Pozitia judetului Dambovita in cadrul regiunii sud-Est

Dezvoltare rurala si regionala

 INTRODUCERE

Dezvoltarea economica si sociala a judetului Dambovita,in scopul cresterii conditiilor si

nivelului de trai al intregii populatii a judetului,reprezinta principalul obiect de activitate a Consiliului
Judetean.Toate eforturile sunt concentrate astfel incat aceasta entitate administrativa sa devina
competitiva la nivel regional,national si european,prin identificarea,asigurarea si valorificarea la
maximum a mijloacelor materiale si financiare de care dispune judetul.
Direciile majore n ndeplinirea acestui obiectiv se regsesc n programele de dezvoltare i
modernizare a infrastructurii rutiere i tehnice, mai ales n mediul rural, de mbuntire a sistemului de
nvmnt, a serviciilor sociale i de sntate, de dezvoltare i extindere a centrelor de afaceri i, nu n ultimul
rnd, de relansare cultural a judeului pe plan intern i internaional.
Toate programele Consiliului Judetean au vizat creterea calitii standardului de via n mediul
urban i mai ales n mediul rural, relansarea economic i reducerea omajului n special n zonele afectate de
procesul de restructurare industriala.Cresterea economica este cel mai important indicator pentru gradul de
dezvoltare al judetului. Din acest motiv crearea unei economii competitive este factorul cheie n modernizarea
judetului.
 CAPITOLUL 1.
DESCRIEREA JUDETULUI DAMBOVITA

Caracteristici generale ale judetului Dambovita

1.1 Pozitia geografica si suprafata

Situat n partea de sud a Carpailor Meridionali, n zona de contact a Cmpiei Romne cu

Subcarpaii Munteniei, judeul Dmbovia are un relief variat ce se desfoar n trepte: la nord
se nal Munii Bucegi i Leaota, crora le urmeaz spre sud zona dealurilor Subcarpailor
Munteniei, platforma Cndeti, n continuare, cmpia nalt a Trgovitei i cmpia Titu.
Se nvecineaz la vest cu judeul Arge, la est cu judeul Prahova, la sud-est cu judeul Ilfov, la
sud cu judeele Giurgiu i Teleorman i la nord cu judeul Braov.

Cu o suprafa de 4054 km2, judeul Dmbovia este unul din cele mai mici judee din ar,
reprezentnd 1,7% din teritoriul rii, situndu-se ca ntindere pe locul 37 ntre judee.
Descoperirile arheologice din albiile rurilor Arge, Ialomia i Dmbovia, precum i din oraul
Trgovite atest existena unei viei intense nc din paleolitic.
- Trgovite a devenit capitala istoric a regiunii Valahia, n timpul perioadei feudale, cnd ntre
1386 i 1418, Mircea cel Btrn a stabilit reedina sa domneasc aici. De-a lungul secolelor,
Trgovite a continuat s fie principala cetate de scaun ducnd o politic de independen sub
domnia lui Vlad epe, Radu cel Mare, Neagoe Basarab, Radu de la Afumai, Petru Cercel. Dei
n 1660, din ordinul turcilor se distruge Curtea Domneasc, iar Bucuretiul a devenit noua
capital a Regiunii, Trgovitea continu s fie implicat n afacerile politice i economice.

Clima judeului Dmbovia aparine n proporie de cca. 80% sectorului cu clima continental
(50% inutului climatic al Cmpiei Romne i 30% inutului climatic al Subcarpailor) i n
proporie de cca. 20% sectorului de clim continental- moderat (inuturile climatice ale munilor
mijlocii i nali

Apele curgtoare aparin la doua sisteme hidrografice distincte i anume: cel al Ialomiei, n
jumatatea de N-E i cel al Argeului, n jumatatea de S-V, cu afluentul su cel mai important,
Dmbovia, care confer de fapt , din timpuri strvechi i numele judeului Dmbovia.Vegetaia
este condiionat de relief i de elementele pedoclimatice, ntlnindu-se o dispunere etajat a
acesteia .

Fauna judeului se caracterizeaz prin predominarea celei de pdure, bogate n specii de valoare
economic deosebit

Varietatea formelor de relief si complexitatea geologica a acestora fac ca resursele naturale ale
judetului sa fie diversificate.Acestea cuprind o gam important de bogii constituite n
principal din : zcminte de itei, gaze naturale, crbune, sulf, ape sulfuroase, marne,calcare.
1.2 Structura administrativa a judetului Dambovita

Structura administrativ a judeului cuprinde:

2 municipii : - Trgovite - reedina judeului, Moreni;
5 orae : Fieni, Pucioasa, Geti, Titu, Rcari;
82 comune i 353 sate.
Alte localiti: Aninoasa, Bleni, Brbuleu, Bilciureti, Brneti, Brnitea, Brezoaele,
Buciumeni, Bucani, Butimanu, Cndeti, Ciocneti, Cobia, Cojasca, Comiani, Conesti,
Corbii Mari, Cornelu, Corneti, Costetii Din Vale, Crngurile, Crevedia, Drmaneti, Dobra,
Doiceti, Dragodana, Dragomireti, Finta, Glodeni, Gura Foii, Gura Ocniei, Gura uii,
Hulubeti, I. L. Caragiale, Iedera, Lucieni, Ludeti, Lunguleu, Malu Cu Flori, Mneti,
Mtsaru, Mogoani, Moroeni, Morteni, Moieni, Niculeti, Nucet, Odobeti, Petreti,
Pietroia, Poiana, Potlogi, Produleti, Pucheni, Rzvad, Runcu, Slcioara, elaru, Slobozia
Moar, otnga, Trteti, Ttrani, Ulieti, Ulmi, Vcreti, Valea Lung, Valea Mare, Valeni-
Dmbovia, Vrfuri, Viina, Viineti, Voineti, Vulcana-Bi.

Municipiul TRGOVITE - fost reedin domneasc i capital, actualmente municipiu i

sediul administrativ al judeului, a deinut mai bine de trei secole statutul de cel mai important
centru economic, politico-militar i cultural al rii Romneti. Oraul este situat pe o teras
nalt de 260 de metri, deasupra Vii Ialomiei, la limita ntre regiunea deluroas subcarpatic i
de cmpie. Pe aici trecea drumul comercial cel mai important care lega Transilvania de Dunre
pe la Rucr - Cmpulung - Trgovite - Trgor - Brila, cu ramificaii spre Bucureti.
Perioada medieval i-a adus recunoaterea ca trg de importan european, unde se schimbau
mrfuri sosite din trei continente, cu cele ale productorilor locali.
Datorit poziiei geografice favorabile, Trgovitea este punctul de plecare spre cteva trasee de
o valoare deosebit pentru turismul romnesc : la numai 60 de km se afl oraul Sinaia - denumit
"Perla Vii Prahovei", iar pe o variant a acestui traseu se ajunge n Masivul Bucegi. Urmnd
firul Dmboviei, se ptrunde n culoarul Rucr - Bran, unde frumuseea peisajului i
monumentele naturale, istorice i de arhitectur au dezvoltat o reea de agroturism montan. De
asemenea, oraul se afl la numai 75 de km de Bucureti i este un important nod de cale ferat,
ceea ce faciliteaz contacte permanente cu toate oraele mari ale rii.
Alturi de mrturiile trecutului, stau coloii industriali ai secolului XX, conferind astfel oraului
o aur ncrcat de misticismul istoriei i tumultul vieii moderne.

Municipiul Moreni este amplasat n partea de NE a judetului, la o distanta de 22 km fata de

resedinta judetului Dmbovita. La nord, municipiul Moreni se nvecineaza cu comuna Iedera, la
sud cu comuna Ion Luca Caragiale, la Est cu comuna Filipestii de Padure (jud. Prahova), iar la
vest cu comuna Gura-Ocnitei.
Municipiul Moreni este amplasat n depresiunea care-i poarta numele, marginita de dealuri, cele
mai nalte vrfuri atingnd 500-600 metri, n partea de nord, iar in partea de sud naltimile sunt
sub 500 m.
n partea sudica a municipiului se afla zona de ,,Cmpie piemontana nalta a Cricovului Dulce,
cunoscuta sub denumirea de ,,Cmpia Magurii, caracterizata prin denivelari de 100 150 metrii
fata de Subcarpati, de unde coboara n panta lina pna la naltimea de 320 metri.
Principalele obiective turistice ale orasului sunt: Parcul Central, Muzeul Petrolului, monumentele
ridicate n memoria eroilor neamului amplasate n: str. AI.I.Cuza, Parcul Central, str. Mihai
Viteazul.

Orasul Fieni a capatat statutul de oras n anul 1968 si se nscrie printre localitatile importante ale
judetului Dmbovita, fiind situat ntre rul Ialomita si afluentul sau Ialomicioara de Vest (
Runcu ) n regiunea subcarpatilor.
Situat n partea de nord a judetului, l desparte de ultima comuna Moroieni, numai 10 km. Fiind
direct legat de Municipiul Trgoviste, resedinta judetului Dmbovita si de Bucuresti, capitala
tarii, printr-o cale ferata directa Bucuresti Titu Trgoviste Fieni si prin soseaua nationala nr.
71 Bucuresti Bldana - Trgoviste Fieni Sinaia Brasov (distanta Bucuresti Fieni fiind
de 115km.).
Se nvecineaza la nord cu Buciumeni si cu satul Dealu Mare, legatura facndu-se pe valea
Ialomitei, pe malul drept. De asemenea cu comuna Runcu, satul Badeni, accesul facndu-se pe
soseaua comunala Fieni Runcu ce urmeaza cursul apei Ialomicioara de Vest si care se continua
cu drumul forestier, cu punct terminus masivul Leaota. La sud cu orasul Pucioasa, principala
statiune balneoclimaterica, legatura facndu-se prin D.N. 71 si prin calea ferata. La est cu
comuna Bezdead si cu orasul Pucioasa.

Orasul Pucioasa este amplasat la o distanta de 20 km nord fata de municipiul Trgoviste avnd
ca vecini la nord comuna Motaieni, orasul Fieni si comuna Bezdead, la sud comuna Branesti, la
est comuna Vrfuri si Glodeni, la vest comuna Vulcana Bai. Orasul are o suprafata de 40 kmp
cuprinznd zona deluroasa, fiind strabatut de albiile rului Ialomita si prului Bizdidel. Orasul
este atestat ca fiind statiune balneoclimaterica n care functioneaza doua unitati de tratament
balnear respectiv complexele CERES si TURIST.

Orasul Gaesti se afla situat n partea de sud - vest a judetului Dmbovita, la contactul dintre
Cmpia Romna (Gavanul Burdea) cu Piemontul Cndesti, ntre vaile rului Arges la sud - vest
si Sabarul la nord - est.
Prima mentiune referitoare la atestarea documentara a orasului Gaesti dateaza din 19 iulie 1498
de pe timpul lui Radu cel Mare, fiul lui Vlad Calugarul iar n anul 1998 cnd s-au mplinit 500
ani de la nfiintarea asezarii ce poarta numele legendarului Gaie, negustor care-si vindea marfa
ntr-un trg la rascrucea acestor drumuri, anual, la 19 iulie se serbeaza ,,zilele orasului.
Marturiile arheologice descoperite de-a lungul timpului la Puntea de Greci (la 8 km de Gaesti),
Ionesti (6 km), Mogosani si Matasaru, confirma asezari omenesti cu mult mai vechi (neoliticul
trziu) si chiar urme ale getilor siromanilor.
Ca orice asezare omeneasca, orasul s-a dezvoltat n timp, n special dupa 1970 cnd intra n
functiune ntreprinderea de Utilaj Chimic (astazi UTCHIM S.A) nscriind orasul n peisajul
industrial al tarii ca mecanicul sef al industriei Chimice iar apoi cu ntreprinderea de Frigidere
(azi S.C. Arctic S.A.) devenind polul frigului romnesc.
 Incadrarea judetului Dambovita in cadrul regiunii corespunzatoare

Judetul Dambovita face parte din Regiunea Sud Muntenia alaturi de judetele Arges, Calarasi, Prahova,
Giurgiu, Ialomita si Teleorman. Regiunea Sud este situata n partea de sud a Romniei, avnd o
suprafata de 34.453 km2 (14.45 % din suprafata Romniei), corespunzatoare judetelor Arges, Calarasi,
Dmbovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova si Teleorman. n partea de sud, regiunea se nvecineaza cu
Bulgaria. Relieful regiunii este caracterizat de predominanta formelor de relief de joasa altitudine:
cmpii si lunci - 70,7%, dealuri - 19,8% si doar 9,5 % munti.
Populatia totala a celor sapte judete componente era, n 2005, de 3.342.042 locuitori, reprezentnd
15,4% din populatia Romniei. Densitatea populatiei este de 96,6 loc/km2, valoare superioara mediei pe
tara (90,7 loc/km2). Gradul de urbanizare este de 41,7%, sub media pe tara, explicabil prin faptul ca,
exceptnd judetul Prahova, majoritatea populatiei traieste n mediul rural.
Regiunea Sud are o retea de localitati alcatuita din 48 de orase (din care 16 municipii), 517 comune si
2018 de sate. Cele mai multe orase (32) au sub 20.000 de locuitori, multe dintre acestea cu o
infrastructura deficitara, apropiata de cea a zonelor rurale. Numai 2 orase au peste 100.000 de locuitori
(Ploiesti si Pitesti). Distributia teritoriala arata o concentrare mai mare a oraselor n judetul Prahova (14)
si mai redusa n Giurgiu (3).

1.4 Programe de care a beneficiat judetul Dambovita

Programele de dezvoltare i modernizare a infrastructurii rutiere i tehnice, mai ales n mediul

rural, de mbuntire a sistemului de nvmnt, a serviciilor sociale i de sntate, de
dezvoltare i extindere a centrelor de afaceri i, nu n ultimul rnd, de relansare cultural a
judeului pe plan intern i internaional sunt doar cateva programe de care a beneficiat judetul
Dambovita.
Toate acestea au vizat creterea calitii standardului de via n mediul urban i mai ales n
mediul rural, relansarea economic i reducerea omajului n special n zonele afectate de
procesul de restructurare industriala.

n raport cu resursele de care Consiliul Judeean Dmbovia a dispus n perioada 2004-2008,din

diferite surse de la bugetul statului, dar mai ales din fonduri ale Uniunii Europene, a fost
derulat un amplu program de investiii care a acoperit toate domeniile vitale menionate mai
sus.
n ce privete dezvoltarea i modernizarea infrastructurii rutiere,au fost derulate programe de
asfaltri, reparaii i ntreinere de drumuri judeene i comunale, pietruiri, etc. n acelai timp s-
a acionat cu prioritate pentru refacerea obiectivelor calamitate, reparaii, ntreinere, pietruiri i
asfaltri de drumuri comunale, elaborarea i ntocmirea de documentaii tehnice necesare
viitoarelor investiii i alte lucrri specifice perioadei de iarn. n materie de poduri se remarca
importana finalizrii podului ce traverseaz Cricovul Dulce, investiie realizat n colaborare
cu Consiliul judeean Prahova, dat fiind c acest obiectiv, a crei valoare total a depit 30
miliarde lei vechi, constituie prima legtur viabil ntre DN 1 A i DN 1 i viitoarea autostrad
ce va lega Bucuretiul de nordul rii.
n ansamblu, realizrile Consiliului judeean Dmbovia n infrastructurii rutiere sunt
urmtoarele:
- asfaltarea a 200 km drumuri judeene i comunale;
- repararea i ntreinerea a 320 km drumuri modernizate i pietruirea a 270 km drumuri
comunale;
- repararea a 41 poduri pe drumurile judeene i comunale;
- construirea a 2 poduri noi, la Corneti peste Cricovul Dulce i la Ghineti peste rul
Dmbovia;
- lucrri de reconstrucie i reabilitare, n 44 de comune, a 80 obiective de infrastructur rutier
afectate de inundaii i alunecri de teren (aprri de mal i refaceri sisteme rutiere pe drumuri
judeene i comunale, aprri de mal i praguri de fund la poduri, podee i puni pietonale,
amenajri ale cursurilor principalelor ruri);
- demararea construciei a 60 poduri, podee i puni n 24 de localiti prin Programul
naional de dezvoltare a infrastructurii din spaiul rural (OG 7.)
Referitor la dezvoltarea infrastructurii tehnice, respectiv introducerea, extinderea i reabilitarea
sistemelor de alimentare cu ap i canalizare, staii de epurare, programele noastre susinute
prin fonduri guvernamentale sau europene au au nregistrat reale succese:
- introducerea alimentrii cu ap n 37 comune i a reelei de canalizare n 2 comune, cu fonduri
europene prin Programul SAPARD;
- demararea lucrrilor de introducere i extindere a reelelor de alimentare cu ap n 20 comune
prin programele naionale HG 577 i OG 7: mare parte din aceste lucrri sunt n curs de
finalizare;
- lucrri de refacere a sistemelor de alimentare cu ap potabil distruse de inundaii n 15
comune.
n paralel, n anul 2007 a fost finalizat procedeul de nfiinare a Asociaiei de Dezvoltare
Intercomunitar ,,AP DMBOVIA din care fac parte Consiliul Judeean Dmbovia, cele 2
municipii i 5 orae din jude i nc 4 comune. Scopul asociaiei l reprezint constituirea unei
forme instituionale capabil s absoarb fonduri comunitare n domeniu. Deja exist n lucru
ntocmirea unor studii i proiecte pentru investiii pe ap i canalizare n valoare de cca. 100
milioane euro.
O mare realizare a reprezentat-o constituirea societii comerciale Compania de Ap Trgovite
Dmbovia S.A., societate cu capital integral public, la care Consiliul Judeean Dmbovia a
devenit coacionar. n felul acesta exist cele dou instrumente instituionale (asociaie pe
domeniu ,,ap i societatea comercial cu domeniu ,,ap)necesare accesrii fondurilor
europene postaderare.
n vederea mbuntirii sistemului de nvmnt i promovrii sportului, au continuat
programele de reabilitare i modernizare a unitilor de nvmnt preuniversitar, printr-o serie
de proiecte care au urmrit:
- construcia de cldiri noi, lucrri de reabilitare sau de reparaii capitale,
- dotarea cu mobilier, calculatoare i material didactic a liceelor, colilor din mediul rural,
- introducerea utilitilor, precum asigurarea alimentrii cu ap potabil, construirea de grupuri
sanitare.
De aceste programe au beneficiat licee, coli i grdinie din toate localitile dmboviene, cu
preponderen din mediul rural.
n plus, n cadrul unui proiect PHARE 2003, Consiliul judeean Dmbovia a obinut fonduri
pentru realizarea unui proiect privind Reabilitarea a trei uniti de nvmnt din judeul
Dmbovia, afectate de inundaiile din anul 2005. Proiectul s-a ncheiat n anul 2008 i a avut
drept scop asumarea responsabilitii de ctre administraia public a judeului Dmbovia, a
localitilor Rzvad i otnga i Universitatea Valahia din Trgovite n vederea mbuntirii
condiiilor de nvmnt i pentru dezvoltarea unui parteneriat durabil ntre acestea.
n perioada de referin s-a derulat i ncheiat i programul naional privind construirea de
sli de sport, prin care n judeul Dambovita a beneficiat de fonduri pentru realizarea a 9 sli de
sport n municipiile Trgovite i Moreni, n oraele Geti, Pucioasa i Titu, precum i n
comunele Vulcana-Bi i Nucet.
Printre direciile de aciune urmrite n scopul atingerii obiectivelor de dezvoltare real
economic i social, se numr i relansarea economic i combaterea omajului. n acest sens
s-a reusit atragerea investitorilor strategici i continum s o facem n zonele vulnerabile ale
judeului din punct de vedere al restructurrii industriale. Actiunea a inceput cu revigorarea
Parcului Industrial Mija, unde prin realizarea unor uniti de producie ct i a viitorului
Campus universitar de ctre investitorul austriac RIVTA, se va ajunge n civa ani la o
explozie de locuri de munc, peste 3.000 i, n acelai timp, la masive infuzii de capital ntr-o
zon realmente srac. Anul acesta vor fi date n folosin centrul de afaceri i complexul de
agrement, care au capacitat for de munc la nivelul a peste 300 de noi angajai. n perioada
urmtoare, activitatea investiional n cadrul societii Parc Industrial Mija, se va axa pe
continuarea procesului de dezvoltare, investitorii urmnd s asigure finanarea, din fonduri
proprii sau atrase, lucrrile de dezvoltare i realizare a Campusului Universitar.
n ce privete Parcul Industrial Moreni, succesul nregistrat aici a condus la necesitatea
extinderii i modernizrii acestuia prin accesarea de fonduri europene. Astfel anul acesta am
reuit s finalizm elaborarea i ntocmirea documentaiei tehnice pentru proiectul destinat
realizrii modernizrii a infrastructurii parcului iar acum intenionm s accesm fondurile
europene pentru finanare prin intermediul Planului Operaional Regional.
n zona de sud, respectiv la Titu, tot pe scheletul unei foste uniti militare, am reuit s aducem
investitorul francez de la Renault la Boteni. Investiia, n valoare de aproximativ 450 milioane
euro, pe care Grupul Renault o va realiza n cca 5 ani, la Boteni, presupune crearea unui Centru
de cercetare pentru crearea designului i a procesului tehnologic pentru autoturisme, n care vor
lucra 3.000 de specialiti, ingineri i tehnicieni. Acest proiect va atrage automat o dezvoltare a
infrastructurii, a utilitilor i serviciilor publice i private n aceast zon de sud afectat de
declinul economic de dup Revoluie.

Un alt proiect derulat n cadrul programului PHARE 2004-2006, are o valoare semnificativ de
14,35 milioane euro, contribuia nerambursabil fiind de 5 milioane euro, iar cea a consiliului
judeean de 7,5 milioane euro. Lucrrile sunt n derulare, prin acest proiect, urmrindu-se
crearea unei zone industriale, pentru dezvoltarea unei infrastructuri de afaceri atractive n
vederea mbuntirii climatului economico-social i de mediu, n vederea eliminrii
disparitilor economice i sociale ale zonei.
Tot n cadrul programului PHARE 2004-2006, s-au finalizat licitaia internaional i au
demarat lucrrile la proiectul de infrastructur regional ce vizeaz ranforsarea i modernizarea
drumurilor judeene 710 i 710 A pe traseul Pucioasa-Vrfuri-Valea Lung-Iedera-Moreni.
Valoarea proiectului se ridic la peste 9 milioane euro.
Un alt proiect, n valoare de cca 1 milion de euro, fonduri nerambursabile n proporie de 100%,
obinute prin programului PHARE 2004-2006, vizeaz reabilitarea podului peste rul Arge,
din comuna Potlogi, distrus parial n urma inundaiilor din 2005. Acest pod se afl situat pe DJ
711A i este elementul principal de legtur a comunelor din sudul judeului Dmbovia cu A1-
autostrada Bucureti-Piteti, aflate la 3 km de acest pod..

O alt direcie de aciune a vizat susinerea i promovarea intereselor judeului Dmbovia, n

ar i strintate prin crearea unei imagini pozitive a judeului, prin asocierea cu instituii ale
administraiei publice din regiunile europene, dar i din alte ri, precum i cu ageni economici,
prin ntrirea cooperrii i colaborrii cu organismele Uniunii Europene, ca factori necesari i
favorizani ai integrrii n Uniunea European.
Astfel, n ce privete parteneriatele internaionale, n perioada de referin, au avut loc o serie
de ntlniri i convorbiri cu mai muli parteneri strini, care s-au concretizat n semnarea
urmtoarelor acorduri de colaborare:
- n data de 7 noiembrie 2005, la Bari Italia, s-a semnat protocolul de cooperare, parteneriat i
nelegere dintre Consiliul judeean Dmbovia i provincia italian Bari;
- n data de 29 iunie 2006, la Trgovite, s-a semnat Memorandumul de dezvoltare a schimbului
amiabil i a cooperrii ntre judeul Dmbovia din Romnia i provincia Hebei, Republica
Popular Chinez;
- n data de 17 iunie 2006, la Trgovite, s-a semnat un Acord de cooperare ntre districtul
Santarem (Portugalia) i judeul Dmbovia (Romnia).
- n data de 23 iunie 2007, s-a inaugurat, oficial, Biroul de reprezentare al Consiliului Judeean
Dmbovia, din Castellon - Spania, birou realizat n colaborare cu Primria municipiului
Trgovite, care ulterior s-a soldat i cu ncheierea unui Acord de colaborare ntre judeul
Dmbovia i Camera de Comer, Industrie i Afaceri din Castellon. Semnarea acestui protocol
are ca obiective, pe de o parte, promovarea i intensificarea schimburilor economice ntre cele
dou regiuni, iar pe de alt parte cooperarea regional n cadrul programului european
INTERREG IV.
 Capitolul 2
Analiza economico-sociala a judetului Dambovita

Resursele naturale cuprind o gam important de bogii constituite n principal din : zc

- minte de itei, gaze naturale, crbune, sulf, ape sulfuroase, marne,calcare, gresie.
Economia judeului este complex, predominant fiind industria care prezint un grad
ridicat de diversificare. Industria prelucrtoare deine ponderea predominant (80%) n producia
industrial a judeului cu activiti preponderente n industria metalurgic (40%), industria de
maini i echipamente, fabricarea materialelor de construcie i a altor produse din minerale
nemetalice, industria de maini i aparate electrice, industria chimic, industria textil i de confecii,
industria alimentar. Industria extractiv se concretizeaz n exploatarea de iei, gaze naturale,
crbune i agregate minerale pentru construcii.
Judeul Dmbovia produce energie electric pe crbune (Electrocentrala Doiceti) i hidro
(Complexul de micro hidrocentrale de la Dobreti i Scropoasa).

2.1 Structura economica sectoriala

n judetul Dambovita sunt operationali aproximativ 14.500 agenti economici, reprezentnd circa 27%
din numarul unitatilor active ale Regiunii Sud Muntenia si cca. 2,7% din totalul unitatilor din Romnia.
n ceea ce priveste distributia ntreprinderilor pe clase de marime, n judetul Dambovita, sunt
predominante microntreprinderile (0-9 salariati), detinnd o pondere de 89,2% (5177
microintreprinderi) din numarul total al unitatilor active. ntreprinderile mici si mijlocii reprezinta
8,36%, (485),iar cele mari (peste 250 de salariati) doar 0,43% (250). Cele mai multe unitati economice
din judetul Dambovita activeaza n sectorul comertului cu ridicata si cu amanuntul, repararea si
ntretinerea autovehiculelor, a bunurilor personale si casnice (45,6%), n sectorul tranzactiilor
imobiliare, nchirieri si activitati de servicii prestate n principal ntreprinderilor (13,7%) si n industria
prelucratoare (13,1%).

2.2 Investitiile straine.

Valoarea investita de companiile straine in Regiunea Sud Muntenia atinge 1,26 mld dolari, adica 12,2%
din totalul sumelor inregistrate la nivelul tarii, ceea ce plaseaza aceasta regiune pe locul al doilea intr-un
top al capitalurilor investite.
In ceea ce priveste strict judetul Dambovita, pozitionarea acestuia n vecinatatea municipiului Bucuresti
si ponderea ridicata a personalului calificat au determinat unele companii straine sa realizeze investitii n
conditii avantajoase. Datorita politicii coerente de atragere a capitalului strain pe teritoriul judetului si
desfasoara activitatea firme precum: Unilever, Coca Cola, UPC, Lukoil, OMV, LA FESTA, Cramele
SERVE si RECAS, Renaultetc. De asemenea, pentru a corespunde celor mai nalte cerinte ale
comertului modern si standardelor europene de comercializare si expunere, si-au consolidate prezenta
marile magazine comerciale:
- de tip hipermarket: METRO CASH&CARRY, PRAKTIKER, CARREFOUR, KAUFLAND,
- de tip supermarket: BILLA, INTERREX,PLUS si
- de tip mall: MERLONI CENTER
n perioada 1991-2007, n judetul Dambovita au fost nregistrate peste 1.800 de societati comerciale cu
participare straina la capital2, cca. 26,4% din numarul societatilor existente n Regiunea Sud Muntenia.
Valoarea capitalului social subscris al acestor societati comerciale a fost de 780.024,72 mil. RON, ceea
ce reprezinta cca. 8,3% din valoarea capitalului la nivel regional. n anul 2007, n judetul Dambovita au
fost nmatriculate peste 300 societati comerciale cu participare straina la capitalul social2. Valoarea
capitalului social total subscris de aceste societati a fost de 5.915,9 mii lei RON.

n ceea ce priveste societatile comerciale cu participare starina la capitalul social subscris, in judetul
Dambovita activeaz firme care se situeaza in topul primelor 40 de firme din Romania: S.C. Kaufland
Romnia S.C.S., Lukoil Romnia S.R.L., UPC Romania S.R.L. etc.

De asemenea, Plaza Centers, unul dintre cele mai importante centre comerciale si de divertisment din
Europa Centrala si de Est, a inceput in anul 2008 proiectul Dambovita Center a carui suprafata
construita se ridica la peste 600.000 metri patrati, investitiile fiind de peste 600 milioane euro.

Potrivit investitorilor proiectul va beneficia si de constructia unei fantani arteziane unice cu naltimea
jetului de apa de 95 metri. Proiectul Dambovita Center va mai contine si doua cladiri turn de birouri cu o
natime de pana la 145 metri, unitati rezidentiale si o cladire pentru o autoritate publica a statului roman,
construita ca angajament n cadrul parteneriatului public privat.

2.3 AGRICULTURA

Pozitionarea judetului Dambovita in partea central sudica a Romaniei, in zona subcarpatilor

munteni si la nordul Campiei Romane,imbinarea armonioasa a formelor de relief,dar si clima
temperat-continentala au favorizat dezvoltarea complexa a agriculturii.Astfel,legumicultura,
pomicultura, viticultura si zootehnia reprezinta activitati economice importante. Obiectivul
fundamental care sta la baza desfasurarii activitatii n agricultura l reprezinta redresarea si
asigurarea conditiilor pentru relansarea agriculturii, n concordanta cu potentialul natural,
economic si uman de care dispune judetul Dambovita, n scopul asigurarii securitatii alimentare a
populatiei si crearea disponibilului pentru export.

Principalele culturi din Judetul Dambovita

Cultura Total judet Pondere din total arabil

Grau 28 465 16,3
Orz 1 792 1,0
Orzoaica total 2 272 1,3
Ovaz 7 447 4,2
Porumb 64 975 37,4
Floarea soarelui 4332 2,5
 Rapita 1496 0,9
Sorg 412 0,2
Cartofi total 9696 5,3
Legume total 9348 5,3
Plante de nutret total 23918 13,7
Alte culturi 2648 2,2
Ramas neinsamantat 17768 10
Total arabil 175055 -

In ceea ce priveste ponderea fiecarei categorii in suprafata totala a judetului, situatia este urmatoarea:

Specificare Suprafata % din suprafata totala

Total suprafata judet 405 427 100
Suprafata agricola 249001 61,4
Suprafata arabila 175055 43,1
Plantatii viticole 333 0,1
Plantatii pomicole 9426 2,3
Pasuni 43892 11,0
Fanete 20362 5,0
Suprafata neagricola 156426 38,6
Paduri 121036 29,8
Ape 10969 2,7
Alte suprafete 24421 6,0
Bilantul teritorial; structura teritoriului administrativ pe categorii de folosinta

SPECIFICARE SUPRAFATA % DIN SUPRAFATA TOTALA

Total suprafata judet 405427 100
Suprafata agricola 249001 61,4
Suprafata neagricola 156426 38,6
In ceea ce priveste structura judetului Dambovita pe categorii de folosinta, situatia se prezinta astfel:

Suprafata agricola 249001 100

Suprafata arabila 175055 70,3
Plantatii viticole 333 0,1
Plantatii pomicole 9426 3,8
Pasuni 43892 17,6
Fanete 20362 8,1
 Total suprafata neagricola 156426 100
Paduri,alte terenuri cu vegetatie 121936 77,4
foretiera
Ape 10969 7,0
Alte suprafete 24421 15,6

Statistica efectivelor de animale se prezinta astfel:

Specificare Nr de effective(capete)
Bovine total 50 196
din care matca 35 448
Porcine total 89 815
din care matca 4 000
Ovine total 54 769
din care matca 44 822
Caprine total 18 216
din care matca 13 434
Pasari total 2 811 308
din care matca 950 187

Analizand datele prezentate in tabelele de mai sus se poate constata faptul ca productia agricola
este reprezentat echilibrat pe cele dou componente : cultura vegetal i creterea animalelor.
In domeniul vegetal ponderea cea mai mare o deine cultura cerealelor, cartofilor i
legumelor.Ponderi mai mici sunt detinute de culturi precum sorg sau rapita,care au valori
apropite.
Principalele culturi se observa a fi;porumbul,graul si plantele de nutret.Porumbul are o pondere
de 37,4%,graul de 16,3%,plantele de nutret 13,4%.
Din suprafata totala a judetului,terenul agricol reprezinta 61,4%,iar 29,8% pduri i terenuri cu
vegetaie forestier.
Din totalul suprafeei agricole 70,3% sunt terenuri arabile,17,6% puni, 8,2% fnee, 4,0%
livezi i vii.
In ceea ce priveste efectivele de animale se observa preponderenta gospodariilor care detin
porcine si pasari,cu efective de 89815,respectiv 2811308.
De asemenea este de mentionat faptul ca in judeul Dmbovia i desfoar activitatea 3 staiuni
d cercetare tiinific n domeniile pomicultur, piscicultur i creterea ovinelor.

2.4 INDUSTRIA

Economia judeului Dambovita este complex, predominant fiind industria care prezint un
grad ridicat de diversificare. Industria prelucrtoare deine ponderea predominant (80%) n
producia industrial a judeului cu activiti preponderente n industria metalurgic (40%),
industria de maini i echipamente, fabricarea materialelor de construcie i a altor produse din
minerale nemetalice, industria de maini i aparate electrice, industria chimic, industria textil i
de confecii, industria alimentar. Industria extractiv se concretizeaz n exploatarea de iei,
gaze naturale, crbune i agregate minerale pentru construcii.
Judeul Dmbovia produce energie electric pe crbune (Electrocentrala Doiceti) i hidro
(Complexul de micro hidrocentrale de la Dobreti i Scropoasa).

Cateva unitati economice importante la nivel national asigura dezvoltarea in continuare a

industriei orasului. Astfel: Romlux SA este cel mai mare producator de surse de iluminat si
accesorii in Romania.Victoria SA ocupa un loc primordial in industria romaneasca de lacuri si
vopsele.Combinatul de Oteluri Speciale care este cel mai mare producator de oteluri din
Romania, pentru rulmenti si scule si pentru industria electrotehnica.W.T.S. fostul Saro SA
fabrica strunguri de diferite tipuri, fiind singurul producator din tara de strunguri automate,
precum si alte masini unelte speciale pentru industria surselor de lumina.Upet SA fondat in
1872 a dobandit experienta in ultimii 40 de aniin studiul, proiectarea si fabricarea de utilaj
petrolier si de robinete de uz industrial.
Sectorul micii industri este reprezentat de numeroase societati avand ca profil confectii, mobilier,
produse chimice, constructi, industria lemnului, industria alimentara.

Partea de nord a Regiunii Sud Muntenia,din care face parte si judetul Dambovita,alaturi de Arges
si Prahova se caracterizeaz printr-un grad ridicat de industrializare. Principalele probleme cu
care se confrunt acest areal sunt legate de declinul unitilor industriale, care a generat o rat
ridicat a omajului. nchiderea unor uniti industriale n zonele monoindustriale a determinat
 apariia unor grave probleme economice i sociale, n special n zonele urbane
monoindustriale.Din Dambovita se remarca orasele Moreni si Costesti.

Tocmai de aceea,dezvoltarea unui sector industrial dinamic si puternic capabil sa faca fata
cerintelor unei economii de piata constituie un punct central al planului de dezvoltare, fiind un
sector economic important, creator de noi locuri de munca.
Structura economica a judetului Dambovita este caracterizata de dominarea industriei. Complexa
si diversificata, industria este reprezentata prin toate ramurile ei. Ponderea cea mai mare n
productia industriala o detine ramura prelucrarii titeiului, urmata de cea a industriei alimentare, a
bauturilor si tutunului, masini si echipamente, chimica si prelucrarea cauciucului, extractiva,
textile si produse textile, metalurgie, constructii metalice si produse din metal (exclusiv masini,
utilaje si instalatii), prelucrarea lemnului (inclusiv mobilier), alte produse din minerale
nemetalice, celuloza, hrtie, carton si poligrafie si alte activitati industriale.

Industria din judetul Dambovita a intrat ntr-un amplu proces de retehnologizare si modernizare,
pe fondul unui management privat care si pune amprenta asupra calitatii produselor,
competitivitatii si ndeplinirii cerintelor de ecologizare a mediului.

De asemenea si industria alimetara s-a dezvoltat in ultimii ani in toate zonele judetului,pe fondul
existentei unei cantitati mari de materii prime.Pe teritoriul judetului isi desfasoara activitatea un
numar important de unitati de prelucrare a carnii, laptelui si de vinificatie prin implementarea unor
proiecte cu finantare prin programul SAPARD, cu tehnologii la standarde europene. Productia de
bauturi si tutun este realizata n principal de catre societatile cu participare importanta de capital
strain: COCA COLA, CRAMELE RECAS SI SERVE, LA FESTA INTERNATIONAL
ROMNIA,.

O alta ramura importanta a industriei judetului Dambovita o constituie investitiile companiei

RENAULT, in judet, mai exct in orasul TITU. Foarte dinamice sunt industria textila si a produselor
textile, industria materialelor de constructii, industria sticlei, detergenti: UNILEVER; mobila si
cartoane.

2.5 Sectorul serviciilor

2.5.1 Serviciul de telecomunicatii

In judetul Dambovita sectorul telecomunicatiilor este foarte dezvoltat. Fiind o parte parte importanta a
infrastructurii nationale acesta a evoluat continuu, abordnd n functie de necesitati att solutii calitative
ct si cantitative. n judetul Dambovita, numarul abonatilor telefonici depaseste 144.300. n toate
localitatile urbane si n resedintele de comuna din judetul Dambovita, sunt instalate, de catre principalul
operator de telefonie fixa, centrale telefonice digitale. Retelele locale si interurbane sunt noi si
functioneaza la parametrii proiectati. Judetul este racordat prin magistrale de fibra optica la reteaua
interurbana si internationala. n felul acesta s-a creat posibilitatea ca abonatii sa comunice la nivel
national si international. ncepnd din anul 2006 operatorul Romtelecom S.A asigura televiziune digitala
totala si serviciul bazat pe tehnologia ADSL (Asymetric Digital Subscriber Line) care ofera acces de
banda larga la Internet. Una dintre marile companii care asigura, incepana cu anul 2006, servicii de
televiziune digitala si analogica, telefonie si internet prin cablu precum si televiziune digitala prin satelit
este UPC.
Companiile de telefonie mobila au simtit posibilitatea patrunderii pe piata asa ca au creat servicii variate.
Intreaga arie damboviteana este acoperita de operatori
precum:VODAFONE,ORANGE,COSMOTE,ZAPP si de asemenea RCS&RDS,ofera servicii de
telefonie fixa nationala si internationala, internet si date si televiziune, toate bazate pe infrastructuri de
fibra optica si sisteme digitale performante.

2.5.2 Serviciul de radio si televiziune

Un alt serviciu important care le este oferit dambovitenilor este cel de radio si televiziune. In judet sunt
15 statii de radioemisie si 12 statii de televiziune. Numarul abonamentelor la radio depaseste 133659, iar
la televiziune 136337. Numarul abonamentelor ce revin la 1.000 locuitori: la radio, 240
abonamente/1000 locuitori si la televiziune, 247 abonamente/1000 locuitori.

2.5.3 Serviciul privind activitatea postala si sistemul bancar

Activitatea postala se desfasoara ntr-o structura care permite functionarea la standarde optime de
eficienta pe ntreg teritoriul judetului, prin cele 138 oficii postale informatizate din care: 54 oficii
postale, 4 oficii postale rurale mecanizate, 32 ghisee, 84 agentii si 1 Punct Judetean Prelucrare Curierat
Rapid, oferind servicii traditionale (corespondenta si mesagerie interna si externa), servicii financiare,
servicii de curierat rapid intern, curier electronic, filatelie, ncasari si plati, servicii bancare si asigurari si
alte servicii suplimentare pentru clienti.
Este reprezentat printr-un numar de 35 institutii bancare cu peste 130 sucursale/agentii.

2.6 Comertul

Datorita pozitiei geografice de care beneficiaza judetul Dambovita si in special municipiul Targoviste,
comertul a cunoscut o dezvoltare spectaculoasa. Astfel, n Targoviste, pe lnga o retea dezvoltata de
magazine en-detail, si-au consolidat pozitia marile magazine comerciale:
- de tip hipermarket: XXL, METRO CASH&CARRY, PRAKTIKER, CARREFOUR, KAUFLAND,
- de tip supermarket: BILLA, INTERREX,PLUS si
- de tip mall: MERLONI CENTER

2.7 Turismul

Frumusetea peisajului dambovitean,prin climatul nuantat,izvoarele minerale cu potential terapeutic

recunoscut,monumentele istorice si arhitectonice,neasemuita bogatie spirituala prin folclor sunt in
masura sa starneasca interesul turistilor de pretutindeni.
In judetul Dambovita se disting urmatoarele zone turistice:
-zona turistica Targoviste si imprejurimile, cu monumente din secolele XV-XVII;
-zona turistica Valea Dambovitei, bogata in vestigii istorice din comuna primitiva si perioada fauririi
poporului roman;
-zona Potlogi-Racari, cu Palatul Branovenesc de la Potlogi, cel mai autentic si mai pretios monument
de arhitectura civila brancoveneasca;
-zona turistica Valea Ialomitei, la nord de Targoviste, care gazduieste statiunea balneoclimaterica
Pucioasa, ale carei izvoare sunt cunoscute din vechime;
-zona de munte care, desi ocupa o suprafata destul de mica (reprezentata de muntii Bucegi si Leaota)
prin varietatea si diversitatea peisajului, ofera turistului privelisti de o neasemuita frumusete;
La dispozitia turistilor stau hotelurile: Valahia si Dambovita(Targoviste), Ceres si
Turist(Pucioasa), Hotel Central(Moreni), Pestera si cabanele: Bolboci, Padina, Scropoasa si Zanoaga.

Parcul Natural BUCEGI

Acopera integral Muntii Bucegi, situati in centrul tarii, parte a Carpatilor Meridionali.Din punct de
vedere administrativ, parcul se intinde peste trei judete: Dambovita, Prahova si Brasov.
Parcul a fost construit pentru a proteja valoroasele ecosisteme montane si formele carstice din masivul
muntos in care se inregistreaza cel mai mare aflux turistic din tara.

Rezervatia de zimbrii NEAGRA

Zimbrul a disparut din fauna tarii noastre catre sfarsitul secolului al XVIII-lea, in anul 1983, a fost creat
in judetul Dambovita cel de-al treilea centru de crestere a zimbrilor din tara,in Padurea Neagra din
cadrul Ocolului silvic Bucsani,prin popularea cu exemplare aduse din Polonia,Bulgaria si prn tarnsfer
din tara,respectiv din Hateg si Arges.

Rezervatia Neagra se intinde pe o suprafata de 162 ha si are in prezent un efectiv de 31 de exemplare .

Crearea rezervatiei a avut ca scop urmarirea cu caracter experimental a procesului de aclimatizare si
dezvoltare e zimbrului in conditii climatice din zona de campie piemontana si dealuri mijlocii,precum si
gospodarirea intr-un sistem unitar a speciei de zimbru.

Turismul Balnear

In anul 1929, Pucioasa a fost declarata oras-statiune balneara, iar din anul 1999 a fost atestata ca statiune
tturistica de importanta nationala.
Procedurile se realizeaza in doua baze de taratament: POLICLINICA BALNEARA PUCIOASA, care
apartine de SC. TURISM PUCIOASA S.A si Complexul CERES,apartinand de Ministerul
Muncii,Solidaritatii Sociale si Familiei.In statiunea balneoclimaterica Pucioasa se pot trata urmatoarele
afectiuni:afectiuni ale aparatlui locomotor,afectiuni neurologice periferice,efectiuni ele sistemului
nervos central,afectiuni ginecologice,afectiuni ale aparatului respirator,afectiuni ORL.

AGROTURISM

O alta posibilitate de petrecere a timpului liber si de recreere o reprezinta turismul rural. Frumusetea
peisajului dambovitean au dus la infiintarea de pensiuni agroturistice in localitati
precum:Ulmi,Runcu,Moroieni,Pietrosita si Valeni Dambovita.
 Capitolul 3
Capitalul social al judetului Dambovita

3.1 Populatia

Populatia judetului Dambovita este de 530.800 locuitori. Raportata la suprafata judetului, rezulta o
densitate a populatiei de 136,8 locuitori/km2. n mediul urban traiesc 164.200locuitori, iar n mediul
rural 366.600 locuitori, gradul de urbanizare fiind de 32,5%. Populatia municipiului Targoviste
reprezinta 16,91% din populatia judetului, respectiv 89.940 locuitori. Din punct de vedere al
structurii pe sexe, populatia se caracterizeaza printr-o usoara predominare a populatiei feminine
(51,24%).Se observa incepnd din anul 1990 populatia judetului a nregistrat o continua scadere,
ntr-un ritm mediu anual de -0,4%.. Scaderea populatiei a fost nsotita de o mutatie semnificativa n
structura pe vrste, accentundu-se procesul de mbatrnire demografica.

2005 2006 2007 2008

Total 537,1 535,1 533,3 530,8
Pe sexe
masculin 262,5 261,4 260,4 258,8
feminin 264,6 273,7 272,9 272,0
Pe medii
Urban 168,0 167,2 166,2 164,2
Rural 369,1 367,9 367,1 366,6

In ceea ce priveste evolutia natalitatii, mortalitatii si sporului natural al populatiei situatia se prezinta
astfel:

2005 2006 2007 2008

Nascuti-vii 5211 4985 4881 5275
Decese 6681 6494 6214 6372
Sporul natural -1470 -1509 -1333 -1097
Casatorii 2942 3131 4690 3471
Divorturi 816 882 833 885
n anul 2008 comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent, se observa o crestere a numarului
nascutilor vii (7,5%), a divorturilor (0,6%), a deceselor (2,5%) si o scadere a numarului casatoriilor
(-26,1%).
Sporul natural nregistrat n anul 2008 a fost n continuare negativ, de -1097 persoane, fata de -1.333.
persoane n aceeasi perioada a anului precedent.
Principalele cauze de deces n anul 2008 au fost urmatoarele: boli ale aparatului circulator, tumori boli
ale aparatului digestive,boli ale aparatului respirator, leziuni traumatice, otraviri.

3.2 Resursele de munca

Resursele de munca ale judetului Dambovita n anul 2008 au fost de 214.200, persoane, reprezentnd
43,35% din populatia judetului. Populatia ocupata , la aceeasi data, era de 202.800 persoane (apr 93%
din populatia activa civila) si 11.400 persoane someri si alte persoane aflate n evidenta pentru un loc de
munca (3,9% din populatia activa civila).
Populatia ocupata reprezinta 46,97% din totalul resurselor de munca si 38,05% din populatia judetului.
Se observa de asemenea prepoderenta barbatilor ca forta de munca activa si ocupata. In anul 2008 din
populatia activa totala 214.200 persoane,doar 96.200 erau reprezentate de femei.

3.3 Somajul

In judetul Dambovita se constata scaderea ratei somajului.Astfel spre deosebire de anul 2005 cand se
inregistra un numar de 15.832 la sfrsitul anului 2008 erau nregistrati 11.715 someri,din care 5.386 erau
femei.In ceea ce priveste rata somajului in functie de nivelul de instruire se observa rata foarte mare a
somajului la nivel primar,gimnazial si profesional(9802 persoane).Urmeaza apoi nivelul liceal si
postliceal(1543 persoane),universitar(370 persoane). Rata somajului n judetul Dambovita, calculata n
functie de populatia activa, a fost de 5,4%.

Populatia activa,populatia ocupata si someri inregistrati

mii persoane
2006 2007 2008
Populatia activa-total 214,9 211,4 214,2
Populatia ocupata 199,1 198,5 202,8
Someri inregistrati 15,8 12,9 11,4
:
 3.4 Populatia scolara

n judeul Dmbovia nvmntul este organizat ntr-un sistem complex care poate asigura
colarizarea la toate nivelurile, un rol important ocupndu-l universitatea Valahia cu cele 9
faculti i 3 colegii cu profiluri diverse (tehnic, economic, juridic, umanist, teologic).

n anul scolar 2007-2008, populatia scolara a fost de 114.227 persoane, din care:
19.342 copii n gradinite (16,9%),
53.909 elevi n nvatamntul primar-gimnazial (47,1%)
23.954 elevi n nvatamntul liceal (20,9%),
8.956 elevi n nvatamntul de arte si meserii, postliceal, tehnic si de maistri (7,8%),
400 elevi n nvatamntul special (0,3%),
7.665 studenti (6,7%).
Ponderea populatiei scolare: 19,5% n populatia totala a judetului. Comparativ cu anul scolar precedent,
populatia scolara a nregistrat o scadere cu 2,2%.

Numarul cadrelor didactice din nvatamntul de toate gradele: 6.332 persoane, din care:
968 educatori,
2.943 cadre n nvatamntul primar si gimnazial,
1.800 cadre n nvatamntul liceal,
111 cadre n nvatamntul de arte si meserii, postliceal, tehnic si de maistri,
160 cadre n nvatamntul special,
350 cadre n nvatamntul superior.

In urma analizarii statisticilot se observa ca fata de anul scolar precedent s-a nregistrat o scadere cu
1,5% a numarului cadrelor didactice. Numarul elevilor ce revin la un cadru didactic este de 18 (la fel ca
n anul scolar precedent), iar al studentilor ce revin la un cadru didactic este de 22 (n scadere fata de 26
studenti n anul scolar precedent).
Orientarea profesionala a unor institutii, n neconcordanta cu solicitarile pietei muncii, influenteaza
gradul de pregatire al elevilor, precum si posibilitatea gasirii unui loc de munca. Educatia superioara
realizata n special in Universitatea Valahia din Targoviste cu numeroase profiluri si n alte institutii de
nvatamnt superior particulare este suplimentata si sustinuta de institutiile celui mai mare centru
universitar din tara, Bucuresti, situat n sudul judetului.
 CAPITOLUL 4
ANALIZA SWOT A JUDETULUI DAMBOVITA
PUNCTE TARI (STRENGTHS)
-Relieful,clima si calitatea solului favorizeaza dezvoltrea agricola(pomicultura,cresterea
animalelor);
-Bogatia si varietatea resurselor naturale;
-Cadru natural deosebit,retea de cazare si dotari corespunzatoare pentru primirea turistilor;
-Existenta unor firme private cu capital strain sau mixt;
-Existenta unor baze de cercetare in domeniul pomiculturii,viticulturii.
-Resurse de educare,formare si instruire bune,programe special pentru modernizarea unitatilor de
invatamant;
-Proiecte pentru modernizarea infrastructurii judetului;
-Potential de dezvoltare a industriei prelucratoare a fructelor;
-Potential de dezvoltare a industriei prelucratoare a lemnului;
-Potential de dezvoltare a aindustriei extractive a materialelor de constructii;
-Potential touristic-relief specific si peisaje pitoresti
-Monumente istorice si religioase;
-Traditia in pomicultura,cresterea animalelor ,prelucrarea lemnului;
-Traditia mestesugurilor populare(prelucrare lemn,tesut manual)

PUNCTE SLABE (WEAKNESSES)

-Infrastructura rutiera insufficient dezvoltata;
-Retele de utilitati slab dezvoltate-canalizare,gaze,apa;
-Capacitate redusa de prelucrare a produselor agricole-mere,pere,prune,fructe de
padure,ciuperci,carne;
-Potential de turism montan si sporturi de iarna nedezvoltate;
-Potential de turism rural si ecumenic nevalorificat;
-Lipsa fondurilor administratiei publice locale;
-Lipsa investitiilor si a investitorilor;
-Populatie imbatranita;
-Lipsa locurilor de munca-migrarea fortei de munca active spre alte zone mai atractive ca
posibilitate de angajare;
-Nivel de instuire redus al populatiei;
-Lipsa de informare a populatiei privind oportunitatile de dezvoltare locala;
-Nerecunosterea valorilor europene si gradul redus de adaptare la acestea ale populatiei;
-Lipsa de informare a autoritatilor locale privind oportunitatile externe de dezvoltare locala si
surselor de finantare pentru dezvoltare;
-Capacitate de management administrative redusa a administratiei publice locale(inclusive
capacitate redusa de absorbtie si gestionare a fondurilor interne si externe)

OPORTUNITATI(OPORTUNITIES).

-Apropierea de municipiul Bucuresti aduce multe oportunitati;

-Accesul facil la serviciile educational,culturale si comerciale oferite de capitala;
-Existenta Parcului Natural Bucegi,care a fost construit pentru a proteja valoroase ecosisteme
montane in care se inregistreaza cel mai mare aflux turistic din tara;
- Existenta de terenuri, cladiri disponibile, forta de munca calificata;
- Folosirea patrimoniului industrial existent in judet;
-Accesul la piata interna a Uniunii Europene,cooperarea intre mediul de afaceri si administratia
publica;
-Valorificarea posibilitatilor oferite de domeniul cercetarii si mediul universitar;
-Existenta unor programe de asfaltare a drumurilor publice pana la unitatile scolare;
-Microbuze pentru transportul elevilor din satele izolare;
-Cresterea si imbunatatirea potentialului turistic si calitatii serviciilor oferite in turism;
-Modernizarea si retehnologizarea unor intreprinderi creaza cadrul favorizant pentru atragerea
investitorilor;
- Program de informatizare, tehnici moderne de educatie.
-Programe de includere sociala in mod egal pe piata fortei de munca a femeilor si barbatilor;
- mbunatatirea calitatii mediului de afaceri, dezvoltarea infrastructurii de sustinere a
activitatilor economice, imbunatatirea nivelului de atractivitate al judetului.
- Capital de forta de munca feminina pentru industria usoara si servicii;

AMENINTARI (THREATS)

-Gradul mare de poluare care afecteaza sanatatea oamenilor;

- Existenta unor zone expuse la risc natural datorita pozitiei geografice (alunecari de teren,
inundatii, eroziuni) care necesita masuri specifice.
- Managementului industrial si agricol are o calitate scazuta;
- Se remarca lipsa marketingului si promovarii judetului in mod corespunzator;
- Riscul de a nu face fata presiunii competitive existente n Uniunea Europeana;
- Lipsa capitalului de sustinere investitiilor n economie;
- Slaba putere financiara a proprietarilor de terenuri agricole conduce la imposibilitatea cultivarii
suprafetelor;
- Nivel scazut privind procesarea si marketingul produselor agricole, fragmentarea exploatatiilor
agricole;
- ncetinirea procesului de dezvoltare si diversificare al economiei rurale;
- Procesul lent de modernizare si restructurare al agriculturii;
- Numar redus al I.M.M.-urilor cu activitati n domeniul prelucrarii si valorificarii superioare a
produselor agro-alimentare.
- n lipsa investitorilor, exista pericolul degradarii bazei turistice existente determinnd scaderea
numarului turistilor;
- Rata somajului care este in crestere, subestimarea problemelor sistemului educational;
- Nivel scazut al investitiilor angajatorilor n perfectionarea si pregatirea resurselor umane;
- Migrarea fortei de munca cu nalta calificare, lipsa oportunitatilor de angajare;
- Multiple surse de poluare existente in judet;
 Capitolul 5

CONCLUZII SI PROPUNERI

Dezvoltarea economica si sociala a judetului in scopul cresterii nivelului de trai al

populatiei a reprezentat obiectivul principal al Consiliului Judetean Dambovita.
Directiile majore pe care s-a mers in indeplinirea acestui obiectiv se regasesc in
programele de dezvoltare si modernizare a infrastructurii rutiere si tehnice,mai ales in mediul
rural,de imbunatatire a sistemului de invatamant,a serviciilor sociale si de sanatate si de relansare
a judetului pe plan intern si international.
Au fost derulate programe de asfaltri, reparaii i ntreinere de drumuri judeene i comunale,
pietruiri, etc. n acelai timp s-a acionat cu prioritate pentru refacerea obiectivelor calamitate,
reparaii, ntreinere, pietruiri i asfaltri de drumuri comunale, elaborarea i ntocmirea de
documentaii tehnice necesare viitoarelor investiii i alte lucrri specifice perioadei de iarn.
De asemenea, pozitionarea judetului Dambovita in partea central sudica a Romaniei,in
zona subcarpatilor munteni si la nordul Campiei Romane,imbinarea armonioasa a formelor de
relief,dar si clima temperat-continentala au favorizat dezvoltarea complexa a
agriculturii.Astfel,legumicultura, pomicultura, viticultura si zootehnia reprezinta activitati
economice importante. Obiectivul fundamental care sta la baza desfasurarii activitatii n
agricultura l reprezinta redresarea si asigurarea conditiilor pentru relansarea agriculturii, n
concordanta cu potentialul natural, economic si uman de care dispune judetul Dambovita, n
scopul asigurarii securitatii alimentare a populatiei si crearea disponibilului pentru export.
Referitor la dezvoltarea infrastructurii tehnice, respectiv introducerea, extinderea i
reabilitarea sistemelor de alimentare cu ap i canalizare, staii de epurare, programele noastre
susinute prin fonduri guvernamentale sau europene au au nregistrat reale succese.
Avnd n vedere cererea mare de locuine nregistrat la nivelul ntregului jude, s-a
continuat programul de dezvoltare a fondului de locuine pentru tineri, construite prin ANL pe
terenurile puse la dispoziie de administraia local.
Spuneam n debutul expunerii c printre direciile de aciune urmrite n scopul atingerii
obiectivelor de dezvoltare real economic i social, se numr i relansarea economic i
combaterea omajului. n acest sens s-a reusit atragerea de investitori strategici i continum s o
facem n zonele vulnerabile ale judeului din punct de vedere al restructurrii industriale.
Nu n ultimul rnd, colaborrile judetului Dambovita n plan extern au scopul i de a
promova istoria i cultura sa, tradiiile i valorile sale.
 Mentinerea n spatul rural a unei populatii viabile si stabile necesita promovarea de
politici menite sa asigure optimizarea gradului de ocupare a resurselor de munca din agricultura
si servicii conexe.De asemenea este necesara dezvoltarea unor activitati neagricole alternative,
care sa absoarba surplusul de forta de munca din agricultura.
Perspectivele de dezvoltare a spatiului rural sunt afectate negativ de infrastructura slab
dezvoltata si ineficienta, care nu poate asigura oportunitati suficienta de atragere a populatiei
agricole disponibilizate n activitati neagricole.
Drept urmare, dezvoltarea unei infrastructuri materiale si sociale rurale , care s-o apropie
cel putin de nivelul celei din mediul rural, va facilita nfiintarea de activitati neagricole n spatiul
rural, care sa genereze crearea de noi locuri de munca permanente sau temporare. O gama larga
de activitati nonagricole se pot dezvolta n spatiul rural din Dambovita cu conditia sporirii
capacitatii de absorbtie a fondurilor financiare angrenate prin diferite programe derulate de
Uniunea Europeana sau institutii financiare internationale. Cresterea atractivitatii acestui
spatiului rural, printr-o dezvoltare corespunzatoare a infrastructurii si largirea accesului la surse
financiare din sistemul bancar si cooperatist rural, vor contribui, de asemenea, la nfiintarea de
IMM-uri si alte activitati neagricole, contribuind astfel la mbunatatirea calitatii vietii n spatial
rural.
Daca problemele cresterii pensiilor persoanelor din mediul rural, a constituirii unor pensii
suplimentare, a pensionarii anticipate constituie, prin excelenta, o problema de natura publica,
problemele privind dezvoltarea infrastructurii rurale pot fi rezolvate printr-un parteneriat public-
privat, deoarece populatia rurala trebuie atrasa n finantarea unor lucrari ce se executa n folosul
ntregii comunitati.Totodata, politicile migratiei rurale, care n prezent au un caracter
predominant privat, ar trebui sa treaca n sfera parteneriatului publicprivat.
Dezvoltarea agriculturii din judetul Dambovita se bazeaza n mod direct pe orientarile
investitiilor n acest sector argumentndu-se mai ales prin necesitatea acestora pentru anumite
destinatii: echipamente tehnice agricole, irigatii, animale cu nalt potential genetic - prima
populare, achizitionarea de material seminal de calitate, protectia mediului, capitalul uman.
Evaluarea corecta si cunoasterea punctelor tari,slabe,oportunitatilor si amenintarilor unui
judet este primul pas important in perspectiva dezvoltarii durabile.In functie de acestea fiecare
comunitate rurala va intreprinde actiuni prioritare de scurta si lunga durata. n acest sens, spiritul
de initiativa si responsabilitatea locuitorilor din spatiul rural se nscriu ca elemente definitorii
pentru comunitatile rurale.
 BIBLIOGRAFIE

1.Consiliul Judetean Dambovita;

2.Institutul National de Statistica
3.Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Durabila
4.Directia Judeteana de Statistica Dambovita
5.Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Dambovita