Conceptualizarea biblica a fricii

Frica este prezentata in biblie ca fiind de doua tipuri.

Frica de Dumnezeu, este frica buna, aceasta frica buna ne face sa intelegem caracterul Lui, sa
intelegem ca El este autotputernic, suveran si infinit, El are autoritate suprema in cer si pe pamant,
aceasta frica de Dumnezeu ne motiveaza sa umblam in ascultare de El , sa facem binele iubind legea
Lui. E important sa intelegem ca Dumnezeu chiar daca ne-a infiat in familia Lui si ne-a iertat pacatele
prin fiul Sau, Isus Cristos, El ne disciplineaza si ne pedepseste pentru pacatele noastre, de aceea
acesta frica de El, este menita sa ne apropie de Tatal nostru ceresc si sa ne faca sa-l iubim mai mult,
aceasta frica de El ne face sa mergem la El ca sa ne ierte pacatele si sa primim iertarea Lui.

Psalmii 19:9 Frica de Domnul este curat i ine pe vecie; judecile Domnului sunt
adevrate, toate sunt drepte.

Psalmii 27:1 Domnul este lumina i mntuirea mea. De cine s m tem? Domnul este
sprijinitorul vieii mele. De cine s-mi fie fric?

Psalmii 34:11 Venii, fiilor, i ascultai-m, cci v voi nva frica de Domnul.

Proverbele 2:5 atunci vei nelege frica de Domnul i vei gsi cunotina lui Dumnezeu.

Proverbele 8:13 Frica de Domnul este urrea rului; trufia i mndria, purtarea rea i gura
mincinoas iat ce ursc eu.

Proverbele 9:10 nceputul nelepciunii este frica de Domnul i tiina sfinilor este
priceperea.

Proverbele 10:27 Frica de Domnul lungete zilele, dar anii celui ru sunt scurtai.

Proverbele 14:27 Frica de Domnul este un izvor de via, ea ne ferete de cursele morii.

Proverbele 15:16 Mai bine puin cu fric de Domnul, dect o mare bogie cu tulburare!

Proverbele 15:33 Frica de Domnul este coala nelepciunii i smerenia merge naintea slavei.

Proverbele 16:6 Prin dragoste i credincioie, omul ispete nelegiuirea i

prin frica de Domnul se abate de la ru.

Mai este un tip de frica, o frica care nu este buna, care tine departe omul de Dumnezeu, este frica de
lume, de oameni, frica zilei de maine, frica de a ne recunoste pacatele in fata Lui Dumnezeu...

De unde vin fricile astea?

Frica (anxietate in termeni psihologici), a aparut in momentul in care a intrat pacatul in lume.
Dumnezeu i-a dat o singura porunca lui Adam, si anume sa nu manance din pomul binelui si
raului (Geneza2 16 Domnul Dumnezeu a dat omului porunca aceasta: Poi s mnnci dup
plcere din orice pom din grdin,17 dar* din pomul cunotinei binelui i rului s** nu
mnnci, cci, n ziua n care vei mnca din el, vei muri negreit). Satana insa l-a ispitit pe
 om spunand 4 Atunci, arpele* a zis femeii: Hotrt c nu vei muri,5 dar Dumnezeu tie c,
n ziua cnd vei mnca din el, vi* se vor deschide ochii i vei fi ca Dumnezeu, cunoscnd
binele i rul. Eva a crezut pe diavol si a muscat din rodul pomului, iar atunci s-a implit
promisiunea ce le-a dat-o Dumnezeu, si anume ca vor muri, atat fizic (ceea ce nu s-a
intamplat imediat) cat si spiritual. Atunci omului a inceput sa-i fie frica de moarte (aceasta
frica de moarte este adaptativa intr-o oarecare masura, e normal sa ma feresc de ceva care-
mi ameninta viata), insa moartea spirituala a adus cu ea si anxietatea, de ce? Pentru ca omul
nu si-a mai pus increderea in Dumnezeu ci si-a pus increderea in propria persoana ca sa
decida ce este bine si ce este rau (crezand miciuna celului rau). Realitatea face ca omul fiind
o fiinta limitata, vazant ca nu poate sa-si puna increderea in fortele proprii, neavand control
asupra vietii si a mortii, a devenit foarte vulnerabil pentru a dezvolta diverse frici care s-au
tranformat din generatie in generatie in anxietati (fobii, anxietate generalizata, fobie sociala,
tulburare de panica, agorafobie, nevroza obsesiv-compulsiva).

Cum scapam de aceste anxietati?

As sublinia prima data, ca a scapa de anumite frici sau anxietati nu este simplu intotdeauna, depinde
la fiecare persoana in parte, unii trec mai repede peste frici, altii mai greu...

Solutia principala in a scapa de enxietate este DRAGOSTEA lui Dumnezeu care s-a manifestat prin
faptul ca El L-a trmis pe Fiul sau ca sa spele pacatele. Pacatul este sursa pricipala a anxietatii, pacatul
originar care l-au facut Adam si Eva a fost mandria, ei nu l-au crezut pe Dumnezeu si l-au crezut pe
diavol, au crezut ca ei vor cunoaste binele si raul (adica ca vor decide ei ce este bine sau rau pentru
ei, fara sa mai depinda de Dumnezeu care stia intradevar ce este bine pentru ei...). De regula toate
pacatele noastre au ca radacina mandria. Francis Chan (un pastos american) zicea ca acolo unde
multa mandrie e putina dragoste, Dragostea este din Dumnezeu ( 1 Ioan 4:8 Cine nu iubete n-
a* cunoscut pe Dumnezeu**, pentru c Dumnezeu este dragoste.

Deci, problema fricii (anxietatii) se rezolva prin credinta in Isus Cristos si prin jertfa Lui, care ne-a luat
toate pacatele asupra sa, inlusiv aceasta mandrie, El ne-a smerit si ne-a aratat pacatele, asa incat sa
intelegem ca El ne iubeste, El ne-a nascut din nou din Duh, ca sa avem o viata noua, dependenta de
El...

Mai specific, problema pacatului ia multe forme, dar frica de moarte totusi ramane,
Dumnezeu a ales sa ne rascumpere sufletul dar nu si acest trup pacatos care este sortit
pieirii, El a promis totusi ca vom invia in trup de slava, dar acum suntem inca intr-un trup
pacatos sortit mortii (Romani 6 23 Fiindc plata* pcatului este moartea, dar darul** fr
plat al lui Dumnezeu este viaa venic n Isus Hristos, Domnul nostru) dar ne izbaveste de
frica de pedeapsa (de mania Lui Dumnezeu care ar fi ramas peste noi dupa moarte, noi stim
ca urmeaza sa avem o viata vesnica dupa moarte fizica daca credem in Cristos care ne-a
spalat pacatele.

1 Ioan 4:18 n dragoste nu este fric, ci dragostea desvrit izgonete frica, pentru c*
frica are cu ea pedeapsa; i cine se teme n-a** ajuns desvrit n dragoste. Acest verset ar
putea fi considerat un panaceu pentru anxietate deorece prezinta faptul ca frica asta
pacatoasa vine din faptul ca noua ne este frica de pedeapsa (pedeapsa pentru pacat dar si
pentru mania vesnica), insa noi daca suntem spalati si iertati in sangele Lui Hristos de orice
 pacat nu ar mai trebuii sa ne fie frica de pedeapsa, ci sa avem o frica de Dumnezeu care sa ne
faca sa-L iubim mai mult.

Romani 8:1
Acum dar nu este nicio osndire pentru cei ce sunt n Hristos Isus, care nu* triesc
dup ndemnurile firii pmnteti, ci dup ndemnurile Duhului.
Romani 8:15 i voi n-ai* primit un duh de robie, ca s mai avei fric**, ci ai primit un duh
de nfiere, care ne face s strigm: Ava!, adic Tat!

Solutia in termeni practici ar fi ca sa mergem la Dumnezeu cu toate pacatele noastre

(rugaciunea) care ne creeaza frica de pedeapsa, sa nu le blocam, sa nu le astupam, sa nu
cautam noi solutii temporare pentru ele si sa cerem credinta ca sa intelegm ca Isus le-a purtat
pe cruce pentru noi (pacatele acestea sunt deja condamnate, spalate prin sangele Lui)- fie ca
sunt obsesii, comportamente sau ganduri.