terminat-o , vor
indeparta inainte de parasirea macazului , penele de protectie; in cazul franelor de cale, se
vor indeparta de frana de cale, vor comunicda acest lucru si numai dupa aceea se va
debloca manevrarea franei de cale.
Macazurile si franele de cale vor fi curatate numai cu scule speciale (razuitoare,
maturi, etc) si niciodata direct cu mana spre a se evita prinderea si strivirea mainii la o
schimbare nepevazuta a pozitiei.
Pentru curatarea papucilor de alunecare a acelor macazului si a partilor
componente ale franelor de cale , precum si pentru ungerea lor se vor utiliza scule
speciale de curatare sau ungere cu coada lunga.
In timpul executarii lucrarilor la macazurile centralizate se vor respecta
urmatoarele prevederi:
- nu se vor atinge direct cu mana elementele aflate sub tensiune

25
- nu se va interveni la elementele mobile din electromecanism, daca exista
posibilitatea manevrarii acestora
- este interzisa ungerea si curatarea cu scule inadecvate sau direct cu mana
- este interzisa efectuarea verificarilor functionale si de concordanta daca nu au
fost indepartate toate materialele si sculele folosite si nu au fost indepartati si angajatii
din formatia de lucru
Este interzis a incepe lucrarile de revizie si reparare a electromecanismelor de
macaz pana nu se executa:
- intreruperea circuitului de actionare
- intreruperea alimentarii ircuitului de cale in care este cuprins macazul la care se
lucreaza sau intreruperea circuitului de control
In timpul lucrului la capetele de cablu din interior sau exterior se vor purta
manusi electroizolante , nefiind permis a se atinge cu o parte a corpului capul de cablu
cu simultan partile metalice ale ramelor de sustinere
Cand se lucreaza la cablul supus unei inductii periculoase , camasa cablului nu va
fi taiata inainte de a se stabili o legatura metalica de rezistenta intre cele doua portiuni
ale camasii de plumb ce vor fi separate prin taietura
In cazul cablurilor armate se va proceda la fel si pentru armatura. Pentru restul
lucrarilor, se va alege, dupa imprejurari, una din metodele urmatoare:
- izolarea completa in raport cu pamantul
- izolarea in raport cu conductoarele periculoase
- legarea generala la pamant
Lucrarile de revizie bianuala de verificare a partilor ascunse trebuie executate si
cu respectarea urmatoarelor :
- conducatorul echipei complexe (linii) trebuie sa coordoneze si sa supravegheze
unitar desfasurarea lucrarilor, prin stabilirea agentilor si mijloacelor de semnalizare
- conducatorul formatiei SCB trebuie sa supravegheze ca la manevrarea macazului
sa nu se accidenteze angajatii echipei complexe
- la utilizarea generatoarelor de sudura trebuie respectate si NSPM pentru sudarea
metalelor , evitand manipularea pieselor incinse
Este interzis a incepe lucrarile de revizie si reparare a franelor de cale pana nu se
intrerupe posibilitatea de actionare a acestora
In cadrul acestor lucrari se vor respecta si urmatoarele :
- inlocuirea lamelelor de franare se va face in formatie de cel putin sase persoane
din care unul este conducatorul lucrarii
- ridicarea pieselor grele se va face cu mijloace mecanizate
- verificarea si repararea instalatiilor de presiune se vor face cu resectarea masurilor
de PM si a prescriptiilor tehnice ISCIR specifice
Masurie electrice care se efectueaza la sectiunile izolate , la circuitele de cale ,
picheti, distribuitori, dulapuri exterioare, semnale luminoase si coloane de manevra se
vor fae numai in afara caii , cu cordoane suficient de lungi si bine izolate electric iar
executantul trebuie sa poarte echipaent de protctie electroizolant.
Este interziza interventia la aparatajul SCB (macaz, bariera, semnal
mecanic,etc)in timpul manevrarii acestora , pentru reglae, masuratori, remederi,etc)

26
Lucrarile la sina sau la instalatiile care sunt in legatura cu returul curentului de
tractiune vor fi executate numai dupa ce s-a realizat verificarea continuitatii
circuitului de retur.
In cazul cand se constata o interupere a circuitului de retur, nu se va incepe
lucrul decat dupa ce s-a cerut si s-a obtinut scaterea de sub tesiune a liniei de contact
si s-au executat legarie la pamant
In cadrul lucrarilor la circuitele de cale se interzice demontarea elementelor
care asigura returul curentului de tractiune, ca: bobine de joanta, funii, conexiuni,
legaturi echipotentiale , impamantari, etc
Daca lucrarile impun acest lucru se va scoate de sub tesiune linia de contact si
apoi se vor executa lucrarile . In acelasi mod se vor executa lucrarile la cabluri in
tunele
Se interzice deconectarea de la sina a unui singur conductor al bobinei de
joanta , fara conectarea prealabila a ambelor sine la mediana bobinei de joanta a
sectiunii veci
Se interzice ca in timpul lucrarilor sa se deconecteze circuitele de cale dintre
transformatorul de izolare si bobina de joanta , fara o prealabila scurtcircuitare a
infasurarii bobinei de joanta care este in legatura cu acesta
La urcarea pe semnale , pe console si pe pasarelele luminoase este interzisa
apropierea la o distanta mai mica de 1,5m fata de linia de contact, cu oricare parte a
corpului sau cu diverse scule , dispozitive, materiale,etc
Pentru lucrari la barierele centralizate se vor realiza acoperirea si
semnalizarea echipelor privind circulata auto peste pasaje
Inaintea inceperii lucrarilor la instalatiile electromecanice CEM se vor realiza
si urmatoarele:
- se va bloca transmisia (semnalelor,macazurilor,barierelor,etc)cu cleme
pentru asigurarea impotriva manevrelor necomandate
- se vor asigura contragreutatile (compensatoarelor, barierelor,semnalelor
etc)impotriva caderii libere sau actionarii necomandate
Sarma de otel pentru transmisii la instalatiile CEM se va derula numai cu
ajutorul vartelnitei si se va asigura impotriva desfasurarii libere prin destindere sau
incolacire
Ridicarea contragreutatilor instalatiei CEM trebuie sa se faca cu dispozitive
speciale sau de catre un numar suficient de persoane

27
IPSSM PRIVIND REPARAREA SI INTRETINEREA UTILAJELOR,
AUTOVEHICULELOR

1. Instruciuni proprii de securitate a muncii pentru ntreinere i reparaii autovehicule cuprind


prevederi de securitate a muncii pentru prevenirea accidentelor de munc n activitatea de ntreinere i
reparare a autovehiculelor.
2. Prevederile prezentelor instruciuni se aplic cumulativ cu H.G. referitoare la activitile de
protecie a muncii;
3. Desfurarea activitilor de ntreinere i reparaii auto n condiii care determin i alte pericole,
se vor face pe baza unor instruciuni aprobate de conducerea unitii.
4. Operaiile de ntreinere i reparare efectuate n halele i atelierele persoanelor juridice sau fizice se
vor executa de ctre salariai calificai i instruii special n acest scop, respectndu-se ntocmai
instruciunile tehnice, de exploatare, protecie a muncii i P.S.I. Electricianul de instalaii electrice de
for va fi autorizat din punctul de vedere al proteciei muncii.
5. ntreinerea i repararea autovehiculelor se vor face n hale i ncperi amenajate, dotate cu utilaje,
instalaii i dispozitive adecvate;
6. Executarea unor lucrri de demontare, ntreinere sau reparare a autovehiculelor este admis i n
spaii amenajate n afara halelor i atelierelor de ntreinere denumite platforme tehnologice. Aceste
platforme vor fi delimitate, marcate i amenajate corespunztor, iar atunci cnd este necesar vor fi
mprejmuite;
7. Cile de acces din hale, ateliere i de pe platformele tehnologice vor fi ntreinute n stare bun i
vor fi prevzute cu marcaje i indicatoare de circulaie standardizate;
8. nclzirea halelor i ncperilor de lucru va fi asigurat n perioada anotimpului rece n funcie de
temperatura exterioar i n limitele stabilite de H.G. 1091/2006 .
9. n halele de ntreinere i reparare a autovehiculelor, canalele de revizie, vor fi meninute n stare
curat, asigurndu-se scurgerea apei, a uleiurilor i a combustibililor;
10. Nu se admite pornirea motoarelor autovehiculelor n interiorul halelor, dect dac exist instalaii
de exhaustare, n stare de funcionare;
11. Instalaiile de ventilaie general i local din halele i ncperile destinate lucrtorilor de
ntreinere i reparare a autovehiculelor vor fi n bun stare, urmrindu-se funcionarea lor n
permanen la parametrii proiectai;
12. Persoanele juridice sau fizice vor asigura afiarea instruciunilor tehnice i de exploatare privind
instalaiile de ventilaie, preciznd programul de funcionare al acestora, precum i obligaiile
referitoare le reviziile tehnice i verificrile periodice. De asemenea, se va preciza numele persoanei
care rspunde de exploatarea instalaiei;
13. Utilajele din hal i ateliere vor fi bine fixate, legate la pmnt, dotate cu dispozitive de protecie n
bun stare. De asemenea, utilajele vor avea afiate instruciunile tehnice de exploatare i de protecie a
muncii;
14. Cricurile din dotarea halelor de reparaii sau a canalelor de revizie vor fi meninute n permanen
n stare bun de funcionare i vor avea inscripionat sarcina maxim;
15. La demontarea, montarea i transportul subansamblelor grele sau voluminoase se vor folosi
mijloace mecanice de ridicare i manipulare. Prinderea subansamblelor la mijloacele de ridicat, trebuie
s fie autorizat ca legtori de sarcini, in conformitate cu prescripiile R1-87 colecia ISCIR;

28
16. n halele de reparaii n care se execut i lucrri de sudur la autovehicule se va stabili locul de
amplasare a tuburilor de oxigen, a generatoarelor de sudur oxiacetilenic, a transformatoarelor de
sudur electric, precum i a paravanelor de protecie folosite n timpul sudurii electrice;
17. Transformatoarele de sudur electric vor fi conectate la instalaia de legare la pmnt, iar cablurile
vor fi amplasate i protejate astfel nct s nu fie deteriorate de roile autovehiculelor care circul n
timpul reparaiilor;
18. Petele de ulei i de combustibil de pe pardoselile halelor sau ncperilor vor fi acoperite cu nisip,
dup care vor fi luate msuri de curare i evacuare a materialului rezultat n locuri care nu prezint
pericol de incendiu;
19. Crpele, clii i alte materiale textile folosite la curarea i tergerea pieselor sau a minilor vor fi
depuse n cutii metalice cu capac de nchidere i evacuate n locuri stabilite n acest scop pentru a fi
arse sau ngropate;
20. n halele de reparare a autovehiculelor se vor monta plci avertizoare i afie sugestive pe teme se
protecie a muncii, referitoare la activitatea efectiv prestat;
21. n cazul ncperilor n care se gsesc instalaii prin a cror manevrare sau atingere se pot produce
accidente, pe uile acestora se vor fixa tblie cu inscripia INTRAREA INTERZIS
PERSOANELOR STRINE. Aceste tblie se vor fixa i pe uile ncperilor n care sunt instalate
cazane cu abur, transformatoare, redresoare;
22. Lucrtorii trebuie s poarte echipament de lucru i echipamentul de protecie corespunztor
lucrrilor pe care le execut cu instalaiile i utilajele din dotare, conform cu Normativul cadru de
acordare a echipamentului de protecie aprobat de MMPS;
23. n locurile unde exist pericole de incendiu, explozii, intoxicaii i surse de zgomot sau vibraii se
vor efectua msurtori n vederea depistrii depirii CMA i a anihilrii surselor acestora ;
24. Sculele vor fi aezate pe suporturi speciale, amplasate n locuri corespunztoare i la nlimi
accesibile. Dup terminarea lucrului sculelor vor fi curate, dup care vor fi nchise n dulapuri.
Ascuirea sculelor de tiat, cioplit se va face de ctre un lucrtor instruit special n acest scop;
25. Lucrtorii sunt obligai ca nainte de nceperea lucrului s verifice dac uneltele i utilajele pe care
le folosesc sunt n stare bun i corespund din punctul de vedere al securitii muncii. Se interzice
folosirea uneltelor i utilajelor care nu corespund acestor verificri;
26. nainte de nceperea lucrului, locul de munc trebuie s fie n perfect ordine. Nu se admite
aglomerarea locului de munc cu materiale, scule, etc.;
27. Este interzis modificarea sculelor prin sudarea prelungitoarelor improvizate pentru chei n
vederea mririi cuplului;
28. Zilnic, nainte de nceperea lucrului, maistrul i efii de echip vor verifica starea de sntate i
oboseal a muncitorilor. Dac acetia se afl sub influena buturilor alcoolice vor fi ndeprtai de la
lucru;
29. Este interzis pstrarea mbrcminii personale a lucrtorilor i a alimentelor n incinta halei sau
atelierelor. mbrcmintea se va pstra numai n vestiar. Alimentele se vor consuma numai n
ncperile special amenajate i destinate de unitate n scop i numai dup ce lucrtorii respectivi i vor
spla bine minile;
30. Persoanele cu atribuii de serviciu vor urmri i vor interzice introducerea i consumul buturilor
alcoolice n unitate i la locurile de munc, cunoscnd c rspund personal de starea i capacitatea de
munc a personalului din subordine pe tot timpul lucrului;
31. La repartizarea lucrrilor pe muncitori, maistrul sau eful de echip va indica procedeul corect de
lucru (nepericulos) i msurile corespunztoare privind utilizarea instalaiilor, utilajelor i sculelor din

29
dotare; va verifica starea echipamentului de protecie i a echipamentului de lucru care va fi folosit de
muncitor la lucrarea respectiv;
32. Iluminatul natural i artificial se va realiza astfel nct s se asigure o bun vizibilitate la locul de
munc;
33. Corpurile de iluminat trebuie s fie curate periodic. De asemenea, se vor face msurtori
periodice asupra iluminrii, precum i verificarea instalaiilor de iluminat.

Protecia mpotriva incendiilor i exploziilor

34. n ncperi cu pericol de incendii i explozii sunt interzise: fumatul, intrarea cu foc deschis, cu
piese sau materiale incandescente, producerea de scntei, lovirea a dou scule feroase i folosirea
echipamentului de lucru din materiale sintetice. n acest scop pe ua de intrare se vor monta plcue
avertizoare;
35. Este interzis accesul n ateliere cu pericol de explozie a tuturor persoanelor strine. Pe uile acestor
ncperi se va monta tblie cu inscripia INTRAREA OPRIT;
36. Este interzis fumatul n halele de ntreinere i reparaii. n acest scop se vor amenaja locuri pentru
fumat;
37. Este interzis pstrarea rezervoarelor, a bidoanelor cu combustibili lichizi, carbid, cu uleiuri, a
vaselor ci acizi, vopsele, diluani etc., n interiorul halelor sau atelierelor cu excepia locurilor anume
prevzute prin proiectul de construcie.

REPARAREA AUTOVEHICULELOR

38. Dac n apropierea rampei se afl un drum de circulaie pentru pietoni sau vehicule, ntre ramp i
drum se vor monta paravane asigurate contra rsturnrii i drum se vor monta paravane asigurate
contra rsturnrii astfel nct jetul de ap de splare s nu loveasc oamenii sau vehiculele care trec pe
drum;
39. Autovehiculele ce urmeaz a fi splate se manevreaz cu atenie pe rampa metalic sau de beton i
se asigur contra pornirii necomandate, cuplndu-se ntr-una din viteze, acionndu-se frna de ajutor
i aezndu-se cale de blocare la roile din spate n ambele sensuri (faa i spatele roilor);
40. Furtunul prin care vine apa sub presiune va fi n bun stare, iar legtura cu piesele metalice se va
asigura cu coliere de strngere;
41. Urcarea sau coborrea autovehiculelor pe/i de pe ramp se va face numai dup ce lucrtorii din
jur au fost avertizai referitor la operaia ce se execut;
42. Se interzice ndreptarea jetului de ap sub presiune spre instalaiile electrice aflate n zona rampei;
43. Decantoarele i separatoarele de reziduuri petroliere aferente instalaiilor de splare vor fi
acoperite i ngrdite. Aerisirea se va efectua permanent;
44. Mlul de decantoare va fi evacuat cu ajutorul pompelor de noroi sau alte mijloace mecanizate;
45. n timpul currii decantorului, lucrtorul nu va sta pe suprafaa decantorului;
46. nainte de pornirea pompei de ap se va verifica existena grtarului (sau a platformei
electroizolante) de protecie de sub tabloul de comand, precum i legtura la pmnt;
47. Cuplajul pompei va fi acoperit cu aprtori;
48. nainte de pornirea pompei de ap, captul furtunului cu tuul, va fi inut n mn sau fixat ntr-un
colier pentru a evita lovirea ca urmare a presiunii jetului de ap;
49. La terminarea programului de lucru rampa va fi curat i splat;

30
50. Dup terminarea lucrului, ncperea pompelor i tabloul electric se vor ncuia cu cheia.
51. n timpul operaiei de decapare, uile ncperii trebuie s fie nchise. nchiderea uilor se va face
numai la comanda conductorului staiei, dup ce acesta a verificat c n interiorul staiei nu se gsete
nici o persoan;
52. Dup operaia de decapare trebuie s se efectueze o limpezire a autovehicului, cu ap curat
53. Instalaia de vehiculare a soluiei decapante, trebuie s fie meninut etan. mbinrile prin flane
ale Conductelor i ale aparatajului trebuie s fie mbrcate cu aprtori de tabl;
54. Curarea decantoarelor aferente staiei se va face numai dup ce pereii s-au rcit i decantorul a
fost aerisit timp de cel puin 24 ore. n cazul decantoarelor construite n subsolul staiei se va efectua o
ventilaie mecanic, att nainte, ct i n timpul efecturii currii;
55. Materialul de completare necesar meninerii concentraiei soluiei decapante se va introduce n
decantor. Muncitorii care manipuleaz acest material de completare vor purta, n mod obligatoriu,
echipamentul de protecie corespunztor;
56. n staiile prevzute cu filtre de noroi, manipularea filtrelor n vederea golirii i currii se va face
folosindu-se echipamentul de protecie adecvat.

Degresarea i dezincrustarea

57. Piesele tratate n bi acide sau bazice, dup rcire, vor fi imersate n bi cu ap curat, pentru
nlturarea soluiei nocive;
58. Bile cu petrol folosite la degresarea pieselor vor fi instalate la distan de orice surs de nclzire
sau flacr deschis. Temperatura bii nu va depi temperatura mediului ambiant. Se interzice
utilizarea bilor cu petrol fr capace;
59. Se interzice degresarea pieselor demontate n solveni organici inflamabili, n recipiente deschise,
n ncperi n care se lucreaz cu foc deschis sau se produc scntei electrice;
60. Piesele supuse degresrii n tunel, cu funcionare continu, se vor aeza n couri metalice;
61. tunelul cu ntreaga instalaie electric aferent va fi legat la pmnt,
62. Orice intervenie de ordin mecanic sau electric la pompele sau agregatele tunelului se va face
numai cu instalaia oprit i decuplat de la reeaua electric;
63. Trierea i sortarea pieselor degresate n tunel trebuie s se fac pe mese speciale pentru sortare.

Prelucrarea metalelor prin achiere

64. n activitatea de prelucrare a metalelor prin achiere se vor respecta Instruciunile proprii pentru
prelucrarea metalelor prin achiere n vigoare.

Repararea caroseriilor auto

65. La repararea caroseriei, autovehiculul trebuie asigurat contra unor deplasri necomandate;
66. La repararea caroseriilor care necesit lucrri de sudur n stare montat pe autovehicul se va
amenaja n apropiere un post provizoriu PSI corespunztor;
67. n cazul autocisternelor, acestea vor prezenta certificat de degresare, eliberat de staia care a
efectuat aceast operaie;
68. n situaia n care repararea caroseriei se va executa prin demontarea acesteia de pe asiul
autovehiculului, se vor respecta urmtoarele reguli:

31
69. Intrarea lucrtorului sub autovehicul pentru demontarea bridelor se va face numai dup ce au fost
nchise uile cabinei;
70. Ridicarea caroseriei de pe asiul autovehiculului se va face numai dup ieirea de sub acesta a
lucrtorului care a demontat bridele de prindere;
71. Pentru ridicarea i aezarea caroseriei de pe/i pe asiul autovehiculului se vor folosi instalaii de
ridicat corespunztoare, operaia fiind efectuat numai de ctre personal autorizat i va fi dirijat
numai de persoane competente;
72. n timpul ridicrii caroseriei de pe autovehicul sau de pe capre , precum i n timpul aezrii pe
acestea se vor feri prile corpului i mbrcmintea pentru a nu fi prinse i/sau strivite ntre elementele
caroseriei;
73. n timpul deplasrii caroseriei dintr-un loc n altul se vor respecta punctele de legare (ancorare) ale
acesteia, n aa fel nct s i se asigure stabilitatea;
a.Caroseriile suspendate pe capre vor fi ntotdeauna sprijinite n cel puin patru puncte;
b. n timpul reparrii prin sudare a prilor metalice din dreptul stlpilor de lemn se vor lua
msuri de umezire permanent a materialului lemnos al caroseriei;
c.Spaiile de trecere din jurul caroseriei suspendate pe capre pentru reparaii sau din jurul
autovehiculului a crui caroserie se repar vor avea o lime de cel puin 1 m;
d. Cnd se lucreaz la interioarele caroseriei, iluminarea se va face cu lmpi portative, racordate
numai la reeaua de tensiune de 24 V.
e.Depozitarea caroseriile se va face prin suprapunerea lor ntreesut n stive pentru desprinderea
sau prinderea din/i din dispozitivele de legare la instalaiile de ridicare a caroseriilor se va face
numai pe scri sprijinite i fixate mpotriva alunecrii.

Reparaii la instalaiile electrice

74. Legturile dintre bancul de verificare i bornele sursei de alimentare (bornele acumulatoarelor) vor
fi prevzute cu cleti sau cleme tip crocodil;
75. Este interzis splarea (curarea) n atelier a pieselor introduse pentru reparaii sau verificri.
Acestea vor fi splate(curate) n locuri special amenajate;
76. Ciocanele electrice de lipit aflate n funciune vor fi aezate numai pe suporturi din materiale
incombustibile legate la pmnt dac sunt din metal;
77. Se interzice efectuarea diferitelor verificri prin utilizarea de instalaii electrice improvizate. Toate
verificrile trebuie s se efectueze la bancurile de prob din dotarea atelierului, numai de ctre
personal autorizat.

Montarea motoarelor i reglarea pe autovehicule

78. Lucrrile de montaj (asamblare) n imediata apropiere a prilor n micare ale transmisiilor,
angrenajelor sau cuplajelor se pot face numai dup ngrdirea sau protejarea acestora;
79. Operaiile de montare, reglare, verificare a autovehiculelor se vor efectua numai n spaii nchise,
iar pe timp friguros se va asigura nclzirea acestora n conformitate cu H.G. 1091/2006 de protecie a
muncii;

32
80. Scoaterea autovehiculelor aflate n reparaii, de pe platforma de reglaje-finisri se va face numai cu
aprobarea conductorului locului de munc respectiv;
81. Cnd necesitile impun iluminarea suplimentar a autovehiculului, acesta se va face folosind
lmpi portative la tensiunea maxim de 24 V lmpi prevzute cu globuri de sticl mat, couri
protectoare i crlige de agare.

NTREINEAREA AUTOVEHICULELOR

Umflarea pneurilor

82. n locurile pentru umflarea pneurilor trebuie s se afieze la loc vizibil tabelul cu presiunile admise
n anvelope pe tipuri de autovehicule, precum i instruciunile specifice de protecie a muncii;
83. Este interzis aglomerarea locului pentru umflarea pneurilor, cu piese, materiale sau scule care nu
au legtur cu operaiile ce se efectueaz la acest loc de munc;
84. Pentru evitarea accidentelor care s-ar putea produce datorit desprinderii cercului n timpul
umflrii cauciucului, se va utiliza obligatoriu dispozitivul de protecie fix sau mobil special
confecionat n acest scop;
85. Verificarea presiunii n pneuri n timpul umflrii, n cazul n care se folosete dispozitivul de
protecie fix, se va face cu manometrul care trebuie s existe la fiecare dispozitiv n parte i care va fi
amplasat ntre robinetul de deschidere al sursei de aer i furtunul de umplere cu aer al pneului;
86. Pentru umflarea pneurilor, fr a fi demontate roile (aceasta n cazul n care presiunea n pneu nu a
sczut mai mult de 50%), se vor folosi dispozitivele mobile de protecie, special construite. n acest
caz verificarea presiunii n pneuri se va face cu ajutorul manometrului din dotarea autovehiculului;
87. Umflarea cu aer a pneurilor se va face pn la presiunea admis;
88. n cazul n care la jantele cu cercuri presiunea n pneu a sczut cu mai mult de 50% este obligatorie
demontarea roii de pe autovehicul;
89. Demontarea anvelopelor de pe jant se va efectua numai dup evacuarea complet a aerului din
camerele pneurilor. Pentru a evita accidentele i a reduce efortul fizic, la demontare se vor folosi
dispozitive speciale confecionate n acest scop;
90. Dup montarea cauciucului pe jant, la roile cu cerc, odat cu introducerea aerului n camer,
conductorul auto va urmri ca cercul de siguran s fie bine fixat n locaul su pe toat
circumferina;
91. n cazul jantei din dou sau trei buci, montarea i umflarea pneurilor se va efectua fr dispozitiv
de protecie.

33
IPSSM PRIVIND UTILIZAREA UNELTELOR DE MANA

1.Bancurile de lucru folosite la locurile de munca unde se executa lucrari de lacatuserie,


trebuie sa fie stabile, bine fixate si suficient de rezistente.
2.Menghinele, de toate tipurile, vor fi utilizate numai daca au corpul, dintii, falcile,
surubul central si manerul de strangere in buna stare. Menghina nu se va folosi ca
nicovala si nu se va bate cu ciocanul pe ea.
3.Locul unde se efectueaza lucrul cu dalta trebuie sa fie protejat astfel incat schijele ce se
desprind sa nu poata lovi persoanele ce se afla in vecinatate.
4.Pe sol, in fata bancului de lucru, se vor aseza gratare din lemn, in cazul pardoselilor din
beton. Bancul de lucru va fi pastrat in perfecta stare de curatenie, uleiul sau grasimile de
pe suprafata bancului vor fi indepartate imediat cu ajutorul unor carpe.
5.In timpul lucrului la masini unelte (polizoare, masini de gaurit sau debitat etc.) se vor
respecta prevederile pe linie de protectie a muncii, stabilite pentru masinile respective.
6.Pentru protejarea ochilor, se vor utiliza ochelari de protectie, in special in timpul
efectuarii lucrului la polizor, taierea la rece a suruburilor, niturilor, tablelor, curatirea
zgurei, spargerea betonului etc.
7.Pentru prevenirea accidentelor prin alunecare, se va evita formarea petelor de apa sau
ulei, acestea trebuind sterse cu carpa sau nisip, imediat ce s-ar forma.
8.Uneltele de mana vor fi confectionate din material corespunzator operatiilor ce se
executa. Uneltele actionate electric sau pneumatic, vor fi prevazute cu dispozitive sigure
de fixare a sculei, precum si dispozitive care sa impiedice functionarea necomandata.
9.Cozile si manerele uneltelor de mana vor fi netede, bine fixate si vor avea dimensiuni
care sa permita prinderea lor sigura si comoda. ??Cozile manerelor din lemn vor fi de
esenta tare, cu fibre axiale, drepte, fara noduri si crapaturi sau aschii desprinse. Cozile se
fixeaza cu pene. Nu se utilizeaza acelasi maner la mai multe unelte de mana.
10.Uneltele de percutie din otel (ciocane, dalti, foarfeci, dornuri etc.) vor fi executate
conform normelor si standardelor in vigoare. In cazul aparitiei deformarilor (floare),
acestea se vor rectifica imediat. Se interzice utilizarea sculelor de mana, defecte sau
improvizate.
11.La utilizarea uneltelor de mana actionate electric, se vor folosi cordoane bine izolate,
cu stekere in buna stare. Prizele si fisele vor fi cu contacte perfecte, pentru a se realiza
protectia prin legare la pamant sau la firul neutru al instalatiei.
12.Corpurile abrazive vor fi schimbate numai de persoane autorizate special in acest
scop, pe baza deciziei emise de conducerea societatii (imputernicire).
13.Toate uneltele de mana vor fi verificate cu atentie la inceputul lucrului. Cele ce nu
corespund conditiilor normale de lucru, vor fi inlocuite imediat, interzicandu-se utilizarea
celor defecte sau neadecvate operatiilor respective (unelte improvizate, deformate,
necalibrate, fara manere, defecte etc.).
14.Toate lucrarile de interventii si reparatii se vor efectua numai in baza dispozitiilor
primite de la conducatorul locului de munca respectiv, care preda utilajul pentru
interventie sau reparatie.
15.Inainte de inceperea interventiilor si reparatiilor la utilaje sau masini, se vor lua masuri
de securitate prin scoaterea sigurantelor electrice, de catre electrician si aplicarea de

34
tablite avertizoare pe automatul de pornire a utilajului: NU CUPLATI, SE
LUCREAZA.
16.Se interzice, in timpul functionarii utilajelor sau masinilor, reglarea, repararea,
ungerea, curatirea sau indepartarea aparatoarelor sau dispozitivelor de protectie.
17.In cazul utilizarii iluminatului portativ, se va tine seama de mediul de lucru, fiind
admisa folosirea lampilor electrice alimentate cu tensiune nepericuloasa, de maxim 24 V.
18.Dupa efectuarea reparatiilor sau interventiilor, se vor lua masuri de remontare a
tuturor aparatoarelor si dispozitivelor de protectie si de remontare a legaturilor la centura
de impamantare. Utilajul sau instalatia se va preda conducatorului locului de munca
respectiv.

35
IPSSM- PENTRU LEGATORII DE SARCINA

1.Cand se executa operatiuni cu instalatii de ridicat, se vor respecta cu strictete


reglementarile impuse de ISCIR, referitoare la conditiile de autorizare si admitere la
lucru, a persoanelor care pot executa aceste lucrari deosebite.
2.Legatorul de sarcina care lucreaza impreuna cu persoana autorizata a exploata instalatia
de ridicat (macara pivotanta), va fi numit prin decizie scrisa, de catre unitatea careia ii
apartine si instruit pe linie de protectie a muncii.
3.Macaragiul impreuna cu legatorul de sarcina trebuie sa cunoasca si sa aplice codul de
semnale, in legatura cu modul de legare si deplasare a sarcinilor ridicate sau caborate, in
vederea eliminarii oricaror confuzii, in timpul manevrelor cu instalatia de ridicat.
4.Sarcinile vor fi legate numai cu ajutorul cablurilor din otel sau chingi din material
special destinat acestui scop, fiind in stare buna (sa nu fie slabite, inadite, uzate,
neverificate etc.). Prinderea sarcinii se va face din puncte rezistente, intr-un echilibru
perfect. In caz de dezechilibru, legatorul de sarcina va da comanda de lasare imediata, pe
sol, a sarcinii, cautandu-se din nou centrul de greutate.
5.Se interzice utilizarea dispozitivelor si a cablurilor de legare si ridicare a sarcinilor,
subdimensionate sau neverificate. Se vor alege cabluri si dispozitive de ridicat, in raport
cu sarcinile ce urmeaza a fi manipulate.
6.Se interzice utilizarea cablurilor de legare si ridicare a sarcinilor, in cazul in care unul
din toroane este rupt, daca apar uzuri puternice sau rugina (cel mult 40% uzura pe
lungimea unui pas). Starea cablurilor folosite se va verifica periodic, tinandu-se o
evidenta a acestor verificari.
7.Comenzile de ridicare si purtare a sarcinilor se vor da numai cand in zona de lucru nu
se gasesc oameni, acestia fiind avertizati si evacuati din raza de actiune a instalatiei de
ridicat. In acelasi scop, se vor planta tablite avertizoare specifice.
8.Se interzice darea semnalelor de ridicare a sarcinilor, in cazul in care legaturile prin
cabluri nu sunt corect facute, precum si in cazul in care legaturile nu sunt blocate in
carligul de sarcina, cu ajutorul sigurantelor speciale destinate acestui scop.
9.Se interzice darea comenzilor de ridicare a sarcinilor mai mari decat capacitatea
maxima admisa de catre cartea tehnica a instalatiei de ridicat.
10.In cazul ridicarii sarcinilor grele, se va face, in prealabil, o ridicare de proba cu sarcina
in cauza, la o inaltime de 100 mm de sol. Daca se constata ca nu apar nereguli, abia apoi
se va trece la ridicarea si manipularea propriu zisa a sarcinilor.
11.Se interzice legarea si ridicarea sarcinilor din pozitie oblica, nefixate sau echilibrate
necorespunzator. Se interzice de asemenea, legarea si tararea incarcaturii cu ajutorul
carligului mecanismului de ridicat, precum si desprinderea de pe teren cu ajutorul
instalatiei de ridicat, a unor obiecte ancorate sau plantate.
12.Se interzice cu desavarsire, urcarea persoanelor pe sarcina ce se manipuleaza, in
scopul echilibrarii sarcinii prinse in carligul instalatiei de ridicat. Obiectele lungi, vor fi
legate in cel putin doua puncte, pentru a evita balansarea lor.
13.Situatiile periculoase aparute in modul de legare al sarcinilor, precum si in exploatarea
instalatiei de ridicat, vor fi aduse imediat la cunostinta conducatorului locului de munca,
in scopul luarii masurilor de remediere, ce se impun.

36
IPSSM- LA MONTAREA INSTALATIILOR INTERIOARE

1.Toate instalatiile interioare se vor monta numai pe baza proiectului de executie si


documentatiile tehnice aferente.Toate lucrarile interioare vor fi executate numai de
personal autorizat si instruit pe linie de protectie a muncii.
2.Se interzice executarea lucrarilor improvizate sau necuprinse in proiectul de executie.
Eventualele modificari sau abateri de la proiectele stabilite initial se pot face numai cu
aprobarea proiectantului.
3.Toate instalatiile interioare,trebuie sa fie din categoria instalatiilor omologate,
interzicandu-se inlocuirea lor cu altele, indiferent de calitatea sau performanta acestora.
4.La amplasarea grupurilor termice se vor respecta cu strictete spatiile impuse de
caracteristicile dimensionale si cerintele impuse de normele ISCIR si reglementarile
tehnice de prevenire a incendiilor, specifice instalatiilor termice alimentate cu
combustibil gazos.
5.Inaintea punerii in functiune a grupului termic, se vor face verificari si impune ca:
robinetul de gaz al arzatorului si racordurile respective sa fie etanse, in conformitate cu
reglementarile stabilite de Distrigaz, iar conexiunile electrice si legarea la pamant sa fie
executate corect.
6.Conductele retelelor de gaz metan, vor fi montate pe pereti prin fixarea acestore cu
bratari, fara a fi expuse loviturilor, trepidatiilor, agentilor corozivi etc. Trecerea prin
pereti sau plansee, se va face prin tuburi de protectie.
7.Inainte de punerea in functiune, conductele sistemelor de distributie si instalatiile de
utilizare a gazelor naturale, se vor supune la verificari de receptie privind etanseitatea, iar
rezultatele obtinute se vor consemna intr-un proces verbal.
8.In instalatiile de utilizare a gazelor naturale, nu se vor monta decat arzatoare si aparate
de utilizare standartizate sau omologate potrivit prevederilor legale in vigoare.
9.Se interzice modificarea instalatiilor de gaz existente, fara avizul societatii detinatoare,
precum si utilizarea gazelor naturale, in alte scopuri, decat cele pentru care au fost
aprobate.
10.Executarea si exploatarea instalatiilor electrice, se va face numai de catre electricieni
calificati, corespunzator lucrarilor ce se executa, autorizati si instruiti pentru lucrul
respectiv.
11.Este interzisa folosirea instalatiilor si echipamentelor improvizate sau
necorespunzatoare. Instalatiile provizorii, vor indeplini aceleasi conditii de protectie
impotriva accidentelor tehnice, sau de munca, ca si instalatiile definitive.
12.Mijloacele si echipamentele de protectie (scule, instrumente, aparate si dispozitive
mobile, manusi si cizme electroizolante etc.), vor fi corespunzatoare diferitelor lucrari,
care se executa, asigurand protectia impotriva electrocutarii si a actiunii arcului electric.
13.Lucrarile in instalatii tehnico-sanitare, se vor executa numai de catre persoane care
cunosc precis, sistemul de alimentare cu apa (potabila si industriala), canalizare,
incalzire, racorduri etc., in vederea evitarii erorilor de manevra, inversarea distributiei
circuitelor etc.
14.Prelucrarea tevilor si a prefabricatelor din material plastic (taiere, indoire, fasonare
etc.) se va face la sol sau pe pardosea, interzicandu-se executarea acestor operatii pe

37
schelele de montaj, cu exceptia ajustarii racordurilor intre conducte in vederea
definitivarii pozitiilor de montaj.
15.Se interzice utilizarea lampilor de benzina defecte sau in locuri cu substante si
materiale combustibile, fara luarea masurilor de prevenire a incendiilor. Muncitorul nu
trebuie sa aiba hainele murdare cu substante grase si sa evite indreptarea flacarii spre
haine sau corp.
16.Vanele si aparatele de masura si control vor fi astfel amplasate incat, deservirea,
controlul, citirea sau repararea lor sa fie usor accesibila.
17.In locurile de munca unde, datorita proceselor tehnologice se degaja noxe, se vor
monta ventilatoare care sa asigure evacuarea substantelor toxice, introducerea aerului
proaspat sau aspirarea si captarea pulberilor din incaperi. Dotarea cu instalatii de
ventilatie se va face in raport cu prevederile impuse de proiectant.
18.In cladirile inalte de obicei peste patru etaje - pentru urcarea si coborarea
persoanelor sau a diverselor materiale, se vor instala lifturi care trebuie executate,
exploatate si verificate periodic, in conformitate cu prevederile normelor ISCIR.

38
IPSSM PENTRU MASINI UNELTE PORTATIVE (GAURIT POLIZAT FLEX)

1.Alegerea corpurilor abrazive si a burghielor se va face in functie de felul materialuuli


de prelucrat, forma piesei, calitatea suprafetei prelucrate, precum si tipul si caracteristicile
masinii.
2.Sculele de prelucrare (burghiu, polizor, flex) se vor fixa pe axul masinii, in raport cu
caracteristicile acesteia. Inainte de pornirea masinii, se va alege regimul de lucru
corespunzator operatiei ce se executa, sculei utilizate si materialului piesei de prelucrat.
3.Dupa montarea burghielor sau a corpurilor abrazive pe axul masinii, inainte de
inceperea lucrului, se va proceda la functionarea in gol, la turatie de regim. In cazul in
care se constata nereguli (descentrari, vibratii etc.), se va trece la remedierea imediata a
acestora.
4.Polizorul manual, flexul sau masina de gaurit, nu se vor porni numai daca scula
prelucratoare nu este in contact cu corpul care sa impiedice rotirea lui libera.
5.Se interzice lasarea din mana a masinii portative, la intreruperea lucrului, decat dupa
oprirea completa a corpului abraziv sau a burghiului.
6.Mandrinele de prindere a burghielor, se vor strange si desface numai cu chei adecvate,
care se vor scoate inaintea pornirii masinii.
7.Se interzice franarea cu mana a mandrinei, in timpul functionarii masinii, pentru
strangerea sculei.
8.Strangerea discurilor abrazive (polizor, flex) se va face cu piulite cu filet de sens invers,
sensului de rotire a discurilor abrazive.
9.Burghiul introdus in mandrina, precum si fixarea discului abraziv, trebuie sa se faca in
asa fel, incat sa se asigure o centrare perfecta a acestora fata de axul de rotatie. Discul
trebuie sa intre liber, nefortat, pe arborele masinii sau pe butucul flansei de fixare.
10.Polizorul manual se poate utiliza la operatiile de polizare exterioara, numai daca discul
abraziv este protejat cu o carcasa de protectie corespunzatoare.
11.Se interzice utilizarea burghielor, a discurilor abrazive de polizare sau taiere, cu partile
active uzate, deformate, descentrate sau cu muchiile taietoare uzate.
12.Corpurile abrazive se vor feri de lovituri si trepidatii, iar depozitarea acestora se va
face in locuri special destinate.
13.La prelucrarea prin polizare, taiere sau gaurire, a materialelor casante, lucratorul va
purta, in mod obligatoriu, ochelari de protectie.
14.In timpul lucrului, lucratorul va avea o pozitie laterala fata de planul discului abraziv
sau taietor. Se interzice executarea lucrarilor in zone aglomerate cu personal.
15.La prelucrarea cu burghie si corpuri abrazive, se vor evita contactele bruste cu piesa -
prin soc. Contactele dintre corpul abraziv si piesa se va realiza lent, cu mult simt si
progresiv. Se va evita incalzirea excesiva a sculei prelucratoare.
16.La polizorul manual sau flex, actionate electric, nu va fi depasita turatia maxima a
corpului abraziv, functie de diametrul maxim admisibil al acestuia, functie de natura
piesei abrazive si turatia maxima a polizorului.
17.Materialele si semifabricatele prelucrate sau debitate, vor trebui asezate astfel incat sa
preintampine caderile sau blocarea cailor de acces.
18.La utilizarea uneltelor portative actionate electric, se vor folosi numai cabluri in buna
stare, avand sistemul de alimentare cu circuitul de legare la nul, izolat fata de pamant, iar

39
in mediu periculos (ex: umed), se vor utiliza manusi din cauciuc electroizolant iar
imbracamintea va fi uscata.
19.Se interzice apucarea uneltelor electrice portative de partea activa (piatra, burghiu,
disc taietor) sau de conductorul electric de alimentare.
20.In cazul cand una din sculele prelucratoare (burghiu, disc abraziv, disc taietor) nu
corespunde normelor sau a devenit inutilizabila in timpul exploatarii, se va opri imediat
functionarea acestora si se vor lua masurile ce se impun.

IPSSM LA LUCRARI DE SUDURA

40
1.Lucrarile de sudare si taiere a metalelor, in activitatea de constructii, vor fi incredintate
numai persoanelor care au implinit varsta de 18 ani, au calificarea corespunzatoare si sunt
instruite pe linie de protectie a muncii.
2.Toate lucrarile de sudare,electrica sau oxiacetilenica, se vor executa numai cu aprobarea
conducatorului locului de munca si numai dupa cunoasterea documentatiei tehnice, in
legatura cu lucrarile ce urmeaza a fi realizate in conditii de deplina securitate.
3.Zonele de lucru cu sudura, atat cele fixe cat si cele mobile, vor fi ingradite cu paravane
de protectie si vor avea tablite avertizoare.
4.La efectuarea lucrarilor de sudare intr-o incapere in care se desfasoara si alte activitati,
vor fi luate masuri care sa excluda posibilitatea de actiune a factorilor periculosi si nocivi
asupra lucratorilor.
5.La locurile de munca unde exista pericolul de cadere de la inaltime, inceperea lucrului
este permisa numai dupa atestarea scrisa ca sudorul este apt,din punct de vedere medical,
sa lucreze la inaltime.
6.Cand lucrarile de sudare se executa la inaltimi mai mari de 1 m, se vor folosi schele
rezistente, asigurate impotriva incendiilor. Se vor folosi centuri de siguranta cu franghii
fixate de constructie.
7.In locurile de munca unde exista pericol de intoxicare,cu diverse gaze, sau de asfixiere,
inceperea lucrarilor este permisa numai dupa ventilatia fortata a spatiului respective.
8.Este interzisa efectuarea lucrarilor de sudura in zona sapaturilor, in cazul cand se
constata existenta diferitelor gaze, in vederea prevenirii intoxicatiilor, exploziilor sau
incendiilor.
9.Lucrarile cu foc deschis sudura electrica sau oxiacetilenica ce trebuie executate in
locuri cu pericol de incendiu sau explozie, se vor face numai pe baza unui Permis de
lucru cu foc, in care se vor stabili masurile de prevenire a situatiilor periculoase de
lucru.
10.Cand se sudeaza pe pardosea combustibila, se vor lua masuri de protejare a acesteia cu
un strat de nisip, placi de azbest sau tabla metalica, sau va fi umezita cu apa.
11.In cazul executarii lucrarilor de sudura si de taiere cu oxigen, pe schele sau platforme,
elementele de constructii, cofrajele si celelalte materiale combustibile din apropiere, vor
fi protejate impotriva aprinderii, prin stropire cu apa.
12.Se interzice sudarea pe mese improvizate din butoaie goale de carbid sau lichide
combustibile, pe lazi sau alte obiecte combustibile.
13.Instalatiile electrice asupra carora se vor executa lucrari de sudura sau taiere
oxiacetilenica, vor fi scoase de sub tensiune, luandu-se, totodata, masuri impotriva
conectarii accidentale la retea.
14.Generatoarele de acetilena transportabile si recipientele butelii de oxigen, se vor
aseza la o distanta de cel putin 10 m fata de locul de sudura, precum si fata de orice sursa
de foc deschis, iar distanta dintre generator si butelia de oxigen, va fi de cel putin 5 m.
15.Butoaiele metalice in care se pastreaza carbidul vor fi inchise ermetic si se vor feri de
umezeala. Nu este permisa depozitarea carbidului in locuri in care se executa suduri sau
in subsoluri. Este ibterzis a se depozita butelii de oxigen, impreuna cu butoaie de carbid.
16.Recipientele butelii incarcate, vor fi amplasate la o distanta de cel putin 1 m fata de
corpurile, elementele si conductele neizolate de incalzire centrala si cel putin 10 m fata de
locul de sudura, sobe, scantei sau alte surse de foc deschis.

41
17.Se interzice depozitarea recipientelor butelii de oxigen in aer liber, in bataia soarelui,
in locuri umede ori cu actiune coroziva.
18.La sudura electrica, pentru protectia impotriva electrocutarii la atingerea electrodului
sau a altei parti a circuitului de sudare, instalatiile de sudare in curent alternativ vor fi
prevazute cu un dispozitiv care sa intrerupa functionarea in gol a instalatiei.
19.Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingerea indirecta, datorata tensiunii de
alimentare, se va asigura legarea la nul, drept protectie principala, suplimentata prin
legare la pamant.
20.Este strict interzis a se atinge electrodul sub tensiune. Schimbarea electrodului se va
face numai cu utilizarea manusilor de sudor, care vor fi complet uscate.
21.Sudorii si ajutorii acestora sunt obligati a utiliza echipamentele de protectie si de
lucru, prevazute in normative:
- sudura cu gaze: salopeta din doc, ochelari cu vizor colorati, sort, manusi din piele si
jambiere;
- sudura electrica: salopeta din doc, masca cu sticla filtranta, sort, manusi din piele si
jambiere.

IPSSM LA LUCRARI DE SAPATURI

42
1.Lucrarile de sapaturi necesare executarii fundatiilor, santurilor, canalelor, caminelor,
puturilor, precum si altor activitati specifice lucrarilor de constructii, se vor executa
numai pe baza de proiect. In fisa tehnologica de lucrare, se vor mentiona eventualele
lucrari ascunse: conducte de gaz, cabluri electrice etc., pentru a se putea lua masuri de
evitare a deteriorarii acestora si a producerii de accidente prin electrocutare, explozii,
incendii etc.
2.In cazul in care, in timpul lucrului, se descopera instalatii subterane sau emanatii de
gaze, care nu s-au cunoscut dinainte, lucrarile trebuie imediat intrerupte si personalul
evacuat, pana la identificarea instalatiilor descoperite si luarea masurilor sigure de
continuare a lucrarilor.
3.Coborarea in santuri, gropi sau zone de lucru, trebuie sa se faca numai pe scari sau
rampe de acces prevazute cu mana curenta. Pentru lucrari adanci, precum si sub nivelul
apei, trebuie sa se execute sprijinirea peretilor sapaturii cu cadre orizontale si dulapi
verticali, care se monteaza pe masura inaintarii lucrarilor.
4.In cazul in care se executa sapaturi in apropierea cablurilor electrice subterane, aflate
sub tensiune, lucrarile se vor executa numai dupa ce curentul a fost oprit. In cazuri cu
totul deosebite, sub o supraveghere tehnica competenta, se vor continua sapaturile, dar nu
se vor folosi rangi, tarnacoape, lopeti sau alte unelte metalice. Se va lucra numai cu
cazmale din lemn, fara a se executa lovituri bruste.
5.Saparea gropilor cu pereti verticali, fara consolidare, este admisa in urmatoarele
categorii de teren: pana la adancimea de 0,75 m teren usor (nisip, umplutura etc.); 1,25
m teren mijlociu; 2 m teren tare si foarte tare. Peste aceste limite, gropile si santurile
se vor executa cu pereti in taluze, fara sprijinire, sau cu pereti verticali, sprijiniti pe toata
inaltimea.
6.Sprijinirea sapaturilor se va face prin armare cu material lemons, sanatos (dulapi), fara
noduri, depreciat sau materiale de dimensiuni prea mici.
7.Zilnic se va verifica starea elementelor de sprijin a peretilor verticali ai gropii de
fundatie, pentru a constata eventualele deformari, ca urmare a umiditatii sau inghetului si
care ar putea ceda datorita suprasolicitarilor. In cazul aparitiei pericolului surparii, se vor
indeparta, de indata, lucratorii, luandu-se masuri de consolidare a armaturilor.
8.Gropile de fundatii si santurile care se executa pe caile de acces si circulatie, vor fi
imprejmuite si vor fi semnalizate prin indicatoare de avertizare, iar noaptea prin lumini de
marcaj. Trecerea peste sapaturi se va face numai prin locuri amenajate cu podete special
destinate acestui scop.
9.Pamantul provenit din sapatura trebuie asezat la o distanta de cel putin 0,5 m de la
marginea peretilor sapaturii. Este interzisa asezarea stivelor de materiale de-a lungul
marginii de sus a gropilor sau a santului, la o distanta mai mica de 0,75 m, de la margine.
10.La sapaturile manuale executate la o adancime mai mare de 1,5 m, se vor monta
platforme pentru aruncarea pamantului. Acestea trebuie sa fie bine fixate si sa reziste
incarcaturii pe care trebuie sa o suporte.
11.La executarea lucrarilor de sapaturi mecanizate, se vor pune placi avertizoare, iar
lucratorii nu vor avea acces la o distanta mai mica de 10 m, fata de raza de actiune a
utilajului. Se vor lua masuri suplimentare contra surparii peretilor sapaturii, in cazul cand
in apropiere se gasesc utilaje care produc vibratii in timpul lucrului.

43
12.Se vor lua masuri de indepartare a bolovanilor din pamantul sapat mecanizat, depus pe
marginea sapaturilor, care, in timpul lucrului, s-ar putea rostogoli si provoca accidente.
13.Stationarea si circulatia vehiculelor sau utilajelor de constructii, in apropierea locului
unde se executa sapaturi fara sprijiniri, sunt permise numai la o distanta egala cu de doua
ori adancimea sapaturii. Daca, in timpul sapaturilor, se produc acumulari de apa, se vor
lua masuri de evacuare a acesteia.
14.Demontarea si indepartarea sprijinilor din gropile de fundatii sau santuri, la terminarea
lucrarilor, trebuie sa se faca de jos in sus, pe masura astuparii acestora cu pamant sau a
executarii fundatiilor.

IPSSM LUCRARI DE DEMOLARE

44
1.Toate lucrarile de demolare si dezafectare a constructiilor si instalatiilor se vor efectua
numai in baza unui plan precis privind executarea acestor lucrari, sub indrumarea unor
persoane responsabile, care vor stabilii metodele si succesiunea tuturor operatiunilor.
2.Inaintea declansarii operatiunilor de demolare, conducatorul locului de munca,
impreuna cu alti factori de specialitate responsabili, vor verifica conditiile create in sensul
constatarii lipsei oricaror situatii periculoase, datorate prezentei accidentale a instalatiilor
electrice sub tensiune, circuite de gaze neintrerupte, apa, aer comprimat etc.
3.Intreg personalul care activeaza in zona destinata demolarii, va fi instruit la locul de
munca si periodic, in raport cu specificul fiecarei operatii ce urmeaza a o executa
(demolare zidarii, dezafectare instalatii si constructii metalice sau din lemn, lucrari de
sudura , transport intern, depozitari de materiale etc.).
4.Pentru prevenirea accidentelor de munca sau a imbolnavirilor profesionale,
conducatorii locurilor de munca, vor lua masuri de acordare a echipamentului de
protectie si urmarirea utilizarii acestuia, in raport cu specificul lucrarilor si pericolelor
existente (ochelari de protectie, masca contra prafului, casca de protectie, centura de
siguranta etc.).
5.Materialele provenite din demolare, vor fi depozitate cu grija, in raport cu volumul si
forma lor geometrica, in spatii care sa nu blocheze circulatia oamenilor si a mijloacelor
de transport intern. Materialele inutilizabile (moloz, pamant etc.) vor fi evacuate treptat,
caile de acces vor fi curatate, astfel incat sa nu se mentina suprafete accidentate sau
blocate.
6.Golurile de pardosea, daca este posibil, se vor acoperi imediat; daca nu este posibil
acest lucru, se vor lua masuri de avertizare a zonei periculoase, sau se vor monta podine
de trecere late de min 70 cm. Se va interzice circulatia mijloacelor de transport in aceste
locuri.
7.Muncitorii care lucreaza la inaltime vor executa lucrarile de pe podine si scari
rezistente. Daca nu se pot monta asemenea podine de lucru, vor purta centuri de siguranta
legata de parti solide ale constructiei.
8.La toate locurile de munca se vor lua masuri de asigurare a unui iluminat corespunzator.
In zonele de manipulare a muncitorilor se vor utiliza sisteme de iluminat alimentate la
tensiuni nepericuloase.
9.In momentul coborarii pieselor grele si periculoase de la inaltime pe pardosea, precum
si la daramarea unor ziduri, se vor lua masuri de evacuare a personalului din zona si
supravegherea permanenta, in vederea evitarii patrunderii in aceste locuri periculoase a
celor neavizati. Se vor planta tablite avertizoare specifice.
10.Demontarea instalatiilor si demolarea zidurilor, se va face de sus in jos. Metoda
nepericuloasa aplicata, va fi cea indicata de catre conducatorul locului de munca.
11.In timpul efectuarii lucrarilor de demolare se vor lua urmatoarele masuri:
iluminatul artificial se va asigura de la reteaua electrica provizorie speciala, bine izolata,
fara posibilitatea de rupere de catre elementele demolate;
stropirea periodica a partilor de zidarie spre a evita producerea si raspandirea prafului;
astuparea sau imprejmuirea gropilor ramase dupa demolare;
se interzice demolarea grinzilor metalice sau a boltilor, in vederea evitarii prabusiri
acestora, in situatia stationarii muncitorilor in acele zone periculoase;

45
se interzice intrarea in zona de actiune a utilajelor utilizate la operatiunile de demontare
sau demolare (macarale, motostivuitoare etc.)
12.In cazul aparitiei unor situatii neasteptate, periculoase (daramari necomandate,
emanatii de gaze vatamatoare sau inflamabile, intrari accidentale sub tensiune etc.) lucrul
va fi oprit si personalul muncitor evacuat, pana la luarea masurilor corespunzatoare de
protectie a muncii.

46
IPSSM LA INSTALATIILE ELECTRICE

1.CONDITII PE CARE TREBUIE SA LE INDEPLINEASCA PERSONALUL CARE


ISI DESFASOARA ACTIVITATEA IN INSTALATIILE ELECTRICE
a)Sa posede calificarea profesionala si indemanarea necesara pentru lucrarile ce I se
incredinteaza corespunzator meseriei detinute;
b)Sa fie apt din punct de vedere fizic si psihic si sa nu aiba infirmitati care I-ar stanjeni
activitatea specifica sau care ar putea conduce la accidentarea lui sau a altor persoane;
c)Sa cunoasca, sa-si insuseasca si sa respecte prevederile normelor de protectie a muncii
pentru locul de munca in care isi desfasoara activitatea;
d)Sa cunoasca procedeele de scoatere de sub tensiune a persoanelor electrocutate si de
acordare a masurilor de prim ajutor;
e)Nivelul de calificare profesionala si de cunoastere a normelor de protectie a muncii, se
constata prin examen;
f)Electricienii, care isi desfasoara activitatea in instalatiile sau asupra instalatiilor in
exploatare, unde exista riscuri de natura electrica, trebuie sa fie autorizati;
g)Fiecare electrician este obligat ca la constatarea unor defecte in instalatiile electrice,
care ar putea pune in pericol securitatea oamenilor sa ia masuri in limita competentei sale
si sa comunice cele constatate sefului direct;
h)Electricienii sunt obligati sa utilizeze echipamentul individual si dispozitivele de
protectie, care trebuie verificate periodic.

2.MASURI TEHNICE DE PROTECTIE A MUNCII LA EXECUTAREA


LUCRARILOR IN INSTALATIILE ELECTRICE DIN EXPLOATARE, CU
SCOATEREA ACESTORA DE SUB TENSIUNE

a)Intreruperea tensiunii si separarea vizibila a instalatiei sau a partii de instalatie, dupa


caz, la care urmeaza a se lucra;
b)Aplicarea indicatoarelor de securitate cu caracter de interzicere a comutatiei;
c)Identificarea instalatiei sau a partii de instalatie in care urmeaza a se lucra;
d)Verificarea lipsei de tensiune si legarea imediata a instalatiei la pamant si in
scurtcircuit.

3.OBLIGATIILE ZILNICE ALE ELECTRICIANULUI DE INTRETINERE


a)Verificarea tuturor echipamentelor actionate electric (caracse, aparatori, starea
cablurilor electrice);
b)Verificarea tablitelor avertizoare de interdictie care trebuie montate la loc vizibil pe
toate tablourile electrice;
c)Verificarea legaturilor de impamantare la toate echipamentele actionate electric;
d)Verificarea tuturor prizelor de alimentare care vor fi de tip SCHUCO cu legatura de
protectie la priza de pamant;

e)Verificarea tuturor cablurilor de alimentare a prelungitoarelor de alimentare cu energie


electrica;

47
f)Verificarea tuturor tablourilor electrice, a existentei podetelor electroizolante;
g)Este interzisa orice improvizatie in instalatiile electrice;
h)Prin natura functiei de electrician de intretinere, acesta raspunde disciplinar,
administrativ, material, civil sau penal, dupa caz, potrivit Legii nr. 90/1999, pentru
nerespectarea masurilor stabilite cu privire la protectia muncii.

48
IPSSM MANIPULAREA SI TRANSPORTUL PRIN PURTARE A MASELOR

Art.1. (1) La efectuarea operatiilor de manipulare si transport prin purtare a maselor, se


vor repartiza numai salariati care corespund din punct de vedere fizic.
(2) Se interzice manipularea frecventa si prelungita a sarcinilor, fara efectuarea unor
controale medicale periodice.
Art. 2. (1) Limitele maxine admise pentru ridicare, purtare, tragere i mpingere manual
a maselor sunt prezentate n tabel.
(2) Este necesar ca manipularea maselor s fie realizat corect, n conformitate cu
principiile fiziologice i biomecanice.
Art.3. In timpul manipularii manuale a maselor, salariatul sau salariatii trebuie sa aiba
vizibilitate. Se interzice transportul prin purtare a maselor care impiedica vizibilitatea.
Art.4. Conducatorul locului de munca va stabili numarul de salariati care vor efectua
manipularea si transportul maselor cu centrul de greutate excentric. Se interzice
manipularea de catre un singur salariat a maselor cu centre de greutate excentrice, care
pot genera dezechilibrari.
Art.5. Se interzice transportul prin purtare a maselor care nu au sisteme de prindere
corespunzatoare.
Art.6. Manipularea in acelasi timp a doua sau mai multe obiecte se va face numai daca
sunt fixate intre ele corespunzator. Se interzice manipularea sau transportul prin purtare
in acelasi timp a maselor care sunt instabile intre ele.
Art.7. Obiectele ambalate in cutii, lazi etc., trebuie fixate in interiorul ambalajelor. Se
interzice transportul prin purtare a maselor nefixate corespunzator in cutii, lazi etc.
Art.8. Traseul pe care il parcurge salariatul in timpul transportului prin purtare nu trebuie
sa fie cu obstacole, instabil sau alunecos.
Art.9. Manipularea si transportul prin purtare a maselor care au margini sau suprafete
taietoare sau care datorita naturii lor pot produce leziuni ale mainilor se va face numai cu
palmare.
Art.10. Se interzice manipularea manuala a maselor in/din locuri in care nu exista spatiu
pe orizontala sau verticala corespunzator pentru realizarea acestei activitati.
Art.11. In cazul in care conditiile climatice (vant, ceata, caldura excesiva etc.) nu permit
manipularea si transportul manual al maselor in conditii de securitate, conducatorul
locului de munca trebuie sa ia masuri suplimentare pentru eliminarea sau micsorarea
riscului de accidentare sau imbolnavire profesionala.
Art.12. Se interzice utilizarea salariatilor la manipularea si transportul manual al maselor
daca nu au echipament individual de protectie si/sau de lucru corespunzator si in buna
stare.

2. TRANSPORTUL CU MIJLOACE NEMECANIZATE

Art.13. Alegerea mijloacelor de transport nemecanizate pentru operatiile de incarcare,


descarcare si transport (targi, carucioare etc.) se va face in functie de felul si greutatea
materialului care se manipuleaza, de natura terenului.
Art.14. Mijloacele de transport nemecanizate vor fi astfel alese incat sa reziste conditiilor
de exploatare si se vor utiliza numai pentru executarea operatiilor pentru care au fost
destinate.

49
Art.15. Inainte de a se trece la incarcarea unui mijloc de transport nemecanizat, se va
controla starea lui, insistandu-se asupra platformei pe care se asaza sarcina.
Art.16. Inainte de incarcare se vor examina ambalajele materialelor de catre conducatorul
formatiei de lucru. Pentru evitarea ranirilor la maini, cuiele iesite si capetele paramelor
trebuie sa fie indoite. Nu se vor incarca materialele ale caror ambalaje sunt deteriorate.
Art.17. Locurile destinate permanent pentru operatiile de incarcare, descarcare si
depozitare, precum si caile de acces la aceste locuri vor fi nivelate si amenajate pentru
scurgerea apelor. Ele vor fi pavate sau podite. Iarna vor fi curatate de zapada si mentinute
in stare nealunecoasa. In cazul lucrului pe timp de noapte, aceste locuri vor fi iluminate
conform reglementarilor in vigoare.
Art.18. Inainte de inceperea operatiilor de incarcare sau descarcare dintr-un mijloc de
transport nemecanizat, acesta va fi asigurat contra deplasarii necomandate, prin franare
cu mecanismul de franare propriu pe teren orizontal si prin franare cu mecanism propriu
de franare si cu saboti de oprire pe teren in panta. Se interzice deplasarea vehiculelor in
timpul efectuarii operatiilor de incarcare sau descarcare.
Art.19. Distanta minima libera dintre doua mijloace de transport nemecanizate alaturate,
ce se incarca sau descarca simultan, va fi stabilita de la caz la caz de catre conducatorul
lucrarii, in functie de felul mijlocului de transport, de caracteristicile materialelor
manipulate, de conditiile terenului etc. incat sa fie exclusa posibilitatea de accidentare.
Art.20. Pe fiecare mijloc de transport nemecanizat utilizat, trebuie scrisa capacitatea de
transport a acestuia.
Art.21. Se interzice utilizarea mijloacelor de transport nemecanizate care prezinta
defectiuni.
Art.22. Se interzice utilizarea carucioarelor cu 3 sau 4 roti care au sistemul de autofranare
defect.
Art. 23. Depozitarea in stive cu randuri intre tesute a produselor cu sectiune rotunda este
admisa numai in pachete legate, pentru a se evita rostogolirea sau rasturnarea stivelor.
Art. 24. Inaltimea stivelor nu trebuie sa depaseasca de maxim 1,5 ori latura mica a
suprafetelor de asezare cu urmatoarele mentiuni:
- produsele trebuie sa aiba o suprafata plana;
- inainte de stivuire este necesara indepartarea eventualelor substante grase (uleiuri
unsori etc.) care se afla pe suprafata de contact a produselor, pentru a preveni alunecarea
acestora;
- intre fata superioara a stivelor si partea inferioara a sarcinii purtate de macara pe
deasupra stivei trebuie pastrata in mod obligatoriu o distanta de minim 500 mm.
Art. 25. Depozitarea produselor plate in stive se face astfel incat marginile sa fie paralele,
fara muchii sau colturi nealiniate (iesite in afara limitelor stivei).
Art. 26. Legaturile din sarma ale pachetelor de semifabricate se vor taia cu clesti sau dalti
special confectionate sau cu flacara oxigaz. Taierea se va efectua la sol sau pe un pat
special amenajat unde lucratorul va avea o platforma special amenajata in partea opusa
distantei de rostogolire. Deseurile vor fi evacuate ritmic.
Art. 27. La paturile de control, unde se verifica dimensiunile, aspectul exterior si se
inlatura defectele prin polizare sau daltuire, se vor asigura sisteme adecvate de
manipulare si asigurare a stabilitatii semifabricatelor in timpul remedierii defectelor.
Art. 28. Polizoarele vor avea aparatoare de protectie la piatra, iar la ciocanele pneumatice

50
se vor folosi dalti cu unghi de taiere corespunzator calitatii otelului. In timpul utilizarii
acestora, se vor purta ochelari de protectie.
Art. 29. Se interzice stationarea cu flacara sau executarea de taieturi cu flacara
oxiacetilenica in apropierea buncarelor cu span si tunder.
Art. 30. Desprinderea taglelor, tevilor si produselor tubulare din otel din pachet si
rostogolirea lor pe patul de alimentare se face cu atentie si de la unul din capete. Este
interzisa urcarea lucratorilor pe tevile de pe pat, pentru a nu provoca rostogolirea taglelor
sau a tevilor.

3. DEPOZITAREA, STIVUIREA, INCARCAREA SI DESCARCAREA


MATERIALELOR IN BUCATI

Art.31. Depozitarea materialelor se va face astfel incat sa se excluda pericolul de


accidentare, incendii si explozii.
Art.32. Depozitarea materialelor pe rafturi se face in asa fel incat sa nu fie posibila
caderea lor.
Art.33. Pe rafturi si stelaje unde sunt depozitate materiale trebuie scris la loc vizibil
sarcina maxima admisa, care nu trebuie depasita.
Art.34. La stivuirea materialelor in incaperi, greutatea stivelor nu va depasi sarcina
maxima admisa a planseului si/sau pardoselii.
Art.35. Persoana juridica sau fizica va stabili locul si modul de stivuire pentru fiecare
material in bucati care se depoziteaza.
Art.36. Stivuirea se va face fara deteriorarea ambalajului. Stivele vor fi constituite din
materiale cu aceleasi forme si dimensiuni sau din ambalaje de acelasi tip si dimensiuni.
Art.37. Stivuirea materialelor sau ambalajelor cu forme geometrice diferite nu este
permisa.
Art.38. In cazul depozitarii materialelor ambalate in cutii, lazi, butoaie sau alte ambalaje
cu forme geometrice regulate, cand suprapunerea se face direct pe ambalaje, peretii
ambalajelor trebuie sa reziste presiunii exercitate de materialele situate deasupra, sa nu
prezinte deformari sau deteriorari, iar inaltimea de stivuire va fi determinata de rezistenta
mecanica a ambalajelor, stabilita prin standarde sau norme interne de fabricatie.
Art.39. Pentru ambalajele cu mai multe cicluri de utilizare, se vor face verificari dupa
fiecare folosire, pentru stabilirea oportunitatii folosirii in continuare a acestora in conditii
de siguranta.
Art.40. Scoaterea materialelor din stiva se va face astfel incat sa se evite prabusirea stivei.
Art.41. Cand incarcarea, descarcarea sau transportul materialelor se efectueaza de doi sau
mai multi salariati, efortul repartizat pe o persoana nu trebuie sa depaseasca limitele
admise, prevazute conform art.2. Totodata, se va asigura ca obiectele respective, sa se
poate prinde bine cu unelte de apucare sau cu mainile.
Art.42. In cazul in care o sarcina este incarcata, descarcata sau transportata, prin purtare,
concomitent de catre mai multi muncitori, acestia vor ridica si cobori sarcina numai la
comanda conducatorului operatiei.
Art.43. Incarcaturile stivuite pe mijloacele de transport nemecanizate trebuie asigurate
impotriva deplasarii, rasturnarii sau caderii. Incarcatura va fi astfel aranjata incat
conducatorul mijlocului de transport sa poate supraveghea drumul parcurs.
Art.44. Incarcatura stivuita nu va depasi capacitatea maxima a mijlocului de transport

51
nemecanizat, iar in cazul transportului de materiale lungi, acestea nu trebuie sa atinga
solul in timpul mersului.
Art.45. La incarcarea si descarcarea vehiculelor, salariatii trebuie sa fie astfel asezati incat
sa nu se loveasca intre ei cu uneltele de lucru sau cu materialul care se manipuleaza.
Art.46. Distanta dintre doi incarcatori manuali care lucreaza in acelasi timp la
incarcare/descarcare, trebuie sa fie de cel putin 3m.
Art.47. Locurile periculoase, precum si locurile unde pot avea loc degajari daunatoare
sanatatii muncitorilor, vor fi semnalizate prin placi indicatoare de securitate.
Art.48. Se interzice accesul la locul de descarcare-incarcare manuala a persoanelor care
nu au nici o atributie la aceste operatii.

4. DEPOZITAREA, INCARCAREA SI DESCARCAREA MATERIALELOR IN VRAC

Art.49. Pentru a evita imprastierea materialelor in vrac, depozitarea lor se va face in boxe,
buncare, silozuri etc. In cazul in care acest lucru nu este posibil, materialele se vor aseza
in gramezi, avand forma unui trunchi de piramida cu inclinarea fetelor laterale dupa
unghiul taluzului natural al materialului respectiv.
Art.50. Descarcarea materialelor in vrac trebuie facuta incepand de la partea superioara a
gramezii. Este interzisa descarcarea acestor materiale prin sapare la baza gramezilor.
Art.51. La manipularea in vrac a materialelor pulverulente, cand acestea se arunca cu
lopata, se va evita stationarea oamenilor in zona de propagare a prafului sau executarea
de alte lucrari in apropierea locului respectiv; lucratorii care executa lucrarea vor purta
masti de protectie corespunzatoare.
Art.52. La manipularea materialelor pulverulente in vrac, muncitorii se vor aseza in asa
fel incat deplasarea materialelor sa se faca in directia vantului (vantul in spate).
Art.53. In vederea micsorarii producerii prafului la manipularea materialelor caustice in
vrac, se vor folosi roabe, targi, jgheaburi etc.
Art.54. Se interzice manipularea in vrac a produselor toxice.

5. DEPOZITAREA, INCARCAREA, DESCARCAREA MATERIALELOR


LUNGI, GRELE SAU VOLUMINOASE

Art.55. In cazul in care pentru incarcarea si descarcarea din mijloacele de transport a


materialelor de lungime mare nu exista o instalatie de ridicat corespunzatoare, aceste
operatii se vor efectua manual cu ajutorul unor planuri inclinate dimensionate
corespunzator sarcinilor la care sunt supuse. Planurile inclinate vor fi bine fixate la
capetele lor inferioare si nu vor depasi nivelul platformelor mijlocului de transport.
Art.56. Se interzice stationarea muncitorilor in dreptul materialelor care se descarca,
precum si oprirea materialelor cu picioarele, cu ranga sau cu alte scule. Salariatii trebuie
sa stationeze lateral in timpul descarcarii.
Art.57. (1) Se interzice coborarea in acelasi timp a mai multor obiecte pe planul inclinat ;
fiecare obiect se va cobori numai daca cel precedent a fost luat de pe planul inclinat si
numai la semnalul dat de catre conducatorul formatiei de lucru.
(2) Manipularea materialelor lungi prin rostogolire pe plan inclinat se va face de catre cel
putin doua persoane, prin utilizarea unor funii, salariatii stand la parta superioara. Se va
manipula cate un singur colet sau obiect.

52
Art.58. Daca unele materiale lungi se transporta pe umeri, toti salariatii se asaza pe
aceeasi parte a piesei. Coborarea in vederea depozitarii pieselor lungi de pe umeri nu se
va face prin aruncare, ci prin luare pe brat si apoi depunerea pe sol la comanda
conducatorului formatiei de lucru. Mersul celor ce transporta o piesa va fi in acelasi pas,
in cadenta comandata.
Art.59. Se interzice descarcarea materialelor lungi prin cadere sau rostogolire libera.
Art.60 .In cazul in care nu se dispune de instalatii de ridicat, incarcarea-descarcarea si
deplasarea materialelor grele sau voluminoase, se vor executa de catre o formatie de lucru
cu experienta si cu respectarea urmatoarelor masuri :
- terenul pe care se prevede transportul materialelor trebuie sa fie eliberat de toate
obiectele straine ce impiedica deplasarea ;
- in cazul cand rezistenta terenului este slaba sau suprafata nu este neteda, deplasarea se
va face pe dulapi sau pe grinzi ;
- in cazul deplasarii materialelor grele pe role, lungimea acestora trebuie sa depaseasca
latimea piesei insa nu mai mult de 300mm ;
- se interzice indepartarea manuala a rolelor de sub incarcatura; indepartarea acestora se
va face numai dupa ce rolele se vor elibera complet de incarcatura ;
- in timpul deplasarii materialelor pe teren orizontal, acestea vor fi impinse numai din
partea opusa sensului de deplasare (spate) folosind rangi ; in cazul cand este necesar ca
piesa sa fie trasa din partea dinspre sensul de deplasare, se vor folosi trolii, iar muncitorii
nu vor sta in zona periculoasa creata de cablu (1,5 ori lungimea cablului) ; de asemenea,
ei vor pastra o distanta suficienta fata de piesa pentru a nu fi surprinsi, in cazul unei
deplasari sau caderi accidentale a acesteia.

6. OBLIGATIILE SALARIATILOR

Art. 61. Angajaii vor desfura activitatea n aa fel nct s nu expun la pericole de
accidentare sau mbolnvire profesional, persoana proprie sau ali angajai.
n acest scop angajaii au urmtoarele obligaii:
- s-i nsueasc i s respecte normele i instruciunile de protecie a muncii i msurile
de aplicare a acestora;
- s utilizeze corect echipamentele tehnice, substanele periculoase i celelalte mijloace
de producie;
- s nu procedeze la deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrar a dispozitivelor de
securitate ale echipamentelor tehnice i ale cldirilor, precum i s utilizeze corect aceste
dispozitive;
- s aduc la cunotina conductorului locului de munc orice defeciune sau alt situaie
care constituie un pericol de accidentare sau mbolnvire profesional;
- s aduc la cunotina conductorului locului de munc n cel mai scurt timp posibil
accidentele de munc survenite de persoana proprie sau de ali angajai;
- s opreasc lucrul la apariia unui pericol iminent de producere a unui accident i s
informeze de ndat conductorul locului de munc;
- s refuze ntemeiat executarea unei sarcini de munc dac aceasta ar pune n pericol de
accidentare sau mbolnvire profesional persoana sa sau a celorlali participani la
procesul de producie;

53
- s utilizeze echipamentul individual de protecie din dotare, corespunztor scopului
pentru care a fost acordat;
- s coopereze cu angajatorul i/sau cu angajaii cu atribuii specifice n domeniul
securitii i sntii n munc, atta timp ct este necesar, pentru a da angajatorului
posibilitatea s se asigure c toate condiiile de munca sunt corespunztoare i nu prezint
riscuri pentru securitate i sntate la locul sau de munc;
- s coopereze cu angajatorul i/sau cu angajaii cu atribuii specifice n domeniul
securitii i sntii n munc, atta timp ct este necesar, pentru realizarea oricrei
sarcini sau cerine impuse de autoritatea competent pentru prevenirea accidentelor i
bolilor profesionale;
- s dea relaii din proprie iniiativ sau la solicitarea organelor de control si de cercetare
n domeniul proteciei muncii

54
IPSSM OPERATII INCARCARE DESCARCARE

Art. 1. Inainte de inceperea operatiilor de incarcare-descarcare, conducatorul formatiei va


intocmi un plan de lucru si de repartizare a sarcinilor pe muncitori, aratandu-I detaliat
fiecaruia locul si obligatiile ce-i revin, verificand totodata functionarea corecta a
utilajelor, dispozitivelor si sculelor ce se vor utiliza.
In cazul executarii unor operatii deosebite, explicatiile asupra modului de lucru, trebuie
insotite de demonstrarea practica a metodelor ce urmeaza a fi aplicate.
Lucrarile trebuie incepute numai dupa ce conducatorul formatieie de lucru s-a convins ca
toti lucratorii au inteles si si-au insusit obligatiile ce le revin.
Art. 2. Daca in timpul lucrului apar modificari privind conditiile de manipulare,
conducatorul formatiei de lucru trebuie sa instruiasca personalul din formatie asupra
noilor conditii de lucru.
Art. 3. Inainte de a trece la incarcarea unui mijloc de transport, conducatorul formatiei de
lucru (ajutorul acestuia) trebuie sa controleze starea mijlocului de transport insistand
asupra platformei pe care se aseaza sarcina obloanelor, incuietorilor si sigurantelor.
Mijloacele de transport necorespunzatoare nu trebuie admise la incarcare.
Art. 4. Inainte de a efectua operatia de incarcare-descarcare, conducatorul formatiei de
lucru trebuie sa examineze ambalajele materialelor pentru a evita ranirea mainilor in
cuiele iesite, aschii, muchii ascutite, fier ballot etc. Nu se vor incarca materialele ale caror
ambalaje sunt deteriorate.

Efectuarea operatiei de incarcare-descarcare a mijlocului de transport

Este necesar ca manipularea maselor s fie realizat corect, n conformitate cu principiile


fiziologice i biomecanice.
Art. 6. Locurile destinate pentru operatiile de incarcare si descarcare a mijloacelor de
transport trebuie prevazute cu cai de acces amenajate corespunzator si spatii de intoarcere
cu o raza de curbura care sa permita o manevrare nepericuloasa. Pe timp de iarna, caile de
acces trebuie curatate de zapada si gheata si presarate cu nisip, zgura etc. Pe timp de
noapte aceste locuri trebuie sa fie bine luminate.
Art. 7. Operatiile de incarcare-descarcare trebuie executate numai sub supravegherea
permanenta a conducatorului formatiei de lucru, instruit special in acest scop, care va
stabili procedeul de lucru nepericulos. In lipsa conducatorului, operatia trebuie condusa
de ajutorul acestuia.
Daca formatia de lucru se imparte in doua sau trei echipe, fiecare din ele trebuie condusa
de catre un responsabil numit dintre muncitorii cu experienta.
Art. 8. Inainte de inceperea operatiilor de incarcare-descarcare a unui mijloc de transport,
acesta trebuie asigurat contra deplasarii necomandate prin cuplarea sistemului de franare
de ajutor pe teren orizontal si a sistemului de franare de ajutor si saboti de oprire pe teren
in panta. Se interzice deplasarea mijlocului de transport in timpul efectuarii operatiilor de
incarcare-descarcare.
Art. 9. Alegarea mijloacelor ajutatoare pentru operatiunile de incarcare-descarcare
(unelte, carucioare) trebuie facuta de catre conducatorul formatiei de lucru, in functie de
felul, volumul si greutatea materialului, de natura terenului si tipul mijlocului de
transport.

55
Art. 10. La manipulare muncitorii trebuie sa se asigure ca obiectele respective se pot
prinde sigur cu uneltele de apucare sau cu mainile.
Art. 11. Materialele incarcate in mijlocul de transport trebuie sa fie uniform repartizate pe
platforma acestuia si asigurate impotriva deplasarii, rasturnarii sau caderii in timpul
transportului. Asezarea materialelor va fi facuta in asa fel incat conducatorul mijlocului
de transport sa aiba asigurata o buna vizibilitate.
Art. 12. Materialele ambalate, care depasesc inaltimea obloanelor, trebuie sa fie ancorate
sau legate bine cu franghii, lanturi s.a. pentru a nu cadea din autovehicul in timpul
mersului.
Legarea incarcaturii care prezinta muchii taioase se va face astfel incat in timpul
transportului sa nu se produca deteriorarea sau desfacerea lagaturilor.
Art. 13. La operatiile de incarcare-descarcare si depozitare a semifabricatelor si
produselor finite in si din mijloacele de transport se vor utiliza mijloace tehnice adecvate
(instalatii de ridicat, traverse de ridicat, organe de legare si prindere a sarcinilor,
dispozitive speciale etc.) in stare tehnica corespunzatoare, respectandu-se instructiunile
ISCIR specifice.
Art. 14. Laminatele vor fi legate compact in pachete, prin infasurarea unor inele din
sarma de otel la capetele si la mijlocul pachetului. La capetele pachetului se va prevedea
in plus cate o legatura din sarma de otel cu diametrul mai mare de 6 mm care, impreuna
cu celelalte spire de sarma prevazute, pot fi utilizate la ridicarea pachetului.
Art. 15. Este interzisa legarea in pachet a laminatelor de lungimi diferite, legaturile
urmand a fi efectuate numai de catre persoane instruite pentru aceste operatii (legatori de
sarcina).
Art. 16. Prinderea sarcinii (pachetului de laminate) in instalatia de ridicat, de regula prin
intermediul unei traverse de ridicare, se va face cu ajutorul unor cabluri de legare
infasurate pe pachet.
Art. 17. Semifabricatele si produsele finite trebuie depozitate in loji sau stive, prin
suprapunere, pastrand verticalitatea si asigurandu-se stabilitatea necesara. Stalpii lojiilor
vor fi astfel dimensionati ca sa nu cedeze la incarcarea maxima a acestora cu
semifabricate. Semifabricatele se vor lua din stive sau loji initial din partea superioara, in
ordinea asezarii lor. Este interzisa extragerea semifabricatelor din stive sau loji, fapt ce
poate genera rostogolirea sau alunecarea celorlalte.
Art. 18. Materialele in vrac nu trebuie sa depaseasca inaltimea obloanelor autovehiculului
si nici capacitatea de incarcare a acestuia. In cazul cand incarcatura are o greutate
specifica mica, nedepasind capacitatea de incarcare admisa, se pot utiliza inaltatoare de
obloane.
Art. 19. Materialele pulverulente trebuie acoperite cu prelate pentru a evita imprastierea
lor in timpul transportului.

Incarcarea-descarcarea manuala

Art. 20. In cazul cand accesul pe platforma mijlocului de transport nu se face pe rampa,
muncitorii trebuie sa foloseasca scari de acces special confectionate, cu carlige de fixare
pe partea superioara si cu armaturi ascutite montate pe partea inferioara in vaderea
asigurarii stabilitatii acestora.

56
Art. 21. Pentru operatiile de incarcare-descarcare prin rostogolire sau alunecare a
materialelor din mijloacela de transport, trebuie folosite grinzi bine fixate si calculate
corespunzator greutatii materialelor respective. Se vor lua masuri de franare a deplasarii
obiectelor manipulate (trolii, franghii etc).
Art. 22. La descarcarea pe plan inclinat, se interzice intreruperea lucrului pana cand
materialele nu sunt complet descarcate de pe acesta si asezate la locul de depozitare. Este
interzis a se sta in fata materialelor manipulate pe plan inclinat.
Art. 23. La deschiderea obloanelor mijloacelor de transport, echipa de lucru trebuie sa
stea lateral la capetele obloanelor, la distanta, pentru a nu fi atinsi de oblon sau de
material in cazul unei caderi accidentale. Muncitorii desemnati pentru deschiderea
obloanelor trebuie sa stea lateral fata de acestea, fiind instruiti asupra pericolelor ce pot
apare.
Art. 24. Materialele cu forme geometrice regulate sau ambalate in forme geometrice
regulate trebuie incarcate in mijloacale de transport in stive, cu randuri intretesute
asigurandu-se o buna stabilitate. Pentru situatia in care se depaseste inaltimea obloanelor,
trebuie asigurata stabilitatea materialelor.
Art. 25. La incarcarea si descarcarea mijloacelor de transport, muncitorii trebuie astfel
asezati incat sa nu se loveasca intre ei, cu uneltele de lucru sau cu materialul care se
manipuleaza.
Art. 26. Depozitarea in stive cu randuri intre tesute a produselor cu sectiune rotunda este
admisa numai in pachete legate, pentru a se evita rostogolirea sau rasturnarea stivelor.
Art. 27. Inaltimea stivelor nu trebuie sa depaseasca de maxim 1,5 ori latura mica a
suprafetelor de asezare cu urmatoarele mentiuni:
- produsele trebuie sa aiba o suprafata plana;
- inainte de stivuire este necesara indepartarea eventualelor substante grase
(uleiuri unsori etc.) care se afla pe suprafata de contact a produselor, pentru a
preveni alunecarea acestora;
- intre fata superioara a stivelor si partea inferioara a sarcinii purtate de macara pe
deasupra stivei trebuie pastrata in mod obligatoriu o distanta de minim 500 mm.
Art. 28. Depozitarea produselor plate in stive se face astfel incat marginile sa fie
paralele, fara muchii sau colturi nealiniate (iesite in afara limitelor stivei).

Incarcarea-descarcarea mecanizata

Art. 29. Incarcarea sau descarcarea pieselor si a materialelor grele, voluminoase sau greu
de manipulat, in/sau din mijloacele de transport (autocamioane, trailere, remorci, etc.) la
locurile de depozitare neprevazute cu rampe trebuie sa se faca cu mijloace de ridicat
mecanizate.
Art. 30. In timpul operatiilor de incarcare sau descarcare cu ajutorul mijloacelor
mecanizate (translatoare, stivuitoare, macarale etc.) se interzice prezenta muncitorilor in
raza de actiune a acestor utilaje. Muncitorii trebuie sa dirijeze sarcina de pe sol, cu
ajutorul levierelor, cablurilor sau franghiilor, pana la asezarea acesteia in pozitia
definitiva si stabila.

57
Art. 31. La ridicarea materialelor cu ajutorul diverselor mijloace de ridicat (cricuri, trolii,
macarale etc.) trebuie utilizate numai acelea cu o sarcina de ridicare egala sau superioara
sarcinilor de ridicat.
Art. 32. Toate organele de legare utilizate la incarcarea sau descarcarea mijloacelor de
transport trebuie sa fie prevazute cu sisteme de marcare sigure si nedeteriorabile pe care
se va scrie in mod vizibil sarcina maxima admisa. Se vor folosi numai organe de legare
dintr-o bucata, neinadite.
Art. 33. Verificarea si scoaterea din uz a organelor de legare se face obligatoriu la fiecare
schimb in conformitate cu prescriptiile tehnice R 10 ISCIR.
Art. 34. Incarcarea cu ajutorul troliilor si a macaralelor montate pe vehicule trebuie sa se
faca numai de catre conducatorul mijlocului de transport autorizat pentru operatii de acest
fel.
Art. 35. Pentru utilizarea masinilor de ridicat se vor respecta normele specifice de
securitatea muncii pentru transportul materialelor si prescriptiile tehnice ISCIR. La
transportarea produselor cu masinile de ridicat, individual sau in pachete, trebuie sa se
asigure legarea corecta a sarcinilor cu dispozitivele de prindere ale acestora aflate in buna
stare. La legarea pachetului de semifabricate sau produse finite se are grija ca toate
produsele sa fie cuprinse de cablurile de legare a sarcinii, pentru a se evita caderea lor.
Art. 36. Este interzis transportul cu masinile de ridicat fara dispozitivele de siguranta
semnalizare si protectie in buna stare de functionare.
Art.37. Pentru vizibilitatea macaragiului (in schimbul de noapte), capetele superioare ale
stalpilor lojei, trebuie vopsite in alb pe o portiune de minim 0,25 m.
Art. 38. Legarea si dezlegarea sarcinilor precum si depozitarea lor se va efectua de catre
minimum 2 lucratori, instruiti ca legatori de sarcina.
Art. 39. Pentru dezlegarea cablurilor din carligul macaralei, lucratorii trebuie sa intervina
numai dupa ce sarcina este asezata si asigurata impotriva rostogolirii sau alunecarii
(semifabricatelor sau tevilor).
Art. 40. Incarcatorii si descarcatorii de materiale pe autovehicule care calatoresc in
spatele cabinei, intr-un loc special amenajat sunt obligati:
- sa nu stea pe incarcatura;
- sa nu fumeze;
- sa nu stea in picioare;
- sa nu deplaseze incarcatura dintr-un loc in altul;
- sa observe eventualele deplasari, slabiri sau deteriorari ale legaturilor incarcaturii
sesizand imediat conducatorul mijlocului de transport in vederea luarii masurilor
corespunzatoare;
- sa nu slabeasca incuietorile sau sa deschida obloanele;
- sa nu se aseje pe obloane.
Art. 41. Este interzisa prezenta persoanelor pe caroseriile autovehiculelor, chiar in locuri
special amenajate, daca se transporta produse care pot sa-si modifice pozitia in timpul
mersului (busteni, tevi, material granular, butoaie etc.).
Art. 42. Se interzice oricarei persoane ca in timpul mersului sa stea pe protap, pe bara de
tractiune, pe aripi sau in spatele scaunului de conducere a mijlocului de transport daca
acesta nu este prevazut din constructie cu locuri special amenajate.
Art. 43. Urcarea si coborarea persoanelor trebuie sa se faca numai in timpul stationarii
autovehiculului, sub supravegherea conducatorului acestuia.

58
IPSSM CIRCULATIA AUTOVEHICULELOR PE DRUMURILE PUBLICE

1.CONDITIILE TEHNICE PE CARE TREBUIE SA LE INDEPLINEASCA


AUTOVEHICULELE
Pentru a asigura buna functionare a autovehiculelor in parcurs si pentru a evita
defectiunile si accidentele, autovehiculele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :
-dispozitivul de pornire automata sa fie in stare de functionare
-volanul sa nu aiba joc mai mare de 15
-piesele mecanismului de directie sa nu prezinte defectiuni si uzuri(jocuri la articulatie)
-puntea fata precum si puntea(puntile) spate sa nu prezinte deformari sau alte defectiuni
la elementele de fixare de cadrul autovehiculului
-elementele suspensiei(arcuri lamelare si spirale, amortizoare) sa nu prezinte defectiuni
-rulmentii rotilor sa nu aiba jocuri care depasesc limitele stabilite in prescriptiile tehnice
de functionare ale acestora
-sistemul de alimentare al autovehiculelor sa nu aiba scurgeri de carburant sau fisuri,
fiind interzise orice fel de improvizatii
-carburatorul(pompa de injectie) sa fie bine fixat si reglat pentru a se evita orice scurgere
de combustibil
-rezervorul de carburant sa fie prevazut cu capac bine fixat si asigurat pentru a nu se
deschide in timpul mersului,
iar suporturile de sustinere si colierele de fixare ale rezervorului sa nu prezinte fisuri
-instalatia electrica a autovehiculului sa fie in perfecta stare ; sunt interzise legaturile
improvizate, cablurile
neizolate, sigurantele necalibrate, lipsa capacelor de protectie, etc care pot provoca scurt-
circuite
-bateria de acumulatoare sa fie in buna stare, bine fixata, acoperita si amplasata in asa fel
incat bacurile sa nu se sparga in timpul mersului
-releele regulatoarelor de tensiune si de curent sa fie bine reglate si izolate fata de exterior
pentru a se evita scurtcircuitele
-sistemele de franare sa fie reglate corect si sa fie in perfecta stare de functionare
-compresorul de aer sa fie in buna stare de functionare, astfel incat sa asigure presiunea si
debitul corespunzator
de aer, potrivit tipului anvelopei si autovehiculului
-anvelopele sa fie de acelasi tip si de aceleasi dimensiuni si sa nu prezinte deformatii ce
indica dezlipiri sau ruperiale straturilor componente, iar presiunea sa fie cea prescrisa de
fabricant
-jantele si cercurile elastice nu trebuie sa prezinte deformatii ca urmare a uzurii si a
loviturilor. Jantele vor fi bine fixate cu piulitele respective
-teava de evacuiare a gazelor arse va fi in buna stare fara fisuri sau garnituri defecte si va
fi prevazuta cu amortizor de zgomot(toba de esapament)
-parbrizul si celelalte geamuri ale autovehiculului sa fie in buna stare si curate
-la microbuze caroseria sa nu permita patrunderea apei, iar pentru spargerea geamurilor in
caz de nevoie vor fi dotate cu ciocane speciale, amplasate la locuri accesibile

59
-Se interzice plecarea in cursa a autovehiculelor care prezinta stare tehnica si estetica
necorespunzatoare sau care depasesc limitele admise ale nivelului de zgomot sau
concentratiile maxime admise ale noxelor in gazele de evacuare
-Se interzice plecarea in cursa a autovehiculelor destinate transporturilor de persoane care
nu sunt amenajate in conformitate cu prevederile Regulamentului privind circulatia pe
drumurile publice
-Conducatorii auto au obligatia ca, pentru asigurarea conditiilor tehnice ale
autovehiculelor, sa verifice inainte de plecare urmatoarele :
-instalatia de alimentare cu carburanti, instalatia electrica, instalatia de evacuare a
gazelor arse, instalatia de incalzire, sistemul de directie, semnalizare, rulare si
franare care trebuie sa fie in stare corespunzatoare si fara improvizatii
-sa nu aiba atasate rezervoare suplimentare de combustibil, in afara celor montate
de catre uzinaconstructoare
-existenta si integritatea fizica si functionala a oglinzilor retrovizoare
-usile sa fie in buna stare de functionare
-sa confirme, prin semnatura pe foaia de parcurs, ca autovehiculul corespunde
dpdv tehnic
-In inventarul autovehiculului trebuie sa se gaseasca :
-lampa electrica portabila
-dispozitivul de protectie impotriva sarrii inelului de siguranta al jantei(pe timpul
umflarii anvelopelor
nedemontate)
-dispozitivul suplimentar pentru fixarea cabinei dupa rabatarea ei
-capre pentru suspendarea autovehiculului
-pene pentru asigurarea impotriva deplasarii necomandate a mijloacelor de
transport in timpul remedierii
defectiunilor tehnice
-manometru pentru verificarea presiunii pneurilor
-trusa medicala de prim ajutor
-trusa de scule si unelte, in buna stare, corespunzatoare tipului de autovehicul
-cric corespunzator tonajului autovehiculului incarcat si support de lemn pentru
stabilitatea acestuia
-triunghiuri reflectorizante sau dispozitiv de semnalizare a avariilor
-manivela de pornire la motoarele cu aprindere prin scanteie
-stingator, lopata, lanturi antiderapante
-La parcarea autovehiculelor pe locurile destinate acestui scop, conducatorii auto vor lua
urmatoarele masuri :
-vor asigura distanta de manevrare in sigurata ditre autovehicule si intre acestea si
constructii
-vor opri motorul
-vor frana autovehiculul
-vor scoate cheile din contact
-vor inchide si vor asigura prin incuiere usile cabiei
-vor scoate de sub tensiune instalatia electrica a mijlocului de transport
-Se interzice folosirea flacarii deschise sau a altor surse de foc pentru pornirea motorului
-Se interzice parasirea autovehiculului cu motorul in functiune

60
-La locul de parcare sunt interzise :
-efectuarea probelor de franare in mers. Acestea se vor efectua la standurile de
incercare a eficientei
sistemului de franare sau in zone special amenajate
-alimentarea cu combustibil sau lubrifiant
-aruncarea carpelor imbibate cu produse petroliere
-parcarea autovehiculelor incarcate cu materiale explozive sau usor inflamabile,
cu rezervoare de benzina
fisurate sau sparte, cu busoane lipsa sau neetanse

2.CIRCULAIA AUTOVEHICULELOR PE DRUMURILE PUBLICE


La plecarea n curs, conductorul auto are urmtoarele obligaii:
a)nainte de plecarea n curs, s verifice starea tehnic a autovehiculului;
b)pornirea motorului s o fac fie cu ajutorul electromotorului de pornire, fie cu
manivela, fie cu mijloace
auxiliare de pornire (instalaia electric pentru pornirea motoarelor pe timp friguros,
roboi de pornire);
c)s nu foloseasc focul deschis la pornirea motoarelor diesel;
d)s respecte urmtoarele reguli de pornire a motorului cu manivela:
-se va verifica dac maneta pentru schimbarea vitezelor se afl la punctul mort;
-se va verifica dac frna de ajutor este cuplat;
-se va verifica dac mnerul manivelei este prevzut cu manon metalic neted, care s
se nvrteasc liber;
-se va introduce manivela n racul arborelui cotit, astfel nct s nu scape n timpul
rotirii;
-se va apuca manivela n aa fel nct toate cele cinci degete s fie numai pe o parte a
ei;
-cel care nvrtete manivela se va sprijini bine pe sol cu ambele picioare;
-la nceput se va nvrti manivela uor, n sensul acelor de ceasornic de jos n sus i de
la dreapta spre stnga;
este interzis s se fac o rotaie complet cu manivela sau s se mnuiasc manivela de
sus n jos prin apsare cu greutatea corpului;
-pe teren alunecos, se va asigura stabilitatea picioarelor prin aezarea unui strat de nisip
sau alt material antiderapant;
-n cazul cnd avansul la aprindere este mrit acesta se va reduce;
-cnd autovehiculele se afl pe rampa de revizie, conductorii auto vor utiliza podee
mobile pentru evitarea cderii n canal;
-s porneasc i s manevreze autovehiculul numai dup ce va constata c nu se gsesc
persoane sub main i n imediata ei apropiere.
-Se interzice manevrarea autovehiculului n spaii lipsite de vizibilitate. In aceste cazuri,
precum i n.spaii nguste sau aglomerate, manevrarea va fi dirijat de o persoan de la
sol.
-n timpul manevrrii autovehiculului se interzice urcarea sau coborrea conductorului
auto sau a altor persoane n sau din autovehicul.
-n timpul efecturii cursei conductorii auto au urmtoarele obligaii:

61
-s respecte viteza de circulaie stabilit prin "Regulamentul privind circulaia pe
drumurile publice" i s oadapteze la condiiile create de starea drumurilor pe care
circul;
-s respecte itinerariul i mersul programat al cursei stabilite;
-s opreasc autovehiculul n parcurs dup minim 250 km i s verifice starea
pneurilor, direcia, buloanele defixare a jantelor .a. De asemenea, s opreasc
autovehiculul n cazul apariiei unor zgomote anormale i ori de
cte ori consider c este necesar s se efectueze controlul tehnic n parcurs;
-s verifice n mers eficacitatea sistemului de frnare, lund toate msurile necesare
pentru a nu provocaevenimente rutiere;
-s coboare pantele cu motorul n funciune i angrenat n trepte de viteze
corespunztoare.
-Dup trecerea autovehiculului prin vaduri saudup splarea lui (cnd frnele nu mai
funcioneaz normal), conductorul auto va verifica funcionarea frnelor mergnd pe o
anumit distan cu vitez redus, acionnd uor frnele pn cnd acestea se nclzesc i
apa se evapor.
-In cazul cnd la una din roile duble ale autovehiculului se produce o pan de cauciuc,
aceasta va fi remediat sau se va nlocui cu roata de rezerv. Este interzis continuarea
drumului cu anvelopa dezumflat sau explodat.
-Este interzis circulaia autovehiculelor cu pietre prinse ntre roile duble.
-Dac autovehiculul patineaz, pentru a se mri aderena cauciucurilor fa de sol, se
admite s se pun sub roi:
-nisip, pietri etc. (n cazul unei zpezi bttorite);
-scanduri (n ca/ul unui teren mocirlos sau cu zpad afnat);
-piatr spart, vreascuri (n cazul unui teren alunecos, dar tare).

3.CIRCULAIA PE TIMP NEFAVORABIL


-Pe timp de cea, autovehiculele vor circula cu vitez redus pn la limita evitrii
oricrui pericol. De asemenea, pe timp de cea, n mers i n staionare, autovehiculele
de orice fel vor fi iluminate si n timpul zilei, iar conductorii acestora sunt obligai s
dea semnale sonore i s rspund prin aceleai semnale la avertizrile altor autovehicule
ce se apropie.
-Regulile de circulaie stabilite pentru timp de cea sunt obligatorii i n ca/, de ploaie
torenial, de ninsoare abundent, de viscol sau n alte condiii atmosferice care determin
reducerea vizibilitii.
-Cnd se circul pe un drum acoperit cu zpad, conductorii autovehiculelor sunt
obligai ca, la ntlnirea cu autovehicule ce vin din sens opus, s reduc viteza pa la
limita evitrii oricrui pericol.
-In apropierea autovehiculelor destinate deszpezirii drumurilor, conductorii auto care
vin din direcia opus sunt obligai s opreasc pe partea dreapt, pentru a se face loc
acestora.

4.CIRCULAIA AUTOTURISMELOR
-In timpul circulaiei pe drumurile publice, conductorii auto de pe autoturisme au
aceleai obligaii ca si conductorii auto de pe celelalte mijloace de transportat, i
ndeosebi:

62
a)s verifice, nainte de a pleca n curs, dac uile sunt bine nchise i asigurate;
b)s foloseasc centura de siguran i s atenioneze i persoana care cltorete n fa,
pe locul din dreapta, s
utilizeze centura de siguran, n afara localitilor;
c)s asigure coborrea persoanelor din autoturism fr pericol de accidentare (de regul,
pe ua din dreapta);
d)s se asigure la coborrea pe partea stng, att la deschiderea uilor ct i la coborrea
din autoturism, dup
care s circule pe carosabil spre partea din spate a acestuia
e)s se asigure la urcarea n autoturism, venind numai din faa acestuia i pe partea
stng.

63
MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE
DE PREVENIRE, ALARMARE, INTERVENTIE

GENERALITATI

OBLIGATIILE CONDUCERII
-stabilirea prin dispozitii scrise a modului de organizare a apararii impotriva incendiilor si
responsabilitatile salariatilor
-identificarea si evaluarea riscurilor de incendiu
-intocmirea si reactualizarea listei cu substante periculoase, a riscurilor pentru sanatate si
mediu, a mijloacelor de protectie recomandate, a metodelor de prim ajutor, a substantelor
pentru stingere, neutralizare sau decontaminare
-elaborarea instructiunilor de aparare impotriva incendiilor si stabilirea sarcinilor
salariatilor
-stabilirea unui numar de persoane cu atributii in aplicarea, controlul si supravegherea
masurilor de aparare impotriva incendiilor
-asigurarea mijloacelor tehnice corespunzatoare si personalului necesar interventiei in caz
de incendiu
-intocmirea planului de interventiei
-asigurarea contractului cu grupul de pompieri militari
-alocarea fondurilor necesare realizarii masurilor de aparare impotriva incendiilor

OBLIGATIILE SALARIATILOR
-respectarea regulilor si masurilor de aparare impotriva incendiilor
-utilizarea substantelor periculoase, instalatiilor, utilajelor, masinilor, aparaturii si EIP
-neefectuarea manevrelor si modificarilor nepermise MTPSI
-comunicarea catre conducerea societatii a situatiei considerate pericol de incendiu,
defectiune la sistemele de protectie sau de interventie pentru stingerea incendiilor
-cooperarea salariatilor desemnati pentru realizarea masurilor de aparare impotriva
incendiilor
-acordarea ajutorului si a masurilor de prim ajutor salariatilor aflati in situatie de pericol

NORME DE PSI LA EXPLOATAREA CONSTRUCTIILOR, INSTALATIILOR SI


ALTOR AMENAJARI
-stabilirea regulilor si masurilor generale privind
- controlul, supravegherea si reducerea riscurilor de incendiu
- mentionarea in stare operative a MTPSI
- pregatirea si desfasurarea interventiilor in situatii de urgenta
-interzicerea exploatarii instalatiilor, dispozitivelor, echipamentelor, aparatelor, masinilor
si utilajelor cu defectiuni, improvizatii ori fara protectia corespunzatoare fata de
materialele sau substantele combustibile
-respectarea instructiunilor de utilizare si a masurilor specifice de prevenire si stingere a
incendiilor
-interzicerea utilizarii focului deschis in locuri cu pericol de incendiu

64
-amenajarea locurilor pentru arderea gunoaielor, deseurilor si a altor materiale
combustibile, stabilirea masurilor impotriva propagarii focului si supravegherea
permanenta a arderii precum sistingerii jarului
-interzicerea efectuarii lucrarilor de sudare sau a celor care prezinta pericol de incendiu
pe durata programului cu publicul, in instalatii tehnologice cu nise de incendiu si/sau
explozie, in depozite ori spatii cu pericol de aprindere a materialelor, produselor sau
substantelor combustibile(acestea pot fi efectuate dupa evacuarea persoanelor,
indepartarea sau protejarea materialelor combustibile, dotarea cu mijloace de iluminare si
stingere a incendiilor, pe baza permisului de lucru cu foc sau a autorizatiei de lucru)
-obligativitatea efectuarii instructajului pentru stare de urgenta(si implicit a instructajului
PSI)
-obligativitatea participarii salariatilor la instruiri si exercitii
-reactualizarea, utilizarea si afisarea instructiunilor de aparare impotriva incendiilor,
schemelor de prevenire, stingere a incendiilor, planurilor de evacuare si a planurilor de
depozitare a materialelor periculoase
-actualizarea planurilor de interventie la schimbarea profilului de activitate sau in oricare
alta situatie

REGLEMENTARI DE ORDINE INTERIOARA

LUCRARI CU FOC DESCHIS


-reglementarea de catre conducerea societatii prin decizie a modului de executare a
lucrarilor cu foc deschis
-interzicerea folosirii focului deschis in locurile unde se utilizeaza, vehiculeaza,
manipuleaza materiale si substante combustibile sau care in prezenta focului deschis
prezinta pericol de incendiu sau de explozie
-interzicerea utilizarii focului deschis la distanta mai mica de 40 metri fata de materiale
sau substante combustibile fara supraveghere si asigurarea masurilor corespunzatoare
-intocmirea in doua exemplare a permisului de lucru cu foc(unul pentru emitent si
celalalt pentru executant)
-obligativitatea asigurarii urmatoarelor masuri :
- pregatirea locului(conform NGPSI)
- instruirea personalului
- contractul dupa incheierea lucrarii
- altele(la zone cu risc limitat de incendiu sau explozie)
-functionarea corespunzatoare a ET
-obligativitatea intretinerii si verificarii la termen si de persoane abilitate a ET

FUMATUL
-reglementarea fumatului de catre conducerea societatii prin decizie
-interzicerea fumatului in locurile in care nu se admite folosirea focului deschis
-instalarea indicatoarelor de securitate in locurile unde se interzice fumatul
-dotarea locurilor pentru fumat cu scrumiere, vase cu apa, nisip si placute de semnalizare
cu inscriptia LOC PENTRU FUMAT

65
-amplasarea scrumierelor sa nu permita aprinderea materialelor combustibile din
apropiere
-interzicerea introducerii(depunerii) materialelor combustibile in scrumiere
-interzicerea golirii scrumierelor in cosuri sau in vase din materiale combustibile
-interzicerea aruncarii la intamplare a resturilor de tigari sau chibrituri aprinse
-evitarea fumatului in locuri de odihna(paturi, canapele, fotolii)

ASIGURAREA CAILOR DE ACCES, EVACUARE SI INTERVENTIE


-asigurarea accesului mijloacelor si persoanelor la toate constructiile, instalatiile,
depozitele, MTPSI, tablouri de distributie a energiei electrice, intrerupatoarele
instalatiilor electrice de forta si iluminat si a surselor de rezerva, dispozitive de actionare
a mijloacelor protectoare(ventilator, usi si ferestre pentru inchiderea golurilor elementelor
de compartimentare), etc.
-asigurarea practicabilitatii si curateniei
-semnalizarea prin indicatoarele corespunzatoare
-interzicerea blocarii cailor de acces, de evacuare si de interventie
-amenajarea trecerilor(podetelor) peste santuri sau sapaturi si asigurarea cailor ocolitoare
-interzicerea blocarii in pozitie deschisa a usilor de la casele scarilor, holurilor, a celor cu
dispozitive de autoinchidere sau a celor avand rol de patrundere a fumului, gazelor
fierbinti precum si propagarea pe verticala sau orizontala a incendiului
-functionarea permanenta a dispozitivelor care asigura inchiderea automata in caz de
incendiu a elementelor de protejare a golurilor, de actionare a trapelor si clapetelor
precum si a celor care mentin in pozitie inchisa usile incaperilor tampon
-asigurarea deschiderii usoare a usilor de pe traseele de evacuare
-marcarea cailor de acces
-montarea indicatoarelor la rampele scarilor care duc la demisol, subsol sau la usile de
acces in incaperi din care evacuarea nu mai poate fi continuata
-interzicerea amenajarii de incaperi sau locuri de lucru si de depozitare in casele scarilor,
holuri etc, care ar impiedica evacuarea persoanelor si bunurilor precum si accesul
personalului de interventie
-pastrarea cheilor usilor de acces si cele ale incaperilor in locuri sau la persoane
desemnate in vedereaidentificarii si utilizarii
-asigurarea deschiderii catre exterior si neincuierea usilor de iesire in caz de urgenta
-acoperirea cu capace sau grilaje rezistente, ingradirea cu balustrade si marcarea cu
indicatoare de securitate
-acoperirea sau semnalizarea cu indicatoare a golurilor si rigolelor inclusiv iluminarea pe
durata noptii
-asigurarea netezimii si nealunecarii suprafetei cailor de circulatie a persoanelor
-asigurarea rezistentei la uzura, soc si compresiune precum si a lipsei denivelarilor pentru
caile de circulatie a vehiculelor
-protejarea persoanelor care se deplaseaza pe cai de circulatie aflate la inaltime prin
montarea balustradei cu inaltime de 1 m si bordura cu inaltime de cel putin 10 cm

66
EFECTUAREA LUCRARILOR IN PERIOADELE CU TEMPERATURI
EXTREME
efectuarea lucrarilor premergatoare, si pe durata sezonului rece
-asigurarea bunei functionari a instalatiilor de incalzire
-protejarea impotriva inghetului a componentelor instalatiilor de stingere cu apa(expuse
temperaturii scazute)
-asigurarea uneltelor si accesoriilor folosite la deszapezirea cailor de acces, evacuare si de
interventie
-efectuarea lucrarilor in perioadele caniculare si secetoase
-elaborarea programului de masuri speciale de combatere a efectelor negative, de
prevenire si stingere a incendiilor
-identificarea si nominalizarea sectoarelor de activitate cu risc marit de incendiu
-interzicerea utilizarii focului deschis
-restrictionarea efectuarii in anumite intervale din durata zilei a lucrarilor care
favorizeaza producerea incendiului(prin degajare de substante volatile sau supraincalzire)
-protejarea recipientelor care contin gaze comprimate prin depozitare la umbra sau prin
racire cu perdea de apa rece
-indepartarea obiectelor optice care actioneaza drept concentrator de raze solare
-asigurarea rezervei de apa necesara interventiei
-comunicarea masurilor speciale stabilite salariatilor
-stabilirea de conducerea societatii a masurilor organizatorice necesare

PREVENIREA SITUATIILOR CARE POT PROVOCA INCENDII


-organizarea controlului de prevenire(conducerea societatii si conducatorul loculi de
munca)
- starea constructiilor si instalatiilor
- constatarile semnalate in teren
- propuneri de masuri si actiuni de inlaqturare a deficientelor si de
imbunatatire a activitatii
-efectuarea lucrarilor de intretinere si verificare a instalatiilor utilitare si a mijloacelor de
productie
-organizarea apararii impotriva incendiului la locul de munca
- prevenirea incendiilor prin evidentierea materialelor si dotarilor
tehnologice care prezinta pericol de incendiu, a surselor posibile de
aprindere si a mijloacelor care le pot genera si a masurilor generale
specifice PSI
- salvarea utilizatorilor si evacuarea bunurilor prin intocmirea planurilor
specifice si mentinerea conditiilor de evacuare pe traseele stabilite
- instruirea salariatilor
- montarea indicatoarelor de securitate si de orientare
- organizarea stingerii incendiilor precizarea mijloacelor tehnice de alarmare
si alertare a personalului, instiintarea conducatorului locului de munca si a
conducerii societatii
- prezentarea substantelor, instalatiilor si dispozitivelor de limitare a
propagarii si de stingere a incendiilor, stingatoarelor si a altor aparate

67
(echipamente) de stins incendiu, mijloacelor de salvare si de protectie a
personalului
- stabilirea competentei echipelor pentru salvarea si evacuarea persoanelor
si a bunurilor
- nominalizarea persoanelor care utilizeaza MTPSI sau care manevreaza ET
- executarea la termenele stabilite a incercarilor si testelor
NOTA :
-planurile de evacuare au marcate usile, holurile, scarile exterioare, MTPSI si se
intocmesc pe nivel (nr. persoane > 30) si pe incaperi
-planurile de depozitare si evacuare a materialelor clasificate ca periculoase au marcate
zonele ocupate, clasele materialelor, cantitatile, codurile de identificare sau pericol si se
intocmesc pe incaperi

ORGANIZAREA EFECTIVA A INTERVENTIEI


-alarmarea personalului prin mijloace specifice si anuntarea incendiului fortelor de
interventie
-urmarirea realizarii salvarii rapide si in siguranta a personalului
-intreruperea alimentarii cu energie electrica, gaze, combustibili si efectuarea altor
interventii specifice la instalatii si utilaje
-actionarea asupra focarului cu MTPSI din dotare si verificarea intrarii in functiune a
instalatiilor si sistemelor automate(actionarea manuala a acestora)
-evacuarea bunurilor si protejarea ET
-protectia personalului de interventie impotriva efectelor negative ale
incendiului(temperatura, fum, gaze toxice)
-verificarea amanuntita a locurilor in care se propaga incendiul si in care pot sa apara
focare

CAI DE ACCES, EVACUARE SI INTERVENTIE


-caile de acces si de circulatie ale costructiilor si instalatiilor de orice categorie, trebuie
astfel stabilite, dimensionate, realizate, dispuse, alcatuite si marcate, incat sa asigure
evacuarea persoanelor si circulatia rapida a fortelor de interventie
-traseele destinate fortelor de interventie trebuie sa asigure circulatia personalului de
interventie si sa fie prevazute cu iluminat de siguranta corespunzator
- constructiile, compartimentele de incendiu, sau incintele amenajate,
trebuie prevazute cu cai de evacuare a persoanelor, in numar suficient,
corespunzator dimensionate si realizate, astfel incat persoanele sa ajunga
in timpul cel mai scurt si in deplina siguranta in exterior, la nivelul
terenului ori a cailor de acces carosabile, in refugii sau in alte locuri
special amenajate
- caile special destinate evacuarii persoanelor sau bunurilor se prevad atunci
cand cele functionale sunt insuficiente sau cand, in mod justificat, nu pot
satisface conditiile normate
- caile de evacuare a persoanelor in caz de incendiu se marcheaza cu
indicatoare de securitate si se prevad cu mijloace de iluminat, conform
reglementarilor tehnice, astfel incat sa se asigure vizibilitate sporita si sa
fie usor recunoscute

68
-la proiectarea si executarea cailor de evacuare se interzice existenta usilor care se pot
bloca in pozitie inchisa, reducerea gabaritelor stabilite prin reglementari tehnice,
prevederea de finisaje combustibile sau de alte elemente care pot crea pe timpul
incendiilor dificultati de evacuare(impiedicare, alunecare, contactul sau coliziunea cu
diverse obiecte, busculada, panica, etc.)
-caile de acces, de evacuare si de interventie din constructii si instalatii se separa de
celelalte spatii, prin elemente de costructie cu rezistenta si comportare la foc
corespunzatoare utilizarii in conditii de siguranta a cailor respective pe timpul incendiilor
si se prevad cu instalatii sau sisteme de evacuare a fumului si a gazelor fierbinti ori de
presurizare
-cerinte fundamentale pe care trebuie sa le indeplineasca :
- asigurarea accesului si a circulatiei autospecialelor de interventie in incinta
agentilor economici este obligatoriu conform reglementarilor tehnice
- trebuie sa se asigure cel putin un acces carosabil din drumurile publice si
din drumurile de circulatie interioare, amenajat, marcat, intretinut si
utilizabil in orice anotimp
- caile de acces si de circulatie se dimensioneaza potrivit reglementarilor
tehnice pentru autovehicule de tip greu, asigurand accesul autospecialelor
de interventie
- realizarea platformelor de acces si de amplasare a autospecialelor de
interventie langa constructiile si instalatiile stabilite prin reglementari
tehnice
- asigurarea cailor de acces pentru autospecialele de interventie la sursele de
alimentare cu apa incaz de incendiu(posibilitatea folosirii acestor surse in
orice anotimp constituie o conditie de siguranta la foc)
- mentinerea in stare de utilizare a cailor de acces, de evacuare si de
interventie pe toata durata zilei si in orice anotimp la parametrii la care au
fost proiectate si realizate, precum si cunoasterea operativa a oricaror
situatii ce pot impiedica din motive obiective folosirea acestora in conditii
de siguranta
-accesul mijloacelor de interventie si al persoanelor pentru interventii operative in caz de
urgenta (incendiu), in vederea salvarii si acordarii ajutorului persoanelor aflate in pericol,
singerii incendiilor si limitarii efectelor acestora, trebuie sa fie asigurat permanent la
toate :
- constructiile de orice fel(industriale, social-administrative, speciale, etc.)
si incaperile acestora
- instalatiile tehnologice si anexe
- depozitele inchise si deschise (de materii prime, semifabricate, produse,
produse finite si auxiliare)
- instalatiile, aparatele si mijloacele de prevenire si stingere a incendiilor,
precum si la punctele de comanda ale acestora(centrale si butoane de
semnalizare a incendiilor, aparate de control si semnalizare ale instalatiilor
speciale, hidranti de incendiu, stingatoare, pichete de incendiu, posturi
telefonice, etc.)
- dispozitivele de actionare a unor mijloace cu rol de protectie in caz de
incendiu(cortine metalice de siguranta, trape de evacuare a fumului si

69
gazelor fierbinti, obloane ferestre si usi de inchidere a golurilor din
elementele de compartimentare impotriva incendiilor)
- tablourile de distributie si intrerupatoarele instalatiilor electrice de
iluminat, de forta si iluminat de siguranta
- claviaturile si vanele instalatiilor tehnologice sau auxiliare, care trebuie
manevrate in caz de incendiu si punctele de comanda ale acestora(gaze si
lichide combustibile)
- celelalte mijloace utilizate pentru interventie in caz de incendiu

CAILE DE CIRCULATIE
-Caile de circulatie trebuie sa fie
- marcate vizibil, pentru a fi usor de recunoscut
- sa aiba legaturi cat mai directe spre caile de evacuare
- sa fie mentinute permanent libere si curate, incat sa permita evacuarea
rapida a persoanelor
-Suprafetele cailor de circulatie pentru personae trebuie sa fie netede si nealunecoase, iar
cele destinate circulatiei vehiculelor trebuie san u prezinte denivelari, sa fie rezistente la
compresiune, socuri si uzura
-Caile de circulatie pentru personae si trecerile amplasate la inaltime vor fi protejate cu
balustrade inalte de cel putin 1 m, prevazute cu legaturi de separatie orizontale
intermediare, iar la partea inferioara cu o bordure inalta de cel putin 10 cm
-Golurile din plansee sau din ziduri vor fi acoperite cu capace sau grilaje rezistente, care
sa permita preluarea sarcinilor rezultate din activitatile care se desfasoara la locul
respective, sau vor fi ingradite cu balustrade si marcate cu indicatoare de securitate; in
cazul utilizarii de capace sau grilaje, acestea vor fi asigurate contra deplasarii
-Golurile, santurile, rigolele situate in zonele de circulatie vor fi acoperite sau marcate cu
indicatoare, iar in timpul noptii vor fi semnalizate cu mijloace luminoase(avertizoare sau
inscriptii luminoase)

SEMNALIZAREA DE SECURITATE
-Angajatorul are obligatia sa prevada si sa verifice existenta semnalizarii de securitate
si/sau de sanatate adecvate la locul de munca, in conformitate cu legislatia si normativele
in vigoare, ori de cate ori riscurile nu pot fi evitate sau limitate sufficient prin mijloace
tehnice de protectie colectiva sau prin masuri metode sau procedee de organizare a
muncii
-Respectarea prescriptiilor de semnalizare nu trebuie sa afecteze respectarea obligatiilor
legale, prevazute de alte documente normative, privind semnalizarea referitoare la
evacuare, salvare si ajutor, material si echipament de lupta contra incendiilor, substante
sau preparate periculoase, ca si alte materiale specifice
-Semnalizarea de securitate si/sau sanatate poate fi de interzicere, de avertizare, de
obligare, de salvare sau prim ajutor si se realizeaza dupa caz in mod permanent sau
ocazional
-Semnalizarea permanenta se realizeaza
- prin panouri(indicatoare, placi) si/sau culori de securitate cand se refera la
o interdictie, un avertisment, o obligatie, la localizarea mijloacelor de

70
salvare sau de prim ajutor si la riscurile de lovire de obstacole si de cadere
a persoanelor
- prin eticheta(pictograma sau simbol pe culoarea de fond) sau panouri ce
preiau aceasta pictograma, in cazul recipientilor si conductelor aparente
care contin substante periculoase; aceste mijloace trebuie amplasate pe
partile vizibile, sub forma rigida, autocolanta sau pictata si intr-un numar
suficient de mare perntru a asigura securitatea zonei
- prin panouri de avertizare sau etichete in cazul suprafetelor, salilor sau
incintelor utilizate pentru incarcarea, descarcarea si depozitarea
substantelor periculoase in cantitati mari, mijloacele de mai sus vor fi
plasate aproape de suprafata de depozitare sau pe usa de acces
- prin culori de securitate la marcarea cailor de circulatie
-Semnalizarea ocazionala se realizeaza
- prin semnal luminos, semnal acustic sau comunicare verbala in caz de
atentionare asupra unor evenimente periculoase, chemare sau apel al
persoanelor pentru o actiune specifica sau evacuare de urgenta
- prin gest-semnal sau comunicare verbala, in caz de ghidare a persoanelor
care efectueaza manevre ce presupun un risc sau pericol
-Instruirea care se asigura angajatilor (in ceea ce priveste semnalizarea de securitate
si/sau sanatate utilizata) se va axa in special pe semnificatia semnalizarii, precum sip e
comportamentul general si specific care trebuie adoptat. Ea se va repeat periodic sau ori
de cate ori se considera necesara reimprospatarea cunostintelor
salariatilor, ca urmare a unor verificari.

71
ORGANIZAREA ACTIVITATII DE PRIM AJUTOR
PRINCIPII CARE TREBUIE RESPECTATE

primul ajutor se acorda la locul accidentului!


victima nu se deplaseaza de la locul accidentului decat in cazul in care situatia din
teritoriul respectiv continua sa fie periculoasa pentru victima sau/si pentru
persoana care acorda primul ajutor!
in primul rand se evalueaza gravitatea starii victimei si dupa aceasta evaluare se
anunta ambulanta!

SUCCESIUNEA OPERATIUNILOR

SALVATORULUI

Izolati zona, indepartati curiosii (evitati cresterea numarului de victime)


Degajati accidentatul
Acordati primul ajutor
Chemati ambulanta (apel telefonic 961 care va deveni apel unic 112)
Supravegheati victima si continuati, daca este nevoie, sa-i acordati primul
ajutor pana la sosirea ambulantei.

Controlarea functiilor vitale ale victimei (starea de constienta, prezenta/absenta


respiratiei, circulatia sangelui):

A. Verificarea starii de constienta


victima poate raspunde la intrebarile salvatorului (ce s-a intamplat?, cum va
simtiti?, ce va doare?). In acest timp se misca usor victima de umeri.
victima nu raspunde la intrebari se incearca reactia la durere (mici dureri
provocate strangand victima de varfurile degetelor sau, pur si simplu,
ciupind-o de ureche).

I. Victima reactioneaza la intrebari sau la provocarea durerii = VICTIMA


CONSTIENTA se face inventarul leziunilor (fracturi, rani) se anunta
ambulanta prezentand starea accidentatului evaluarea victimei pana la
sosirea ambulantei.

II. Victima nu reactioneaza la intrebari sau la provocarea durerii = VICTIMA


INCONSTIENTA succesiune de operatii:
Solicitarea ajutorului (altor martori ai accidentului) e mai usor ca primul
ajutor sa fie acordat de doua/mai multe persoane decat de catre una singura.
Eliberarea cailor respiratorii ale victimei

72
B. Existenta respiratiei
capul victimei este in extensie (ridicat pe spate) se apropie urechea
salvatorului de gura victimei in timp ce privirea este indreptata spre pieptul
accidentatului exista posibilitatea ca salvatorul sa-i auda respiratia, sa o
simta cu pielea obrazului si in acelasi timp sa vada eventual miscarile
respiratorii ale pieptului accidentatului.
C. Existenta circulatiei sangelui
manevra se executa prin cautarea pulsului la artera carotida atat pe partea
dreapta cat si pe partea stanga a gatului (artera carotida se poate palpa pe
partea laterala a gatului, la 2-3 cm distanta de cartilajul tiroid (marul lui
Adam)

EVALUAREA FUNCTIILUR VITALE 3 SITUATII:

VICTIMA ARE RESPIRATIE SI ARE PULS

Se aseaza accidentatul in pozitie de siguranta = decubit lateral, cu capul intr-o


parte sprijinit pe fata dorsala a mainii de deasupra, cu membrul inferior de
dedesubt in extensie si cel de deasupra in flexie pozitia asigura libertatea
permanenta a cailor respiratorii ale victimei.
La o persoana in stare de inconstienta, lasata sa zaca culcata pe spate, exista
riscul ca baza limbii sa cada in faringe = asfixierea victimei.
Se cheama ambulanta

VICTIMA NU RESPIRA DAR ARE PULS (STOP RESPIRATOR)

Se incepe imediat ventilatia artificiala (respiratie gura la gura):


Se aseaza capul victimei in extensie
Se penseaza nasul victimei intre degetul aratator si degetul mare
Se aplica batista salvatorului pe fata accidentatului
Prin intermediul batistei se fixeaza etans gura salvatorului de gura victimei
si se insufla aer in caile respiratorii. Dupa fiecare insuflare se desprinde gura
de gura victimei si se permite acesteia sa expire
Se reia o noua insuflare dupa ce toracele a revenit la pozitia initiala.
Se cheama ambulanta.(sau se fac 10 ventilatii artificiale dupa care se anunta
ambulanta si se continua ventilatia artificiala pana la sosirea ambulantei).

VICTIMA NU RESPIRA SI NU ARE PULS (STOP CARDIO-RESPIRATOR)

Se solicita imediat ajutor si se cheama ambulanta


Se mentin functiile vitale ale victimei (respiratia si circulatia sangelui) pana la
sosirea ambulantei = respiratie artificiala si masaj cardiac extern:
Se executa doua ventilatii gura la gura

73
Se cauta punctul de presiune (punctul in care se va executa masajul cardiac
extern) se fixeaza un deget pe marginea cutiei toracice si se misca degetul de-a
lungul acestei margini pana se simte capatul inferior al apendicelui xifoid (osul
pieptului)
Deasupra acestui reper se aseaza inca doua degete; punctul de presiune se va
afla, in acest moment, deasupra reperului format de aceste doua degete;
Se aseaza podul unei palme in punctul de presiune
Se aseaza cealalta palma peste palma fixata in punctul de presiune
Se comprima toracele victimei prin miscari ferme executate cu toata greutatea
corpului aplicata din umeri, in lungul bratelor.
Comprimarea torcelui victimei trebuie facuta astfel incat sternul (osul pieptului)
sa se infunde cu 4-6 cm
Se continua aplicarea masurilor de resuscitare in succesiunea 2 la 15, adica 2
ventilatii urmate
de 15 compresii toracice. Daca resuscitarea este executata de doua personae,
atunci una
dintre acestea se va ocupa de ventilatie, timp in care cea de-a doua va face
masajul cardiac in
succesiunea de 1 la 5, adica 1 ventilatie urmata de 5 compresii toracice)
Nu se intrerup masurile de reanimare decat in momentul in care pacientul este
preluat de catre
personalul ambulantei.

SUCCESIUNEA MANEVRELOR DE PRIM AJUTOR CORESPUNZATOARE


STARII VICTIMEI (VICTIMELOR)

Actiunile salvatorului depind de starea victimei, astfel:

1. daca victima nu vorbeste (este inconstienta), dar respira si are puls (ii bate
inima) sunt necesare:
asezarea in pozitia de siguranta;
acoperirea victimei, alarma;
supravegherea circulatiei, a starii de constienta, a respiratiei, pana la sosirea
ajutoarelor medicale.

2. daca victima nu raspunde, nu respira si are puls (ii bate inima) sunt
necesare:
degajarea (eliberarea) cailor respiratorii;
manevra Heimlich;
respiratie gura la gura sau gura la nas.

3. daca victima nu raspunde, nu respira si nu are puls (nu ii bate inima) este
necesara:
reanimare cardio-respiratorie (masaj cardiac extern asociat cu respiratie gura la
gura sau gura la nas).

74
4. daca victima sangereaza abundent se aplica:
compresie manuala locala;
pansament compresiv;
compresie manuala la distanta (in zona subclaviculara sau inghinala).

5. daca victima prezinta arsuri provocate de:


foc sau caldura, se face spalare pentru a evita ca arsura sa progreseze si pentru
racorire;
substante chimice, se face spalare abundenta cu apa (nu se incearca
neutralizarea acidului cu baza si invers).

6. daca victima vorbeste, dar nu poate efectua anumite miscari:


oricare ar fi semnele, va actiona ca si cum victima ar avea o fracura, evitand sa
o deplaseze si respectand toate eventualele deformari la nivelul: membrului
superior, membrului inferior, coloanei vertebrale.
victima poate sa prezinte:
plagi grave: asezarea victimei intr-o pozitie adecvata, ingrijirea segmentului
amputate, compresie pentru oprirea sangerarii, etc.;
plagi simple: curatirea si pansarea plagii.

ACCIDENTE PRIN ELECTROCUTARE

Consecintele electrocutarii depind de trei factori:


- intensitatea curentului electric
- timpul cat trece curentul prin corp(timpul de expunere)
- traseul sau calea strabatuta de curentul electric prin corp

Intensitatea curentului electric-a carui limita de suportabilitate si considerata


nepericuloasa este ;
- 10 mA in cazul curentului alternativ de frecventa industriala
- 50 mA in cazul curentului continuu
Valorile curentilor de mai sus si efctele lor au fost grupate in zone de pericol :
- curetul care trece prin corp este mai mic de 10 mA-pericol de deces foarte
scazut
- curentul care trece prin corp este mai mare de 10 mA dar mai mic de 200
mA-pericolul de paralizare a functiilor sistemului nervos este foarte
probabil si pot aparea stop respirator si stop cardiac
- curentul care trece prin corp este mai mare de 200 mA-probabilitatea
decesului este ridicata si agravata de efectele termice ale curentului
electric

Timpul cat trece curentul prin corp(timpul de expunere)-este foarte important mai
ales in raport cu intensitatea curentului. Cu cat timpul este mai scurt, valoarea
curentului la care omul reuseste sa se desprinda este mai mare si invers. Limitele
timpului de deconectare a instalatiilor electrice de joasa tensiune trebuie sa fie de :

75
- 0,2 sec pentru tensiuni pana la 250 V
- 0,1 sec pentru tensiuni pana la 500 V

Traseul sau calea strabatuta de curentul electric prin corp-se considera ca foarte
periculoase caile :
- mana stanga piciorul drept(axa inimii)
- mana dreapta-marginea superioara a bazinului

Accidentul prin electrocutare apare atunci cand corpul omului se intercaleaza


accidental intre doua puncte cu potentiale electrice diferite, situatie in care
prin el circula un curent capabil sa afecteze functiile vitale ale organismului
(respiratie, circulatia sangelui si activitatea nervoasa).

EFECTELE CURENTULUI ELECTRIC-pot avea urmari imediate sau intarziate:


- urmarile imediate-se manifesta prin paralizarea functiilor respiratorii
si/sau circulatorii, respectiv aparitia stopului respirator si/sau cardiac, ori
deces instantaneu prin fibrilatie ventriculara
- urmarile intarziate(ore, zile)- se manifesta printr-o slabire a fortei
musculare, amorteli, chiar in cazul in care accidentatul se afla in stare de
repaos ; la reluarea activitatii pot aparea tulburari care influenteaza centrul
generator de excitatie al inimii.

PRIMUL AJUTOR esential pentru viata victimei, intrucat numai intamplator


se poate beneficia
de ajutor calificat.
In practica se intalnesc doua situatii:
accidentatul nu se poate desprinde de instalatia electrica;
accidentatul s-a desprins de instalatia electrica, nemaifiind in contact cu
aceasta si nici in imediata ei apropiere.
Salvatorul trebuie sa constate cu operativitate situatia concreta a victimei si sa
hotarasca modul de actionare, astfel incat sa nu-si pericliteze integritatea
corporala sau chiar viata, expunandu-se aceluiasi risc.

SCOATEREA ACCIDENTATULUI DE SUB ACTIUNEA SAU INFLUENTA


CURENTULUI ELECTRIC

A. instalatii cu tensiunea de lucru sub 1000V.

Daca accidentatul este in contact cu instalatia electrica si se afla undeva la


inaltime:
dupa intreruperea tensiunii, muschii se relaxeaza, existand posibilitatea
caderii accidentatului. Analizati situatia si luati preveniv masuri de evitare a

76
acestei consecinte.
sprijiniti accidentatul cu proptele izolante sau organizati atenuarea caderii
prin prinderea victimei ori prin plasarea pe sol a unor suporturi groase la
locul eventalei caderi paie, crengi, materiale textile, etc.
Se actioneaza pentru intreruperea tensiunii prin deschiderea intrerupatorului de
alimentare, iar in lipsa acestuia prin deschiderea separatorului, scoaterea
sigurantelor, scoaterea din priza, etc. de la caz la caz.
Daca scoaterea de sub tensiune a instalatiei necesita timp, defavorizand
operativitatea interventiei, scoateti accidentatul de sub tensiune prin utilizarea
oricaror materiale sau echipamente electroizolante care sunt la indemana, astfel
incat sa se reuseasca indepartarea accidentatului de zona de pericol.

B. instalatii cu tensiunea de lucru peste 1000V

Insasi apropierea de accidentat poate prezenta pericol pentru salvator, din cauza
tensiunii de pas. Se vor efectua urmatoarele manevre:
Deconectarea instalatiei (scoaterea de sub tensiune) o poate face numai o
persoana care cunoaste bine instalatia, iar scoaterea accidentatului din
instalatiile aflate sub tensiune este permisa numai dupa deconectare. Pentru
aceasta se vor folosi orice mijloace disponibile: prin strigat, telefonic, prin
radio sau prin mesager, etc.
- Scoaterea accidentatului din instalatia aflata sub tensiune este permisa numai in
statiile electrice, unde operatia se executa de catre personalul special instruit
in acest sens si care utilizeaza mijloacele de protectie electroizolante (cizme si
manusi de inalta tensiune, stanga de manevra, corespunzatoare tensiunii
nominale a instalatiei).
- Daca din cauza arcului electric provocat de accidentat ca urmare a atingerii
instalatiei electrice, acestuia i s-au aprins hainele fara ca el sa fie in contact sau
in imediata apropiere a instalatiei electrice sub tensiune, se va actiona pentru
stingerea hainelor aprinse prin inabusire. Este de preferat ca accidentatul sa
fie culcat la pamant in timpul acestor interventii, deoarece miscarea acestuia
ca o torta vie ingreuneaza si agraveaza in acelasi timp actiunile de salvare.

DETERMINAREA STARII ACCIDENTATULUI

Dupa scoaterea accidentatului de sub tensiune si in afara pericolului generat de


aceasta, se va determina starea clinica a victimei printr-o examinare rapida,
deoarece tot ce urmeaza sa se faca in continuare depinde de acesta stare.
Actiunile de prim ajutor sunt diferentiate, in functie de starea accidentatului:
- daca accidentatul este constient;
- daca accidentatul este inconstient;
- daca accidentatul prezinta vatamari sau raniri.

Daca accidentatul este constient:

In acest caz examinarea este usurata de faptul ca se poate stabili contact verbal

77
cu accidentatul. Acest contact trebuie realizat sub forma intrebarilor, concomitent
cu actiunea de calmare, de linistire a accidentatului: aseaza-te respectiv culca-
te si stai linistit, respira adanc si regulat, cum s-a intamplat accidentul?, te
supara ceva?, ai ameteli?, ai greata?, ai cumva dificultati in respiratie?, te supara
inima?.
In timpul intrebarilor se cauta vizual eventualele semne exterioare ale starii de
rau:
culoarea pielii, in mod special culoarea fetei (paloare sau roseata excesiva);
transpiratia fetei si a palmelor;
prezenta si caracteristicile respiratiei si ale pulsului.
In cazul unei stari de rau se solicita salvarea.

Daca accidentatul este inconstient:

Se considera in stare de inconstienta acel accidentat caruia ii lipsesc reflexele de


autoaparare si capacitatea de miscare autonoma. Functiile vitale de baza
respiratia si circulatia pot fi satisfacatoare.
Daca din circumstantele producerii accidentului nu rezulta vatamari si leziuni
care ar contraindica intr-un mod evident miscarea si deplasarea accidentatului
(de ex.: cadere cu grave leziuni si vatamari, fracturi, hemoragii), asezati
accidentatul intr-o pozitie care sa permita examinarea sa, adica in pozitie culcat
pe spate pe o suprafata plana si suficient de rigida, cu recomandarea de a nu fi
miscat inutil, deoarece pot exista eventuale vatamari ascunse, pentru care
miscarea ar fi contraindicata.
Desfaceti hainele la gat, piept si zona abdominala;
Verificati starea respiratiei si existenta pulsului.
In cazul lipsei functiilor vitale, fara a mai tine seama de eventualele interdictii de
miscare a accidentatului, acestuia i se va face respiratie artificiala sau reanimare
cardio-respiratorie.

Daca accidentatul prezinta alte vatamari:

La accidentele prin electrocutare se pot produce arsuri, fracturi, tulburari de


vedere.
Simptomele dureroase ale acestor vatamari sunt semnalate de accidentatii aflati
in stare de constienta. In cazul celor care si-au pierdut cunostinta, cercetarea
vatamarilor trebuie facuta abia dupa ce s-a constatat starea satisfacatoare a
respiratiei si circulatiei sangvine, iar examinarea trebuie realizata numai vizual,
fara a misca si dezbraca inutil accidentatul.
Dupa constatarea starii accidentatului, trebuie decis modul de acordare a
primului ajutor in functie de tipul vatamarii: arsuri, fracturi, plagi, etc.
! Chiar daca in urma electrocutarii, accidentatul nu acuza stari de rau (nici
macar trecatoare), el trebuie tinut in repaus timp de 0,5 1 ora, dupa care trebuie
supus unei consultatii medicale.

78
! Orice electrocutat va fi transportat la spital pentru supraveghere medicala,
deoarece ulterior pot surveni tulburari de ritm cardiac.
Daca starea de rau persista sau se agraveaza:
accidentatul va fi asezat in pozitie culcat, cu picioarele ridicate;
imbracamintea trebuie descheiata si slabita in zona gatului, pieptului si
abdomenului;
se va asigura transport calificat (prin salvare) la un serviciu medical de urgenta.
! Modalitatea de acordare a primului ajutor si in general orice interventie se
stabilesc in functie de starea concreta a accidentatului.

PLAGI. HEMORAGII

PLAGA(RANA, LEZIUNEA)-se intelege orice intrerupere a continuitatii unui


tesut(a tegumentelor sau a tesuturilor mai profunde). Plaga este insotita de obicei de
sangerari si poate avea ca urmare infectia, prin patrunderea microbilor in tesuturi.
Sangerarea(hemoragia) consta in curgerea sangelui din vase in tesutul inconjurator, in
cavitati corporale sau in exteriorul corpului. Tesuturile moi sunt cele predispuse la
sangerari ca urmare a ranirii lor.

CLASIFICAREA PLAGILOR

A.- functie de modul de prezentare


- inchise
- deschise
B.- functie de profunzime
- escoriatii(julituri)-care intereseaza numai straturile superficiale ale pielii
- plagi superficiale-care intereseaza tegumentul in intregime si tesutul celular
subcutanat
- plagi profunde-atunci cand sunt depasite aceste straturi si sunt afectati
muschii, vasele, nervii, oasele, alte organe
C.- functie de multimea straturilor si a elementelor afectate
- simple
- complexe
D. - penetrante-cand patrund intr-o cavitate a corpului
- perforante-cand strapung un organ cavitar(inima, stomac, intestin)
- transfixiante-cand strabat intregul diametru al corpului si prezinta doua
orificii : de intrare si de iesire
E.- functie de natura agentului agresor si dupa modul de producere
- plagi contuze(contuzii, vanatai)-cauzate de obicei de cadere au de o lovitura
cu un obiect contondent, rotunjit, neted, fara sa se produca o sfasiere a
tegumentului(piele, epiderma) ; sansele de infectie sunt reduse
- plagi zdrobite(laceratii) deschise, cu margini neregulate ;distrugerile de
tesuturi sunt mai mari, cu tendinta de necrozare, substantele rezultate fiind toxice pentru
organism ; vindecarea se produce mai greu

79
- plagi taiate-provocate de obiecte taioase(cutite, cioburi) la nivelul tesutului
moale. Ele prezinta margini regulate cu distrugeri minime de tesut ; se vindeca usor, cu
cicatrici
- plagi intepate-cauzate de obiecte ascutite si taioase(aschii, cuie, spini).Aceste
rani pot avea orificii mici la suprafata pielii, cu distrugeri minime de tesut, dar pot fi
profunde, permitand patrunderea microbilor in adancime. Infectiile la plagile intepate
sunt grave
- plagi muscate-provocate de muscaturi de animale, mai rar de om ; aceste plagi
constau dintr-o asociere de plagi taiate si zdrobite
- plagi impuscate-provocate de armele de foc

INGRIJIREA PLAGILOR

Obiectivele principale ale acordarii primului ajutor in ingrijirea plagilor sunt :


- combaterea hemoragiei
- prevenirea infectiei
- combaterea durerii
- prevenirea si combaterea socului
Materiale de prim ajutor necesare :
- comprese sterile, vata, fesi, leucoplast
- alcool sanitar, tinctura de iod
- apa oxigenata sau tablete de perogen(10 tablete/200 ml apa)
- solutie de cloramina(4 tablete/1 l apa) ; rivanol 1%, tinctura de iod, apa
fiarta 30 min si racita
- medicamente care combat durerea ; algocalmin, antinevralgic

HEMORAGIA-revarsarea sangelui in afara vaselor sanguine, ca urmare a ruperii,


taierii, inteparii sau zdrobirii acestora, deci a deschiderii sistemului circulator printr-un
proces distructiv, la orice nivel al sau. Cele mai frecvente cauze ale hemoragiilor sunt
traumatismele. Hemoragiile determina reducerea cantitatii de sange circulant, pierderile
mari de sange(peste o treime din cantitatea totala de sange din corp) putand provoca
instalarea socului hemoragic, cu consecinte grave.

OPRIREA HEMORAGIILOR

A. Hemoragii externe sangele se scurge in afara organismului datorita sectionarii


unor vase de sange. Functie de vasele sectionate:
- H. ARTERIALE sangele de culoare rosu-aprins tasneste intr-un jet sacadat, in
acelasi ritm cu pulsatiile inimii;
- H. VENOASE sangele de culoare rosu-inchis curge lin, continuu;
- H. CAPILARE sangele curge pe toata suprafata ranii, avand o intensitate
redusa.

80
B. Hemoragii interne semne:
- Ameteala
- Cresterea numarului de batai ale inimii pe minut
- Cresterea numarului de respiratii pe minut
- Puls slab, iar TA scade mult sub valoarea normala
- Bolnav nelinistit, palid, vorbeste repede, are transpiratii reci si prezinta o sete
intensa.
Oprirea hemoragiei HEMOSTAZA
- Natural hemoragii mici, capilare
- Artificial
!!! Nu se aplica niciodata alcool iodat pe rana, acesta provocand necroza (arderea)
tesuturilor, nu se pun pe rana grasimi sau unguente.
Dupa curatarea si dezinfectarea ranii si a tegumentului din jur se poate incepe
pansarea.

HEMOSTAZA

Oprirea rapida si competenta a unei hemoragii este una din actiunile decisive
care trebuie executata de catre cel care acorda primul ajutor
Hemostaza provizorie aplicarea unui pansament compresiv (cateva comprese
aplicate pe o plaga, o bucata de vata si un bandaj ceva mai strans)
Daca hemoragia nu se opreste comprimarea vasului prin care curge sangele
In hemoragia arteriala comprimarea se face intr-un punct situat cat mai
aproape de rana, intre aceasta si inima, deoarece trebuie oprita iesirea sangelui
care vine de la inima prin vasul deschis. Comprimarea vaselor se face mai bine in
locurile in care sunt mai aproape de un plan osos si se poate face direct, cu
degetul sau cu toata palma, insa numai pentru o hemostaza de scurta durata.
Daca nu se poate mentine vasul comprimat un timp indelungat se recurge la
aplicarea garoului (sub garou se aplica o fasa de tifon sau un obiect dur).
Mentinerea unui garou nu poate depasi 1 ora, timp in care accidentatul trebuie sa
ajunga la o unitate medicala
La aplicarea garoului se noteaza ora si data la care a fost pus.

APLICAREA GAROULUI

Se aplica numai in cazul ranirii membrelor


Compresiunea se realizeaza dupa ce membrul ranit este ridicat in sus cateva
secunde pentru a se goli de o parte din sangele venos
Nu se aplica direct pe piele ci peste un invelis textil
Locul aplicarii difera dupa tipul de hemoragie:

81
- h. venoasa sangele curge de la periferie spre inima, garoul se plaseaza
distal, sub nivelul plagii (daca sangerarea continua inseamna ca e afectata o
artera) SANGERAREA SE OPRESTE IN 2-3 MINUTE
- h. arteriala garoul se aplica proximal (deasupra plagii), deoarece sangele
curge de la centru spre periferie - SANGERAREA SE OPRESTE IMEDIAT
- NU SE APLICA LA ANTEBRAT SAU GAMBA
- Nu se recomanda utilizarea garoului in hemostaza decat pe perioada executarii
toaletei si pansarii ranii sau in cazuri extreme.

SANGERARI DIN NAS

Sangerarile din nas pot aparea spontan sau pot fi produse prin suflarea nasului,
printr-o lovitura directa sau in cazuri mai serioase, prin ranire indirecta cum ar
fi o fractura a craniului (si atunci nu opriti curgerea sangelui).
In sangerari ale nasului, rezultate din alte cauze, acordati primul ajutor astfel:
asezati ranitul in pozitie sezand cu capul inclinat usor in fata;
puneti-l pe ranit sa-si stranga narile intre degetul mare si aratator timp de
aproximativ 10 minute, respirand pe gura;
desfaceti articolele de imbracaminte la gat si piept;
spuneti victimei sa stea linistita pentru a evita cresterea pulsului si a sangerarii;
indemnati-o sa respire pe gura si sa nu-si sufle nasul cateva ore dupa ce
sangerarea s-a oprit pentru ca, cheagul format sa nu se desprinda;
daca in urma acestor masuri sangerarea nu se opreste, duceti accidentatul la
spital

SANGERARI DIN URECHI

Sangerarile din urechi pot fi insotite si de o eliminare a unui lichid galbui,


simptom care indica o fractura craniana, ceea ce este foarte grav.
Nu incercati sa opriti curgerea de sange sau alte lichide din ureche!
Nu acoperiti urechea cu tifon!
Anuntati imediat medicul si acordati primul ajutor astfel:
aplicati un bandaj cervical;
puneti un pansament steril lejer pe ureche;
culcati ranitul pe partea afectata sprijinind cu atentie capul si gatul, cu partea
superioara a corpului usor ridicata;
daca ranitul vomita sau daca trebuie sa-l parasiti, puneti-l in pozitia de
recuperare pe partea afectata;
controlati respiratia si circulatia;
luati masurile impotriva socului.

82
SANGERAREA VARICELOR

Varicele apar cand deschiderile venelor nu permit curgerea normala a sangelui.


Acesta se strange in vene creand o presiune ce poate duce la ruperea lor. La
suprafata, sangerarea interna determina umflarea si colorarea zonei.
Sangerarea exterioara, produsa de o lovitura sau o sfasiere poate parea
serioasa dar in general nu este asa. Aceasta situatie apare mai ales la partea
inferioara a gambelor si la picioare.
Procedati astfel:
ridicati membrul cat de mult pana la limita confortului;
aplicati un pansament compresiv si fixati pansamentul cu un bandaj in timp ce
mentineti membrul ridicat si sprijinit;
scoateti sau desfaceti orice articol de imbracaminte care ar putea impiedica
circulatia sangelui;
transportati victima la spital.

PIERDEREA CUNOSTINTEI

Constienta este starea in care o persoana vorbeste coerent, isi controleaza activitatea
musculara, reactioneaza la stimuli durerosi precum si atunci cand este interpelata isi da
seama. Orice modificare a acestei stari, in afara somnului normal, este un inceput
important de accident sau boala.
Tulburarile starii de constienta se manifesta in 3 situatii :
victima este constienta, dar prezinta unele tulburari
victima este inconstienta-victima poate trece dintr-un moment in altul din stare
de inconstienta usoara la o inconstienta profunda, fara sa-si dea seama(si fara sa
ne dam seama)
victima este in stare de inconstienta profunda-victima isi pierde reflexele sale de
securitate si, daca este culcata pe spate, saliva poate inunda progresiv caile sale
respiratorii, ceea ce poate provoca stopul respirator.
Singura modalitate de a preveni si a trata aceste tulburari este asezarea victimei
in pozitie de siguranta, pe o parte, pentru a evita inundarea cailor respiratorii si
inecarea.

LESINUL (LIPOTIMIA)
Lesinul este rezultatul unei oxigenari temporar insuficiente a creierului . O
persoana care lesina va fi inconstienta chiar numai pentru cateva momente.
Scopul acordarii primului ajutor in caz de lesin este de a creste oxigenarea
creierului.
Cauzele obisnuite ale lesinului sunt:

83
oboseala, perioade indelungate petrecute in aceeasi pozitie (in picioare sau
asezat), foame, lipsa aerului proaspat;
stari emotionale ca, de ex., frica, anxietatea, vederea sangelui;
boala, traumatisme, dureri mari.

Pot exista simptome care preced lesinul: pierderea echilibrului,


paliditate,transpiratii.

Masuri preventive:
se asigura aer proaspat (se deschid usi/ferestre), dar fara temperaturi excesive;
se slabeste stransoarea hainelor la gat, piept si talie;
daca persoana este culcata, picioarele se ridica la inaltimea de 10 30 cm fata de
sol.

PRIMUL AJUTOR:

se verifica daca victima are caile respiratorii deschise si daca respira;


se slabesc hainele la gat, piept si talie;
se aseaza victima in pozitia de siguranta (de recuperare);
se asigura aer proaspat si se protejeaza victima de temperaturi extreme;
se mentine victima intinsa confortabil inca 10-15 minute dupa ce si-a recapatat
cunostinta.

Pierderea temporara a cunostintei poate fi unul din simptomele care insotesc o


criza cardiaca ischemica sau o comotie cerebrala. Se are in vedere o astfel de
posibilitate, mai ales, cand lesinul se produce la persoanele mai in varsta si cauza
nu este evidenta.
Daca revenirea din lesin nu e rapida si completa este necesar ajutor medical.

SINCOPA

Ca manifestari, sincopa se aseamana cu lesinul. Apare rar la oameni sanatosi si e


cauzata aproape intotdeauna de lovituri in zonele reflexogene (plexul abdominal,
barbie, gat, testicule) sau de boli cardiace, hemoragii, boli vasculare.
In sincopa, spre deosebire de lesin, pulsul devine neregulat, deosebit de slab si
poate chiar disparea.
Primul ajutor este acelasi ca pentru lesin.
Daca apare stop cardio-respirator se iau de indata masurile corespunzatoare. Se
asigura transportul urgent si sub supraveghere al victimei la spital.

PANSAMENTE SI BANDAJE

84
Pansamentele si bandajele sunt elemente de baza in acordarea primului ajutor
pentru ingrijirea ranilor si a traumatismelor muschilor, oaselor si articulatiilor.
PANSAMENTUL-este un invelis protector, aplicat pe o rana, pentru a controla
sangerarea, a absorbi sangele si a preveni contaminarea si infectarea acesteia.
PANSAMENTUL-trebuie sa fie :
- steril sau cat mai curat posibil
- foarte absorbant si poros pentru a mentine rana uscata
- compresibil, gros si moale, in special pentru sangerari puternice, astfel
incat presiunea sa se exercite uniform pe toata suprafata afectata
- neaderent si fara scame, pentru a reduce posibilitatea lipirii de rana.
Tifonul, bumbacul si panza de in sunt materiale potrivite pentru
pansamente, in timp ce lana si alte materiale pufoase nu sunt recomandate
Tipuri de pansamente :
- pansamente adezive-pansamente din tifon, sterile, cu banda adeziva
- pansamente din tifon(comprese)-de diverse marimi, pliate si impachetate
individual sau in numar mare
- pansamente compresive-pansamente sterile din tifon si alt material
absorbant(pernuta de tifon plina cu vata) ; se folosesc la aplicarea
compresiva pe o rana cu sangerare puternica
- pansamente improvizate-obtinute din material fara scame, steril sau curat,
de preferinta alb
Materiale de prim ajutor necesare pentru pansare :
- pansamente, fesi si comprese de tifon sterile
- vata sterila
- leucoplast
- pense si foarfece sterile
- substante dezinfectante :apa oxigenata, rivanol 1%, tinctura de iod, spirt

BANDAJELE(fesi, tiunghiuri, rondele)-sunt materiale folosite pentru a fixa un


pansament, a mentine compresiunea pe o rana, a sprijini un membru sau o articulatie, a
imobiliza parti ale corpului si a fixa atele.
La folosirea bandajelor se respecta urmatoarele reguli :
- se aplica bandajul suficient de strans pentru a asigura ca sangerarea este
controlata sau ca imobilizarea este bine realizata ; daca fasa este prea larga
cade de pe rana, daca este aplicata prea strans produce durere si impiedica
circulatia sangelui
- se verifica periodic daca sangele continua sa circule distal fata de bandaj
- realizarea bandajarii se realizeaza cu atentie pentru a nu provoca victimei
dureri si miscari inutile
Tipuri de bandaje : bandaj triunghiular, fesi, panza dreptunghiulara, basmaua

85
REGULI GENERALE PRIVIND PANSAREA

Persoanele care acorda prim ajutor trebuie sa fie familiarizate nu numai cu


folosirea pansamentelor si bandajelor comerciale, ci si sa fie capabile sa le
improvizeze, de la caz la caz, din materialele aflate la indemana.
Inainte de pansare, opriti hemoragia.
spalati-va pe maini inainte de a pansa o rana. Curatenia este esentiala pentru
prevenirea sau reducerea riscului de infectare.
dezinfectati-va, daca este posibil, cu spirt, tinctura de iod, apa oxigenata, solutii
de rivanol 1o/oo, permanganate de potasiu 1o/oo, bromocet 1o/oo, apa de colonie,
benzina, tuica tare etc.
nu atigeti si nu suflati peste partea de pansament care va veni in contact direct cu
rana;
folositi pentru pansare cel mai curat material disponibil;
daca le aveti la indemana, folositi o pensa si un foarfece sterilizate prin fierbere
sau la flacara;
acoperiti complet rana si intindeti marginile pansamentului dincolo de limitele
ranii;
inainte de pansare, aplicati peste compresele de tifon, bumbac absorbant, vata,
fasa neaderenta sau alt material curat;
nu indepartati de pe rana pansamentul deja facut. Daca sangele a trecut prin
pansament, lasati pansamentul neschimbat si acoperiti-l cu pansamente
suplimentare, vata sau alte materiale, fixate cat mai bine.
cand sangerarea nu se opreste si pansamentul se imbiba cu sange, se vor aplica si
alte masuri de oprire a hemoragiei (hemostaza);
fixati pansamentul cu banda adeziva (leucoplast) sau bandaje (fesi) pentru ca
acesta sa nu cada in timpul transportului.
daca pansamentul a fost facut in conditii nesterile, avertizati unitatea medicala
care preia ranitul.
Nu puneti niciodata vata direct pe rana!

86
FRACTURILE

DEFINITIE: Intreruperea continuitatii unui os, cu alte cuvinte orice rupere,


zdrobire sau
plesnire (fisurare) a unui os ca urmare a unui traumatism mai puternic (cadere de
la inaltime,
lovitura, strivire, tamponare, izbire, rasucire, etc)
Toate cele 200 oase ale corpului se pot fractura, dar cel mai des, fracturile se
produc la oasele lungi ale membrelor, la oasele bazinului si ale coloanei
vertebrale.
Cazurile mai frecvente ale fracturilor:
- Accidentele de munca si de circulatie;
- Catastrofele (cutremure, prabusiri de mine, ciocniri de trenuri, etc)
Frecventa: cel mai mare numar se inregistreaza la barbatii intre 25-50 ani si la
varstnici (fracturile se pot produce si la traumatisme usoare)

PREVENIREA FRACTURILOR

Majoritatea fracturilor pot fi prevenite prin adoptarea unor masuri de


securitate (obiceiuri, deprinderi) in diferite activitati profesionale, casnice,
sportive, etc.
Trebuie evitate:
Suprafetele accidentale sau incarcate cu diferite obiecte (obstacole): unelte,
materiale, cordoane de racord, furtunuri, etc.
Pardoselile umede, murdare cu uleiuri, alunecoase; lipsa covoarelor, carpetelor
sau traverselor;
Scarile luminate insuficient si blocate (aglomerate) cu diverse obiecte, fara
balustrada, acoperite cu gheata si/sau zapada;
Folosirea scaunelor pentru a atinge locuri inalte, a scarilor pliante defecte, a
scarilor neasigurate, a improvizatiilor;
Neutilizarea balustradelor si a centurilor de siguranta atunci cand se lucreaza la
inaltime

87
TIPURI DE FRACTURI

Cunoasterea diferitelor tipuri de fracturi este foarte importanta in luarea


masurilor de prim ajutor
adecvate, care sa nu agraveze fractura si sa previna complicatiile: transformarea
unei fracture
incomplete intr-una completa, a unei fracturi complete intr-una cu deplasare, a
unei fracturi
inchise intr-una deschisa.
In functie de modul de producere a accidentului trebuie suspectata o fractura
chiar si la distanta
de locul de actiune a agentului agresor.
Functie de actiunea directa/indirecta a agentului agresor:

Fractura directa se produce la locul de aplicare a fortei respective (la locul


de actiune a agentului agresor) caderea unei greutati pe coapsa, gamba,
mana; o lovitura aplicata pe coloana, etc.
Acest tip de fractura intereseaza in special oasele care nu au toata suprafata
acoperita de muschi (cubitus, tibie, clavicula)
Fractura indirecta se produce la distanta de locul de aplicare a fortei
respective (la distanta de locul de actiune a agentului agresor). Se produce
prin:
Flexie agentul agresor actioneaza asupra unei extremitati a osului, cealalta
extremitate fiind fixata; osul se rupe acolo unde curbura e mai mare (F de
clavicula prin cadere pe umar, F gatului femural prin cadere pe genunchi)
Rasucire accidentele provocate de prinderea hainelor sau membrelor de o
masina, banda, agregat, fapt ce duce la ruperea oaselor la distanta prin
fracturi spiroide F coapsei prin rotirea violenta a corpului, in timp ce
piciorul e blocat pe sol.
Tractiune un segment de membru e prins si atarna sau e tras de un agregat
producandu-se si o mica rotatie;
Presiune fracturi produse prin caderi de la inaltime: F de calcai, genunchi,
sold si coloana vertebrala in cazul caderilor in picioare; F de antebrat, brat, si
clavicula in caderile pe palme sau pe cot.
Fracturile mai pot fi:
Inchise, cand cel putin pielea a ramas intacta
Deschise, cand s-a produs si o rana prin care focarul de factura comunica cu
exteriorul. Fracturile deschise sunt mai grave, find insotite de hemoragii si
complicate cu infectii.

88
SEMNE SI SIMPTOME

Inainte de examinarea accidentatului este obligatoriu ca salvatorul sa se


informeze asupra:
agentului agresor,
a modului de actiune a acestuia
caror parti din organism a actionat
Fractura se suspecteaza daca:
Traumatismul e produs de o forta externa puternica;
S-a auzit o trosnitura sau o pocnitura.
Examinarea accidentatului se realizeaza cu blandete si atentie pentru a nu
provoca leziuni suplimentare.
Membrul accidentat se compara cu cel valid pentru a determina gradul de
deformare.
Imbracamintea trebuie taiata pentru a permite examinarea zonei traumatizate.

SEMNE DE PROBABILITATE

Durerea si sensibilitatea dureroasa maxime la locul fracturii, cu ocazia miscarii


sau palparii portiunii ranite (!!! o simpla contuzie musculara poate provoca
durere)
Deformarea regiunii traumatizate (!!! Hematomul si luxatia pot deforma zona
afectata)
Impotenta functionala pierderea functiunii sau imposibilitatea efectuarii
miscarii partii ranite intotdeauna prezenta ca urmare a durerii si deformarii
(!!! Lipsa miscarii este un act de aparare impotriva durerii)
Scurtarea membrului fracturat (prin deplasarea pe verticala a segmentelor
osoase) (!!! Poate apare si in luxatii)
Vanataia (echimoza) apare mai tarziu si uneori la distanta de locul fracturii
indica difuzarea sangelui din focarul de fractura in straturile pielii (!!! Poate
apare si dupa o simpla lovitura)

SEMNE SIGURE

Miscarea anormala aparuta in afara articulatiilor indica in mod sigur o fractura


completa. !!! Nu trebuie sa fie cautata de catre salvator indoind gamba, coapsa,
bratul sau antebratul victimei. Poate fi observata in timp ce accidentatul se misca
sau se agita din cauza durerii; cel mult i se cere sa-si ridice membrul in cauza,
putandu-se constata atunci ca miscarea nu se transmite extremitatii acestuia.
Crepitatia sau frecatura rezulta din frecarea fragmentelor osoase intre ele, in
timp ce accidentatul executa o miscare; e periculos sa fie cautata intentionat
deoarece pot fi provocate complicatii.

89
PRIMUL AJUTOR IN FRACTURI

Scopul :
- prevenirea complicatiilor si leziunilor ulterioare
- diminuarea durerii si umflarea zonei.

REGULI GENERALE :

CE NU TREBUIE FACUT:
- NU se actioneaza brutal si NU se impun victimei miscari inutile;
- Victima NU trebuie ridicata in picioare sau transportata inainte de imobilizarea
fracturii, pentru ca toate acestea pot provoca complicatii:
1. Accentuarea durerii(cauza a socului)
2. Deplasarea fragmentelor osoase uneori ascutite si taioase care distrug
muschi, vase de sange sau nervi provocand hemoragii sau paralizii.
3. Transformarea fracturii inchise intr-una deschisa si complicatii

CE TREBUIE FACUT:
- Primul ajutor se acorda la locul accidentului, exceptand cazul in care persista un
pericol pentru salvator sau pentru victima. Victima trebuie asezata in cel mai
apropiat loc sigur, unde ranile sale sa poata fi temporar asistate si stabilizate.
- In caz de fractura deschisa primordiala este oprirea hemoragiei si pansarea
ranii. Orice os exteriorizat trebuie protejat cu fesi de jur imprejur, dar NU
TREBUIE FORTAT SA INTRE INAPOI IN RANA.
- Administrarea unui calmant pentru a diminua durerea (antinevralgic,
algocalmin)

Obiectivul principal al primului ajutor imobilizarea focarului fracturii


pentru a preveni complicatiile si a alina durerea. Imobilizarea se realizeaza
cu ajutorul atelelor confectionate special sau improvizate (bastoane, umbrele,
bucati de scandura sau placaj, cozi de matura, sipci, paturi, etc)

REGULILE IMOBILIZARII FRACTURII:

Orice imobilizare trebuie sa cuprinda doua articulatii (incheieturi): cea de


deasupra si cea de dedesubtul focarului de fractura (proximal si distal)
La membre, atelele se pun de o parte si de alta a focarului de fractura (sau
membrul se aseaza intr-o gutiera speciala)
Atelele se invelesc in vata (sau alte materiale moi) pentru a nu leza pielea, a
nu stanjeni circulatia sau a nu mari durerea;
Se evita aplicarea atelelor pe locul unde osul vine in contact direct cu pielea
(fata antero-interna a gambei)

90
Acolo unde atela nu se poate mula exact pe regiunea imobilizata, golurile se
umplu cu vata;
Se trage apoi o fasa, la inceput circulara, apoi serpuitoare, in jurul atelelor si
membrului fracturat, obtinand astfel o imobilizare provizorie (imobilizarea
de durata in aparat gipsat serviciul medical de specialitate)
!!! Fasa prea stransa stanjeneste circulatia sangelui si accentueaza durerea, iar
fasa prea larga este egala cu lipsa imobilizarii.
Orice accentuare a durerii indica agravarea situatiei si necesita controlarea
pozitiei membrelor, a bandajelor si nodurilor si a circulatiei sangelui la
extremitati.
!!! Nodurile de la materialul utilizat pentru fixarea atelelor vor fi facute peste
atela si nu pe zona descoperita deoarece pot provoca compresiuni dureroase pe
tegumente.
!!! Daca sunt ranite ambele picioare, nodurile se fac pe linia mediana.
La efectuarea imobilizarii trebuie sa conlucreze cel putin doua persoane. Una
ridica membrul fracturat cu o mana, in timp ce cu palma cealalta sprijina
locul fracturii iar cealalata persoana aplica atelele si trage fasa. Dupa
imobilizare urmeaza transportarea accidentatului la spital. Pana atunci se va
asigura in continuare supravegherea accidentatului luandu-se in continuare
masurile necesare pentru prevenirea socului: acoperire cu pleduri sau haine,
administrare de calmante pentru durere si de lichide, daca victima este
constienta.
REDUCEREA FRACTURII In cazul fracturarii unui os, muschii asociati
acestuia se contracta; daca fractura e completa, contractia rapida a
muschilor poate produce alunecarea extremitatilor rupte si patrunderea lor
in tesutul inconjurator. Manipularea brutala poate produce dureri si chiar
leziuni ale muschilor, nervilor si vaselor sanguine.
Astfel poate fi necesara reducerea fracturii prin tractiunea membrului accidentat,
ceea ce realizeaza implicit si relaxarea (repunerea, reasezarea in ax) oaselor
rupte si deplasate. Daca aceasta reducere este necesara, ea trebuie executata
de doi salvatori:
- Unul ridica membrul deasupra fracturii (proximal)
- Celalat trage, cu grija, dar ferm, in josul fracturii, divergent fata de primul si
in axul membrului
respectiv

PRECAUTIILE TRACTIUNII

NU incercati sa indreptati articulatiile in cazul traumatismelor umerilor,


coatelor, incheieturilor mainii sau genunchilor. Aceasta manevra poate
distruge nervi importanti si vase sanguine mari care trec prin apropierea
acestor incheieturi.
Aplicati o tractiune suficienta numai pentru a alinia membrul si a elibera
compresia musculara si a extremitatilor osului fracturat asupra nervilor si
muschilor. Pentru a realinia membrul poate fi necesara o tractiune mai mare,

91
dar nu fortati. Daca exista rezistenta sau durere accentuata, intrerupeti
tractiunea si imobilizati in pozitia diformitatii existente.
Mentineti tractiunea pana cand membrul este complet imobilizat.
Efectuati manevra de axare a membrului fracturat numai daca se constata
deformarea evidenta a membrului. Ea nu e obligatorie dar e bine sa se faca
in primele minute dupa accident, pentru ca in aceasta perioada victima are o
scurta perioada de anestezie naturala.
Notati ca ati aplicat tractiunea si informati serviciul medical verbal/printr-
o nota scrisa, introdusa in imbracamintea victimei.

MANEVRELE DE TRACTIUNE

1. PENTRU MEMBRUL SUPERIOR

La nivelul bratului se indoaie cotul la 90o primul salvator trage in ax


apucand de antebrat, in portiunea sa superioara, imediat sub plica cotului,
iar al doilea salvator apuca de brat cu mainile impreunate ca o chinga in
axila si trage in sens contrar;
La nivelul antebratului se indoaie incet cotul victimei la 90 o primul
salvator trage in ax de degetul mare al mainii, iar al doilea salvator trage tot
in ax dar in sens contrar apucand de portiunea inferioara a bratului, imediat
deasupra plicii cotului;

2. PENTRU MEMBRUL INFERIOR

La nivelul femurului (coapsa) se mentine genunchiul victimei intins si se


trage in ax, primul salvator apucand de picior cu mainile sprijinite de glezna
si de calcai, iar al doilea salvator tragand in sens contrar de radacina coapsei
cu mainile impreunate in chinga sau cu ajutorul unui cersaf introdus intre
coapse.
La nivelul gambei (gleznei) se ridica membrul inferior, indoindu-l la nivelul
genunchiului si se trage in ax: un salvator apuca de laba piciorului si cel de-al
doilea salvator trage in sens contrar, apucand de genunchi;
La nivelul degetelor, mainii sau labei piciorului se trage intr-un sens de
varfurile degetelor corespunzatoare regiunii deformate, fixand cu putere, cu
cealalata mana, pumnul sau glezna victimei (membrul superior sau membrul
inferior).

STOPUL RESPIRATOR

Stopul respirator(asfixia) este stare organismului caracterizata prin oprirea respiratiei


si deci prin lipsa oxigenului in sange, ceea ce poate produce distrugerea tesuturile
vitale si chiar moartea.
Cauzele care determina asfixia se grupeaza in 3 categorii :

92
- insuficienta oxigenului in aerul inhalat
- oprirea respiratiei si a circulatiei
- obturarea cailor respiratorii
Caile respiratorii pot fi blocate de spasme musculare cauzate de patrunderea apei sau
a alimentelor pe caile respiratorii sau de inflamarea tesuturilor gatului in alergii,
boli sau raniri. Tulburarile circulatiei sanguine antreneaza intr-un termen mai mult sau
mai putin scurt si tulburari respiratorii si , reciproc, stopul respirator antreneaza stopul
cardiac, cele doua functii(respiratia si circulatia) fiind complementare.
Semnele tulburarilor respiratorii :
- respiratie neregulata, prea repede sau prea rara
- respiratie suprficiala sau prea adanca
- respiratie zgomotoasa sau dificila
- congestionarea vaselor de sange de pe cap si gat
- coloratie vanata(cianotica) a buzelor, urechilor si unghiilor
- transpiratii abundente imobilizarea toracelui, circulatia de aer nu poate fi
auzita sau simtita
Daca nu se aplica respiratia artificiala, vor urma rapid stopul cardiac, starea de
inconstienta si apoi survine moartea.
Respiratia artificiala trebuie sa inceapa imediat. Creierul poate fi afectat definitiv
daca
este lipsit de oxigen o perioada mai mare de 4 minute.

FAZELE DE INTERVENTIE-in executarea respiratiei artificiale :


1. - aprecierea capacitatii de raspuns a victimei
2. - deschiderea(eliberarea) cailor respiratorii
3. - verificarea existentei respiratiei
4. - ventilarea plamanilor
5. - verificarea existentei pulsului

METODE DE RESPIRATIE ARTIFICIALA


metode directe
- metoda gura la gura
- metoda gura la nas
metode indirecte
- apasare pe spate-brate ridicate
- apasare pe piept-brate ridicate

SECVENTELE RESPIRATIEI ARTIFICIALE-METODE DIRECTE :


stabiliti capacitatea de raspuns a victimei
verificati existenta respiratiei
chemati ajutoare
pozitionati accidentatul - pe spate, sustinandu-i capul si gatul, miscand corpul ca
pe un intreg
deschideti caile respiratorii - folosind manevra cap rasturnat-barbie ridicata ori
impingerea mandibulei fara rasturnarea capului
verificati existenta respiratiei

93
incepeti ventilatia plamanilor
apreciati existenta pulsului
trimiteti dupa ajutoare(ajutor medical)
reluati respiratia artificiala
verificati inca o data pulsul
Cand accidentatul incepe sa respire spontan, se pozitioneaza in pozitie de
siguranta(ea ajuta la mentinerea deschisa a cailor respiratorii si la prevenirea aspirarii
de fluide si vomismente).
Accidentatii care au prezentat urgente respiratorii trebuie urmariti cu grija, cu atat
mai mult cu cat pot aparea dificultati in respiratie. Ei au nevoie de ajutor medical
urgent.

REANIMAREA CARDIO-RESPIRATORIE(RCR)

Reanimarea cardio-respiratorie(RCR) se aplica pentru reanimarea (resuscitarea) unei


persoane care nu respira (stop respirator) si a carei inima a incetat sa bata.Circulatia
artificiala, creata prin compresii externe asupra toracelui, determina sangele sa circule, iar
respiratia artificiala asigura oxigenarea plamanilor.
Aplicarea RCR necesita sase faze de interventie :
- aprecierea capacitatii de raspuns a victimei
- deschiderea(eliberarea) cailor respiratorii
- verificarea existentei respiratiei
- ventilatia plamanilor
- verificarea existentei pulsului
- masajul cardiac extern(compresia toracelui)
Odata inceputa, RCR trebuie continuata pana cand se obtine o revenire spontana a
pulsului si respiratiei sau pana cand victima este preluata de cadre medicale de
specialitate.
Pentru mentinerea ritmului si vitezei, cat si pentru contabilizarea apasarilor se
recomanda o numaratoare cu viteza constanta.

OBSTRUCTIA CAILOR RESPIRATORII

Obstructionarea cailor respiratorii superioare reprezinta blocarea partiala sau totala a


cailor de trecere si de patrundere a aerului in plamani.
La o persoana constienta, obturarea este cauzata de obiecte straine(de exemplu,
alimente).
La o persoana inconstienta, limba poate sa cada in fundul gatului si sa impiedice
trecerea aerului.
Daca aerul este impiedicat sa intre in plamani, persoana isi poate pierde cunostinta.
Daca primul ajutor nu este acordat, se poate ajunge la stop cardio-respirator si deces.
Obstructia cailor respiratorii poate fi prevenita prin :
- taierea alimentelor, in special a carnii, in bucati mici si mestecarea lor
completa inainte de a fi inghitite
- evitarea vorbitului, rasului sau bautului in timpul mestecarii alimentelor
- evitarea ingurgitarii bauturilor inainte si in timpul alimentelor

94
- constientizarea faptului ca anumite alimente au tendinta de a produce
inecari si deci se recomanda precautie la consumul acestora
In cazul inecarii prin inghitire trebuie acordat imediat primul ajutor, deoarece se
poate produce obturarea partiala sau completa a cailor respiratorii(obstructia partiala a
cailor respiratopii permite doar in parte intrarea aerului in plamani-producand acces de
tuse ; in cazul obstructiei complete a cailor respiratorii persoana va fi incapabila sa
respire, sa tuseasca sau sa vorbeasca).

PRIMUL AJUTOR-in caz de inecare prin inghitire necesita urmatoarele manevre(in


functie de varsta si starea fizica a victimei) :
- compresii(apasari)abdominale
- compresii(apasari) pe torace
- explorarea si scoaterea cu degetele a obiectului strain din gura
- ventilarea plamanilor
-
INGRIJIRI ULTERIOARE :
- se vor intrerupe manevrele pentru inecarea prin inghitire atunci cand caile
respiratorii sunt suficient de libere pentru a putea permite aplicarea
respiratiei artificiale
- daca respiratia spontana se reia, se va supraveghea victima pentru a fi
siguri ca nu apar dificultati ulterioare
- persoana va fi incredintata serviciilor medicale de urgenta, deoarece
manevrele pot sa produca raniri si prin urmare, victima are nevoie de
ingrijire medicala

LEZIUNILE OCHIULUI

Aplicarea in practica a masurilor de prevenire a accidentelor si de asgurare a


sanatatii si securitatii la locul de munca trebuie sa determine evitarea lezarii ochilor.
Consecintele lezarii ochiului pot fi foarte grave ajungand pana la tulburari de vedere sau
orbire.
Nu incercati sa indepartati particulele din ochi atunci cand :
- particula este pe cornee
- particula este incastrata sau s-a lipit de globul ocular
- particula nu poate fi vazuta, desi ochiul e umflat si doare
Corpii straini care se incastreaza in ochi sau in tesutul moale de langa ochi trebuie
indepartati numai de catre medic.

ARSURILE CHIMICE
Scopul primului ajutor-este sa dilueze si treptat sa elimine substantele chimice, prin
inundarea ochiului cu apa. O substanta chimica sub forma de pudra trebuie indepartata
prin periere. Substantele chimice corosive se vor indeparta prin spalarea ochiului timp de
cel putin 10-20 min(se foloseste aparatura speciala pentru irigarea ochiului)

95
ARSURILE

ARSURILE-raniri ale pielii sau ale altor tesuturi produse de agenti termici,
chimici, electrici sau de radiatii. Pielea protejeaza corpul de invazia bacteriilor, ajuta la
controlul temperaturii corpului si retine fluidele acestuia. Ranirea pielii prin arsuri sau
opariri poate produce pierderea acestor functii si, daca leziunea este intinsa se poate
ajunge la complicatii serioase

CLASIFICAREA ARSURILOR
A.-in functie de agentul care le-a provocat
- termice- produse de foc, contactul cu obiecte fierbinti sau abur
- corosive-cauzate de substante chimice foarte active precum acizii si bazele
- electrice-produse de curentul electric
- prin radiatie-determinate de expunertea excesiva la soare, raze X sau materiale
radioactive
B.-dupa profunzimea lor
- arsurile de gradul intai-limitate la stratul superficial al pielii ; pielea este rosie
si ustura(exemplu-arsura solara obisnuita)
- arsurile de gradul doi-cuprind toata grosimea pielii ; pe piele apar basici cu
continut seros sau hematic ; pe langa durerea mare pe care o resimte victima, pericolul
principal consta in infectarea continutului veziculelor
- arsurile de gradul trei-leziunile depasesc grosimea pielii, distrugand si
straturile mai profunde : grasime, muschi, vase, nervi, pana la os ; durerea este mai mica,
deoarece extremitatile nervilor din piele au fost distruse
- arsurile de gradul patru-sunt foarte severe, implicand distrugerea tuturor
structurilor inclusiv a osului

EFECTELE-arsurilor si oparirilor sunt determinate de :


- intinderea suprafetei arse a corpului ; viata accidentatului este amenintata
daca arsurile depasesc 10% din suprafata totala a pielii
- localizarea arsurii(de exemplu, arsurile fetii pot afecta respiratia)
- gradul arsurii, determinat de profunzimea leziunii
- varsta, starea fizica si fiziologica

PRIMUL AJUTOR-pentru arsura termica :


- imersiunea imediata a partii arse in apa rece sau in alcool pentru a usura
durerea, pentru a reduce inflamarea si basicarea si pentru a preveni lezarea
ulterioara a tesuturilor; daca imersiunea nu este posibila se aplica pe zona
arsurii imbracaminte curata, umezita in apa rece sau in alcool
- indepartarea imediata a oricarei surse de presiune a zonei
arse(imbracaminte, incaltaminte) inainte de aparitia inflamarii
- acoperirea arsurii cu un pansament curat, lipsit de scame, preferabil steril

Este strict interzis :


- aplicarea de lotiuni, alifii sau pnsamente murdare
- nu se vor sparge basicile

96
- nu se respira si nu se tuseste peste arsuri ; nu se pipaie zona arsa
- nu se indeparteaza imbracamintea lipita de zona arsa

PRIMUL AJUTOR-pentru arsura chimica :


- se inunda imediat cu apa rece din abundenta zona arsa pentru a spala
substantele chimice ; se continua inundarea zonei arse si in timpul
indepartarii imbracamintii, pana la spalarea(indepartarea) completa a
subst. chimice
- dupa indepartarea prin spalare a substantelor chimice se continua primul
ajutor ca pentru arsura termica

97
MASURI PENTRU, STINGEREA INCENDIILOR SI EVACUAREA
LUCRATORILOR

Angajaii societatii au obligaia respectrii dispoziiilor legale i a msurilor de


ordine interioar n vederea prevenirii apariiei condiiilor favorizante producerii de
incendii, precum i de a nltura consecinele acestora.
Prin consecinele lor devastatoare incendiile afecteaz puternic instalaiile, mediul
ambiant i, de cele mai multe ori, personalul (fie personalul de deservire, fie personalul
de intervenie). Uneori incendiile (n special n instalaiile unde se produc sau se
utilizeaz produse chimice) sunt nsoite i de explozii, situaie n care riscul de producere
a unor accidente se mrete considerabil.
Pentru a preveni riscurile de incendii sau explozii trebuie s se cunoasc riscurile
specifice locurilor de munc la nivelul atelierelor i la nivelul societii.
Principalele pericole sau situaii periculoase ce pot genera incendii sau explozii se
pot grupa n dou categorii:
a) legate de materialele combustibile
scurgeri sau emanaii de produse inflamabile sau explozive,
depozitarea necorespunztoare de materiale combustibile;
b) legate de sursa de aprindere
focuri deschise (ex.: operaii de sudur, flacra injectoarelor etc.),
scntei de natur electric urmare a unor scurt-circuite sau a unor descrcri
electrostatice,
particule incandescente provenite din focare preexistente (ex.: vetre de forje sau
focare de centrale termice),
ridicarea temperaturii ca urmare a comprimrii unui gaz sau n urma ambalrii
unor reacii chimice scpate de sub control,
puncte sau suprafee calde (de exemplu temperatura crescut pe carcasa unui
electromotor aflat n regim greu de exploatare),
ocuri mecanice ce pot declana producerea de explozii (de exemplu n cazul
fabricrii pulberilor explozive).
Msurile preventive trebuie ntotdeauna s fie dublate de msuri de limitare a
consecinelor cum ar fi:
facilitarea interveniei pompierilor (acces, hidrani etc.);
dotarea cu mijloace de prevenire i lupt contra incendiilor (aparate izolante,
dispozitive de detecie, extinctoare etc.);
organizarea prevenirii incendiilor n perimetru;

informarea sistematic a salariailor i a noilor angajai asupra mijloacelor de stingere


a incendiilor, despre modul de acordare a primul ajutor, efectuarea de exerciii
periodice;
prevederea de dispozitive pentru micorarea presiunii n caz de explozie.

98
Un risc major l reprezint incendiile sau exploziile n instalaiile chimice unde
acestea, prin degajrile de produse chimice toxice, pot mbrca caracterul unor adevrate
catastrofe.
innd cont de importana acestei categorii de riscuri s-au dezvoltat att tehnici
specifice de prevenire (controale, exerciii de alarmare, formarea i informarea
personalului) ct i tehnici de intervenie i de limitare a consecinelor pentru situaii
critice.
Planificarea aciunilor pentru cazurile de urgen
Aceast categorie de tehnici face parte din categoria aciunilor de limitare a
consecinelor accidentelor. Principalele direcii de aciune se refer la:
modul de aciune n cazul producerii unui accident (anunarea, scoaterea
accidentailor din zon, organizarea echipelor de intervenie operativ etc.)
modul de aciune, n cazul producerii unor catastrofe, referitor la:
- planul de alarm local,
- planul de alarm general (n unele situaii se nsoete de programul de
revenire la normalitate)
Salvarea i primul ajutor
i aceast categorie de tehnici face parte tot din aciunile de limitare, pe ct
posibil, a urmrilor producerii unor accidente. n aceast categorie de aciuni sunt incluse:
organizarea echipelor de salvare;
formarea i informarea echipelor de salvare;
organizarea punctelor de prim ajutor;
organizarea modului de scoatere din zon a persoanelor accidentate i transportul
acestora la unitatea medical de urgen;
organizarea asistenei medicale de urgen.

Fumatul
Dispoziiile legale ce reglementeaz fumatul sau interzicerea acestuia n cadrul
societatii sunt obligatorii att pentru salariaii acesteia, ct i pentru persoanele aflate
ocazional pe teritoriul ei.
Incintele unde este/nu este permis fumatul vor fi delimitate prin marcarea cu
indicatoarele Loc pentru fumat sau de genul Fumatul Interzis, afiate la loc vizibil.
n locurile cu pericol de incendiu este interzis fumatul i nu este permis accesul cu
igri, chibrituri sau brichete.
Locurile stabilite pentru fumat vor fi ventilate corespunztor i se vor amplasa
scrumiere, vase cu ap sau nisip.

Aruncarea la ntmplare a resturilor de igri sau a igrilor aprinse este interzis.


Nerespectarea tuturor dispoziiilor mai sus-menionate constituie abatere i va fi
sancionat corespunztor.

Asigurarea cilor de acces, de evacuare i de intervenie


Accesul persoanelor pentru efectuarea interveniilor operative n caz de incendiu
trebuie asigurat n permanen.
Blocarea cilor de acces, de evacuare i de intervenie este interzis.

99
n toate structurile societatii vor fi afiate la loc vizibil, organizarea PSI i schema
evacurii persoanelor.

Reguli pentru sezonul rece


nainte de nceperea sezonului rece vor fi controlate instalaiile de nclzire,
centralele termice, conductele, corpurile i elementele de nclzit i dup caz, vor fi
nlturate defeciunile constatate.
Componentele instalaiei de stingere cu ap (hidrani) ce sunt expuse ngheului vor
fi protejate, rspunztoare fiind persoanele cu atribuii PSI.
Se vor asigura unelte i accesorii pentru dezpezirea cilor de acces, de evacuare i
intervenie.
Dac temperaturile scad sub 20 o pe o perioad de cel puin 2 zile lucrtoare,
consecutive, corelate cu condiii de vnt intens, se vor lua urmtoarele msuri pentru
ameliorarea condiiilor de munc:
distribuirea de ceai fierbinte n cantitate de 0,5 l /persoan;
asigurarea E.I.P. adecvat;
asigurarea climatului corespunztor n birouri, alte ncperi i grupuri sanitare;
acordarea primului ajutor i asigurarea asistenei medicale de urgen n cazul
afectrii strii de sntate n timpul programului de lucru, cauzat de
temperaturile sczute.

Reguli pentru perioade caniculare


Dac temperaturile depesc + 37 o pe o perioad de cel puin 3 zile consecutive, se
vor lua urmtoarele msuri pentru ameliorarea condiiilor de munc:
asigurarea ventilaiei la locurile de munc. n cazul ncperilor de la ultimul nivel,
ventilaia va fi asigurat prin instalarea de aer condiionat.
asigurarea zilnic a cte 2 l ap mineral/persoan;
asigurarea E.I.P. adecvat
reducerea programului de lucru, intensitii i ritmului activitii fizice.

100