Sunteți pe pagina 1din 60

MAOAfl{U ISTIIHUU .

i
1,
I

ir

* istoricfi,- clrui tiplrire


Magazinulfi
_
a -
s'qg"i4he-
.,.:. _.,r,
ruptfi prin evenimentele annilori 1848 si 1849, va urmi
dc aici inainte ase publicrl regulatfi. Conditionile prenu-
!e
meratione sunt tolfl acelle-d o arlecil 2 fl. (sau 6 vicenari
sau 12 denari) M. C. pentru unfi Tomi de 24-30 ile c6l-
leinS' TnEB. LAURIANU.
D'in ccllo cinci tomuri essite pin' acumfi sti mai afl[ il
essemplario de oumperati.
Tomulfi VI e.ste suptfi tiparifi;. ellil coprinde ilrtdmpld-
ll
lr
rilo nnnilor'[ 1848 qi 1949.
F[eci0rn ac6sta 1 d'in TomulilYII, custH 40 xr.M. C.

(snu rloi viccnari sau 4 ilenarD.


ir
Tornulri VII. ir
F[sci6ra 1. . ,1,

i
Cu tipariulfl veduvei lui.J. P. Sollinger.
i

18S1.

J
l,/'

$LUit

Petitionile Nationei Romane'

t.
Petitione generale'
l!'j
Maieelate !

Nationea Romanl il'in marele Principati allfi


Trasilvaniei' d'in
Ungariei, si d'in Buco-
Banatulfi Temisianfi, d'in pdrtile vecine alle
cellel-alte nationi qi cea mai nu-
niou, . *ui vechiil intrc
"ur, "uu
*.'o'ei"$nutulfiIocuitiltledhrsa_fiindfc[numerllatreimil-
li;;; ; foslri pururd ctt cea mai nescuturatl cre-
giumetale
-c0tr[auaugusta casft austriacfl, de cdndfi terrile
Oi,,tie ai'uat.int'i[
aceste-ii au avutt fericita sitite a veni suptfl bldndult guvernt allfi
euri"i.i, n'au l[ssatfi s[ trdc[ neci o occasione, fdrl de a dA docu-
rn.nt. prin fapt[ tlespre acdstl oreilinti[, si n'au cruiiatfr neci unfi
statului si alle diuastiei, cu t6te o[ au
m..infu peniru interessele
de celle-l-altc connationi si sc6ss[ prin legile feu-
fostt appesatl
daledecentedeannid'intdtedrepturilecuviniteuneina[ioni'bi
tlecutfi fri ammenitiatl chiar[ si cu sterpire de c6ttl ma-
in annulfi
giarii ce dmbli cu ougete separatistice'
spre a
Cdndil fanaticii acesti-d cutetliarl a appucd armele
resturni statulil austliacfi, nalionea Roman[ fri cea d'dntdiu d'in
at res[rituli monarchiei, care plssi cu t6t[ energia
pattif. oOtrl
Trasilvania in
inron,ru lori, c[ci 1) se dechi[rarl Romanii d'in
u.l.u..u..urlelaBlasiurt'inSzlsMaiuarrnuliltlecuti,incontrasco.
Romanfi d'in Banati
;;.ii;." magiare; 2) se tlechiard regimentulil
inc[ in luna lui Julifi incontra mesuriloril mi'isteriului ungurescri $i
intreg'i si alle dj:ajtrii t 3) dup[
fenhu interessele statului Austriei
o udonu"u de multi clorit[ se tlechiarA regimentulfi I' Romanf d'in
YU.
r0

2- 8-
qi spre fiii sei. Ea cere cu t6tri plec5lionea si crr t6td increderea de
Trasilvania in 11. Septernbre, c[ voicsce s[ stea nurnai 'suptd imme-
diatult guvernit alli maiestatei selle; 4) in 14. Seplembre se de- la dreptatea Maiestater telle:
chiard regirnentulfi II. Rornant d'in Trasilvania c[ nu voiesce s[ 1) Unirea tulorfi Rornauilorfi d'in statulil austriacfi. intr' o sin-
mai {i[ supti ascultarea ministeriului ungurescfi, Ei stl puse suptri gur[ natione de sene stel6tdriii suptri sceptrulft Au.striei, ca parte
Ministeriulfi de rcsbellfi auslfiact, irnbi[ndu-sc cu trlte puterile ,selle intregit6rifl a monarchiei ;
spre a appeM integlilatea rnonarchioi; 5) se dechiarA t0l[ naliouea 2) Administra[ione na[ionale de sene stet5t6riri in respectulfi
in 2S. Septunbt'e, inlr' o aclunare na[ionale grandinsX, inconlra mi- politicil si ecclesiasticri ;
nisteriuhii ungurescf, , prochiimri conslitutionea imperiale-auslriacS' 3) Deschiderea cdt[ mai curr6ndfi a unui congressu universal
puse suptri ministeriult impetial-austriacfi; 6) cindri se adu- a t6t[ na[ionea
qi se "sple constituirea sa, si in parte:
nar[ in luna lui Octobre magiarii si secuii d'in Trasilvania in mass[ a) spre allegerea unui capfi national, care se va intlri de Maie-
spre a se sculli a sttpra lmperatoriului, nationea Rornanl r'edicd statea ta, ci allt c[rui titlu assernini Maiestalea ta vei binevoi
fbS,OOO dc 6meni, ii puse suptf commandulil general-militariri, in- a-Ifi deterrnin{,
tregiregimentele de lini[ d'iuTrasilvania in timpf de o lunft de dille b) spre allegerea unui consilit adrninislrativil national supt[ nu-
aOOO cle tironi Romani; ?) assernine fdcur[ Rornanii d'in Bana- mele de Senatri Romanri,
"u Temisianfi, unde se imbiar5. de sene spre formarea balalionului c) spre allegerea unui capil ecclesiasticfi de sene stel[torifi,
tuli
allfi 3, 4, 5 si 6, si redicarl d'intre provinciali atdte gl6tte de appe- care se va intiri de lllaiestatea ta, si suptfi care vorfi stri cei-
rfltori, cate cugetar[ commandantii militari a fi de lipsh, si-i deder[ l-alti Episcopi nationali,
in disposi[ionea acestor'-d. d) spre organisarea administra[ionii in communitd(ile qi cercurile
In aoestri resbelli au datri nationea Rornan[ docntnente nenu- Romane,
merate de valentia sa, de matura sa nationalitate, de nemiscata sa e) spre organisarea sc6lelorri qi ledicarea instituteloni necessario
credintil cOtr[ legitimulfi si mai pre-susfi de t6te amalulfl seu Ino- de invetiaturi,
narchfi: cu t6te c[ de altl parle au fosti consl,rinsH a facc at&te sa- 4) Introducerea limbei Romane in tote lucrurile co attingil
crificie, incf,tt pre ver-care altl natione aril fi addussi la despera- pre Romani;
puteri 5) O adunare de t6ti natiouea pre fiH-care annt spre a ee
[ione, mai allessfi cdndri inimicuhi o impetid neincetalfi lott cu
mai mari si mai tari, predd cente de sate si le prefdoea itr cenusii, consultri despre interessele nationali ce le va cere timpulfi;
ruccidlndt preste 10,000 de rimeni frir'ft distingerc de betrAni
qi de 6) Repesentarea nationii Romane dupd numerult sullletelorfi
r:opii, de bh'bati si de femci. Lipsa de alme (cici poporulfi se ba- la dieta universale a imperiului austriacri;
tea nnmai cu lincii' si cu falcr) fu o pedec[ pentru cate resbelluli 7) Unfi organri allil nationii la inaltuhi rninisterit imperial
nu se terminA incl pin[ ast[rli in acea parte a monarchiei ; cu trlte spre representantarea si pertractarea interesselorfi nationali ;
aceste-d nationea nu fl[ccesce in curagifi, qi totl inccrcarca inimi- 8) Maiestatea ta si binevoiesci a purtri de aici inainte titlult
cului ii maresce credintia qi aderintia; ea pune spetan[ia in Dumne- de llare Duce allfi Romaniloril.
tleu si in cellfi mai dreptfi d'intre monarchi, si despretiCzi m6rtea Maiestate ! Nationea care au trer:utt prin atdte probe in cur-
pentru integritatea unui statt si pentra sus[inerea tronului unei di- sulir seclelorfi, au ajunsri Ia maturitate politicfl prin lungile su{fe-
nastie, allil c[rei principi[ e Drepturi de o mesurI pentru lintie, gi in evenimentele mai d'in unni au clatfl documente atdtfi de
toti cetltianii si pentru tbte nationile. Ea bate cu o strilucinte de nemiscata sa cledinti[,
- crede c[ are dreptri de a
mdn[ pre inimiculfr acestui principiri, 6ri cu cea-l-alt[ substerne cere lucnui cali nu uumai cI s'au concessfr fil-cHrei nationi in sta-
Maiestatei telle ruglrnintulfi pentru intinderea acellui-riqi principiil tulfi austriacri, ci s'au gi predicatt de pre inall,imea tronuluiMaiestatei
t*.
t,\
It-
t-
telle. Ea nu pdrlo ii nu i celo ierlalil s[ muireminieubordinat[neci-
unei alto nationi ln clalulil Maieslatei tclle cellfi intemeiatfi pre
tlrepturi dc e mcsurfi pentru fil-care. Ea se r6gi penlru unirea ei
intr'unfi corpil dc seno stelHtorifi qi membru allii monarchiei in pu-
terea prinoipiului de drepturi de o mesuri pentru tdte nationile.
Numai in modulil acest'-d va put6 fi multi[nnit[ nationea, $i se va Respunsulu InrPeratoriului'
putd pune in stare de a fi acea-d la cc o destin[ numerulfi seu, in-
ceputult seu, nobilile selle proprietd[i, cari n'au peritil prin appe-
sarea seclelorfi, limba sa cea unicX in cas[, ecclesi[ si literaturH, Acceptezii cu bucurii assecularea despre credintia si atle-
positrionea sa geografic[ $i alte cercunstantie r adeol unfi mem- rintia inim6sei nationi Roman0r qi recunnoscil cu mul[iflnnit[ grel-
- lele sacrifioie care le au addussir ea pentru honuhi meu si monarchia
bru neapperat[ necessariu spre sus[inerea coronei Maiestatei telle si
a monarchiei inlregi austriace. intrdg[, incontra unei parlite c[lcat6rie de legi, care au inccput[
Cu assecurarea de nescuturat[ credinti[ qi aderintil se sub- resbellult civil, si-li face inc[ s[ totfi mai tinl prin celbicia ei. Po-
scriu cu t6ti plec[tionea irnputeri[ii nationei. titionea credinti6sei nationi Rotttane o voiil drl s[ se iee la desbatero
Olmutit 13725. Februariu 1849. accuratl si o voili deslegd hr celhi mai scurlri tirnpi spre rnulli[n-
Ai Maiestatei telle nirea ei.
cei mai credintiosi suPPu,li Olmutifi 25. Februariu 1849.
Andreii liaguna ur.p. Episcopt Romanfi tl'in Trasilvania.
Joanne Mocioni de Foen m.p. proprietaliu d'inBanatfi.
Joanne Stoica rr.p. Consiliariu de comput. d'iu Trasilv.
Jeanne Popassu m. p. protopopu de Brasiovu d'in Trasilv.
A. Treb. Laurianu nr.p. d'in Trasilvania.
Jos. Popfi de Macedonfi m. p. Official de computabilitate.
Dr:. Joanne Dobrauu m.p. Agente de curte, d'in Banatil.
Dr. Eudossiu Hormuzachi nr. p. propriet. d'in Bucovina.
Dr. Constalinri Pornutiil nr.p. d'in Ungaria.
Basiliil Ciupo rn.p. Oflicial imp. d'in Trasilvania.
Lucianu Mocioni de Foen rn.p. proprietariu d'in Banatfi.
Jacobil llologn ru. p. d'in 'l'rasilvania.
Mir:lrnil llolnuriii rn'p. dopulalfi dc dictl d'in Bucovina.
6* 7-
seriosi, mai allessfi de ver-o qdsse-deci de anni incoce, asupra pu-
setionei selle si asupla l,rilii cssistintia sa r qi nu i au lostfi gleu a
veni la convincerea, cumir cil ea in t6t[ intindelea ei are a fi consi-
derat[ ca unfi trimissfl inainte allir pop6relort cultivate alle Euro-
pei, si ca uni rnediri-loc[ de leg[turl allt civilis[qionei appusane cu
cea resXritani. Mai vertosfl nationea Remani d'in monarchia austri-
aoi au venitfi la conscientia cumfr c[ ea r prin numeruhi sefi,
z. prin pusetionea sa geograliol, prin idehtitatea originei, limbei,
usantielort si a religionei cu locuitorii principateloril de Ia
Memoranilu c6tla Ministeriu.
Dunlre, e chiimata sple a fi uni medullari[ tare alhi monarchiei
austriace, atritf spre sustinerea equilibriului necessaritintrediversele'
Inaltfi Ministeriri imperial !
vitie de popdre in internult rnonarchiei odtt si. spre introducerea
Peti[ionea nationei Remane d'iu monarchia auslriacd se alld unei influintie Austriei neapperatri necessarie - in res[r'itulfi
acumt in mrinile Maiestatei selle prea-graliosului qi prca-venerahrlui
-
Europei cellf, ingrecatri de evenimente.
nostru Monarchu. Preste puginu, de nu se va fi propus[ pin[ acumil, De multi anni nutresce natiouea in inima sa acdsti convincere
se vd propune inaltului Ministeriu spre desbalere. profundl, si se adoperl a face ca s[ se recunndscd insemnetatea
Cu nespu.sl dorin[i[, dar' tolri de o dati cu iucredere $i spe- *lrrnuotutui Romanfi in res[rituhi monarchiei; dari suptt appe-
ranti[, astdplfi nationea Romanfl deciderea despre cerericle ei celle sarea sistemei trecute, nu i au fostt cu putintift ca si si c[stige
qi
drepte si ammesurate timpului dup[ a ei deplind convincere. Cu ascultare. De cdte ori bdrbatii cu cugete si purtdri curate
cfrtri s6rtea na[ionei Romane e mai tare legatl de acdsli dc'cidere, cu petrunqi d'in iniml de interessele nationei selle si alle monarchiei
atdtri se simlri rnai indetorati imputeri[ii ei a lurnind mai cu de ame- intregi, isi redicarl vorba, nu lipsiri inimicii nationei Remane a
runtulfi puntele cellc rnai moment6se alle peti[ionei, $i a disluci cu arrunci asupra loritotflgenult de prepusuri spre a impedecd eman-
oredintii qi dupl adeverfi ideile fundamentali pre cari se radimi t6ti ciparea si redicarea ei. A nume in vara trecutl, cdndfi dupi con-
polilionca. gressulil de la Blasit deputa[ionea Roman[ d'in Trasilvania se duse
Inainle de tote puntulfi d'dntliir allfi petitionEi: ,,Unirea tuloril ia curtea Maiestatei selle Ferdinandfi cell[ buni, la Innsbruck, gu-
Romuniloril d'in statulfi austriact intr'o singuri natione de sene vernuli d'in Clusii propeld a repurtd la Yienna, qi prin cancellaria
ntetill6ri[ suptil scoptrulfi Austrirri, ca parte intregitdriii a monar- de curte a Trasilvaniei la Innsbruck, si a respdndi prepusuri minci-
oltiei r(( se p6te considerd ca celhi mai momentosfi. gi asiri si e ndse, cumfi ci t6t[ nal,ionea are idei si simtiri russesoi;
intr' adeverfi, ins[ spre a nu dd occasione la intellessuri sucitc ne acumri cdndfi dapt cellc mai d'in urm6 evenimente d'in Turcia euro-
cim(imil indetolati a dechiirrl c[ noi in[ellegernt acdstl stltorintil peani, acdsti monell de alrtrte ori aclusat[ asupra Romanilorfi - nu
do sene numai in respectulfi administrationei interne, si fagii cu celle- mai are neci o val6re, acesti inimici qi altii d'in tagrna lorfl intorcil
I-alte nationi foia, ai tessfi alte calumnie reutlti6se dup6 cunnoscuta ,rc alumniare
Na[ionea Roman[ locuitdril in celle mai depirtate rnargini re- audactcr, s0mpcr a liquid ha erebit'((
s[ritane alle monarchici, si incugiuratl de alte vitie de popore, bd Nationon , ln tim[irea nemiscatei selle credintie si aderintie
qi appesatl sistematice de accllc-aqi cu cari tr[iesce irnpreuni, $i c0lr[ gloridun Jun[ hubnburgica si c0lr6 intrega menarchil austriaca,
pen[rtr allit c[rorri bine au fdcutri mai multi cle cdtfi ver-care alla, cu nu roripinnii r:u nolonnit*to si ou drdpl[ m[nii tdte aceste innegriri
t6te c[ ea fii int6mpinati de dinsele totfi dd-una ca o vitreg5, cugetl roulllidrro ln oollil rrr0i rl'in urnr[ congrossi tinutfi in sdbinifi in luna
8- 9-
Dooombro a. t.
lul - Acdrln lnclt nnlltrli ci imputeri(ii ei, $i se
provdcH r:u rrrilngiliuro lu tr'rlii pullurr:u rrul,ionci llomane atltir d'in
corona Ungariei qi a marclui principatri allir Trasilvaniei, vedemri
ci infiinliarca drepturilolir cle o tnesuri purllu tole na[ionile, abid se
timpulfi lrer:ulti, prccurnil qi d'in ccllir d'in urmil. va puti pune in lucrale altrninterd intr" trnil rnodit care s[ rnulti[n-
Inc[ si nltii impregiul'al'e nu mai puq,infr momenlosl are a se nisci pre totj, de critil numai ddo[ se va lissrl fiiclrei nationi si se
luA ln consideratione, adecl ferbelea in Tulcia curopeane de partea unisci impregiurulir unui cenlru propliri si de sene sletfllorif, in re-
drdpti a Dunarei. Lucrut'ile ce se prepard a collo in l[cere pentru portfi cdlr[ celle-l-ahe na[ioni, fdrl respectir la implrtirile provin-
viitoriuli cellir mai de apr6pe si cari noi de abiri le plesim[iamfi mai ciale de mai inainte, si preste totri frirX. mare respectri la territorifi,
inainte, iri in celle mai d'in urml luni ni s'au descoperitt multe camfi in forma organisa[ionei ecclesiastice pcntru m[rturisitorii
despre misoarea si Iatirea lort,
-diverselori
- nu sunl neci de cumi m[ngdi[-
t6rie neci pentt'u nationea Roman[ d'in marginile res[ritane alle
confessioni,
- si apoi nationile constituite in modulfi
alle unui Totri mai mare prin leg6-
acest'-d se vort uni ca membre
monarchiei, neci penlru intrdga monarchii,
- sl noi cari ne afldmfi
in cea mai de aprdpe vecinetate qi amfi avuti mai multe occasioni
turi nedeslegate cu centruhi rnonarchiei intregi. in rnoduli acest'-d,
qi precumfi suntemri noi convinqi, nurnai in moduli acest'-ii se va
spre a ne cistigA unele informa[ioni asupra fiintiei qi li(irei acellei infiintiriL principiuhi dreplulilorfi de o mesurd pentru tote na(ionile,
ferberi, ne sirntimfi indetorati ca Romani ai ca suppusi credintioqi pisma si urra hrtre na[ioni, se va de-
ai dinastiei si ai monarchiei intregi, a recommendr{ drl si dr[ acestfi.
- se va nemici neincfederea,
pdrtd ver ce occasione de frccdri, $i preste lotfi ver ce semin[ifi de
puntfi ludrii a minte a inaltului Ministerii. desbinare, se va redicrl t6l[ temerea de predomnire a unei na(ioni
De o parte dari slimurulfi conservfirii proprie, de alti parte preste celle-l-alte, cu o vorb[ in modulil acest'-d vorfi putd diversele
consciintia diverselori impregiurdri in cari se aflH elernenluhi Ro- na[ioni alle Ungariei qi Trasilvaniei s[ stea una lOngd alta in ln[elle-
manfi allil monarchiei austriace, au intiplritt nationei Rorndne con- gere fritisci, intinerite prin instilutioni libere de sene stel[t6rie,
vincerea, cumfl c[ ca are si qi caute mdntuirea in nnirea sa intr' unite prin legiturilc leounnoscintiei r credin[iei si aderintiei cdtr[
unfr medullariri de sene stetltoriri (in in[,ellessulil de mai susfi) si amata cdsfl dornnit6riil si c0lrX patria oommuni, preoumti locuirl
totfi de o dati intregitoriri ei nedeslegatt all[ monarchiei, li intr' impreuni in pace pin'acumfi pre ldrngi tot[ diversitatea religionilorri
tnsa r[ - gi implindscfl missionea sa pentru Auslria 6i pentru sene qi a desplrtiturilorfl urmate d'intr' insa, in respectulfi administra-
ine[si. tionei ecclesiaslice.
Nalionea Roman[ isi radimi speran[ia implinirei acestei do- Cdndri noi ne ipunemi aci convincerea nostri r cumi ci ndua
rintiede multi nutrite ln peptult seu, pte principiuhi drepturi lorri prefacere a terrilori ce se tinurh o dall de corona Ungariei oi a
de o meeur[ pentru tdte nalionilo, cal'e s'au pronuntial,ir de doi im- rnarelui plincipatil alhi Trasilvaniei numai asid va multilnni pre t6te
peratori Ei e'au garantisatil cu cuv0ntulil lorfi imperial, qi s'au pusi nationile, dec[ la constituirea nationalitritilorfi intreb[tionea terri-
de lnaltulil Minirtoriil tn progrumntu sa, drepti normi qi basi la toriale se va llssd cu totul[ afari d'in considera[ioue, iau incai nu
ndua profaocro n Aurtrioi. se sa respectii multri, avemfi s[ insemniimf ci noi nu facemfi acdsta
ln noorlil prinoiplil ro ooprittdo unii uhfi prinoipi[ chiarfi aqid de d'in ver o fric6, ca si cflndir d6r[ intrebltionea territoriale ar putd
0ll do uoi lnainto nu se ouvine sl
momonkuil, adoollr stri in calle dreplir pedecX dorinlielorri nationei Romane, pentru cd
mul flI nooI o sttpr0tnu]lI sau pr0domnire a unei in totri tinutulir locuiti de dinsa d'in celle mai dep[rtate margini re-
n0tionl eruprn nltolu, Euu 0u ulto cuvinte: CI neci o sf,r:itanealle monarchiei pinl int,r'omicd distanli[ deTissa, nationea
nntlrtno rI nu mnl flI cuborrlinu[[ nl]oia. Roman[ face impopurltionea cea mai mare, asid cdtfi cea mai mare
Ddoll appllodlnf, nottntil tr:orifi principii la diversele popore parte a tinutului aci in"qemnatfi e loouitl numai de Romani, altfl parte
rllo monnrohlcl, rl ln rpoolo lu ullo lorriloril co se tinea o datfl de de Romani qi de alte popdre, insl cu maioritatea in partea Romani-
10
tt
qi rnai vertost una qi acea-dsi limb[ in casd, literaturi qi biserici,
Ioril, si numai o parte a tinutului acestui-d unde Iocuescfi secuii
cu acelle-dqi datine eledite de la str[bunii oi, cari secle inlregi n'au
s'al putd lud afarl. Prel)ng[ acdsla putemil s[ rnai insemnAmri, cX
pututil s[ le nernicdscd, au produssfi de de rnultir simtiuhi acestei in-
intr' unfi timBt pdr(ile Ungariei ce se afli intre manginile aci insem-
digintie. Astidi acestil simtiil e mai putinte de critfi ver-cdndri alti
nate, se tinea o tlatir deTra.silvania. IirX precumil nationea Roman[ nu
voiesce s[ mai fi6 subordinati unei altei nationi, neci in totfi neci
dat[. Ne-uitdndu-ne la alte impregiurdri cari se adduci inainte in
in parte, de cdtil immediate guvernului centtal austriacfi aqid nu acdst[ scriss6ri[, na[ionea simte c[ crudul[ resbellfi civil care
acumri se p6rt[ numai in linutulfi locuitil de dinsa, sau ch neci o
cere ca alti natione s[-i remdnb ei subordinati in tinutulfi locuiti
tle dinsa, cu t6te c[ dinsa face cea mai mare parte a impopurlqionei.
dati nu s'ar fi nlscutfi, sau c[ s'arfi finiti de demultfi, ddcl ea mai
D'incontra ea cere ca drepturile de o mesuri pentru tirte na-
de multil ar fi fosti unitl qi organisatd intr' o singurl natione de
sene stet[t6rii.
tionile s[ se infiintieze intr' o forml si deplinri, si noi amfi spusil
convincerea n6stri c[ aoestri resultatt fericitorifi cr greu se va putd
Pre aceste temeiuri aci desvoltate se ratlimfl qi celle-l-alte
punte alle peti[ionei. Elle n'au altfi scopfi de cdt[ desvoltarea liber[ a
adjunge altminterd, afari de callea mai susfi insemnat[. Alti callet
dupl convincerea n6str[, duce neapperalil la suprematia unei na!,ioni
na[ionei, unfi dreptir care s'au predicatt pop6relorft statului auslri-
acir de pre iniltimea tronului imperial, qi care neci na[ionei Romano
preste cea - I - alti, qi acdsti predomnire nu se unesce de o parle
nu se mai p6te denegd.
cu principiulfi drepturilorfi de o rnesuri, de altl parte s' au facutfi
qi cu neputinqil dup[ celle d'in urtnl evcnimente sdnger6se d'in Spre a putd pune in lucrare acestir dreptU, na[ionea cere ad-
Ungaria, Banatt qi Trasilvania, asirl in cdtfi o atare incet'care ar ministratione natiorrale de sene stetlt6rie suptil unti Capri allersfi do
producc numai incurcriri n6ue, si fi'ecdli reciproce, bd d6r[ si clinsa si intiritfi de Maiestatea sa Imperitoliuhi*), qi suptfi unii So-
resbellfi. natir administrativri national , apoi usul[ limbei na(ionale pcntru lu-
Asiri darl unirea tutorfi Romanilorfi rnonarchiei a[striace e o crurile selle, qi o adunare annuale d'in lrit[ nal,ioncn spre a c0 oon-
rlrmare firdsci a principiului drepturilori de o mesurl pentru t6le sultd despre intere.ssele nationali.
nalionile. Pentru dinsa vorbesce missionea poporuluY Romani in in-
In t6te aceste punte subscrissii nu vodfi ncmicu ce tt'nr ut'tnd
neapporatil d'in principiele recunnosoute qi de atdtc oli gurinlisulo,
teressulfi monarchiei intregi, qi mai multe alte implegiurdri pon-
der6se.
dupl cari are s[ sa infiintieze n6ua prefacere a imperiului.
Ddc[ natioiea cere toti acista in respectulfi ecclesiaslicfi, nu
Essemplulil nationei slssescY, care preldng[ t6t6 respdndirea
e de trecutir ctt vedcrea c[ ea nu cere nernioa nou prin acistar pentru
ei, prin care anumitt sassii demediidi sunt tiiati de oei de medi[-
n6pte prin o clesplrtitur[ f6rte mare, gi cu tdte aoeste-d e unitl intr'
c[ ea au avutd iot[ dc una acesle drepluri pre l0ng[ tolc persecu-
o universitate na[ionale si suptri uni Comite, vorbesoe prea tionilec[rora au fostrj espuslreligionea ei, chiarir si unil Capfi eccle-
siasl,ioil suptir cale au statfi cei-l-altY Episcopi, tru avutir Romanii
deslullfi pentru uqi6ra inliintiare a unirei tutorfiRornanilorfi, cari suni
mai strinsir legati unii de altii de cdtfi ver care alti nalione in tinu-
in iimpurile dc mai inainle, si anutrte in Apulu (Alba-Jtrlia, Bel-
gradir) in Trasilvania.
tul[ locuiti de dinsii. in modulfi acest'-ti potir si fi[ uniti si germanii
Tote acesle-d le cere na[ionea ca parte intregit6ri[ a monal'-
d'in Banati cu sassii d'in Trasilvania.
Inaltil Ministerii! Nationea preste toti e petruns[ de acdstH
chiei, d'in caro cdusX $i voiesco sd fi[ representatl la diel[ imperir
indiginqi[. Acelle-dqi patemi cari ea au avutil si sulferil de la celle- x)Sple n departii ver'-cc ret intct'pretalione, insemndmu ca noi nu intelle-
l-alte nationi privilegiate in tdte qerrile monarchiei, acea-rlsi s6rte gcmu alta prin vorba Capu national, tlo citunumai cea-6 ce intel-
si acelle-Aqi pericle de cari e incugiuratd, consciintia acellei-dqi ori- logu Clontii plin [3anulu, Serllii prin Voivodulu, Sassiiprin Co-
gini care fid-care Romanfl o pdrli in inima sa, acea-tisi religione, mitolo loru, olc.
78
t2

lrri nuttriuofi dttpil nttrntrnth'l xttfllolcloril'


lnlr' adeveril jace numai in
inlorecslllil slulttlui inl,regil u to irnplini aodslit dolintia'
Inullil Minisloriil t Subsorissii roconttncnddndil drl si drl pcli-
ci tlesvoltfth in acdsli soliss6-
tionca nutionei llornane gi tcmeiurile
ministerii' iqi ida liberta-
rin, f,it.""ftOrei luAri a minte a inaltulrri
celle mari cat'i le au f[cuti
loa'a observti cumil c[ dupl saclificiele
civil pentru tinerea
nationea Roman[ in cellfi mai cruntil r'esbellfi 3.
qi dupl neauditele predfl-
lronului si pentru intregitatea rnonarchiei,
inimiculfi' nemica Plinsd,ria dupa essirea constitutionei.
lioni prin focfi si prin sabi[ ce i au causatil ei
natione greu cerce-
n'ar fi mai tristt'r si mai tlesperat[ pentru acistl
irii, ittu,,f reimping.re" 'elerilorf ei c-elloril mai ferbint'i copriuse Maiestate!
in petitione, despre cari ea e convitrsfl c[ sunt drepte si alnme-
Ins[rcinati de o natione de secle de anni neconsiderliil, lntt'
rntu'urlutT,tutollni.rrrffi adins[ inapoiati qi acumt in timpulil cellfi mai pr6spfltri cet'cetali de
! Na[ionea are lfsil de o i'curagiare cdril
s6rte mai nrultfi de c[ti altele e $i cu t6te aceste-ri pururd credin-
qi noi spelimi cu incredei'e'
rnai currdnd[, ca sh nu-qi pdrd[ iniura, [ios[, spre a descoperi inaintea sacratului tronti allfi Maiesiatei telle
vonj implini spre rnult'ilnni-
ci dorintiele ei se vorf, pletie si se
cugetele si dolintiele ei, si tott de o datl spre a-i appcrd interesselo
rea ei. si drepturile, ne vedcmil noi imputcli[ii acestei nalioni pusi in cea
profunde se stbscrifi
Cu assecurarea venera[ionei cellei mai mai nepldcut[ stare de a supperri printr' o plingere inima Maiestatei
imputeritii nationei Romane' telle cea tener[ fucdntat[ de siltirile dc bucuril alle poporelor'il
- 1849'
olmutit, $' Martiu Austriei.
(u'nez[ subsorip[ionile.)
Maiestalo! Nationea RomanH d'in indclungatelc ei incercriri e
convinsfi, c[ ea nurnai de la droptii Imperatori ai Austriei are dc a
asteptd dreplri qi dreptate. InsufIIe{,ilI de acdstl nerniscat[ convin-
cere s'au appropiatir de treptele gloriosului tronir allirMaiestatei telle
in 25. Februarifi, si cu profuncl[ reverintifl ti-au asternutfi pelitio-
nea ei, pundndu-si trith sperantia c[ acdsta se va deslegd spre rnul-
ti5nnirea ei.
Cu t6te aceste-ii, dup[ conslitutionea ce ai datri Mhiestatea ta
cu scopfi si cugctir pXrintescfi cle a ferici niillione de celfi[iani
auslriaci, i se pare c[s'au ingreuiati unirea, ce e$tc pentru
dinsa singurulfi medifi-locff de redicare qi inaintare, si c[ ea va
remdnd ttespHrtitl, bd inc[ suppusX la na[ionile privilegiate mai
inainte.
Acdst[ tim[ vine rnai allessfi de acollo, pentru c[ vede ch lo-
curile Trasilvaniei, uude locuescft sassii resipi[i intre Romani, s'au
dechiiratfi de plmdntil sflssescri. Ac6sta nu va si dic[ alta de cdtfi
tB
1L

a dechiXrri c[ tinutulfi locuitil de o maioritate mai vechiH a unui po- d'in urrn[, qi vaproduoe frecdri si r[tecili si in viitorifi. Acdsti
porfi s[ fi[ proprietatea unei minoritAti mai tilrdiu venite. numire credemfi cH nu va face impressione plflcrrt[ neci in regimen-
Maiestate ! Inainte de venirea ungurilorfi Trasilvania cu t6te lele rnarginarie Romane ce se aflI chiarfi pre aceslt pdmdntir'
invccirratele ilArti alle Ungariei au fostfi propric'talc numai a Rorna- Maiestate! Subscrisqii imputeri{'i ai nationei Romane, in re-
nilorfi, inlre cari,se aflri si unele cete mici de bulgari, cari in de- .spectuli acestei numiri striclti6se pentru credin[iosii Romani, nu
cursulfi timpului au peritfi. gi pre timpuli cdndfi regii Ungariei au afl[ alti drumri mdntuitorifi si pacilicitorit, de cdtfi ca numeroqii
chiHmatii in tin'[ pre colonii germani, pdr[ile Trasilvaniei unde au Romani locuitori pre p[m6ntulfi regal s[ se sc6t[ de aci incollo de
descdllecatri ei, n'au fosti neci de cumil deserte, dar' ceva mai pu- suptil jurisdictionea slss6,sci in respectulir politicil qi judec[-
ginfi locuite de Ronani cari au acceptatfi ldngl si intre sene cu ca- torescfi, $i s[ se pund suptfi jurisdic[ione propriX despflrtiti de a
rilate frdldscl pre nouii venetici. D'in timpurile celle mai vechi .sassilorfi.

avemri destulle daturi statistice, de si indirecte, cari adeverdzi mai ! Noi ne vedemil indetorati a spune, c[ la asternerea
.Maiestate

presus[ de l6t[ indointia c[ Romanri qi alunci erii mai multi la nu- acestei pldngeri n'ami fostt impinsi d'in ver-o pateml de urr[ in-
contra sassilorfi, ci numai d'in amt]rea ce avemfi cdtr[ dreptate si
- cumfi se chiami in documente, - $i
meril de cdtfi 6spetii teutonici
fdcea impopurhtionea principale. Totri acdsta se adeverdzi si d'in adeverfi. Noi dorimi cu iniml curat[ ca sassii s[ stea de sene, insi
nilmirea in documente a locurilorfi principali de pre pfirndntulfi rrurnai pre computulil qi cu spesele lorfi, dar' tolri de o dalh dorimfi
acelllrl r care nu c s[ssisc[, ci acea-iisi care e qi aslidi in usri la ca qi Romanii s[ stea de sene, ca Romani, nu suptfi jurisdic[ione
Romani, adecl romanisc[. Mai rnulle documente, $i mai yertosti sassdsc[, ci a lorri Prorii.
acelle-ii, d'in cari qi deducri sassii drepturile lorfi, vorbescfi appriatfi Reietintlil in modfi solennal tinerea de credinti[ nescuturatl si
despre territoriele Romanilorfi in totrj coprinsulfi acestui plmCnli. de aderintid sinceri cdtr[ Maiestatea ta d'in partea na[ionei Romane,
Dup[ pernici6sa unire a celorfi trei nationi d'in Trasilvania, a si rldiurati pre amdrea de dreptate a Maiestatei telle, - noi sub-
magiarilorfi, secuilorfi si sassilorri, d'in annuhi 1438, (care erd in- scrisqii imputeriti te rogdmil cu cea mai profund[ reverin[il, ca s[
dreptatl in fapti incontra.Romanilorri), Rornanii de si despoiati de te intluri a lu6 in considera[ione plrintdscl acistfl adeveratfl

tote drepturile lort si assupriti de to[i in totri locuhi qi intre sassi, si dreprfl pldngere si a face ca aldtfr Ia ac6sta, cdtfi si la peti[io-
,
-Februarifi
dar' nu incetar[ neci o dat6 a protestd inconlra numirei de p i- n.u d-'in 25. s[ se dea cdtri mai curr6ndfi o fericit6rii
rn0ntil shssescfi, care oi o arr6gi sassii de unri timpt inc6ce. de,slegare.
Acdsla au fdcutir Romanii cu t6tii occasionea, qi au repetitri in rnodfi Olmu[iri, in 12. Martifi 1849.
solennal protestulfi qi in congressulfi national mai d'in nrmfl ce s'au Ai Maiestatei telle
credintiosi supptl6i.
[inutil la Sflbiniri in luna lui Decembre annului trecutil. Dar' qi gu-
(Urmdzl subscriPtionil e)
vernulfi si legile l,en'ei, precumri si inaltulfi guvernfi imperial n'au
l'ecunnoscutfi neci o datb pin' acumfi acist[ numire. Pimdntulti pre
care locuescfi Rornanii qi sassii impreund, insH Romanii in numerfi
cu multi rnai mare, s'au numitfi totil dd-una pim6ntil regal
(fundus regius.)
Maiestate ! Dechi[rarea p[m6ntului regal de p[rndntfi sissescri
cu damnulil impopurXlionei Romane mai vechie qi mai uumer6se, r'a
face sd crdscd qi rnai tare intre aceste d6ue nationi neincrederea,
care au adduni destullil desastru preste Trasilvania qi in dillcle rrai
!
I
1

I
I

t6
l7
Aslidi Iocuescri Rornani: Sassi :
in scaunulil SHbiniului 61r732 30170t+

,, .Sedisi6rei 7 r151 I 5,000

,, Mediesilorfi 15,900 19,000


,, Cincului-mare 9,000 1 3,200

,, Cohalmulu? 1 1r000 1 21500

&. ,, S[besiului"' 12,000 2,800


,, Nocricliei 8,000 2r792
Dielucire c6tra Ministeriu. ,, Mercurii 14,ooo 3,000
' ,, Orestiei 17,000 1,400
Inaltfi Ministerifi! in districtulfi Brasiovului 53,000 44,000
,, Flg[rasiului 52,000 1,500
Subscrissii imputeri[i, spbrdndfi ci petitionea nationei Ro-
in comit. cetatii de Balti 47r000 11,600
mane preste puginri va lu{ deslegare, properimfi cu t6t[ suppune-
rea a asterne inaltului Ministerifi o copi6 a pldnsorii date in 12 Mar-
so^itr-u zgz,783 63,896. --
tiir a. c. Maiestatci selle prea - gra[iosului nostru Imperitorifi si ---1
va s[ dicfl, Romani sunt mai rnulti de cdtfi Sassi cu 133,887.
'Domnri, cu acea urnilit6 rugal'e, ca si binevoidsci a o lud in solita In pirtile Trasilvaniei de me{irin6ptgr unde sa.ssii au numai
consideratione. unri districtfi, reporlurile irnpopur[tionii sunt cu multil mai favaritd-
Spre intdrirea temeiurilorfi iucontra numirei de p I m 6nt t s I s- rie pentruRomani. Subscrissii creclemri de a ndstri detorid a trage in
s e s cfi celloril corpinse in numita plinsori[ credernri subscrissii a fi ne- particularifi luatea a minte a inaltului ministeriri asupra accstorfi
cessariI ca s[ adducemti inainte cuvintele unui prea-inalti rescriptrid'in fapte.
SAuguslil 1770, prin care se muslri aspru Sassii pentrn pretensionile Pre l0ngX assecurarea de profunda nosl,ri rovcrin(iI remAnemfi.
lorti. Acesle-ri sini : ,rDisplicenter observavimus, Nationcm Saxo- Yicnna, 23. Martiil 1849.
nicam proprietatem fundi regii, quem incolit, ejusque jus proprium Ai inaltului Ministcriil
sibi vindicale. Hoc ilaque arrogatum cum peculiari displicentiae plecati servi,
nostruo signiliorlionc eidcrn Nationi exponetis, elc.(c l0u neplicerc (Urmdz[ subscrip[ionile.)
amfi lrr[cllessfi c[ na(ionca sdsudscH voiesce s[ si attribudscl proprie-
tntoa pirn0ntulrri regnl, in care locuesce, si dreptulil lui. Deci
pcnlru ucrlnllt nrrogurr(i[ s[ influnta[i ple acea natione si s[-i faceti
cuuttonctrlii rrcpllccroa n<istr'il.) Inlr' unfi altfi rescriptfi esstitfi toti
d'in uccu prcu-lnaltfl fdntdn[ d'in 20. Aprile 1820, inlre altele se
rlico: ,rNululq fundi lcgii diversilatem jurium excludilr(( (Natura pX-
rrr0rrlrri regal nu suffere diversitate de drepturi.)
0o sc ultinge de reporturile impopurHqionei pre plmAntulil re-
gul, ei prestc totI in pfirtile Trasilvaniei de medi[di, unde locuesct"r
runuii hnprcun[ cu Romanii, ne lurimfi voil subscrissii a descrie aci
tubclln cea mai n6ui compusi chiaril de dreg[torii s[ssesci:

vII.
18 t9

Rugdndir pre inall,ulfi guvernri irnperial a lurl acesil protesti


allir nostru in solita considelflqione, remdnenfi cu. assecurarea de
cea mai distius[ stim[.
Yienna, 15. Aprile 1849,
Ai inaltului Ministerifi
plecaf,i servi.
(Urm6zI subscrip[ionile.)
s.

Protestu incontra ilemarginArii voivoilatuiui serbescu.

In altI Ministeriri!
Noi amfi intellessfi d'in fdntdni sicure c[ serbii suptfi patriar-
chulfi lorfi au inceputfi a semni marginile voivodatului lorir, si c[
ei au tle cugetfi si bage in acest'-d totir Banatulil Temisiant d'im-
preuni cu marginile militarie. Acdst[ lucrare a serbilort cu totulfi
contrarii principiului de drepturi de o mesur[ pentru t6te naf,ionile,
d'in care se vede c[ ei ar[ voi s[ j6ce rolla magiarilort, ne con-
stringe si protestdmir incontra ei, in numele Romanilorfi d'in Banatfi'
Noi dorimfi ca principiulfi de mai susfi, ccllir pusfi de lfaiestatea sa,
si adjung[ la deplina sa putere' si ca de acumil inainte s[ nu mai
predomnisc[ neci o natione preste cea-l-alta, ci ca t6te na[ionile,
garantisate prin institu[ioni proprie sH se p6t[ desvolt6 Iiberfi in (inutulfi
iocuitf de dinsele, noi dorimir ca serbii si figureze ca na[ione in
locurile colle locuite numai de dinsii, si s[-qi formeze territoriulfi
seu pre p[mdntulf care lfi possedfi numai ei singurY, insd protestdmfi
in-
,onitu iotiodurii preste [inutulir locuitri de alte na[ioni, si in specie
preste cellir locuitfi de nalionea Rornani, qi ceremfl ca spre de-
terminarea marginilorfi unde se attingfi cu alte nationi si unde
lo-
cuesct mestecati cu altele, s[ se denum6sci commissioni proprie com-
puse d'in unt assemine de mare numerft de individue d'in nationile
inte-
ressate si suptf unir presedinte cu totulfi impar[ial, cari apoi s[ de-
generali cu dreptate' qi
termine marginile dup[ principie assediate
s[ dea li[-cirei nationi cea-a ce i se cuvine' Erh pinh la acdstl de-
numite qi determinare s[ nu se fac[ neci o demflrginare a voivoda-
tului, mai vertosf in Banatfi, unde serbii dupl datele statislice abidr
facfl 200.000, 6r[ Romanii aprope la 800,000 de sufllete'
t*
2l
l0
fu manifestulfi tl'in 2. Decernbre 1848, cellil dictatil dc sirntiulil
de dreptate allil Maiestatei telle, care dil drepturi
de o mcsrrrl Ia

t6te nationile d'in intrdga monarr':hi[, in urma cdrui-d llomanii si


prin deputationea care se lrirnise pre cdile ce eri
arretarl clorintiele
atunci cu putintil, spre a adcluce omagiulil nationei ctt occasionea
promiltea binedicers
suirci pre tronil a Maiestatei telle' prin oare se
fdri a
6. tutort popdrelorfi d'in intregul[ slatfi austriact,
ci
- stddorintie
va pre acell'-6si
clrort tmplinire na[ionea Romanl nu credea
do incretlere ai nationei grridfi tle irepturi cu celle-l-alte nationi d'in monarchid.
Acelle-d se
Representationea 6rnenilolu tn 2$' Februariu a' o' prin numita de-
Romane. i rbsrernuri Maiestatei telle
incredere' c[ i
puta[ione intr'o peti[ione all[turati aici, cu deplina
coriespunrlit6rii
se va tla in scurifi timpfi o resolutione favorabile
Maiestate! de o mesuri pentru t6te nationile' care se pro-
principiului drepturiloril
Precumfi valintea natione a croa[ilorfi
ptovocrll de generosulil
irontiasse in inattulil manifcslu d'in 2'
Decembre 1848'
-in 4.Inlocul[
prcvedindil incl de de multfi scopulfi luoiriloril
ma- de Maiestatea ta Martifi
br";;;;;- acesiei_d urmd constitu[ionea octroiat[
*i reti-
li ieder[ ei pre faqil in-l4' Aprile a' c' f[r[ de o datfl in-
neci c[ ta le
o durere, de si Maicslatea
tt.""it,l. r. t.t a'i" care Romanii vedfi cu
urmA ,u p""n'*qi[ essemplarib
pre callea inceput[
,r*nnor"urresi rneritele in 25' Februarii a'
c', insi in acea con-
nere.
-
ffiffiil;rl"gi ,Oi.p.Aecite-ce i se pusera; precu'ri inirnoqii
,rirofionu octroiatfl nu li se attinge neci
numele' si cd ei in urmarea
cu credintil suppusfi casei impe- qi aci lnainte subordina[i magia-
..rili *"a*ii ae pitriarct ulfi loril acellei oonstitu[ioni remdnendil de
li se va recunn6sce voivo- gradil de drepturi
;tl;;fi, numai c[ nu se punil pre unt as.slmine de coron[ parli-
;;",;t;;;tugiaii prin promissioneat[ ile si avutt in frunte "" cari dup[ corislitutione formdz[ terri
ttatulfi selbesci: asid si Romanii, 9i.n'au
s[-i fil inimati prin cuvdntulil """p"pOrJ.
il; impir[indu-se intre [errile Ungaria' Trasilvada. si
uni omt mare d'in nuti*ru-iott care c[ inci
li s'au
innflscull cdtrfl augusta dinastilt il;;il.; se lipsescfi de folosulfi rle a li impreunl ' care
,r" .i'^itt.lf no*ui ain-o'ctlintia
nu'a"i rebellionei inci mai inainte de inl[ritir de
s'au scullatil ,p'o ',
'tingt'*credintit)se prin manifestulfi d'in 3' octo-
atil pti"'articlulfi 7' a' 1848, d'in Dieta-ungurdsci'
M;J;;.t sa fostulfi Imperfitolifi Ferrlinandri'. si asid se
flaccescri
;;;;;it*riu popoiutt mugiari' qi in zelulfi loril cellfi
bre 1848 ,pru, to'nb'tJtt""ftt de la acesti-ii
inclsimaitare,oitlwinfiprOd[resbun[r'iimagiarilot'ir'a-c[-Ma-
ttinistiei safferirl prin lupta pentru tronulir
apprinEil incontra p*"u'u-itotil ' roril urr[ gi o au trassi asupia sa
cari furfi cu atdtft mai durerrise' cu
nalcmi si ncvoii innorfit6rie, iestatei telle.
'"-"---Nrtirrn'arfifostimaifiresce'decdttcaRomanii'dupi
tnainre dc esqirea manifestului
ffi'.;;i#;;'i"ffii;;i',,iugi;roi*ptt rcbelli' Manifestuli citatt s[ incet6ze de la.
d'in 3. Ootobro o'n 'oi'''itt"tii ce au vedutri coprinsuli conslittttionei acellei-d'
;;;0 * nio C.lu.qi indirectil)fucelle ce flcusserl ei pentru causa ffi;r;;il ;oriititati incontla acellora cari' ver-cum[ invinc[tori
acdstaunil balsamt versatil pre multele ,u., iininsi, sunt destinati spre
a le Ii domni, ca sl.nuJt l"iti-
oou drdplir, ai oppruna'ua
le infipse nationei sa' Ins[ Rornanii in credintia qi aderintia
plugo, cari Ostea o'a ;u'inarmatfl a magiarilorri mor[ii pentru'Im- territe resbunarea asupra
in bragiele c6trd Maiestatea la qi augusta cash domnit6rii'
Romunor ce sc u,'uJlilte ae arme spre luptl nouil'
lori cea inndscutl
resbellulfi spre stricationea
pcrhtoriulil o t";;il'pt't-tu"'intit noue'
ei, $i arnrgure chiari si nalurat continudndd
ce se ar- t6te c6.se ved'uri de nou insellati
Ins[ cca-d ce impri at i"i"tte ii de bucuril.pre Romanii sa intru apperarea tronu#, si cu
baterielorfi magiare, duP[.ce,mai in speranlia lort, cautl mdngliare
in chi[marea nristri cellori mai
runcd inc[ totu nearm"ati;;;;,
,lr;i;;fi;;p;ef,{cusser[
mulre cenre tle sare
in cenusil prin magiari, -
28
22

clerrrustratfi cu
josfi insemnati catl prin sentimentele oe--amil
- arnu increderea guvelnului' $i
suntemu
nespuse sacri{igie, 'ieritatil clorinliele
provocati tle ministeriulfi'll"it*t"tti':t]t-:l*r^rdescoperi
"oi,no, g,n,,.t
u
"^r,1 "Tl,i,,Tl1",?
"i;dii fft':1'il1"fi ':J;t
;
rninin Pus[ Pre cr vec ;,1
iOtt::Tt:ill*t: penlt'u liuerea cea
raLe ResPunsulu ImPeratorinlui'
Maiestatea ta, pre fongn valentia
plelOngd t6til
qi a inonarchiei intlegi'
tle oausa tronului consitlerati rnai
oare au arretati *t* ;;;;;;;-i'*t't'ii''.ti.s*nt Acceptfi cu mullilnnire de la Dolnnia
vosttl assecttrdrile d-e
J ;ffi or.ainiie siruppunere c6tr[ rnene'
Grellele cercetdri cari le au ad-
o,* @ "' r T:x' i
nttrrile tle o mesula ce.llHli
ffin *l;,l' 1'-'lffilT'l;'q; - dussil resbellulil civil preste
nefelici[ii vostri connationali au meri-
p'in manifest*li d'in' 2' Decernbre d'in partea hn-
i'jr'u'u:t" i*tu"ir u*u'"..t,,iu't
urultidnnitl
tatfi toti dreptulil de compiternire si
de
pu$u otl
demni.de cet[. acei-d cari s'att
1848, dicemil, rnai puqinil ;@;'".Fl"l*,::lln*H;'"TJilll'l',?Tl",,lff T"i',il
sirest6r'ne trouulfi Maiestatei telle'
i6r, *,ttn. drepturi de o rnesura
qr
'"'" o;;;;;;.rnnatii tinurl de detoria lorfr' ca dupl ce au p'opusu Guvernulil llreu so va adoperi a
l-alle pop6re alle irnperitrlui meu'
telle causa Rouranilorfi si se indt'epteze organice arnmesurate indi-
ruirtisteriului Maiestatei
rugbqione' .ca- s[ binevoiesci
a da t"i"ttd" tlttit plincipii prin institutioni
acestui-d si oonsunltol'ie
cdtri Maiestatea ta cu urniliti
'"'OintiOtti
pt'ecrtmit le Eintielorfi oelloril udun'*t'
allc poporului
resolutione la petition"ea
nal'ioni Romane
' a' o''
ci toli
ilffi;;.;;;0,,u'orti'i' nu ouger'iintelleptione Romanii adeveraril-pa-
ai indurat[ u iu tleputa[ii Rornani in 25' Februariil
trioti vorfi oonlucrd la acesl'a c"u
qi cu cutnpetare; in
"'punau
f"a"i"'attititre accuratl' o vei deslegtl in cellfi la consilidrii mei ordirrile cuvinite'
c[ tlupd ce o vei nalionei' adec[ in inlellessulil intellessulfi acest'-d u'n si dutfi
rnai sourtir ri*pt tp" t"tiiiannirea 2' Dc- n.tant assecurentltt'-ve despre
glatia mea'
care s'au datt prin rnanifestulit d'in
drepturilorir ttu o 'ot'*[
--
combre 1848'
profundl plecitione'
Cei ce remdnemil cu ce mai
Vienna 14126 Juniu 1t#L.,u,u,,.,,,

credintioqi suPPuoi
Pelru Mocioni de Foen, rn'
p' proprietariir'
oetatii Tr:rnisiora'
Petru Cermenar m'P' capit'
Joanne Dobranil, m' p' Agente de cur'[e'

Omeni de iicreilere ai u?tionei Rotnane'


25
24

sc incdpl punerea in lucrare a n6uei organisa[ioni; cici dc si


acUsrl olganisatione va fi numai provisoril,
insi ca va servi de
fundameifi h olganisa[ionea cea definitivl' Apoi nu se cade a
prra, a'in vetlere neci impressionea ce va face inceputulil n6uei

irganisaqioni in inimele celle pline de asteptate alle credinti6se-


ioti popOtu alle maiestatei telle, mai allessfl alle cellorfi ce
furH,eroetatemaimultfidecdtfialteledetut.barearesbelluluicivil.
a natio:
7. De acea-d, prea-ct'edinli6sa si supprusa deputa[ione
cu mai profund[ reveringil
nci Romane se presentdzl de nou cea
Repetirea petitionei ileputationei Romane' oa si-si
, inaintea treptelort sacratului tron[ allfi Maiestatei telle
' pen-
descopere cu crettinti[ fiidsc6 sollicitudinea ce simte cu durcre
Maiestate! truviitoriir,qis[cautemdng[iareqimullihnnirelainimaMaiesta-
tci tclle cea tdneri qi totfi de o dati plrintesce simlit6ril'
Una tl'intre causelo principali alle sldrii cellei prea-triste in
Maiestate!CeseattingedelipsapretinsHabirbat.ilor[ca-
care se afld cle secle cle trnni intrdga na[ione Romani d'in nronarclria
pabili cl'in sinulil nationei n<)stre, cutedidmil a face umilita
observu-
neci o dat[ dc
.auslria.cl, e cil sufferintiele ei nu s'au ccrcetatfi au sufferitfi presto
blrbati d'in sinulil ei, ci totit di-una de alqii, si mai allessfi de tion. ,e pre ldngl t6t[ sisternatica inapoiare ce
c6trh na[ionile privi-
cari au arult mare .interessri de a impedecrl inaintarea ioit ,ri *ot iti bir.bati ai Romanilori de
ourcni "uput mullimc de Romani' con-
nalioni pr.in t6te rnediir- l6cele ce au pututfi cugeta Iegiate, cu ttite aceste-d se afll astltli o
acestei assupritc qi lort cn adevcrati
lucratfi d'in t6tc puterile str"insi cu adeveratfi de a ascunde cugetele
mintea omendsc[, $i cari toi,il dr!-una au qi
Ronrun;, dar'meritali ca verr:ari altii pentru crcdinlia aderintia
spre a atlduce la prcpusuri prin oalumnii reul[tirise, si spre a inl[- qi monarchid, cari au implinitfi
lor[ cdirfl augusta dinaslii intrtrga
i,rrd pie Itomanii cei cu iniml qi purtare oural,ft si apper'atori sinceri ai
drcgllorii publicc, ai dcspre oari nu se pOte dicc ci n'au cunro-
intorossqlol.fi nationei qi alle impeliului intregfi, cari au c[lediatid'in sistema cel-
sclntie practicc si capaoitater pentru c[ allminterd dupl
cdndir in cdnchi a si redici vocea penlru nationea sa la inaltele locuri. Romani, arfi fi fosl[ fdrd in-
! Spre cea tnai mare a u6strl durere vedemfi cd lorfi-l-alte nalioni de a se puti,l
Muiestatr: "t'tt[
inimici si astldi adduct la prepusfi credintia qi ade- doinli[ scossi d'in posturile lorfi.
vcr:hii noslri in-
Lr)ngd acesli-d venimfi cu totfi drcptulfi a uumerd pre acei
rintiu c0t,ri lronil a oelloril mui rnelital,i birbati ai nationei Ro- comitetil de pa-
vetiatiRoriani, si inainte de to[i ple binerncritatulfi
mtne, $i-i descriu cu pro nc8c0 6rnoni fairfl osporiinti[ si fdrii cun-
cific[tione allfl nationei Rotnanc impreupl cu toti personariulil
sctt'
noscinli0 prnclice, numui ca eii-i lnnegrisc[ qi si-i ncrnicrdscl cu pusfi in capulil nationoi Ro-
care in r.es[ritulil monarchiei s'au
lotulil in f[r,'run inrtlului guvcrnfi - dc ctrmfi-va ar prinde loct ici partita cca revolutio-
nane inconlra poricul6seloril cugete ce avca
collt! nturi onlumnii, - si cu dupi inliturarea lorfi s[ p6t6
naril a magiuriioril, qi care p'in t6te'infiorlt6riele vifore alle
r[ir:o cu /trecnto lcntoiil (rlo 6i nrrmai la plrere), c[ in sl- qi pini
dcvHstitoriilIui resbeilil civrl, a$iti o au condussil o conducil
nulii ntrlionti llomnno nu sc aflil b[r'bati plactici qi capabrli.pen-
lru rlrogiilorii, curi sii conlucre in intellessulil inaltului guvernfi im-
aslitti, incdtf ea, prel0ng[ t6te ncauditele crudclititi intreprinse
desceptalir prin
incontra ei, oi ple ldngi toti sirntiulfi dc resbunare
pcrlrrl l'u nrittu prtlluortre a monarchiei qi la intinderea principiului.de qi
nu s'au ldssatfi
rlrcplrrli rlo o nreriurfi la nal,ionea Roman[. acelle-ri, s'au purtatt cu forte mare cumpetare,
Acdel,fi lrnprcgiurare e f6rte insemnit6rii pentru nationea la rcpressalie dc oatfi numai in ncvoia cea mai mare' Deputa(ionea
qi
si crede a avi toti drcptulil de a sperii, cf, rcutiilidsele calumnii
llornunh chiar[ acumfi,-of,ndt in loourile luate de la inimici e
27
26
,se lupt6 cu puterile cclle [iai tl'in ulrnH, si asid au produssfi si
prepusuri, ce Ie au arruncatt asupra acestorri 6meni binemeritati prodice inoi astltli fapte adevet'atir eroice: f6'i indointil ci ei
inniaiu si gelosia, vorfi arnmuti inaintea faptelorfr ce au fdcutii voril fi cu rnulhi rnai tar.e in stare de a implini si de a purti dre-
aoesti - d pentru sustinerea tnonarchiei. Cioi, sacrall ilIaieslate !
gltorii publice in inlellessulfi inaltului guvernfi, dupl ce se va
ddci neci faptele strXlucite unite cu mii de pericle de a pelile vidtia ilntroduce utulh'r dorita pace , cu attilir rnai vertosfi, ci ei
au
si t6te bunurile plmdntesci, precurnfi sunt alle conduotorilorf datil tlestulle probe cle capacit'ate qi irt respectulfi aoest'-d' Dupl
Romaniloril d'in Trasilvania, nu vorfi Ii in slare de a da docu- oe t adeoi, cornrnandulil general au provocatfi
pre co[titel'ulil
rnentfi deplinri despre cugetele oi principiele 6menilort, atunci Romanfi ca s[ producl brirbati capabili spre a irnplini dregltorii
cautd s[ despcreze 6mul[ despre dreptatea d'in lumea acesta' de districte si comitale in loculile cutatit'e de rebelli s'a!l
Cumi ci.acesti 6meni sunt capabili de a petrunde repolturile
-capabili,
aflatil c[ la Romani nu numai c[ llu e Iipsil de barbati
nu nrunai alle na(ionei selle, dar' si alle intregei rnonarchie, chiarfi r:i incl sunt pr.este nurneril. D'in contri magiarii provoca[i fiindil
a
in intellessulfi inaltului guvernt, acdsta incfl o au doournentatil propune si ei ct'in partea lort brneni capabili, au dechiarat[ ci
prin fapte cari nu se potfi negri. Inc[ inainte, si mai allessfi la ri n'uu, de ori ce omenii lorfi cei oapabili toti se afl[ in 6s[ea
oongressuli ce s'au tinutt la Blasit in 15. Maiu a. tr" au cunllo- rebellirolfi. liri Romanii cari furi applicatri impliniri dregito-
scuti ei scoputile magiariloni si interessele monarchiei mai bine riele lori spre rnulqiinnirea generale atritfi a lespectivului popor'il
de crit[ chiani blrbatii de statfi in a clrort mAn[ au fosti soltea cfltil si a inalt,ulni commarrdfi. general. Irr tot6 intomplarea rneritelc
rnonarchiei dupi intdmpldrile de la Marliil. Ei jurali atunci inr-
si capacitatea concluctorilorfi nationci Romane d'in Trasilvania vinfi
preunx cu 401000 de Romani, c[ vort rernrini credinliogi inultei ,le a se pretid cu rnullii mai prc susir de cdtf alle acellor'-d cari in
ilinastie si intregei rnonarchie pre m6rte si vidtiI, si aoestil jur[- tlillele de pariclu se fdcur[ neveduli d'in campuli luptei, $i cari
rnentfi illfi tinuri nevetematf, si in urmarea aceslui jurlmdntil nu dupl oesi-au pusi d'in timpi personele lor[ in securanlii, acumfi
recunnoscuri guvernulfi unguresofi neci chiarfi atunoi cAndfr de o su pote prevedd finituli resbellului, essfi drl la lumini,
p6rt5
parte perdussera speran[ia de verunt ajutori[ d'in partea inaltultti "endir fiase ingonfate, si nu se ruqindzl a rnictsiori qi a intuneod
in gur[
gu"ernf irnperial, prin concessionile gi intdririle ce se dederl ma- meritele altor'-d'
giarilorfi, de alti parte vedurl c[ tenorismult cellil infiorltorifi Cu unt cuvintfi, in sinuli nationei Romane preste totil loculil,
illi rnagiarilorfi incepe a se descflr'ci cu t6ti furia sa ln capulfi in Trasilvania, inBanatuli Temisian[, in Ungaria si in Rucovina se
loril, celloril delissali de t6t5 lumea.
afl6 astfldi unfl numerfi destulli de mare de b[rbati cultivati ou temeifi,
Acesti b[rbatYr nu va puti tlice nemine in neci-unfi modil, paite mare probali in dregdtorii, cari sunt capabili a Ii applicat'i la
r:il nu sunt capabili de a purtri dreg[torii publice' Ddcd au fostt ei n6ua prefacere qi constituire a monarchiei si a nationei selle, si
in slare de a induplecd pre poporulil Romani, - care au salutati cari vorfi respundc f[r[ indointi[ chilmdlii lorfl spre deplina mul-
stergerea ornagismului ca pre inceputulil fericirii selle materiale, tilnnire a inaltei puteri centrale.
dupi care ellfl mai inainte indesertri au dmblatri: c& s[ adduo[
- Maiestate ! Mai esto ino[ o impregiutare, care ne imple de
aqid nenurnerate sacrificier cumi au addussil, sfl-lfi p6rte prin sollicitudino pentru viitoriulfi nationei nbstle, adecx, in respectulfi
t6te fatalitalile devlstltorinlui resbellfi civil, si si conduc[ senti- puntului cellui mai lnsemnalil d'i[ petitionea nr5stri atting[tori[ de
mentul[ lui de credin[il Si aderintii cdtr[ hnperatoriulfi seu, asiii tnonarchia austriao[ intr' uui sin-
,runirca tutor'fi Romunilori d'in
incritil elhi nu numai c[ nu s'au scambatfi oa al[ii, chiari neci gur[ corp[ trn(ionulr(( n'urnit putuli c[petri pin'astidi neci o mdn-
atunci cdndil esgindfi armata imperiale d'in tdni, s'au veduti sin- gliltdril rcsocururo do lu lunrintlii ministri ai Maiestatei telle, de si
guri, ilelissatt tle t6t[ lumea, qi attlcatfl de inimicil prin mediil- suntomil urtopi0ntlti 80um[ d0 mai multo luni. In memorandulfi
iOoele oelte mai ammfigit6rie si mai orutlele; ci s'au determinatfi a
29
28
IocuililderlinsaemaicompacldrlecAtirt0tecele-|.alle'v{rre.
nostru d'in li. Mrrr(ifi, prin 001.0 nc rlislur:imfi penlru ministeriulfi ra* inte t6iatl si despdrtitl in mai multe tcrri dc
cot'oni'
Mdcsiatei tollo peti[ionc8 ndstr.il cea prea-plocuti, asternulil in nu- Acistl t5jare qi desp[r[ire t care insemndzi mai
toti una ctt
melo lnlrtrgei nn{ioni, amil reschilratfr temcirrile pre cali se radirnl nu p6te fi folosi-
aerlfinarea ple inceit a nationei Romane' pericul6sfl,
noor u n ii c , si cari vorbescil ponl.ru dinsa. Ne luimri libertatea t6ri[ monar.chiei austliace, ci d'incontr[ e fcrrte fiind[
cu cea mai profundl suppunere a te rug6 pre Maicstatea ta, ca si ci prin desplr[irea Romanilor[ numai acea nalione clstigl ln pu-
te induri a arruncd incl o datl pirintescii ochi ai Maicstatei telle i.r., ,ur. ast[tli se luptl ca s[ restdrne monarchia' si care nu
asupra stdrii particularie in care se alll nationea n6sl'ri Ei care o l"pi *"f,t timpri p6te si incipl de nou tragica draml de
face mai allessil asirn[i neapperata necessitate a unirei tutorfi uriXdi. woi avemfi deplin[ cunnoscint'il
de principiele tutor[ parli-
Romaniloril d'in monarclrib. telort ce se tinfi de acistl natione ritecit[' T6te au unulfi si
! Starea in care se afli nationea Romanl, faqii cu prin derflplnarea
Maiestate
u-rutt;-uui scopfi, atlecfr de a intlri magiarismulfi
ceile-l-alte nationi collocuit6rie, e atare incdtt chiarfi cdndt s'ar dri ..ifrJ-f -alte nationi, qi de a redici unidesparttunguresct
regatfi la
qi Romanilort drepturi tle o mesurl ca qi la celle-l-alte nationi, se numai prin
care lucr[ elle de secle de anni; elle gi prin
despre care nemine nu se indoiesce, facerile de bine alle drepturi- despre timpulfi cuvintiost la planulfi lort
lor[ de o mesttr[ pentru ei in fapt[ vorfi li neinsemnater ddcd nu
connin".rru
la acdstd convincere'
'
Prin invin-
mediir-l6cele qi
vorfi Ii loti Romanii d'in monarchil unili int'r' unfi corpil' La nalionea "orrr.,ponditorie
cerea partitei republicane, nu e neci
de.cumt invinsil ma-
Roman[ care au fostfi sc6ss[ d'in t6te drepturile cuvinite unei na- gitt""irH separatisticfi, cu atdtit mai pu.gini' ci ell[ nu eunt
tioni de mai multe cente de anni, are s[ se redice totfi d'in nou, Frit nuturur ali partitei democralice magiare ' ci e unil pruncfi
lucru caro sc va face ou atdta mai cu greu, cu ctiti totfi plmdn- nascult in sinuli aristocratilort magiari,
cresculfi mare cu sollici-
tulir locuitfi de Romani, Si intr' insult numai satele Ronrane stau tudinea loni, si representalt in tot[
loculfi prin capitalile lor['
deviislale cu totulfi. Nationile collocuit6rie au astldi t6te elementele qi acea impregiurare nu e de perdutf d'in vedere' ci invince-
ce sc cerfi la o star.e politicl independinte. Aceste nationi privile- nutri qi mai
lirr-.rf*rirei- magiare vort servi numai spre agenera[ionilorfi
giate dc mai multe cente de anni - mai allessil cu damnulfi Ro- qi
iu* ,opuliu acestii natrioni, mai vertost a
iranilorfi, prin numerulil cellfi mare allfi familielorfi loril cel- Aqid dar[, cu cdtil se va intiri 6i se va consolidi
-
lorfi de frunte, avute, $i prin urmare cu putere, prin summa mai "t*etOtit. obstaclu va put6
mai bine nationea Roman[, cu atAtil mai tare
rnare a birbatilorri proved,uti cu culturl qi rutini burocraticl, prin de dri ce nationea Ro-
' .u pon, incontra cupidit[tilorfi magiare,
impopum[ionea lorfi cea mai mare iu cetdli, prin inflorit6riele pu- runlr"ut6teciaufostfipururdsistematice-appesalfi'n'auc[l-
bliceic lorfi assedidrninte de invetilturh, de crescete,
qi alte insti-
lute, prin fund[tionile lorti, prin fondurile lorfi bine elooate, desti- "'tt"*"iodal[credintiac6lriinal]acasldomnit6rii,citotf
dd-una o au Probalfi cu faPta'
nnle spre scopuri publice, si prin alte fol6se materiali, aceste desvol-
- Maiestate! Mlntuirea nationei Rotnane, conditionea
nalioni collocuit6rie (dicemir), provedute astddi cu medit-l6cele tdrii ci, a redicdlii qi essistintiei ei ca nal'ione, pre cunri si
a
mernorale, vorfi deprinde qi de aci incollo o suprema[il a$upra na- in interessulfi monarchiei intregi, prin urmare
dri i*pfinirii chi[mf,rii ei
lionci Romane, asid incdtfinationeaRomani preste puqinfi tilnpil a principiului drepturilort de o mesurl
qi in fracti"a punere in lucr.are
adeverfi nu std in desbinarea ei, ci
va o[dd suptri prcdomnirea vechilorfi ei inimici, va veni starea
puntru nuiionea Romanl, intr'
ei cea licill6sil de mai inainte. Ce durere, ce intlistare ar Ii pentru numai ci numai ln impreunarea tutorfi Romaniloril d'in monarchia
Romani, cdndir ei s'ar[ vedd drloi suppusi la assupritorii lorfl oei rustriacll lntr' unfi singurfi corpfi, in in[elle.ssulil $. 4. allfi constitu-
vechi, prin urmat'e qi la rebelli ! $i acdsla, llfaiestate , se va ln- lionci inrpcriului, Ei cu tlechiirarca pflmnlului locuitil do dinsa o
tirnpld flr[ indointiH, ddoi nationea Roman[, care in plm0nlul[ (6rra do ooron[ (I(ronland)'
30-".- 31

Maiestate !Nationea dup[ atf;le sacrificie adilusse cu t6t[ voia


pentru tronuli Maiestatei telle, Si dupl atdte strXlucinte docu-
mente de credintil si aderin[iH, crede a avi drepti de a astepti ca
la n6ua prefacere a statului s[ se iee in considerX[ione singularia ei
stare descriss[ mai susfl. Paragrafuli 5. d'in constitutionea ce te ai 1382
induratt Maiestatea ta a da pop6relorir drin Austria, assecurdz[ fil- M.";
carei na[ioni unri dreptfi nevetematt de a-si phstrd na[ionalitatea.
Acestri dreptfi pentru Romani va Ii o literi desdrt[, pinH nu se vorfi
I)escoperirea Ministeriului.
uni toti intr'unfi corpfi na[ional, fagiX cu celle-l-alte nationi cu to-
tuli independinte, atdtfi in respectul[ administrativfi cdtfi si legisla- i
Vienna, 18. Juliu 1849.
tivfi. In puterea acestui dreptfi garantisatt de Maiestatea ta appel- I

Reverendissime D6mne Episcope !


ldmfi Ia am6rea de dreptate a Maiestatei telle, si ne rugemri cu cea
mai profundl suppunere in numele na[ionei, ca s[ nu-i detragi
singurulfi medifi-locfi alhi plstrdrii nationalitd[ii ei. Induri-te,
I
I

Maiestatea sa an datil Ministeriulni spre ammesuratl deslegare


peti[ionea, care s'au fricutfi de organri allfi. dorin{,ielorfi Romanilort
sacratfi Maiestate ! a decord renumita coron[ a gloriosei case habs- d'in intrega rnonarchifl austriacX, asternutfl deReverintia ta irnpreuni
burgice cu redicarea la rangulfi ee i se cuvine a unei nationi d'in cu mai multi membri ai na[ionei Romane.
stribuni mari n[scute, de multe secle de anni neconsiderate, ins[ Ministeriulfi n'au lipsitri a lud Ia desbatere cu t6t[ atten[ionea
acestei caso pururd nescuturatfi. credin[i6se, cu nobili calitdtY pro- acdst[ cerere atting[t6rie de celle rnai ilrsemnit6rie interesse alle
vedute qi pline de viitorifi. Romanilorir, dar' totfi de o dat[ au credutfi a Ii de lipsi s[ tin[
Asterndndir prea-urnilita deputalione Maiestatei telle cu cea inaintea ochilort qi reporturile intregului imperiir d'in puntulf de
mai proftrnd[ reverintifl acdsti prea-sappusd rug[trione, innouesce vedere allil n6uei legi fundameniale a statului. Ministeriulfi, in allfi
in numele na[ionei selle sentimentele de credintil gi aderintifl ne- I
c[rui nume am on6re a ti face acdsti descoperire, cuget[ mai dn-
miscal[ ctrtr[ tronult Maiestatei telle, $i se 169[ totfi de o dati
penlru o currdndX resolu[ione Ia peti[ionea ei d'in 25. Februarifi a. c. I tdiu de t6te a ve observii, ci de la facerea acellei peti[ioni incdce
puntulfi de vedere ce s'au [inutti intr'insa, au Iuatfi o scembare
-
Vienna, 6'18 Julifi 1489. essentiale prin constitu[ionea imperiului, care au datt Maiestatea sa
Ai Maiestatei telle dup'acea-d pop6reloril selle, ddndu-se prin acea-d unri puntil de
credin[ioqi suppusi orientarc fiptil Ia starea de dreptfi a Romanilorfi locuitori in mai
(UrmdzI subscriptionile.) multe qerri de coroni alle imperiului.
Cea mai insemnatl qi essentiale cerere, adecl drepturi de o
mesur[ pentru na[ionea Romanil ca pentlu t6te eallel-alte na[ioni
alle imperiului, s'au garantisatt prin conqtitu[ione ,
Respunsulu Imperatoriului. - Romanii
printr' insa sunt chilmali la dreptt assemine de mare qi la val6re
Eu voifi dd indat[ ordine c6tri ministri mei pentru rcsolu- assernins ca qi tote cclle-l-alte nationie si printr'acea-d in intruhi
[ione la peti(,ionea v6str[, si puteti fi incredintiati c[ dolin[iele marginilorir tlivusclorfi terri de coronl insemnate prin constitu-
celle clrepte qi cuvintidse alle Romanilorfi se vorri implini. tiono, Ii I'tu nssccurulil ut0tir desvoltarea de o mesur[ a nal,ionali-
FdntAna-form6sf,, 18. Julifl 1849. lAtii lor'il, r:0til qi purlioipuren la communele institulioni liberali ce
r'nu dntit ln lOio popdrolo tl'in imporiil.

L
1l
t\
I

i
88
3t
la calle qi desvoltare
Acor,io inriitu(ioni, cu u chroril punerc puterile
d";;;il Mticsiatci sclle d'in tirte
orcnniclt ro coprintlo impe-
nduir de a qi desvoltd fdrft
:;if,'.rt"cffiil.irt nt*-tio "tnu loril ln vidtin cle statir si de
decaro qi rle a si 'ufti"i'"'iionoli''ot'oni guvernult Maiestatei selle
cornmunitate , in biscrici
aiin ,!

"otn'
;. il; ; ;;,,s* :l :*Jilt*:*;nruU';hr';ff:t"i;
Romanr
E.
iii

::1ilht'1"1"J"',:,'l"tl ilffi.-u;-no*uc, si nationea"'


de o mesur[ in respectulil
na- Reflessioni asrpra respunsului Ministeriului.
e[ se bucure in fapt[ tte dreprurile
t'ontt
mesurile guvcrnului cu incredere qi Inalti Ministeriri!
uo*un,i au tle a ailjutri
lntdmpinare activl, 9i
a-i ueirr{ deslegarea acestorigrelleprobleme In onorata scriss6rii a Dornnului ministru tle dreptate si locu-
*nfot.re cumpclatl qi in(ell6pti' in tiitorifi ndnishului lucruriloril d'inintru, d'in 18. Julifi a. c. indrcp-
'
"rin connutionalilorfi loril sutrt
Iir[ barbatii
"tJ';;;;;;;;'eu tat[ c6tr[ capul[ ileputationei Romane, consubsorissulfi Episcopri
f*e p* acesti-ti'sl se.convincl c[ plTT
nationea
allfl biserioei orientale d'in Trasilvania, se descoperc subscrisqilorfi
snecie chilmaqi ,
"" 'e
put6 une ua*'iuiu garantil.
pentru deplina
in nurnele consiliului ministrilorfl: Ci puntulfi de vedere ce s'au
Rotanl va :1
assecurate qi^ei prin dreptatea
$t
lucrare a desvoltdrii nat'ionale gi linutfi in petitionea asternutl cu t6t6 suppunerea Maiestatei selle
o.va afli numai in strinsa
Eratia Maiestatei seller"ul'tJ-tAtoeril la 25. Fehruarifi a. c. au luatfi prin data constitutione d'in 4' Mar[ifi
Maiestatei selle va fi mul-
inita aderintift ae guvtrlill"ui S-"**fil arlusrl influintia lorir in a. c. o scdrnbare essen[iale, si c[ prin acea-ii Romanilori s'au
ei vorfi
ti[nnitorit acestoril litil^il''-a?t[
no'Utaop'rd a llti intre poporuli
garantisatfi clrepturi tle o mesuti cu t6te celle-l-alte na[ioni, si
iutellessuli acest'-d, tt u'ii[ " idei adeverate
val6re assemine de mare, desvoltare in assemine mesurl a na(io-
lorfi, preldnge a""piu"u consciint'iei nafionale' ui ctr nalit5tii loril qi participare in internulfi marginilort insenmate prin
intragl si despre reporturile constitutionea impefiului, la t6te comrnunele institu[,ioni liberali ce
despre legbturu foi 'o'*olarchia '
cellel-alte connatronl' s'au dati Ia t6te pop6rele imperiului.
Episcope' assecurarea
Accepldz[, reverendissime D6mne InsX subscrissa deputa[ione e convinsil, cX prin constitutionea
despre ileplina mea stimi' imperiului, d'in 4. Mar[ifi, nationei Romane, ca nationi, nu i s'au
ac h , m. p. dati drepturi de o rnesurl ca Ia celle-l-alte na[ioni alle imperiului,
qi incl chiarfi celle mai essen[iali, qi de o parte se teme ca nu cumfi-
Episcopil allfi bisericei greco-neu-
Reverendissimului Domnil va parerea espress[ in mai sust laudata scriss6riX a domnului mi-
nito d'in Trasilvania Androiu $aguna' nistru, s[ se iee de lntlreptarifi la prea-multt dorita definitivi desle-
gare a petitionei na[ionei Romaire, asternute cu t6t[ suppunerea
Maiestatei selle inc[ la 25' Februarii a. c., de alt[ parte sperl c[
inaltul[ ministerifi la deslegarea de multe ori memoratei petitrioni
d'in 25. Februarit a. c. precumi qi a acellor'-i ce subscrissa de-
puta[ione ani on6rea a le da Maiestatei selle in 12. Martiri si in
18. Juliu a. c. va lui in consideratione drepiatea dorintielorfi na-
YII.

t
ll

.,)
tl'
3[ 8E

tionei Romane, despre care se p6te convince d'in acdstfl umilit[ a in numirea genet'ale a tcttiloril locuite de dinsa, - nationea Ro-
n6str[ representatione I si se va intlepune la Maiestatea sa pentru mani, d,icernfi, nu numai c[ n'att cdstigatri dreptulti de a avd adu-
concederea drepturilorf essentiali cari s'au datil prin conslitutio- nririle selle de [drr[, cari s'au datri croatilort, boemilorfi, poloni-
nea imperiului la t6te na[ionile, chiarri si la celle rcbelle, dr[ lort, bd chiart si rebellilorri magiat'i, ci prin desconsiderarea arti-
credinti6sei nationi Romane r care s'au scildatt in sdnge penlru clului 7. alhi dietei d'inPresburgil, au temasfi implrqit[ in mai multe
voii s[ cr
terri
- fdri de a avi
monarchuli ei qi pentru drepturile de o mesur[, se dendgd. Pentru de coron[, ca se undsci Yer-o
acca-d, subscrissa deputatione ammesuratfi inslrcindrii ce au luatfi [6rri de coronfl de o vite cu dinsa, - au remasri desbinatd aqid incAtil
de la nationea Romanfl, crede a'li de lipsi de a adduce in cunno- necirird nu p6te adjunge Ia adeverata ci val6re, de qi ea qi-au
scintia inaltului ministerifi, c[ la sassii d'in Trasilvania ce sunt la asternutt dorinqiele ei, si intre aceste-i anume cererea de a fi unit[
numeril apr6pe la 2001000, s'au implinitil dorintiele prin patentea intr'o singut'[ natione de senc steletbril, de a fi slrinsfi qi imme-
imperiale d'in 21. Decembre 1848, adecil ca ei si stea immediate diate legatl cu Austria, de a i se d{ ca la t6te cellel-alte na[ioni
suptil coroni, s[ fiX strinsfi lega[i de monarchia intrdgi, si prin tlreptult ite a [ind adundrile selle de tdn[, dicemfi, de qi le au
prin
- selle cu scirea inal-
urmare dreg[toria centrale sHssdsc[ si lid immediate legald cu mi- asternutt subscrissa deputa[ione Maiestatei
nisteriulft respuuditorii de aici, precumi qi ca nationea slssdsci s[ tului ministerifi inc[ la 25. Februarifi a. c., prin urmare lnainte de
fift representatb la dieta universale a imperiului prin deputatii ei a esqi constitu[ionea imperiului d'in 4. Martiu a. c.; de si Maiestatea
proprii, considerdndu-se ca nesce dorintie ce intimpin[ si adjut[ sa in patentea d'in 2l.Decembre 1848, dat[ sassilorfi d'in Trasilva-
prea . inalta voi6 a Maiestatei selle de a edificrl noulfi statfl pre te- nia dechiflrasse c[ assernine dorin[ie intimpini si adjutfl prea-inalta
meiulfi drepturiloril de o mesuri si allil liberei determindri de sene sa voi[ clc a edifictl rioulfi statfi pre terneiult dlepturilorfi de o me-
a popdrelort, si prin unnare drepturile sassilorfi prin $. 74. allil surfl qi allil liberei determinAri de setre a poporelorfi, qi de qi atdtfr
constitutionei d'in 4. Martift a. c. apriatfi se lassfl in tOti puterea prin prograrnma ministeriale, cdtil gi prin manifestul[ imperial d'in 2.
loril; prin care li se d[ o stltorinti[ de sene independinte de ver- Decembre i848, precumri la tote celle-l-alte na[ioni, aqirl $i ei s'au
care alt[ tdnl de coron[, qi totfi de o datl prin scAmbarea numirii promiss[ drepturi de o mesur'E cu celle-l-alte na[ionY. Asid,
de pIm0ntfi regal, unde locuescfi apr6pela 3001000 deRo- inalti ministerit ! nationea Romanfl nu prite necXird adjunge la ade-
mani, ln pimdntt slssescfi, li se di o supremali[ presle vetata ei val6re, atAtil mai puginfi c[ ddci ln dietele d'in
Romanii d'in acesti pilmdntfi, despre a clroni s6rte nu se face Ungaria va fi s[ se introduci p6te limba magiari, (care firesce ar std
. ver-o all[ dispusetione particularil. Mai incollo selbiloril, cari in cea mai apprialfi contradicel'e cu mai susii ciiatulfi principiil de
asgemine nu sunt mai multi de cdtt camfl la 2001000, prin $. 72. dr'epturi de o mesul'il cari clebii s[ se dea Ia tote pop6rele imperiu-
all[ constitutionei li se assecurdzfl voivodatulfl $i se promitte ch lui in intelleseulfi cellil atleveratil), atunci Romanii d'in Banatulfi
lmpreunarea lui cu altl ldnd de coron[ se va ileterminri dup6 ce se Temisiant qi cei tl'in susfi cle Muresii
- ddcfl desp[rtiti de fralii
vori ascultd deputa[ii lorfi, ii aqid qi lori li se garantdzi puse- lorfi rt'in Trasilvnnia arfi fi constrinqi s[ remdnl incorpora[i iu Un-
tione proprii, .sepirati de celle-l-alte na[ioni, ddnduli-se voi[ de garia -- ln ncclle rlicle rtu voril puti Ii representa[i prin b[rbafii
a se uni cu o tdtrH de coron[ cu care voril avi ei simpatia. Dar' cari au ofinligntI lncrcdcrea lorfi, ci vort Ii constringi a increde in-
nationea Romani ce lrece preste 310001000, si care cu essen- let'esstrlo lrlrii rltrllo rnfli ennle ce arfi veni a se pl'opune in diete, Ia
ei
-
fiicute statului intregt n'au pututfi si o duc[ pin' nlati rirnoni orrri uu rleplinfr cunnoscintid de limba magiaifl, si vor'fi
tialile servitie
acollo, ca in constitu[ionea imperiului s[ se numdscl ca o partb a lhand nH rrlhlgi{ lrrllnrplrtrcrt rllt:fi acestt genri de 6meni chiarfi si
-
aceslui statt intregfi, pre care I'au apperatil ea cu pel'derea de ver-o cludir rrr.ii llorrrrrni (lrtri qi-nu c[stigatfi cunnoscinlia lirnbei ma-
ll
400 de sate arse, qi preste 401000 de 6meni ucciqir qi care dispare ginro rl'irr utn/trou r:filrll rllttnu orr tlHlXssnl'ea limbei Romane
3*
- voril
30
37
apporl hrlormraln nnlfulnol llotnurro, ruu lo vorfi vinde d'in am6rea
o0trtr oon ntghrH, llnrll, nfnlH rlo norlslll tlurc ncfovorit6ril, dicl tdti totil d6-una, cr[ mai allesst acurni de cAndil s'au escatt resbel-
Ilomnnll vot'tl fl oonrlrlnlf n m roproronld ln o diet6 magiarl, in Iulil civil d'in causa interesselorfi dinastiei qi alle monarchiei inlregi,
a le injugd impreunfl asid ca elle s[ si punfl pedeci una altei-ri
cuulil toorl'-rl lnvotlnrou unol llmbl ncoultivnlc, strdine, care nu -la desvoltarea lorfi? Noi nu credemri ci p6te fi acest'-d, cu atritil
rr[ut[ nornlol( lr oulllvuron rooluriului, vu hnpedecd prea-multfi
mai multri, c[ dup[ cumfi se vede d'in patcntea d'in 21. Decembre
oultivoron llnrbol nrnlorno, qi vu lngrcuirl decvoltarea na[ionei Ro-
mano cu alAtil nral vorlorfi, cl( dorvoltnroa ei ln assemine mesurl
1848, clat[ sassilorfi d'in Trasilvania, voia Maiestatei selle este ca
(caro dupl onorutn rcricsdriil a domnului miniclru allil drepHqii ar si edifice nouhi stati pre temeiulil liberei deterrnindri de sene a po-
li assecural[ prin conatitu[ionca lmporiului), nu o cu putin(ii a fi se- p6relorfi, care determinare de sene treci nu se p6te cugetd acollo
unde o natione incurge a'supra lucruriloril cellei-l-alte deoiddndi si
cur[ acollo, unde dupl g. 3d. allu conrlilu(ionii, htr'o dietH com-
pusfl de mai mul]o nalionalitdti au qi ucoi-d dleptf a pflsOi la medifi-
incl ui sl,ricdndfi.
locil cu votfi docieivfi nu numai ln lucrut'ilc culturei (errei, alle edi-
D'in tdte aceste impregiurfiri addusse inainte, cugetdmi c[
fioieloril publice, allc asqediiminteloril de bine fdc[t6rie, ci si in
inaltulfi ministerifi se va convince deplinfi cil nalionea Romanl,
dup[ ce este departe de avd drepturi de o mesur[ cu celle-l-alte
lucruile Romanilori atting6t6rie de communitate, bd lncd qi ohiaril
de biseric[ qi de scoli, dicemi qi acei-ri cari atdtfi cu conde- nationi, cari unite intr'unt Totfi prin constittttionea d'in 4' Martifit
-
iulil, cdtfi si cu armele in mdnfl au dati probo invederate, bd in- a. c. ar cflstigatil dreptulfi de a-si ordind lucrurile lorfi nationali
Iior[tdrie, de antipatifl nespusfi de mare, qi de urrH neimplcat[ in adundrile lorfi proprii sau fdrft neci-un[ amrnesteci d'in par-
cOtr[ Rornani. Apoi obiec[ionea acea-d care o ar puld face cineva, tea altei nationi, sau cellu puginf cu ammestecil neimpedecfl-
torifi d'in partea unei altei nationi fliccite prin tiiarea in bucdl,i t si
adeci ci Romanii au acell'-aqi dreptfl in respectulfi lucrurilorfi
p6te fi, destinate de a fi suppusl la constringerea de mai inainte
communali, ecclesiastice qi scolastice cu cellel-alte nationi ce se
pentru limbi, - c[ nalionea Roman[, dicemil, in aoeste impre-
afl6 de fagil la o atare diet5,
- n'are fundamentt, pentru c[ unde
rea in buciti a Romanilorfi e atare incdlfi ei in Ungaria,
tlia-
giurari nu se p6te laudd cu applioarea principiului drepturilor[ de
adjutati de impregiurdri mai favoritdrie au pututt adjunge la ceva
- i mesuri la sene, si nu se pdte bucurd de fol6sele dreptului ei
desvoltCrii de o mesuri a nalionalitd(ii selle.
avere remdnt in minoritate prin numerulfi cellt preponderht6rifi
-
allfi magiarilorfi, ce sunt qi mai multi si mai putinti, dri in Tra- Dreptri acea-dr ne rugAmfi oa inaltulfi urinisterifi ludndfl in
undo .preponderdzi cu numerulfi, dar' in urma unei considerltione dreptatea dorintielorfi nalionei Romane I fdimale
rilvania
-
assuprid do seclo de anni, sunt mai to[i niseraci
pre programma ministeriale qi pre prea-inalhrlil manifestt d'in 2'
- remflnil in de-
relfi prin censuli celli appeefltorifi determinatfi prin constitu(ionea buct*lie 1848, si meritele ci celle in genere cunnoscute - de
irnperiului, d'in causH c[ na(ionile cari au fostfi privilegiate pin' cumi-va este iertatfi a vorbi de merile spre intemeiarea unei cereri
dreptel s[ binevoidscl a essoperd la Maiestatea sa deslegarea
acumil, eunl totil do o dati qi mai avute de cdtfi Romanii: qi asii -
petiqionltorfi d'in 25. Februarii, d'in 12. Martiri, precumfi si d'in
Romanii d'in Ungaria n'au neci o speran[ii ca s[ adjungl s[ se bu-
curs ln fapl[ de drepturile loril, si pentru cei d'in Trasilvania incii 18. Julit a. c. cellorfi asternute prin noi'
o f6rlo departe acdstl speran(id. Cu tote aceste-d chiarri candfi frdn-
Yientra, 18.'30, Julit 1849'
Cu distinsl stiml remdnemfi
lurile nntionei Romane d'in t6te [errile de coron[ locuite de dinsa
Ai inaltului Ministerii
aril li lntr'adeveri tari dcstullil ca sd se p6t6 oppune Ia o na[ione
Prea-Pleca[i servY,
inimiofi ce - i slfi ln callo, prite li ncopulfi unui guvernil pir.intesct a
(Urmdzi subscriPlionile).
lnjugrl lmproun[ pro nlnri nn(ioni, .* lntro cari se arretari ostili-
38 39

2) Penlru rnagiarii do religionea reforrnati:.


Ia Debre[inil, Aiuttir, Tyrgu-rnuresiului, Clusiil, Pretoriulfi se-
cuiloril oi digertfi collegie cu girnnasie, la Orestia si Silvia
gimnasie i
3) Pentru rnagialii de religionea sociniand:
la Clusit unt collegiu cu girnnasifir la Turda si Cristurl
9" gimnasie;
4) Pentru sassii (germanf de religionea ltttelanfl:
Supplica c6tra ministeriulu cultului in lucrurile la Slbiniri o Acadernil de sciintie juridice, apoi la S[binifi, Bra-
scolastice. siovfi, Illedieoi, sedisirlr[ qi Bisterti[ gimnasie in cari se invetii
qi soiinliele lilosofice.
Inaltri Ministerifi allir Cultului
Romanii neuniti n'avurl neci unil institutfi de lnvetiaturl
! rnai

Pre terliloriuhi locuitri de Romani, inalti, avurl numai doue gimnasie episcopali la De l-
dri. cei unitY
- insemnatir cu nurnelc
de Trasilvania, si de comitatele vecine cn dinsa, Crasriovti, Te- ii,,rit qi la Blasifi, $i uui singuril liceulaBlaqifi, in care afarl
Numerr]si junimo
urisiir, Aradil, Biharfi, Satfimare, lllarmurosfi, qi incil cdteva seg- tle sciintiele filosofice se propuscrl celle teologicc'
mente d'in alte comitate, territolif coprinde o irnpopuri- Romanl care nu se consecre smr.ii ecclesiaslice, [u oonstrins[ a
de oirca patru
- decare
millione sufflete, intre car-i sunt presle lrei nrnbli la institutele catolice d'in tdrril, in cari se propunea cciinliclo
tione
ucolaslioil, do prolootori
millione Romani, abiri cinci cente de nrii dc magiari, la lrei cente rnai inaint., dupl rnedodult si sisterna
de mii de germani sau sassi, si la unil centfi de mii de alle semin[ie ,nugiuri in iitolo latinl, ir[ in annii rnai d'in urm[ ln 000 rnu'
rnestecate, furfl pin' acurnfi urmitririeleAcaclemie, Licee, Girnnasie giaril.
-
oi Collegie:
- prio resbellulil oivil cellft mai d'in urm[, tn caro llotnnttii uu
statt oa partit[ incontra rnagiarilorri rebelli, s'au laoulil
prusto
1) Pentru rnagialii tle religionea catolicfl: .
putinti[ umblarea Ia sc6le impreunl; de alli parto ln
gcolelo
Ia Urbea-lnare o Aoadernifl cu o facultate filosofici, .iuri-
acumil soiin-
dici qi teologicil; celle occupate de professori magiari se propunil
lo 'l'emisiriri o Academii inci necuhivati, si forte grea penlrfl
cu o facultate filosoficii, juridio[ ,tJ tn fmba magiari cea folosfi praciici
oi leologici; Romanii, qi care pentru dinsulfi nu e de neci unfi
la S a tir-m are unri Liceu cu o facultate filosolici qi leo- (ttup[ principiulfi drepturilorfi de o rnilsurl pentru tirtc nir[io-
nifr>, to atdtil mai pugint de ver-unf, folosfi scientifici' Sub-
logici;
in specie cu acdsla r6gh asid dard
la Clusifi unil Liceu cu o facuhate filosoficl , jurirlioi qi me- mt"lff tleputatY, insircinafi ' a
dico-chirurgic[ ; pt."i"rf,-it ministelid allil cultului, oa s[ binevoidsci de-
la organisarea ulteri6re a sc6lelori o
la AIba-Julia unfi Liceu cu ofacultatefilosoficiqiteo- ,.t iA. notunilorfi, pind '
Iogici; facultate juridicI nationale in Blasifi cu 1' Octobt'e a' c'
apoi gimnasie Ia Urbea-mare, Temisidr[, Satir-lnare, Baia-mare, untle se afli ii o facultate filosoficl si teologic[ '
si a redicA o
spesele
Carlu - rnare, Aradri, Clusiri, Alba - Julia, Bisteltia, Sfibinifi, r:ur.are pentru inveti[tura religionei greco - neunite ' -
pentru sttstinerea acestei facultdti se vorli putr! sc6te I'au d'in
Brasiovfi, gemileu d'in Cicir, $ernileu d'in Silvania, Canta,
alte summe disponibili
Tyrgu - muesiului, Pretoriulir secuilorfi, Elissa, si St.-Nic6r[ iiondurile politice alle Trasilvaniei sau d'in
d'in Giurgiu, cari se linu[ mare parle cu spesele statului; alle statului.
&0 LI
De o camil rlatl aru fi do arljunsil penlrrr oullul'u Junlrrol ln Suptirrsonrna(ii rugdndfi pro irraltrrlil Minislcriil nllii orrltu-
rroOslii specialitato urmill,6riele obiecte politico-jurirlico, lrnpllrlilo lui 0n uii binovoirlsci a lud in considerationc acdslil forbinto rlo-
in trei anni: rintiii u na(ionoi qi a o deslegri cdtil mai curr0ndil, rcmAnetrrfi
.I. ou asEccurarca cellei mai distinse stime.
Vienna, 1. Septembre 1849.
1. a) enciclopedia sciintielorfi politico -juridice; Ai inaltului Ministerifi alhi oultului.
b) dreptuhi naturei si dreptult gentiloril; pleca[i servi.
2. c) istoria statelorfi qi statistica; Deputatii nationei Romane.
il. (Urmdzi subscrip(ionile.)
3. d) dreptulfi Romanfi;
4. e) dreptulf, positivfi civil si penal;
f) processura judiciari[ ;

ilI.
5. g) sciintiele camerali (economia sociale s. politicfl, finantiele
etc.);
h) dreptulfi mercantil;
6. k) dreptulfi publicri austriacfi, legea communale, organi-
sa[ionea polilicd, judiciarid, etc.;
I) Politia, sau sciin[ia despre securitatea public[.
cari obiecte, dupi insemnarea aci d'in susfi, arfl put6 sd se pro-
punl de 6 professori cu unt onorarifi de cite 800 fl. M.C. pentru
unir insfi. La acdste-a ar mai fi de adaussil postulfi susfi-memora-
tului professorifi de religione, cu unfi onorarit de 600 fl. M. C. pre
annfi,
Inaltfi Ministerifi allfi cultului ! Redicarea cdtfi mai currdndfl a
acestei facultA[i, inc[ mai inainte de ce s'ar face organisationea
completi a scolelorri, care o astdpti nationea Rornan[ cu secu-
ranlii de Ia inaltult guvernfi, este de o lipsfl care nu suffere
intirdiare, de o parte peuhu od mai multe cente de studenti
r'au impedecatfi prin intdmpldrile d'in urml de a si urmd inve-
[iaturile, $i acumfi nfi mai poti remdnd neoccupa[i cu lucruri folo-
sitorie, fdrl cellfi mai mare damn[ atdtfi penhu sene cdtfi si
pentru na[ione; de alt[ parte pentru ci nationea aro lips[ de 6rnenY
proveduqi cu necessariele cunnoscinl,is ecientifice spre a putd
impld dupi cuvin[ifl posturile politioe Oi judioiario co i se cu-
vinfi ei.
trz &3

tleputa(i, Si fxr'do urrndri pen[r.u viitolifi, - in aoestf casil estraordi-


nuriil, o-.lunomi atlministt'ator.ifi pr.ovisorifi altfi diecesei verqetit -
carans[beqiane pre Arohimandrihrlfi Patriciu Popescu, b[rbatfi
proverlutt cu cerutele calitiii canonice, spl'e a cirui mai mare re-
comrndndare nu ptltemir trece suptfi t[cere impregiurarea, ci dinsuli
pentrumoralitatea si multele selle cunnoscirr[ie, ca Romanfifu-chi[-
matt la Carloviciil Si nurnitt assessorifi oonsistorial allfr archidicce-
sei, de la cale b[rbatil, ca unulfi ce este nlscutff
qi crescutil in
10'
-
tliecesea Yersetiului, se pote astcptd c[ va fi in stare mai multil de
Supplica pentru I'eoccuparea iliecrsei Versetiului. cdtilver care altult de a mdngiiti pre Rornanii d'inBanatil cei muh'i
ceroetati de plagele resbellului, qi de a-i lin6 qi de aci inainte in
Inaltfi Ministerifi allir Cultului ! applecarea cOtri mesurele nouei prcfaceri a Austriei'
Totil de o data s[ binevoidsci inaltuli Ministerii allir cultului,
Inainte cu cdteva seplemdni au leposalil Stefanil Popovioi,
a ordin[ irr intellesulfi susir-atlinsului s. 2 allir drepturilorfi funda-
Episcopul[ diecesei Yerqetiului d'in Banatfi, cal'e mai dc de
mentali, ca averea cea lilssali de reposatulil Episcopi Stcfanf Po-
rnullfi se nurniii diecesea Caransilbeqiului. Acestil Episcopatil
povici s'[ nu se transpuni in cassa nationale serbdsc[ d'in carlovioiil,
numerl preste 300 cle parochii, intre cari abid sunt 30 ser-
ci si reman[ ldng[ benelicifi, d'irnpreunh cu veniturile intercallarie,
besci, insX tare amtnestecale cu Romani, dr[ celle - I - alle t6te si s[ se adrninistre de rlreg[toria diecesan[ - qi a oppri pre
patriar-
sunt communitffti locuite numai de llornani. D'in respectuli pre viitoriir in lucrurile bise-
chulil.serbescfi de la ver-r:e arnmeslecit
c[ acdsth dieccse a Yers,etiului coprinde in sene o impopurl[ione principiului dreptu-
ricei Romane, c[ ci alare amnestecfi contradice
r.rupreponclet'antii Rornan6, se . cuvine ca Romanii cari locuesoi
2' riloril rle o mesurfl, si de rnulte ori memoratului s.2. allfi drepturi-
inrr; insa qi forndzl o societate religi6sl
- in inlellessulfi S' loril fundamentali, basate pre acestt principiti,
- si a da voiflRo-
nllil drepturilorfi fundamentali date de Maiestatea sa in 4' Mar-
manilorfi de a [ind uni congresir pentru constituirea loril ecelesia-
l,iil u. c. in usult lutorfi drepturilorfi ce se cuvinfi fii-
- sfr intre
rjiirei biserici recunnoscute prin lege, prin care $. li se increde qi
s[ic[, $i allegerea Episcopilor[ qi a unui Mitropolitfi, - irH pini la
ttefiniii,a asietliare de Episcopfi in scannulil diecesei Yersetiului, a
nrlministrarea luoruriloril selle ecolesiastice. Ins[ fiindi c[ resbellulil chirotonitir, duplvecinetatea gi
faoe dispusctione ca clericii cei de
oivil, care curge acumfi in Banatt, nu indulge ca multfi cercetatii
.orn,no,iit^tro locului si se inth'cpte la Episcopulfi Trasilvaniei sau
Rornani s[ pun[ in lucrare dreptulf acest'-d in modLrlfi prescrissfi
la allfi Aratlului, spro chirotonire.
prin can6nile bisericei resHritane, si precumfi au ceruti'r ei ilr pun-
Yienna, 20. Juliil 1849'
iul[ 3. suptfi c) d'in peti[ionea a.sternutl Maiestatei sellc in 25' Fe- Cu distirs[ stimi'
bruariu a. c. : aqid dar[ subscrisqii d'in motivult ca in aceste im- pleca(i servi
pregiurdri critioe phstoria suflletdsci si nu p[temdsc[ ver-o sci- m'p' Episcopir Romanil d'in Trasilvania'
, Anrh'oifi lnguna
i*.*, .. simtfi cletori ca cleputa[i ai nationei a rugd pre inaltulfi Jottnno Mooirlni rlc Focn rn'p' proprietariu d'inBanatfi''
Ministeriil alli cultului : Sii binevoidsc[, fr{r' de vetemarea rn' p' proprietariir d'in Banatfi'
Pelrtt Mocioni rlo !'ocn,
tlreptului tle allegere, care in puterea canoniloril bisericei l'esiritanc
Jottnnol'rlllttrrnttrn.p.prtttopopudeBrasiovud'inTrasilv.
se cuvine clerului si poporului diecesanfi, $i a decisionilorfi adu-
thlrtt Ourtttottllr ln, p' ()npilanil oettttii Ternisi6rei'
ndrihrir cle la Blaqiir qi de la Lugosiir celle intemeiate pre can6nile
Dr. Juttttno l)obrnnii nr'p' Agcnte dc curtc, d'in Banatfi'
memorate, oari decisioni serYescil de indreptarifi strbsorisqilorfi
45' '
ItlL
-
conil, uu triitil pin' acumi"r qi tr[iescfi d'in ddrile celle de bunXvo-
t"'u'11'",[1ff
Hl",llrno*u, Mitropori(lorfi si parriarchiloril diver-
selori nalioni ce se [in[ de urra qi acea-dqi credin[i[, conditionat[
prin constitu[ionea bisericei resfiritane r nu se radimfl pre pugte
administrative, ci pre punte curat[ dogmatice, adeci pre mlrturi-
sirea unorfi si acellor'-Aqi dogme, unei qi acellei-rlsi tradi(ionir si
pre observantia unorf usanlie ecelesiastice curatri ceremoniali la
11.
cultulil dumnedeescfi, cari cerfi ca Episoopuli servindfi ofliciuli di-
Supplicapentru ilespartirea ierarchiei Romane ile cea ser- vinfl in rugXqionile solite s[ memoreze pre Mitropolituli, si acest'-ti
pre Patriarchuhi ({i[ acest'-d si strftinri). Biserica reslritanl dup[
bCsca, s'i pentru rinerea unui sinoalu Romanu general'
dogmele selle crede c[ capulfi ei esle Christu, aqid darl crede intr'

lnaltfi Ministerifi ! unfi capil nevesibil, si se dislinge de biserica appusani prin acea-i
ci ea in respectulil adrninistrationei selle are pentru fi[-care nationo
Patriarchulfi serbescfi au c[stigatri voi[ de a adund pre toti unil capil proprifi allessfi, care la diversele nationi de acea-dqi cre-
Episcopii intr'unfi sinodfi in care s[ se tracteze lucrurile bisericei dintil p6te fi qi diversfi (mistici s. collectivfi, sau lisict s. singula-
,.rHtitrnt. In acesti sinoilfi sper[ numitulfi patliarchil c[ va de- riri). Asid, pentru essemplu, la greci qi la rusqi se adminisl,rl bi-
qi va re-
cide qi despre lucruile ecclesiastice alle Romaniloril, si serica prin uni sinodri, in Romania prin unfi mitropoliti diversil do
Ac6st[ caus6 prea-
servd qi pre viitorit suprema[ia preste Romani. mitropolitulil Moldaviei, etc. ; ins[ biserica appusani formdzl o
pre
unitate perfectl atdtri in respectulfi dogmhticil, cdtfi si in cellfi
moment6sl pentru viitoriulfi bisericei si nationei Romane face
umilitil subscrissa deputatione a nationei Romane a substerne inalttt-
administrativt, $i ierarchia ei are de temeifi o sistemfl care nu se
lui Ministerifi urmlt6riele punte spre dislucidarea reporturilort intre uiti la nal,ionalitdti. - Celle pin' aici tlisse se potil conlirmri
biserica Romanl qi cea serbdsc[.
Biserica Roman[ d'in Austria, a clrei administratione era de
I
I
prin t6ti pagina dreptului canonic[ gi a dogrnaticei bisericei res[-
ritane.
sene etellt6ri6, lmpHrlitfl ln mai multe Episcopate au avuti
pinl Ia Deci ou' tdte c[ ar st{ in natura acestorfi drepturi qi dogme
annulfi 18g9, capulil seu proprifi independinte de Ia vdr-ce all[ bise-
ca biserica reslritanl-na[ionale s[ Iii mdntuit[ de pdlcdri si assu-
't..tilte Mitropolitfi national, precumri se
ric[, care priri, insl biserica Romanilorfi cldri spre cea mai mare a lorfi ne-
vede tl'in aici all[lurata fascidrH. fericire suptfi appesarea despotic[ a ierarchiei serbesci, cate au
Droplrrlii bisericoi Romano de a avd unfi ataro capfi se radilnfi avutfi cea mai stricdlidsH incurgere asupra lorfi, atdtf in respectulfi
pru propriu oi conetilutiono intemeiat[ pre ritul[ bisericei reslritane, intellectual, c6[i si in cellfi moral qi material. Episcopii serbesci
taro constilutiono cero ca bis0rica unei nationi in respectuli admi- afplcarl t6te medii-licele spre a inchide Romanilorfi drumulfi de a
rtrativil elt lifi de scns stetltdrii qi independinte de la biserica ver- veni la cultur[ intellectuale gi morale. Ei au facutfi ca scolele Ro-
cfiroi alto nutioni. Apoi biserica'res[ritanl este nationale pentru c[ manilorfi sh cadii aqid de tare incdti sau se desfiin[iari qi puginele
oultulfi dumnedeescfi si administrationea ei se face in limba natio- scole cari le redicasser[ communitri[ile rornane cu spesele lorfi, sau
ii
nate, cu l6te c[ biserica reslritan[ are numai unfi dreptfi cano- puindu-li-se invetiatori serbesci in locfi de instilute de culturi sc
nioil (cnrtea legii), insi administra[ionea ei se intemeidzl si pre in- prefdcurfi in institute de slovanisare. In acestil modil de lucrare
rllnginliolo, usanliele qi datinele proprii alle nationilort, in fine batjocuritorifi de tdte drepturile omenitdtii s'aq distinsfi mai allessi
peniru o[ proulii r de la Miropolitfi pina la cellfi d'in urm[ dia-
:. .L'I J
tbl6 assemine, dar'abeste bine{icie se drl numai la serbi qi neci
intle loti cei-l-alqi fostulfi mitropolitt serbescfi Stratomirovich, per-
ori c6 nemicfl o datX la Romani, cari conferiii mai multri in acdstH cassX,
secutoriri notoriri allil Romanilorfi care dicea adese qi Rornanii pentru ai c[rori prunci gi prcu[ime nu s'au fdcutfi
nu-i e mai unitil de cfiti lirnba Romana:
treci o datl nemica, era detori s[ su{feri[ ca s[-i appese in
Intre alali impregiurdri cultura nationei Romane firesce nu
Ro- respectulfi intellectual, rnoral qi rnater.ial o natione str[in[, de
pul,ri s[ se tlesvrilte, c[-ci pulerea care essetcea serbii preste
incdtfi toti bilr'batii cari abiri de unri seclu veniti, pre ei locutorii originari ai tenei.
*oni .'uo manulinutfi cu atdta severitate
In
cellil ac6sti trist6 stare a bisericei Romane ne vedemt con-
r:utedi6 apperrl interessele nationei si a desceptd spiritulfi
c[dd lorfi strinqi a rugri pre inaltulil ministeriri in numele na(ionei, ca pre
adorrnitili-ru pun.u in periclu de a suptfi persecut'ionea
cu essiliulfi. Nu greu de a priccpd lerneiulfi dreptului ei avutfi, si prin istori[ demustratfi, precurnfi
care finirl mai tott dd-una e
qi in intellessulfi constitu[ionei d'in 4. Mattit a. c. prin cafe la
into-
pentru ce capctele bisericei serbesci se purtrl cu aqid de mare
observlc[serbii in a cHrort rndnl fii-care natione se garantdz[ limha, na[ionalitalea qi libera ei
ierantil cdtr[Romani, clicl vomil
desvoltare, si pre temeiulil S. 2. d'in drepturile fundarnentali,
era suprema[ia , numerl abid la unt million,
r!r[ subordinatii Ro-
sufIlete, qi prin urmare c[ acist[ dis- prin care fii-c[rei biserici se assecur.dz[ libertatea ei, spre in-
mani preste trei millione de
spt'e sustinerea predomnirei lorfr ldturarea mai susfi inqer.iatelorfi relle provenil6ric d'in suprematia
propoi'trion* de impopur[[ione
cdtfi numai printr' o appe- ierarchiei serbesci si vetem[tdrie atdtfi statului cAtfi si nationei
nu ,, put.u indrepth altrninterd, de
qi bisericei Romane, s[ se concidi unfi mitropolitir cu totulil
sare spirituale, ii prln dep[rtarea tutoril b[rbatilorfi
luminati
In aceste-ii jace causa principale pen- independinte de Ia suprema[ia serbdsci, si sil gc den voiil cu
d'in sinulil nationei Romane,
in culturi nationea Roman[ qi preu- acestfi mitropolitfi sH se alldgi inlr' unil congresoi convocutfi tl'in
tru care au remasfi intleretri
na[ionea Romanfl prin deputa[i preulY qi seculari, curc npoi sh
[imea ei. se asterni Maiestatei selle spre prea-inalti inlfirire.
Dar' nu tnai puqinil vetem[t6ril pentru Rornani au foslfi
su-
qi in respectulfi moral, de 6ri ce lim-ba Ce se ailinge de viitoriulfi sinodfi allfi Episcopiloril scr.bc-
prematia bisericei set'besci
sci, ne rugAmt ca sfera lucrdlii lui s[ se intindi numai asupr.n
fro*rne s,au scossfi d'in celle mai multe biserici Romane, $i
s'au I
L

_I lucrurilorfl bisericei serbesci, si intrebHqionca despir[irei biseri-


pusil episcopi, protopopi qi preuti selbesci, cari sau nu sciea sau I
cei Romane de cea serbdsci si nu se pertracteze in acestfi si-
utrie ii*f," poporutui, $i cari prin utmare lipsiti de capaci- I

nodri, pentru c[ noi cu modulfi acest'-ri avernt totfi dreptuli sh


frte, de am6rea cOtri natione, dar' totil de o datl si de in-in
I

ne tememfi, cd in acestri sinodti nu va cssi Ia calle dorita si


,retlerea nationei, negrigea cult'ura ei morale sau o impedecd
I
I

ochi- neapperala despHrlirc, ci-ci Ia acestfi sinodfi serbii au plel6ngh


intellessuli ietarchiei serbesci, care totil dd-uua avea inaintea I

presedinlele , Patriarchulfi serbescfi, inc6 $dsse episcopi cu


qi
loril predomnirea slovanisarea nationei Romatte'
votil, de 6r[ ce Romanii cari sn .t de trei ori mai multi la
Dar' qi in respectulil material pretlomnirea bisericei selbesci
Pentru c[ tt]te numerfi de cdtfi serbii, se representdzfl numai prin doi epi_
au fostil pentru na[ionea Romanl f6rle stricdti6s[' ,scopi, adecH prin cellil d'in Trasilvania qi cellfi de la Arad-[,
nrniiuUfu' episcopateloril Romane in timpulil vacanliei lorfi' pl'e-
monlsterieloril (diecesea Ycrse[iului e vacante, erH Episcopulil de la Temisi6ri
gi
cumil averea leposa[ilorf episcopi, $i venilurile
care se adminislrri e serbfi).
intrd in a$iri nuutita cass[ nationale (serbdsc[), Asid dar[ credinliosii supplicanqi sperfi cX ernanciparea
suptf controlluli a trei serbi insl
O, t0itX mitropolituli serbescfr ' bisericei Romane
Rornaniloril' D'in acdstl cassft de bani ade- de appesarea ierarchiei serbesci se va d.ter-
firl ver-o incutgele a mini plintr' unfi prea - inalt[ rescriptfi de c6tr[ Maiestatea
veratilsespintleasuurneenorme.pentruintemeiareasisust.inerea sa
si al- prea - gra[iosulfi nostru monarohfi in unnarea unui
diverselorfi institute pentru fundalioni la stutlen[i miseraci consilif moti-
' '

L
[8 49

cointellegere cu
cei doi
miniatorifi ln
vatfi il'ln parteo lnaltulul
in*"+1,"T,X9;lt*'^ry,*il:*,#J};il,I:l*,

:
DePuta$i na$onei Romane
m'P' ProtoPoPu' 12.
Joanne PoPtttu'
p** lrttit"i du troen' m' P' ProPrietariu'^ Omagiulu si petitionea Romaniloru tl'in tliecesea
m' P' Agente du 11t"''
#;"**"oob'unil' caprt' cetatii Temisi0rel Aratlului.
PeFu Cermenar m'P'
Dr' Constantini Pomutil t m' P'
Maiestate!
Teodoril Serbil' m' P'
$i pre Romanii, cei pururd credinqioqi augustei case irnpe-
riale-, d'in diecesea greco-neunit[ a Aradului au implutfi, ae
fu_
curi[ qi de speran[id inal[iarea pre tronfi cea promit[it6rii de
bine-
dicere a lnperatoriului lorfi cellui t6nerri, precumfi au implutfi
pre
toli cei-l-alti fra[i credin[iosi ai lorfi, cari seniimen* ao*e .i ,u
atritfi mai tare a le desvcri in umiliti suppunere rnaintea
Maiestatei
telle, cu cdtri desvelirea acellor'-d erri condemnat[ pre atunci de
despo[ia magiari ce domniri cu f6rte mare preputintii in
acdsti die_
ceslr gi era appesati prin puterea armelorfi, qi cu cdtfi ar fostil
fi
mai bine acceptatfl desvelirea aderin[iei credin[idse pre timpuhi
cfindfi prodiqionea er? intins[ qi lititi in t6te pdrtile. Ins[ de
si'im_
pregiurdrile contrarie Ie rlpirfl meriturfi de a veni ra timpurfi
cuviin-
tiosfi, cu t6te aceste-ai Romanii d'in diecesea memoratE, dupd ce
victoria armelorfi imperiali le deschise si lorfi callea la prea_inal_
tglfi tronfi allfi Maiestatei telle, impinoi de sentimentere cele
de
multfi re[inute, nu se putur[ oppri a face indati o adunare de commu_
nitatea bisericei spre a allege deputa[i cari s[ se trlmitti Ia
treptelo
tronului Maiestatei telle cu insircinarea onorabile de a adduce,
lm_
preunl cu omagiulfi acestei pdr[i a popurului Romanfi,
si ae a ae-
pune la pi{i6rele Maiestatei telle cea rnai profundfl mulqidnnitH
pen_
tru drepturile de o mesurl celle promisse tutorfi na[ionilori d,in
monarchi[ prin prea-inaltuhi manifestri d'in 2. Decembre 1g4g,
cu
acea prea - suppusfl assecurare c[ qi ei cari nu s'au temutfi a
appucd armele, de qi cu puginu successfi- fiindil appesa[i de prepu-
tintia inimioilorfi, incontra cellorfi d'dnrdifi incercdii usurpatorie atts
Yu. &
6t
-s0
p6te s[ aib[ neci cea nai mic[ dif{icultate, fiindfl ci uedintiogii
dietei de Ia Pesta,
- sunt palati irl totri minutulfi a samificri vidt'ia
qi ayerea spre a [in6 in fr6nfi pre inhnicii tlonultti $i ai monat'chiei Romanii de parte tle a avd tendintie separatistice, dot'escu numai
intregi. E adevelatil cX rnai rnulti mernbri ai acestei adunAri, pre atari favori prea-inalte, cari s'au datri in cea mai mare parte qi al-
ldngi t6td lcgalitatca scopului gi a cunnoscutelor'il sentimente alle torri nationi d'in rnomarchil supttpXrintesculfi guvernri alhi Maiesta-
adundrii gi a membrilorfi ei, s'au trassil la severfl cercetare de tei telle, si prin cari noi nu c[utAmil alta de cAtt ca monel'chia s[
c6tri commissarii magiari ai districtului; insi dup[ ce noi pt'ea-. se fac[ mare, unit[ qi tare, si adorata dinastil s[ iuflordscfl qi sl
umilitii subscrisqi fussemfi allesqi spre scopulfi mai susil attinsri, si crisc[ in glolii si in putere nescuturaiX pentru tott dd-una.
intiriti in scrissfi de domnuli Episcopri alli Aradului Gerasimil Cu cea mai profund[ umilinlia.
Ratifi care fiintlfi in sidre pltemit6ri[ nu putri a se anetd in per- Yienna, 15. Nouembre 1839.
sonl
- spre a implini missionea n6ue incredintiatl in numele seu Ai Maiestalei telle
-
s,i allt adunlrii, tinurlmfi de a n6strd, sfinti detori[ de a properi credintiosi suppuqi
cu atAtt mai tare spl'e a ne implini onorabilea n6strl lnsircinare, cu Deputatii diecesei Romane de Ia Aradil:
Teodorfi Serbfi, m. p.
cAtil occasionea de a face acdstH chari detoriil de suppusi credirt-
Vincen[ifi Babegii, rn. p.
[iosi, 'ni se offeri mai tfirdifi.
Appropidndu-ne asiri darl cu prea-unriliti rug[trione ca Maie- Gregorifi Popovici, m. p.
statea ta s[ te induri a acceptri gra(iosfi omagiulir si multiflnnita nu-
mitilorfiRomani, precumfi qi assecurarea c[ ei sunt para[i a adduce
ver-ce sacrilicii care va cere securitatea prea-inaltului tronfi si in-
tegritatea monarchiei, cutedidmfi in numele poporului Romanri d'in
iliecesea Aradului a adauge ruglmdntuli nosl,ru pentru deslegarea
peti[ionei Romane d'in 25. Februarifi a. c. alliturdndfi aici unt es-
semplarifi tipHritfi, de care petitione ne tinemi qi noi Rornanii d'in
diecesea Aradului, qi a supplicd cu t6l6 umilintia ca si bjnevoiesci
a dd o resolutione gra[i6sX, fiindfi c[ in casulf conlrariti Romanii
nu se potfi mdnlui de temerea ci credinti6sa Iort natione e condem-
natl qi pre viitorifi de a remdnd pr6d[ odi6sei suprema[ie a altoril
na[ioni, a remdnd o lurmfl fdrfl void liber[, destinat[ spl'e a esco{r-
tent{ interessele altoril semintie de 6meni cari abiri se potfi assemind
in credintii, numerfl gi merite cu dinsa, - cea-ti ce, pentnt Ddeu,
n'au meritati nationea Romand neci o dat[, si ce acumri dup' atdte
sacrificie nu putea s[ astepte neci intr'unfi rnodil, Iuctu care nu
p6te s[ Ii6 folositoriil neci interesselorfi generali
- alle rnonarchiei,
neci desvoltdrii na[ionale; cdndfi de altl parte, implinirea do-
rintielort Rornanilorri, singura conditione de la care sperdmil cu
incredere mdntuirea
-
n6slri, scflparea n6stri cu totult de predomni-
rea altorfi na[ioni ce ne appd$l astidi cH si mai inainte plelOngi
t6t[ constitu(ionea qi preldngfi t6te manifestele imperiali, nu
- lL te
,53

E2
Maiestatei telle ne ar fi putrrlY face sH thcemfi acdqtX durero. Insi
nu impetrirea, ci o inimi pt'obalil, uedinti6si si deschis5, plinl de
incredere fiiisc[ cdlrfl gra(ia si am6rea de dteptate a Maiestatei tello
ne indrdptfl passii nostri gi ne adduce inaintea tronului Maiestatei
telle ou prea-umilita rugfiqione ca, liindri c[ neimpedecata desvoltare
a nationalitdtii nu se p6te adjunge acollo, unde ea este suppus[
influintiei unei nationi strline, mai vertosri unei-d cate e dedat[ cu
suprema[ia, Maiestatea ta si binevoiesci gra[iosfi a ordind, ca par-
ts. tea locuitl dc Romani a districtului Temiqifi-Crassiovt de care se
se tine qi o parte insemnat[ a comitatului Torontallfi, s[ se desparti
Pldnsdria Romaniloru il'in Banatulu Temisianu' de voivodatri qi s[ se reimpreune cu territoriult locuit[ de Romani
cle preste Muresifi, de 6ri ce de la uni poporil numerosfi, credin-
Maiestate! tiosil casei imperiale, precumfl s'au at'retatfi poporulfi Romanfi fdri
Precdndfi este iertati cellorfil-alte nationi s[ se
glorieze cu esceptione ln t6te pdr[ile monarchiei locuite de dinsulfi, nu e neci o
clsligate de la temere de periclu, precumil voril s[ fac[ s[ credfl guvernulfi Ma-
lo"otn-i.ionfdt6ril de prea-graliosele concessioni I
lorfi iestatei telle reuvoitorii cari ait dori ca s[-si mai sustin[ suprema-
frfui..tu*u ta, si s[ rlepunl p.nto acelle-i tributuli mul[ilnnirei I

i" pitiO..ft prea-inaltului troni alli Maiestatei telle, numai Romanii I


[ia preste Romani, ci poporulfi Romant va adduce statului unt
eunt asid de nefericiti cari - audindfi cu insplimdntare
de prea- adjitorifi cu atAtfi mai mare, cu cdtil va fi mai numerosfi, mai tare
cirei-d prin paten- qi mai petrunsfi de recunnoscinti[.
grati6sa dispuse[ione a Maiestatei telle, in urma
Banatuhi Te- In luna lui Decernbre 1849.
tea d'in 18. Nouernbre a. c. se desphrtirl Romanii d'in
gi se unir[ cu voivodatulil Ai Maiestatei telle
miqianfi de fratii lorfi de preste'triuresifi
sentimentelort de oredintiosY suPPuEi
serbescii, sunt constrinqi a presenttl in loculfi
- qi in- (Urmdz[ la 600 de subscriPlioni.)
bucuri[ qi de multilnnit[, sentimente de durere de intristare
aintea Maieetotei telle.
Pontru c[ cu oAti Romanii r[dimdndu-se pre credintia lorfi
a Ma-
probst[ prin nonumorato sacrifioio oi pro prea-inalta gra[il
o deslegare favoritb-
iJ*.i lollo arroptat[ pontru ucollo-d, oporar[ telle in nu-
iin i, potftfunou i'ln 2U. F,,runriil u. c. datl Maiestarei
prin urmare unirea lorf
moto ioril prln rlopulntionon llomun[, $i
qi mai iniollo; cu
ioir; unU Totil natlirnnlt pontru ouro s0 rdgflncfl
d'in causa derlpe-
riliU tuf profunrltt ll rrr{rrnro tlurorou co aim.irfl
derlpe-
ierii pOtfd nrtlonnlo onro pln' ucumil fuslo impreunat[, care
;;;; ;. fiorl prln nrrnrlln pntonto tl'in 18' Novembre, cu athti fu mai
llomani unitd cu voivodatuhi'
pirn .,fl durornn do n vo,ld o ltnrlo rlo
oanAil oot d'ln oomllntclo ,trnttil , llihuril, Satil-mare, Marmurosfi
ilnl dtll pr6rll rrnul ullll olouroniil, qi coi d'in nou formata ldrre
rlndrol drtrl nllul A,
Ilumrl o loillo ltnpolrlro Al o htule desperfilione despre gat'ia
I
t

ltt; I
BlL t
-
contra acestei na[ioni, cd aodsl.ii na[ione una d'intre celle mai vechie I
alle Europei au debulfi si se lragl in servilutea altorfi na[ioni collo-
euitorie in Ungaria gi Trasilvania, $i a nutne a cellei unguresci,
serbesci qi s[ssesci, c[ aceshi poporir nu se consider{ ca na-
-
f,ione, ci ca o turm[ lipedatl de r]rneni cari prin tirannii sei domni
p[mdutesci de alte nationi se lractii ca tlesce vite, se injugri Ia ara-
UL. tru qi se torrndnti cumpliti; apoi ce mirare ddcd acestt popori
oXdindfi in cea mai rnare
-
tlesperdfiione, pre timpulfi imperatoriului
Petitionea Romaniloru il'in iliecesea Urbei'mari' trecutri, sc resculld spre arrunca-
Josefil II. , c6tr[ finitulfi seclului
rea acestui jug'fi tilannicfi? insl qi in acelle impregiurriri cu cea
Sacratissiml Maiestate Imperiale ! - irnperial, poporil
Gratiosissime Ddrnne !
rnai rnare fidelitate cdtr[ inall,ult
naturali,
tronfi
ba chiarfi de
- care
demnitatea ornendsci,'
tlespoiatfi de dreptulile
si cu invinclt6riele arme alle se tracti ca unff inslumentfi spre fericirea altorfi nationi.
Cu adjutoriulfl lui Dumnedeu
Ungaria, si acdstl Legislationea ungurdscd au desbr6catfi pre na[ionea Roman6
Maiestatei telle asqedidndu-se rniscdrile interne in
dr[qi legitimului guvernt allfi Maiestatei telle, de tote clrepturile avute mai inainte, ino[ suptri Leopoldri I' Impera-
[drrir suppunontlu-se
l,rinoipelui ereditariri: poporulfi Romanfi de legea grdol d'in comi- toriulil si regele ungariei I precrmir mlrturisesce artiolulil 64 allfi
dietei Ungariei d'in annulfi 1687, cate asid sunl: ,rStatutele 6i pri-
tatclo'Biharfi, Satil-mare, Sabolciil, Ugocia, Marmutosfi, Aradfi, gi coronoi,
vilegiele valachilorri (RomaniloriD ca prejudici6se terrei
llichisiir Cenadfi, Temiqifi, Torontallil si Crassiovti, venindfi in oun-
preJumri mai inainte art.90 d'in annulfi 1609, art' 40a' 1634t e'au
qi
noscinlia cellorir ce de Maiestatea ta saoratissimi prin constitutio-
iostir cassatir, a$iti Si acurnft se cassdzi ou cello ce ddrr[ mai l[rtlirr
nca dali in 4. Martit 1849 pentru iutregulf imperiri austriac[
s'au
spre fericit'ea tutoni popdreloni d'in acestfi imperifi, pre- s'ar fi clatil, gi se dechiari de mortificate'tt Aqid ou pordutfi Roma-
nsqediatt
oumir gi a cellorfi ce prin deputa[ii nationei Romane d'in Trasilvania
nii voivodaiulir care I'avusseri mai inainte, si t6te drephrrile nalio-
qi Banatfi s'au asternutfi Maiestatei telle sacratissime pentru fericirea nali, dupi care urme assupprirea qi subjugarea acestei nalioni pln'
qi inldrirea nationalitdtii poporului Rornanfi, apoi si a indurhtelorfi in diua de astldi.
qi
In atleveni ar fi lungfl a inqefii tote nedreptltilile neferici-
dechi[rxtioni cari acellort deputaf,i ai nationei Romane s'au fdcutfi irnpera-
de c0tr[Maiestatea ta in 25. Februarifi, 26.Junifi si 18' Julifi
1849, rile cari poporuli Romanfi cellt mai credintiosfi totfi d6-una

adec[, ci ll[aiestatea ta sacratissim[ ca uni altfi p[rinte qi restaura- terilorir ii iegiloni sei, le au sufferitri fi[ in respectulfi religionalt

torii allil nationei Romane doresci a vindeca plagele belle amare fii in cell[ civit, n[ in cellfi politicfi; adjungd a dice ci annii petre-
ce s'au infipti acestei na[ioni in decursuhi atdtorfi secle, $i
a reclicd cuti de nationea Romanl tle la 1659 inc6ce, au fostfi assernine an-
acestl assupprit[ na{ione qi a o asqedii in assemine s6rte cu celle- niiort,uti poporulil israeliticfl i au petreoutfi in captivitatea babilo-
preDumnedeu care qi
nici, suptii care captivitate acumri inc[ geme nationea RomanX,
l-alte nationi alle imperiultti, - binecuvdntdmfi
nationei Romane qellei atAtri de credin[ibse i au datfi in personaMa- o.ntru cd acea parte a nalionei Romane care locuesce in comitatele
'ungariel
iestatei telle adeverat[ liberaloriil, care voiesce a fi dreptfi si cdtri
stl inc-[ suptfi jugulfi nationei unguresci' cea d'inTrasilva-
nia suptt allil sassilor'fi qi ungurilorfi, iri cea d'in Banatulil
Temi-
assuppritfi
acdst[ nalione, pre care nedreptitirile atdtorfi secle o au ca servi-
giant suptfi allfi serbilorir, fr{ri neci uni drepti na[ional,
-
si mai ch o au stinsfi. e cea
Asid este, Maiestate sacratissim[ ! scriptele istorice nlle Un- t6ria altort nationY pldnge acds[l naliono Romanh nobile oare
gariei qi alle Trasilvanei mlrturisescil cumt c[ tdte au oonspiratt mai vechifl in qssste [erri I
5?
ll0
tlc atdte secle' despir[itri
loouitoriil in acdstl tdrr[, tlesoonsideratil
o fundamentulfi tutoril imperie- va desconsidelalir qi
flrcrntlrrrlmil Mulontuls t rlroplutoa
ln care lidelitatea qi meritulil
;t";;;;;il corpri uttfi naliottei selle' rr'ttrf,nd
hrll I neci nu p6l'o llr tnttoitt"gtt itporirrlil Simtiulfi assuppritfi qi de aci inaint'e'
voivodutulir 'ser-
nu so punosco preoumI se cuvine' In S. 72 allfl tlissei consliltttioni so attirtge
nu !0 rorilun0r[r li dorneritulil
inpeptulilfil-clreinationi' se assecurizl emancipalione
nationnlilAtii s aciil do p'ntoitfJfntitlecinutli qi de se sub- bescir plin cat'e nationei serbesciptoprii qi administrXt'ione na-
fr subjugulil de altLrlir'
lnc{til neoi unil poporil no-"oi"ou n
neci nu se p6te speri i.ti*U atJ"pit unguri, consistinlid nationei serbesci care itr
acctiilJugti'
;;gfuffi;;iotrtoauru u t"ut"ta tote nationile emancipdndu- ;;;i;. p.in ur.rti voivodatil assecuratil I'au avutil'
'
nationea Rornan[ se
nace etabilo sau imperi[ tofiat pinn cAndfi l*n.t*tU neci o dat[ nu
voril avi consistintil pro-
de alta nu ""tiriacfi
iucd nrai rnultit de cdti mai inainte;
pentru c[ acestir voi-
il:;ffiffi,"ilp."ai-ir""a preste
"t"t*ntt adecl
ffi;ff;;;iu gr"r.""iu impeiial ca judeoltorifi rnai inalril vodatil serbesct ,u ou in p[mdntutil nationei Romane
' To-
ca o natione s[ nu domn6- "ai'a Terniqiffr Crass'iovflsi
nalionile nu uu ut'u*"a de adjdnsi
t6te i""S"*i"ft Temiqianil sau in coinitatele toti Romani la 800'000 ;
sch preste alta, ci t6te si aibl ilrepturi de o mesur[' Acesta chiarir' rontallfi, unde sunt forte fuqini serbt
ci mai l

{i fostfi inaintea ochilort Maiestatei


telle' odndil' restau- neinsemnalei
;;;; te- si aqid numerosulfi popo'i'no*uni'^u-nu,.subordinri
p6te c[d6 mai ou gleu na-
i

^ te ai induratfi a-i pune de


t"t""ril"f " serbiloril, qi acdsta cu atdtfi
I

rdntlu-se imperiul[ duph revolutione'


de' mare allil tutorfi nationalitf,- telle i au pututfr fi
meit: resp ecrI utsttlne qi tionei Rornane, cu oatfi ministeriului
Maiestatei 1

representatione qi tendintiele Romanilort de a se dcsplr[i dc i


iilorfi, deplinl i,,A,pendintil a imperial' In '
unei-d de alta
cunnoscute. miscririle
propril suptil communJfi gont'nil
acdstil s6rte doresce si de a qi asqedid ierarchih
serbi incl si in respectulfi ecclesiaslicil'
ierarchia serbdsc6 in neci
a fi asqed,iat[ si nationea fro*'ni,
cea mai credinti6s[ Maiestatei n" depintlfl de la
propri[ Romani
;iit;-;;;;""mai in Ungaria, Trasilvanil Blnat4 afari de Buco- "u" 'e o Romaniloril nu numai ci nu
se
l
qi induratt*aiestatea la a sa-
unfi respectil. fn'a uoi're-aotint'il
ai inol de aoi inainte se
;;;;; ;;tt trei millioie, - ce-te
;;il;t. prin constiiot'ionea impedului ' .ci
la rug[mintele acestei nationi' insl p"ni;* ,;tporil serbescfi nu numai in respeclulfi
rantisd prin deohiarationift autt suppune cu lotulfi qi
intregului imperifi' nu civil si politicri; apoi acdsta chiarir
pri"-*irtr,"tioneu auil in 4. Marliil 1849 ecclesiastiofi, si i"
"tiitindetordzl a respeotti drepturile altei
s'au implinitfi, in oonstitutione nat'ionea Romanfl neci
nu e "i
nationea serbdsc[ care se
na-
'are drepturilort nat'ionali nu s'au c[ precum[ do-
commemoratl, si desfre assecurarea
p*t:.o*l s'au fhcutfi nationei un- il;,';;ti;J. .e ,*'o'"a a nu Ii drepti' pentru altei na-
de s'ptil pretlomnirea.
fCculfi nsci o provision'e espress[ ' principiu- resce nationru ,erlescl u Ii sclpatl
,t*urci, oi oroaiesci' ci inci incontra oa ea s[ domn6scl preste alt[ nationet
*t-, 'A"t'oi lioni, chiarfi aqiri nu pOi* ""
pusfi despre equalitatea Na[ionea Romanil nu invide
lui fundamcntat nltU aoefiei-agi congtitulioni, . cu multri mai numer6sl- oecatn
ea'
-
nationea Romanil dupl provin-
;il;til.;il tutorr naiionatimlitorfi, qi na[ionei serbesci i"d;;;;;i"
cistigatl neci voivotlatulil cisti-
mai incollo differitelorfi na- 'ca acellfi voivodati sE se
olelo ln oariloouresoer-
" 'uppunu gati: ci nalionea nom^anl ar dori numai qi
de serbi' spfe essemplu in Sclovania
fioni Privilegiato. Pontru c[: infiintieze in tinutul[ iocoito
In lntelleseulfi S' !i "fft acellei-aqi
constitulioni imperiale'
il;* care s[ res6d,[ in carloviqifi s[
;i;;ivodulil lorii
impereze
constitutionei unguresci' na[ionea nu qi altoril nat'ioni'
lncAt[ ee assecurdzd';uslinerea qi guvernt provincial nutnai nationei serbesci, erl
ie*n va avd administratione municipale In $. ?3 t#rirufionei imperiului' Croatia se-dechiarl
"rn
rpocial. Se attinge tt'"it"tt-tt in acelifi $'
dreptult assemine de ^ilt
deplint intlependinte lu Ungutiu ' si.
asid nalionei oroalesci se asse-
mare pentru tOte nuiionafitaiif*, inte
acest'-i e cu neputinli[ de a Romand'
SinEurd na[ionea
curdzil consistinqie silu;i'ipiil'nuqiottul'-
o"gutii nioaU m-1i ylerosi mai
qi putinti in serbdscl qi de
care e rttai vechii si' *ui n*"Ot[
eo lmplini, p.nt* si de
"e uiutil pre celle-l-alte na[ioni' vorfi
usurpti 'itil "uu
odti amdnd6ue impreunil luate t au re-
tdrra ungurdsca, rnrr,iainit cdtt oea croatdsc[, ba de
a*pt*ifJ tooioipuft r qi aqid miserulfi poporf, Romanfi
penrru oene

/
' -* r' -' rtg., -'-.y,.
. ^, :;,3..--.=-l:;-rr.r-*{sgnsF-?t4!{.t6gti*}l;t]E;-
ri0

masfi afarH cl'in nurnernlfi na[ionilorfi constituite. Ce este rnai multrj telle ner:i croatii, nooi sussii , ner:i serbii ot'ecrindit-va, mai allessir
in S. 74 allfi constitutionei imperiului se assecur.dzil si de aci inainte hrdndri in considerationc qi mul(imoa preu[ilorfi acestei na[ioiri spn-
suslinerea drepturiloril qi a privilegielorfi nationei sissesci in Tra- dura[i, tlespoiarea, applinderca Ei plofanarea atdtorfi biserici, asid
silvania, ba inci prin o resolu[ione speciale, plm6ntulir care pin' incdti istoria neoi utttti seclu nu p6te pune inainte essernplulil unei
aoulnt se nurniii fundulft regal, de aci inainte se va numi assemine ficlelitdti. $i cu t6te aceste-d atdtri sacrificiil r atdta fideli-
pimdnt sisescfi, cu t6te c[ Iocuitorii d'in acestfi p[m6ntri tate qi meritfi s[ nu fi[ de adjunsfi spre acea-d ca Maiestatea ta sacra-
sunt ddue pdr[i Romani, qi nurnai a l,reia parte sassi; asiti dard si tissiml pre acdsti prea-credinliosl na[,ione Roman[ si o redici si si
'acollo mai vechiulfi qi rnai o as$edi in assetnitre s6rte a libertd[ii, independin[iei .qi consistintiei
numerosuhi popor.fi Romanfi se supputre
nationei cellei mai pugine. proprie assecurate altort na[,ioni?
Dupi celle preaddusse, in Ungalia qi Trasilvania trite natio- $i ddcl atdte rnerite, atdte sacrificie - prin cari alte nationi
nile au clstigahi consistintil, represenlantii qi administra[ione na- qi-au clstigatil drepturile si privilegiele selle
cellei
- n'arfi fi incl
prea-credin[i6se,
de adjunsii
s[ i se
[ionhle proprif,, siuguri na[ionea Roman5. au rernasft servi despre- spre acea-ii ca nationei Romane
[iat[, precumir ungurilorfi, asid serbilorfl si sassiloril dea cuvinti6sele drepturi: atunci acdsil natione, neputdndu-si cd-
- necumfi sf,
c[stige independin[i[ qi consistintii na[ionale, darl neci nu se oom- stigri mai mare meriti pentru tronulii Maiestatni telle, e constrins[ a
rnemordzl in tota constitutionea imperiale. De unde ar urmd si oidd in desperalione, r'edindu - se arluncald in eternulfi jugir allir
acea-d c[ nationca Romani prin constitulionea imperiului, servitutei, de suptri care neci cu unt meritti, neci cu unfi sacriliciir
chiarfi ctt vetemarea principiului fundaurenial alli acellei-d despre ruu mai pote scflpri. Apoi de la unfi poporir aqid despreliat[, asid
equalitatea drepturiloru na[ionalitdtjlorri, netlreplflqiti, care numer[ preste h'ei millione, ce se tnai p6te asteptd
- nu se recunn6sce de
na[ione, da alte nationi, ci numai ca unri poporfi de alll limbl, ca alta de cdt[ ultirna abiectione ?
gi cdndt de la dumnedeu n'ar avi alt[ destinafiione, de cdti ca Ins[ noi oredemfi cuvdntului imperial allil Maiestatei telle datil
si servisoft pururd altorfi na[ioni. acestei nal,ioni prea-credin[i6se r care astripti de la Maiestatea ta
Na[,ionea Romana, cea mai credintios[ ]lfaiestatei telle, credea dreptate gi irnplinilea promissionei in acea-d r ca nationca Romnnii
oH acumfi, orindt imperiuhi se appropiri de desfacere, si corona im- sd se puni in assemine s6rte a consislintiei proprie na[,ionale, pre-
periale erd in oell[ mai mare periclu, au venitil occasionea trimissi cumir nationea ungurdsci, croatriscH, shssiscd si serbisci: si aqiri

ci de provedinqia d,umnededscfl, ca prin distinsa dernustrare a fideli- 1) precumi nationea ungurdsci va avd guvernatoriuli seu, cca sls-
tdlii selle, si cu consecrarea averilori qi a vieliei selle pentru tro- sdscl comitele seu, cea serb6scl voivodulfi seu, cea croatdsc[ ba-
nulir Maiestatei telle s[-si priti meritri sciparea d'in servitutea altorfi nulir seu, asiA nationea Romand s[ aibd prefectuld sau guvernato-
nnl,ioni collocuitrilie, qi acea-aqi consistin[i[ nationale care o ale riuli seu; 2) precumti celle-l-alte nationi mai susil-numite vor'fi avri
nationea ungurdscX rli croa[dsc[. In acisti speran[i[, Ia inceputuhi guvern[ proprifi national qi administratione proprifi civile, aqid si
turburdrilorfi d'in Ungaria, uationea Romanl adunatl la Blaqiil, in nalionea Romani la Blasifi in Trasilvania, unde und- orl erd scau-
cdmpulfi libertdtii, in numerri mai mare de 40,000, pulcedindi mrl[ principilor[ trusilvani, si aibfl scaunulfi prefec[ilorfi nationei
inainte Episcopii ei, jurard credintii constante casei imperiale qi guvernuhi propriil na[ional, cui s[ fii suppusi toli Romanii d'in
habsburgo-lotaringice, care juramdntfi in decursulfi revolutionei d'in Trasilvania, d'in Banatfi, d'in vecincle comitate alle Ungariei: Mar-
urmd I'au intflrit[ cu yersarea sdngelui allor.fi 40,000 de Romani murosfi, Sati-mare, Biharfi, Aradil, cari qi in respectulil territorial mai
penlru tronuhi Maiestatei telle, cu perderea alloril 400 de sate pre- uqiorfi se potfi desp[r[i de alte connationi, dccAtfi poporulfi vercirei
fdcute in cenuqii, qi cu repunerea tutort averiloril. Mai mare sacri- nalionY, qi acesti tinutri allil Romanilorfi s[ se impar[[ in oomitate
ficifi de cdtf aoest'-ri n'au addussfi pentru augusta casi a Maiestatci sau capitanate, ca qi [inutuli altorir na1,ioni. Numai in acestl modfi
61
{i0
qi Temiqianil' ca intt" unil ter-
vu lmpllni uoollil ptrincipifi fundumental alhi constitu[ionei irnpe- Satil-rnare, Biharil, Aradil, Banalult
E0
si neintreruplfi pin alte na[ioni' -
riului do Drepturi sqrrali pontru t6te nationalitd- "itorit
tonrinuil neaespdriiti
Romane I - Ei agid
,ur. itprugiurare favoresce special l3[onti
lilo, nltmintord acestil principiir in deplinulfi seu intellessri nu se liberatil de
p6to appliod epro na(ionoa Romanfi. Adeveralt c[ rninisteriuli Ma- titi,oriiintregfi, proprifi allil Romanilort ' si
"rrttl r1u Romanilorfi'
iesiatei telle, ln lntellossulir respunsului de c6tr'5 Ininistrul[ Bnch, ,"piJaot""i" altoril nationi, te " notnoti to
Sacratissiml Meiestate I nationea
Romanl atdte
assuppritl
d'in 18. Julifi 1849 suptt numerulfi 1382r datfi c6tr[ Episcopuhi
preldngl
'
tronulfiMaiestatei telle' cari
Saguna dupl ursoriulfi deputationei Romane, e in acea opinione, s..lu, n'uu putu[fi av6 b[rbati
ei, neoi oratori putint'i' ca unele d'in
ci equalitatea de drepluri, independin[ia nationale qi consistintia teJn ingrigitir de fericirea drep-
pentru nationea Romana volbesce singuri
nitioni ;
propli[, assecurati altorfi nationi, nu s'ari putd intinde in deplina de Romani vor-
"rir.-t-uttu' trei rnillione
rnesuri la na[ionea Roman[, obstrindu correla[ionea cestei na[ioni i"nt , "*.itcat" fidetitate a cellorfi
d'in fiii eir
'
in revolutionea
despre o parte cdtri intregulfi imperifi, despre alta c6tr[ r:lte conna- it.tt' .a"S.t. acelloril 401000 111at[ glori6sa virtute
telle'
il'in urml pentru casa si ironulfi Maiestatei
tioni. Ce se attinge de correlationea nationei Romane cdtrl totfi im- furia inimicilorirMaiestatei
periulfi, acdst'-d numai agid va dep[rti dsca internelori discordie, bellic[ si constantia ei, care au infi'6nati
qi i confusfi mai vertosir de critil alte
qi va c[stigd soliditate gi aderintia tutorri nationiloril, ddcX t6te na- ;;;; pt; cari i au ruiinatfi au
c6 mai uqiort ar putd cineva resturnd
[ionile, qi prin urmare si oea Romanil, va avd representanti[ qi 'ttrt r.tlAndu-le a cunn6sce
na[ioni
pre nationea Romanl si a scuturd
administralione equale, proprid, na[ionale; d'incontr[ decumt-va i*p*itffi de cdtir a invince
precumfi cea Ro- fid,elitatea ei cOtrl monarchulil seu'
unele nationi vorfi Ii privilegiate, dr6 altele
- Dreptfi acea-d totfi clerulil ei poporulfi
Romanri plecati ina-
manl
- nu vorfi avd neci attributele nationalitdtii, cari sunt odmi- '
genuchi te 169[, ca siimplinesci
nistratione qi representantid propri[ nalionale: atunci pacea imperiu- intea tronului Maiestatei relle, d'in
qi representa-
hri se va turburi prea-uqiorfi prin discordiele interne. Asi[ darl ittpt.i" ittfi cereri despre indepeudin[ia consistintia'
nationale' de o mesurl cu celle-l-alte na-
correlationea na[ionei Romane odtr[ totfi imperiulfi
- ddci acest'-a ii*ru si atlminislrationea
ii""il: ;te acdstl natione d'in secle assuppritl s[ o redici la
va sX fil bine compaclfi in t6te pdr[ile selle cere ca nationea Ro-
intru t6le de o
-mesurH cu celle - I - alte ,Oriri rftoriinationi collocuit6rie, Si aqid pre ear care singurl pldnge
man[ si cistige o s6r]e
nationi, qi atunci nationea Romand va fi cu adeveratfi cellfi maipu- amarfi incl si acumfi, s[ o mdnglii!
telle c6tr[ acdstl
tinte fulcru qi apperlmntir allfi imperiului austriact. Iir[ cea-d ce Apoi spre arretarea propJnsionii Maiestatei
ei ornamentfi s[ binevoiesci
se tine de correlalionea nationei Romane cdtri celle-l-alte conna- natione oreainllOs[, si spre mai marele
tioni: acCsta qi mai pugint impedeci pre na[ionea Romani de a avd u oaopta titlulil tle'Mare-Duce allil Romanilorfi'
inaintea tronului
administratione qi representan[ii propri[, .ca cea s[ssdscl qi cea ser- Cari de nou plecati cu omagiale suppunere
bdsci; pentru c[ prccumf, s'au pututil intdmpld fr{r[ neci o pedecfl, Maiestatei telle suntemi'
ca in constitu[ionea imperiului prin $. ?2 voivodatul[ serbescfi s[ se Irr luna Januarifi 1850'
desfricutfi de cdtr[ Ungaria qi impreunatri cri alti provin- De pururd credinliosi suppuqi
dechiare
ci[, assernine prin $. ?3 Croa[ia qi Sclovania s'au dechiflratfi ne-
totfl clerult si PoPorulil Romanil
-
rlependinte de Ungaria, si prin $. 74 principatulfi Trasilvaniei s'au
prin Basiliu ErddlYi, m'P'
deslegatfi de c6tri Ungaria: chiaril aqiii nu se pdte vedd ver-o Episcopir gr' cat' allil diecesei Romane de la Urbea-mare'
causi pentru care autoritatea guvernului Romanfi s[ nu se intind[ Ia
toii Romanii, a nume qi la cei ce locuescfi in comitatele Ungariei,
cari mai de multfi se linea de Traeilvania, precumfi Marmurosfi,
62 03

ca marturi pelltl'u callsa inrpeliale: insX ei se aflarH amarri inqellati,


cu atfitfi rnai amarfi, cu cdtti ei se vcdir conslrinsi a ctedc pre di ce
merge totti mai lare, c[ tnesurile orgSnelori guvernului cari sxau
cu totulil inconlra asteptdrilorfi gi dorintielorfi lori cellorfi ferbin[i,
drepte si correspuuclitorie atf,l.i ctl programrna inaltului ministerifi,
cdtfi qi cu prea-inalltrlfi maniflestri imperial, nu provinfi de la int6rn-
15. plare, ci sunt dictate de o politicl premeditatX qi cu totulil nefavori-
loriI Rornanilolir.
Representatione despre starea presente a nationei
Asii cu occasiotrea organisa[ionei provisorie, (cu totc cX se
Romane cdtra Ministeriu. sciea dorintiele Romanilorfi de a f i unit'i intr" unt corpil
na t i o n a l, d'impreun[ ctr totfi operatulir ce s'au asternutri inaltu-
Inaltfi Ministerifi! lui ministeriri in intellessuli acest'-ti), s'au ficutri o ltare impXr[ire a
Dup5" nenumeratcle calamitA[i ce au sufferitfi Romanii in Un- terrei, incdtt unri million si giumetate de Romani d'in Ungaria, ce
garia si Trasilvania de la luua lui Octobre 1848 incdoe pentru in- locuesci compactri unii l6ngi altii de a lungulfi rnarginei Trasilva-
n[.scuta lorfi credin[il ctrtri casa imperiale, pentru promta lort de- niei, si stau cu Trasilvania in contactfi immediatt, d'in comitatele
chi5ratione de a apperri tronulfi Si intregitatea monarchiei lncontra Marrnurost, Ugocia, Satfi-mare, Saboliofi, Bihar'fi, Bichieifi, Ce-
acellor'-ri cari se scullasserd sd. rest6rne pre cellfi d'dntdiu qi s[ nadri, fuadt, Crasqiovfi, Temiqiri qi Torontallfi, cari mai lnainte se
sfdqie pre cea d'in urm[, pentru redicarea lorfi cu gl6ttele spr.e a linea de unt corpri qi formd unri Totfi, $i cari acumi I m p fi r-
-
duce in deplinire acea-ii pentru ce se dechilrasseri, ln line pentru tindu-se in unele districte s'ari fi pututil prca-
eroica lorfi sacrificare pentru adoratulfi lorfi imperatorifi, bine pune suptri o adminisratione nationale, -
vertosfi dup[ ce ei in Trasilvania in luna lui Martiri 184g furi - mai
de- acesti-ri s'au ruptfi d'in legatura lorf cea naturale, s'au despfir'titil
lSssati de 6stea imperiale, au salutatri cu bucurii leint6rcerea unii rle al[ii, s'au impreunatfi cu elemettte str[ine , pl'ecumli
-
trupelorfi imperiali, ce Ia invasionea lui Bem se retrissesse d'in sunl : ruteni, magiari, getmani $ selbi, si asidr lipsiti de aci lu-
tdrr[, dr[ acumfi se intorcea cu puteri restaurate qi lnl,Hrite, pre- collo de nationalea valore ce Ii se cuvine, s'au suppust influintiei
curnu qi invincerile urmate una dupl alta, la oari au contribuitt si pop6rclort str5ine, dedate pin' acumfi de a domni preste Romani, $i
ci bdrbXtesce, cumfi este de to[i cunnoscutri. mai allesfi inimice Romanilorri. Romanii vedindil o atare impirtire
Fatigati de nemflrginitele incurcdti, deqertati de putere prin nu potfi si nu vil la pflrerea, c[ credintia qi aderintia lori compro-
tnultele sacrificie ce au addussfi, $i prin incordarea cea prestc me- batl eroice prin neaudite sacrifieie, in locfi s[ le c[stige increderea
surX a tutoril puterilorfi lorri, se bucurri dupfl completa invincere a guvernului,. le au c[sligati neincredere. Qi dici acdsti ilnpir[ire si
inimicului vedlndi cH vinfi organele pXrintescului guvunfi imperial, flflccire nemeritat[ a elernentului Romanfi, ce urmdzi d'intr' insa e
care s[ introduc[ irlqi in tdrrl ordinea cea bund, s[ dea la totfi in- profundi supperlt6rifl, apoi cea d'in Trasilvania e cu multfi mai du-
sulfi qi la t6t6 nationea ce este allfi seu, si pundsori pre cei culpa- rer6si, unde pentru ca s[ adune pre 1801000 de sassi resipi[i prin
bili, s[ remunereze pre cei merita[i, s[ protdg[ pre cei nepuntin- [irli, s'au desfiintiatfi comitate intregi, s'au incorpuratir cu fundulfi
lioqi, s[ usioreze incai, dicfl nu potfi s[ restaureze cu totulfi, s6rlea regal cente de sate Romane, cari neci o datd nu s'au tinutt de din-
cellorfi sc[peta[i prin lupta penhu impemratoriuli, a veduveloril, a sulir, $i aqid s'au formati clistrictulfi S[biniului infigur[
orfanilorfi, remaqi fr{ri pdne si frirH accoperimCntfi dupfi ce b[rbatii de $6rpe inlortucatil, la care s'au adaussfi d6ue districte filiali, allfi
qi plrin[ii loril cei crediu[iosi cidurl in bfllalifl sau sulferirX mdrtea Brasiovului si allil Bistert,iei, cari nu stau in neci o legd-
Bt 6S

' turfi cu pnrtoa plincipnlo, oi jucil ca nesce enclave in medifilocuhi Iorfi, Guslavil Groiss, car.e, sH licemri de cellel-alte fapte alle lui,
nltoril dietricto. $i upoi accetir districtt allil Slbiniului, pre o arii pt'ecumi se vede d'in nru gz ailfi gazettei magiarel{rizr.lny, s.
Maiu
do 220 miliario pltrnlo cu o lmpopurXqione de 540,000 de sufflete, 1849, au subscrissfi fam6sa adressl omagiale penlru guvcrnuhi re-
lnlre cari abid a |,reia parto sunt sami, dri cei-l-alti Romani, cu bellfi , prin care se multi5nnesce. acestui-ri'ci au sclpatfi pre ma_
t6te acests-d are s[ se numdsci tr,drrfi s[ssdsci. giari de jugulfi servitu[ii casei habsburgo-lotaringice celleitiranne
- D'in acea-
aqi caus[ districtulil Flgirasiului, care ltetil in respectulfi qi calcit6rie de jurimentfi (zsarnok, hitszegri). Assemine, .spre
scan_
ariei, cdtt qi in allil impopurationei abid se p6te mesurd cu unri dalisarea tutorfi s'ppusiloril credintio$i, s'au numitri commis.sari de
filial allfi Silbiniului, prin ruperea de la sene a ddue sate mestecate gercuri carhi Kenyeresi, Alessiri Nagy si Alessifi Balint, totri dmcni
cu sassi, si prin incorporarea unori sate d'in Alba-de-sust, au c[- distinsi in serviliulfi rebellilorfi, (vedi nri g?, 10i,1si 120 tl'in
petatir o formd lunguri[ strdmbl ca uni cilgionfi, care forml aduce acea-aqi f6i[), drd subcomniissari stefanri Mezei, qi allii rnai mul1,i,
f6rte mari greutdti la 6menii ce locuescfi Ia estremiHtile lui. (vedi Krizkiny nru 1 0?, d'in lY. Maiu 1 84g). Denumirea acestui genii
Assemine districtult Alb e-Juliei, impopuratil mai totfi de Ro-
- de 6meni bate cu atdtri mai tare Ia ochi, cu cdtfi dupi g. g. allfi in_
mani, prin sinistra formare a districtului SHbiniului, au capetatti structionilorfi: ,,To[i 6menii compromissi qi fdr[ incredere s[ fii de-
forma unei ferrituri de callfi indoite, cu acea simtit6rih vetemare pXrta(i nu numai d'in dregdtoriele de pin' acumfi de cornitate, scauue
c[ satele Romane de ldrngi loculil central s'au ruptri de la dinsulfi si cetd[i, ci qi d'in poslurile de jurati, notari, judecy de satfi etc.
si s'au adausst la cell[ sissesc[ ce este deplrtatfi de aceste locuri remdindfi a se tractii mai incollo dupi mesura fdrl-de-legilor.fi de ei
Romane mai multe poste. Totir acdsla se p6te dice si despre cen- fdcute, si in locuhi lorri sH se puni nrmai pelsone one.ste, cu aderin[ii
trulfi cercului Blaqiului de la care s'au ruptti chiarfi dominiele ce se cdtrl guvernri qi demne de incredere, cari sX sci6 lirnbile usitate iu
tint de ellfi, si s'au incotporatfi cu SXbiniulil aellfi f6rte deplrtatfi. tinutulfi lorfi, si s[ aibH. si increderea poporuluir((
Districtului
-
Retdgului i s'au smulsfi inina prin enclava Bister- - drii poporulil Ro-
manfi care nu e de locri plecatri cdtri dregitorii rnagiari, ca cdtrl unii
[ia, (care, penlru ca sI adune 16 pinl Ia 17,000 de sassi, inghiqi ce au fostfi as.suppritorii lui, nu numai cH n'arc neci o incredere in
de d6ue qi de trei ori mai mu[i Romani). Prin acdsta locult ceniral, acesti dregltori, invederal,i inirnici ai sei qi ai guvernului, ci nu
care putea sil fil
numai Bistertia sau Tdca, s'au pusfi de toti la o p6te uni denumirea loril in dregitor.ie cu idda unui guvernfi dreptri
parte, Ei prin acdsta au datt motivt la nenumerate neadjunsuri. de la care au asteptatil ca s[ Ifi appere incontra inimicilori sei, dri
Ca pre Romani s[-i fldccdsc[ qi mai tare prin implr[ire, se
multa
-
nu si lfi dea pladi ln mdna lorfi.
lncorporA cu districtulfi Pretoriului secuilort, afarl de - In districtulfipretoriului-secui-
lorfi merge la cei 80,000 de Romani $i mai reu, cX-ci acollo ei n'au
satele ce cadfi ln celle 4,scaune secuesci, lnci o mull,ime de sate mecarfi unfi drcgXtorifi subalternfi d'in sinulfi na[ionei lorfi, ci hr
Romane, cari mai inainte se tinea de comitatele cetdtii-de-Balti qi totfi loculir stau suptfi secui, irrimicii lorfi de mr)rte, cari ii batjocu-
allil Albei-de-susfi, prin care incorporate secuii se remunerl pentru resci si i persecutl si acurnfi chiarfi ca si suptfi guvernulfi rebellil
rebellionea lorfi, dr[ Romanii se punescfi pentru credintia qi sacrifi- allil lui l(ossuth. Cu nemica nu li se arrit[ cerulil mai seninfi in
ciele lor[. -
- O formi mai naturale capetd districtulfi Cluqiului,
insl acest'-d are s[ se prefaci in districtri magiart, precumt se
districtulfi Slbiniului (pre viitorit tdrr[ slssdsci cu cilcarea
in pi[i6re a principiului drepturiloni de o mesur[), unde preste cre-
vede d'in adminisha[ionea introdussil intr' insulfi, de qi numai a dintioqii Romani dornnescri totfi magistratele sisseeci de mai inainte,
patra parte d'intre locuitori sunt magiari, dri tlei pdr[i sunt Ro- parte reu compromisse, ca participfltori Ia rebellione (vedi Ktizkiny
mani. Alt[ remunera{ione a rebellionei qi puni(ione a sacrificatio- nru t74 d'in 25. Maiu 1849), ii persecuti suptfi diverse preteste,
nei. Ba unfi Iucru ce n'ar putd crede nemine, commissarii pri- ii innegrescri la organele guvernului, ii arrestdzd cu adjutoriulfi rni-
-
marifi preste distriotulil Cluqiulqi s'au numi[fi foslulfi maiestru civi- litarifi, ii batil in pla[ia public5r $i le ammeni(iI cu o servitqte"-' . -

YII.

l-'
66: 67

multfi mai appes[t6ril de cfitfi cea de pin' acumri. De drephrri de o


mesurfl nu p6te Ii neci vorbH, unde nu p6te omulfi cuget{ neci in-
vindecarea lorfi.
- In Banatulfi Temisianfi, unde Romanii incX
totri mai au uefericirea de a geme suptfi ierarchia serbdsc[, preu[iiRo-
cai la o cruliare. La nefericitele sate Romane cari dupl arbitraria mani se punfi la arrestfi de c6tr[ episcopii serbesci suptt diverse
impilr[ire a terrei s'au incorporatfi cu fundulfi regal, nu le este ier- preteste neintemeiate, numai ca s[ n' aib[ occasione de a protestd
tatfl astfldi cdndil la t6te na[ionile s'au garantisatil drepturi de o me- incontra suprema[iei la care nationea setbiscl pretinde cu atdta in-
sur[, a-Si redicri vocea ca sd protesteze incontra domnirei sassilorfi consequenlid.
care nu lise impusesse neci chiarfi suptfi timpurile stdrii feudalc, Intre numerosii dregltori adrninistrativi, s'au denumitil d'in
ci-ci indath adducrj essecutioni militarie preste dinsii, pre conductorii sinult na[ionei Romane numai doi commissari districtuali, unulfi in
poporului qi pre preu(i ii ferreci in firrfi, si constringil pre 6meni Banati qi altulfi in Trasilvania de qi impopurationea Roman[ in
prin totfi genulfi de medifi-l6ce tenoristice a-qi lud inderet[ suppli- acdstl parte a monarchiei, e de trei ori mai mare de odtfi acellorfi-
cele date, ba chiari a-qi negrl subscriptionile proprie. (Celle mai l-alte nationi. Ba chiarfi intre commissarii de cercfi, cei mai multi
triste documente la acdsta ne dau communitdl,ile Ghisdssa de susfi qi sunt neromani, si rnull,i cari neci nu sciu limba poporului, cu t6te
de giosi, qi trar:tarea preu[ilorfi J. Romanfi d'in Brirghisifi, J. Lebfi ci acdsta se cere appriatt in inslructioni. De la Romani ceril cali-
d'in $aldorffi, Jer. Constantinfi d'in lghisdorfr, J. Sinai d'in llim- a tdti rnai inalte de cdti de la sassi, magiari qi serbi, si dup[ ce se
bavfi.) D'incontri dregltorii shssesoi alldrgfi d'intr' unfi satilRomanil dau Romanii inderetf suptt diverse preteste desrirte, se denumescf,
intr: altulfi, qi dechiarl locuitoriloni ch pim6ntulfi lorfi s'au inferratfi l
in posturile cestionate, pers6ne strHine cari slau cu multfi mai inde-
cu numele de pflm6ntfi s[ssescfi, c[ proprietdtile lorfi celle eredite rctfi de cdtfi Romanii qi cu sciin[iele si cu capabilitatea de dreg[to-
de la strfibunii lorfi, de aici inainte au s[ se numdsc[ qi .s[ se tini de rii, cumfi s'au intimplatri in mai rnulte districte qi cercuri. Cer[
p[mdntfi sau tirrl sissdscH. Ba, ce e mai multfi, commissariulfi cunnoscintii approfundat[ in limba germanl nu numai de la commis-
districtului Slbiniului p6rt[ pre sigillulil seu inscrip[ionea: ,r0om- sarii de disl,rictri, ci qi de la cei de cercfi si de subcercfi, cu t6te
missarifi imperial regal in [irra s[ssdsc6.(( c[ neapperata ei necessitate neci nu se vede pusi in instructioni,
- Cu,nemica nu e mai
bunfl neci s6rtea Romanilorfi locuitori in mai susfi numitele comitate neci nu se in[ellege de unfi cetatiaut constitu[ional, pentru ce s[ fi[
de a lunguhi marginei Trasilvaniei d'in susfi de lUureqifi. Commissarii limba germanfl chiarfi aqiri de necessarii intr' o [drri de coronfl ne-
magiari, plini de inimicetid cdtr[ Romani, ba inci parte mare com- germanh.
promisqi (d'intre cari unuli au tinutfi cu spesele selle oinci honvedi Pre cdndfi acei Romani credintioqi cari pentru aderintia loril
penlru armata rebelld, altulil ce se afli assemine intr' unri postfi cdtr[ Imperatoriulfi, devenirl prddi resbundrii rebellilorfi I $i per-
lnaltfi, au figuratri suptfi guvernulfi rebelhi alli lui Kossuth ca com- duri totfl averea loril, pre cdndfi veduvele $i orfanii cellorfi cadu[i
missarifi guvernial), appds[ cea mai mic[ gi mai innocinte arretare inbiltalii pentru Imperatoriulil r[tecesct morti de fdme qi de frigfi,
devidtid na[ionale si o punesot aspru. Bisericele lorfi, precumi cea de
-
6r[ ce pentru usiurarea si allinarea sortii lorir cellei triste nus'au
episcopale de Ia Aradfi, le prefacfi in prinsori spre cellfi mai mare facutt altt ceva nemica, de cdtfi c[ s'au datt o ordinatione cdtrl
scandalfi alhi tutorfi crestinilorfi. Romanii se accusfl totfi de c6tr[ preulii cari parte inci s'au stins[ prin resbellfi, parte s'au r[tecitfl
acei magiari la guvernuli legitimf ca capete nestdmperate, de c6trl c6tr[ magiarismfi ammagi[i de episcopulfi Lemeni, oa acesti-d s[
cari se accusd mai inainte Ia guvernulfi magiarfi ca pirtinitori celbi- conscrii patemile qi damnele intdmplate Romanilod suptfi timpult
coqi ai Imperatoriului, pentru care avuri a sulferi nenumerate relle
de la despo[ii si tiranii lor[. Lorfi nu Ie este jertatt neci acumi si
resbellului,
- se vedt aoei Romani cari n'au perdutfi lncl t6tI
averea lori constrinqi prin puterea militaril de a reslrcind rebelli-
trlmitt[ depumqi Ia Maiestatea sa spre a-qi face inchinitrionea, si lorfi damnele cc li s'au inldmplat[ lorfi in urmarea resbellului, si a
a-qi descoperi patemile lori inaintea guyernului si a se nrgd pentru edific6 casele cello derfinate alle magiarilorfi, de qi ei insiqi sunt
5ir

L
1i

li

68
.69
irrqi qi frdrfi locuinlio, (essomplulfi de la Alkimorfi,
si tl'impr.egiuifi l. Ca si se indrepleze inr:I
inainl,e dc tlictil iinpXrtirea de
Ir

Tciusiului ln Trasilvania, etrigil la cer.il). -_ pre canal releitii]


si provisorii a pdrtii monarchiei locuite de Romani, dup[ prin-
-
dec[torii do sdnge ai Romaniloril qi ucciditorii lor[ se per[mbli ne_
Ju_
- ll

impedeca[i prin cetiti qi sato; conductorii Romdnilorfi cari


,
cipiulfi drepturilorfi de o mesurl incdtil acell'-aqi s'au velemalil ln li
arri fi facerea ei in respeclulir Romanilorfi spre folosulir alloril na(ioni, ei li
meritatfi a fi remunera[i pentru neaud,itele lor[ sacrifica[ioni, tl
se ar_ s[ nu se punX na[ionea Roman[ suptil alta, ci immediate suptfi gu- lr
restdzi la cea rnai mic[ denun[iare a sassilorfi sau a magiarilort, vernulfi central, ca aqii Ia allegerea deputaqiloril s[ se incugiure il
si
dupi mai multe septerndni s'au se dirnittr'r, sau pentru cI acistfl di- ll
frec[turile cari potfi duce forte uqiorfi Ia versare de sdnge, liindri l1

missione repetita ar put6 mai pre urml s[ dea pre fagi6


levitatea ar- simtiulil nationalitritii in genere aqid de tare desteptatil, care fapt[
rest[toriului, se judeci la inchis6rii de o IunH ioo., '"u.u apoi ri se altminterd nu se p6te incugiurri fir6 de a rnErgini libertatea constitu-
li
ti
iirti cu m6rinimi6. Insi ca s6 nu dssi Ia luminr{ c[ arrestarea
s'au tionale de allegere; il
fdcutfi ftri temeiri, Ia cercetarea Romaniloril arresta[i in 2. ca Ia punerea in dregltorie publice, Romanii sX se res- 1i
urma ca-
lumnielorfi neintemeiate, se apprici birbati numai d'in gintea
de.-
nun(ian[ilorfi, drX neci o dati qi d'in Rornani. Lucru de niirare ! Si
pecteze in propor[ione cu popur[trionea lorfi, si dregEtorii cei com- ii'
,i
pomissi s[ se sc6tii;
chiarfi asld e de mirare, pentru ce la mai sust numita conscriere a 3. ca limba Romani si aibi val6rea sa nu numai in biserici li
patemilorfi qi a damnelorfi causate Romanilorfi suptri ;t
timpul[ resbel- si scolfi, ci ei in dreg[tolifi, iu tote reporturile vie[iei ll1r
lului nu se applicd blrbatii cari au cflstigatfi incr.ederea poporului publice qi civile, (cumri se dice in 9.71 allfi constitutionei r1
$i s'au folositfi cu dinsa ca s[
tini pre poporfi nescuturatfi in inn[- imperiului); ii
scuta credin[ifl cdtrt Imperatoriulfi, si Ifi indemne 4.
si se Li inineze oa conductorii poporuluir- acesti probati credintiosi ai ado- {1
la celle mai rnar{ sacrificie, si sh Ifi conduci iri resbellt incontra ?atului monarohfi, si nu se mai persecute, preu[ii sd nu se mai arre- ir
inimicului. Prin presen[ia acestort blrba[i, s'ar mai mdngfliri popo_ steze, $i preste totri credinl,iosulfi poporri Romart si nu se mai ter- I
rulfi in acistl ticllr'qii nem[rginitd, oi totfi de o dati.'u, p.e.rrua roriseze indeqertfi; rl
lncontra insuftldrilorri magiarilorfi cari nu incetdzi a desclie 5. ca si se fac[ si Romanilorfi, cari dupl decimarea cea grea
pre gu_ I
vemulfi imperial inaintea poporului, ca pre nnri guvernfi reu
voitorifi si perderea tutorfi averilort pimdntesci au scilpatfi cu vid[ia, unfi lt
lu! provocdndu-sa spr.e dooumentare la mesurile organelorfi guver_ adjutorifi ammesuratt damnelorfi qi lipsei loril', precumfi s'au ficutfi ti
nului celle do fagii. sassilorfi, cari in compara[ione cu Romanii n'au perdutt mai ne-
lnallri ministeriil t Noi ca nesce b[rbati d'in inim[ curat[ ple_ mica, $i precumfi s'au facutt serbilori, cari inci n'au fostt mai
r:u[i cu crodinii[ qi euppunoro nerniscari c6tr6 monarchulfl nostru, greu cerceta[i de fortunfl de odtfi Romanii, ca aqirl si scape de gura
qi doduti a lind r,otil dd - unn rnainlea ochilor.fi interbssere inartului perirei multele mii de veduve, orfani qi lipsiti, de t6ti etatea qi de
guvornil, a cilrui incredcro no linguoimfi a o avd, ne ami (inutfi de totfi sessulil;
neincugiuroltr dotori[ de a adduce in cunnoscintia inarturui rniniste- . 6. ca si se redice cdtt se va putd mai currindfi peniru culti-
riil mui eusil uttinsclo inrpregiurdri, si cutediamu totfi iu interessurfi varea ua[ionei Romane qi pentru desvoltarea ei o universitate Ro-
guvcrnului u rugd pro inartulil ministeriu, ca ludndfi in considera- manl intr'unfi loci acomomodatfi, precum[ gi alte institute de inve-
(iono cororilc lntregii nalioni espuse in peti[ionea
asternuti Maiesta- [iIturi, ca s[ nn ne mai invertimri in cerculfi vi[iosfi, in care Roma-
tci sollo lnc[ ln 25. Febr'arifi a. t. cererf intemeiate pre pri'cipiurri nilorfr pin' acumfi Ie erri inchisq. t6te cdllile spre cultivarea lorfi qi
-
dropturilorfi de o mesurl , si dedusse irnmediate a'in acell'_aqr, _ toti de o dati li se imputrl c[ n'au culturd si calificatione ile adjunsfi.
la care nationoa aetdptfl respunsil cu cea mai vii dorin[ifl, _ ,i ,u Dar' inainte de t6te s[ binevoidsc[ inaltulfi ministerifi all[ cultului a
tnduro n faco diepuse(ione: deslegri firl intlrdiare cererea oe i s'au asternult la 1. Septembre
n
li
I
L

tl
70 7t
a. t. pentru deschiderea unei faculttiqijuridice Rornane,
cajunirnea
Romani coprinsi in studifi, dupi ce au perdutir acurnfi doi anni pre-
'{ioqi r si nu rnai umble ftri Iucru pe'tlindfi timpurfi spre celrfi
mai
mare damnfi qi allt ei si allfi nationei.
In fine repetimfi cu t6ti increderea prea_umilita n6str[ rugi_
[ione pentru deslegarea crilri mai curr6ndi a desfi nemoratei petitiini
coprindit6rie de dorin[iele universali alle Romanilorfi, prin 16.
care s6
se_ recunn6sci meritele si saoriliciele
nationei, si se implindsci drep._
tele ei cereri, s[ se uqiurcze preste totfi s6rtea, Protestu incontra concluseloru facute ile universitatea
de a fi o culurnnl firmi a tronuluiMaiestatei
si s[ se punl in etai.e
seile, unrimurri tare allfi
" nationei sassesci in cestionea territoriale. !

monarchiei, a cirei unitate qi intirire solidd o dorescfi


Romanii d'in
inimi, $i lucri d'in tote puterile spre infiin[iarea ei. Maiestate!
Cu t6te ch Trasilvania se afl5 ast[di suptri legi martiali * o
Inaltfillinisterifi ! Noi totri dd_una amfi representatfi poporului
Romanfi pre guvernulil imperial ca pre unfi gu"e.nfi
dreptfi oipirin_
t- slare care nu o ar Ii meritatri, pentru c[ 3/4 d'in locuitori au fostil
tescfi; poporult au crescutri- in acesi[ credin"tifl
- ins[, d'intr' o favrlre ce prea batc la oohi,
plantati in inima sa, pururd credintiosi,
pin[ la unfi gradfi de tlrii demni de mirare. pentru
acea_a rugdm[ concdss[ poporului slssesci, si spre nu puqini supperare a nationoi
pre inaltuli ministerifi in numele acestui
popord pin, acumfi reu cun_ nu-i este iertatri neci mecaril a subscrie pldnsori
noscutfi, de secle de anni asservitfi, dr[ acumri
venitfi Ia deplina cun_
Romane
- cirei-ri
cdtri troni, universitatca shssdsci se aduni ca in timpurilo ordi-
noscin[ii atdtfi a drepturilorfi selle, cAtri
si a detorielor[ cOtri gu- -
narie, desbate qi decide despre lucruri de cea mai mare lmportnntifi.
vernri, ca s[ ne dea unrj semnfi prin care
si putemfi arreld ci cuv6n_ Celle d'in urm[ concluse alle acestei universitAli implu pre credin-
tulfi nostru este adeveratil, care semnfi nu p6tu
cdtfl nu-mai in deslegarea petif,ionei pur"rr.,
strl in altfi ceva, de ti6sa na[ionea Romanfl de celle mai mari sollicitudini, si f6r[ voii
d,in inima lui. ii indds[ amara convincere, ci epooa preferin[ielort qi a tinerei
Vienna, 10. Januariil tgd0.
suptil tutel[ e incl totfi in fl6rea sa, qi ce acellfl timpfi in care equa-
Ai inaltului Ministeriil litatea de drepturi are sh devinfl unri adeverfi $i pentru nefericita
plecati eervi, natione Romanl, in locfi de a se appropiai, fuge totil mai departe
Deputatii na[ionei Romane:
de noi.
Joanne popassu, m.p. protopopri de Ia Braqiovfi.
Maiestate ! Principiult equalitatei de drepturi, assecurate pen-
Petru Mocioni de Foen, m. p. d,irr Banatil.
tru t6te nafiionile, s'au trecutfi cu vederea chiarfi in S. 1. alli con-
A. Treb. Laurianu, m. p. d,in Trasilvania.
stitu[ionei imperiului date de Maiestatea ta, fiindil ci in acestfi $. in-
Dr. Joanne Dobranfi, m.p. Agente de curle, d,inBanatti.
contra prea-inaltelorfi resolutioni d'in timpurile lrecute, se formizi
Petru Cermenar m. p. Capitanri cetatii Temisiorei.
o tdrrl s[ssdsoi pre uufi pdmdntfi care d'in vechime au fostil qi este
Dr. Constantiufi pomu[iri, m. p. d,in Ungaria.
Iocuitfi de o f6rte preponder[t6ril maioritate de Romani, Cu t6te
Gregoriri popovici, m. p. d,in Ungaria. qi ilr credintia ac6sta dfldinimdngliare
acdste-ri noi credeamt -
. ' Yincentiri Babeqiri, m. p. d,in Ungaria. -
cuini ci pre timpul[ acell'-d consiliarii Maiestatei telle lncl nu erd bine
Alessandru Atanasievici, m. p. din Banatfi.
informa[i despre starea popurlqionei ln Trasilvania; de acea-d amri qi
Joanne popovici, m. p. d'in Banatfi. propeiati a lumind acest[ puntfi prin protestuli nostru oe I'amri
.Constantint Udrea, m, p. d'in Banalfi. irtrrnutt ltlaiestatei telle in 12. Martrri a. t.; si prin o allE scriss6riil

//rl
,t

il

;t
72 I

t6 I
,]
d'in 23 ullo ucolloi -uri luni, cur* r arnll datfi consiria'irorfi Ma- te induri a assecuri essislint,ia nationei Ronrano,
iostatci tollo. conslituindu_o rl
cdtri mai curr6ndfi ca pre celle l-alle na[ioni.
Dup[ce la provieoria impiirlirc n Trasilvaniei, prin incorpo_
rarea cenlelorfi dc communitAli Rornnne ou fundulfi
,rgrf ce este_
Vienna, 25. Februariir 1850.
Ai Maieslatci telle
rJ I

.
sH se chiame pre viitorifi [drri slsscscdr _
si prin numirea dc dle_ credin(ioqi suppusi
g[tori in partea adrninisrrativi, acer'-aoi principifi
de equalitate de Deputatii nationei Romane.
drepturi s'au clloatfi pentru a d6ua 6rt maiinvederatri,
ii popo_ Tirnoteu Ciparifi, m. p. Canonicfi.
rulfi Romanfi in pruncisca sa credulitate, au aflatil
si atunci o alli_ Joanne Popassu, m.p. Protopopfi.
nare a durerdsei impressioni a acestei rnurorr,
cugetdndti.cumfi c[ ' Gregori[ tili.huii, m. p. protopopfi.
constitu[ionea imperiurui nu erii inc6 officiai pub-licati
in Trasil- Genadifi Popescu, m. p. professor. de Teologifi.
vania. I
Petru Mocioni de Foen, m. p.
Acumfi insl dupfi ce constitu[ionea imperiului s,au publicatri
Petru Cermena, rn. p. Capitanri cetritii Temisi6rei.
I
ii
si in Trasilvania, prin urmare equalitatea de drepturi a nationilorfi
A. Treb. Laurianu, -h: p. profdssor.
s'au fdcutfi qi in acdsti tdrr[ I e g e qi cu t6te aceste-d
, universita_ . Basilifi Ciupe, m. p.
tea s[ss6sci se adunfl qi acumfi'to;f, AopX iutioa vechiA, _ Joanne lVlaiorescu, m, p. Professor.
compusX numai d'in.deputa[y sassi, aliesqi numai de sassi, _ Dr. Constantinfi pomutifi, m. p.
dup[ ce, mai in collo, acestri institutfi sissescfi, r?presentantele
Aaron Florianfi, m.p. Professor.
unei minoritr{ti, se incummette a decide in causa territoriale
pusetionei politice, sipreste totfi asupra viit6riei
asupra Gregorifi Popovici, m. p. Notarifi de J. M.
essistintie a unei Dr. Joanne Dobranfi, m. p. Agente de curte.
frirle preponderitdrie maioritdfi de Romani, fdri a_i
intrebri qi pre
ei, frr[ a voi mecarfi si scii ceva despre dinsii, prin *rur, ,pru
batjocura principiului de equalitatea drrepturilorfi
rum sine nobis(. ,le nobis iie-
(despre noi dr6si ffu[ d; noi):
deputatii
nationei Romane intemeidndu-se pre proteshrlfi adundri
nationare
Romane, tinute Ia SIbinifi ln 2g. Decembre ig4g, precumfi qi
pre cellfi-l-altil protestfi eubsternutfi Maiestatei
telle in 12. Marlifi
1849, apoi qi ln putoroa n6uelorfi plcnipotin[ie ce au cdpetati
snb_
scrisqii dc cundndir do la mai murto cente tle communitdti Ro-
mano,
- oari so vorri cubslerno preste puginri, _ se vedfi ar_
runcati ln noplloura pucoliono tre a protosid inaintea sacratului
tronfi allil Mnlcelat,i l,olls lnconrrn conoluse alle univer-
eitatoi slcrorol, -- oonoluro unllatornli.Ai
'rtinsoloril
nctlrepte, cari derapin[
principiulil oquullttlrll droprurir,rrl, qi caro ammeniiH proprietatea
qi tdltr orrhllnlit llornunlloril tl,in funrlulfi
rcgal, _ qi a rugrl
ou.t0til umlllnl,lt pro Mulorlrrlou tt, on s[ nu"dai imperialea ii_
l[rlro'ooll,ril oonoluro, or rurlnrrii tn considorlqione petiqionile
'nrllonol
R,nnno ln onrl tno[ nu r',uu rlatil nooi o resoiu$o;r; ;
"qq
rl

74,
7$

s i n g u r I care si dup[ finitulfi resbellului civil, la oare ea au con-


tribuitfi f6rte multfi , incl totf mai lugesce si suspini !
$i cumil si nu lugdsc[, cumil si nu suspine ea? Binele ei material
e cu totulfi der6penatfi, caminuhi ei pirintescfi accoperitfi de derimH-
turi qi ruine, fiii ei decima{i, vitia b[rbdtdsci in mai multe locuri
stins[ de totfi, qi
17. - nenumerata mulqime de strunchiati, olfani ve-
duve luptrindu-se inci supti cerulir liberil cu fomea si cu gerulfi,
Bepetirea petirionei altariele ei parte sunupate, .part.e profanate, mul[i d'in preu[ii ei
-
*r::::1.-:l ursoriu pentru desto-
qi
garea et. micella[i,
- cei rnai buni mai meritati d'in fiii ei, cari intr'
acdsti cumpliti calamitate singuri o arfi mai putd mdngiiri, astldi
Maiest ate! dupi reint6rcerea pacei, dati inapoi, desconsideral,i, maltracta[i,
persecuta[i qi arrestati: ea insaqi au devenitti pradi oi batjocur[
Unfi annfi au decursfi de cdndfi credinti6sa natione
Romani d.in altorfi nationi, chiart gi rebellilorfi devinqi cu adjutoriulfi ei!
t6te [inutele Austriei locuite de dinsa, prin subscrissa
deputa[ione Maiestate ! cumfi s[ nu lugdscl credintiosii Romani ? In mo-
au depusfi plinfl de speran{il in mfinile Maiestatei telle petilionea
sa, dulfi cellfi mai distinsfi, si-au plobatfi ei prin fapte, in timpulil cellfi
care nu coprinde de cdtfi dorintie drepte si conforme timpului.
mai de currdndfi, vechia lorfi credintiE si aderintii; insi cu t6to
Acestei prime peti[ioni urmarl mai multe altele _ dar,
I
/

in liintii I
aceste-d la ei se cautl qi asl[di cu neincredere gi cu prepusuri ! Prin
totri de unri intellessfi substernute parte de c6tri deputa[ionea
intrdgi, parte -
de c6tr6 altele pfidiati; insfl cu t6ti altissima
rnerite de cdtrj cari mai marf neci o natione nu va putd arret6, e'au
assecu- studitfi Romanii a se face in acea-a,qi mesurd cu celle-l-alte nationi,
rare cumfi c[ resolulionea va urm{ cfltfi mai currdndfi spre mulqiin_
demni de equalitatea de drepturi, ce Maiestatea ta ai assecuratfi tu-
nirea nationei, credintioqii Romani astdptl
si astidi duii unt annfi torfi semin[ielori imperiului; insi cu tdte aceste-d meritele lorfi, ddci
qi mai bine chiani aqii ca unl-dri dupl cente de anni _ inde_
- vadii o
qertfi, ca s6-qi l nu se dendgl chiaril de totri, dar'nu se pretidzl dupl cuviinti[: c[-
dat[ ascultate feibintite dorintie ce Ie nu_ ci vedemfi ci equalitatea drepturilorfi qi valorea de o mesurH numai
trescfi de secle de anni, $i implinite promissionile ce li s'au fdcutfi qi numai la Romani nu se applic[ neclird !
mai de currdndi !
AsiA vedemri in diua de astXdi in Trasilvania, cI pre unfi p5-
Na[ionea, pre care in toti istoria trecutului nu cade neci o
mdnlfi pre care Romanii, cei mai vechi locuitori ai lui, se afll d'in
lmputa[ione de necredintid veri apostasiH, na[ionea, care all[_ secle intr' o maioritate f6rte preponderlt6rii, se rotundiizi o tdrri
lurd cu dstea irnperiale, insr{ de bun[void $i-cu spesele selle, au in_
s I s s d s c H, fdr[ ca cineva si fi6 fr{cuti pre Romani si intelldgi,
treprinsfi r'esbellulfi pentru sus[inerea tronului, apoi cu unfi devo_
cumfi e cu putintii stdndil principiulfl de equaliiate de drep-
menlfi rarfi I'au continuatri s i n g u r i, si cu t6re cumplitele per_
turi
-
a formd [6rr[ slssdscH pre unfi territoriri pre cafe,
deri de averi si siinge, prin o stilruintii fdrd escemplu, I'au dussfi - - pl.
cumfi in scaunulfi Orestiei, locuescfi numai 1/r00 de sassi qi 171000
pin[ ln finitfi cu triunfti qi cu glorid, na[ionea, ca.e cu unfi cu_ de Romani ! sau precumi in allfi ]llercurei numai 31000 de sassi qi
vdntri tdte Ie au sacrificatI -pentru Imperatorulfi 14,000 de Romani! sau precumfi in allfi SXbeqiului numai 2800 de
se ,
u nu nnmaici n'au pututfi clstigti pln' ast[di de la prea_lnaltuhi sassi qi 121000 de Roniani, qi asid mai de parte! Aqid norilri
tronfi incai o recunn6scere a meriteloni si a credin[iei selle, ci ea -
districtfi allir Cluqiului se forrnd in folosulil magiarilort, frr[ a cu-
esle in totfi coprinsuhi marei Aushie qi astldi singuri care toifi
getri cineva ci trci patrimi d'in loouitolii lui sunt Romani, qi ci prin
mai jace inci in starea de mai inainte subordinatf altorfi na(ioni,
rumare cu ac6stl nnesurt se remureril crimele de ldsar Maibstate, qi
7B 17

ro punoi(,o ororlinlil I *.. rlqirl rur ln 800,000 rlo Romuni d'in Ba- urlcvcril drilgY rsc notniccscc, nutnni pentru cir aqid dorcscil vechii ci
nululfi Tcrniqinnir ro tniil rlo cr)trh collil-l-ultii corpri nlhi na(ionei, inimici, clroru in tcndinl,ia lor'fi do n s0 rnXl'i, numerulfi Romaniloril
co unoscil volvrlrl.tlulri corbosofi, tro cubor.din[ prin ur.-,
cu lo ct[ hr cullc.
nraro drf,qi vor:hilorir loril rrpperiltori t Aeiil districlufti Ur.bci- Acrlsla c, sacratissimi Maiestatc ! sl'area cea do ast[di a unui
mnri, ln caro palrrr oincimi do loouitori- sunt llornani, eo organi- poporfi care penh'u intelessele tlonului, si penlru ca s[-qi nerite
sdzi magiaroscc, qi drcgitoriolo adrninislralive se implinescil ou unfi viitoriil mai ferice, s'au sacrificatfi pre sene insuqY ! Acei-ri cari
persone a clrorfi parto in robellione gi urrl asupra Rornaniloril, sunt pretindri c[ poporulil Romani in stergerea robotelorfi afl[ implinirea
publioo cunnoscute ! dorintielort selle, $i ci nu nurnai nu cere mai multfi, ci cX d'incon-
- Totri agid se Sun[ d'in celle-l-alte comilato
alle Uugariei ce so [inea un[-6ri de Trnsilvania. tra ar fi nrull,iflnnitil, qi numai popii si tribunii illfi summuti[: acesti
. Prin urmare na[ionea cea mai vechii qi cea mai compacti pre 6meni inselll rarfi d'in nesciinti[, ttrai dese ori d'in acellil scopil
-
pre mai marii loril, si in ultima instanti[ pre consiliarii Maiestatei
ierritoriulfi impopuratil de dinsa,
- nationea care - neci o datf,
sEnu se pdrdd d'in vedere * nu ea intre ad- san telle, ca sd adducl in prepusir si s[ depHrteze chiarfi pre acei
con-lo- -
cuit6riele naIioni, ci aceste d'in urml cari au descillecatil bflrbati cari in celle mai grelle crise alle acestoril doi anni d'in urm[
mai tHrdifi, sunt intre ea respdndite veri cu ea am, au condussfi pre poporfi in interessulfi dinastiei gi parte I'au com-
'm mdndahi in cdmpulii bltaliei, irfl pre poporfi insusi sl-Ifi atrete
es t e c a t e,
- dup[ ce secle intregi au suppurtatri cu pa[ien[i[ neadjunsi la gradulfi de a se bucurf de drepturi politice.
c[tenele nemeritatei servitnti, dr[ in lupta pentrutronf au fdcutfi - De la
t6te cdte sunt cu putintii unui poporri, numai ca s[-sY merite de la finitulil resbellului civil s'au fdcutfi d'intre preuti si alti conductori
Maiestatea ta mAntnirea de dinsele : acdstfl natione s[ fid qi astddi ai poporului Romant nenumerate amest[tionY si aspre cercetdri,
in Austria cea intemeiatl pre equalitatea drepturilorfi, elementulfi dar'nu s'au aflaiil intre dinsii neci mecarfi unt summu[i[toriil, d'in
oellfi ldpedatfi, d'in care sI se pdtl rotundid dupl placri, qi remu- causa ci la Romani neci nu sunt atari 6meni. Eri ce se attinge de
nerd vechii ei tiranni, chiarfi qi acei-d cari au cutediatfi a redicd materia de nernultiHnnire, Ia acista n'al'e poporulil neci o lipsi de
armele asupra casei Maiestatei telle ! I
a se desceptd prin altii : c[-ci cumf ci vechii lui appesltori,
Cumfi dari si nu pldngl Romanii ? c[-ci de vomfi mai Iui in parte si d'intre cei compromis$i in rebellione, astfldi mai pretotin-
consideratione si limba german[ care se inlrodusse de o dati pinii dind dli lui, - cumt c[ prc dregltorii na-
sunt pre capulil
fn celle mai de giosfi cercdri officiali oe nu f?iousse neci tionali si Iimba officiale, pre iaripoporultRomanfid'in
- acea-d
magiarii, cari pcnlru limba lorfi au deliptfi celli pugini termini nu Trasilvania le avusse suptfi Baronulu Puchner, astldi nu le
mai arr - cumf c[ birbatii cei mai rneritati cari au purtati
nelnsemnfitod,
- si de vonrfi mal adauge qi memorabilea impre-
giurare, co bato f6rto tars la ochi, ci ln Trasilvania Ia provisoria pre poporir tott dd-una in interessuhi tronului, astldi sunt suptil
oi lmplrlire s'au avutil binieioril do grigifi, ca celle trei districte plepusfi, sunt despre[iati, persecutati, batiocuri[i, - cumi cX
(Figiraliulil, Alba-Julia, Rotdgulil) cari nu p6rtf, neci unfi nume nationea se dimicl spre int[rirea altorti elemente, ci celle-l-alte na-
impnrmulatil do la oelle-l-alto nalioni, si cari prin urmare se vedfi a tioni drl se preferescfi, c[ acestora cari neci pre departe n'au per-
li aoougolato Romunitorfi, e ll nu cumfi-va s[ devind ve- tlutri cdtt Romanii, li se facf donufi gener6se in bani qi alte adju-
cine, oi prln lnfundnlolo lnlro ollo districte magiare si sdssesci t6rie, c[ndfi pentru sulferinliele Romanilorfi celle fdr' de numerilpin'
cnrl drtr numui prln vlolontiit auni ln[ddite totil d'in oarnea Romamr- - acumt pre nemine nu I'au durutri capult, $i altele qi altele : ca s[
lul - c[ rominll prootltI s0 va putd mai departe precdph poporulfi Romanil trite aceste-d, deu ! ellfi n'are lipsi de
unulU rlo nllulilr nu no putomil desfnco de falalea iddH, cX des- cdti de ochi sdnetoqi. Cumfi cX acestfi poporfi au venitt la consci-
v0ltar00 d rodlorron ncsrtsi nationl nobilo oi pline de merite, in intil ti maturitate, despre ac6sta au datfi elhi in acesti doi anni d'in
-?g :-?9F
urm[ oelle mai invederate probe. Ins[ chiarri pentru acea-ri ci ellfi
precepe slarea sa cea dngustitorifl, se simte ncfericitfi, ne-
m An gIiatt, n ernultiInnitt!
Acestfi adeverfi, cu tote c[ e tristfi, ne simtimfi detori, chiar[
in interessulfi tronului a lil spune aici inaintea Maiestalei telle. Nu-
mai cuvdntulfi iurperial allriMaiestatei telle, care
inaintea Romanului e sacru, mai prelucosce acestei desperate nationi
Respunsulu lmperatoriului.
ca o stea de spcranqi[ !
Pre aoestfi cuv6ntil lntemeiati, si impulsiti prin noue
provoc[1ioni d'in parlca tr[mii(itoriloril lorfi, se presentdzil imputeritii Eu ve assecurezil cI voifi implini cuviin[i6sele
cereri alle na_
nutionei Romano drlqi inainte-a tronului lVluieslatei telle , cu plecatl [ionei Romanr: care au fricutil atdtfi dr rnutt,:.--voifi
dri ordines[ mi
rugdtione, ca respectiindri p[rintcsce inct_rrtll[ionca oi ncast6mperulfi
se facfl de c6tri consiri'Ifi ministriloril
mei o propusetione despre
cu care tol[ na[ionea Romanfi astcpti rl'in minutrj in minutfi acdsta, qi pute(i fi convin"\i cI na(ionea
v6strd va remAnd mul_
deslegarea cuvdntului imperial, si te induri Maiestatea ta a tidnnitl.
decide cfltfi mai curr6ndfi s6rtea Romanilorti, dAndfi prin o patente
imperiale, respunsil la cererile lorfi.
Yienna, 11. Marliil 1890.
Ai Maiestatei telle
credintioqi suppuoi
. Imputerilii nationei Romane:
Timoteu Cipariu, m. p. Canonicri.
Joanne Popassu, m. p. protopopfi.
Gregorifi Michali, m. p. protopopil.
Genadifi Popescu, m. p. professor de Teologib.
Silneon0 Balinte, m. p. parochfi.
l,etru Mocioni de l.ocn, rn. p.
Dr. Joanne Dobrunfi, m. p. Agente de curte.
Petru Cermena, m. p. Capitanil cetdqii Temisi6rei.
Basilifi Ciupe, m. p.
Avramri Jancu, m. p. Advocatri.
A. Treb. Laurianu, m. p. profcssor.
Joanne Maiorescu, m. p. professor.
Aaron Florianil, m. p. Profcssor.
Dr. Constantinri pomutii, m. p.
Gregorifi Popovici, m. p. Notariil de J. M.
Yineen[ifi Babeqifi, rn. p. Advocatfi.
i, Joanne Maigr, p. p. Teologri.
80 8t
multele qi propriele indiginf,ie alle nationei Romane, ddcH nu se vorfi
aflri pre ldngH. domnulfi commissarifi ministerial blrbati qi d'in si-
nulfi na{,ionei Romane, denumi[i de a dreptulfi de c6tri guvernulfi
central spre scopul[ acest'-d. O assemine cerere d'in partea sub-
scrissilori,
- luf,ndu-se in considera[ione temeiurile addusse, si
mai allessfi propor[ionea impopurationei Trasilvaniei, unde mai bine
18.
de d6ue pertY d'intre locuitori sunt Romani,
- nu pdte s[ fi[ neci
Supplica in causa tramitterii unui commissaritr ministe_ nedrdpth neci neammesuratd timpului.

rial in lucrurile scolastice in Trasilvania. Deci subscrisqii isi iiu Iibertatea a rugri pre inaltulil Ministe-
rii alli cultului qi inveti[mdntului, ca s[ binevoidsci in coin[ellege-
rea cu deputationea Romanfl oe petrece aici, clrei-d sunt incredute
Inaltri Ministerifi allt cultului qi lnvetif,m6ntuluil
sufferin[iele si dorin[iele na[,ionei Romane, a denumi do a dreptuli
Intre nafionile ce locuescfi in Trasilvania, Banatu si in pdr.[ile de aici pre uni bdrbatfl d'in sinuli Romanilorfi pre Idngd domnulfi
Ungariei vecine cu aceste terri, meriti in respectulfi scolelorii, commissarii ministerial pentru lucrurile soolastice alle Trasilvaniei,
mai
multfi de cdtil altere luarea a minte a inalturui ministeriri allfi curtu- de locritiitorii allft acellui-ri relaiive Ia lucrurile scolastice alle Ro-
Iui qi invetiimdntului, nationea Romand care precumfi in maniloni, precumfi au binevoitri a denumi d'in sinulil sassilorfi pre
t6te aqiri
qi in respectulfi institutelort de invetiitur[ domnuli professorifiSchuller relative Ia lucrurile scolastice alle sac-
fu t'actati pin' acumfi ca
o fiii vitregi. Noi nu ne indoimfi neci unt momentt, silorfi.
ci d,incontri
creddmfi c[ inaltulfi guvernfi e apprecatri a rud in consideratione Cu assecurarea cellei mai sincere ascultdri si a celloi mai dis-
in-
digintiele Romrinilort qi dorinqiele lorfi in respectulfi acest,_ri. tinse stime se suptinsemndzX.
T16_
mitterea unui commissalifi miuisterial in Trrsilvania Yienna, 12. April 18S0.
spre a ordiud
lucrurile scolastice, e unt documenti despre acisti Ai inaltului ministerii alhi cultului si lnvelihndntulul
bunlvointil a
guvernului. Ins[ Iiindfi cH pre I6ngI aomnutri commissarifi pleca[i servi,
ministe_
rial s'au numitfi gi unfi omri d'in mediiJocurfi nationei sdssesci, ca Deputa(ii na[ionoi Ronrane:
locfitiitorifi, precumri amri intellesst: pentru acea_d noi, Timoteu Cipariu, m. p. Canonioil.
n,
nationi ad_ "u.i
cunn6scr:mfi deplinfi puse[ionea cdtrfi celie_l_alte Basilifi Ciupe, m. p.
si con-
locuit6rie, si reporturile ndstre cdtri dinsele, qi scimriprea_bine A. Treb. Laurianu,m. p.
ci una d'intre causele principari aile tutorfi rerierorfi intdmprate na- Joanne Maiorescu, m. p.
tionei Romane in timpurile trecute qi in cellfl de acumri este
de cau_
tatri iu impregiurarea c[ sulferin[iele qi indigintiele ei nu
s,au cerce_
tatfi neci o dati prin b[rbalii ei poprii, ci iotfi dd_una prin
st.eini,
cari sau avea interessfi de a impedecrr inaintarea Romanilorfi
prin t6te
medifi-l6cele cugetabili ,sau e'ei preoccupa[i d'in inceputri incontra
lorfi, ne ludmfi libertatea de a ne .punu
-
merea n6stri cea intemeiatl, cH neci de acistl
tOte pfuruqi;nu; t._
"u datlnu
se va res_
purtde binevoit6rielorfi inten[ioni aile inalturui
ministeri[ alfi cultu-
lui qiinvetiim6ntului, necinu se voril luri in cuviin[i6,s[
cornputi[ione
82- 83

Moise Guseilla d'in Posorita, filosoft absolutt;


Samuel Moldovanfi d'in Grindfi, filosoft absolutt;
Petru Anca d'in Sdntegide, filo5offi absolutil;
Amos Frdncfi d'in Alba-Julia, {ilosoft absolutfi;
Joanne Popt d'in Crihalma, filosofi absolutt;
75. Jeronumt Moga d'in Ahnagif, filosoffi absolutfi;
Petru Pipooiil d'in Hondolhi, lilosoffi absolutri;
Supplica pentru stipenilie pentru junimea Alessandru Fauril d'in Septeri, filosofil absolutt;
Romana
stuilidsa. Nicolau Popfi d'in Feissa, filosoffi absolutri;
Nicolau Blaqianil d'in Blasifi, Iilosoffi absolutt;
Inaltfi Ministerifi allfi cultului invetiHmdntului
si Georgi[ Caianfi d'in Yulperfi, filosofil absolutil;
!
Rudolffi Popia d'in Satu-lungfi, filosofi absolutfi;
Fiindfi c[ nationea Roman[ care avt
nefericirea a geme secle Joanne Ralit d'in Alba-Julia, filosoflfi absolutfi ;
de anni suptri jugulfi oppressionii, n,are
acumri scole a, f*,1
6ri ce qi acelle-ri cari gi_1, redicasse ,u in mforife ,-i. Mateit Nicula d'in Rossiar auditorifi de filosofi[ r
celle mai grelle Dioniqiir Ungurt (Martianfi) d'in Blasifi, aud. de filosof.
luptdndu-se cu celle maimari pedeci,
sunt inc'hise, $i redicarea al_ N. Popfr d'in B[rei, auditorifi de filosofil;
tort institute f6rte de doritri pentru
onri junimi numer.6se, Panteleimone Popassu d'in Brasi6vr:, gimnasistt absol.
"oftor"
se pare a sc differi intr'unfi viitorifi prea_dep[rtatfi:
imputeriti ai acestei nationi isi
aeci ,"b.;;ir;;; ' Joanne Mureqianri d'in Rebriqi6ra, gimnasislfi absolutfi;
id; Iibertatea a r-ugri pre inalturri Joanne Popfi d'in Bra$iovfi, gimnasisti absolutt;
ministerifi alhj cultului qi invetidmdntului
ca s[ binevoidseX a ordin6 sti- Georgiri Laslo d'in Ddmbrfi, gimnasisti absolutri;
pendie d'in fondurile disponibili
alles[atului pentru aici insem*lii Josefi Lica d'in Sdngiorgii, gimnasistri absolutri.
Romanid'inTrasilvania cari qi_au farom ;r,ri
cu bunrj progressri InaltfiMinisterit allt cultului di invetiimentului ! Ne esie cun-
pini Ia gradulfi indicati, ca cu ad;utmiuhi "ioaiuie
noscutfi c[ Maiestatea sa qi inaltuhi guvernri voiescfi cultura na-
urm{ in institutele publice j9 aici I"a sciintiele juridice s[ p6tl
acelor,_d
tice, precumfi qi Ia alte sp-ecialird[i, ei poti_ lionei Romane ; nationea d'in partea ei, cu t6te ci au fostfi pin'
ri se-si"fotx cdsrigri carifica" acum[ appesatfl d'in sistemfl si dat[ inapoi, au adjunsfi Ia deplina
[ionea necessarid spre a fi in stare do a satisiace
tutorfl cererilorfi cunnoscin[iil c[ are lips[ de culturl, insi nu se afld in stare de a
d'in partea statului; in specie pentru:
se putd adjutri ea insdsi: mai allessfi acumfi, dupi ce prin sacrifi-
Joanne Maiore d'in Tompaha za,
teologi absolutfi; ciele celle mari cari le addusse in cei d'in urm[ anni pentru sustine-
Petru popfl d'in Sdmpetru, teologfi
absolutri; rea tronului, iqi st6rse lote puterile, $i se miserdci preste credute,
Joanno Fauru d'in Sipreri reolo!fi
absoturfi; aqid incdti acumri are mai pugine mediri - loce pentru oulturi de
Basilifi Moldovanfi d'in Chirilleu, teologri
absolutfi; cdtri suptfi guvernuli rnagiariloril: deci ea substerne prin noi
Joanne Russu, professor normal
Ia nUiif, teologd abs. acdstH rug[tione drdptl qi cuviinti6sd inaltului ministerifi alli cultu-
Basilifi Duca d'in Nirasteu, teoiogfi absolirtfi; "
lui qi inve[idmentului, qi sper6 c[ va afli ascultare la pirintesculfi
Carlil Gabre d'in Deqir:, fiiosoffi ibsolutfi;
guverni; ea sfer[ ac6sta cu atdtil mai secuiir cu cit[ scie c[ fiii ei
Joanne Tille d'in Basnq lilosofr
absolutri; au fostt scosqi de multfi prin guvernulft Trasilvaniei cellfi compusfi
Joseffi Orianri d'in Deqifi, filosoft absolutri;
nulnai d'in magiari qi sas$i, de Ia participarea stipeudielorfi d'in
Georgiri popfi d'in Sdntiuanne, filosoft
atsolutfi; fonduri publice qi d'in cassele de contribu!,ione alle Trasilvaniei,
6ir
84,
86
destinate de la prea-inaltere Iocuri pentru formarea sciintiricI ju-
a
nilorfi?rasilvani, cu t6te cd ea, ca cea mai numer6sd, au
contribu"itfi
Ia statfi partea cea mai mare, si prin urmare au conferitfi
cellil rnai
multfi spre formarea fondurilorfi scolastice.
Vienna, 6. Augustfi 1850.
Ai inaltului Ministeriir all[ cultului qi invetidrndntului
_ pleca[i servi,
20.
Deputatii na[ionei Romane :
Timoteu Ciparifi, m. p. Canonicri. Supplica pentt'u oonchiatnarea unui sinoilu completu
A. Treb. Laurianfi, m. p. spre allegerea Episcopulni unitu d'in Trasilvania.
Basiliri Ciupe, m. p.
Joanne Maior.escu, m. p.
Inalti Ministerit !

Constantia in religionea p[rin[ilorri qi nescuturata credintii


l

i
T
cdtr'[ augustissirnulil imperifi allfi casei austriace au fostfi totfi dd-una
ccllc rnai de frunte omamente alle na[ionei Romano lrasilvane, cari
qi in timpurile celle mai d'in urm[, in luptl cu pop6rele celle mai
polite alle acestui imperiri, Ie au confirmati cu neindoite argumente'
li pre cdnthi nu pugine nationi alle imperiului la inoeputulfilnmisqff
lor.ii civili celloni mai de curr6ndfi sau scidea sau vacilld credin-
statului, poporulfi nostru Romanfi cu o gurfl qi cu
til cirtr[ capulfi
o inirnh int5ri prin jur[mentri credin[ia sa cu cea mai mare solenni-
tate in adunarea nationale d'in 15. Maifi 1848, si mai pro urm[, oa
Desce 6inini cari au inve[iatfi de Ia str[bunii lorfi a trli
gi a murl
pentru religione, principe si patril, o apperari ltr[ fricl ptnl la
morte, ctt perderea vie[iei, a familiei qi a tutoril bunurilorfi, ai ou
,urr,tpurru-*ai a intregei nationei selle' Faptele aceste-d cu cari
nationea Roman[ are drepti de a se gloriri, sunt si mai inalte de
cdtir s[ cutedie a le r6de limba invidi6s6 a calumniatorilorfi, $i
nai strilucinti de cdtri s[ se p6ti intuneca prin deodrta disput[ a
voitorilorir de reu. $i chiani ddc[ nu si-ar lu6 neci o dati cuvinita
mercede pentru aceste fapte insemnate, poporuli Romanil isi va {in6
de cea mai mare gloril si cletoril a le repe[i cu Yerce occasione'
Cu assernine constanti6 s'au distinsfi nalionea Romani si in
religionea plrintiloril sei d'in timpurile celle mai vechie pini in diua
tle ast[tli, asii incatt neci o persecutione a principiloril acatolici,
neci o promissione a bunurilorfi timpurali nu o irutur[ splrii sau
anmdgi ca si se abbati de la religonea pirintilort sau si imbrflgio-
87

Seze altl professione de credin[ii, n6u[ qi contraril aceltei-agi. nostri, in. adunat'ea na[ionale mai susi uremoratf, arretarH ilorintia
D'in acdst[ caus[, t6te paginele constitutionilorfi trasilvane sunt despre unitate atdtfi in religione c[tfi si in administra[ionea na[ionale,
pline de nedreptd[i qi asupra religionei uationei ndsl,re gi asupra Epi- qi dechiararl cu unanimitate qi intHrirl prin jurlm6ntri c[ se tinfi de
scopilort ei; insl cu multfi mai crunte si mai barhar.e sunt faptele acdst[ dechilratione cu t6te puterile, ca biserica na[ionei Romane,
fdrX distingere de confessione si fii liberl qi independinte de la
- avuri a sufel'i nu nurnaipopo_
cari precunifi ne spune istoria
-
rulil Si clerulfi d'in gradurile mai mici, ci qi Archiereii nostri de la veroe influinti[ striini, si precu:nil cerurl d'in partea neuni[ilorf,
propagatorii sectelorfi n6ue, adec[: batjocur.i, b[taiX, si chiar[ si independinfi,il de rnitropolitult setbilort de la Carolovigifi, aeid ce-
m6rte, pentru tinerea religionei. De aici'ur.md ci religionea gr.6c[ rur[ qi d'in partea unitilorfi independintib de influintia ierarchiei un-
a p[rentilorfi nostri, immul[indu-se sectatorii cei noi, qi de altE parte guresci, qi ca acesta s[ se pdt[ c[stigd mai uqiorfi fdr[ diversitate
religionearomano-catolich
- care o atdti de apr6pedeceagrdcl- de religione, dechiSrar[ cu o guri qi cu o inim[ ca si se cdrl de la
scddindt qi ea mai cu totuli, in criti nu putt s[ de a adjutorifi su- iliaiestatea sa restabilirea Mitropoliei Romane cellei vechie, cea-d ce
rorii selle, fu sc6ss[, ca una pre care o judecarl rnai pre giosfi cle se si fdcir plin tl6ue cleputa[ioni tr'lmisse la Maiestatea sa impreunil
odtri cellel-alte secte n6ue, d'in numerulil religionitor'il r.ecepute, qi I cu celle-l-alte punte alle adunHrii qi noi sperAmfi ci acdst[ cerere
abiril fu numeratl intre celle tollerate. drdpt[ a nationei Romane totil se va implini o datil.
Acdstl trist[ stare a bisericei n6stre rniscd pre poporulil Ro- i Tolri de o dati cu aceste-ii.se statui ca de aici inainteEpisco-
manfi trasilvanri ca s[ dea mdna cu biserica romano-catolicd,, ca pii la scaunele vacanti s[ se allig[ in sin6de oompuse d'in clerfi qi
asid si se p6t[ apperri impreun[ in adversitritile oelle aspre in con- d'in popoli, cu rnaioritatea voturilorfi, dupl 'veohia datin[
tra inimicilorfi communi. gi cu t6te c[ nu multfi timpfi dupi inchii- ,ru- tine incl qi astldi in celle mai multe locuri. Acdstl datini
iarea unionii, mare parte a poporului se Iassd de acdsi[ unione "^.,
a bisericei grece ne ar {i uqiorfi a o demustrd nu numai d'in modulfi
ecclesiastioil, d'in causa ci nu numai se vedur5" insellati intru adju- vechiil dupi care se 1,inea sinodele, dar' $i d:in practica cea n6u[ a
toriult ce sperasser[, ci inc[ observari ch lucrurile prin neintel- bisericei d'in Croalia eto. se cunndsce de adjunst ci, de oi s'au inter-
leptele mesuri alle ambitiosilorI cari nu precepea interessele bisericei, ruptil in unele locuri, sau s'au datli uitdrii, ins[ nu s'au stersi pre-
mergd intr'acollo, ca in Ioculfi libertdtii bisericei nationei n6btre, tutintlind la pop6rele de religionea acdsta. Cumi c5. acea-aqi datini
a c[rei independintiH, drepturi vechie si datine antice se recunnoscrj - au domnitfi si la Trasilvani arriti actele si literele convoclt6rie alle
qi se consacrH. chiart in actulfi unionei, s[ se lntroduci o servi- sinodelorfi cari s'au tinutri si dupd inchi[iarea unionei'
tute n6ui care mai pre urm[ s[ se prefacfl - intr' o delissare cu totulfi Arrdti si actulfi cellt mai de currdndt allt sinodelori ce s'au
a religionei grece qi intr' o trecere Ia ritulir ronrano-catolicfi cellfi [inutfi la neunitii si cei de la Ar.adi
qi cei d'in Trasilvania, unde se
nou pentru pXrin[ii nostri. chi[marl birbati prea-multri nu numai d'in cleri, oi qi d'intre secu-
Cu tdte acecte-d, ai dupi acestfi sucessfi deqer.tfi o parte mare, lari cari luarl parte Ia consultationile despre t6t[ diecesea, ai clrei
adeci de giumetate, a poporului rernase stabile in acistl unione cu membri sunt firl indointil gi secularii.
biserica romano-catolicl plni in tirnpurile presenl,i, si doresce a re- Dleptt acea-d cu atdtil mai male durere de inimi ne au pe-
mand; fiindfi o[ cca-d ce fhcusser[ parin[ii nostri atunci dorl mai trunsil, vedindri d'in literele convocitdrie alle vicariului capitularifi
multfi d'in lnlellep[ione, se fdcri acumt lucru de consciintii de la allil diecesei unitilorfr de Flglrasifi d'in Trasilvania, cu datult 30.
caro nu so mai p/rlo abbate nemine fird cea mai mare turburare a Juliri, cumt c[ aci nu se lud in consider[[ione datina cea vechil, si
sufllotului. lii ncest'-d c allfi doild qi mai tale argumentfi alhj con- c[ nu se chiimarl altii afarl d'in clert Ia acestil actt de allegere de
slantioi na[ionoi ndstro Romane. Episcopt, care nu attinge mai puginil pre poport sau pl'e seculari,
Ilomlnii orcdintioqi acestui principifi stabilitfl tle itribuuii tle odtfi pre clerfi insugi. cx-ci condusqi de sollicitudinea care o
88 89

avemfi pentru religionea n6strH noi subscrisqi deputali de religionea


unitil, nu putemriasscunde c[ ne tememri c[ d'in acesti modfisinistrfi
de a lind sinode, pdte urmri ca poporult s[ se piece de aci inainte
intr'a collo unde va vedi ci se observi mai accuratfi vechia datinfi .

de a tind sinode.
Deoi subsoisqii ne tinemri de a n6strl detorii a descoperi
consciin[iosri celle mai susri scrisse inaintea inaltului ministeriri, $i 21.
a ne rugi ca si binevoidsci a preveni cu a sa intelldpt[ dispuse[ione
Protestu incontra rnestecririi Prirnatelui Ungariei in
reulfi ce ar urmd d'in assemine miscare, $i a face oa s[ se [inh drep_
turile celle vechie alle bisericei n6slre, sE se alline inimile credintio- lucrurile bisericei Romane.
qilorfi, qi cea-d ce e mai insemnatfi, ca slarea de acumfi a biselicei
Romane unite d'in Trasilvania sfr nu se pun6 in pericle n6ue. Inaltfr Ministeriri!
Vienna, 5. Septembre 1850. Intre calamitd{ile celle infioritor.ie prin cari sincera insi nefe-
Ai inaltului Ministerifi ricita ndstri natione Rornan[ d'in Trasilvania ftt mai cu totulfi appe-
plecati servi, sati gi asselvitX de la venirea magiarilor'fi in aceste tinututi inc6ce,
Deputatii na[ionei Romane de ritulfi gt. cat.. meriH intr' adeverfi a se numel'a nu in cellti d'in urml looir acea fa-
. Timoteu Ciparii, m. p. Canonicfi bis. blas. talitate prin care fu lipsitX de t6t[ libertatea civile de noii barburi si
A. Treb. Laurianu; m. p. degradatl la servitutea cea tnai de giosi I si de alti parto fu ad-
Joanne Maiorescu, m. p. dussfi intr' acollo ca sd cad[ suphi acell'-asi jugfi de scrvil,uto gi hr
Simeone Barnufiifi, m. p. respectulfi ierarchicfi. Marl.ure ne sunt tole lristelo pagino ullo iel,o-
riei patriei, celle pline de nettumerate machinationi allo noiloril ro-
formatod cu cari cercd sd abbatH pre na[ionca Roman[ do lu crc-
dintia pHlintisc[, insfl elle fur[ frente prin constanlin popot'ului
nostru; marture ne sunt rusin6sele persecu[ioni allc Episcopilorir no-
stri, ucciderile fr{r6 de lege, proscriptionea religionei ins5oi, qi sup-
punerea clerului intregir suplfi varga cea de fet'r'fi, in locfi de b[tiuhi
pHstorescfi, a superintendintelui reformatri; d'in care urmii ca con-
fessionile acatolice de currdndfi esqite d'in p[mdntri s[ adjungl a
se buourd de plina Iibertate ecclesiasticl cn t6te beneficiele si pri-
vilegiele concesse religionei catolice de mai inainte, dril singurl re-
Iigionea poporului nostru cea venerandl de rnullime de seole antice,
si se lipsdsc6 de tote drepturile, gi spre ruqinea numelui crestint s[
nu se bucure de o s6rte mai buni de odtri insasi religione judaic[.
Ca s5 vindece ac6stl s6rte crudi strabunii noslri r clerulir qi
poporuhi nostru Trasilvanfi, d'in consilifi divinir,dederi dripta cu
biserioa de ritulfi latinfi, care adjunsesse tnai Ia acea-aqi sdlte ca qi
noi in acdsti patrii, pentru ca aqid dmbe aceste biserice cu puteri
90 9l
unite si poti stri mai tare incontra incercdrilorir collorrj-l.nll,o, nia, mt numai inl,re marginile Trasil-
cu jurisdicf,ione mitropolitic6
confessioni preputinti ce ammetif cu ruinl p'e amentft)uo, si-si vaniei, ci qi in pdrtile Ungariei insesi, 9i care se recuttnoscti plin
si r:u
reclstige vcchia lorfi libertate qi independinxi[. .Sprc accslI rcopir bullele ponteficilorfi si diplornatele Imperatorilorfi in cei doi Archie-
se incept unionea bisericei n6strc; cdtrl finitulfi secluluiXVII, suptfi piscopi urclitori ai unionei incl si dupl inc]ri[ialea uuionei,
Teofilfi Archiepiscopulfi de Ia Alba-Julia, tre fericiti rnenro'iii in strIrnutarea Alc]riepiscopatului de la Alba-Julia
- $i
,
patru punte de credintiH., rernAindfi nevetenrar.fi ritulir si cclle-l-altc in Episcopatir sirnplu allfi F[glraqiului. Deserte fur'[
institute gi datine disciplinarie alle bise'icei o'ientale grece; 6i apoi tote gemel.ele gi suspinele nefatigatului Episcopir Joaune Innocentiil
suptt successoriulfi lui, Archiepiscopulfi Atanasiir cellfi in adeverfi Baron de Clainfi, asupla acestei n6ue qi triste plage inlipte bisericei
nemuritoriri, se inChilid, si se intflri cu autoritatea imperiale priu selle, de$erte furl tote incerctirile de a restabili vechia dernnitate bi-
diploma divulni Leopoldfi I. rl'in annulfi 169g. sericei selle cellei despoiate; preputinfiia inimicilor'il invinse, $i ne-
T6te aceste incepnturi promittea o crescere si inaintar.e prea- spiriatulil apper[torifr allir bisericei selle isi lini vidtia la Roma in
fericitil bisericei n6stre. c[-ci se plrea c[ religio'ea uostrr unit[ in essiliri.
dogmatele credintiei cu biserica de r.ituhi latinfi, qi asiii numerati InsH de qi diecesea Romani trasilvarrii. in actele officitise se
inlre religionile recepute, se va bucurd de aci inainte, in putcrea despoiri pre tHcute de vechia sa demnitate Archiepiscopale, care nu
acellui-asi decretfi i*rperial, de tote acelle drepturi si privilegie de o attacarfl neci mccalri plincipii acatolici, dar'[ clerulit si poporulfi
cari se bubur[ cellel-alte religioni alle patriei, precumfi s'ar fi qi unitir trasilvanil convinst in iuirna sa ci numai prin nedreptil s'au
bucuratfi in adeverfi, dic[ zelulil cellfi fdr[ de timpfi allfi unorfi rni- rHpitri dieccsei autoritatea archiepiscopale, asiri de tare n'au pututfi
nistri ai bisericei, incontra ordinationilorfi cellor[ multe alle scaunu- s[ se desfacl de dinsa pin[ in d,iua de astldi, incdtt preu[ii diece-
lui appostolicfi cari apperl suptfi pena dc anateurfl integritatea ritului sei aceslei-d'in memorationile sacre pre Archiereul[ seu nu I[ nu-
si a t6tei economiei bisericei grece conh'a verclrei usur?ationi, qi mescfl altminterd, de cdtir Arohiepiscopt, si asiri protestdzd
ddci invidia inirricilorfi cellorfi rei de inimi ai nationei si religionei cu t6t6 solennitatea $i au proteslatfi tol,il di-unl fdr6 intrerupere
n6stre, n'ari fi intinsfi curse n6ue pre suptfi ascunst si suptri di- inconlra verclrei strline arrogfiri a demnitdtii Atchiepiscopalc.
verse preteste mincinose incontra independin{iei eccesiastice a cle- Deci ne au pel,runsii cu aldtir mai mare mirare, cdndfi anrfi
rului noslru. vedutfi in enciclica Primatelui Ungariei, cu datulfi d'in 15. Juniil
Deci nu e neci o mirare dic[,
in scurtt timpfi dup' acrlsta, a. c. cdtrfl Clerulil Romano - Catolicil allfi diecesei Fdgarasiului d'in
mare parte a clerului qi a poporului vedindir in n6ua oppressione a Trasilvania, nu nurnai ci pre cleruli nostru illil numesce ,rRo-
religionei o servitute n6uI, ei sirntindfi perfidia ce lucri suptf m ano- Catolicrir(( ci cdPrimatele isiattribue sie$i ,rce a m ai
ascunsfi, se Ihssd cu mare tumultil de conl,ractulfi unionei cellfi de s.trinsh drcg[totii'6 asupra acellui clerfi. C[-ci rintairi, de
currndri inchiliatt, voindfi urai bine a tr[i friri tlg drepturi si pri- si cleruhi acestei diecese dup[ origineln6strlRomani, este Ro-
vilegie, de cdtil a sodmili suptfi forma unionei ritulil si religionea manri si dupl pirerea n6str[, drl dupl unionea fdcuti cu sdnta
oea vechi[ a phrintilor.fi sei cu dalinele celle n6uu alle altui litri. bisericl catolici Romanfl este Catolicfi; insl dupl usulil vorbirei
Iti Cea d'dntriiir plagii infiptl independen[iei ecciesiastice a popo- mai vertosfl in forma in caresevede
,rRomano-Catolicfir((
i rului noutru de religionea grdcd, care au amiritfi inima a totfi po- in enciclic[: Yen. Clerir Romano-Catolicfir(6 nurnai in
;l porulfi si care pin[ in diua de asthdi au l[ssatri dureri nespuse chiart mod[ ecluivocri(ea s[-qi batl jocir ou vorbele) se p6te numi a$id,
rl
si in inimile acellor'-ri cari remaseri constanti in unione, e,ste: sup- cumfi nu se cuvine Si nu e iertati; c[-oi vorbele aceste-d: ,rR o-
pressionea demnitdtii Archiepiscopale care o mano-Catolicir(( unile aqid, insemndz[ de communri Ritulfi
I
-
fr
avu Archiepiscopulfi de ritulfi grecfi de Ia Alba-Julia d'in Trasilva- adeclRomanil, dr[nn na[ionea, gi religionea adecfl CatolicX,
ij
ii

i1
ii
93
92
protestai in numele si allfi nationei in aintea inaltului Ministerifi
seu
si noi de si suntemfi Romarri si dupl origine si dupH uedin[ii prin incontra acestui abust enormil, cu atdit mai vertosri ch nal,ionea
unione, ins[ dupfl ritri clerulfi nostlu s'au numitrj totfi dd-una qi de
Romanl au cerutir de repetite ori de la trugustissirnulil tronri resta-
to[i greco-catolicfi, 6ri nu simplu Catolicfi, cu atdtfi bilirea scaunului mitropolitanfi cellui vechiil de la Alba-Julia d'iu
rnaipuginfi Romano- sau Romanfi-Catolicri. Noi repro- Trasilvania, dr[ usurparea autoritd[ii miilopolilice de cdlrl scau-
bdrnfi acestfi abusri de vorbe, de Ei se pare cfr ne ar linguqi nunitu-
nulfi Strigoniului nu se oppune numai acestei celeli drepte a nalio-
tea natjonale cu care strEinii credt ridindfi ci noi ne delectdmfi, cu
nei, ci incfl p6te s[ prepare si rcligionei unite noue pericle 0i mare
'atflti rnai tare cu cdti intellessulfi comnrunfi allfi vorbelotil acestor'-d turburare $i amariqione de sufflete.
presuppune unt lucru de la cale nationea nostrft au fostfi toti d6-
Yienna, 19. Septembre 1850.
una si va s5 remdnfl departe, de si e sincert unit[ in credintii cu Ai inalhrlui Ministeriil
biserica de ritulir latinri; iti cu linguqiri frivole inh' unli lucru plecati servi,
aqiA de seriosi cumfl e religionea, qi bar.e bagX suptfi ascunst idde
Deputa[ii na[ionci Romano de rit. gr. cat.
atdtir de contrarie sentimentulni communir allfi na[ionei, nu numai (Urmizd sucscrip[ionile.)
ci nu ne delectdrnil, ci vorbindri sinccrri le urrimfi d'in totfi suffle-
tulir ca pre nesce in$ellationi pericul6se.
AIhi doild, incdtti ne e$te ndue crurnoscutfi, aceslri nou titlu
sau dregHtoriE metropoliticd nu s'au usurpatil mai inainte de cdtr[
Nr.4740 C. M. G. 1851.
predecessorii Primati ai Ungalisi, neci nu se p6te *surpri. Fiindir
s[ nu numai se oppune de a dreptulfi convincer.ii continue a biseri- Notificatione.
cei n6stle, care o amfi espusri mai susri, dar[ nu sc p6ie intlri prin
neci unfi actfi publicti deurnri de credinti[ ; c[-ci cliploma LeopoldinH Maiestatea sa s'au induratfi prin altissima resolu[,iorre tl'in 12.
cl'il-anuulfi 1701, ca spuri[ qi srpposit[, nu p6te dd neci unfi te- Decemble 1850, a comprob'i reactivarea Archiepiscopatului gr.
oat. de la Alba-Julia, qi redicarea douor[ n6ue Episcopate gr. cato-
rneii unui titlu care nu s'au mai usurpatri mai inainte.
La aceste-d mai vine, ci dup[ divcrsitatea rituriloni, numai I lice, Ia Gerla ia Trasilvania, qi la Lugoqiii in banatulil Temiqianri.
Sabinifi, 23. Februarii. 1851. *)
Episcopii de acell'.dsi ritt potfi avi dreptulfi mitropoliticfi, cea-d ce
,-J----:
este atdtir de adeveratir, in cAtfi ddcH ar fi altminterd, s'ar putd da
x) giebenbiirger Eofe, Ilr. 35, uom 1. ljJilirl 1851. ?Imfti$er tlleit.
Episcopfi si de ritulfi latinfi Ia diecesile de ritulfi grecir,
- luclu care
au voitri sil incerce la inceputi cu clerulii nostru, dar[ mai pre urmi
s'au reieptatil prin intblleptionea Ponteficiloril RomanY ca unri ce ab- Nr. 4?40 C, lll. G 1851.
surdfi si periculosfi.
I Assemine ei drephrlir primatial nu adduoe cu sene dregatoria .S.unbm a$ung,
I
mitropolitici asupra diecesei n6stre, d'in causa cf, Archiepiscopulfi geine Dlojefidt [1,r0en mit o. t. GntfdtieFung bom 12. Oecember 1850,
t
r
Strigoniului este si se chiamfi Primatele bisericei ungnresci: drX bi- bie fresftiuirung be6 0r. frrtll. GrS0idftlutnd 3u .Aor{{ibrtr0, llnD Dfe Guri$fung
i serica n6str6 neci nu e ungurdsce neci nu se p6te dice ci face in uon 6roei neuen griedl. fntt. DiSttillnern lu Oi,rrrroe,lliunr in Gieben0iirgen,
I
.vemnfi modi o parte a bisericei ungulesci. bonn 3u 8uoo6 im temei$er Eonofe cllergn{iDig[i iu 0enet)nrigen gerutlt'
D'in aceste con"siderationi subscrisgii, ca metnbri ai prcdissei bermqnnftobt om 23. Belruor 1851.
ri
rl
I
biserici unife d'in Trasilvania, $i apperhtori ai drepturilorri ei d'in
l; consciintil si d'in detoria pusd asupra lorir, nu potfi I[ssA a nu
l
rl
rl
I

rl
rl
9&
95

Sftbinifi, nu e inslare de a respunde Ia t6te cererile necessarie alle


[errei. C[-ci dupl cunnoscuta miserflcil Romaniloril ce s'au si mai
a
m[ritri prin sacrificiele addusse pentru .sus[inerea fronului legitirnt
in resbelluhi revolutionariri celhi d'in urm[, acesti-ri
- mai allessi
cei d'in [inuturile dep[r'tate de cdtr[ appusfi qi m6di[-n6pte nu
22.
- rnai
sunt in stare de a trdmitte pre fiii lorfi spre clstigarea culturei
supplica cdtra Domnuru Ministru ailu curturui
si inve- inalte Ia SXbinifi care loci jace l6ngd marginea estrem[ de c6trl
liam6ntului pentru reilicarea unei facultdti filosofico- medi[-di a Trasilvaniei.
jurirlice pentru Romani, Escellenl,il ! dic[ nalionea Romanfl ar fi avutir unfi trecutil
mai favoritorii, dici nu i s'arfi Ii luat[ fondurile ecclesiastice qi
Escellentii! scolastice cari le au avntfi ea in timpurile mai vechi : ea ar fi acumil
in stare a si face scole nationali d'in medifildcele selle proptie ; insl
In 2t alle acestei-ri, subscrisqii avirr[ on6rea,
in legXlur[ cu aqiri, despoiatl de tdte medifrJocele, se vede constrinsl a appelli la
supplicile date in 1. septembre 1849,
si in 10. Januarifilaso, a dreptatea guvernului clrui-ri este applecati cu tdrti devo[ionea, $i a se
adressd cu gura cdtr[ Escellentia ta rugltionea
pentru redicarea unei rugri prin noi pcntru redicarea unei facultdti filosrfico-juridice pentru
facultdti rilosofico-juridice pe'tru naqioneaRomanl
la cruqiil. Marea dinsa. Noi ne puuemfi totd speran[ia c[ acdst5. rug[qione va alld
importan[id a obiecturui acestui-d ne inddmnl
acumri a adduce Ia in- ascultare cu atfltfi mai binevoit6r'ii, cu cdtfi e indreptat[ c6tri gu-
deplinire inten[ionea pronuntiati atunci, adeci
de a propune Escel_ vemrrlt care in g. 4, allfi drepturilorfi fundamentali d'in 4. Marti[
Ientiei telle qi in scrissfi rug[trionea acdsia.
Nu tendintie separatistice, 1849, au fdcutfi nationilorri austriace celle mai imbucurfltorie asse-
nu urrh c0td celle-l-alte connationi d'in
facfi pre Romani s[ sim[ih indigin[ia redicdrii
tirri, ci impregiurdrile cura[ioni in respectulil desvoltdrii si inaintdrii nationalitrdtii lorrj.
unei faculiatiproprie Remdnemfi cu cea mai profundd reverintii.
Iilosofico-juridice. Sassii, magiarii au propriele
lorfi institute de - Yienna, 29. Decembre 1850.
:uljrla-.tnleriffi si superiori, in cari se pr.opunfi obiectele de inve[ii_ Ai Escellenqiei telle
turl in limbile lorfi materne de c6tri p.oirrrori sassi qi
magiar! cea_ri plecali servi:
ce contribue f6rte multri spre inaintarea narionalitdtii
fectionarea limbei lorfi. Deci dic[ se va redicii
torri ii spre per- Andreifi gaguna, m. p. Episcopfi.
in tra.sitvania o uni Alessandru Sterca-Sullutifi, m. p. Episcopri.
versitatefdrl distingere de nationi cu spesele statului, prin
acdsta uu Timoteu Ciparit, m. p. Canonicri.
se voril desfiin[id institutele superiori aie sassilorfi
oi magiarilorfi ce Petru Maniri, m. p. b[rbatt de incredere.
sunt in fiin[iH, prin urmare neci nu se va inldtulri redicfltoriulir
putinto allfi lnaintdrii nationalitdtii slssesci nragiare,
celhi ' Paulu Dunca, rn. p. bflrbatfi de incredere.
si ir[ pentru J. Brani P. de Lemeni, m. p. bflrbati de incred.
na[ionalitatea Romun[. nu so va lnfiin[id neci unrj re_tlicdtorii
prin Joanne Aldulianfi, m. p. barbatfi de incredere.
crca'el universitdiii rrusilvnnc. In moduli acesl.'-d ceile-r-arte
natio'i Basilit Ciupe,m. p. Deputatfi.
co votI llssrl ltr poereseionca mcrlifi_locelor[ pentru inaintarea lorfi,
qi numni ll'muniloril ro A. Treb. Laurianu, m. p. Deputatfi.
v'rii ripci aturi mctriil-roce, cea-ri ce ," Avramri Jancu, m. p. Deputatri.
ouucd do n0006!0 porirou nulionnlitdlii lorii.
Simeone Barnu[ifi, rn. p. Deputatil.
Dur[ rl d'ln rrlrrl ronpcctfi o f6rte do tloritri redicarca unei fa-
oult0ll fllocollou - jurirlico Rornnno tn Orusifi. o universitate p.
e. in
96
- '97
asupra acestei ilispuse[ioni care duce numai Ia impetlecarea des-
voltdrii naqionalitd[ii n6stre. Ni se derle assecura[ionea (420 G. t 849),
ci nationea se va uni in respectulfi judiciirifi, qi noi furHmfi insfirci-
nali cu problema s[ arretAmfi cumfi s'ar put6 acdsta puneinlucrare,
despre care ne si dederHmfi plrerea in conformitate cu provoca[io-
nea ce ni se fdcusse. Ins[ in Iuna lui Nouembre acellui-aqi annfi se
23.
publicd formationea unui nou tinutfi de adminisha[ione, suptri numele
de Voivodatfi serbescfi qi Banatfi Temiqianfi, prin
PlAnsrjria asupra proiectetei despartiri si subortlini'i a care dr[si se t5if, o parte insemnatl de Romani do c6tri fratii lori
nationei ltomane' tl'in Ungaria, 6i se incorporfi cu voivodatulfi serbescfi, elemenlfi cu
totulfi shiinfi Romanilorfi. Acdsta incl nu se p[rea destullfi spre de-
Maiestate!
rEpenarea elementului Romanfi, priri care firesce e conditionat[ qi
sustinerea tronului qi inte-
In mediri-loculil luptelorfl pentru ingreuiarea desvoltdrii lui; la impHr(irea Ungariei in cinci districte
gritatea monarchiei audi poporulfi Romani ce. se afld suptt armet fdcuti in vara trecut[, Roinauii d'in lllarmurosfi se sc6sserH afarl
cb Maiestatea ta ai luatrj pre cuv6ntfi promissionile constitutionali tl'in districtult Urbei-rnari cellfi locuitri f6rte mare parte de Romani,
celle fericit6rie de pop6re, f[cute de Fertlinandfi cellt Bunfi' si qi se incorporar[ cu elementulfi rutenfi si magiar.ii d'in districtulii
trimisse prin metliri-ioculil periclelorfi resbellului cellui apprinsi.de Cassioviei. Dupti acdsti desplr[ire a Romanilorfi in cinci pdrti si
t6te pdr[iie pre imputeri[ii sei, ca sH fericiteze indltiarea pre tronri
a
unire cu elemente slrdine, Ie remase speran[ia c6 incai in Trasilva-
Maiestatei tetle si si adtluci omagiulfi seu, ins[ totri de o tlati sH
nia unde formdz*. s6mburulfi popur[q,ionei cu o maioritate f6rte'pre-
spun[ dorin[iele selle celle tlrepte qi ouviinti6se qi consunit6rie
cu ponderXt6ri5, se vorfi uni intr'unfi corpt na[ional independinte;
manifestele imperiali, qi s[ se r6ge pentru implinirea lorfi' dard acurirri se vedfi tote semnele c[ qi in acdstl [drr[ ne vort des-
Petitionea nationeiRomane se substernti- Maiestatei telle in
25' pdiqi in mai multe pdrti, aqid ca s[ ser.vimfl pre totindind spre int[..
Februariil 1849 la Olmu[iil, cu care occasione ni se dede assecu- ritea altorfi na[ioni, inci qi a acellor'-d cari au redicatil armelo ln-
rarea verbale.o[acea-:i se va tleslegri in cellfi mai scurtil
timpfi spre contra tronului Maiestatei telle, $i spre flEccirea na[ionei n6stro
mulliinnirea nationeiRomane. In 7. Martiri se publicA constitu[ionea proprie. Acdsta in adeverri, nu e numai incontra numer6seloifl
durere'
irnperiului austriacil, in care, pentru cea mai .mare a n6s[rH manifeste imperiali, ci si chiarfi incontra constitu[ionei impe-
nu se attinge nu"i o sillaba nationea Roman[, precdndfi cellel-alte riului.
"o
nationi priiilegiate pinl acumfi se numescfi appriatt in SS'
71-74' Maiestate ! Noi amir in[ellessfi d'in fdntdni secure, ci dupl
imparte tluPfl determi-
D'inconir6, naiioneaRotanh sedesparte si se mai multe incercdri de a pune pre chrirtie statutult Trasilvaniei
coronH: Ungaria, Tra-
nationile Jhartei cellei n6ue, in trei [erri de cellfi promissi in S. 74. alli constitutionei imperiului, acumfi qdrra
drepte pronun[iate in
silvania $i Bucovina, inoontra cererii ei cellei acdsta de coronH va s[ se impart[ in d6ue curie f6rte disproportio-
a se uni intr'unir corpI national cu
peti[ione tle nate, d'inh'e cari una s[ fii pentru neocreata aqiri numita tdrrfi s[s-
administratio'tte proprilr cu ruperea si instr[inarea cea sdscd, drl alta pentru cea-l-altl parte a Trasilvaniei, qi c[ in aoristfl
a
preste intellegere care vatemil chiarfi principiele chartei acestei-d' d'in urmfl si se defigl representa[ionea prin 72 de deputa[i,
er r i
unui tinutt locuitil tle Romani, prin numirea cea n6ui a unei t d'intre cari 20 s[ fii ai cellorfi mai susfi tassa[i, t6 ai cetdtilorfi qi
'sissesci. a desceptri luarea a minte
Noi ne tinurlmfi indetorati 36 ai commuhitdtilor[ terrane. Noi ne ludmfi libertatea a ne spune
a guvernului Maiestatei telle asupra acestei fapte, qi ne pldnserlmfi cu t0te umilinlia inaintea Maiestatei telle pirerea n6strfl despre acestfi
rl
I YII.
li
I
rl

'l
]
I
.I
98 -' 99

proiectfi. LnpHr[irea [errei de coronflTrasilvaniei in mai multe curie mai sust tassati d;in tdnH sunt toti magari, $i incfl nobili
(d6ne, trei, cinci, etc.) fHr[ diet[, e dntdiu incontra SS.70 qi 74 magiari, cari ca possessori de pflmdntri nem[rgini(i au avutfi
ai constitutionei imperiului, allfi doil6 e cu multfi mai stricHti6si timpfi si putere de a-qi approprid atdtfi p[mdntt cdtfi au voitfi eir.
pentru na[ionea Roman[ de criti pentru vercare alta, $i noi cute- qi pentrucH cetdtile pre pim6ntulfi acest'-d sunt assemine popurate
didmfr a mflrturisi c[ ar duce la continiiarea de a tind pre na[ionea de magiari cari pin'acumfi au fostt domnii terrei, cari prin urmare
Romani si de aioi inainte in starea de eloti (servi fdr[ de neci unfi vorft hdmitte 6r[qi numai representan[i magiari la curie [errei, si
dreptfi), dici nu la nemicirea ei de toti. Noi vedemil in totfi proie- in fine pentru c[ intre cei-l-al(i representanti. ai cornmunitdtilorf,
ctulfi acest'-ri numai restaurarea privilegielorfl cellorfi-l-alte trei na- terrane, d6c[ nu de giumetate, tlarl a treia parte voril fi seoui-
tioni (a magiarilorfi, secuilorfi qi bassilorfi) incontra nationei Ro- m a g i a r i, qi aqii nationea RomanI care facti mai bine de d6ue
mane, suptfi o form6 nduE , d'in causa ci in partea terrei care pd(i d'in trei alle intregei popur[tioni a Trasilvaniei qi care dupi
acumfi va s[ se numdsch [drri s[ssdsc6, Romanii cari fact cea mai numerulfi seu p6rt[ celle mai multe sarcini alle [errei, nu va fi re-
mare parto a popur[[ionii acellei-ri, se vor[ subordinf de necesse presentati nec[ir6, qi nu va put6 necflird sd adjungl la o valbre
sassilorfi, c[-ci duplprincipiuhi: quidquid est in territo- -
politicH.
rio est et de territorio (hic saxonico), pre acestfi terri- In adevert nalionea Roman[ n'au avutfl neci o dat[ causl do
torit numai nationea sfissdscfl va figurd ca natione, dr6 cea Roman[ a se tememai.tare de odtfi acumfi cdntlfi vede c[ lucrurile se desv6ltfl
neci nu va puti essiste ca na[ione pre unfi pHmdntfi strHinri $i intr'o pretotindind aqid ca ea, prel0ngl t6t[ maioritatea ei, preldngi t6tl
[dn[ str[ind, prin uunare in ouria fierrei sHssesci numai nationea credintia ei qi preldnge t6ffi sacrificationea ei pentru sus[inerea
sHss6sc[ se va representri in principifi, drE cea RomanH. va fi sc6ssi tronului $i integritatea monarchiei, sd nu adjungi'neciir6 Ia o ln-
in faptfl, precumri fu sc6ss[ si pin' acumt incontra tutorfi drepturi- semnare politicl, nec[iri la o val6re na[ionale. Acdstfl temere in-
Iorfi omenesci; dri in cea-l-alt[ parte a. lerrei unde lo.cuescri Ro= temeiati e pentru dinsa cu atdti mai appes[t6ril, bu cdtfi cugetf,
manii cu magiarii impreunH, qi care se numesce comitate'unguresci ci dupd forma care o idu lucrurile, nu p6te s[-qi facfl speran[il
qi scaune secuesci in constitu[ionea magiar6 trasilvanl care cdn- mai bun[ neci pentru viitoriri, cil-ci dupi g. 81. allfi constitu[ionei
-
stitutione neci nu s'au desfiinliatri neci nu s'au reformatfi prin con- imperiului, modificationi in constitutionea terrei vorfi putd si se
stitutionea imperiului tl'in 4. Martiti 1849, cu t6te c[ acdsta s'ar fi propuni pre callea ordinarii a legisla(ionei in dieta care se va con- .

putuit qi ar fi debutfi sH se fac5, fiindfi c[ constitntionea imperiului vocri dntdit, dri in dietele urm5t6rie se va cere spre unfi con-
s'au publicatfl chiarfi in timpulfi in care tdt[ si intrdgh na[ionea clusfi asupra atdrorfi modilicalioni presen[ia a trei pdrti d'in
magiarl std suptfi atme incontra tronului Maiestatei telle, dr[ na[io- patru a tutorfi deputatiloril si votulfi a d6ue pArti d'in trei, bellfi
pugiufi, allil membrilorfi presenti,
nea Roman6 chiarfi atunci continud a-qi versd sdngele pentru tro-
nulil Maieetatei telle 1
- si dupl 9.68. allfl consti-
tulionei imperiului, Iegisla[ionea Trasilvaniei despre dreptuli ci'
pin' acumri numai nationea secuid-ma-
-
giar[ au figuratri ca na[ione, qi precumfi se pare, e destinatfl a vil, dreptuli penal, organisa[ionea judiciari[ gi processura ju-
figurd ri do aici inainte, fiindfi c[ de cea Roman[ nu se face ne- diciaril se tine de sfera Iuudrii dietei Trasilvaniei, a c[rei acti-
clir6 neci o commemorare, prin urmare in curia acestei alte pArti vitate se' susline chiarfi prin acell'-aqi S. allfi constitutionei
a Trasilvaniei se va represehtri in principifi numai na[ionea magiarH, imperiului. liri dieta, sau dupi proiectfi, curiele [crrei, se
compunt chiaril aqiri ca na[ionea Roman[ qi cea mui no-
drl cea Romanl va Ii sc6ssd in faptH, qi cu atdtfi mai tare cu cdtfi
mei6si r - deabsoluti
s[ Ii[ pretotindin6 in o minoritate
ln acrlsta, representan[ia se. va determinri asid, ca cei mai susil - avd influin[ifi la neci unfi lucru allfl I Ei aqiri
lassa[i s[ aibfi 20, cetd[ile 16, si communitd[ile terrane 36 de re- si nu potfi tenei in genere,
presentanti, cari vorfl fi mai to{i magiari, pentru cd cei 7tt
-1

- ioo '- r0r

piin urmare la neci unulfi d'intre cello attinso aicY; prin urmare giare, de organe administrative sissesci qi magiare do susfi pinX

ea nu va put6 sc6te la calle neci o modilioatione favoritdrifi giosfi.


.pentru sene in constitutionea terrei, neci o lege civile sau pe- Deci noi cutedidmri a ne appropii cu umilinti[ ile' tronulfi
nale, neci o organisa[ione, neci o processurfl judioiarifl in fa- Maiestatei telle, qi a protesi6 solennal incontra tutoril acestorfi
v6rea sa.'C[-ci in fapt[, dupil imp[4irea acdsta a terrei ln proiecte, in specie inoontra t[idrii terrei in bucd[i, in contra
curie cu o assemine representan[id, se va representii numai na- iormdrii unei terri s[ssesci in tdrra de coroni Trasilvania, in-
.lionea slss6scd si magiard, si prin urmare numai aceste contra curielorfi celloril contrarie'constitutionei (lii d6ue, trei
nationi vorfi avd drepturi politice de o mesuri ln Trasilvania; cinci, eto-) incontra propor[ionilorfi representan[iei cellori nefi-
aceste d6ue natibni in adundrile loni legislative vort
face legi rescil si mai vertosfi inoontra suppressionei dietei qerrei; qi a
qi de aioi inainte ca si pin' acumfi, despre veniturile terrei cari :
rugri pre Maiestatea ta ca s[ binevoiesci a da pentru tdrra de
le vorfi adusrf, dupi placulfi lorfi numai spre folosulil lorfi si Trasilvania o oonstitutione intemeiati pre principiulfi'equa'
"oronidrepturilori tutoril nationiloril oe loouescfi in tdrri, prin
spre inaintarea culturei lorfi, cu damnult, postpunerea qi appe- litdtii
earea Romanilorii, preoumt au fdcutfi toti d6 - una; elle voril care acdst[ tdrr[ de coron6 s[ .capete o dietfl in intellessuhi
SS. .?0 si 7L, cu representan{iil.
propor[ionat[ diverselort inte-
amrncd sarcinele publice pre spatele Romanilori dupi usuli $
ilatina cea de seole de anni, elle vorfi escugetd qi vorfi afl6 resse, la care nu este de lissatfi d'in vedere, c[ cei mai susil .

scopuri arbitrarie spre espropriarea Romanilorfi, a bieericelort si tassati in aodstl tdrrl sunt f6rte pugini Ia numetfi, communitd-
communitdtilorfi lori, dup[ $. 8?. allfi constitutioniloril teni- tile cetiiiane sudt assemine pugine si industria loril nelnsemnatH,
loni, qi aqid,'voril face diverse dispuselioni numai spre folosulil tl'incontri oommunitd[ile terrane' sunt aqii do numer6se, incdtt
lor[, precumt au fficutil in t6te timpurile, do au proiectatfi Iocuitorii lort intrecfi de cindeci de ori pre ai cetAliloril, ri ci
prin urmare representan[ia sateloril sil cuvino si fi[
cellil puginil
legi si statute sHssesci si magiare, le au substernutil imperato-
rilort, regilorfi ei principilorfi spre sanc[ionarsr cari lo ou ln- ie d6ue ori mai tare de citri a cetdtilort si a cellort mai susri
tlritfi apoi cu subscrip{ionile lort qi cu jurlmdptfi solennal, si ta-ssati luatil impreuni. Apoi ar fi de doritfi si ln toffi modulf,

aqid le au datfi magiarilort qi sassilort dreptulfi de a monopo- de folosfi, ca in Trasilvania unde nationalitdtile etau agii de tare
' Iied drepturile nationei Romano spre folosulil lorfi proprif, qi epre una ln contra altei-d, lucrurile l,errei si ee despart[ cu lotulfi
deripenarea Romanilorfi. de lnourile nationali (de cari se tinfi, dupi pirerea n6stril, cul-
Neci de Ia asid numitulfi comitett central, care d6r[ e sh lura qi educ[tionea), $i precumfi diverselorfi confessioni se dau
se fac[ gi in Trasilvania dupfl.essemplulfi Gallicieir nu p6te na- constitutioni qi adundri ecclesiastice spre tractarea luorurilorfi
tionea homahfl,si asteplri mdngiiare, fiindfi c[ membrii lui se
Ioril ecclesiastice, a$iri s[ qe dea qi nationilorfl constitutioni qi
vorfi allege firfi indointii de c0tra curiele pespoctive, oa ln Gal- adundri nationali spre tractarea lucrurilorfi lorfi nationali, ci-ci
licia, prin urmarea nationea s[8sdsc[ ca singur6 domnit6rifl in numai aqiri va putd s[ se realiseze S. 5. allil constitutionei im-
curia ei, si cea magiard ca una care formdz[ maioritate a[eo- periului prin care se assecurdzi nationilort pflstrarea si .culti-.
luti in cea - I = altl curii , voril allego numai d'in einult IorU naiion"litdtii si limbei lorfi' AfarH de aceste-d incatfi pen-
"area
tru administrationea politic[ qi starea communale, s[ binevoidscfl
membri la comitetult central, si aqid na(ionea Romani neliindfi
neci lntr' unfi locil represenlatE dupfl cuviintifl; nu va av6'ne- guvernulil Maiestatei telle a face o impiitire intemeiatf, pro si-
c[ir6 influin(i[, qi nu se putd apperd necilird, ci se va ap- tuationea naturale a terrei si pre facilitarea communicationei, si
peof qi se va lirannis{ in lotfi looulfi de ourio sflssesoi qi ma- a introduce in Trasilvania fflrl neoi o modifioatione legea oom-
:- t02 -- 109

munale provisoria cea intiritl ds Maiertatea ta tn t?. Margfi


an. 1849.
Cu credintib nevetemal[ remdnernfi.
Yienna, 30. Decembre 1850.
Ai Maiestatei telle
credinlioqi suppuqi: 2!1"
Andreit gaguna, m.p. Episcopfi.
Alessandru. Sterca-Sullutifir m. p. Episcopfi.
-
Plinsriria asupra organisationei juiliciarie cellei strica-
Timotdu Cipariil, m. p. Canoniofi. tirise pentru nationea Romana.
Basilifi Ciupe, m. p. Deputatfi.
A. Treb. Laurianu, m. p. Deputatil.
Maiestate!
Awamt Jancu, m. p. Deputatfi.
Simeone Barqu{ifi, m. p; Deputatil. Piofuridfi petrun$i despre adeverulfi simbolului Maiestatei selle
I.
I

ferioitului lnperatorifi Francesofi gloriosului str5,bunfi alhi Ma-


iestatei telle imperiale: Justitia regnoru rn fun darnentum
(tlreptatea e'fundamentulil statelorfi), pre care Maiestatea ta I'ai
sanctionatfi prochilmdndt cu solennitate equalitatea dreptirrilorfi, oi
care ilupX p[rerea n6stri, pin[ cdndf, vorri fi state qi pinil cdndfi
vori trhi 6menii in societate, ca unt adeverfi eternfi, va fi columna
funtlamentale a acellor'-d qi conditionea principale a acestei-d, ne
appropidmfl cu t6t[ reverin[ia de treptele tronului Maiestatei telle cu
otptan.dtii umilit[ chiani asupra acestui puntil, si plecati ln genu-
chi ceremfr gratidsi indrePtare.
Dup[ ce noi Romanii furimri atdtfi de neferici{i, incdtfi rug[-
m6ntulfi nostru. cellfi mai ferbinte de a fi uniti intr' unfi
corpfi national, nu se luA in consideril,ione, ci prin oonstitri-
tionea imperiului furlmi despirtiti ln mai multe terri de coronH,
guvernulil Maiestatei telle ne dede spcran[ia (tt20 G' 1849), cH
iomi putd a ne uni in respectuli judiciarit, qi ne ins[rcind, cu
problema de a arreta cumfi s'ar put6 realisri. acisti unire prin orga-
nisationea juiliciaril, despre. care ne amt si datfi plrerea conformfi
cererei ,u ni .'uo ficutri. Iiri in 4. Julifi a' c' esqiri liniamentele
organisa[iouei judiciarie in Trasilvania, d'impreuni cu propuselio-
nei rninisteriului tlreptdtii d'in 20. Junifi, in oare nalionea Romani
seignorizil detott, qi se vorbesce cu totulfi dupl vechii datinH,
nuroi du ungud, secui qi sas$i, apoi numele de tdrrI s[ss6soH
oeilfi neounnosoutfi pin'aoumfi se repetesco de mai multo ori. Ba, ln
10L _ t0B
Iiudata propuse[ione se dice spre batjocura dr.eptd[ii:
,rna[ionea alt6 parte noi ne arnfr dcchiaratil pcntru unitatea legislationei austri-
sHssdscfi care qi-au apperatfi totil dd-una libera
sa constitu[ione spe_ ace, $i cir t6tc aceste-d ne suppuno Ia legisla[ionile appesitorilorfi
. ciale, Iiindri protipti de guvernd, se bucurA pinl in
diua de astl]di noslri ce s'au inliintiati ffir[ consentirnentulfi nostru.
de adundrile selle nationali, ea se bucurd de drepnrlfi
p.opririlr_ Mai thrdit essi organisationea judiciarii pentru Gallicia qi
gislationi suptfi immediatulfi consentimentfi allfi prinrip.ioi qur.ui.;,
Bucovina, prin care acista d'in urmi, de qi ea formdzh de sene o
Maiestate ! deu, nu e culpa Romanilorfi, ddcX
,i n,uu fo.* pr";;;i;, tirr[ de coroni particulari[, se subordini la senatulfi tribunariului
guvernuhi antemar[ianri cumri au fostri sassii, insi pentru
urru_a ui superior de la Stanislavfi, suptri cuvdntri c[ ar fi prea-mic[ ca s[
totil nu credfi ci arri fi perdutil dreptuhi ae a ii protepqi a, guvernuifi
p6ti av6 pentru sene unfi senatfi separatfi, crindi d'incontrfl sassii
de acumfi. Adeveratfi c[ se pare ci propuseqilnea
citatl-ar cugetri d'iri Trasilvania cari numerl mai puginfi de 2001000 de suflete (prin
Ia Romani cdndil dice: ,,c6 cea mai mare parte a popuriqioneiira_
trmare de giumetate mai puginfi de citfi Bucoviniani) se aflard mr-
silvane doresce ferbinte participarea la tegile gunuruli civili qi pe_
mcroqi de adjunsfi spre a folmd pentru dinqii unfi senatt particu-
nali alle Austrieir(. qi cdndil cu cdteva rinie mai giost vorbesce
larifi iu totfi acea !6rri de coron5, adec[ in Trasilvania.
rrdespre o classe de popurx[ioni numer6si care mai inainte au fostfi . Maiestate ! ca suppusi pururd credin(ioqi ai Maiestatei telle
firi drepti,(( si cdndfi deduce necessitatea senatelorfi tribunariurui cutedidmfi ou oea mai umiliti reverin[il a. ne spune profunda durele
superior allfi [errei d'in appric[[ionea unorfi Romani (cari vint aici
a inimei n6stre, c[ Ia n6ua prefacere a Auslriei, cu t6te nenume-
I

in categoria dregitoriloni addqsqi d'in Galliciain Trasilvania). InsI I

rahlel ndstre ruglminte, pre noi nu ne subordin[ legilorfi generali


noi nu ne putemfi esplicri penrru ce s'au feritfi asiri de tare de ir
alle statului, legilort monarohului nostru, ci altorfl strhine , dictate
numi nationea Romani pre numele ei. Maiestate! ne de. barbaria evului mediil, attintate chiart spre umilirea n6sh6, spre
d6re preste t6ti mesura, cI noi prin t6te sacrificielo n6stro celle
batjooura qi eterna n6stri asservi(ione, legilorfi magiare qi statute-
mari n'amfi pututfi s[ o ducemrj pin' acoilo, nu cri s[ fimfi tractati
Iorfi s[ssesci; cd ne suppunfi Ia senate striine afarl d'in [drrH, ci
cana[ione, cimecarfi sI fimfinumi(i ca na[ione deguvernulfl
aici in Yienna la tribunariuhi supremfi se formdzd senato magiaro qi
Maiestatei telle.
s[rsesci, cari apoi s[ ne judece nu dupl legile generali alle Austriei
In 7. Augustri a. c. es$i organisationea tribunariului
supremri; pentru care amt sacrilicatfi bucuroqi sringe qi avere, ci dup[ legile
aci se ficri unfi senatfi pentru magiarii d'in Ungaria, unulfi pentru i1
magiare si sessdsci celle antemar[iane. 1i
magiarii d'in Trarilvania, si unulfi pentru sasiii cari abiri numeri
Mai incollo ne tint pre to[i ci n'amfi li maturi destullil
2001000 de sufllete, in respectulf cellort trei millione qi giumetate
spie a ne putd bucurd de binefacerile institutului tribunarielori de
de Romani se dice: ,rTdt[ formarea ulteri6re de
senate dupi natio_ j urati.
nalitdti nu numai cE ar impedecrl scopulil tribunariului supremfi de
Maiestate ! Noi ne ludmfi libertatea cu cea mai profund[ umi- :1
a duce dreptulfi la unitate, ci inci u, punu pre tesaurulfi statului
lin[il a observd aici, ci na(ionea RomanH, conductorii ei qi bHrbatii
sarcine_ nesupportabil! oi.apoi in deplinfl consequenqi[ qi
cu respec_ ei prin purtarea lorfi cea solidl qi patriotici la adunarea na[ionale
tarea de o mesuri a tutorfi nationilorfi neci nu s'arputd realisri.,, de la Blaqifi 1848, apoi prin acea-ri ci in medii-loculil politice-
Insd pretestulfi ch senatele se formizil tlupi legislationi,
UrX nu dupi lorfi furtuni pline de ammHgiri alle annului acellui-ri, ei in{ellesseri
nationalitA[i, n'are locrj ln respebtulfi nomaniorfi, punt 1l
o c[ tle o f6rte bine interessele tronului, se puserd pentru acest'-ii cu averea
parte noi Romanii avemd legisla[ionea Romand,
care in Iucrurile ci- si cu slngele I $i inc[ si dupfi appesarea revolutionei
vili s'au delituratfi numai prin arbitrariele.dispus4ioni alle magiari_ - cu tdte
cH passionile celle interritate Ia unil gradt lnaltfi prin crudimile re-
Ibrfi, dri in celle ecclesiastice este in fiin[ii pinl in diua de astddi
bellilorfi ln cursulfi resbellului civil nu erd lnci stdmperate
con{esouti rp dreptulfi qi institutionile ndstre ecolesiastice; qi - nu ',1
de se deder[ Ia neoi uni escessri, nu tuburari ordinea qi paoea pu- ii

d
il
r
106 107
l -
blicx, arretarH destull[ rnaturitate spre a putd Iu{ parto ia binsfa- i

cerile institutionilorfi constitutionali. i


1

Maiestate ! Noi ne vedemt constrinsi prin acesto dispuee(ioni I

qi prin urmdrile lorfi cari se potfi prevedC fdrte uqiorfi, a Iud ro_ I

cursfi Ia honulfi Maiestatei telle, si a ne rugri cu t6ti plecl[ionea,


I

ca s[ se te iniluri a face dreptate na(ionei Romane: 1) prin abolirea i

cu totult a legiloril magiare qi slsseci qi prin introducerea Iegiloril 2,\.


I

generali austriace in i6te ramurile lorfi Ia Romani; l)


prin atare
Supplica pentru ailjutorarea Romaniloru lipsiti prin.res-
I

organisa[ione a tribunarielorfi, ca to[i Romanii d'in monarchid si_qi I

afle unirea lorfi ln[r'insele, de Ia celle mai simple tribunarie de. beilo si fentru unu imprumutu il'in tesaurulu statului'
cercfi pini Ia tribunariulfi supremri d'invienna, unde s[ se infiin[iezo I
I

unfi senatri Romanfi. Noi suntemri convinqi ci prin acdsta neci nu se I Maiestate!
cdqion[ statului s[rcine nesupportabili, neci nu se cdrci ceVa ne_
I De secle de anni appesatl prin sistepa feudale qi prin despo-
. praoticabil; fiindilci pentru intrelinerea tribunariului supremri, Ii[
tismuli cellorfi-l-alte na[ioni sc6ss6 d'in tdte drepturile civili qi po-
implrtitil in senate dup[ nationalitdl,i sau.nu, nationile tott vorfi n
. litice na(ionea Roman[ oldri in estrema miserlci[ qi suspinri in cea .
consirinse a oonhibui t6te, adeci si celle ce au qi celle ce n'au se_
mai assupprit6ri[ servitute, qi cu t6te aceste-d suppurtd cu patientii
nato particularie, si dic5 sassii cei pugini contribuescfi de adjunsfi
sarcina nemeritatei appesf,ri, remase pururd credin[i6si monarchu-
spre intrelinerea unui senatfiparticulariil, atunci fr{r[ indointiI ci trei
milione qi giumetate de Romani inci voni contribui atdtil incdtfi si lui seu, se inarmd de bun6 voii in annii d'in urm[ incontra inimici-
poti intre[ind unfi senatt Romanfi. Apoi mai suntemfi convinqi cl Iort fronului si se luptd cu valen[ii eroicl in totfi decuriulil resbellu-
cea. ce se pdte in respectulfi unei na[ioni, debe s[ se p6t[ in respec_
lui cellui fatal, pentru sustinerea monarchiei, d'in care lupth esqi victo-
lulfi tutorfi na[ionilort, c[-ci altminterd venimri la conclusulir c[ ri6si; insi perdri in acelli resbellt devastltorifi, afarl de unt nu-
absolutulfi postulati allfl rationei: Fiat justit[! (si sefac[
meri insemnatfi de cei mai buni birbati ai ei, si pugina avere care
dreptate !) este preste putintid. Insi noi nuirimfi cea mai tare cre-
si-o slrinsesse in cursulfi timpului luptdndu-se cu mii de pedece, $i
dinti[ oi chiarfi organisarea tribunariului supremfi in senatre na[io.
I
cu t6te aceste-d nu perdri inima sperdndfi cu t6t[ incredin[iarea
qi va da mdni de adju-
c6 Maiestatea sa li va recunndsce meritele
nali, va impicd dorin[iele celle d'dntdit si celie mai ferbinli alle di-
verselor[ na[ioni, si ci prin acdsta, prindipiulil equalitd(ii drepturi- torifi liilorfi ei cellort lipsiti. Dari cu durere nationea debe si facl
esperien(ia c[ de si resbellulil s'au finiti mai bine de unfi annt de
Iorfi pentru tdte na[ionalitdtite so ua uppropi,i de realisillione.
ditle, in loci de adjutoriulfi speratil acei-d oari au perdutfi bunfi
Cu credinlil nevetemati remrinemfi. -
qi avere, tati, frate, soqii si fiiil in b[tali[, s'au dati pradi mortii
Vionna, 81. Decembro 1gS0. qi 1860r c[ acumfi
de f6me-qi de gerfi in i6rna cea grea d'in 1849
Ai Maiestatei telle unfi benelicit de la statri s'au suppusfi
preu[ii Romani cari n'au neci
. credin[ioqi suppuqi
iutoril sarcinelort statului pin[ chiarf, qi capitationeir ci dupl ce
qi
(Urmdz[ subscrip[ionile.) misericitt pre meclin(iosul[ poporfi
rebollii in annii 1848.Si 1849 au
Romanfi prin storsionile, pradele qi devastitionile loril, acumil so
sc6te rtarea ile la dinsulil fHr[ de neci o oru[iare1 ohiani de pre aoei
anni 1848 si 1849.
Maiestate ! noi ne simlimil indetorati a adduoo in cunnoscinlia
r08 {09
-
Maiestatei telle acdsrH stare tristi a nationei Romane,
si totfi de o
datfr a te rugri ca s[ to induri a ti intinde pirintdsca ingrigire
preste
nationea n6stri cea greu cercetati si misericitd,
si a-iierte c-ontri-
butionea de pre annii revolu[ionari lg4g si tda9, ci_ci i se rupe
omului inima vedindfi c[ dregitorii de contributioni adducil
rrrr"u- 2B'
[ioni pre pHrin(ii de familie a cHrorfi casi s'au prefdcutri in cenusii, -
1
cXro{ avere s'au predatfi qi vitele Ii s'au luatfi, qi cari acumi Suppliea pentru unitatea organisationei si ailministratio-
Iuptdndri - se cu cea mai mare lipsl abiri pofi s6-si
tini vidtia sa si nei scolastice pentru toti Romani il'in monarchia austri-
allorfi sei. Mai incollo, Maiestate, induri-te a scuti pre preu[ii Ro_
aca, si pentu reilicarea unei universitdti Romane.
mani de sarcinele statului, qi mai allessri de capita[ione, ptne
se vorfi Iuri mesuri d'in partea statului pentru intre[inerea "anat lorfi.
In fine, binevoiesce a ordind poporului Romanfi unfi adjutorifi pro- Maiestate!
por{ionatil perderilorfi qipatemilorfl selle, si a concedo unfl imiru- Ca o na[ione oe avri nefuricirea de a suspinri secle de anni
muti pre garan[ii d'in tesaurufti statului spre redicarea qi inaintarea suptfi jugulfi tiranniei altoril semintie, remase nationea Romani f6rte
. sldrii materiale a nationei. obiectionea ce d6r[ o ar face cineva la inapoi in culturl. Adeveratfi c[ nationea veni de de multfi Ia con-
acdsta, adecl ci nationei Romane nu se p6te da unfi ataro imprumutri, sciin[i[, qi dori de multi anni si-qi p6ti cuttivri qi perfec[iond ta-
Iiindi cl ea inc[ Lu e constituitflrqi aqid n'are o autoritate (dreg[- lentele celle date de Ia natur[; insi pinE cf,ndfi se pronun[id oquali-
torii) nationale care sI garanteze imprumutuhi, .rru p6te ,vU toct tatea drepturilort de Ferdinandfi celhi bunri qi se garantise de Ma-
aioi, pentru cd nemica nu impedec[ constituirea nationei Romane qi iestatea ta, abiri cutedid s[ facfl s[ i ee aud6 vocea, cu atdti mai
infiinliarea unei autorita[i rra[ionale care sf, garanteze redpunderea puginfi ii fu cu putintifl s[ rupl cdtenele celle tari alle rervitu[ii, pre-
summei imprumutate. cumfi qi alle miserhciei si nesciin{iei cellorfi conditrionate pintr'lnsa,
Yienna, 31. Decembre 1880. cari o appesri de t6te pdrtile. Ins[ acumil ii resaro si ei unil e6re
Ai Maiestatei telle mai bunfi, acumt putemfi si ne facemri qi noi speran[ie mai bune.
credin[ioqi suppusi Noi amfi vedutfi liniamentele generali alle organisa[ionei scolaslice,
-
(Urmdzi subscriptionile.) qi suntemfi deplint mulginnili cu dinsele, si dorimfi numai ca si se
applice qi Ia nationea Romanl. Insi ne ludmfi Iibertatea a observd
una: c[ de qi noi amfl fostfi appesa(i f6rte, si de si nationea n6strh
preste totil nu putri sX se redice Ia unt gradfi de culturi mai inaltfi;
cu t6te aceste-d limba n6stri se desvoltd in bisericH, in casi qi in vi6-
tia public[ ca o limbi cu care ne servirXmfi totfi dd-una in lucru-
-
rile ecclesiastioe, domestice si comneroiali, qi mai multoril in-
-
dividue d'in sinuli nostru le successe a se in6ltid inci qi la o cul-
turl mai lnalt[ scientilicd in diversele specialitdti alle sciin[ielorfi.
Prin urmare, la noi n'ar fi chiari problema de a introduce cul-
tura, odtt de a o generalisri, qi noi avemfi ceamaifundati
speran[ifi, ci cu adjutoriulfi limbei n6stre cellei desvoltate, uqi6re
qi son6re, $i ou adjutoriuli bilrba[iloril cari i avemfi, vomfi put6
tf0 fit
adjunge acist[ generalisare a culturei cu pugine spese. Noi suntemfi dupfl descoperirca domnului rninistru alhi invetiHm6ntului, s'au pro-
asid dard deplinfi convin$i, c[ la noi aril put6 s[ se propunfl t6te iectati Ia S[binifi, ca unfi institutfi mai inaltfi communri pentru di-
obiectele de invetidturl, incepdndil de la elemente in scolele popu- ver.sele nationi alle Trasilvaniei, nu putemfi s[ ne invoimt neci de
larie pinb la sciintiele celle mai inalte in institutele scientifice, de cumil, $i ddcl ar fi s[ se redice, atunci rddimati pre S. 5. allfi con-
professori Romani in Iimba Romani. Inoercdrile cari s'au fdcutfi stitu[ionei imperiului, ne vedeirt constrinqi a protestri incontra ei,
pin'acumil qi in principatele conna[ionali de Ia Dunire si in Trasil- ca insontra unui institutfi de a subordinf pre Romani shssiloril, ca
vania, prefacri acdstl convincere a n6str[ intr'o certitudine apo- incontra unui irnpedec[mdntri allil desvoltdrii na[ionalitfl$i Romane,
dictic6. qi ca incontra unei incercdri prea-pericul6se de a desna[ionalisri ele-
Noi credemi a fi superfluri de a observd mai departe ca sciin- mentulfi Romanfi. Equalitatea drepturilort tutor[ nationilorfi s'au
tiele sepotfi invelid cu mai pugin[ fatigH, in mai scurtfi timpil si cu recunnoscutt prin constitu[ionea imperiului, scopulfi cellfi prefiptfi
mai mare temeiil in limba matern[ de cdtil in veroare alta, qi cil tutort na[ionilor[ de a se educd spre Iibertate na[ionale, e aqid dari
adeverala culturH, adeverata civili,sal,i6ns se potfi adjunge numai prin de consideratt ohiart dup[ constitu[ione ca unulfi d'intre scopurile
limba materni a unui poporfi,
- essemplulfi nationei germane face
de prisosri verce demustr[1,ione despre acdsta, pentru c[ acdstd na-
necessarie alle statului. Prin urmare debe sd se dea diverselori na-
tioni qi medit - l6cele celle rnai conespunditorie spre desvoltarea
liorie se p6te numi civilisatfl numai de cdndfl au inceputfi a tracti lorfi qi adjungerrea acestui scopu inaltri allil statului constitutional
sciin(iele in limba german[. intemeiatfi pre equSlitatea drepturilorfi, dupfi SS. 3 si 4 alle dreptu-
Noi ne rugdmfi aqiri derl ca sH ni se redioe scole cu totulfi rilor[ fundamentali.
nationali in cari limba RomanI. s[ fii limba propunerii atdti ln Cu credintii nescuturatl remdnemfi .
celle de giosi cdtt qi in celle mai inalte elementarie, gimnasie, yienna, i6. Januariri 1^9,lli"*,
academie qi universitate. qi pentru ca- cultura si se p6t6 mai ,_u,
-
tare respdndi de t6te pdr[iler.qi cu moduhi acest'-ri civilisa[ionea credintiosi suppusi:
s[ se p6t[ adjunge cu mai mare facilitate, ne rugf,mfi ca scolele Andreifi $aguna, m. P. EPiscoPfi.
s[ se organiseze aqid ca si formbze o unitate perfect[ in totri orga- Alessandru Sterca-Sullu[ifi, m. p. Episcopfi.
nismulfi si administrationea Iorfi pentru tolj Romanii d'in monarchia Tirnoteu CiParifi, m. P. Canonicri.
Austriac[, qi s[ ni se dea o universitate RomanX in care t6te sciin- Paulfi Dunca, m. p. bXrbatri de incredere.
tiele s[ se propuni in Iimba Romani ii de professori Romanr", {iindi Petru Maniri, m. p. birbatfi de incredere.
ca numai acesti-d cunnoscfi geniulfi na[ionei qi susceptibilitatea ei, Joanne Brant P. de Lemeni, m. p. bilrbatfl de incred.
geniulfi limbei qi proprietd[ile ei, qi numai acesti-d sunt in stare de Basilifi CiuPe, m. P. DePutatfi.
a respdndi cultura intre Romani cu successri, qi aqid de a realisri A. Treb. Laurianu, rn. P. DePutatfi.
civilisa[ionea cea doriti de toti. Ddc[ redicarea acestui inetitutfi ar Avramil Jancu, m, P. DePutatfi'
cere mai multfi timpri qi mai mari spese, atunci ne rugdmfi ca s[ ni Simeone Barnu[iri, m. P. DePutatfi'
se deschidl incl in acestt annfi scolasticfi o facultate lilosotico-juri- Joanne Maiorescu, m' P' DePutatfi'
dicr{ Romani pind la infiin[iarea universitd[ii , dard intr' un[ loci la
care s[ se potl duce mai uqiorfi junimea RomanH d'in t6te pdr[ile
monarchiei locuite de Romani, qi unde s[ p6t[ subsiste cu mai pu-
gino spese, care loci dupl pdrerea n6str[ ar fi Cluqiulfi.
Cu redicarea univeruilAlii gormano (proprio sdsposoi) caro

u J-
772
tt8
Cu uearea [inutului administrativfi allfi voivodatului serbescfi
ei banatului Temisian4 Romanii d'in [inutulil acest'-d so subordinaril
administrationei de Ia Temiqi6ra cellei lnfiintiate prin prea - inalta
ordina[ione, qi cu t6te ci i durea de a se vedd despfl4iti de cei-l-alti
connationali ai lorfi si incorpora[i cu alte elemente str[ine, pre
27. c[ndfi t6te cellel-alte na[ioni qiindu-si pdrtile lorfi constitutive na-
tionali se int[rir[ mai multfi qi se reintegriri inci formal; insX ini-
Petitionea Romaniloru il,in Banatulu Temisianu pentru
mati de speran[ia de unfi viitoriri mai bunfi, clutar[ mf,ngliare in
realisarea drepturiloru nationali promisso prin conotitu-
cuvintele propuse[ionei inaltului ministerifi pentru organisarea voi-
tione si pentru restaurarea mitropoliei'Romane. vodatului serbescfi qi a banatului Temiqianri d'in 18. Nouembre 1849,
prin care s[ se mdntudscX nationile appesate de suprema[ia si ten-
Maiestate! ilin[iele celle funeste alle rnagiarilorfi, si equalitatea dreptului tutorfi
t
nationalitd[ilorfi si limbilorfi usitate in tdn[ sH se garanteze in t6te
. Constitutionea imperiului Austriei cea dati in 4. Martifi lg4g,
si anume g. $. pronuntii reporturile vie[iei publice qi civile.
appriatfi equalitatea drepturilorfi tutorii
na{ionilorfi, assecuri fid-cHrei nationi dreptulfi inviolalil de Ins[ gra[i6sele concessioni fdcute cu atdta solennitate tutorfi
a_si
plstr{ qi cultivil naqionalitatea qi limba sa; 2. d'in drepturile na[ionilorfi d'in monarchiii, prin urmare qi Romanilorfi, nu puturl
S. funda_
mentali assecurd lid-cHrei biserici Si societd[i religi6se s[ se realisezo in cursulil unui annfi qi giumetate d'jn causa cd ini-
recunnoscute
dreptulfi de a-gi administrd ea de sene Iucrurile micii loni lucri fdrl repausfi spre a abbate pre guver.nulfi Maiestatei
selle; mai pre urm[
g. 71. allfl constitu[ionei garant6z6 telle de Ia introducerea ammeliorationilorfi necessarie qi spre a re-
equalitatea dreptului tuiort na-
tionalititilorf, si limbilorfi usitate in le"re in atlduce starea de mai inainte a lucrurilorfi.
reporturile vietiei
publice qi civile. '6te Maiestatea ta te ai induratfi in prea-inalta patente d'i lB.Nou-
Precdndfi n6ua prefacere a Austriei incepri a embre 1849, a ordinri ca ludndfi ln consideralione interessele pro-
-
cessive, na[ionea Romani se nutri cu,pu"rntiu plin6
se desvoltri suc_
prie alle diverselori pop6re locuitorie ln [inutulfi voivodatului ser-
de incredere,
cH.a.cdsta se va iir"fiin{iri in intellessulfi prrHod"tui^ronstitulioni, bescfi gi banatului Temiqianfi, t6na s[ se impartX dupil na[ionile
cri principali alle popura[ionei selle in trei districte udministrative mai
atdtfi mai securfi cu cdtfi na[ionea Romani dede
in fatarii anni tre-
cuti celle mai neindoite probe despre credin[ia sa qi mari, $i fi[-care na[ione s[ iee parte de o mesur[ Ia institu[ionilo
devomentulfi
seu cdtri Maiestatea ta; insi de qi ea se studi prin peti(ioni date prin prea-inaita gra[id. AcdetH prea-lnaltd vointif, a Maiestatei
,.p_ti; telle p6te s[ se implindscfl numai in modulfi acest'-d:
a desceptd gra[i6sa atten[ione a Maiestatei teile
asupra drepturilorfi
ei constitutionali, cu t6te aceste-ri nu putri fi atdtfi de 1. ddc[ la organisa[ionea politiofl definitivH ce este e[ se fachl
rericitl ae a
se bucurd de concessionile promisse prin constitulionea imperiului. atetri demniH[ile mal inalte cdtfi qi celle-l-alte dregdtorii se vorfi
Impregiurarea acdsta constitrinse pre Romanii occupd prin bhrbati diin na[ionea Romani in propor{ione cu popu-
_ d,in Banatulfi
ta[ionea
Temiqianfi. a-si luri sedparea de nou Ia prea_inaltulfi
tronfi ca Ia fdn_ i
tdna cea inaustibile a gratiei imperiale si amorii
de dreptate, prin
2. ddcH la organisa[ionea judec[torielorfi, atleci la triburra-
deputa[ii cei allesqi d'in medifirocurfi seu, qi
a se rugri in in[eiles-
tiulfi superior de Ia Temiqi6ra, unde acumri s'au applicatfi rrumat
sulil peti{ionilorfi date mai inainre, ca Maiestatea trnfi singurfi Romanfie precumfi gi la celle-i-alte tribunarie alle ba-
ta sI te induri a le
faoe dreptate. ilatului Tetniqianfi, se Vorfi applicd mai mulqi Romani propor[ionatfi
popurationei. Roriranii se simtfi a av6 cu atfitil mdi mare dreptfi la
YII.
lr
I
,

I
I
7TL 716
I

L
acdgtH crerer cu cdtil ei potfi arretd b[rbati d'in na[ionea Ioril cari currr4ndfi trecuta epochfl revolutionariH. Ddci cu t6te aceste-d irt
l
possedfi t6te calildtile pentru dregdtorii politice qi judiciarie, qi alle
constitu[ionea imperiului nu se commemordzfl na[ionea Romani, $i
odrorfi recurse jacfi Si astddi neluate in considera[ione Ia comrnis$a- nu i s'au datir o patente recunnosciltririi de nalionalitate, acdsta este
riulfi organisltorifi; de a se attribui d6r[, dupi pXrerea ei, impregiurdrii aoellei-ri, ci
3. ddci, in intellessulfi g. 21. allfi constitu[ionei, limba Ro_ ea nu qi-au propusil pretensionile inaintea tronului Maiestatei telle
manl ca una care singurl se in[ellege de poporfi, se va redicd Ia indatl la inceputulfi luptei incontra rebelliloril, la care impregiurare
rangult de limb[ olliciale administtativi Oi judecflioresol in pdr[ile nu p6te si nu observe cu t6l[ umilin[ia, ci ea au datfi chiarfi prin
banatului rer'iqianri cari sunt locuite sau numai de Romani sau de acdsta celle mai neindoite probe despre increderea qi devomentuhj ei
o maioritate preponderltdrifl RomanE. Acdsta jace qi in natura in_ cellil necondil,ionatfi, fiindfi cd se determind mai bine de a se luptd pen-
stitulioniloril salutarie a tribunarielort de jura[i, a processurei pu_ lru sus[inerea monarchiei incontra rebellilorfi de cdtfl a molestri atunci
blice si verbale, fiindfi o[ numai aqiri p6te opinionea publicX ca ju_ ou pelitioni pre guvernulfi Maiestatei telle, $i asteptd ou certitudine
dec6t6ri[ si-li deprindil puterea sa fagifl cu juratii qi judeciltorii, meroedea de Ia dreptatea Maiestatei telle pentru sacriliciulfi ei. Iir[
Si numai aeid potri institu[ionile cel]e furm6so sil correspundii sco- acumt dupi ce prin provedin[ia divinH si prin victoridsele arme alle
pului lorfl; armatei imperiale s'au intorsfi ordinea pacilicl a lucrurilorfi, qi n6ua
4. dicX Maiestirtea fa vei binevoi gratiosfi a recunn6sce inde_ Austri5 au inceputfi s[ inflordsofl pre temeiulfi drepturilorfi constitu-
pendin[ia bisericei Romane care se vede luminatfi d'in drepturile ei tionali celle ooncesse prin gra[ia imperiale, cutddii Romanii prin
istorice celle irrefragabili, qi te vei indurri, dupi essigintia impregiu_ acdsti supplicfl prea-umiliti a rugri pre Maiestatea ta pentru dreptu-
rilorri de fagii, a denumi unfi Archiepiscopri preste biserica: Rornand rile lorfi conslitrrtionali, ca sd te induri gra[iost a garantisii na[io-
cea independinte, pentru care demnitate inalti noi insemndmri cu nalitatea Romanl scrlennal prin o inaltl patente imperiale, ca aqid
tdtl umilintia pre probatulfi qi pentru statfi qi patrilj multfi. merita_ nal,ionea si-si p6tI occupri loculil in edificiulil de statfi allfi Austriei.
tuJf, Episcopri Andreii gaguna, Iiindfi convinsi cb prin acdsta se Recornmendiindu-ne prea-inaltei gra[ie a Maiestatei tello re-
esprimfi dorintiele Romanilort nu numai d'in banatulfi Temisianfi, mdnemri pini la mdrte cu tdtl umilintia.
oi qi alle tutoril cellorfi ce se [infi de biserioa ortodossfl; Yienna, 19. Februarii 1850.
5. ddci reporturile bisericei Romane orlodosse cdtrH statfi se Ai Maiestatei
vorfi pronun{id in aoell'-aqi spiritfi in care s'au pronun[iatfi alle bi-
- tellienqiosi
euppusi
sericei romano-catolice. Imputeri[ii Romanilorfi
ln fine ne ludmfi libertalea cu tota ,suppunerea a desceptri rl'in comitatele Crasqiovfi qi Temisifi:
prea-inalta attentione a Maiestatei telle spre acea-d, cX dupi ce na- Massimfi Pasou, m. p.
(ionalitatea serbdsci pentru credin[ia ei s'au garantisatfi solennal Atanasit Missicifi, m. p.
prin prea-inalta patonte d'in 18. Nouembre 1849, Romanii inci nu Constantinfi Udrea, m. p.
qi-au meritatfi mai puginri garantisarea nationalitd[ii lorfi, ti cI da- Joanne Popovioi, m. p.
rea unei ageemine patente pentru na(ionea RomanH este de o insem-
nare qi importan[il fdrte mare. . [n respeotulfi meritelorfi prin cari
Mgiostaiea ta to ai simtitfi indemnat[ a dd gra{iosfi ac6stl patente
nationei sorbesoi, na[ionea Romani pdte arretri cu superbii in ne-
miscala sa credinlid qi aderinti[ cdtrl augusta casH domnit6ril nu-
noIOFo moritp nu .numai d'in linrpruile de nai lnainte ci qi d'in do

I
I
L'
;- tt6 -

hespunsulu lmperatorirrlui.

Eu recunnosct meritele credin[iosei na[ioni Romate, cari le


au fficutfi pentru tronulfi meu, qi voifi implini dreptele si cuvi-
in[i6sele ei dorin[ie.

l
l)
li
lr
I

I
L

1:
ll
i
t./
t_
q'-.
,r! '):r