Sunteți pe pagina 1din 12

BIG FIVE

Cele cinci mari trasaturi de personalitate, evaluate prin testul Big Five, cunoscute si sub
numele de modelul celor cinci factori, este una din cele mai cunoscute metode de evaluare a
personalitatii. Cei cinci factori descrisi sunt deschiderea spre experienta, constiinciozitatea,
extraversia, agreabilitatea si neuroticismul.

Evaluarea personalitii const n aplicarea unei serii de proceduri (tehnici i metode) folosite
pentru a identifica cum sunt i mai ales ce simt, cum gndesc i cum acioneaz oamenii.
Caracteristicile personalitii pot fi evaluate prin diferite tehnici sau metode (Weiner i Green,
2008): n cadrul unui interviu cu scop diagnostic; prin analiza informaiilor din rapoarte,
istoric sau de la persoane care l cunosc bine pe subiect; prin observarea comportamentului
subiectului; prin administrarea unor baterii de teste standardizate construite pentru evaluarea
personalitii.
Dup cum i numele o spune, susintorii Big Five consider c exist cinci factori
fundamentali ai personalitii. Aceti cinci factori au fost iniial dezvoltai din analiza
factorial a cuvintelor pe care oamenii le folosesc zilnic pentru a descrie personalitatea,
analiz care face parte din abordarea lexical a personalitii. (Cloninger, 2004 ).
Allport i Odbert n 1936 selecteaz din dicionarul limbii engleze 17.953 de termeni care se
refer la trsturi de personalitate. Avnd n vedere numrul i diversitatea acestor termeni
selectai, se poate afirma c trsturile de personalitate sunt o component important a
limbajului utilizat de indivizi n cotidian, n interaciunea cu cei din jur (Constantin i alii
2007). Avnd n vedere volumul imens de lucru, cei doi autori au ncercat sistematizarea
termenilor n 4 categorii. Prima categorie includea trsturi de personalitate, a doua stri
temporare sau dispoziii, a treia consta n judeci de valoare asupra conduitei i a reputaiei
iar a patra categorie includea caracteristicile fizice i talentele.
Cattell n 1934 a analizat lista lui Allport i Odbert i a eliminat sinonimele, reducnd-o la 171
de cuvinte. Lista de adjective a fost dat unor subieci pentru scorare i apoi s-au analizat
rezultatele. Cattell a obinut 35 de grupuri majore de trsturi de personalitate i a mai adugat
nc 10 trsturi obinute dintr-o analiz a literaturii psihiatrice.
Cattell i colaboratorii lui au construit teste pentru aceste 45 de trsturi. Pentru obinerea
rezultatelor s-a folosit metoda analizei factoriale (prsind abordarea lexical) n urma creia
au rezultat 16 factori majori de personalitate. Cercetarea s-a concretizat n construirea
chestionarului 16PF. Cattell se refer la cei 16 factori ca factori primari n opoziie cu
factorii Big-Five pe care i numete factori globali. Toi factorii primari coreleaz cu
factorii globali i astfel pot fi considerai subfactori n interiorul lor (Digman, 1996).
n 1933, Cattell realizeaz un studiu n urma cruia identific 4 factori non-intelectivi i
anume: un factor w asemntor cu cel descoperit de Webb i un alt factor asemntor cu
factorul c al lui Garnett. Un al treilea factor nedescris pn atunci, a fost denumit de el
maturity factor (Cattell, 1933 apud Digmann, 1996) i era caracterizat prin dorina de a
ajuta, maturitate, factor care seamn mult cu factorul agreabilitate din Big Five. n final, al
patrulea factor era descris mai mult n termeni de echilibrat, extrem, obiectiv, subiectiv,
emotiv, non-emotiv ceea ce se aseamn mult cu ceea ce numim noi astzi nevrozism.
Comparativ cu factorii descoperii de Thurstone, factorii descrii mai sus sunt mai apropiai
de nelesul pe care l are n zilele noastre modelul Big Five (Digman, 1996).
O alt etap important n construirea modelului Big Five este cea n care diferii autori
identific cu exactitate cei cinci factori de personalitate
Problema principal pe care o puneau aceste cercetri bazate pe analizarea factorial a unor
auto/hetero evaluri era n ce msur factorii extrai nu reflect mai mult un model cognitiv
dect realitatea genuin a personalitii (Andrade, 1974; Shweder, 1975, 1979). Oamenii
dezvolt un set de presupuneri despre structura personalitii, teorii implicite, pe care le aplic
necritic cnd fac evaluri ale altora sau propriile lor evaluri (Bruneri i Tagiuri, 1954,
Schneider, 1973, Sternberg, 1985). n situaia n care msurtorile cer interpretri umane, se
produc distorsiuni cognitive similare celor definite de fizica nuclear prin paradoxul
observatorului.(Constantin 2007). Att aceste observaii ct i altele legate de pertinena
metodologiei analiz a datelor sau de pertinena ideii de structur de personalitate stabil i
msurabil, au fost avansate de contestatorii modelului Big Five, punndu-se sub semnul
ntrebrii validitatea acestuia. Urmtoarea etap a cercetrilor bazate pe analiza factorial a
ncercat s rspund criticilor, a formulat noi modele, a ncercat s depeasc o viziune
bidimensional i s defineasc structuri, relaionri sistemice ntre dimensiuni.
cercetarea factorial din domeniul psihologiei personalitii i cea din domeniul psiholexical
converg spre acelai model factorial general al personalitii numit Five Factor Model
(abordarea factorial /paradigma factorial) sau Big Five (abordarea lexical / paradigma
ipotezei lexicale) i paradigma modelului Big Five. Cercettorii paradigmei lexicale, cei care
practic au iniiat studiile n acest domeniu, urmresc descoperirea structurilor de personalitate
prin analiza limbajului obinuit i au elaborat propria concepie numit Big-Five. Aa cum
am vzut, aceti autori susin c toate trsturile care determin diferene individuale vor fi
reprezentate n limbaj i prin analiza limbajului obinuit am putea realiza o taxonomie
comprehensiv a atributelor de personalitate. Pe de alt parte, preocuprile legate de
descoperirea structurilor de personalitate prin prisma datelor oferite de chestionare au condus
la apariia paradigmei intitulat Five Factor Model. Distinctiv pentru aceast paradigm
este folosirea datelor culese cu ajutorul chestionarelor i utilizarea analizei factoriale n
reducerea diversitii datelor. Aceast metodologie le-a permis s valideze ipoteza c toate
trsturile de personalitate pot fi reduse la cinci factori independeni, ntre care nu mai exist
corelaii semnificative.
Exist numeroase meta-analize care demonstreaz validitatea trsturilor de personalitate ca
predictori ai performanei. Modelul Big-Five nsumeaz cei mai buni predictori ai
performanei din aria trsturilor de personalitate, contiinciozitatea fiind cel mai eficient
dintre cei 5 factori pentru predicia performanei. Relaia dintre contiinciozitate i
performan are cea mai mare stabilitate deoarece a fost identificat n toate domeniile de
activitate. Contiinciozitatea i exercit efectul asupra performanei prin diverse mecanisme,
cum ar fi perseverena i angajament fa de obiective
Goldberg (1999a) construiete un model al personalitii care s nglobeze cei 5 suprafactori,
fiecare factor avnd ataate 6 subfaete. n 2005, mpreun cu un grup de cercettori,
construiete o baz de date cu itemi disponibil online pentru evaluarea personalitii.
Dimensiunile modelului IPIP-NEO (Golberg, 1999a) au fost prezentate pe larg de ctre J. A.
Johnson (Goldberg, Johnson et. al, 2005). Factorii modelului IPIP-NEO descrii de Goldberg,
i Johnson (2005) sunt prezentai, n descriere succint, n paginile urmtoare. Preferm
descrierea factorilor din perspectiva modelului IPIP-NEO pentru c acest model a stat la baza
operaionalizrii chestionarului Big Fiveplus, construit de noi. Extroversiunea
(extroversion) se refer la angajarea n activitile lumii exterioare. Extrovertiii se bucur
de compania celorlali, sunt plini de energie i au deseori triri emoionale pozitive. Tind s
fie entuziati, orientai spre aciune, care profit de ocazie. n grupuri le place s discute, s se
fac auzii i s atrag atenia asupra lor. Introvertiilor le lipsete exuberana,
Principalele faete ale extroversiunii, n definirea dat de Goldberg, i Johnson (2005) sunt :
o afectivitate (friendliness);
o sociabilitate (gregariousness);
o aservitivitate (assertiveness);
o nivel de activism (activity level);
o cutare de senzaii (excitement seeking);
o emoii pozitive (cheerfulness).
Agreabilitatea (agreeableness) vizeaz caracteristicile personale care in de cooperare i
armonie social. Agreabilitate ridicat caracterizeaz indivizi care pun valoare pe nelegerea
cu cei din jur. Sunt persoane amabile, prietenoase, generoase, dispuse s fac compromisuri
pentru ai ajuta pe alii. Au o viziune optimist asupra naturii umane, considernd c oamenii
sunt din principiu oneti, deceni i demni de ncredere. Scoruri mici la agreabilitate obin
indivizii care pun interesul propriu mai presus de orice i care nu pun mare pre pe
sentimentele i bunstarea altora. Uneori scepticismul lor cu privire la cei din jur i determin
s fie suspicioi, neprietenoi i necooperani. n acest caz, cele 6 faete ale agreabilitii sunt:
o ncredere (trust);
o sim moral (morality);
o altruism (altruism);
o cooperare (cooperation);
o modestie (modesty);
o compasiune (sympathy).
Nevrozismul (neuroticism) este descris ca fiind tendina de a avea triri emoionale
negative cum ar fi anxietatea, furia, depresia. Scorurile mari la nevrozism descriu indivizi care
reacioneaz emoional foarte uor, trind intens evenimente care pe ali oameni nu i
afecteaz. Au tendina de a interpreta situaii obinuite ca fiind amenintoare i de a
transforma frustrrile n dificulti fr scpare. Reaciile lor emoionale tind s persiste peste
perioade lungi de timp, ceea ce nseamn c se afl deseori ntr-o pas proast. Dificultile de
control al emoiilor pot duce la afectarea abilitii de gndire, de a lua decizii sau de a face
fa stress-ului. Indivizii cu un nivel sczut de nevrozism sunt mai greu de suprat i nu sunt
att de reactivi din punct de vedere emoional. Tind s fie calmi, stabili emoional i nu au
stri afective negative persistente. Principalele faete ale nevrozismului sunt:
o anxietate (anxiety);
o furie (anger);
o depresie (depression);
o timiditate (self-conciousness);
o nestpnire (immoderation);
o vulnerabilitate (vulnerability).
Contiinciozitatea (conscientiousness) se refer la modul n care individul controleaz,
regleaz i direcioneaz impulsurile. Scorurile mari definesc indivizii care evit situaiile
riscante i care prin planificare i persisten n sarcin ajung s aib succes n ceea ce
ntreprind. n general sunt privii de cei din jur ca fiind inteligeni i sunt considerai oameni
pe care te poi baza. n extrema negativ, aceti indivizi pot fi perfecioniti compulsivi i pot
ajunge workaholici, fiind privii de cei din jur ca nchii i plictisitori. Scorurile mici la
factorul contiinciozitate vizeaz indivizi care ar putea fi criticai pentru c nu sunt demni de
ncredere, c le lipsete ambiia i c nu pot urma anumite limite impuse. Totui, aceti
indivizi sunt cei care triesc numeroase momente plcute i relaxante, chiar dac de scurt
durat. n cadrul acestui factor, sunt definii ca sub-factori / faete:
sentimentul eficienei personale (self-efficacy);
o ordine- planificare (orderliness) ;
o rigiditate moral (dutifulness);
o nevoia de realizare (achievement-striving);
o disciplin (self-discipline);
o pruden (cautiousness).
Deschiderea (openness to experience) descrie o dimensiune a stilului cognitiv care distinge
ntre indivizii imaginativi, creativi i indivizii realiti, convenionali. Scoruri mari obin
indivizii curioi, care apreciaz arta i care sunt sensibili la frumos. Acetia tind s fie mai
contieni de emoiile lor. Tind s gndeasc i s acioneze n moduri individualiste i
nonconformiste. Le este uor s opereze cu simboluri i noiuni abstracte, ndeprtndu-se se
experiena concret. Indivizii cu scoruri mici au interese nguste, comune. Prefer simplitatea
i directivitatea dect complexul, ambiguitatea i subtilul. Ar putea privi arta i tiina cu
suspiciune atunci cnd nu i vd utilitatea. Prefer familiaritatea n locul noutii i sunt
conservatori i rezisteni la schimbare. n acest caz, principalele faete deschiderii:
o imaginaie (imagination)
o interes artistic (artistic interest)
o emoionalitate (emotionality)
o spirit aventurier (adventurousness)
o intelect (intellect)
o liberalism (liberalism)
Modelul Big Five al personalitii este privit n literatura de specialitate ca fiind cel mai
aproape de o nelegere exhaustiv a personalitii umane. Modelul construit de Goldberg
(1999a) ofer o detaliere a dimensiunilor care caracterizeaz personalitatea uman, fiecare
factor avnd subsumate cele 6 faete, astfel nct s se poate construi un profil detaliat al unui
individ i de asemenea pentru a se face o mai bun difereniere ntre diferite entiti psihice.
Cei 5 suprafactori prezentai mai sus au fost continuu validai n diferite studii i pui n
relaie cu diferite alte dimensiuni individuale sau organizaionale.
Pentru fiecare din cei 5 factori n parte au fost propui peste 200 de itemi care au fost analizai
i, dup caz, reformulai, completai sau eliminai. n final, pentru fiecare factor au fost
reinui un numr de 60 de itemi, cte 10 itemi pentru fiecare dintre cele 6 faete ale factorului
principal.
Forma final a primei versiuni a chestionarului conine 306 itemi, cte 60 de itemi pentru
fiecare dintre cei 5 factori principali (extroversiune, agreabilitate, nevrozism, contiinciozitate
i deschidere) la care am adugat 6 itemi suplimentari pentru un sub-factor suplimentar (care
nu exista n modelul propus de Goldberg) perfecionism dimensiune pe care am
considerat-o pertinent pentru a fi inclus n cadrul factorului contiinciozitate.

Dac va pstra structura actual, chestionarului Big Fiveplus va fi capabil s ofere, n


condiii de control al dezirabilitii sociale, un profil de personalitate complet, att prin
raportare la cei 5 factori principali ct, mai ales, prin raportare la cei 30 de factori secundari.
Speram ca n civa ani s putem propune un chestionar complex de evaluare a personalitii,
chestionar care s respecte criteriile de fidelitate, validitate, standardizare i etalonare
promovate de Colegiul Psihologilor.

Exista un consens destul de larg intre cercetatorii din domeniu si constructorii de teste
de personalitate in ceea ce priveste o viziune asupra personalitatii ca o structura constand din 5
superfactori sau dimensiuni mari ale personalitatii.
Chestionarele de tip Big Five se inscriu in sfera analizei factoriale aplicate in studiul
personalitatii si foarte general vorbind, in curentul care vizeaza conceperea personalitatii ca un
ansamblu de trasaturi sau dimensiuni.
Modelul Big Five este in esenta un cadru general de intelegere si descriere a
personalitatii, in care ceea ce da sens dimensiunilor personalitatii sunt acele grupari de intelesuri
psihologice importante in viata de zi cu zi si utilizate ca atare pentru a diferentia indivizii in
cadrul fiecarei limbi (Minulescu, 1996, 2004)
Big Five este de asemenea o abordare lingvistica in studiul personalitatii.

Costa si McCrae sunt creatorii modelului Big Five care au fost preocupati mai ales de
construirea unui instrument psihodiagnostic complet,drept pentru care s-au focalizat pe
descoperirea si validarea fatetelor celor 5 mari factori si pe construirea unui model interpretativ
bazat pe acest model(in 1985 au lansat prima varianta a chestionarului NEO,iar varianta aflata
in uz in prezent dateaza din 1992)
Tendintele bazale ale personalitatii (Nevrotism, Extraversie, Deschidere, Agreabilitate,
Constiinciozitate) - apar ca dispozitii psihice fundamentale endogene, concepte ipotetice
neobservabile direct, dar care pot fi inferate prin analiza factoriala
Adaptarile caracteristice (expresii fenotipice aletrasaturilor ce definesc identitatea
contextualizata a persoanei si contin obiceiuri, deprinderi, valori, motive, roluri, relatii)

Influentele externe (cadrul sociocultural de formare a persoanei, evenimentele de viata


si intaririle pozitive sau negative primite de individ de-a lungul vietii);
Biografia obiectiva este constituita din cursul real al comportamentelor si trairilor care
formeaza viata individului;
Imaginea de sine,(subdiviziune a nivelului adaptarile caracteristice); continuturile
itemilor chestionarului sunt legate direct si in mare masura de acest nivel al imaginii de sine.

Cei cinci superfactori NEO-PI-R si fatetele acestora

1. N-Nevrotism (continuum cuprins intre stabilitate emotionala si instabilitate,


neadaptare);
N1 Tensionat: ca predispozitie generala, scorurile foarte inalte putand trimite si catre
continuturi de tip fobic vs. calm, relaxare;
N2 Ostil: tendinta de a trai stari de manie, inversunare vs. o stare prevalenta de confort
psihic;
N3 Depresiv: predispozitia de a trai afecte si o dispozitie de tip depresiv vs. inexistenta
acestora;
N4 Anxios social: anxietate sociala si timiditate vs. stari de incredere sau abilitati
sociale;
N5 Impulsiv: incapacitate de autocontrol vs. capacitatea de a rezista la tentatii si
frustrari;
N6 Vulnerabil la stres: vulnerabilitatea fata de stres vs. Autoaprecierea de competenta
si stapanire in fata stresului.

2. E-Extraversie (orientarea preponderent extraverta (scoruri inalte) vs. orientarea


introverta (inteleasa ca lipsa a extraversiei)
E1 Cald / entuziast: comportament afectiv si prietenos vs. o atitudine distanta,
formala, rezervata;
E2 Cu spirit gregar: preferinta pentru compania celorlalti vs. tendinta de a evita
compania;
E3 Asertiv: comportament dominant, ascendenta sociala vs. tendinta de a ramane in
fundal;
E4 Activ: energie, tempo ridicat vs. preferinta pentru loisir si un tempo mai lent;
E5 Cauta stimularea: preferinta pentru stimulare vs. preferinta pentru o anumita
monotonie;
E6 Exuberant: tendinta de a trai stari emotionale pozitive vs. lipsa de exuberanta si
verva.
3.O-Deschidere catre experienta (openness to experience)
- imaginatie activa, sensibilitate estetica, atentie pentru viata interioara si pentru
sentimente, preferinta pentru varietate, curiozitatea intelectuala, independenta in gandire vs.
conservator, preferinta pentru familiar, viata afectiva in surdina si fara trairi exacerbate
O1.- plin de fantezie: imaginatie vie, vise orientate spre imbogatirea vietii interioare vs.
structuri prozaice care prefera sa ramana centrate in ceea ce fac aici si acum;
O2.- cu interes estetic: deschidere catre si interes pentru arta si frumos vs. lipsa
interesului pentru estetic;
O3.- mod propriu de a simti: apreciere si sensibilitate pentru viata interioara vs. afecte
mai putin diferentiate, mai putin nuantate;
O4.- deschis spre actiuni noi: dorinta de a incerca lucruri si activitati noi vs. nevoia de
ancorare in ceea ce este deja cunoscut dar fara a schimba ceva;
O5.-deschis spre idei noi: curiozitate intelectuala, interes pentru idei noi vs. o curiozitate
saraca, interese limitate;
O6.-deschis spre noi valori: tendinta de a reexamina valorile personale, sociale etc. vs.
tendinta de a accepta autoritatea si traditiile ;
4. A-Agreabilitate (altruist, cooperant, prosocial, cu spirit de intrajutorare, uneori
dependent vs. dominator si antagonist, egocentric, competitiv, uneori narcisic, hedonist si
antisocial)
A1Increzator:dispozitia spre un comportament increzator vs. cinism sau scepticism in
raporturile cu ceilalti;
A2Sincer in exprimarea opiniilor si in conduita: mod sincer, deschis si ingenios de
manifestare vs. tendinta la manipulare prin flatari, minciuna;
A3Altruist: interes activ pentru binele altora, generozitate vs. centrare pe propria
persoana,egocentric, egoist;
A4Binevointor: tendinta de a ceda, uita, ierta in situatii conflictuale vs. agresivitate,
tendinte competitive;
A5Modest: modestie, umilinta vs. aroganta, atitudine de superioritate;
A6Bland: simpatie si preocupare fata de ceilalti vs. duritate, lipsa emotiilor pe plan
interpersonal.
5.C-Constiinciozitate(autocontrolat,capabil de autoorganizare, planificat,cu spiritul
indeplinirii datoriei,cu vointa de finalizare vs. neprincipial, superficial, hedonist.)
C1Competent: sentimentul de a fi competent, capabil vs. Increderea redusa in propriile
capacitati;
C2Ordonat: organizare, claritate, spirit ordonat vs. o autoapreciere scazuta privind
organizarea si modul putin metodic de lucru;
C3Responsabil: responsabilitatea asumarii constiente, principii etice stricte vs. un
comportament supus circumstantelor, in care e dificil de avut incredere;
C4Dornic de realizare: nivel de aspiratie inalt si perseverenta in realizarea lui vs.
apatie, lene, lipsa ambitiei;
C5Auto-disciplinat: capacitatea de a finaliza in ciuda obstacolelor vs. tendinta de a
amana, de descurajare;
C6Deliberativ: tendinta de a gandi atent inainte de a actiona vs. tendinte de a se pripi.
Stabilitatea scorurilor Big Five de-a lungul timpului
Efecte ale imbatranirii asupra structurii de personalitate
-de la 20 la 30 de ani, A si C tind sa creasca, iar N, E si O tind sa descreasca;
-N+ la varsta adolescentei = stil de viata rebel si contestatar specific acestei varste;
-N+la 35 de ani poate ingrijora, iar la 50 de ani poate fi expresia unei atitudini gresite si
a unui stil de relationare interpersonala neproductiv;
-profilul E+, A-, C-, N++, O- poate fi descris astfel: o persoana comunicativa si
sociabila, insa nu foarte deschisa spre noutate si nu foarte originala, cu accente de agresivitate
si pozitionari antagonice frecvente, lipsita de constiinciozitate, ordine si structurare si care are
multe griji si este animata deseori de angoase si de o anxietate neobisnuita.
Profil NEO-PI-R Subiect de sex masculin, 15 de ani

Descrierea unui elev de 15 ani


-N++(T63)- copil foarte emotiv, in special in mediul scolar,animat de o frica puternica
atunci cand este chemat sa raspunda, frica ce se transfera in general asupra felului in care isi
rezolva temele si se raporteaza la viitorul sau scolar;
-E+(T52)in timpul liber este acelasi copil sociabil, jucaus si nastrusnic;
-C-(T44) iar scorurile mici pe constiinciozitate nu ar trebui sa mire in mod deosebit
pentru un copil de 15 ani;
- in mod cert nimic din cele descrise aici nu sunt semnul unor probleme majore de
adaptare si simptomatica descrisa se inscrie in mare in expectatiile pe care le avem;
- unei persoane trecute de 30 de ani, A- si C-, precum si N++ ar fi expresia unor
probleme de adaptare(agresiva si certareata, ca lipsindu-i structurarea si hotararea pentru a duce
la capat proiectele incepute si ca fiind animata de accente anxioase puternice, cu o puternica
posibilitate ca acestea sa exprime structuri psihice puternic maladaptative)

Tabelul 1. Intersectii intre scorurile Big Five si alte modele teoretice consacrate in
psihologie
Model teoretic/aria de acoperire Tematica Scorurile Big Five
Stil de conducere Vizionar O+,A-
Catalizator O+, A+
Rezolvator O-,C-
Traditionalist O-, C+

Hexagonul Holland Realist O-, A-


Investigativ E+, O+, C-
Artistic N+,E+,O+,A-,C-
Social N-,E+,A+
Intreprinzator E+,A-,C+
Conventional E-,O-,A+,C+

Stil conflictual Negociator N,E(+),A,C(-),


Agresiv N+,E+,A-,C+
Submisiv N-,E-,A+,C-
Evitant N+,E-,C-

Stil de invatare In clasa N+,E-


Tutoriat N+, E+,
Prin corespondenta N-,E-
Independent N-, E+

Autocrat N+,O-,A-,C+
Stil decizional Birocrat N-,C+
Diplomat N-, A, C-
Consensual N+,E+,A+,C

Exemple de cariere Intreprinzator / om de afaceri E+,O+,A,C+


Asistent zbor N+,E+,O+,
Trainer N(+),E+,O,A+,C
Agent de vanzari N-,E+,O,A,C+

6. Instrumentele necesare pentru aplicarea chestionarului NEO-PI-R


6.1. Setul cu 240 itemi (7 pagini A4)
6.2. Foaie de raspunsuri (2 pagini A4)
6.3. Grila de cotare a raspunsurilor (2 pagini A4)
7. Folosirea Big Five in practica psihologica
Folosirea Big Five in consiliere si psihoterapie
Utilizari in selectia de personal
Utilizari in consultanta in cariera
Utilizari in optimizarea echipelor

Din pacate, modelul contine si unele limite

Bibliografie

Allport, G.W. i Odbert, H.S. (1936). Trait-names: a psycholexical study, Psychology


Monographs. General and Applied, 47, 171-220. (1, Whole No.211). D'Andrade, R. G.
(1974). Memory and the assessment of behavior. In T. Blalock (Ed.), Measurement in the
social sciences (pp. 159-186). Chicago: AldineAtherton. Barrett, F. L., Pietromonaco, P.R.
(1997). Accuracy of the fivefactor model in predicting perceptions of daily social
interactions. Personality and Social Psychology Bulletin, 11, 1173-1187. Barrick R M. i
Mount K. M. (1991): The Big Five Personality Dimensions and Job Criteria Performance: a
Meta-analysis in Personal Psychology vol 44 issue 1 pag 1-26
Correlations
Barrick R. M., Mount K. M. i Judge A. T.(2001): Personality and Performance at the
Begining of the New Millennium: What Do We Know and Where Do We Go Netxt in
International Journal of Selection and Assessment vol 9, issue 1&2, pag 9-30 Ben-Porath Y.,
(2003), Assessing personality and psychopathology with self-report inventory pag 554558
in Hanbook of Psychology vol 10 Assessment Psychology editorii vol Ghraham R. John i
Naglieri A. Jack, Coord Wiener B. Irving editura John Wiley&sons New Jersey Cloninger C.
S. (2004) Theories of personality understanding persons fourth edition, Cap 8, Cattell and the
Big Five: Factor Analytic Trait Theories pag. 240- 248 Editura Pearson Prantice Hall. Cattell,
R. B., (1947), The ergic theory of attitude and sentiment measurement. Educational and
Psychological Measurement, 7, 221246. Chaplin, J.P. (1985) Dictionary of Psychology,
Second Revised Edition, New York, Laurel Costa, P.T. i McCrae, R.R. (1990): Personality
disorders and the five-factor model of personality. In: Journal of Personality Disorders, 4,
362371. Costa, R. R., McCrae, P.T. (2003) Personality in Adulthood: A Five Factor Theory
Perspenctive ediia a 2-a, Guilford Press, New York Dalton, M., Wilson, M. (2000), The
Relationship of the FiveFactor Model of Personality to Job Performance for a Group of
Middle Eastern Expatriate Managers n Journal of Cross-Cultural Psychology, vol. 31, nr. 2,
p. 250-258 Digman, John (1996) The Curious History of the Five-Factor Model n Handbook
of Psychology: Theory and Research, Guilford, New York Dru, C (2007) Psihologia
personalitii n Psihopedagogie sociala, suport de curs, anul II ID, Editura Universitaii Al
Ioan Cuza, Iai Fong, E. A., Tosi, H.b L. Jr (2007) Effort, Performance and
Conscientiousness: An Agency Theory Perspective n Journal of Management, vol.33, nr. 161
Fiske, D. W. (1949). Consistency ofthe factorial structures of personality ratings from
different sources. Journal of Abnormal and Social Psychology. 44. 329-344. George, J. M. &
Zhou, J. (2001).When openness to experience and conscientiousness are related to creative
behavior: an interactional approach. Journal of Applied Psychology, 86, 513-524. Goldberg,
L. R. (1990). An alternative "description of personality": The Big-Five factor structure, in
Journal of Personality and Social Psychology, 59, 1216-1229. Goldberg, L (1996) The Big
Five Factor Structure as an Integrative Framework: An analysis of Clarkes AVA Model n
Journal of Personality Assesment, vol. 65, nr. 3 Goldberg, L.R. (1999) A Broad-Bandwidth,
Public-Domain, Personality Inventory Measuring the Lower-Level Facets of Several Five-
Factor Models, Personality Psychology in Europe, vol. 7, (pp. 7-28), Tilburg, The
Netherlands: Tilburg University Press Goldberg, L.R., Johnson, J.A., Eber, H.W., Hogan, R.,
Ashton M.C., Cloninger, C.R., Gough, H.G. (2005) The International Personality Item Pool
and The Future of Public-Domain Personality Measures n Journal of Research in Personality
nr. 40, p. 84-96 Hofstee, W. K. B., De Raad, B., i Goldberg, L. R. (1992), Integration of the
Big Five and circumplex approaches
to trait structure. Journal of Personality and Social Psychology, 63, 146-163. Hogan, J.,
Holland, B. (2001) Personality Theory and Job Performance: Using Theory to Evaluate
Personality and Job Performance Relations. A Socioanalytic Perspective n Hogan
Assessment Systems, , www.hoganassessments.com/_HoganWeb/documents/JAP
%20Personality-Performance%20Meta-Analysis.PDF, internet paper, 30. 09. 2008 John,
O.P., Srivastava, S. (1999) The Big Five Taxonomy: History, Measurement and Theoretical
Perspectives n Handbook of Personality: Theory and Research 2nd Edition, Guilford, New
York Judge, T.A., Higgins, C.A., Thoresen, C.J., i Barrick, M.R., (1999), The big five
personality traits, general mental ability, and career success across the life span. Personnel
Psychology, 52, 621652. Kerr, M., Lambert, W. W., i Bem, D. J., (1996), Life course
sequelae of childhood shyness in Sweden: Comparison with the United States. Developmental
Psychology, 32, 11001105. Lounsbury, J.W., Loveland, J.M. et al. (2003) An Investigation
of Personality Traits in Relation to Career Satisfaction n Journal of Career Assessment vol
11, nr 287 Lounsbury W. J., Hutchens T., Loveland M. J., (2005), An investigation of Big
Five Personality Traits and Career Decidedness Among Early and Middle Adolescents, in
Jounal of Career Assessment vol. 13, nr 1, pag 32-39 Perugini M., Gallucci, M & Livi, S.,
(2000), Looking for a Simple Big Five Factorial Structure in the Domain of Adjectives.
European Journal of Psychological Assessment, 16, 87-97. Mangold, D.L., Veraza, R.,
Kinkler, L., Kinney, N.A. (2007), Neuroticism Predicts Acculturative Stress in Mexican
American College Students n Hispanic Journal of Behavioral Sciences, vol.29, nr. 366
Mignon, A., Mollaret, P., Rousseaux, B., (2003), Norm of internality and evaluation of
professional worth in an organizational context, in Studia Psychologica 45, 211219. McCrae,
R. R., i Costa, P. T., Jr., (1987), Validation of the five-factor model of personality across
instruments and observers. Journal of Personality and Social Psychology, 52, 81-90.
McCullough E. M., Bellah C. G., Killpatrick D. S., Johnson L. J. (2001) Vengefulness:
Relatinoship with Forgiveness, Rumination, Well-Being and the Big Five in Personality and
Social Psychology Bulletin vol. 27,nr. 5, pag 609-610 Minulescu M., (1996), Chestionarele
de personalitate n evaluarea psihologic, Editura Garell Publishing House, Bucureti
Rolland, J. P., (2002), Cross-Cultural Generalizability of the Five Factor Model of
Personality, in The Five Factor Model of personality Across Culture (coord. Robert R McCrae
, Juri Allik) pag 5-29, Springer Shaver R. P. i Brennan A. K., (1992), Attachment styles and
the Big Five Personality Traits: Their Connections with Each Other and with Romantic
Relationship Outcomes, in Personality and Social Psychology Bulletin vol. 18, nr. 5 pag 536-
545. Thurstone, L. L. (1934), The vectors of the mind. Psychological Review, 41, 1 32.
Tupes, E. C. and Christal, R. E, (1961), Recurrent personality factors based on trait ratings
(ASD-TR-6 1-97).

Lackland Air Force Bace, TX: Aeronautical Systems Division, personnel Laboratory
Schwartz, S. H. & Ros, M., (1996), Values in the West: A theoretical and empirical challenge
to the individualism-collectivism cultural dimension. World Psychology, 1, 91-122. Shweder,
R. A., (1975), How relevant is an individual difference theory of personality? Journal of
Personality, 43, 455-484. Shweder, R. A., (1982), Fact and artifact in trait perception: The
systematic distortion hypothesis. In B. A. Maher i W. B. Maher (Eds.), Progress in
experimental personality Research (Vol. 2, pp. 65-101). New York: Academic Press.
Schmutte, P.S., and C.D. Ryff (1997). Personality and WellBeing: Reexamining Methods and
Meanings. Journal of Personality and Social Psychology, 73, 549-559. Viswesvaran C. i
Ones S. D., (2000), Measurement Error in big Five Factors Personality Assessment:
Reliability Generalization across Studies and Measures, in Educational and Psychological
Measurement vol 6, nr. 2, 224-235 Weiner B. I., (2003), The Assessment process, in
Hanbook of Psychology vol 10 Assessment Psychology (Ghraham R. John i Naglieri A.
Jack, Coord Wiener B. Irving), John Wiley & sons New Jersey Weiner B. I., Green L R.,
(2008), History of Personality Assessment, in Handbook of Personality Assessment, John
Wiley&sons New Jersey