MAOAfl{U ISTIIHUU .

i
1,
I

ir

* istoricfi,- clrui tiplrire

Magazinulfi
_
a -
s'qg"i4he-
.,.:. _.,r,
ruptfi prin evenimentele annilori 1848 si 1849, va urmi
dc aici inainte ase publicrl regulatfi. Conditionile prenu-
!e
meratione sunt tolfl acelle-d o arlecil 2 fl. (sau 6 vicenari
sau 12 denari) M. C. pentru unfi Tomi de 24-30 ile c6l-
leinS' TnEB. LAURIANU.
D'in ccllo cinci tomuri essite pin' acumfi sti mai afl[ il
essemplario de oumperati.
Tomulfi VI e.ste suptfi tiparifi;. ellil coprinde ilrtdmpld-
ll
lr
rilo nnnilor'[ 1848 qi 1949.
F[eci0rn ac6sta 1 d'in TomulilYII, custH 40 xr.M. C.

(snu rloi viccnari sau 4 ilenarD.

ir
Tornulri VII. ir
F[sci6ra 1. . ,1,

i
Cu tipariulfl veduvei lui.J. P. Sollinger.
i

18S1.

J
l,/'

$LUit

Petitionile Nationei Romane'

t.
Petitione generale'
l!'j
Maieelate !

Nationea Romanl il'in marele Principati allfi

Trasilvaniei' d'in
Ungariei, si d'in Buco-
Banatulfi Temisianfi, d'in pdrtile vecine alle
cellel-alte nationi qi cea mai nu-
niou, . *ui vechiil intrc
"ur, "uu
*.'o'ei"$nutulfiIocuitiltledhrsa_fiindfc[numerllatreimil-
li;;; ; foslri pururd ctt cea mai nescuturatl cre-
giumetale
-c0tr[auaugusta casft austriacfl, de cdndfi terrile
Oi,,tie ai'uat.int'i[
aceste-ii au avutt fericita sitite a veni suptfl bldndult guvernt allfi
euri"i.i, n'au l[ssatfi s[ trdc[ neci o occasione, fdrl de a dA docu-
rn.nt. prin fapt[ tlespre acdstl oreilinti[, si n'au cruiiatfr neci unfi
statului si alle diuastiei, cu t6te o[ au
m..infu peniru interessele
de celle-l-altc connationi si sc6ss[ prin legile feu-
fostt appesatl
daledecentedeannid'intdtedrepturilecuviniteuneina[ioni'bi
tlecutfi fri ammenitiatl chiar[ si cu sterpire de c6ttl ma-
in annulfi
giarii ce dmbli cu ougete separatistice'
spre a
Cdndil fanaticii acesti-d cutetliarl a appucd armele
resturni statulil austliacfi, nalionea Roman[ fri cea d'dntdiu d'in
at res[rituli monarchiei, care plssi cu t6t[ energia
pattif. oOtrl
Trasilvania in
inron,ru lori, c[ci 1) se dechi[rarl Romanii d'in
u.l.u..u..urlelaBlasiurt'inSzlsMaiuarrnuliltlecuti,incontrasco.
Romanfi d'in Banati
;;.ii;." magiare; 2) se tlechiard regimentulil
inc[ in luna lui Julifi incontra mesuriloril mi'isteriului ungurescri $i
intreg'i si alle dj:ajtrii t 3) dup[
fenhu interessele statului Austriei
o udonu"u de multi clorit[ se tlechiarA regimentulfi I' Romanf d'in
YU.
 r0
2-
Trasilvania in 11. Septernbre, c[ voicsce s[ stea nurnai 'suptd imme-
diatult guvernit alli maiestatei selle; 4) in 14. Seplembre se de-
chiard regirnentulfi II. Rornant d'in Trasilvania c[ nu voiesce s[
mai {i[ supti ascultarea ministeriului ungurescfi, Ei stl puse suptri
Ministeriulfi de rcsbellfi auslfiact, irnbi[ndu-sc cu trlte puterile ,selle
spre a appeM integlilatea rnonarchioi; 5) se dechiarA t0l[ naliouea
in 2S. Septunbt'e, inlr' o aclunare na[ionale grandinsX, inconlra mi-
nisteriuhii ungurescf, , prochiimri conslitutionea imperiale-auslriacS'
puse suptri ministeriult impetial-austriacfi; 6) cindri se adu-
qi se
nar[ in luna lui Octobre magiarii si secuii d'in Trasilvania in mass[
spre a se sculli a sttpra lmperatoriului, nationea Rornanl r'edicd
fbS,OOO dc 6meni, ii puse suptf commandulil general-militariri, in-
tregiregimentele de lini[ d'iuTrasilvania in timpf de o lunft de dille
aOOO cle tironi Romani; ?) assernine fdcur[ Rornanii d'in Bana-
"u Temisianfi, unde se imbiar5. de sene spre formarea balalionului
tuli
allfi 3, 4, 5 si 6, si redicarl d'intre provinciali atdte gl6tte de appe-
rfltori, cate cugetar[ commandantii militari a fi de lipsh, si-i deder[
in disposi[ionea acestor'-d.
In aoestri resbelli au datri nationea Rornan[ docntnente nenu-
merate de valentia sa, de matura sa nationalitate, de nemiscata sa
credintil cOtr[ legitimulfi si mai pre-susfi de t6te amalulfl seu Ino-
narchfi: cu t6te c[ de altl parle au fosti consl,rinsH a facc at&te sa-
crificie, incf,tt pre ver-care altl natione aril fi addussi la despera-
puteri
[ione, mai allessfi cdndri inimicuhi o impetid neincetalfi lott cu
mai mari si mai tari, predd cente de sate si le prefdoea itr cenusii,
ruccidlndt preste 10,000 de rimeni frir'ft distingerc de betrAni
qi de
r:opii, de bh'bati si de femci. Lipsa de alme (cici poporulfi se ba-
tea nnmai cu lincii' si cu falcr) fu o pedec[ pentru cate resbelluli
nu se terminA incl pin[ ast[rli in acea parte a monarchiei ; cu trlte
aceste-d nationea nu fl[ccesce in curagifi, qi totl inccrcarca inimi-
cului ii maresce credintia qi aderintia; ea pune spetan[ia in Dumne-
tleu si in cellfi mai dreptfi d'intre monarchi, si despretiCzi m6rtea
pentru integritatea unui statt si pentra sus[inerea tronului unei di-
nastie, allil c[rei principi[ e Drepturi de o mesurI pentru
toti cetltianii si pentru tbte nationile. Ea bate cu o
mdn[ pre inimiculfr acestui principiri, 6ri cu cea-l-alt[ substerne
Maiestatei telle ruglrnintulfi pentru intinderea acellui-riqi principiil
t,\
8-
qi spre fiii sei. Ea cere cu t6tri plec5lionea si crr t6td increderea de
la dreptatea Maiestater telle:
1) Unirea tulorfi Rornauilorfi d'in statulil austriacfi. intr' o sin-
gur[ natione de sene stel6tdriii suptri sceptrulft Au.striei, ca parte
intregit6rifl a monarchiei ;
2) Administra[ione na[ionale de sene stet5t6riri in respectulfi
politicil si ecclesiasticri ;
3) Deschiderea cdt[ mai curr6ndfi a unui congressu universal
a t6t[ na[ionea
"sple constituirea sa, si in parte:
a) spre allegerea unui capfi national, care se va intlri de Maie-
statea ta, ci allt c[rui titlu assernini Maiestalea ta vei binevoi
a-Ifi deterrnin{,
b) spre allegerea unui consilit adrninislrativil national supt[ nu-
mele de Senatri Romanri,
c) spre allegerea unui capil ecclesiasticfi de sene stel[torifi,
care se va intiri de lllaiestatea ta, si suptfi care vorfi stri cei-
l-alti Episcopi nationali,
d) spre organisarea administra[ionii in communitd(ile qi cercurile
Romane,
e) spre organisarea sc6lelorri qi ledicarea instituteloni necessario
de invetiaturi,
4) Introducerea limbei Romane in tote lucrurile co attingil
pre Romani;
5) O adunare de t6ti natiouea pre fiH-care annt spre a ee
consultri despre interessele nationali ce le va cere timpulfi;
6) Repesentarea nationii Romane dupd numerult sullletelorfi
la dieta universale a imperiului austriacri;
7) Unfi organri allil nationii la inaltuhi rninisterit imperial
spre representantarea si pertractarea interesselorfi nationali ;
8) Maiestatea ta si binevoiesci a purtri de aici inainte titlult
de llare Duce allfi Romaniloril.
Maiestate ! Nationea care au trer:utt prin atdte probe in cur-
sulir seclelorfi, au ajunsri Ia maturitate politicfl prin lungile su{fe-
lintie, gi in evenimentele mai d'in unni au clatfl documente atdtfi de
strilucinte de nemiscata sa cledinti[,
- crede c[ are dreptri de a
cere lucnui cali nu uumai cI s'au concessfr fil-cHrei nationi in sta-
tulfi austriacri, ci s'au gi predicatt de pre inall,imea tronuluiMaiestatei
t*.
 It-
t-
telle. Ea nu pdrlo ii nu i celo ierlalil s[ muireminieubordinat[neci-
unei alto nationi ln clalulil Maieslatei tclle cellfi intemeiatfi pre
tlrepturi dc e mcsurfi pentru fil-care. Ea se r6gi penlru unirea ei
intr'unfi corpil dc seno stelHtorifi qi membru allii monarchiei in pu-
terea prinoipiului de drepturi de o mesuri pentru tdte nationile.
Numai in modulil acest'-d va put6 fi multi[nnit[ nationea, $i se va Respunsulu InrPeratoriului'
putd pune in stare de a fi acea-d la cc o destin[ numerulfi seu, in-
ceputult seu, nobilile selle proprietd[i, cari n'au peritil prin appe-
sarea seclelorfi, limba sa cea unicX in cas[, ecclesi[ si literaturH, Acceptezii cu bucurii assecularea despre credintia si atle-
positrionea sa geografic[ $i alte cercunstantie r adeol unfi mem- rintia inim6sei nationi Roman0r qi recunnoscil cu mul[iflnnit[ grel-
- lele sacrifioie care le au addussir ea pentru honuhi meu si monarchia
bru neapperat[ necessariu spre sus[inerea coronei Maiestatei telle si
a monarchiei inlregi austriace. intrdg[, incontra unei parlite c[lcat6rie de legi, care au inccput[
Cu assecurarea de nescuturat[ credinti[ qi aderintil se sub- resbellult civil, si-li face inc[ s[ totfi mai tinl prin celbicia ei. Po-
scriu cu t6ti plec[tionea irnputeri[ii nationei. titionea credinti6sei nationi Rotttane o voiil drl s[ se iee la desbatero
Olmutit 13725. Februariu 1849. accuratl si o voili deslegd hr celhi mai scurlri tirnpi spre rnulli[n-
Ai Maiestatei telle nirea ei.
cei mai credintiosi suPPu,li Olmutifi 25. Februariu 1849.
Andreii liaguna ur.p. Episcopt Romanfi tl'in Trasilvania.
Joanne Mocioni de Foen m.p. proprietaliu d'inBanatfi.
Joanne Stoica rr.p. Consiliariu de comput. d'iu Trasilv.
Jeanne Popassu m. p. protopopu de Brasiovu d'in Trasilv.
A. Treb. Laurianu nr.p. d'in Trasilvania.
Jos. Popfi de Macedonfi m. p. Official de computabilitate.
Dr:. Joanne Dobrauu m.p. Agente de curte, d'in Banatil.
Dr. Eudossiu Hormuzachi nr. p. propriet. d'in Bucovina.
Dr. Constalinri Pornutiil nr.p. d'in Ungaria.
Basiliil Ciupo rn.p. Oflicial imp. d'in Trasilvania.
Lucianu Mocioni de Foen rn.p. proprietariu d'in Banatfi.
Jacobil llologn ru. p. d'in 'l'rasilvania.
Mir:lrnil llolnuriii rn'p. dopulalfi dc dictl d'in Bucovina.
 6*
z.
Memoranilu c6tla Ministeriu.
Inaltfi Ministeriri imperial !
Peti[ionea nationei Remane d'iu monarchia auslriacd se alld
acumt in mrinile Maiestatei selle prea-graliosului qi prca-venerahrlui
nostru Monarchu. Preste puginu, de nu se va fi propus[ pin[ acumil,
se vd propune inaltului Ministeriu spre desbalere.
Cu nespu.sl dorin[i[, dar' tolri de o dati cu iucredere $i spe-
ranti[, astdplfi nationea Romanfl deciderea despre cerericle ei celle
drepte si ammesurate timpului dup[ a ei deplind convincere. Cu
cfrtri s6rtea na[ionei Romane e mai tare legatl de acdsli dc'cidere, cu
atdtri se simlri rnai indetorati imputeri[ii ei a lurnind mai cu de ame-
runtulfi puntele cellc rnai moment6se alle peti[ionei, $i a disluci cu
oredintii qi dupl adeverfi ideile fundamentali pre cari se radimi t6ti
polilionca.
Inainle de tote puntulfi d'dntliir allfi petitionEi: ,,Unirea tuloril
Romuniloril d'in statulfi austriact intr'o singuri natione de sene
ntetill6ri[ suptil scoptrulfi Austrirri, ca parte intregitdriii a monar-
oltiei r(( se p6te considerd ca celhi mai momentosfi. gi asiri si e
intr' adeverfi, ins[ spre a nu dd occasione la intellessuri sucitc ne
cim(imil indetolati a dechiirrl c[ noi in[ellegernt acdstl stltorintil
do sene numai in respectulfi administrationei interne, si fagii cu celle-
I-alte nationi
Na[ionea Roman[ locuitdril in celle mai depirtate rnargini re-
s[ritane alle monarchici, si incugiuratl de alte vitie de popore, bd
qi appesatl sistematice de accllc-aqi cu cari tr[iesce irnpreuni, $i
pen[rtr allit c[rorri bine au fdcutri mai multi cle cdtfi ver-care alla, cu
t6te c[ ea fii int6mpinati de dinsele totfi dd-una ca o vitreg5, cugetl
7-
seriosi, mai allessfi de ver-o qdsse-deci de anni incoce, asupra pu-
setionei selle si asupla l,rilii cssistintia sa r qi nu i au lostfi gleu a
veni la convincerea, cumir cil ea in t6t[ intindelea ei are a fi consi-
derat[ ca unfi trimissfl inainte allir pop6relort cultivate alle Euro-
pei, si ca uni rnediri-loc[ de leg[turl allt civilis[qionei appusane cu
cea resXritani. Mai vertosfl nationea Remani d'in monarchia austri-
aoi au venitfi la conscientia cumfr c[ ea r prin numeruhi sefi,
prin pusetionea sa geograliol, prin idehtitatea originei, limbei,
usantielort si a religionei cu locuitorii principateloril de Ia
Dunlre, e chiimata sple a fi uni medullari[ tare alhi monarchiei
austriace, atritf spre sustinerea equilibriului necessaritintrediversele'
vitie de popdre in internult rnonarchiei odtt si. spre introducerea
unei influintie Austriei neapperatri necessarie - in res[r'itulfi
-
Europei cellf, ingrecatri de evenimente.
De multi anni nutresce natiouea in inima sa acdsti convincere
profundl, si se adoperl a face ca s[ se recunndscd insemnetatea
*lrrnuotutui Romanfi in res[rituhi monarchiei; dari suptt appe-
sarea sistemei trecute, nu i au fostt cu putintift ca si si c[stige
qi
ascultare. De cdte ori bdrbatii cu cugete si purtdri curate
petrunqi d'in iniml de interessele nationei selle si alle monarchiei
intregi, isi redicarl vorba, nu lipsiri inimicii nationei Remane a
arrunci asupra loritotflgenult de prepusuri spre a impedecd eman-
ciparea si redicarea ei. A nume in vara trecutl, cdndfi dupi con-
gressulil de la Blasit deputa[ionea Roman[ d'in Trasilvania se duse
ia curtea Maiestatei selle Ferdinandfi cell[ buni, la Innsbruck, gu-
vernuli d'in Clusii propeld a repurtd la Yienna, qi prin cancellaria
de curte a Trasilvaniei la Innsbruck, si a respdndi prepusuri minci-
ndse, cumfi ci t6t[ nal,ionea are idei si simtiri russesoi;
acumri cdndfi dapt cellc mai d'in urm6 evenimente d'in Turcia euro-
peani, acdsti monell de alrtrte ori aclusat[ asupra Romanilorfi - nu
mai are neci o val6re, acesti inimici qi altii d'in tagrna lorfl intorcil
foia, ai tessfi alte calumnie reutlti6se dup6 cunnoscuta ,rc alumniare
audactcr, s0mpcr a liquid ha erebit'((
Nationon , ln tim[irea nemiscatei selle credintie si aderintie
c0lr[ gloridun Jun[ hubnburgica si c0lr6 intrega menarchil austriaca,
nu roripinnii r:u nolonnit*to si ou drdpl[ m[nii tdte aceste innegriri
roulllidrro ln oollil rrr0i rl'in urnr[ congrossi tinutfi in sdbinifi in luna
 8-
Dooombro a. t.
lul - Acdrln lnclt nnlltrli ci imputeri(ii ei, $i se
provdcH r:u rrrilngiliuro lu tr'rlii pullurr:u rrul,ionci llomane atltir d'in
timpulfi lrer:ulti, prccurnil qi d'in ccllir d'in urmil.
Inc[ si nltii impregiul'al'e nu mai puq,infr momenlosl are a se
luA ln consideratione, adecl ferbelea in Tulcia curopeane de partea
drdpti a Dunarei. Lucrut'ile ce se prepard a collo in l[cere pentru
viitoriuli cellir mai de apr6pe si cari noi de abiri le plesim[iamfi mai
inainte, iri in celle mai d'in urml luni ni s'au descoperitt multe
despre misoarea si Iatirea lort,
- nu sunl neci de cumi m[ngdi[-
t6rie neci pentt'u nationea Roman[ d'in marginile res[ritane alle
monarchiei, neci penlru intrdga monarchii,
- sl noi cari ne afldmfi
in cea mai de aprdpe vecinetate qi amfi avuti mai multe occasioni
spre a ne cistigA unele informa[ioni asupra fiintiei qi li(irei acellei
ferberi, ne sirntimfi indetorati ca Romani ai ca suppusi credintioqi
ai dinastiei si ai monarchiei intregi, a recommendr{ drl si dr[ acestfi.
puntfi ludrii a minte a inaltului Ministerii.
De o parte dari slimurulfi conservfirii proprie, de alti parte
consciintia diverselori impregiurdri in cari se aflH elernenluhi Ro-
manfi allil monarchiei austriace, au intiplritt nationei Rorndne con-
vincerea, cumfl c[ ca are si qi caute mdntuirea in nnirea sa intr'
unfr medullariri de sene stetltoriri (in in[,ellessulil de mai susfi) si
totfi de o dati intregitoriri ei nedeslegatt all[ monarchiei, li intr'
tnsa r[ - gi implindscfl missionea sa pentru Auslria 6i pentru sene
ine[si.
Nalionea Roman[ isi radimi speran[ia implinirei acestei do-
rintiede multi nutrite ln peptult seu, pte principiuhi drepturi lorri
de o meeur[ pentru tdte nalionilo, cal'e s'au pronuntial,ir de doi im-
peratori Ei e'au garantisatil cu cuv0ntulil lorfi imperial, qi s'au pusi
de lnaltulil Minirtoriil tn progrumntu sa, drepti normi qi basi la
ndua profaocro n Aurtrioi.
ln noorlil prinoiplil ro ooprittdo unii uhfi prinoipi[ chiarfi aqid de
0ll do uoi lnainto nu se ouvine sl
momonkuil, adoollr
mul flI nooI o sttpr0tnu]lI sau pr0domnire a unei
n0tionl eruprn nltolu, Euu 0u ulto cuvinte: CI neci o
nntlrtno rI nu mnl flI cuborrlinu[[ nl]oia.
Ddoll appllodlnf, nottntil tr:orifi principii la diversele popore
rllo monnrohlcl, rl ln rpoolo lu ullo lorriloril co se tinea o datfl de
9-
corona Ungariei qi a marclui principatri allir Trasilvaniei, vedemri
ci infiinliarca drepturilolir cle o tnesuri purllu tole na[ionile, abid se
va puti pune in lucrale altrninterd intr" trnil rnodit care s[ rnulti[n-
nisci pre totj, de critil numai ddo[ se va lissrl fiiclrei nationi si se
unisci impregiurulir unui cenlru propliri si de sene sletfllorif, in re-
portfi cdlr[ celle-l-ahe na[ioni, fdrl respectir la implrtirile provin-
ciale de mai inainte, si preste totri frirX. mare respectri la territorifi,
camfi in forma organisa[ionei ecclesiastice pcntru m[rturisitorii
-diverselori
confessioni,
- si apoi nationile constituite in modulfi
alle unui Totri mai mare prin leg6-
acest'-d se vort uni ca membre
turi nedeslegate cu centruhi rnonarchiei intregi. in rnoduli acest'-d,
qi precumfi suntemri noi convinqi, nurnai in moduli acest'-ii se va
infiintiriL principiuhi dreplulilorfi de o mesurd pentru tote na(ionile,
pisma si urra hrtre na[ioni, se va de-
- se va nemici neincfederea,
pdrtd ver ce occasione de frccdri, $i preste lotfi ver ce semin[ifi de
desbinare, se va redicrl t6l[ temerea de predomnire a unei na(ioni
preste celle-l-alte, cu o vorb[ in modulil acest'-d vorfi putd diversele
na[ioni alle Ungariei qi Trasilvaniei s[ stea una lOngd alta in ln[elle-
gere fritisci, intinerite prin instilutioni libere de sene stel[t6rie,
unite prin legiturilc leounnoscintiei r credin[iei si aderintiei cdtr[
amata cdsfl dornnit6riil si c0lrX patria oommuni, preoumti locuirl
impreuni in pace pin'acumfi pre ldrngi tot[ diversitatea religionilorri
qi a desplrtiturilorfl urmate d'intr' insa, in respectulfi administra-
tionei ecclesiaslice.
Cdndri noi ne ipunemi aci convincerea nostri r cumi ci ndua
prefacere a terrilori ce se tinurh o dall de corona Ungariei oi a
rnarelui plincipatil alhi Trasilvaniei numai asid va multilnni pre t6te
nationile, dec[ la constituirea nationalitritilorfi intreb[tionea terri-
toriale se va llssd cu totul[ afari d'in considera[ioue, iau incai nu
se sa respectii multri, avemfi s[ insemniimf ci noi nu facemfi acdsta
d'in ver o fric6, ca si cflndir d6r[ intrebltionea territoriale ar putd
stri in calle dreplir pedecX dorinlielorri nationei Romane, pentru cd
in totri tinutulir locuiti de dinsa d'in celle mai dep[rtate margini re-
sf,r:itanealle monarchiei pinl int,r'omicd distanli[ deTissa, nationea
Roman[ face impopurltionea cea mai mare, asid cdtfi cea mai mare
parte a tinutului aci in"qemnatfi e loouitl numai de Romani, altfl parte
de Romani qi de alte popdre, insl cu maioritatea in partea Romani-
 10
tt
qi rnai vertost una qi acea-dsi limb[ in casd, literaturi qi biserici,
Ioril, si numai o parte a tinutului acestui-d unde Iocuescfi secuii
cu acelle-dqi datine eledite de la str[bunii oi, cari secle inlregi n'au
s'al putd lud afarl. Prel)ng[ acdsla putemil s[ rnai insemnAmri, cX
pututil s[ le nernicdscd, au produssfi de de rnultir simtiuhi acestei in-
intr' unfi timBt pdr(ile Ungariei ce se afli intre manginile aci insem-
digintie. Astidi acestil simtiil e mai putinte de critfi ver-cdndri alti
nate, se tinea o tlatir deTra.silvania. IirX precumil nationea Roman[ nu
voiesce s[ mai fi6 subordinati unei altei nationi, neci in totfi neci
dat[. Ne-uitdndu-ne la alte impregiurdri cari se adduci inainte in
in parte, de cdtil immediate guvernului centtal austriacfi aqid nu acdst[ scriss6ri[, na[ionea simte c[ crudul[ resbellfi civil care
acumri se p6rt[ numai in linutulfi locuitil de dinsa, sau ch neci o
cere ca alti natione s[-i remdnb ei subordinati in tinutulfi locuiti
tle dinsa, cu t6te c[ dinsa face cea mai mare parte a impopurlqionei.
dati nu s'ar fi nlscutfi, sau c[ s'arfi finiti de demultfi, ddcl ea mai
D'incontra ea cere ca drepturile de o mesuri pentru tirte na-
de multil ar fi fosti unitl qi organisatd intr' o singurl natione de
sene stet[t6rii.
tionile s[ se infiintieze intr' o forml si deplinri, si noi amfi spusil
convincerea n6stri c[ aoestri resultatt fericitorifi cr greu se va putd
Pre aceste temeiuri aci desvoltate se ratlimfl qi celle-l-alte
punte alle peti[ionei. Elle n'au altfi scopfi de cdt[ desvoltarea liber[ a
adjunge altminterd, afari de callea mai susfi insemnat[. Alti callet
dupl convincerea n6str[, duce neapperalil la suprematia unei na!,ioni
na[ionei, unfi dreptir care s'au predicatt pop6relorft statului auslri-
acir de pre iniltimea tronului imperial, qi care neci na[ionei Romano
preste cea - I - alti, qi acdsti predomnire nu se unesce de o parle
nu se mai p6te denegd.
cu principiulfi drepturilorfi de o rnesuri, de altl parte s' au facutfi
qi cu neputinqil dup[ celle d'in urtnl evcnimente sdnger6se d'in Spre a putd pune in lucrare acestir dreptU, na[ionea cere ad-
Ungaria, Banatt qi Trasilvania, asirl in cdtfi o atare incet'care ar ministratione natiorrale de sene stetlt6rie suptil unti Capri allersfi do
producc numai incurcriri n6ue, si fi'ecdli reciproce, bd d6r[ si clinsa si intiritfi de Maiestatea sa Imperitoliuhi*), qi suptfi unii So-
resbellfi. natir administrativri national , apoi usul[ limbei na(ionale pcntru lu-
Asiri darl unirea tutorfi Romanilorfi rnonarchiei a[striace e o crurile selle, qi o adunare annuale d'in lrit[ nal,ioncn spre a c0 oon-
rlrmare firdsci a principiului drepturilori de o mesurl pentru t6le sultd despre intere.ssele nationali.
nalionile. Pentru dinsa vorbesce missionea poporuluY Romani in in-
In t6te aceste punte subscrissii nu vodfi ncmicu ce tt'nr ut'tnd
neapporatil d'in principiele recunnosoute qi de atdtc oli gurinlisulo,
teressulfi monarchiei intregi, qi mai multe alte implegiurdri pon-
der6se.
dupl cari are s[ sa infiintieze n6ua prefacere a imperiului.
Ddc[ natioiea cere toti acista in respectulfi ecclesiaslicfi, nu
Essemplulil nationei slssescY, care preldng[ t6t6 respdndirea
e de trecutir ctt vedcrea c[ ea nu cere nernioa nou prin acistar pentru
ei, prin care anumitt sassii demediidi sunt tiiati de oei de medi[-
n6pte prin o clesplrtitur[ f6rte mare, gi cu tdte aoeste-d e unitl intr'
c[ ea au avutd iot[ dc una acesle drepluri pre l0ng[ tolc persecu-
o universitate na[ionale si suptri uni Comite, vorbesoe prea tionilec[rora au fostrj espuslreligionea ei, chiarir si unil Capfi eccle-
siasl,ioil suptir cale au statfi cei-l-altY Episcopi, tru avutir Romanii
deslullfi pentru uqi6ra inliintiare a unirei tutorfiRornanilorfi, cari suni
mai strinsir legati unii de altii de cdtfi ver care alti nalione in tinu-
in iimpurile dc mai inainle, si anutrte in Apulu (Alba-Jtrlia, Bel-
gradir) in Trasilvania.
tul[ locuiti de dinsii. in modulfi acest'-ti potir si fi[ uniti si germanii
Tote acesle-d le cere na[ionea ca parte intregit6ri[ a monal'-
d'in Banati cu sassii d'in Trasilvania.
Inaltil Ministerii! Nationea preste toti e petruns[ de acdstH
chiei, d'in caro cdusX $i voiesco sd fi[ representatl la diel[ imperir
indiginqi[. Acelle-dqi patemi cari ea au avutil si sulferil de la celle- x)Sple n departii ver'-cc ret intct'pretalione, insemndmu ca noi nu intelle-
l-alte nationi privilegiate in tdte qerrile monarchiei, acea-rlsi s6rte gcmu alta prin vorba Capu national, tlo citunumai cea-6 ce intel-
si acelle-Aqi pericle de cari e incugiuratd, consciintia acellei-dqi ori- logu Clontii plin [3anulu, Serllii prin Voivodulu, Sassiiprin Co-
gini care fid-care Romanfl o pdrli in inima sa, acea-tisi religione, mitolo loru, olc.
 78
t2

lrri nuttriuofi dttpil nttrntrnth'l xttfllolcloril'

lnlr' adeveril jace numai in
inlorecslllil slulttlui inl,regil u to irnplini aodslit dolintia'
Inullil Minisloriil t Subsorissii roconttncnddndil drl si drl pcli-
ci tlesvoltfth in acdsli soliss6-
tionca nutionei llornane gi tcmeiurile
ministerii' iqi ida liberta-
rin, f,it.""ftOrei luAri a minte a inaltulrri
celle mari cat'i le au f[cuti
loa'a observti cumil c[ dupl saclificiele
civil pentru tinerea
nationea Roman[ in cellfi mai cruntil r'esbellfi 3.
qi dupl neauditele predfl-
lronului si pentru intregitatea rnonarchiei,
inimiculfi' nemica Plinsd,ria dupa essirea constitutionei.
lioni prin focfi si prin sabi[ ce i au causatil ei
natione greu cerce-
n'ar fi mai tristt'r si mai tlesperat[ pentru acistl
irii, ittu,,f reimping.re" 'elerilorf ei c-elloril mai ferbint'i copriuse Maiestate!
in petitione, despre cari ea e convitrsfl c[ sunt drepte si alnme-
Ins[rcinati de o natione de secle de anni neconsiderliil, lntt'
rntu'urlutT,tutollni.rrrffi adins[ inapoiati qi acumt in timpulil cellfi mai pr6spfltri cet'cetali de
! Na[ionea are lfsil de o i'curagiare cdril
s6rte mai nrultfi de c[ti altele e $i cu t6te aceste-ri pururd credin-
qi noi spelimi cu incredei'e'
rnai currdnd[, ca sh nu-qi pdrd[ iniura, [ios[, spre a descoperi inaintea sacratului tronti allfi Maiesiatei telle
vonj implini spre rnult'ilnni-
ci dorintiele ei se vorf, pletie si se
cugetele si dolintiele ei, si tott de o datl spre a-i appcrd interesselo
rea ei. si drepturile, ne vedcmil noi imputcli[ii acestei nalioni pusi in cea
profunde se stbscrifi
Cu assecurarea venera[ionei cellei mai mai nepldcut[ stare de a supperri printr' o plingere inima Maiestatei
imputeritii nationei Romane' telle cea tener[ fucdntat[ de siltirile dc bucuril alle poporelor'il
- 1849'
olmutit, $' Martiu Austriei.
(u'nez[ subsorip[ionile.)
Maiestalo! Nationea RomanH d'in indclungatelc ei incercriri e
convinsfi, c[ ea nurnai de la droptii Imperatori ai Austriei are dc a
asteptd dreplri qi dreptate. InsufIIe{,ilI de acdstl nerniscat[ convin-
cere s'au appropiatir de treptele gloriosului tronir allirMaiestatei telle
in 25. Februarifi, si cu profuncl[ reverintifl ti-au asternutfi pelitio-
nea ei, pundndu-si trith sperantia c[ acdsta se va deslegd spre rnul-
ti5nnirea ei.
Cu t6te aceste-ii, dup[ conslitutionea ce ai datri Mhiestatea ta
cu scopfi si cugctir pXrintescfi cle a ferici niillione de celfi[iani
auslriaci, i se pare c[s'au ingreuiati unirea, ce e$tc pentru
dinsa singurulfi medifi-locff de redicare qi inaintare, si c[ ea va
remdnd ttespHrtitl, bd inc[ suppusX la na[ionile privilegiate mai
inainte.
Acdst[ tim[ vine rnai allessfi de acollo, pentru c[ vede ch lo-
curile Trasilvaniei, uude locuescft sassii resipi[i intre Romani, s'au
dechiiratfi de plmdntil sflssescri. Ac6sta nu va si dic[ alta de cdtfi

1L
a dechiXrri c[ tinutulfi locuitil de o maioritate mai vechiH a unui po-
porfi s[ fi[ proprietatea unei minoritAti mai tilrdiu venite.
Maiestate ! Inainte de venirea ungurilorfi Trasilvania cu t6te
invccirratele ilArti alle Ungariei au fostfi propric'talc numai a Rorna-
nilorfi, inlre cari,se aflri si unele cete mici de bulgari, cari in de-
cursulfi timpului au peritfi. gi pre timpuli cdndfi regii Ungariei au
chiHmatii in tin'[ pre colonii germani, pdr[ile Trasilvaniei unde au
descdllecatri ei, n'au fosti neci de cumil deserte, dar' ceva mai pu-
ginfi locuite de Ronani cari au acceptatfi ldngl si intre sene cu ca-
rilate frdldscl pre nouii venetici. D'in timpurile celle mai vechi
avemri destulle daturi statistice, de si indirecte, cari adeverdzi mai
presus[ de l6t[ indointia c[ Romanri qi alunci erii mai multi la nu-
- cumfi se chiami in documente, - $i
meril de cdtfi 6spetii teutonici
fdcea impopurhtionea principale. Totri acdsta se adeverdzi si d'in
nilmirea in documente a locurilorfi principali de pre pfirndntulfi
acelllrl r care nu c s[ssisc[, ci acea-iisi care e qi aslidi in usri la
Romani, adecl romanisc[. Mai rnulle documente, $i mai yertosti
acelle-ii, d'in cari qi deducri sassii drepturile lorfi, vorbescfi appriatfi
despre territoriele Romanilorfi in totrj coprinsulfi acestui plmCnli.
Dup[ pernici6sa unire a celorfi trei nationi d'in Trasilvania, a
magiarilorfi, secuilorfi si sassilorri, d'in annuhi 1438, (care erd in-
dreptatl in fapti incontra.Romanilorri), Rornanii de si despoiati de
tote drepturile lort si assupriti de to[i in totri locuhi qi intre sassi,
dar' nu incetar[ neci o dat6 a protestd inconlra numirei de p i-
rn0ntil shssescfi, care oi o arr6gi sassii de unri timpt inc6ce.
Acdsla au fdcutir Romanii cu t6tii occasionea, qi au repetitri in rnodfi
solennal protestulfi qi in congressulfi national mai d'in nrmfl ce s'au
[inutil la Sflbiniri in luna lui Decembre annului trecutil. Dar' qi gu-
vernulfi si legile l,en'ei, precumri si inaltulfi guvernfi imperial n'au
l'ecunnoscutfi neci o datb pin' acumfi acist[ numire. Pimdntulti pre
care locuescfi Rornanii qi sassii impreund, insH Romanii in numerfi
cu multi rnai mare, s'au numitfi totil dd-una pim6ntil regal
(fundus regius.)
Maiestate ! Dechi[rarea p[m6ntului regal de p[rndntfi sissescri
cu damnulil impopurXlionei Romane mai vechie qi mai uumer6se, r'a
face sd crdscd qi rnai tare intre aceste d6ue nationi neincrederea,
care au adduni destullil desastru preste Trasilvania qi in dillcle rrai
tB
d'in urrn[, qi vaproduoe frecdri si r[tecili si in viitorifi. Acdsti
numire credemfi cH nu va face impressione plflcrrt[ neci in regimen-
lele rnarginarie Romane ce se aflI chiarfi pre aceslt pdmdntir'
Maiestate! Subscrisqii imputeri{'i ai nationei Romane, in re-
.spectuli acestei numiri striclti6se pentru credin[iosii Romani, nu
afl[ alti drumri mdntuitorifi si pacilicitorit, de cdtfi ca numeroqii
Romani locuitori pre p[m6ntulfi regal s[ se sc6t[ de aci incollo de
suptil jurisdictionea slss6,sci in respectulir politicil qi judec[-
torescfi, $i s[ se pund suptfi jurisdic[ione propriX despflrtiti de a
.sassilorfi.
! Noi ne vedemil indetorati a spune, c[ la asternerea
.Maiestate
acestei pldngeri n'ami fostt impinsi d'in ver-o pateml de urr[ in-
contra sassilorfi, ci numai d'in amt]rea ce avemfi cdtr[ dreptate si
adeverfi. Noi dorimi cu iniml curat[ ca sassii s[ stea de sene, insi
rrurnai pre computulil qi cu spesele lorfi, dar' tolri de o dalh dorimfi
ca qi Romanii s[ stea de sene, ca Romani, nu suptfi jurisdic[ione
sassdsc[, ci a lorri Prorii.
Reietintlil in modfi solennal tinerea de credinti[ nescuturatl si
de aderintid sinceri cdtr[ Maiestatea ta d'in partea na[ionei Romane,
si rldiurati pre amdrea de dreptate a Maiestatei telle, - noi sub-
scrisqii imputeriti te rogdmil cu cea mai profund[ reverin[il, ca s[
te intluri a lu6 in considera[ione plrintdscl acistfl adeveratfl
si dreprfl pldngere si a face ca aldtfr Ia ac6sta, cdtfi si la peti[io-
,
-Februarifi
n.u d-'in 25. s[ se dea cdtri mai curr6ndfi o fericit6rii
de,slegare.
Olmu[iri, in 12. Martifi 1849.
Ai Maiestatei telle
credintiosi supptl6i.
(Urmdzl subscriPtionil e)
 !
I
1

I
I

t6
l7
Aslidi Iocuescri Rornani: Sassi :
in scaunulil SHbiniului 61r732 30170t+

,, .Sedisi6rei 7 r151 I 5,000

,, Mediesilorfi 15,900 19,000

,, Cincului-mare 9,000 1 3,200

,, Cohalmulu? 1 1r000 1 21500

&. ,, S[besiului"' 12,000 2,800

,, Nocricliei 8,000 2r792
Dielucire c6tra Ministeriu. ,, Mercurii 14,ooo 3,000
' ,, Orestiei 17,000 1,400
Inaltfi Ministerifi! in districtulfi Brasiovului 53,000 44,000
,, Flg[rasiului 52,000 1,500
Subscrissii imputeri[i, spbrdndfi ci petitionea nationei Ro-
in comit. cetatii de Balti 47r000 11,600
mane preste puginri va lu{ deslegare, properimfi cu t6t[ suppune-
rea a asterne inaltului Ministerifi o copi6 a pldnsorii date in 12 Mar-
so^itr-u zgz,783 63,896. --
tiir a. c. Maiestatci selle prea - gra[iosului nostru Imperitorifi si ---1
va s[ dicfl, Romani sunt mai rnulti de cdtfi Sassi cu 133,887.
'Domnri, cu acea urnilit6 rugal'e, ca si binevoidsci a o lud in solita In pirtile Trasilvaniei de me{irin6ptgr unde sa.ssii au numai
consideratione. unri districtfi, reporlurile irnpopur[tionii sunt cu multil mai favaritd-
Spre intdrirea temeiurilorfi iucontra numirei de p I m 6nt t s I s- rie pentruRomani. Subscrissii creclemri de a ndstri detorid a trage in
s e s cfi celloril corpinse in numita plinsori[ credernri subscrissii a fi ne- particularifi luatea a minte a inaltului ministeriri asupra accstorfi
cessariI ca s[ adducemti inainte cuvintele unui prea-inalti rescriptrid'in fapte.
SAuguslil 1770, prin care se muslri aspru Sassii pentrn pretensionile Pre l0ngX assecurarea de profunda nosl,ri rovcrin(iI remAnemfi.
lorti. Acesle-ri sini : ,rDisplicenter observavimus, Nationcm Saxo- Yicnna, 23. Martiil 1849.
nicam proprietatem fundi regii, quem incolit, ejusque jus proprium Ai inaltului Ministcriil
sibi vindicale. Hoc ilaque arrogatum cum peculiari displicentiae plecati servi,
nostruo signiliorlionc eidcrn Nationi exponetis, elc.(c l0u neplicerc (Urmdz[ subscrip[ionile.)
amfi lrr[cllessfi c[ na(ionca sdsudscH voiesce s[ si attribudscl proprie-
tntoa pirn0ntulrri regnl, in care locuesce, si dreptulil lui. Deci
pcnlru ucrlnllt nrrogurr(i[ s[ influnta[i ple acea natione si s[-i faceti
cuuttonctrlii rrcpllccroa n<istr'il.) Inlr' unfi altfi rescriptfi esstitfi toti
d'in uccu prcu-lnaltfl fdntdn[ d'in 20. Aprile 1820, inlre altele se
rlico: ,rNululq fundi lcgii diversilatem jurium excludilr(( (Natura pX-
rrr0rrlrri regal nu suffere diversitate de drepturi.)
0o sc ultinge de reporturile impopurHqionei pre plmAntulil re-
gul, ei prestc totI in pfirtile Trasilvaniei de medi[di, unde locuesct"r
runuii hnprcun[ cu Romanii, ne lurimfi voil subscrissii a descrie aci
tubclln cea mai n6ui compusi chiaril de dreg[torii s[ssesci:

vII.
 18 t9

Rugdndir pre inall,ulfi guvernri irnperial a lurl acesil protesti

allir nostru in solita considelflqione, remdnenfi cu. assecurarea de
cea mai distius[ stim[.
Yienna, 15. Aprile 1849,
Ai inaltului Ministerifi
plecaf,i servi.
(Urm6zI subscrip[ionile.)
s.

Protestu incontra ilemarginArii voivoilatuiui serbescu.

In altI Ministeriri!
Noi amfi intellessfi d'in fdntdni sicure c[ serbii suptfi patriar-
chulfi lorfi au inceputfi a semni marginile voivodatului lorir, si c[
ei au tle cugetfi si bage in acest'-d totir Banatulil Temisiant d'im-
preuni cu marginile militarie. Acdst[ lucrare a serbilort cu totulfi
contrarii principiului de drepturi de o mesur[ pentru t6te naf,ionile,
d'in care se vede c[ ei ar[ voi s[ j6ce rolla magiarilort, ne con-
stringe si protestdmir incontra ei, in numele Romanilorfi d'in Banatfi'
Noi dorimfi ca principiulfi de mai susfi, ccllir pusfi de lfaiestatea sa,
si adjung[ la deplina sa putere' si ca de acumil inainte s[ nu mai
predomnisc[ neci o natione preste cea-l-alta, ci ca t6te na[ionile,
garantisate prin institu[ioni proprie sH se p6t[ desvolt6 Iiberfi in (inutulfi
iocuitf de dinsele, noi dorimir ca serbii si figureze ca na[ione in
locurile colle locuite numai de dinsii, si s[-qi formeze territoriulfi
seu pre p[mdntulf care lfi possedfi numai ei singurY, insd protestdmfi
in-
,onitu iotiodurii preste [inutulir locuitri de alte na[ioni, si in specie
preste cellir locuitfi de nalionea Rornani, qi ceremfl ca spre de-
terminarea marginilorfi unde se attingfi cu alte nationi si unde
lo-
cuesct mestecati cu altele, s[ se denum6sci commissioni proprie com-
puse d'in unt assemine de mare numerft de individue d'in nationile
inte-
ressate si suptf unir presedinte cu totulfi impar[ial, cari apoi s[ de-
generali cu dreptate' qi
termine marginile dup[ principie assediate
s[ dea li[-cirei nationi cea-a ce i se cuvine' Erh pinh la acdstl de-
numite qi determinare s[ nu se fac[ neci o demflrginare a voivoda-
tului, mai vertosf in Banatfi, unde serbii dupl datele statislice abidr
facfl 200.000, 6r[ Romanii aprope la 800,000 de sufllete'
t*
 2l
l0
fu manifestulfi tl'in 2. Decernbre 1848, cellil dictatil dc sirntiulil
de dreptate allil Maiestatei telle, care dil drepturi
de o mcsrrrl Ia

t6te nationile d'in intrdga monarr':hi[, in urma cdrui-d llomanii si

prin deputationea care se lrirnise pre cdile ce eri
arretarl clorintiele
atunci cu putintil, spre a adcluce omagiulil nationei ctt occasionea
promiltea binedicers
suirci pre tronil a Maiestatei telle' prin oare se
fdri a
6. tutort popdrelorfi d'in intregul[ slatfi austriact,
ci
- stddorintie
va pre acell'-6si
clrort tmplinire na[ionea Romanl nu credea
do incretlere ai nationei grridfi tle irepturi cu celle-l-alte nationi d'in monarchid.
Acelle-d se
Representationea 6rnenilolu tn 2$' Februariu a' o' prin numita de-
Romane. i rbsrernuri Maiestatei telle
incredere' c[ i
puta[ione intr'o peti[ione all[turati aici, cu deplina
coriespunrlit6rii
se va tla in scurifi timpfi o resolutione favorabile
Maiestate! de o mesuri pentru t6te nationile' care se pro-
principiului drepturiloril
Precumfi valintea natione a croa[ilorfi
ptovocrll de generosulil
irontiasse in inattulil manifcslu d'in 2'
Decembre 1848'
-in 4.Inlocul[
prcvedindil incl de de multfi scopulfi luoiriloril
ma- de Maiestatea ta Martifi
br";;;;;- acesiei_d urmd constitu[ionea octroiat[
*i reti-
li ieder[ ei pre faqil in-l4' Aprile a' c' f[r[ de o datfl in-
neci c[ ta le
o durere, de si Maicslatea
tt.""it,l. r. t.t a'i" care Romanii vedfi cu
urmA ,u p""n'*qi[ essemplarib
pre callea inceput[
,r*nnor"urresi rneritele in 25' Februarii a'
c', insi in acea con-
nere.
-
ffiffiil;rl"gi ,Oi.p.Aecite-ce i se pusera; precu'ri inirnoqii
,rirofionu octroiatfl nu li se attinge neci
numele' si cd ei in urmarea
cu credintil suppusfi casei impe- qi aci lnainte subordina[i magia-
..rili *"a*ii ae pitriarct ulfi loril acellei oonstitu[ioni remdnendil de
li se va recunn6sce voivo- gradil de drepturi
;tl;;fi, numai c[ nu se punil pre unt as.slmine de coron[ parli-
;;",;t;;;tugiaii prin promissioneat[ ile si avutt in frunte "" cari dup[ corislitutione formdz[ terri
ttatulfi selbesci: asid si Romanii, 9i.n'au
s[-i fil inimati prin cuvdntulil """p"pOrJ.
il; impir[indu-se intre [errile Ungaria' Trasilvada. si
uni omt mare d'in nuti*ru-iott care c[ inci
li s'au
innflscull cdtrfl augusta dinastilt il;;il.; se lipsescfi de folosulfi rle a li impreunl ' care
,r" .i'^itt.lf no*ui ain-o'ctlintia
nu'a"i rebellionei inci mai inainte de inl[ritir de
s'au scullatil ,p'o ',
'tingt'*credintit)se prin manifestulfi d'in 3' octo-
atil pti"'articlulfi 7' a' 1848, d'in Dieta-ungurdsci'
M;J;;.t sa fostulfi Imperfitolifi Ferrlinandri'. si asid se
flaccescri
;;;;;it*riu popoiutt mugiari' qi in zelulfi loril cellfi
bre 1848 ,pru, to'nb'tJtt""ftt de la acesti-ii
inclsimaitare,oitlwinfiprOd[resbun[r'iimagiarilot'ir'a-c[-Ma-
ttinistiei safferirl prin lupta pentru tronulir
apprinEil incontra p*"u'u-itotil ' roril urr[ gi o au trassi asupia sa
cari furfi cu atdtft mai durerrise' cu
nalcmi si ncvoii innorfit6rie, iestatei telle.
'"-"---Nrtirrn'arfifostimaifiresce'decdttcaRomanii'dupi
tnainre dc esqirea manifestului
ffi'.;;i#;;'i"ffii;;i',,iugi;roi*ptt rcbelli' Manifestuli citatt s[ incet6ze de la.
d'in 3. Ootobro o'n 'oi'''itt"tii ce au vedutri coprinsuli conslittttionei acellei-d'
;;;0 * nio C.lu.qi indirectil)fucelle ce flcusserl ei pentru causa ffi;r;;il ;oriititati incontla acellora cari' ver-cum[ invinc[tori
acdstaunil balsamt versatil pre multele ,u., iininsi, sunt destinati spre
a le Ii domni, ca sl.nuJt l"iti-
oou drdplir, ai oppruna'ua
le infipse nationei sa' Ins[ Rornanii in credintia qi aderintia
plugo, cari Ostea o'a ;u'inarmatfl a magiarilorri mor[ii pentru'Im- territe resbunarea asupra
in bragiele c6trd Maiestatea la qi augusta cash domnit6rii'
Romunor ce sc u,'uJlilte ae arme spre luptl nouil'
lori cea inndscutl
resbellulfi spre stricationea
pcrhtoriulil o t";;il'pt't-tu"'intit noue'
ei, $i arnrgure chiari si nalurat continudndd
ce se ar- t6te c6.se ved'uri de nou insellati
Ins[ cca-d ce impri at i"i"tte ii de bucuril.pre Romanii sa intru apperarea tronu#, si cu
baterielorfi magiare, duP[.ce,mai in speranlia lort, cautl mdngliare
in chi[marea nristri cellori mai
runcd inc[ totu nearm"ati;;;;,
,lr;i;;fi;;p;ef,{cusser[
mulre cenre tle sare
in cenusil prin magiari, -
 28
22

clerrrustratfi cu
josfi insemnati catl prin sentimentele oe--amil
- arnu increderea guvelnului' $i
suntemu
nespuse sacri{igie, 'ieritatil clorinliele
provocati tle ministeriulfi'll"it*t"tti':t]t-:l*r^rdescoperi
"oi,no, g,n,,.t
u
"^r,1 "Tl,i,,Tl1",?
"i;dii fft':1'il1"fi ':J;t
;
rninin Pus[ Pre cr vec ;,1
iOtt::Tt:ill*t: penlt'u liuerea cea
raLe ResPunsulu ImPeratorinlui'
Maiestatea ta, pre fongn valentia
plelOngd t6til
qi a inonarchiei intlegi'
tle oausa tronului consitlerati rnai
oare au arretati *t* ;;;;;;;-i'*t't'ii''.ti.s*nt Acceptfi cu mullilnnire de la Dolnnia
vosttl assecttrdrile d-e
J ;ffi or.ainiie siruppunere c6tr[ rnene'
Grellele cercetdri cari le au ad-
o,* @ "' r T:x' i
nttrrile tle o mesula ce.llHli
ffin *l;,l' 1'-'lffilT'l;'q; - dussil resbellulil civil preste
nefelici[ii vostri connationali au meri-
p'in manifest*li d'in' 2' Decernbre d'in partea hn-
i'jr'u'u:t" i*tu"ir u*u'"..t,,iu't
urultidnnitl
tatfi toti dreptulil de compiternire si
de
pu$u otl
demni.de cet[. acei-d cari s'att
1848, dicemil, rnai puqinil ;@;'".Fl"l*,::lln*H;'"TJilll'l',?Tl",,lff T"i',il
sirest6r'ne trouulfi Maiestatei telle'
i6r, *,ttn. drepturi de o rnesura
qr
'"'" o;;;;;;.rnnatii tinurl de detoria lorfr' ca dupl ce au p'opusu Guvernulil llreu so va adoperi a
l-alle pop6re alle irnperitrlui meu'
telle causa Rouranilorfi si se indt'epteze organice arnmesurate indi-
ruirtisteriului Maiestatei
rugbqione' .ca- s[ binevoiesci
a da t"i"ttd" tlttit plincipii prin institutioni
acestui-d si oonsunltol'ie
cdtri Maiestatea ta cu urniliti
'"'OintiOtti
pt'ecrtmit le Eintielorfi oelloril udun'*t'
allc poporului
resolutione la petition"ea
nal'ioni Romane
' a' o''
ci toli
ilffi;;.;;;0,,u'orti'i' nu ouger'iintelleptione Romanii adeveraril-pa-
ai indurat[ u iu tleputa[ii Rornani in 25' Februariil
trioti vorfi oonlucrd la acesl'a c"u
qi cu cutnpetare; in
"'punau
f"a"i"'attititre accuratl' o vei deslegtl in cellfi la consilidrii mei ordirrile cuvinite'
c[ tlupd ce o vei nalionei' adec[ in inlellessulil intellessulfi acest'-d u'n si dutfi
rnai sourtir ri*pt tp" t"tiiiannirea 2' Dc- n.tant assecurentltt'-ve despre
glatia mea'
care s'au datt prin rnanifestulit d'in
drepturilorir ttu o 'ot'*[
--
combre 1848'
profundl plecitione'
Cei ce remdnemil cu ce mai
Vienna 14126 Juniu 1t#L.,u,u,,.,,,

credintioqi suPPuoi
Pelru Mocioni de Foen, rn'
p' proprietariir'
oetatii Tr:rnisiora'
Petru Cermenar m'P' capit'
Joanne Dobranil, m' p' Agente de cur'[e'

Omeni de iicreilere ai u?tionei Rotnane'

 25
24

sc incdpl punerea in lucrare a n6uei organisa[ioni; cici dc si

acUsrl olganisatione va fi numai provisoril,
insi ca va servi de
fundameifi h olganisa[ionea cea definitivl' Apoi nu se cade a
prra, a'in vetlere neci impressionea ce va face inceputulil n6uei

irganisaqioni in inimele celle pline de asteptate alle credinti6se-

ioti popOtu alle maiestatei telle, mai allessfl alle cellorfi ce
furH,eroetatemaimultfidecdtfialteledetut.barearesbelluluicivil.
a natio:
7. De acea-d, prea-ct'edinli6sa si supprusa deputa[ione
cu mai profund[ reveringil
nci Romane se presentdzl de nou cea
Repetirea petitionei ileputationei Romane' oa si-si
, inaintea treptelort sacratului tron[ allfi Maiestatei telle
' pen-
descopere cu crettinti[ fiidsc6 sollicitudinea ce simte cu durcre
Maiestate! truviitoriir,qis[cautemdng[iareqimullihnnirelainimaMaiesta-
tci tclle cea tdneri qi totfi de o dati plrintesce simlit6ril'
Una tl'intre causelo principali alle sldrii cellei prea-triste in
Maiestate!CeseattingedelipsapretinsHabirbat.ilor[ca-
care se afld cle secle cle trnni intrdga na[ione Romani d'in nronarclria
pabili cl'in sinulil nationei n<)stre, cutedidmil a face umilita
observu-
neci o dat[ dc
.auslria.cl, e cil sufferintiele ei nu s'au ccrcetatfi au sufferitfi presto
blrbati d'in sinulil ei, ci totit di-una de alqii, si mai allessfi de tion. ,e pre ldngl t6t[ sisternatica inapoiare ce
c6trh na[ionile privi-
cari au arult mare .interessri de a impedecrl inaintarea ioit ,ri *ot iti bir.bati ai Romanilori de
ourcni "uput mullimc de Romani' con-
nalioni pr.in t6te rnediir- l6cele ce au pututfi cugeta Iegiate, cu ttite aceste-d se afll astltli o
acestei assupritc qi lort cn adevcrati
lucratfi d'in t6tc puterile str"insi cu adeveratfi de a ascunde cugetele
mintea omendsc[, $i cari toi,il dr!-una au qi
Ronrun;, dar'meritali ca verr:ari altii pentru crcdinlia aderintia
spre a atlduce la prcpusuri prin oalumnii reul[tirise, si spre a inl[- qi monarchid, cari au implinitfi
lor[ cdirfl augusta dinaslii intrtrga
i,rrd pie Itomanii cei cu iniml qi purtare oural,ft si apper'atori sinceri ai
drcgllorii publicc, ai dcspre oari nu se pOte dicc ci n'au cunro-
intorossqlol.fi nationei qi alle impeliului intregfi, cari au c[lediatid'in sistema cel-
sclntie practicc si capaoitater pentru c[ allminterd dupl
cdndir in cdnchi a si redici vocea penlru nationea sa la inaltele locuri. Romani, arfi fi fosl[ fdrd in-
! Spre cea tnai mare a u6strl durere vedemfi cd lorfi-l-alte nalioni de a se puti,l
Muiestatr: "t'tt[
inimici si astldi adduct la prepusfi credintia qi ade- doinli[ scossi d'in posturile lorfi.
vcr:hii noslri in-
Lr)ngd acesli-d venimfi cu totfi drcptulfi a uumerd pre acei
rintiu c0t,ri lronil a oelloril mui rnelital,i birbati ai nationei Ro- comitetil de pa-
vetiatiRoriani, si inainte de to[i ple binerncritatulfi
mtne, $i-i descriu cu pro nc8c0 6rnoni fairfl osporiinti[ si fdrii cun-
cific[tione allfl nationei Rotnanc impreupl cu toti personariulil
sctt'
noscinli0 prnclice, numui ca eii-i lnnegrisc[ qi si-i ncrnicrdscl cu pusfi in capulil nationoi Ro-
care in r.es[ritulil monarchiei s'au
lotulil in f[r,'run inrtlului guvcrnfi - dc ctrmfi-va ar prinde loct ici partita cca revolutio-
nane inconlra poricul6seloril cugete ce avca
collt! nturi onlumnii, - si cu dupi inliturarea lorfi s[ p6t6
naril a magiuriioril, qi care p'in t6te'infiorlt6riele vifore alle
r[ir:o cu /trecnto lcntoiil (rlo 6i nrrmai la plrere), c[ in sl- qi pini
dcvHstitoriilIui resbeilil civrl, a$iti o au condussil o conducil
nulii ntrlionti llomnno nu sc aflil b[r'bati plactici qi capabrli.pen-
lru rlrogiilorii, curi sii conlucre in intellessulil inaltului guvernfi im-
aslitti, incdtf ea, prel0ng[ t6te ncauditele crudclititi intreprinse
desceptalir prin
incontra ei, oi ple ldngi toti sirntiulfi dc resbunare
pcrlrrl l'u nrittu prtlluortre a monarchiei qi la intinderea principiului.de qi
nu s'au ldssatfi
rlrcplrrli rlo o nreriurfi la nal,ionea Roman[. acelle-ri, s'au purtatt cu forte mare cumpetare,
Acdel,fi lrnprcgiurare e f6rte insemnit6rii pentru nationea la rcpressalie dc oatfi numai in ncvoia cea mai mare' Deputa(ionea
qi
si crede a avi toti drcptulil de a sperii, cf, rcutiilidsele calumnii
llornunh chiar[ acumfi,-of,ndt in loourile luate de la inimici e
 27
26
,se lupt6 cu puterile cclle [iai tl'in ulrnH, si asid au produssfi si
prepusuri, ce Ie au arruncatt asupra acestorri 6meni binemeritati prodice inoi astltli fapte adevet'atir eroice: f6'i indointil ci ei
inniaiu si gelosia, vorfi arnmuti inaintea faptelorfr ce au fdcutii voril fi cu rnulhi rnai tar.e in stare de a implini si de a purti dre-
aoesti - d pentru sustinerea tnonarchiei. Cioi, sacrall ilIaieslate !
gltorii publice in inlellessulfi inaltului guvernfi, dupl ce se va
ddci neci faptele strXlucite unite cu mii de pericle de a pelile vidtia ilntroduce utulh'r dorita pace , cu attilir rnai vertosfi, ci ei
au
si t6te bunurile plmdntesci, precurnfi sunt alle conduotorilorf datil tlestulle probe cle capacit'ate qi irt respectulfi aoest'-d' Dupl
Romaniloril d'in Trasilvania, nu vorfi Ii in slare de a da docu- oe t adeoi, cornrnandulil general au provocatfi
pre co[titel'ulil
rnentfi deplinri despre cugetele oi principiele 6menilort, atunci Romanfi ca s[ producl brirbati capabili spre a irnplini dregltorii
cautd s[ despcreze 6mul[ despre dreptatea d'in lumea acesta' de districte si comitale in loculile cutatit'e de rebelli s'a!l
Cumi ci.acesti 6meni sunt capabili de a petrunde repolturile
-capabili,
aflatil c[ la Romani nu numai c[ llu e Iipsil de barbati
nu nrunai alle na(ionei selle, dar' si alle intregei rnonarchie, chiarfi r:i incl sunt pr.este nurneril. D'in contri magiarii provoca[i fiindil
a
in intellessulfi inaltului guvernt, acdsta incfl o au doournentatil propune si ei ct'in partea lort brneni capabili, au dechiarat[ ci
prin fapte cari nu se potfi negri. Inc[ inainte, si mai allessfi la ri n'uu, de ori ce omenii lorfi cei oapabili toti se afl[ in 6s[ea
oongressuli ce s'au tinutt la Blasit in 15. Maiu a. tr" au cunllo- rebellirolfi. liri Romanii cari furi applicatri impliniri dregito-
scuti ei scoputile magiariloni si interessele monarchiei mai bine riele lori spre rnulqiinnirea generale atritfi a lespectivului popor'il
de crit[ chiani blrbatii de statfi in a clrort mAn[ au fosti soltea cfltil si a inalt,ulni commarrdfi. general. Irr tot6 intomplarea rneritelc
rnonarchiei dupi intdmpldrile de la Marliil. Ei jurali atunci inr-
si capacitatea concluctorilorfi nationci Romane d'in Trasilvania vinfi
preunx cu 401000 de Romani, c[ vort rernrini credinliogi inultei ,le a se pretid cu rnullii mai prc susir de cdtf alle acellor'-d cari in
ilinastie si intregei rnonarchie pre m6rte si vidtiI, si aoestil jur[- tlillele de pariclu se fdcur[ neveduli d'in campuli luptei, $i cari
rnentfi illfi tinuri nevetematf, si in urmarea aceslui jurlmdntil nu dupl oesi-au pusi d'in timpi personele lor[ in securanlii, acumfi
recunnoscuri guvernulfi unguresofi neci chiarfi atunoi cAndfr de o su pote prevedd finituli resbellului, essfi drl la lumini,
p6rt5
parte perdussera speran[ia de verunt ajutori[ d'in partea inaltultti "endir fiase ingonfate, si nu se ruqindzl a rnictsiori qi a intuneod
in gur[
gu"ernf irnperial, prin concessionile gi intdririle ce se dederl ma- meritele altor'-d'
giarilorfi, de alti parte vedurl c[ tenorismult cellil infiorltorifi Cu unt cuvintfi, in sinuli nationei Romane preste totil loculil,
illi rnagiarilorfi incepe a se descflr'ci cu t6ti furia sa ln capulfi in Trasilvania, inBanatuli Temisian[, in Ungaria si in Rucovina se
loril, celloril delissali de t6t5 lumea.
afl6 astfldi unfl numerfi destulli de mare de b[rbati cultivati ou temeifi,
Acesti b[rbatYr nu va puti tlice nemine in neci-unfi modil, paite mare probali in dregdtorii, cari sunt capabili a Ii applicat'i la
r:il nu sunt capabili de a purtri dreg[torii publice' Ddcd au fostt ei n6ua prefacere qi constituire a monarchiei si a nationei selle, si
in slare de a induplecd pre poporulil Romani, - care au salutati cari vorfi respundc f[r[ indointi[ chilmdlii lorfl spre deplina mul-
stergerea ornagismului ca pre inceputulil fericirii selle materiale, tilnnire a inaltei puteri centrale.
dupi care ellfl mai inainte indesertri au dmblatri: c& s[ adduo[
- Maiestate ! Mai esto ino[ o impregiutare, care ne imple de
aqid nenurnerate sacrificier cumi au addussil, sfl-lfi p6rte prin sollicitudino pentru viitoriulfi nationei nbstle, adecx, in respectulfi
t6te fatalitalile devlstltorinlui resbellfi civil, si si conduc[ senti- puntului cellui mai lnsemnalil d'i[ petitionea nr5stri atting[tori[ de
mentul[ lui de credin[il Si aderintii cdtr[ hnperatoriulfi seu, asiii tnonarchia austriao[ intr' uui sin-
,runirca tutor'fi Romunilori d'in
incritil elhi nu numai c[ nu s'au scambatfi oa al[ii, chiari neci gur[ corp[ trn(ionulr(( n'urnit putuli c[petri pin'astidi neci o mdn-
atunci cdndil esgindfi armata imperiale d'in tdni, s'au veduti sin- gliltdril rcsocururo do lu lunrintlii ministri ai Maiestatei telle, de si
guri, ilelissatt tle t6t[ lumea, qi attlcatfl de inimicil prin mediil- suntomil urtopi0ntlti 80um[ d0 mai multo luni. In memorandulfi
iOoele oelte mai ammfigit6rie si mai orutlele; ci s'au determinatfi a
 29
28
IocuililderlinsaemaicompacldrlecAtirt0tecele-|.alle'v{rre.
nostru d'in li. Mrrr(ifi, prin 001.0 nc rlislur:imfi penlru ministeriulfi ra* inte t6iatl si despdrtitl in mai multe tcrri dc
cot'oni'
Mdcsiatei tollo peti[ionc8 ndstr.il cea prea-plocuti, asternulil in nu- Acistl t5jare qi desp[r[ire t care insemndzi mai
toti una ctt
melo lnlrtrgei nn{ioni, amil reschilratfr temcirrile pre cali se radirnl nu p6te fi folosi-
aerlfinarea ple inceit a nationei Romane' pericul6sfl,
noor u n ii c , si cari vorbescil ponl.ru dinsa. Ne luimri libertatea t6ri[ monar.chiei austliace, ci d'incontr[ e fcrrte fiind[
cu cea mai profundl suppunere a te rug6 pre Maicstatea ta, ca si ci prin desplr[irea Romanilor[ numai acea nalione clstigl ln pu-
te induri a arruncd incl o datl pirintescii ochi ai Maicstatei telle i.r., ,ur. ast[tli se luptl ca s[ restdrne monarchia' si care nu
asupra stdrii particularie in care se alll nationea n6sl'ri Ei care o l"pi *"f,t timpri p6te si incipl de nou tragica draml de
face mai allessil asirn[i neapperata necessitate a unirei tutorfi uriXdi. woi avemfi deplin[ cunnoscint'il
de principiele tutor[ parli-
Romaniloril d'in monarclrib. telort ce se tinfi de acistl natione ritecit[' T6te au unulfi si
! Starea in care se afli nationea Romanl, faqii cu prin derflplnarea
Maiestate
u-rutt;-uui scopfi, atlecfr de a intlri magiarismulfi
ceile-l-alte nationi collocuit6rie, e atare incdtt chiarfi cdndt s'ar dri ..ifrJ-f -alte nationi, qi de a redici unidesparttunguresct
regatfi la
qi Romanilort drepturi tle o mesurl ca qi la celle-l-alte nationi, se numai prin
care lucr[ elle de secle de anni; elle gi prin
despre care nemine nu se indoiesce, facerile de bine alle drepturi- despre timpulfi cuvintiost la planulfi lort
lor[ de o mesttr[ pentru ei in fapt[ vorfi li neinsemnater ddcd nu
connin".rru
la acdstd convincere'
'
Prin invin-
mediir-l6cele qi
vorfi Ii loti Romanii d'in monarchil unili int'r' unfi corpil' La nalionea "orrr.,ponditorie
cerea partitei republicane, nu e neci
de.cumt invinsil ma-
Roman[ care au fostfi sc6ss[ d'in t6te drepturile cuvinite unei na- gitt""irH separatisticfi, cu atdtit mai pu.gini' ci ell[ nu eunt
tioni de mai multe cente de anni, are s[ se redice totfi d'in nou, Frit nuturur ali partitei democralice magiare ' ci e unil pruncfi
lucru caro sc va face ou atdta mai cu greu, cu ctiti totfi plmdn- nascult in sinuli aristocratilort magiari,
cresculfi mare cu sollici-
tulir locuitfi de Romani, Si intr' insult numai satele Ronrane stau tudinea loni, si representalt in tot[
loculfi prin capitalile lor['
deviislale cu totulfi. Nationile collocuit6rie au astldi t6te elementele qi acea impregiurare nu e de perdutf d'in vedere' ci invince-
ce sc cerfi la o star.e politicl independinte. Aceste nationi privile- nutri qi mai
lirr-.rf*rirei- magiare vort servi numai spre agenera[ionilorfi
giate dc mai multe cente de anni - mai allessil cu damnulfi Ro- qi
iu* ,opuliu acestii natrioni, mai vertost a
iranilorfi, prin numerulil cellfi mare allfi familielorfi loril cel- Aqid dar[, cu cdtil se va intiri 6i se va consolidi
-
lorfi de frunte, avute, $i prin urmare cu putere, prin summa mai "t*etOtit. obstaclu va put6
mai bine nationea Roman[, cu atAtil mai tare
rnare a birbatilorri proved,uti cu culturl qi rutini burocraticl, prin de dri ce nationea Ro-
' .u pon, incontra cupidit[tilorfi magiare,
impopum[ionea lorfi cea mai mare iu cetdli, prin inflorit6riele pu- runlr"ut6teciaufostfipururdsistematice-appesalfi'n'auc[l-
bliceic lorfi assedidrninte de invetilturh, de crescete,
qi alte insti-
lute, prin fund[tionile lorti, prin fondurile lorfi bine elooate, desti- "'tt"*"iodal[credintiac6lriinal]acasldomnit6rii,citotf
dd-una o au Probalfi cu faPta'
nnle spre scopuri publice, si prin alte fol6se materiali, aceste desvol-
- Maiestate! Mlntuirea nationei Rotnane, conditionea
nalioni collocuit6rie (dicemir), provedute astddi cu medit-l6cele tdrii ci, a redicdlii qi essistintiei ei ca nal'ione, pre cunri si
a
mernorale, vorfi deprinde qi de aci incollo o suprema[il a$upra na- in interessulfi monarchiei intregi, prin urmare
dri i*pfinirii chi[mf,rii ei
lionci Romane, asid incdtfinationeaRomani preste puqinfi tilnpil a principiului drepturilort de o mesurl
qi in fracti"a punere in lucr.are
adeverfi nu std in desbinarea ei, ci
va o[dd suptri prcdomnirea vechilorfi ei inimici, va veni starea
puntru nuiionea Romanl, intr'
ei cea licill6sil de mai inainte. Ce durere, ce intlistare ar Ii pentru numai ci numai ln impreunarea tutorfi Romaniloril d'in monarchia
Romani, cdndir ei s'ar[ vedd drloi suppusi la assupritorii lorfl oei rustriacll lntr' unfi singurfi corpfi, in in[elle.ssulil $. 4. allfi constitu-
vechi, prin urmat'e qi la rebelli ! $i acdsla, llfaiestate , se va ln- lionci inrpcriului, Ei cu tlechiirarca pflmnlului locuitil do dinsa o
tirnpld flr[ indointiH, ddoi nationea Roman[, care in plm0nlul[ (6rra do ooron[ (I(ronland)'
 30-".-
Maiestate !Nationea dup[ atf;le sacrificie adilusse cu t6t[ voia
pentru tronuli Maiestatei telle, Si dupl atdte strXlucinte docu-
mente de credintil si aderin[iH, crede a avi drepti de a astepti ca
la n6ua prefacere a statului s[ se iee in considerX[ione singularia ei
stare descriss[ mai susfl. Paragrafuli 5. d'in constitutionea ce te ai
induratt Maiestatea ta a da pop6relorir drin Austria, assecurdz[ fil-
carei na[ioni unri dreptfi nevetematt de a-si phstrd na[ionalitatea.
Acestri dreptfi pentru Romani va Ii o literi desdrt[, pinH nu se vorfi
uni toti intr'unfi corpfi na[ional, fagiX cu celle-l-alte nationi cu to-
tuli independinte, atdtfi in respectul[ administrativfi cdtfi si legisla-
tivfi. In puterea acestui dreptfi garantisatt de Maiestatea ta appel-
ldmfi Ia am6rea de dreptate a Maiestatei telle, si ne rugemri cu cea
mai profundl suppunere in numele na[ionei, ca s[ nu-i detragi
singurulfi medifi-locfi alhi plstrdrii nationalitd[ii ei. Induri-te,
sacratfi Maiestate ! a decord renumita coron[ a gloriosei case habs-
burgice cu redicarea la rangulfi ee i se cuvine a unei nationi d'in
stribuni mari n[scute, de multe secle de anni neconsiderate, ins[
acestei caso pururd nescuturatfi. credin[i6se, cu nobili calitdtY pro-
vedute qi pline de viitorifi.
Asterndndir prea-urnilita deputalione Maiestatei telle cu
mai proftrnd[ reverintifl acdsti prea-sappusd rug[trione, innouesce
in numele na[ionei selle sentimentele de credintil gi aderintifl ne-
miscal[ ctrtr[ tronult Maiestatei telle, $i se 169[ totfi de o dati
penlru o currdndX resolu[ione Ia peti[ionea ei d'in 25. Februarifi a. c.
Vienna, 6'18 Julifi 1489.
Ai Maiestatei telle
credin[ioqi suppusi
(UrmdzI subscriptionile.)
Respunsulu Imperatoriului.
Eu voifi dd indat[ ordine c6tri ministri mei pentru rcsolu-
[ione la peti(,ionea v6str[, si puteti fi incredintiati c[ dolin[iele
celle clrepte qi cuvintidse alle Romanilorfi se vorri implini.
FdntAna-form6sf,, 18. Julifl 1849.
31
1382
M.";
I)escoperirea Ministeriului.
i
Vienna, 18. Juliu 1849.
I
Reverendissime D6mne Episcope !
I
I
Maiestatea sa an datil Ministeriulni spre ammesuratl deslegare
peti[ionea, care s'au fricutfi de organri allfi. dorin{,ielorfi Romanilort
d'in intrega rnonarchifl austriacX, asternutfl deReverintia ta irnpreuni
cu mai multi membri ai na[ionei Romane.
Ministeriulfi n'au lipsitri a lud Ia desbatere cu t6t[ atten[ionea
acdst[ cerere atting[t6rie de celle rnai ilrsemnit6rie interesse alle
Romanilorir, dar' totfi de o dat[ au credutfi a Ii de lipsi s[ tin[
cea inaintea ochilort qi reporturile intregului imperiir d'in puntulf de
vedere allil n6uei legi fundameniale a statului. Ministeriulfi, in allfi
I
c[rui nume am on6re a ti face acdsti descoperire, cuget[ mai dn-
I tdiu de t6te a ve observii, ci de la facerea acellei peti[ioni incdce
puntulfi de vedere ce s'au [inutti intr'insa, au Iuatfi o scembare
-
essentiale prin constitu[ionea imperiului, care au datt Maiestatea sa
dup'acea-d pop6reloril selle, ddndu-se prin acea-d unri puntil de
orientarc fiptil Ia starea de dreptfi a Romanilorfi locuitori in mai
multe qerri de coroni alle imperiului.
Cea mai insemnatl qi essentiale cerere, adecl drepturi de o
mesur[ pentru na[ionea Romanil ca pentlu t6te eallel-alte na[ioni
alle imperiului, s'au garantisatt prin conqtitu[ione ,
- Romanii
printr' insa sunt chilmali la dreptt assemine de mare qi la val6re
assernins ca qi tote cclle-l-alte nationie si printr'acea-d in intruhi
marginilorir tlivusclorfi terri de coronl insemnate prin constitu-
tiono, Ii I'tu nssccurulil ut0tir desvoltarea de o mesur[ a nal,ionali-
lAtii lor'il, r:0til qi purlioipuren la communele institulioni liberali ce
r'nu dntit ln lOio popdrolo tl'in imporiil.
L
 1l
t\
I

i
88
3t
la calle qi desvoltare
Acor,io inriitu(ioni, cu u chroril punerc puterile
d";;;il Mticsiatci sclle d'in tirte
orcnniclt ro coprintlo impe-
nduir de a qi desvoltd fdrft
:;if,'.rt"cffiil.irt nt*-tio "tnu loril ln vidtin cle statir si de
decaro qi rle a si 'ufti"i'"'iionoli''ot'oni guvernult Maiestatei selle
cornmunitate , in biscrici
aiin ,!

"otn'
;. il; ; ;;,,s* :l :*Jilt*:*;nruU';hr';ff:t"i;
Romanr
E.
iii

::1ilht'1"1"J"',:,'l"tl ilffi.-u;-no*uc, si nationea"'

de o mesur[ in respectulil
na- Reflessioni asrpra respunsului Ministeriului.
e[ se bucure in fapt[ tte dreprurile
t'ontt
mesurile guvcrnului cu incredere qi Inalti Ministeriri!
uo*un,i au tle a ailjutri
lntdmpinare activl, 9i
a-i ueirr{ deslegarea acestorigrelleprobleme In onorata scriss6rii a Dornnului ministru tle dreptate si locu-
*nfot.re cumpclatl qi in(ell6pti' in tiitorifi ndnishului lucruriloril d'inintru, d'in 18. Julifi a. c. indrcp-
'
"rin connutionalilorfi loril sutrt
Iir[ barbatii
"tJ';;;;;;;;'eu tat[ c6tr[ capul[ ileputationei Romane, consubsorissulfi Episcopri
f*e p* acesti-ti'sl se.convincl c[ plTT
nationea
allfl biserioei orientale d'in Trasilvania, se descoperc subscrisqilorfi
snecie chilmaqi ,
"" 'e
put6 une ua*'iuiu garantil.
pentru deplina
in nurnele consiliului ministrilorfl: Ci puntulfi de vedere ce s'au
Rotanl va :1
assecurate qi^ei prin dreptatea
$t
lucrare a desvoltdrii nat'ionale gi linutfi in petitionea asternutl cu t6t6 suppunerea Maiestatei selle
o.va afli numai in strinsa
Eratia Maiestatei seller"ul'tJ-tAtoeril la 25. Fehruarifi a. c. au luatfi prin data constitutione d'in 4' Mar[ifi
Maiestatei selle va fi mul-
inita aderintift ae guvtrlill"ui S-"**fil arlusrl influintia lorir in a. c. o scdrnbare essen[iale, si c[ prin acea-ii Romanilori s'au
ei vorfi
ti[nnitorit acestoril litil^il''-a?t[
no'Utaop'rd a llti intre poporuli
garantisatfi clrepturi tle o mesuti cu t6te celle-l-alte na[ioni, si
iutellessuli acest'-d, tt u'ii[ " idei adeverate
val6re assemine de mare, desvoltare in assemine mesurl a na(io-
lorfi, preldnge a""piu"u consciint'iei nafionale' ui ctr nalit5tii loril qi participare in internulfi marginilort insenmate prin
intragl si despre reporturile constitutionea impefiului, la t6te comrnunele institu[,ioni liberali ce
despre legbturu foi 'o'*olarchia '
cellel-alte connatronl' s'au dati Ia t6te pop6rele imperiului.
Episcope' assecurarea
Accepldz[, reverendissime D6mne InsX subscrissa deputa[ione e convinsil, cX prin constitutionea
despre ileplina mea stimi' imperiului, d'in 4. Mar[ifi, nationei Romane, ca nationi, nu i s'au
ac h , m. p. dati drepturi de o rnesurl ca Ia celle-l-alte na[ioni alle imperiului,
qi incl chiarfi celle mai essen[iali, qi de o parte se teme ca nu cumfi-
Episcopil allfi bisericei greco-neu-
Reverendissimului Domnil va parerea espress[ in mai sust laudata scriss6riX a domnului mi-
nito d'in Trasilvania Androiu $aguna' nistru, s[ se iee de lntlreptarifi la prea-multt dorita definitivi desle-
gare a petitionei na[ionei Romaire, asternute cu t6t[ suppunerea
Maiestatei selle inc[ la 25' Februarii a. c., de alt[ parte sperl c[
inaltul[ ministerifi la deslegarea de multe ori memoratei petitrioni
d'in 25. Februarit a. c. precumi qi a acellor'-i ce subscrissa de-
puta[ione ani on6rea a le da Maiestatei selle in 12. Martiri si in
18. Juliu a. c. va lui in consideratione drepiatea dorintielorfi na-
YII.

t
ll

.,)
tl'
 3[ 8E

tionei Romane, despre care se p6te convince d'in acdstfl umilit[ a in numirea genet'ale a tcttiloril locuite de dinsa, - nationea Ro-
n6str[ representatione I si se va intlepune la Maiestatea sa pentru mani, d,icernfi, nu numai c[ n'att cdstigatri dreptulti de a avd adu-
concederea drepturilorf essentiali cari s'au datil prin conslitutio- nririle selle de [drr[, cari s'au datri croatilort, boemilorfi, poloni-
nea imperiului la t6te na[ionile, chiarri si la celle rcbelle, dr[ lort, bd chiart si rebellilorri magiat'i, ci prin desconsiderarea arti-
credinti6sei nationi Romane r care s'au scildatt in sdnge penlru clului 7. alhi dietei d'inPresburgil, au temasfi implrqit[ in mai multe
voii s[ cr
terri
- fdri de a avi
monarchuli ei qi pentru drepturile de o mesur[, se dendgd. Pentru de coron[, ca se undsci Yer-o
acca-d, subscrissa deputatione ammesuratfi inslrcindrii ce au luatfi [6rri de coronfl de o vite cu dinsa, - au remasri desbinatd aqid incAtil
de la nationea Romanfl, crede a'li de lipsi de a adduce in cunno- necirird nu p6te adjunge Ia adeverata ci val6re, de qi ea qi-au
scintia inaltului ministerifi, c[ la sassii d'in Trasilvania ce sunt la asternutt dorinqiele ei, si intre aceste-i anume cererea de a fi unit[
numeril apr6pe la 2001000, s'au implinitil dorintiele prin patentea intr'o singut'[ natione de senc steletbril, de a fi slrinsfi qi imme-
imperiale d'in 21. Decembre 1848, adecil ca ei si stea immediate diate legatl cu Austria, de a i se d{ ca la t6te cellel-alte na[ioni
suptil coroni, s[ fiX strinsfi lega[i de monarchia intrdgi, si prin tlreptult ite a [ind adundrile selle de tdn[, dicemfi, de qi le au
prin
- selle cu scirea inal-
urmare dreg[toria centrale sHssdsc[ si lid immediate legald cu mi- asternutt subscrissa deputa[ione Maiestatei
nisteriulft respuuditorii de aici, precumi qi ca nationea slssdsci s[ tului ministerifi inc[ la 25. Februarifi a. c., prin urmare lnainte de
fift representatb la dieta universale a imperiului prin deputatii ei a esqi constitu[ionea imperiului d'in 4. Martiu a. c.; de si Maiestatea
proprii, considerdndu-se ca nesce dorintie ce intimpin[ si adjut[ sa in patentea d'in 2l.Decembre 1848, dat[ sassilorfi d'in Trasilva-
prea . inalta voi6 a Maiestatei selle de a edificrl noulfi statfl pre te- nia dechiflrasse c[ assernine dorin[ie intimpini si adjutfl prea-inalta
meiulfi drepturiloril de o mesuri si allil liberei determindri de sene sa voi[ clc a edifictl rioulfi statfi pre terneiult dlepturilorfi de o me-
a popdrelort, si prin unnare drepturile sassilorfi prin $. 74. allil surfl qi allil liberei determinAri de setre a poporelorfi, qi de qi atdtfr
constitutionei d'in 4. Martift a. c. apriatfi se lassfl in tOti puterea prin prograrnma ministeriale, cdtil gi prin manifestul[ imperial d'in 2.
loril; prin care li se d[ o stltorinti[ de sene independinte de ver- Decembre i848, precumri la tote celle-l-alte na[ioni, aqirl $i ei s'au
care alt[ tdnl de coron[, qi totfi de o datl prin scAmbarea numirii promiss[ drepturi de o mesur'E cu celle-l-alte na[ionY. Asid,
de pIm0ntfi regal, unde locuescfi apr6pela 3001000 deRo- inalti ministerit ! nationea Romanfl nu prite necXird adjunge la ade-
mani, ln pimdntt slssescfi, li se di o supremali[ presle vetata ei val6re, atAtil mai puginfi c[ ddci ln dietele d'in
Romanii d'in acesti pilmdntfi, despre a clroni s6rte nu se face Ungaria va fi s[ se introduci p6te limba magiari, (care firesce ar std
. ver-o all[ dispusetione particularil. Mai incollo selbiloril, cari in cea mai apprialfi contradicel'e cu mai susii ciiatulfi principiil de
asgemine nu sunt mai multi de cdtt camfl la 2001000, prin $. 72. dr'epturi de o mesul'il cari clebii s[ se dea Ia tote pop6rele imperiu-
all[ constitutionei li se assecurdzfl voivodatulfl $i se promitte ch lui in intelleseulfi cellil atleveratil), atunci Romanii d'in Banatulfi
lmpreunarea lui cu altl ldnd de coron[ se va ileterminri dup6 ce se Temisiant qi cei tl'in susfi cle Muresii
- ddcfl desp[rtiti de fralii
vori ascultd deputa[ii lorfi, ii aqid qi lori li se garantdzi puse- lorfi rt'in Trasilvnnia arfi fi constrinqi s[ remdnl incorpora[i iu Un-
tione proprii, .sepirati de celle-l-alte na[ioni, ddnduli-se voi[ de garia -- ln ncclle rlicle rtu voril puti Ii representa[i prin b[rbafii
a se uni cu o tdtrH de coron[ cu care voril avi ei simpatia. Dar' cari au ofinligntI lncrcdcrea lorfi, ci vort Ii constringi a increde in-
nationea Romani ce lrece preste 310001000, si care cu essen- let'esstrlo lrlrii rltrllo rnfli ennle ce arfi veni a se pl'opune in diete, Ia
ei
-
fiicute statului intregt n'au pututfi si o duc[ pin' nlati rirnoni orrri uu rleplinfr cunnoscintid de limba magiaifl, si vor'fi
tialile servitie
acollo, ca in constitu[ionea imperiului s[ se numdscl ca o partb a lhand nH rrlhlgi{ lrrllnrplrtrcrt rllt:fi acestt genri de 6meni chiarfi si
-
aceslui statt intregfi, pre care I'au apperatil ea cu pel'derea de ver-o cludir rrr.ii llorrrrrni (lrtri qi-nu c[stigatfi cunnoscinlia lirnbei ma-
ll
400 de sate arse, qi preste 401000 de 6meni ucciqir qi care dispare ginro rl'irr utn/trou r:filrll rllttnu orr tlHlXssnl'ea limbei Romane
3*
- voril
 30
37
apporl hrlormraln nnlfulnol llotnurro, ruu lo vorfi vinde d'in am6rea
o0trtr oon ntghrH, llnrll, nfnlH rlo norlslll tlurc ncfovorit6ril, dicl tdti totil d6-una, cr[ mai allesst acurni de cAndil s'au escatt resbel-
Ilomnnll vot'tl fl oonrlrlnlf n m roproronld ln o diet6 magiarl, in Iulil civil d'in causa interesselorfi dinastiei qi alle monarchiei inlregi,
a le injugd impreunfl asid ca elle s[ si punfl pedeci una altei-ri
cuulil toorl'-rl lnvotlnrou unol llmbl ncoultivnlc, strdine, care nu -la desvoltarea lorfi? Noi nu credemri ci p6te fi acest'-d, cu atritil
rr[ut[ nornlol( lr oulllvuron rooluriului, vu hnpedecd prea-multfi
mai multri, c[ dup[ cumfi se vede d'in patcntea d'in 21. Decembre
oultivoron llnrbol nrnlorno, qi vu lngrcuirl decvoltarea na[ionei Ro-
mano cu alAtil nral vorlorfi, cl( dorvoltnroa ei ln assemine mesurl
1848, clat[ sassilorfi d'in Trasilvania, voia Maiestatei selle este ca
(caro dupl onorutn rcricsdriil a domnului miniclru allil drepHqii ar si edifice nouhi stati pre temeiulil liberei deterrnindri de sene a po-
li assecural[ prin conatitu[ionca lmporiului), nu o cu putin(ii a fi se- p6relorfi, care determinare de sene treci nu se p6te cugetd acollo
unde o natione incurge a'supra lucruriloril cellei-l-alte deoiddndi si
cur[ acollo, unde dupl g. 3d. allu conrlilu(ionii, htr'o dietH com-
pusfl de mai mul]o nalionalitdti au qi ucoi-d dleptf a pflsOi la medifi-
incl ui sl,ricdndfi.
locil cu votfi docieivfi nu numai ln lucrut'ilc culturei (errei, alle edi-
D'in tdte aceste impregiurfiri addusse inainte, cugetdmi c[
fioieloril publice, allc asqediiminteloril de bine fdc[t6rie, ci si in
inaltulfi ministerifi se va convince deplinfi cil nalionea Romanl,
dup[ ce este departe de avd drepturi de o mesur[ cu celle-l-alte
lucruile Romanilori atting6t6rie de communitate, bd lncd qi ohiaril
de biseric[ qi de scoli, dicemi qi acei-ri cari atdtfi cu conde- nationi, cari unite intr'unt Totfi prin constittttionea d'in 4' Martifit
-
iulil, cdtfi si cu armele in mdnfl au dati probo invederate, bd in- a. c. ar cflstigatil dreptulfi de a-si ordind lucrurile lorfi nationali
Iior[tdrie, de antipatifl nespusfi de mare, qi de urrH neimplcat[ in adundrile lorfi proprii sau fdrft neci-un[ amrnesteci d'in par-
cOtr[ Rornani. Apoi obiec[ionea acea-d care o ar puld face cineva, tea altei nationi, sau cellu puginf cu ammestecil neimpedecfl-
torifi d'in partea unei altei nationi fliccite prin tiiarea in bucdl,i t si
adeci ci Romanii au acell'-aqi dreptfl in respectulfi lucrurilorfi
p6te fi, destinate de a fi suppusl la constringerea de mai inainte
communali, ecclesiastice qi scolastice cu cellel-alte nationi ce se
pentru limbi, - c[ nalionea Roman[, dicemil, in aoeste impre-
afl6 de fagil la o atare diet5,
- n'are fundamentt, pentru c[ unde
rea in buciti a Romanilorfi e atare incdlfi ei in Ungaria,
tlia-
giurari nu se p6te laudd cu applioarea principiului drepturilor[ de
adjutati de impregiurdri mai favoritdrie au pututt adjunge la ceva
- i mesuri la sene, si nu se pdte bucurd de fol6sele dreptului ei
desvoltCrii de o mesuri a nalionalitd(ii selle.
avere remdnt in minoritate prin numerulfi cellt preponderht6rifi
-
allfi magiarilorfi, ce sunt qi mai multi si mai putinti, dri in Tra- Dreptri acea-dr ne rugAmfi oa inaltulfi urinisterifi ludndfl in
undo .preponderdzi cu numerulfi, dar' in urma unei considerltione dreptatea dorintielorfi nalionei Romane I fdimale
rilvania
-
assuprid do seclo de anni, sunt mai to[i niseraci
pre programma ministeriale qi pre prea-inalhrlil manifestt d'in 2'
- remflnil in de-
relfi prin censuli celli appeefltorifi determinatfi prin constitu(ionea buct*lie 1848, si meritele ci celle in genere cunnoscute - de
irnperiului, d'in causH c[ na(ionile cari au fostfi privilegiate pin' cumi-va este iertatfi a vorbi de merile spre intemeiarea unei cereri
dreptel s[ binevoidscl a essoperd la Maiestatea sa deslegarea
acumil, eunl totil do o dati qi mai avute de cdtfi Romanii: qi asii -
petiqionltorfi d'in 25. Februarii, d'in 12. Martiri, precumfi si d'in
Romanii d'in Ungaria n'au neci o speran[ii ca s[ adjungl s[ se bu-
curs ln fapl[ de drepturile loril, si pentru cei d'in Trasilvania incii 18. Julit a. c. cellorfi asternute prin noi'
o f6rlo departe acdstl speran(id. Cu tote aceste-d chiarri candfi frdn-
Yientra, 18.'30, Julit 1849'
Cu distinsl stiml remdnemfi
lurile nntionei Romane d'in t6te [errile de coron[ locuite de dinsa
Ai inaltului Ministerii
aril li lntr'adeveri tari dcstullil ca sd se p6t6 oppune Ia o na[ione
Prea-Pleca[i servY,
inimiofi ce - i slfi ln callo, prite li ncopulfi unui guvernil pir.intesct a
(Urmdzi subscriPlionile).
lnjugrl lmproun[ pro nlnri nn(ioni, .* lntro cari se arretari ostili-
 38 39

2) Penlru rnagiarii do religionea reforrnati:.

Ia Debre[inil, Aiuttir, Tyrgu-rnuresiului, Clusiil, Pretoriulfi se-
cuiloril oi digertfi collegie cu girnnasie, la Orestia si Silvia
gimnasie i
3) Pentru rnagialii de religionea sociniand:
la Clusit unt collegiu cu girnnasifir la Turda si Cristurl
9" gimnasie;
4) Pentru sassii (germanf de religionea ltttelanfl:
Supplica c6tra ministeriulu cultului in lucrurile la Slbiniri o Acadernil de sciintie juridice, apoi la S[binifi, Bra-
scolastice. siovfi, Illedieoi, sedisirlr[ qi Bisterti[ gimnasie in cari se invetii
qi soiinliele lilosofice.
Inaltri Ministerifi allir Cultului
Romanii neuniti n'avurl neci unil institutfi de lnvetiaturl
! rnai

Pre terliloriuhi locuitri de Romani, inalti, avurl numai doue gimnasie episcopali la De l-
dri. cei unitY
- insemnatir cu nurnelc
de Trasilvania, si de comitatele vecine cn dinsa, Crasriovti, Te- ii,,rit qi la Blasifi, $i uui singuril liceulaBlaqifi, in care afarl
Numerr]si junimo
urisiir, Aradil, Biharfi, Satfimare, lllarmurosfi, qi incil cdteva seg- tle sciintiele filosofice se propuscrl celle teologicc'
mente d'in alte comitate, territolif coprinde o irnpopuri- Romanl care nu se consecre smr.ii ecclesiaslice, [u oonstrins[ a
de oirca patru
- decare
millione sufflete, intre car-i sunt presle lrei nrnbli la institutele catolice d'in tdrril, in cari se propunea cciinliclo
tione
ucolaslioil, do prolootori
millione Romani, abiri cinci cente de nrii dc magiari, la lrei cente rnai inaint., dupl rnedodult si sisterna
de mii de germani sau sassi, si la unil centfi de mii de alle semin[ie ,nugiuri in iitolo latinl, ir[ in annii rnai d'in urm[ ln 000 rnu'
rnestecate, furfl pin' acurnfi urmitririeleAcaclemie, Licee, Girnnasie giaril.
-
oi Collegie:
- prio resbellulil oivil cellft mai d'in urm[, tn caro llotnnttii uu
statt oa partit[ incontra rnagiarilorri rebelli, s'au laoulil
prusto
1) Pentru rnagialii tle religionea catolicfl: .
putinti[ umblarea Ia sc6le impreunl; de alli parto ln
gcolelo
Ia Urbea-lnare o Aoadernifl cu o facultate filosofici, .iuri-
acumil soiin-
dici qi teologicil; celle occupate de professori magiari se propunil
lo 'l'emisiriri o Academii inci necuhivati, si forte grea penlrfl
cu o facultate filosoficii, juridio[ ,tJ tn fmba magiari cea folosfi praciici
oi leologici; Romanii, qi care pentru dinsulfi nu e de neci unfi
la S a tir-m are unri Liceu cu o facultate filosolici qi leo- (ttup[ principiulfi drepturilorfi de o rnilsurl pentru tirtc nir[io-
nifr>, to atdtil mai pugint de ver-unf, folosfi scientifici' Sub-
logici;
in specie cu acdsla r6gh asid dard
la Clusifi unil Liceu cu o facuhate filosoficl , jurirlioi qi me- mt"lff tleputatY, insircinafi ' a
dico-chirurgic[ ; pt."i"rf,-it ministelid allil cultului, oa s[ binevoidsci de-
la organisarea ulteri6re a sc6lelori o
la AIba-Julia unfi Liceu cu ofacultatefilosoficiqiteo- ,.t iA. notunilorfi, pind '
Iogici; facultate juridicI nationale in Blasifi cu 1' Octobt'e a' c'
apoi gimnasie Ia Urbea-mare, Temisidr[, Satir-lnare, Baia-mare, untle se afli ii o facultate filosoficl si teologic[ '
si a redicA o
spesele
Carlu - rnare, Aradri, Clusiri, Alba - Julia, Bisteltia, Sfibinifi, r:ur.are pentru inveti[tura religionei greco - neunite ' -
pentru sttstinerea acestei facultdti se vorli putr! sc6te I'au d'in
Brasiovfi, gemileu d'in Cicir, $ernileu d'in Silvania, Canta,
alte summe disponibili
Tyrgu - muesiului, Pretoriulir secuilorfi, Elissa, si St.-Nic6r[ iiondurile politice alle Trasilvaniei sau d'in
d'in Giurgiu, cari se linu[ mare parle cu spesele statului; alle statului.
 &0 LI
De o camil rlatl aru fi do arljunsil penlrrr oullul'u Junlrrol ln Suptirrsonrna(ii rugdndfi pro irraltrrlil Minislcriil nllii orrltu-
rroOslii specialitato urmill,6riele obiecte politico-jurirlico, lrnpllrlilo lui 0n uii binovoirlsci a lud in considerationc acdslil forbinto rlo-
in trei anni: rintiii u na(ionoi qi a o deslegri cdtil mai curr0ndil, rcmAnetrrfi
.I. ou asEccurarca cellei mai distinse stime.
Vienna, 1. Septembre 1849.
1. a) enciclopedia sciintielorfi politico -juridice; Ai inaltului Ministerifi alhi oultului.
b) dreptuhi naturei si dreptult gentiloril; pleca[i servi.
2. c) istoria statelorfi qi statistica; Deputatii nationei Romane.
il. (Urmdzi subscrip(ionile.)
3. d) dreptulfi Romanfi;
4. e) dreptulf, positivfi civil si penal;
f) processura judiciari[ ;

ilI.
5. g) sciintiele camerali (economia sociale s. politicfl, finantiele
etc.);
h) dreptulfi mercantil;
6. k) dreptulfi publicri austriacfi, legea communale, organi-
sa[ionea polilicd, judiciarid, etc.;
I) Politia, sau sciin[ia despre securitatea public[.
cari obiecte, dupi insemnarea aci d'in susfi, arfl put6 sd se pro-
punl de 6 professori cu unt onorarifi de cite 800 fl. M.C. pentru
unir insfi. La acdste-a ar mai fi de adaussil postulfi susfi-memora-
tului professorifi de religione, cu unfi onorarit de 600 fl. M. C. pre
annfi,
Inaltfi Ministerifi allfi cultului ! Redicarea cdtfi mai currdndfl a
acestei facultA[i, inc[ mai inainte de ce s'ar face organisationea
completi a scolelorri, care o astdpti nationea Rornan[ cu secu-
ranlii de Ia inaltult guvernfi, este de o lipsfl care nu suffere
intirdiare, de o parte peuhu od mai multe cente de studenti
r'au impedecatfi prin intdmpldrile d'in urml de a si urmd inve-
[iaturile, $i acumfi nfi mai poti remdnd neoccupa[i cu lucruri folo-
sitorie, fdrl cellfi mai mare damn[ atdtfi penhu sene cdtfi si
pentru na[ione; de alt[ parte pentru ci nationea aro lips[ de 6rnenY
proveduqi cu necessariele cunnoscinl,is ecientifice spre a putd
impld dupi cuvin[ifl posturile politioe Oi judioiario co i se cu-
vinfi ei.
 trz &3

tleputa(i, Si fxr'do urrndri pen[r.u viitolifi, - in aoestf casil estraordi-

nuriil, o-.lunomi atlministt'ator.ifi pr.ovisorifi altfi diecesei verqetit -
carans[beqiane pre Arohimandrihrlfi Patriciu Popescu, b[rbatfi
proverlutt cu cerutele calitiii canonice, spl'e a cirui mai mare re-
comrndndare nu ptltemir trece suptfi t[cere impregiurarea, ci dinsuli
pentrumoralitatea si multele selle cunnoscirr[ie, ca Romanfifu-chi[-
matt la Carloviciil Si nurnitt assessorifi oonsistorial allfr archidicce-
sei, de la cale b[rbatil, ca unulfi ce este nlscutff
qi crescutil in
10'
-
tliecesea Yersetiului, se pote astcptd c[ va fi in stare mai multil de
Supplica pentru I'eoccuparea iliecrsei Versetiului. cdtilver care altult de a mdngiiti pre Rornanii d'inBanatil cei muh'i
ceroetati de plagele resbellului, qi de a-i lin6 qi de aci inainte in
Inaltfi Ministerifi allir Cultului ! applecarea cOtri mesurele nouei prcfaceri a Austriei'
Totil de o data s[ binevoidsci inaltuli Ministerii allir cultului,
Inainte cu cdteva seplemdni au leposalil Stefanil Popovioi,
a ordin[ irr intellesulfi susir-atlinsului s. 2 allir drepturilorfi funda-
Episcopul[ diecesei Yerqetiului d'in Banatfi, cal'e mai dc de
mentali, ca averea cea lilssali de reposatulil Episcopi Stcfanf Po-
rnullfi se nurniii diecesea Caransilbeqiului. Acestil Episcopatil
povici s'[ nu se transpuni in cassa nationale serbdsc[ d'in carlovioiil,
numerl preste 300 cle parochii, intre cari abid sunt 30 ser-
ci si reman[ ldng[ benelicifi, d'irnpreunh cu veniturile intercallarie,
besci, insX tare amtnestecale cu Romani, dr[ celle - I - alle t6te si s[ se adrninistre de rlreg[toria diecesan[ - qi a oppri pre
patriar-
sunt communitffti locuite numai de llornani. D'in respectuli pre viitoriir in lucrurile bise-
chulil.serbescfi de la ver-r:e arnmeslecit
c[ acdsth dieccse a Yers,etiului coprinde in sene o impopurl[ione principiului dreptu-
ricei Romane, c[ ci alare amnestecfi contradice
r.rupreponclet'antii Rornan6, se . cuvine ca Romanii cari locuesoi
2' riloril rle o mesurfl, si de rnulte ori memoratului s.2. allfi drepturi-
inrr; insa qi forndzl o societate religi6sl
- in inlellessulfi S' loril fundamentali, basate pre acestt principiti,
- si a da voiflRo-
nllil drepturilorfi fundamentali date de Maiestatea sa in 4' Mar-
manilorfi de a [ind uni congresir pentru constituirea loril ecelesia-
l,iil u. c. in usult lutorfi drepturilorfi ce se cuvinfi fii-
- sfr intre
rjiirei biserici recunnoscute prin lege, prin care $. li se increde qi
s[ic[, $i allegerea Episcopilor[ qi a unui Mitropolitfi, - irH pini la
ttefiniii,a asietliare de Episcopfi in scannulil diecesei Yersetiului, a
nrlministrarea luoruriloril selle ecolesiastice. Ins[ fiindi c[ resbellulil chirotonitir, duplvecinetatea gi
faoe dispusctione ca clericii cei de
oivil, care curge acumfi in Banatt, nu indulge ca multfi cercetatii
.orn,no,iit^tro locului si se inth'cpte la Episcopulfi Trasilvaniei sau
Rornani s[ pun[ in lucrare dreptulf acest'-d in modLrlfi prescrissfi
la allfi Aratlului, spro chirotonire.
prin can6nile bisericei resHritane, si precumfi au ceruti'r ei ilr pun-
Yienna, 20. Juliil 1849'
iul[ 3. suptfi c) d'in peti[ionea a.sternutl Maiestatei sellc in 25' Fe- Cu distirs[ stimi'
bruariu a. c. : aqid dar[ subscrisqii d'in motivult ca in aceste im- pleca(i servi
pregiurdri critioe phstoria suflletdsci si nu p[temdsc[ ver-o sci- m'p' Episcopir Romanil d'in Trasilvania'
, Anrh'oifi lnguna
i*.*, .. simtfi cletori ca cleputa[i ai nationei a rugd pre inaltulfi Jottnno Mooirlni rlc Focn rn'p' proprietariu d'inBanatfi''
Ministeriil alli cultului : Sii binevoidsc[, fr{r' de vetemarea rn' p' proprietariir d'in Banatfi'
Pelrtt Mocioni rlo !'ocn,
tlreptului tle allegere, care in puterea canoniloril bisericei l'esiritanc
Jottnnol'rlllttrrnttrn.p.prtttopopudeBrasiovud'inTrasilv.
se cuvine clerului si poporului diecesanfi, $i a decisionilorfi adu-
thlrtt Ourtttottllr ln, p' ()npilanil oettttii Ternisi6rei'
ndrihrir cle la Blaqiir qi de la Lugosiir celle intemeiate pre can6nile
Dr. Juttttno l)obrnnii nr'p' Agcnte dc curtc, d'in Banatfi'
memorate, oari decisioni serYescil de indreptarifi strbsorisqilorfi

ItlL
-
11.
Supplicapentru ilespartirea ierarchiei Romane ile cea ser-
bCsca, s'i pentru rinerea unui sinoalu Romanu general'
lnaltfi Ministerifi ! unfi capil nevesibil, si se dislinge de biserica appusani prin acea-i
Patriarchulfi serbescfi au c[stigatri voi[ de a adund pre toti
Episcopii intr'unfi sinodfi in care s[ se tracteze lucrurile bisericei
,.rHtitrnt. In acesti sinoilfi sper[ numitulfi patliarchil c[ va de-
qi va re-
cide qi despre lucruile ecclesiastice alle Romaniloril, si
Ac6st[ caus6 prea-
servd qi pre viitorit suprema[ia preste Romani.
pre
moment6sl pentru viitoriulfi bisericei si nationei Romane face
umilitil subscrissa deputatione a nationei Romane a substerne inalttt-
lui Ministerifi urmlt6riele punte spre dislucidarea reporturilort intre
biserica Romanl qi cea serbdsc[.
Biserica Roman[ d'in Austria, a clrei administratione era de
sene etellt6ri6, lmpHrlitfl ln mai multe Episcopate au avuti
pinl Ia
annulfi 18g9, capulil seu proprifi independinte de Ia vdr-ce all[ bise-
't..tilte Mitropolitfi national, precumri
ric[, care
vede tl'in aici all[lurata fascidrH.
Droplrrlii bisericoi Romano de a avd unfi ataro capfi se radilnfi
pru propriu oi conetilutiono intemeiat[ pre ritul[ bisericei reslritane,
taro constilutiono cero ca bis0rica unei nationi in respectuli admi-
rtrativil elt lifi de scns stetltdrii qi independinte de la biserica ver-
cfiroi alto nutioni. Apoi biserica'res[ritanl este nationale pentru c[
oultulfi dumnedeescfi si administrationea ei se face in limba natio-
ii
nate, cu l6te c[ biserica reslritan[ are numai unfi dreptfi cano-
nioil (cnrtea legii), insi administra[ionea ei se intemeidzl si pre in-
rllnginliolo, usanliele qi datinele proprii alle nationilort, in fine
peniru o[ proulii r de la Miropolitfi pina la cellfi d'in urm[ dia-
45' '
conil, uu triitil pin' acumi"r qi tr[iescfi d'in ddrile celle de bunXvo-
t"'u'11'",[1ff
Hl",llrno*u, Mitropori(lorfi si parriarchiloril diver-
selori nalioni ce se [in[ de urra qi acea-dqi credin[i[, conditionat[
prin constitu[ionea bisericei resfiritane r nu se radimfl pre pugte
administrative, ci pre punte curat[ dogmatice, adeci pre mlrturi-
sirea unorfi si acellor'-Aqi dogme, unei qi acellei-rlsi tradi(ionir si
pre observantia unorf usanlie ecelesiastice curatri ceremoniali la
cultulil dumnedeescfi, cari cerfi ca Episoopuli servindfi ofliciuli di-
vinfl in rugXqionile solite s[ memoreze pre Mitropolituli, si acest'-ti
pre Patriarchuhi ({i[ acest'-d si strftinri). Biserica reslritanl dup[
dogmele selle crede c[ capulfi ei esle Christu, aqid darl crede intr'
ci ea in respectulil adrninistrationei selle are pentru fi[-care nationo
unil capil proprifi allessfi, care la diversele nationi de acea-dqi cre-
dintil p6te fi qi diversfi (mistici s. collectivfi, sau lisict s. singula-
riri). Asid, pentru essemplu, la greci qi la rusqi se adminisl,rl bi-
serica prin uni sinodri, in Romania prin unfi mitropoliti diversil do
mitropolitulil Moldaviei, etc. ; ins[ biserica appusani formdzl o
unitate perfectl atdtri in respectulfi dogmhticil, cdtfi si in cellfi
administrativt, $i ierarchia ei are de temeifi o sistemfl care nu se
uiti la nal,ionalitdti. - Celle pin' aici tlisse se potil conlirmri
I
I
prin t6ti pagina dreptului canonic[ gi a dogrnaticei bisericei res[-
ritane.
Deci ou' tdte c[ ar st{ in natura acestorfi drepturi qi dogme
ca biserica reslritanl-na[ionale s[ Iii mdntuit[ de pdlcdri si assu-
se
priri, insl biserica Romanilorfi cldri spre cea mai mare a lorfi ne-
fericire suptfi appesarea despotic[ a ierarchiei serbesci, cate au
avutfi cea mai stricdlidsH incurgere asupra lorfi, atdtf in respectulfi
intellectual, c6[i si in cellfi moral qi material. Episcopii serbesci
afplcarl t6te medii-licele spre a inchide Romanilorfi drumulfi de a
veni la cultur[ intellectuale gi morale. Ei au facutfi ca scolele Ro-
manilorfi sh cadii aqid de tare incdti sau se desfiin[iari qi puginele
scole cari le redicasser[ communitri[ile rornane cu spesele lorfi, sau
puindu-li-se invetiatori serbesci in locfi de instilute de culturi sc
prefdcurfi in institute de slovanisare. In acestil modil de lucrare
batjocuritorifi de tdte drepturile omenitdtii s'aq distinsfi mai allessi
 :. .L'I J
tbl6 assemine, dar'abeste bine{icie se drl numai la serbi qi neci
intle loti cei-l-alqi fostulfi mitropolitt serbescfi Stratomirovich, per-
ori c6 nemicfl o datX la Romani, cari conferiii mai multri in acdstH cassX,
secutoriri notoriri allil Romanilorfi care dicea adese qi Rornanii pentru ai c[rori prunci gi prcu[ime nu s'au fdcutfi
nu-i e mai unitil de cfiti lirnba Romana:
treci o datl nemica, era detori s[ su{feri[ ca s[-i appese in
Intre alali impregiurdri cultura nationei Romane firesce nu
Ro- respectulfi intellectual, rnoral qi rnater.ial o natione str[in[, de
pul,ri s[ se tlesvrilte, c[-ci pulerea care essetcea serbii preste
incdtfi toti bilr'batii cari abiri de unri seclu veniti, pre ei locutorii originari ai tenei.
*oni .'uo manulinutfi cu atdta severitate
In
cellil ac6sti trist6 stare a bisericei Romane ne vedemt con-
r:utedi6 apperrl interessele nationei si a desceptd spiritulfi
c[dd lorfi strinqi a rugri pre inaltulil ministeriri in numele na(ionei, ca pre
adorrnitili-ru pun.u in periclu de a suptfi persecut'ionea
cu essiliulfi. Nu greu de a priccpd lerneiulfi dreptului ei avutfi, si prin istori[ demustratfi, precurnfi
care finirl mai tott dd-una e
qi in intellessulfi constitu[ionei d'in 4. Mattit a. c. prin cafe la
into-
pentru ce capctele bisericei serbesci se purtrl cu aqid de mare
observlc[serbii in a cHrort rndnl fii-care natione se garantdz[ limha, na[ionalitalea qi libera ei
ierantil cdtr[Romani, clicl vomil
desvoltare, si pre temeiulil S. 2. d'in drepturile fundarnentali,
era suprema[ia , numerl abid la unt million,
r!r[ subordinatii Ro-
sufIlete, qi prin urmare c[ acist[ dis- prin care fii-c[rei biserici se assecur.dz[ libertatea ei, spre in-
mani preste trei millione de
spt'e sustinerea predomnirei lorfr ldturarea mai susfi inqer.iatelorfi relle provenil6ric d'in suprematia
propoi'trion* de impopur[[ione
cdtfi numai printr' o appe- ierarchiei serbesci si vetem[tdrie atdtfi statului cAtfi si nationei
nu ,, put.u indrepth altrninterd, de
qi bisericei Romane, s[ se concidi unfi mitropolitir cu totulil
sare spirituale, ii prln dep[rtarea tutoril b[rbatilorfi
luminati
In aceste-ii jace causa principale pen- independinte de Ia suprema[ia serbdsci, si sil gc den voiil cu
d'in sinulil nationei Romane,
in culturi nationea Roman[ qi preu- acestfi mitropolitfi sH se alldgi inlr' unil congresoi convocutfi tl'in
tru care au remasfi intleretri
na[ionea Romanfl prin deputa[i preulY qi seculari, curc npoi sh
[imea ei. se asterni Maiestatei selle spre prea-inalti inlfirire.
Dar' nu tnai puqinil vetem[t6ril pentru Rornani au foslfi
su-
qi in respectulfi moral, de 6ri ce lim-ba Ce se ailinge de viitoriulfi sinodfi allfi Episcopiloril scr.bc-
prematia bisericei set'besci
sci, ne rugAmt ca sfera lucrdlii lui s[ se intindi numai asupr.n
fro*rne s,au scossfi d'in celle mai multe biserici Romane, $i
s'au I
L

_I lucrurilorfl bisericei serbesci, si intrebHqionca despir[irei biseri-

pusil episcopi, protopopi qi preuti selbesci, cari sau nu sciea sau I
cei Romane de cea serbdsci si nu se pertracteze in acestfi si-
utrie ii*f," poporutui, $i cari prin utmare lipsiti de capaci- I

nodri, pentru c[ noi cu modulfi acest'-ri avernt totfi dreptuli sh

frte, de am6rea cOtri natione, dar' totil de o datl si de in-in
I

ne tememfi, cd in acestri sinodti nu va cssi Ia calle dorita si

,retlerea nationei, negrigea cult'ura ei morale sau o impedecd
I
I

ochi- neapperala despHrlirc, ci-ci Ia acestfi sinodfi serbii au plel6ngh

intellessuli ietarchiei serbesci, care totil dd-uua avea inaintea I

presedinlele , Patriarchulfi serbescfi, inc6 $dsse episcopi cu

qi
loril predomnirea slovanisarea nationei Romatte'
votil, de 6r[ ce Romanii cari sn .t de trei ori mai multi la
Dar' qi in respectulil material pretlomnirea bisericei selbesci
Pentru c[ tt]te numerfi de cdtfi serbii, se representdzfl numai prin doi epi_
au fostil pentru na[ionea Romanl f6rle stricdti6s[' ,scopi, adecH prin cellil d'in Trasilvania qi cellfi de la Arad-[,
nrniiuUfu' episcopateloril Romane in timpulil vacanliei lorfi' pl'e-
monlsterieloril (diecesea Ycrse[iului e vacante, erH Episcopulil de la Temisi6ri
gi
cumil averea leposa[ilorf episcopi, $i venilurile
care se adminislrri e serbfi).
intrd in a$iri nuutita cass[ nationale (serbdsc[), Asid dar[ credinliosii supplicanqi sperfi cX ernanciparea
suptf controlluli a trei serbi insl
O, t0itX mitropolituli serbescfr ' bisericei Romane
Rornaniloril' D'in acdstl cassft de bani ade- de appesarea ierarchiei serbesci se va d.ter-
firl ver-o incutgele a mini plintr' unfi prea - inalt[ rescriptfi de c6tr[ Maiestatea
veratilsespintleasuurneenorme.pentruintemeiareasisust.inerea sa
si al- prea - gra[iosulfi nostru monarohfi in unnarea unui
diverselorfi institute pentru fundalioni la stutlen[i miseraci consilif moti-
' '

L
 [8 49

cointellegere cu
cei doi
miniatorifi ln
vatfi il'ln parteo lnaltulul
in*"+1,"T,X9;lt*'^ry,*il:*,#J};il,I:l*,

:
DePuta$i na$onei Romane
m'P' ProtoPoPu' 12.
Joanne PoPtttu'
p** lrttit"i du troen' m' P' ProPrietariu'^ Omagiulu si petitionea Romaniloru tl'in tliecesea
m' P' Agente du 11t"''
#;"**"oob'unil' caprt' cetatii Temisi0rel Aratlului.
PeFu Cermenar m'P'
Dr' Constantini Pomutil t m' P'
Maiestate!
Teodoril Serbil' m' P'
$i pre Romanii, cei pururd credinqioqi augustei case irnpe-
riale-, d'in diecesea greco-neunit[ a Aradului au implutfi, ae
fu_
curi[ qi de speran[id inal[iarea pre tronfi cea promit[it6rii de
bine-
dicere a lnperatoriului lorfi cellui t6nerri, precumfi au implutfi
pre
toli cei-l-alti fra[i credin[iosi ai lorfi, cari seniimen* ao*e .i ,u
atritfi mai tare a le desvcri in umiliti suppunere rnaintea
Maiestatei
telle, cu cdtri desvelirea acellor'-d erri condemnat[ pre atunci de
despo[ia magiari ce domniri cu f6rte mare preputintii in
acdsti die_
ceslr gi era appesati prin puterea armelorfi, qi cu cdtfi ar fostil
fi
mai bine acceptatfl desvelirea aderin[iei credin[idse pre timpuhi
cfindfi prodiqionea er? intins[ qi lititi in t6te pdrtile. Ins[ de
si'im_
pregiurdrile contrarie Ie rlpirfl meriturfi de a veni ra timpurfi
cuviin-
tiosfi, cu t6te aceste-ai Romanii d'in diecesea memoratE, dupd ce
victoria armelorfi imperiali le deschise si lorfi callea la prea_inal_
tglfi tronfi allfi Maiestatei telle, impinoi de sentimentere cele
de
multfi re[inute, nu se putur[ oppri a face indati o adunare de commu_
nitatea bisericei spre a allege deputa[i cari s[ se trlmitti Ia
treptelo
tronului Maiestatei telle cu insircinarea onorabile de a adduce,
lm_
preunl cu omagiulfi acestei pdr[i a popurului Romanfi,
si ae a ae-
pune la pi{i6rele Maiestatei telle cea rnai profundfl mulqidnnitH
pen_
tru drepturile de o mesurl celle promisse tutorfi na[ionilori d,in
monarchi[ prin prea-inaltuhi manifestri d'in 2. Decembre 1g4g,
cu
acea prea - suppusfl assecurare c[ qi ei cari nu s'au temutfi a
appucd armele, de qi cu puginu successfi- fiindil appesa[i de prepu-
tintia inimioilorfi, incontra cellorfi d'dnrdifi incercdii usurpatorie atts
Yu. &
 6t
-s0
p6te s[ aib[ neci cea nai mic[ dif{icultate, fiindfl ci uedintiogii
dietei de Ia Pesta,
- sunt palati irl totri minutulfi a samificri vidt'ia
qi ayerea spre a [in6 in fr6nfi pre inhnicii tlonultti $i ai monat'chiei Romanii de parte tle a avd tendintie separatistice, dot'escu numai
intregi. E adevelatil cX rnai rnulti mernbri ai acestei adunAri, pre atari favori prea-inalte, cari s'au datri in cea mai mare parte qi al-
ldngi t6td lcgalitatca scopului gi a cunnoscutelor'il sentimente alle torri nationi d'in rnomarchil supttpXrintesculfi guvernri alhi Maiesta-
adundrii gi a membrilorfi ei, s'au trassil la severfl cercetare de tei telle, si prin cari noi nu c[utAmil alta de cAtt ca monel'chia s[
c6tri commissarii magiari ai districtului; insi dup[ ce noi pt'ea-. se fac[ mare, unit[ qi tare, si adorata dinastil s[ iuflordscfl qi sl
umilitii subscrisqi fussemfi allesqi spre scopulfi mai susil attinsri, si crisc[ in glolii si in putere nescuturaiX pentru tott dd-una.
intiriti in scrissfi de domnuli Episcopri alli Aradului Gerasimil Cu cea mai profund[ umilinlia.
Ratifi care fiintlfi in sidre pltemit6ri[ nu putri a se anetd in per- Yienna, 15. Nouembre 1839.
sonl
- spre a implini missionea n6ue incredintiatl in numele seu Ai Maiestalei telle
-
s,i allt adunlrii, tinurlmfi de a n6strd, sfinti detori[ de a properi credintiosi suppuqi
cu atAtt mai tare spl'e a ne implini onorabilea n6strl lnsircinare, cu Deputatii diecesei Romane de Ia Aradil:
Teodorfi Serbfi, m. p.
cAtil occasionea de a face acdstH chari detoriil de suppusi credirt-
Vincen[ifi Babegii, rn. p.
[iosi, 'ni se offeri mai tfirdifi.
Appropidndu-ne asiri darl cu prea-unriliti rug[trione ca Maie- Gregorifi Popovici, m. p.
statea ta s[ te induri a acceptri gra(iosfi omagiulir si multiflnnita nu-
mitilorfiRomani, precumfi qi assecurarea c[ ei sunt para[i a adduce
ver-ce sacrilicii care va cere securitatea prea-inaltului tronfi si in-
tegritatea monarchiei, cutedidmfi in numele poporului Romanri d'in
iliecesea Aradului a adauge ruglmdntuli nosl,ru pentru deslegarea
peti[ionei Romane d'in 25. Februarifi a. c. alliturdndfi aici unt es-
semplarifi tipHritfi, de care petitione ne tinemi qi noi Rornanii d'in
diecesea Aradului, qi a supplicd cu t6l6 umilintia ca si bjnevoiesci
a dd o resolutione gra[i6sX, fiindfi c[ in casulf conlrariti Romanii
nu se potfi mdnlui de temerea ci credinti6sa Iort natione e condem-
natl qi pre viitorifi de a remdnd pr6d[ odi6sei suprema[ie a altoril
na[ioni, a remdnd o lurmfl fdrfl void liber[, destinat[ spl'e a esco{r-
tent{ interessele altoril semintie de 6meni cari abiri se potfi assemind
in credintii, numerfl gi merite cu dinsa, - cea-ti ce, pentnt Ddeu,
n'au meritati nationea Romand neci o dat[, si ce acumri dup' atdte
sacrificie nu putea s[ astepte neci intr'unfi rnodil, Iuctu care nu
p6te s[ Ii6 folositoriil neci interesselorfi generali
- alle rnonarchiei,
neci desvoltdrii na[ionale; cdndfi de altl parte, implinirea do-
rintielort Rornanilorri, singura conditione de la care sperdmil cu
incredere mdntuirea
-
n6slri, scflparea n6stri cu totult de predomni-
rea altorfi na[ioni ce ne appd$l astidi cH si mai inainte plelOngi
t6t[ constitu(ionea qi preldngfi t6te manifestele imperiali, nu
- lL te
 ,53

E2
Maiestatei telle ne ar fi putrrlY face sH thcemfi acdqtX durero. Insi
nu impetrirea, ci o inimi pt'obalil, uedinti6si si deschis5, plinl de
incredere fiiisc[ cdlrfl gra(ia si am6rea de dteptate a Maiestatei tello
ne indrdptfl passii nostri gi ne adduce inaintea tronului Maiestatei
telle ou prea-umilita rugfiqione ca, liindri c[ neimpedecata desvoltare
a nationalitdtii nu se p6te adjunge acollo, unde ea este suppus[
influintiei unei nationi strline, mai vertosri unei-d cate e dedat[ cu
suprema[ia, Maiestatea ta si binevoiesci gra[iosfi a ordind, ca par-
ts. tea locuitl dc Romani a districtului Temiqifi-Crassiovt de care se
se tine qi o parte insemnat[ a comitatului Torontallfi, s[ se desparti
Pldnsdria Romaniloru il'in Banatulu Temisianu' de voivodatri qi s[ se reimpreune cu territoriult locuit[ de Romani
cle preste Muresifi, de 6ri ce de la uni poporil numerosfi, credin-
Maiestate! tiosil casei imperiale, precumfl s'au at'retatfi poporulfi Romanfi fdri
Precdndfi este iertati cellorfil-alte nationi s[ se
glorieze cu esceptione ln t6te pdr[ile monarchiei locuite de dinsulfi, nu e neci o
clsligate de la temere de periclu, precumil voril s[ fac[ s[ credfl guvernulfi Ma-
lo"otn-i.ionfdt6ril de prea-graliosele concessioni I
lorfi iestatei telle reuvoitorii cari ait dori ca s[-si mai sustin[ suprema-
frfui..tu*u ta, si s[ rlepunl p.nto acelle-i tributuli mul[ilnnirei I

i" pitiO..ft prea-inaltului troni alli Maiestatei telle, numai Romanii I

[ia preste Romani, ci poporulfi Romant va adduce statului unt
eunt asid de nefericiti cari - audindfi cu insplimdntare
de prea- adjitorifi cu atAtfi mai mare, cu cdtil va fi mai numerosfi, mai tare
cirei-d prin paten- qi mai petrunsfi de recunnoscinti[.
grati6sa dispuse[ione a Maiestatei telle, in urma
Banatuhi Te- In luna lui Decernbre 1849.
tea d'in 18. Nouernbre a. c. se desphrtirl Romanii d'in
gi se unir[ cu voivodatulil Ai Maiestatei telle
miqianfi de fratii lorfi de preste'triuresifi
sentimentelort de oredintiosY suPPuEi
serbescii, sunt constrinqi a presenttl in loculfi
- qi in- (Urmdz[ la 600 de subscriPlioni.)
bucuri[ qi de multilnnit[, sentimente de durere de intristare
aintea Maieetotei telle.
Pontru c[ cu oAti Romanii r[dimdndu-se pre credintia lorfi
a Ma-
probst[ prin nonumorato sacrifioio oi pro prea-inalta gra[il
o deslegare favoritb-
iJ*.i lollo arroptat[ pontru ucollo-d, oporar[ telle in nu-
iin i, potftfunou i'ln 2U. F,,runriil u. c. datl Maiestarei
prin urmare unirea lorf
moto ioril prln rlopulntionon llomun[, $i
qi mai iniollo; cu
ioir; unU Totil natlirnnlt pontru ouro s0 rdgflncfl
d'in causa derlpe-
riliU tuf profunrltt ll rrr{rrnro tlurorou co aim.irfl
derlpe-
ierii pOtfd nrtlonnlo onro pln' ucumil fuslo impreunat[, care
;;;; ;. fiorl prln nrrnrlln pntonto tl'in 18' Novembre, cu athti fu mai
llomani unitd cu voivodatuhi'
pirn .,fl durornn do n vo,ld o ltnrlo rlo
oanAil oot d'ln oomllntclo ,trnttil , llihuril, Satil-mare, Marmurosfi
ilnl dtll pr6rll rrnul ullll olouroniil, qi coi d'in nou formata ldrre
rlndrol drtrl nllul A,
Ilumrl o loillo ltnpolrlro Al o htule desperfilione despre gat'ia
 I
t

ltt; I
BlL t
-
contra acestei na[ioni, cd aodsl.ii na[ione una d'intre celle mai vechie I
alle Europei au debulfi si se lragl in servilutea altorfi na[ioni collo-
euitorie in Ungaria gi Trasilvania, $i a nutne a cellei unguresci,
serbesci qi s[ssesci, c[ aceshi poporir nu se consider{ ca na-
-
f,ione, ci ca o turm[ lipedatl de r]rneni cari prin tirannii sei domni
p[mdutesci de alte nationi se lractii ca tlesce vite, se injugri Ia ara-
UL. tru qi se torrndnti cumpliti; apoi ce mirare ddcd acestt popori
oXdindfi in cea mai rnare
-
tlesperdfiione, pre timpulfi imperatoriului
Petitionea Romaniloru il'in iliecesea Urbei'mari' trecutri, sc resculld spre arrunca-
Josefil II. , c6tr[ finitulfi seclului
rea acestui jug'fi tilannicfi? insl qi in acelle impregiurriri cu cea
Sacratissiml Maiestate Imperiale ! - irnperial, poporil
Gratiosissime Ddrnne !
rnai rnare fidelitate cdtr[ inall,ult
naturali,
tronfi
ba chiarfi de
- care
demnitatea ornendsci,'
tlespoiatfi de dreptulile
si cu invinclt6riele arme alle se tracti ca unff inslumentfi spre fericirea altorfi nationi.
Cu adjutoriulfl lui Dumnedeu
Ungaria, si acdstl Legislationea ungurdscd au desbr6catfi pre na[ionea Roman6
Maiestatei telle asqedidndu-se rniscdrile interne in
dr[qi legitimului guvernt allfi Maiestatei telle, de tote clrepturile avute mai inainte, ino[ suptri Leopoldri I' Impera-
[drrir suppunontlu-se
l,rinoipelui ereditariri: poporulfi Romanfi de legea grdol d'in comi- toriulil si regele ungariei I precrmir mlrturisesce artiolulil 64 allfi
dietei Ungariei d'in annulfi 1687, cate asid sunl: ,rStatutele 6i pri-
tatclo'Biharfi, Satil-mare, Sabolciil, Ugocia, Marmutosfi, Aradfi, gi coronoi,
vilegiele valachilorri (RomaniloriD ca prejudici6se terrei
llichisiir Cenadfi, Temiqifi, Torontallil si Crassiovti, venindfi in oun-
preJumri mai inainte art.90 d'in annulfi 1609, art' 40a' 1634t e'au
qi
noscinlia cellorir ce de Maiestatea ta saoratissimi prin constitutio-
iostir cassatir, a$iti Si acurnft se cassdzi ou cello ce ddrr[ mai l[rtlirr
nca dali in 4. Martit 1849 pentru iutregulf imperiri austriac[
s'au
spre fericit'ea tutoni popdreloni d'in acestfi imperifi, pre- s'ar fi clatil, gi se dechiari de mortificate'tt Aqid ou pordutfi Roma-
nsqediatt
oumir gi a cellorfi ce prin deputa[ii nationei Romane d'in Trasilvania
nii voivodaiulir care I'avusseri mai inainte, si t6te drephrrile nalio-
qi Banatfi s'au asternutfi Maiestatei telle sacratissime pentru fericirea nali, dupi care urme assupprirea qi subjugarea acestei nalioni pln'
qi inldrirea nationalitdtii poporului Rornanfi, apoi si a indurhtelorfi in diua de astldi.
qi
In atleveni ar fi lungfl a inqefii tote nedreptltilile neferici-
dechi[rxtioni cari acellort deputaf,i ai nationei Romane s'au fdcutfi irnpera-
de c0tr[Maiestatea ta in 25. Februarifi, 26.Junifi si 18' Julifi
1849, rile cari poporuli Romanfi cellt mai credintiosfi totfi d6-una

adec[, ci ll[aiestatea ta sacratissim[ ca uni altfi p[rinte qi restaura- terilorir ii iegiloni sei, le au sufferitri fi[ in respectulfi religionalt

torii allil nationei Romane doresci a vindeca plagele belle amare fii in cell[ civit, n[ in cellfi politicfi; adjungd a dice ci annii petre-
ce s'au infipti acestei na[ioni in decursuhi atdtorfi secle, $i
a reclicd cuti de nationea Romanl tle la 1659 inc6ce, au fostfi assernine an-
acestl assupprit[ na{ione qi a o asqedii in assemine s6rte cu celle- niiort,uti poporulil israeliticfl i au petreoutfi in captivitatea babilo-
preDumnedeu care qi
nici, suptii care captivitate acumri inc[ geme nationea RomanX,
l-alte nationi alle imperiultti, - binecuvdntdmfi
nationei Romane qellei atAtri de credin[ibse i au datfi in personaMa- o.ntru cd acea parte a nalionei Romane care locuesce in comitatele
'ungariel
iestatei telle adeverat[ liberaloriil, care voiesce a fi dreptfi si cdtri
stl inc-[ suptfi jugulfi nationei unguresci' cea d'inTrasilva-
nia suptt allil sassilor'fi qi ungurilorfi, iri cea d'in Banatulil
Temi-
assuppritfi
acdst[ nalione, pre care nedreptitirile atdtorfi secle o au ca servi-
giant suptfi allfi serbilorir, fr{ri neci uni drepti na[ional,
-
si mai ch o au stinsfi. e cea
Asid este, Maiestate sacratissim[ ! scriptele istorice nlle Un- t6ria altort nationY pldnge acds[l naliono Romanh nobile oare
gariei qi alle Trasilvanei mlrturisescil cumt c[ tdte au oonspiratt mai vechifl in qssste [erri I
 5?
ll0
tlc atdte secle' despir[itri
loouitoriil in acdstl tdrr[, tlesoonsideratil
o fundamentulfi tutoril imperie- va desconsidelalir qi
flrcrntlrrrlmil Mulontuls t rlroplutoa
ln care lidelitatea qi meritulil
;t";;;;;il corpri uttfi naliottei selle' rr'ttrf,nd
hrll I neci nu p6l'o llr tnttoitt"gtt itporirrlil Simtiulfi assuppritfi qi de aci inaint'e'
voivodutulir 'ser-
nu so punosco preoumI se cuvine' In S. 72 allfl tlissei consliltttioni so attirtge
nu !0 rorilun0r[r li dorneritulil
inpeptulilfil-clreinationi' se assecurizl emancipalione
nationnlilAtii s aciil do p'ntoitfJfntitlecinutli qi de se sub- bescir plin cat'e nationei serbesciptoprii qi administrXt'ione na-
fr subjugulil de altLrlir'
lnc{til neoi unil poporil no-"oi"ou n
neci nu se p6te speri i.ti*U atJ"pit unguri, consistinlid nationei serbesci care itr
acctiilJugti'
;;gfuffi;;iotrtoauru u t"ut"ta tote nationile emancipdndu- ;;;i;. p.in ur.rti voivodatil assecuratil I'au avutil'
'
nationea Rornan[ se
nace etabilo sau imperi[ tofiat pinn cAndfi l*n.t*tU neci o dat[ nu
voril avi consistintil pro-
de alta nu ""tiriacfi
iucd nrai rnultit de cdti mai inainte;
pentru c[ acestir voi-
il:;ffiffi,"ilp."ai-ir""a preste
"t"t*ntt adecl
ffi;ff;;;iu gr"r.""iu impeiial ca judeoltorifi rnai inalril vodatil serbesct ,u ou in p[mdntutil nationei Romane
' To-
ca o natione s[ nu domn6- "ai'a Terniqiffr Crass'iovflsi
nalionile nu uu ut'u*"a de adjdnsi
t6te i""S"*i"ft Temiqianil sau in coinitatele toti Romani la 800'000 ;
sch preste alta, ci t6te si aibl ilrepturi de o mesur[' Acesta chiarir' rontallfi, unde sunt forte fuqini serbt
ci mai l

{i fostfi inaintea ochilort Maiestatei

telle' odndil' restau- neinsemnalei
;;;; te- si aqid numerosulfi popo'i'no*uni'^u-nu,.subordinri
p6te c[d6 mai ou gleu na-
i

^ te ai induratfi a-i pune de

t"t""ril"f " serbiloril, qi acdsta cu atdtfi
I

rdntlu-se imperiul[ duph revolutione'

de' mare allil tutorfi nationalitf,- telle i au pututfr fi
meit: resp ecrI utsttlne qi tionei Rornane, cu oatfi ministeriului
Maiestatei 1

representatione qi tendintiele Romanilort de a se dcsplr[i dc i

iilorfi, deplinl i,,A,pendintil a imperial' In '
unei-d de alta
cunnoscute. miscririle
propril suptil communJfi gont'nil
acdstil s6rte doresce si de a qi asqedid ierarchih
serbi incl si in respectulfi ecclesiaslicil'
ierarchia serbdsc6 in neci
a fi asqed,iat[ si nationea fro*'ni,
cea mai credinti6s[ Maiestatei n" depintlfl de la
propri[ Romani
;iit;-;;;;""mai in Ungaria, Trasilvanil Blnat4 afari de Buco- "u" 'e o Romaniloril nu numai ci nu
se
l
qi induratt*aiestatea la a sa-
unfi respectil. fn'a uoi're-aotint'il
ai inol de aoi inainte se
;;;;; ;;tt trei millioie, - ce-te
;;il;t. prin constiiot'ionea impedului ' .ci
la rug[mintele acestei nationi' insl p"ni;* ,;tporil serbescfi nu numai in respeclulfi
rantisd prin deohiarationift autt suppune cu lotulfi qi
intregului imperifi' nu civil si politicri; apoi acdsta chiarir
pri"-*irtr,"tioneu auil in 4. Marliil 1849 ecclesiastiofi, si i"
"tiitindetordzl a respeotti drepturile altei
s'au implinitfi, in oonstitutione nat'ionea Romanfl neci
nu e "i
nationea serbdsc[ care se
na-
'are drepturilort nat'ionali nu s'au c[ precum[ do-
commemoratl, si desfre assecurarea
p*t:.o*l s'au fhcutfi nationei un- il;,';;ti;J. .e ,*'o'"a a nu Ii drepti' pentru altei na-
de s'ptil pretlomnirea.
fCculfi nsci o provision'e espress[ ' principiu- resce nationru ,erlescl u Ii sclpatl
,t*urci, oi oroaiesci' ci inci incontra oa ea s[ domn6scl preste alt[ nationet
*t-, 'A"t'oi lioni, chiarfi aqiri nu pOi* ""
pusfi despre equalitatea Na[ionea Romanil nu invide
lui fundamcntat nltU aoefiei-agi congtitulioni, . cu multri mai numer6sl- oecatn
ea'
-
nationea Romanil dupl provin-
;il;til.;il tutorr naiionatimlitorfi, qi na[ionei serbesci i"d;;;;;i"
cistigatl neci voivotlatulil cisti-
mai incollo differitelorfi na- 'ca acellfi voivodati sE se
olelo ln oariloouresoer-
" 'uppunu gati: ci nalionea nom^anl ar dori numai qi
de serbi' spfe essemplu in Sclovania
fioni Privilegiato. Pontru c[: infiintieze in tinutul[ iocoito
In lntelleseulfi S' !i "fft acellei-aqi
constitulioni imperiale'
il;* care s[ res6d,[ in carloviqifi s[
;i;;ivodulil lorii
impereze
constitutionei unguresci' na[ionea nu qi altoril nat'ioni'
lncAt[ ee assecurdzd';uslinerea qi guvernt provincial nutnai nationei serbesci, erl
ie*n va avd administratione municipale In $. ?3 t#rirufionei imperiului' Croatia se-dechiarl
"rn
rpocial. Se attinge tt'"it"tt-tt in acelifi $'
dreptult assemine de ^ilt
deplint intlependinte lu Ungutiu ' si.
asid nalionei oroalesci se asse-
mare pentru tOte nuiionafitaiif*, inte
acest'-i e cu neputinli[ de a Romand'
SinEurd na[ionea
curdzil consistinqie silu;i'ipiil'nuqiottul'-
o"gutii nioaU m-1i ylerosi mai
qi putinti in serbdscl qi de
care e rttai vechii si' *ui n*"Ot[
eo lmplini, p.nt* si de
"e uiutil pre celle-l-alte na[ioni' vorfi
usurpti 'itil "uu
odti amdnd6ue impreunil luate t au re-
tdrra ungurdsca, rnrr,iainit cdtt oea croatdsc[, ba de
a*pt*ifJ tooioipuft r qi aqid miserulfi poporf, Romanfi
penrru oene

/
' -* r' -' rtg., -'-.y,.
. ^, :;,3..--.=-l:;-rr.r-*{sgnsF-?t4!{.t6gti*}l;t]E;-

masfi afarH cl'in nurnernlfi na[ionilorfi constituite. Ce este rnai multrj
in S. 74 allfi constitutionei imperiului se assecur.dzil si de aci inainte
suslinerea drepturiloril qi a privilegielorfi nationei sissesci in Tra-
silvania, ba inci prin o resolu[ione speciale, plm6ntulir care pin'
aoulnt se nurniii fundulft regal, de aci inainte se va numi
pimdnt sisescfi, cu t6te c[ Iocuitorii d'in acestfi p[m6ntri
sunt ddue pdr[i Romani, qi nurnai a l,reia parte sassi; asiti dard si
'acollo mai vechiulfi qi rnai
numerosuhi popor.fi Romanfi se supputre
nationei cellei mai pugine.
Dupi celle preaddusse, in Ungalia qi Trasilvania trite natio-
nile au clstigahi consistintil, represenlantii qi administra[ione na-
[ionhle proprif,, siuguri na[ionea Roman5. au rernasft servi despre-
[iat[, precumir ungurilorfi, asid serbilorfl si sassiloril
- necumfi sf,
c[stige independin[i[ qi consistintii na[ionale, darl neci nu se oom-
rnemordzl in tota constitutionea imperiale. De unde ar urmd si
acea-d c[ nationca Romani prin constitulionea imperiului,
chiarfi ctt vetemarea principiului fundaurenial alli acellei-d despre
equalitatea drepturiloru na[ionalitdtjlorri,
- nu se recunn6sce de
na[ione, da alte nationi, ci numai ca unri poporfi de alll limbl, ca
gi cdndt de la dumnedeu n'ar avi alt[ destinafiione, de cdti ca
si servisoft pururd altorfi na[ioni.
Na[,ionea Romana, cea mai credintios[ ]lfaiestatei telle, credea
oH acumfi, orindt imperiuhi se appropiri de desfacere, si corona im-
periale erd in oell[ mai mare periclu, au venitil occasionea trimissi
ci de provedinqia d,umnededscfl, ca prin distinsa dernustrare a fideli-
tdlii selle, si cu consecrarea averilori qi a vieliei selle pentru tro-
nulir Maiestatei telle s[-si priti meritri sciparea d'in servitutea altorfi
nnl,ioni collocuitrilie, qi acea-aqi consistin[i[ nationale care o ale
nationea ungurdscX rli croa[dsc[. In acisti speran[i[, Ia inceputuhi
turburdrilorfi d'in Ungaria, uationea Romanl adunatl la Blaqiil, in
cdmpulfi libertdtii, in numerri mai mare de 40,000, pulcedindi
inainte Episcopii ei, jurard credintii constante casei imperiale
habsburgo-lotaringice, care juramdntfi in decursulfi revolutionei d'in
urmd I'au intflrit[ cu yersarea sdngelui allor.fi 40,000 de Romani
penlru tronuhi Maiestatei telle, cu perderea alloril 400 de sate pre-
fdcute in cenuqii, qi cu repunerea tutort averiloril. Mai mare sacri-
ficifi de cdtf aoest'-ri n'au addussfi pentru augusta casi a Maiestatci
ri0
telle ner:i croatii, nooi sussii , ner:i serbii ot'ecrindit-va, mai allessir
hrdndri in considerationc qi mul(imoa preu[ilorfi acestei na[ioiri spn-
dura[i, tlespoiarea, applinderca Ei plofanarea atdtorfi biserici, asid
incdti istoria neoi utttti seclu nu p6te pune inainte essernplulil unei
assemine ficlelitdti. $i cu t6te aceste-d atdtri sacrificiil r atdta fideli-
tate qi meritfi s[ nu fi[ de adjunsfi spre acea-d ca Maiestatea ta sacra-
tissiml pre acdsti prea-credinliosl na[,ione Roman[ si o redici si si
o as$edi in assetnitre s6rte a libertd[ii, independin[iei .qi consistintiei
proprie assecurate altort na[,ioni?
$i ddcl atdte rnerite, atdte sacrificie - prin cari alte nationi
qi-au clstigatil drepturile si privilegiele selle
cellei
- n'arfi fi incl
prea-credin[i6se,
de adjunsii
s[ i se
spre acea-ii ca nationei Romane
dea cuvinti6sele drepturi: atunci acdsil natione, neputdndu-si cd-
stigri mai mare meriti pentru tronulii Maiestatni telle, e constrins[ a
oidd in desperalione, r'edindu - se arluncald in eternulfi jugir allir
servitutei, de suptri care neci cu unt meritti, neci cu unfi sacriliciir
ruu mai pote scflpri. Apoi de la unfi poporir aqid despreliat[, asid
netlreplflqiti, care numer[ preste h'ei millione, ce se tnai p6te asteptd
alta de cdt[ ultirna abiectione ?
Ins[ noi oredemfi cuvdntului imperial allil Maiestatei telle datil
acestei nal,ioni prea-credin[i6se r care astripti de la Maiestatea ta
dreptate gi irnplinilea promissionei in acea-d r ca nationca Romnnii
sd se puni in assemine s6rte a consislintiei proprie na[,ionale, pre-
cumir nationea ungurdsci, croatriscH, shssiscd si serbisci: si aqiri
1) precumi nationea ungurdsci va avd guvernatoriuli seu, cca sls-
sdscl comitele seu, cea serb6scl voivodulfi seu, cea croatdsc[ ba-
nulir seu, asiA nationea Romand s[ aibd prefectuld sau guvernato-
riuli seu; 2) precumti celle-l-alte nationi mai susil-numite vor'fi avri
guvern[ proprifi national qi administratione proprifi civile, aqid si
nalionea Romani la Blasifi in Trasilvania, unde und- orl erd scau-
mrl[ principilor[ trusilvani, si aibfl scaunulfi prefec[ilorfi nationei
qi guvernuhi propriil na[ional, cui s[ fii suppusi toli Romanii d'in
Trasilvania, d'in Banatfi, d'in vecincle comitate alle Ungariei: Mar-
murosfi, Sati-mare, Biharfi, Aradil, cari qi in respectulil territorial mai
uqiorfi se potfi desp[r[i de alte connationi, dccAtfi poporulfi vercirei
nalionY, qi acesti tinutri allil Romanilorfi s[ se impar[[ in oomitate
sau capitanate, ca qi [inutuli altorir na1,ioni. Numai in acestl modfi
 61
{i0
qi Temiqianil' ca intt" unil ter-
vu lmpllni uoollil ptrincipifi fundumental alhi constitu[ionei irnpe- Satil-rnare, Biharil, Aradil, Banalult
E0
si neintreruplfi pin alte na[ioni' -
riului do Drepturi sqrrali pontru t6te nationalitd- "itorit
tonrinuil neaespdriiti
Romane I - Ei agid
,ur. itprugiurare favoresce special l3[onti
lilo, nltmintord acestil principiir in deplinulfi seu intellessri nu se liberatil de
p6to appliod epro na(ionoa Romanfi. Adeveralt c[ rninisteriuli Ma- titi,oriiintregfi, proprifi allil Romanilort ' si
"rrttl r1u Romanilorfi'
iesiatei telle, ln lntellossulir respunsului de c6tr'5 Ininistrul[ Bnch, ,"piJaot""i" altoril nationi, te " notnoti to
Sacratissiml Meiestate I nationea
Romanl atdte
assuppritl
d'in 18. Julifi 1849 suptt numerulfi 1382r datfi c6tr[ Episcopuhi
preldngl
'
tronulfiMaiestatei telle' cari
Saguna dupl ursoriulfi deputationei Romane, e in acea opinione, s..lu, n'uu putu[fi av6 b[rbati
ei, neoi oratori putint'i' ca unele d'in
ci equalitatea de drepluri, independin[ia nationale qi consistintia teJn ingrigitir de fericirea drep-
pentru nationea Romana volbesce singuri
nitioni ;
propli[, assecurati altorfi nationi, nu s'ari putd intinde in deplina de Romani vor-
"rir.-t-uttu' trei rnillione
rnesuri la na[ionea Roman[, obstrindu correla[ionea cestei na[ioni i"nt , "*.itcat" fidetitate a cellorfi
d'in fiii eir
'
in revolutionea
despre o parte cdtri intregulfi imperifi, despre alta c6tr[ r:lte conna- it.tt' .a"S.t. acelloril 401000 111at[ glori6sa virtute
telle'
il'in urml pentru casa si ironulfi Maiestatei
tioni. Ce se attinge de correlationea nationei Romane cdtrl totfi im- furia inimicilorirMaiestatei
periulfi, acdst'-d numai agid va dep[rti dsca internelori discordie, bellic[ si constantia ei, care au infi'6nati
qi i confusfi mai vertosir de critil alte
qi va c[stigd soliditate gi aderintia tutorri nationiloril, ddcX t6te na- ;;;; pt; cari i au ruiinatfi au
c6 mai uqiort ar putd cineva resturnd
[ionile, qi prin urmare si oea Romanil, va avd representanti[ qi 'ttrt r.tlAndu-le a cunn6sce
na[ioni
pre nationea Romanl si a scuturd
administralione equale, proprid, na[ionale; d'incontr[ decumt-va i*p*itffi de cdtir a invince
precumfi cea Ro- fid,elitatea ei cOtrl monarchulil seu'
unele nationi vorfi Ii privilegiate, dr6 altele
- Dreptfi acea-d totfi clerulil ei poporulfi
Romanri plecati ina-
manl
- nu vorfi avd neci attributele nationalitdtii, cari sunt odmi- '
genuchi te 169[, ca siimplinesci
nistratione qi representantid propri[ nalionale: atunci pacea imperiu- intea tronului Maiestatei relle, d'in
qi representa-
hri se va turburi prea-uqiorfi prin discordiele interne. Asi[ darl ittpt.i" ittfi cereri despre indepeudin[ia consistintia'
nationale' de o mesurl cu celle-l-alte na-
correlationea na[ionei Romane odtr[ totfi imperiulfi
- ddci acest'-a ii*ru si atlminislrationea
ii""il: ;te acdstl natione d'in secle assuppritl s[ o redici la
va sX fil bine compaclfi in t6te pdr[ile selle cere ca nationea Ro-
intru t6le de o
-mesurH cu celle - I - alte ,Oriri rftoriinationi collocuit6rie, Si aqid pre ear care singurl pldnge
man[ si cistige o s6r]e
nationi, qi atunci nationea Romand va fi cu adeveratfi cellfi maipu- amarfi incl si acumfi, s[ o mdnglii!
telle c6tr[ acdstl
tinte fulcru qi apperlmntir allfi imperiului austriact. Iir[ cea-d ce Apoi spre arretarea propJnsionii Maiestatei
ei ornamentfi s[ binevoiesci
se tine de correlalionea nationei Romane cdtri celle-l-alte conna- natione oreainllOs[, si spre mai marele
tioni: acCsta qi mai pugint impedeci pre na[ionea Romani de a avd u oaopta titlulil tle'Mare-Duce allil Romanilorfi'
inaintea tronului
administratione qi representan[ii propri[, .ca cea s[ssdscl qi cea ser- Cari de nou plecati cu omagiale suppunere
bdsci; pentru c[ prccumf, s'au pututil intdmpld fr{r[ neci o pedecfl, Maiestatei telle suntemi'
ca in constitu[ionea imperiului prin $. ?2 voivodatul[ serbescfi s[ se Irr luna Januarifi 1850'
desfricutfi de cdtr[ Ungaria qi impreunatri cri alti provin- De pururd credinliosi suppuqi
dechiare
ci[, assernine prin $. ?3 Croa[ia qi Sclovania s'au dechiflratfi ne-
totfl clerult si PoPorulil Romanil
-
rlependinte de Ungaria, si prin $. 74 principatulfi Trasilvaniei s'au
prin Basiliu ErddlYi, m'P'
deslegatfi de c6tri Ungaria: chiaril aqiii nu se pdte vedd ver-o Episcopir gr' cat' allil diecesei Romane de la Urbea-mare'
causi pentru care autoritatea guvernului Romanfi s[ nu se intind[ Ia
toii Romanii, a nume qi la cei ce locuescfi in comitatele Ungariei,
cari mai de multfi se linea de Traeilvania, precumfi Marmurosfi,
 62
15.
Representatione despre starea presente a nationei
Romane cdtra Ministeriu.
Inaltfi Ministerifi!
Dup5" nenumeratcle calamitA[i ce au sufferitfi Romanii in Un-
garia si Trasilvania de la luua lui Octobre 1848 incdoe pentru in-
n[.scuta lorfi credin[il ctrtri casa imperiale, pentru promta lort de-
chi5ratione de a apperri tronulfi Si intregitatea monarchiei lncontra
acellor'-ri cari se scullasserd sd. rest6rne pre cellfi d'dntdiu qi s[
sfdqie pre cea d'in urm[, pentru redicarea lorfi cu gl6ttele spr.e a
duce in deplinire acea-ii pentru ce se dechilrasseri, ln line pentru
eroica lorfi sacrificare pentru adoratulfi lorfi imperatorifi,
vertosfi dup[ ce ei in Trasilvania in luna lui Martiri 184g furi - mai
de-
lSssati de 6stea imperiale, au salutatri cu bucurii leint6rcerea
-
trupelorfi imperiali, ce Ia invasionea lui Bem se retrissesse d'in
tdrr[, dr[ acumfi se intorcea cu puteri restaurate qi lnl,Hrite, pre-
curnu qi invincerile urmate una dupl alta, la oari au contribuitt si
ci bdrbXtesce, cumfi este de to[i cunnoscutri.
Fatigati de nemflrginitele incurcdti, deqertati de putere prin
tnultele sacrificie ce au addussfi, $i prin incordarea cea prestc me-
surX a tutoril puterilorfi lorri, se bucurri dupfl completa invincere a
inimicului vedlndi cH vinfi organele pXrintescului guvunfi imperial,
care s[ introduc[ irlqi in tdrrl ordinea cea bund, s[ dea la totfi in-
sulfi qi la t6t6 nationea ce este allfi seu, si pundsori pre cei culpa-
bili, s[ remunereze pre cei merita[i, s[ protdg[ pre cei nepuntin-
lioqi, s[ usioreze incai, dicfl nu potfi s[ restaureze cu totulfi, s6rlea
cellorfi sc[peta[i prin lupta penhu impemratoriuli, a veduveloril, a
orfanilorfi, remaqi fr{ri pdne si frirH accoperimCntfi dupfi ce b[rbatii
qi plrin[ii loril cei crediu[iosi cidurl in bfllalifl sau sulferirX mdrtea
03
ca marturi pelltl'u callsa inrpeliale: insX ei se aflarH amarri inqellati,
cu atfitfi rnai amarfi, cu cdtti ei se vcdir conslrinsi a ctedc pre di ce
merge totti mai lare, c[ tnesurile orgSnelori guvernului cari sxau
cu totulil inconlra asteptdrilorfi gi dorintielorfi lori cellorfi ferbin[i,
drepte si correspuuclitorie atf,l.i ctl programrna inaltului ministerifi,
cdtfi qi cu prea-inalltrlfi maniflestri imperial, nu provinfi de la int6rn-
plare, ci sunt dictate de o politicl premeditatX qi cu totulil nefavori-
loriI Rornanilolir.
Asii cu occasiotrea organisa[ionei provisorie, (cu totc cX se
sciea dorintiele Romanilorfi de a f i unit'i intr" unt corpil
na t i o n a l, d'impreun[ ctr totfi operatulir ce s'au asternutri inaltu-
lui ministeriri in intellessuli acest'-ti), s'au ficutri o ltare impXr[ire a
terrei, incdtt unri million si giumetate de Romani d'in Ungaria, ce
locuesci compactri unii l6ngi altii de a lungulfi rnarginei Trasilva-
niei, si stau cu Trasilvania in contactfi immediatt, d'in comitatele
Marrnurost, Ugocia, Satfi-mare, Saboliofi, Bihar'fi, Bichieifi, Ce-
nadri, fuadt, Crasqiovfi, Temiqiri qi Torontallfi, cari mai lnainte se
linea de unt corpri qi formd unri Totfi, $i cari acumi I m p fi r-
-
tindu-se in unele districte s'ari fi pututil prca-
bine pune suptri o adminisratione nationale, -
acesti-ri s'au ruptfi d'in legatura lorf cea naturale, s'au despfir'titil
unii rle al[ii, s'au impreunatfi cu elemettte str[ine , pl'ecumli
sunl : ruteni, magiari, getmani $ selbi, si asidr lipsiti de aci lu-
collo de nationalea valore ce Ii se cuvine, s'au suppust influintiei
pop6rclort str5ine, dedate pin' acumfi de a domni preste Romani, $i
mai allesfi inimice Romanilorri. Romanii vedindil o atare impirtire
nu potfi si nu vil la pflrerea, c[ credintia qi aderintia lori compro-
batl eroice prin neaudite sacrifieie, in locfi s[ le c[stige increderea
guvernului,. le au c[sligati neincredere. Qi dici acdsti ilnpir[ire si
flflccire nemeritat[ a elernentului Romanfi, ce urmdzi d'intr' insa e
profundi supperlt6rifl, apoi cea d'in Trasilvania e cu multfi mai du-
rer6si, unde pentru ca s[ adune pre 1801000 de sassi resipi[i prin
[irli, s'au desfiintiatfi comitate intregi, s'au incorpuratir cu fundulfi
regal cente de sate Romane, cari neci o datd nu s'au tinutt de din-
sulir, $i aqid s'au formati clistrictulfi S[biniului infigur[
de $6rpe inlortucatil, la care s'au adaussfi d6ue districte filiali, allfi
Brasiovului si allil Bistert,iei, cari nu stau in neci o legd-
 Bt
' turfi cu pnrtoa plincipnlo, oi jucil ca nesce enclave in medifilocuhi
nltoril dietricto. $i upoi accetir districtt allil Slbiniului, pre o arii
do 220 miliario pltrnlo cu o lmpopurXqione de 540,000 de sufflete,
lnlre cari abid a |,reia parto sunt sami, dri cei-l-alti Romani, cu
t6te acests-d are s[ se numdsci tr,drrfi s[ssdsci.
- D'in acea-
aqi caus[ districtulil Flgirasiului, care ltetil in respectulfi
ariei, cdtt qi in allil impopurationei abid se p6te mesurd cu unri
filial allfi Silbiniului, prin ruperea de la sene a ddue sate mestecate
cu sassi, si prin incorporarea unori sate d'in Alba-de-sust, au c[-
petatir o formd lunguri[ strdmbl ca uni cilgionfi, care forml aduce
f6rte mari greutdti la 6menii ce locuescfi Ia estremiHtile lui.
Assemine districtult Alb e-Juliei, impopuratil mai totfi de Ro-
- de 6meni bate cu atdtri mai tare Ia ochi, cu cdtfi dupi g. g. allfi in_
mani, prin sinistra formare a districtului SHbiniului, au capetatti
forma unei ferrituri de callfi indoite, cu acea simtit6rih vetemare
c[ satele Romane de ldrngi loculil central s'au ruptri de la dinsulfi
si s'au adausst la cell[ sissesc[ ce este deplrtatfi de aceste locuri
Romane mai multe poste. Totir acdsla se p6te dice si despre cen-
trulfi cercului Blaqiului de la care s'au ruptti chiarfi dominiele ce se
tint de ellfi, si s'au incotporatfi cu SXbiniulil aellfi f6rte deplrtatfi.
Districtului
-
Retdgului i s'au smulsfi inina prin enclava Bister-
[ia, (care, penlru ca sI adune 16 pinl Ia 17,000 de sassi, inghiqi
de d6ue qi de trei ori mai mu[i Romani). Prin acdsta locult ceniral,
care putea sil fil
numai Bistertia sau Tdca, s'au pusfi de toti la o
parte, Ei prin acdsta au datt motivt la nenumerate neadjunsuri.
Ca pre Romani s[-i fldccdsc[ qi mai tare prin implr[ire, se
multa
-
lncorporA cu districtulfi Pretoriului secuilort, afarl de
satele ce cadfi ln celle 4,scaune secuesci, lnci o mull,ime de sate
Romane, cari mai inainte se tinea de comitatele cetdtii-de-Balti qi
allil Albei-de-susfi, prin care incorporate secuii se remunerl pentru
rebellionea lorfi, dr[ Romanii se punescfi pentru credintia qi sacrifi-
ciele lor[.
- O formi mai naturale capetd districtulfi Cluqiului,
insl acest'-d are s[ se prefaci in districtri magiart, precumt se
vede d'in adminisha[ionea introdussil intr' insulfi, de qi numai a
patra parte d'intre locuitori sunt magiari, dri tlei pdr[i sunt Ro-
mani. Alt[ remunera{ione a rebellionei qi puni(ione a sacrificatio-
nei. Ba unfi Iucru ce n'ar putd crede nemine, commissarii pri-
-
marifi preste distriotulil Cluqiulqi s'au numi[fi foslulfi maiestru civi-
6S
Iorfi, Guslavil Groiss, car.e, sH licemri de cellel-alte fapte alle lui,
pt'ecumi se vede d'in nru gz ailfi gazettei magiarel{rizr.lny, s.
Maiu
1849, au subscrissfi fam6sa adressl omagiale penlru guvcrnuhi re-
bellfi , prin care se multi5nnesce. acestui-ri'ci au sclpatfi pre ma_
giari de jugulfi servitu[ii casei habsburgo-lotaringice celleitiranne
qi calcit6rie de jurimentfi (zsarnok, hitszegri). Assemine, .spre
scan_
dalisarea tutorfi s'ppusiloril credintio$i, s'au numitri commis.sari de
gercuri carhi Kenyeresi, Alessiri Nagy si Alessifi Balint, totri dmcni
distinsi in serviliulfi rebellilorfi, (vedi nri g?, 10i,1si 120 tl'in
acea-aqi f6i[), drd subcomniissari stefanri Mezei, qi allii rnai mul1,i,
(vedi Krizkiny nru 1 0?, d'in lY. Maiu 1 84g). Denumirea acestui genii
structionilorfi: ,,To[i 6menii compromissi qi fdr[ incredere s[ fii de-
pXrta(i nu numai d'in dregdtoriele de pin' acumfi de cornitate, scauue
si cetd[i, ci qi d'in poslurile de jurati, notari, judecy de satfi etc.
remdindfi a se tractii mai incollo dupi mesura fdrl-de-legilor.fi de ei
fdcute, si in locuhi lorri sH se puni nrmai pelsone one.ste, cu aderin[ii
cdtrl guvernri qi demne de incredere, cari sX sci6 lirnbile usitate iu
tinutulfi lorfi, si s[ aibH. si increderea poporuluir((
- drii poporulil Ro-
manfi care nu e de locri plecatri cdtri dregitorii rnagiari, ca cdtrl unii
ce au fostfi as.suppritorii lui, nu numai cH n'arc neci o incredere in
acesti dregltori, invederal,i inirnici ai sei qi ai guvernului, ci nu
p6te uni denumirea loril in dregitor.ie cu idda unui guvernfi dreptri
de la care au asteptatil ca s[ Ifi appere incontra inimicilori sei, dri
nu si lfi dea pladi ln mdna lorfi.
- In districtulfipretoriului-secui-
lorfi merge la cei 80,000 de Romani $i mai reu, cX-ci acollo ei n'au
mecarfi unfi drcgXtorifi subalternfi d'in sinulfi na[ionei lorfi, ci hr
totfi loculir stau suptfi secui, irrimicii lorfi de mr)rte, cari ii batjocu-
resci si i persecutl si acurnfi chiarfi ca si suptfi guvernulfi rebellil
allil lui l(ossuth. Cu nemica nu li se arrit[ cerulil mai seninfi in
-
districtulfi Slbiniului (pre viitorit tdrr[ slssdsci cu cilcarea
in pi[i6re a principiului drepturiloni de o mesur[), unde preste cre-
dintioqii Romani dornnescri totfi magistratele sisseeci de mai inainte,
parte reu compromisse, ca participfltori Ia rebellione (vedi Ktizkiny
nru t74 d'in 25. Maiu 1849), ii persecuti suptfi diverse preteste,
ii innegrescri la organele guvernului, ii arrestdzd cu adjutoriulfi rni-
litarifi, ii batil in pla[ia public5r $i le ammeni(iI cu o servitqte"-' . -
YII.
l-'
 66:
multfi mai appes[t6ril de cfitfi cea de pin' acumri. De drephrri de o
mesurfl nu p6te Ii neci vorbH, unde nu p6te omulfi cuget{ neci in-
cai la o cruliare. La nefericitele sate Romane cari dupl arbitraria
impilr[ire a terrei s'au incorporatfi cu fundulfi regal, nu le este ier-
tatfl astfldi cdndil la t6te na[ionile s'au garantisatil drepturi de o me-
sur[, a-Si redicri vocea ca sd protesteze incontra domnirei sassilorfi
care nu lise impusesse neci chiarfi suptfi timpurile stdrii feudalc,
ci-ci indath adducrj essecutioni militarie preste dinsii, pre conductorii
poporului qi pre preu(i ii ferreci in firrfi, si constringil pre 6meni
prin totfi genulfi de medifi-l6ce tenoristice a-qi lud inderet[ suppli-
cele date, ba chiari a-qi negrl subscriptionile proprie. (Celle mai
triste documente la acdsta ne dau communitdl,ile Ghisdssa de susfi qi
de giosi, qi trar:tarea preu[ilorfi J. Romanfi d'in Brirghisifi, J. Lebfi
d'in $aldorffi, Jer. Constantinfi d'in lghisdorfr, J. Sinai d'in llim-
bavfi.) D'incontri dregltorii shssesoi alldrgfi d'intr' unfi satilRomanil
intr: altulfi, qi dechiarl locuitoriloni ch pim6ntulfi lorfi s'au inferratfi
cu numele de pflm6ntfi s[ssescfi, c[ proprietdtile lorfi celle eredite
de la strfibunii lorfi, de aici inainte au s[ se numdsc[ qi .s[ se tini de
p[mdntfi sau tirrl sissdscH. Ba, ce e mai multfi, commissariulfi
districtului Slbiniului p6rt[ pre sigillulil seu inscrip[ionea: ,r0om-
missarifi imperial regal in [irra s[ssdsc6.((
- Cu,nemica nu e mai
bunfl neci s6rtea Romanilorfi locuitori in mai susfi numitele comitate
de a lunguhi marginei Trasilvaniei d'in susfi de lUureqifi. Commissarii
magiari, plini de inimicetid cdtr[ Romani, ba inci parte mare com-
promisqi (d'intre cari unuli au tinutfi cu spesele selle oinci honvedi
penlru armata rebelld, altulil ce se afli assemine intr' unri postfi
lnaltfi, au figuratri suptfi guvernulfi rebelhi alli lui Kossuth ca com-
missarifi guvernial), appds[ cea mai mic[ gi mai innocinte arretare
devidtid na[ionale si o punesot aspru. Bisericele lorfi, precumi cea
episcopale de Ia Aradfi, le prefacfi in prinsori spre cellfi mai mare
scandalfi alhi tutorfi crestinilorfi. Romanii se accusfl totfi de c6tr[
acei magiari la guvernuli legitimf ca capete nestdmperate, de c6trl
cari se accusd mai inainte Ia guvernulfi magiarfi ca pirtinitori celbi-
coqi ai Imperatoriului, pentru care avuri a sulferi nenumerate relle
de la despo[ii si tiranii lor[. Lorfi nu Ie este jertatt neci acumi si
trlmitt[ depumqi Ia Maiestatea sa spre a-qi face inchinitrionea, si
a-qi descoperi patemile lori inaintea guyernului si a se nrgd pentru
67
vindecarea lorfi.
- In Banatulfi Temisianfi, unde Romanii incX
totri mai au uefericirea de a geme suptfi ierarchia serbdsc[, preu[iiRo-
mani se punfi la arrestfi de c6tr[ episcopii serbesci suptt diverse
preteste neintemeiate, numai ca s[ n' aib[ occasione de a protestd
incontra suprema[iei la care nationea setbiscl pretinde cu atdta in-
consequenlid.
Intre numerosii dregltori adrninistrativi, s'au denumitil d'in
sinult na[ionei Romane numai doi commissari districtuali, unulfi in
Banati qi altulfi in Trasilvania de qi impopurationea Roman[ in
acdstl parte a monarchiei, e de trei ori mai mare de odtfi acellorfi-
l-alte nationi. Ba chiarfi intre commissarii de cercfi, cei mai multi
sunt neromani, si rnull,i cari neci nu sciu limba poporului, cu t6te
ci acdsta se cere appriatt in inslructioni. De la Romani ceril cali-
a tdti rnai inalte de cdti de la sassi, magiari qi serbi, si dup[ ce se
dau Romanii inderetf suptt diverse preteste desrirte, se denumescf,
l
in posturile cestionate, pers6ne strHine cari slau cu multfi mai inde-
rctfi de cdtfi Romanii qi cu sciin[iele si cu capabilitatea de dreg[to-
rii, cumfi s'au intimplatri in mai rnulte districte qi cercuri. Cer[
cunnoscintii approfundat[ in limba germanl nu numai de la commis-
sarii de disl,rictri, ci qi de la cei de cercfi si de subcercfi, cu t6te
c[ neapperata ei necessitate neci nu se vede pusi in instructioni,
neci nu se in[ellege de unfi cetatiaut constitu[ional, pentru ce s[ fi[
limba germanfl chiarfi aqiri de necessarii intr' o [drri de coronfl ne-
germanh.
Pre cdndfi acei Romani credintioqi cari pentru aderintia loril
cdtr[ Imperatoriulfi, devenirl prddi resbundrii rebellilorfi I $i per-
duri totfl averea loril, pre cdndfi veduvele $i orfanii cellorfi cadu[i
inbiltalii pentru Imperatoriulil r[tecesct morti de fdme qi de frigfi,
de
-
6r[ ce pentru usiurarea si allinarea sortii lorir cellei triste nus'au
facutt altt ceva nemica, de cdtfi c[ s'au datt o ordinatione cdtrl
preulii cari parte inci s'au stins[ prin resbellfi, parte s'au r[tecitfl
c6tr[ magiarismfi ammagi[i de episcopulfi Lemeni, oa acesti-d s[
conscrii patemile qi damnele intdmplate Romanilod suptfi timpult
resbellului,
- se vedt aoei Romani cari n'au perdutfi lncl t6tI
averea lori constrinqi prin puterea militaril de a reslrcind rebelli-
lorfi damnele cc li s'au inldmplat[ lorfi in urmarea resbellului, si a
edific6 casele cello derfinate alle magiarilorfi, de qi ei insiqi sunt
5ir
L
 1i

li

68
.69
irrqi qi frdrfi locuinlio, (essomplulfi de la Alkimorfi,
si tl'impr.egiuifi l. Ca si se indrepleze inr:I
inainl,e dc tlictil iinpXrtirea de
Ir

Tciusiului ln Trasilvania, etrigil la cer.il). -_ pre canal releitii]

si provisorii a pdrtii monarchiei locuite de Romani, dup[ prin-
-
dec[torii do sdnge ai Romaniloril qi ucciditorii lor[ se per[mbli ne_
Ju_
- ll

impedeca[i prin cetiti qi sato; conductorii Romdnilorfi cari

,
cipiulfi drepturilorfi de o mesurl incdtil acell'-aqi s'au velemalil ln li
arri fi facerea ei in respeclulir Romanilorfi spre folosulir alloril na(ioni, ei li
meritatfi a fi remunera[i pentru neaud,itele lor[ sacrifica[ioni, tl
se ar_ s[ nu se punX na[ionea Roman[ suptil alta, ci immediate suptfi gu- lr
restdzi la cea rnai mic[ denun[iare a sassilorfi sau a magiarilort, vernulfi central, ca aqii Ia allegerea deputaqiloril s[ se incugiure il
si
dupi mai multe septerndni s'au se dirnittr'r, sau pentru cI acistfl di- ll
frec[turile cari potfi duce forte uqiorfi Ia versare de sdnge, liindri l1

missione repetita ar put6 mai pre urml s[ dea pre fagi6

levitatea ar- simtiulil nationalitritii in genere aqid de tare desteptatil, care fapt[
rest[toriului, se judeci la inchis6rii de o IunH ioo., '"u.u apoi ri se altminterd nu se p6te incugiurri fir6 de a rnErgini libertatea constitu-
li
ti
iirti cu m6rinimi6. Insi ca s6 nu dssi Ia luminr{ c[ arrestarea
s'au tionale de allegere; il
fdcutfi ftri temeiri, Ia cercetarea Romaniloril arresta[i in 2. ca Ia punerea in dregltorie publice, Romanii sX se res- 1i
urma ca-
lumnielorfi neintemeiate, se apprici birbati numai d'in gintea
de.-
nun(ian[ilorfi, drX neci o dati qi d'in Rornani. Lucru de niirare ! Si
pecteze in propor[ione cu popur[trionea lorfi, si dregEtorii cei com- ii'
,i
pomissi s[ se sc6tii;
chiarfi asld e de mirare, pentru ce la mai sust numita conscriere a 3. ca limba Romani si aibi val6rea sa nu numai in biserici li
patemilorfi qi a damnelorfi causate Romanilorfi suptri ;t
timpul[ resbel- si scolfi, ci ei in dreg[tolifi, iu tote reporturile vie[iei ll1r
lului nu se applicd blrbatii cari au cflstigatfi incr.ederea poporului publice qi civile, (cumri se dice in 9.71 allfi constitutionei r1
$i s'au folositfi cu dinsa ca s[
tini pre poporfi nescuturatfi in inn[- imperiului); ii
scuta credin[ifl cdtrt Imperatoriulfi, si Ifi indemne 4.
si se Li inineze oa conductorii poporuluir- acesti probati credintiosi ai ado- {1
la celle mai rnar{ sacrificie, si sh Ifi conduci iri resbellt incontra ?atului monarohfi, si nu se mai persecute, preu[ii sd nu se mai arre- ir
inimicului. Prin presen[ia acestort blrba[i, s'ar mai mdngfliri popo_ steze, $i preste totri credinl,iosulfi poporri Romart si nu se mai ter- I
rulfi in acistl ticllr'qii nem[rginitd, oi totfi de o dati.'u, p.e.rrua roriseze indeqertfi; rl
lncontra insuftldrilorri magiarilorfi cari nu incetdzi a desclie 5. ca si se fac[ si Romanilorfi, cari dupl decimarea cea grea
pre gu_ I
vemulfi imperial inaintea poporului, ca pre nnri guvernfi reu
voitorifi si perderea tutorfi averilort pimdntesci au scilpatfi cu vid[ia, unfi lt
lu! provocdndu-sa spr.e dooumentare la mesurile organelorfi guver_ adjutorifi ammesuratt damnelorfi qi lipsei loril', precumfi s'au ficutfi ti
nului celle do fagii. sassilorfi, cari in compara[ione cu Romanii n'au perdutt mai ne-
lnallri ministeriil t Noi ca nesce b[rbati d'in inim[ curat[ ple_ mica, $i precumfi s'au facutt serbilori, cari inci n'au fostt mai
r:u[i cu crodinii[ qi euppunoro nerniscari c6tr6 monarchulfl nostru, greu cerceta[i de fortunfl de odtfi Romanii, ca aqirl si scape de gura
qi doduti a lind r,otil dd - unn rnainlea ochilor.fi interbssere inartului perirei multele mii de veduve, orfani qi lipsiti, de t6ti etatea qi de
guvornil, a cilrui incredcro no linguoimfi a o avd, ne ami (inutfi de totfi sessulil;
neincugiuroltr dotori[ de a adduce in cunnoscintia inarturui rniniste- . 6. ca si se redice cdtt se va putd mai currindfi peniru culti-
riil mui eusil uttinsclo inrpregiurdri, si cutediamu totfi iu interessurfi varea ua[ionei Romane qi pentru desvoltarea ei o universitate Ro-
guvcrnului u rugd pro inartulil ministeriu, ca ludndfi in considera- manl intr'unfi loci acomomodatfi, precum[ gi alte institute de inve-
(iono cororilc lntregii nalioni espuse in peti[ionea
asternuti Maiesta- [iIturi, ca s[ nn ne mai invertimri in cerculfi vi[iosfi, in care Roma-
tci sollo lnc[ ln 25. Febr'arifi a. t. cererf intemeiate pre pri'cipiurri nilorfr pin' acumfi Ie erri inchisq. t6te cdllile spre cultivarea lorfi qi
-
dropturilorfi de o mesurl , si dedusse irnmediate a'in acell'_aqr, _ toti de o dati li se imputrl c[ n'au culturd si calificatione ile adjunsfi.
la care nationoa aetdptfl respunsil cu cea mai vii dorin[ifl, _ ,i ,u Dar' inainte de t6te s[ binevoidsc[ inaltulfi ministerifi all[ cultului a
tnduro n faco diepuse(ione: deslegri firl intlrdiare cererea oe i s'au asternult la 1. Septembre
 n
li
I
L

tl
70 7t
a. t. pentru deschiderea unei faculttiqijuridice Rornane,
cajunirnea
Romani coprinsi in studifi, dupi ce au perdutir acurnfi doi anni pre-
'{ioqi r si nu rnai umble ftri Iucru pe'tlindfi timpurfi spre celrfi
mai
mare damnfi qi allt ei si allfi nationei.
In fine repetimfi cu t6ti increderea prea_umilita n6str[ rugi_
[ione pentru deslegarea crilri mai curr6ndi a desfi nemoratei petitiini
coprindit6rie de dorin[iele universali alle Romanilorfi, prin 16.
care s6
se_ recunn6sci meritele si saoriliciele
nationei, si se implindsci drep._
tele ei cereri, s[ se uqiurcze preste totfi s6rtea, Protestu incontra concluseloru facute ile universitatea
de a fi o culurnnl firmi a tronuluiMaiestatei
si s[ se punl in etai.e
seile, unrimurri tare allfi
" nationei sassesci in cestionea territoriale. !

monarchiei, a cirei unitate qi intirire solidd o dorescfi

Romanii d'in
inimi, $i lucri d'in tote puterile spre infiin[iarea ei. Maiestate!
Cu t6te ch Trasilvania se afl5 ast[di suptri legi martiali * o
Inaltfillinisterifi ! Noi totri dd_una amfi representatfi poporului
Romanfi pre guvernulil imperial ca pre unfi gu"e.nfi
dreptfi oipirin_
t- slare care nu o ar Ii meritatri, pentru c[ 3/4 d'in locuitori au fostil
tescfi; poporult au crescutri- in acesi[ credin"tifl
- ins[, d'intr' o favrlre ce prea batc la oohi,
plantati in inima sa, pururd credintiosi,
pin[ la unfi gradfi de tlrii demni de mirare. pentru
acea_a rugdm[ concdss[ poporului slssesci, si spre nu puqini supperare a nationoi
pre inaltuli ministerifi in numele acestui
popord pin, acumfi reu cun_ nu-i este iertatri neci mecaril a subscrie pldnsori
noscutfi, de secle de anni asservitfi, dr[ acumri
venitfi Ia deplina cun_
Romane
- cirei-ri
cdtri troni, universitatca shssdsci se aduni ca in timpurilo ordi-
noscin[ii atdtfi a drepturilorfi selle, cAtri
si a detorielor[ cOtri gu- -
narie, desbate qi decide despre lucruri de cea mai mare lmportnntifi.
vernri, ca s[ ne dea unrj semnfi prin care
si putemfi arreld ci cuv6n_ Celle d'in urm[ concluse alle acestei universitAli implu pre credin-
tulfi nostru este adeveratil, care semnfi nu p6tu
cdtfl nu-mai in deslegarea petif,ionei pur"rr.,
strl in altfi ceva, de ti6sa na[ionea Romanfl de celle mai mari sollicitudini, si f6r[ voii
d,in inima lui. ii indds[ amara convincere, ci epooa preferin[ielort qi a tinerei
Vienna, 10. Januariil tgd0.
suptil tutel[ e incl totfi in fl6rea sa, qi ce acellfl timpfi in care equa-
Ai inaltului Ministeriil litatea de drepturi are sh devinfl unri adeverfi $i pentru nefericita
plecati eervi, natione Romanl, in locfi de a se appropiai, fuge totil mai departe
Deputatii na[ionei Romane:
de noi.
Joanne popassu, m.p. protopopri de Ia Braqiovfi.
Maiestate ! Principiult equalitatei de drepturi, assecurate pen-
Petru Mocioni de Foen, m. p. d,irr Banatil.
tru t6te nafiionile, s'au trecutfi cu vederea chiarfi in S. 1. alli con-
A. Treb. Laurianu, m. p. d,in Trasilvania.
stitu[ionei imperiului date de Maiestatea ta, fiindil ci in acestfi $. in-
Dr. Joanne Dobranfi, m.p. Agente de curle, d,inBanatti.
contra prea-inaltelorfi resolutioni d'in timpurile lrecute, se formizi
Petru Cermenar m. p. Capitanri cetatii Temisiorei.
o tdrrl s[ssdsoi pre uufi pdmdntfi care d'in vechime au fostil qi este
Dr. Constantiufi pomu[iri, m. p. d,in Ungaria.
Iocuitfi de o f6rte preponder[t6ril maioritate de Romani, Cu t6te
Gregoriri popovici, m. p. d,in Ungaria. qi ilr credintia ac6sta dfldinimdngliare
acdste-ri noi credeamt -
. ' Yincentiri Babeqiri, m. p. d,in Ungaria. -
cuini ci pre timpul[ acell'-d consiliarii Maiestatei telle lncl nu erd bine
Alessandru Atanasievici, m. p. din Banatfi.
informa[i despre starea popurlqionei ln Trasilvania; de acea-d amri qi
Joanne popovici, m. p. d'in Banatfi. propeiati a lumind acest[ puntfi prin protestuli nostru oe I'amri
.Constantint Udrea, m, p. d'in Banalfi. irtrrnutt ltlaiestatei telle in 12. Martrri a. t.; si prin o allE scriss6riil

//rl
 ,t

il

;t
72 I

t6 I
,]
d'in 23 ullo ucolloi -uri luni, cur* r arnll datfi consiria'irorfi Ma- te induri a assecuri essislint,ia nationei Ronrano,
iostatci tollo. conslituindu_o rl
cdtri mai curr6ndfi ca pre celle l-alle na[ioni.
Dup[ce la provieoria impiirlirc n Trasilvaniei, prin incorpo_
rarea cenlelorfi dc communitAli Rornnne ou fundulfi
,rgrf ce este_
Vienna, 25. Februariir 1850.
Ai Maieslatci telle
rJ I

.
sH se chiame pre viitorifi [drri slsscscdr _
si prin numirea dc dle_ credin(ioqi suppusi
g[tori in partea adrninisrrativi, acer'-aoi principifi
de equalitate de Deputatii nationei Romane.
drepturi s'au clloatfi pentru a d6ua 6rt maiinvederatri,
ii popo_ Tirnoteu Ciparifi, m. p. Canonicfi.
rulfi Romanfi in pruncisca sa credulitate, au aflatil
si atunci o alli_ Joanne Popassu, m.p. Protopopfi.
nare a durerdsei impressioni a acestei rnurorr,
cugetdndti.cumfi c[ ' Gregori[ tili.huii, m. p. protopopfi.
constitu[ionea imperiurui nu erii inc6 officiai pub-licati
in Trasil- Genadifi Popescu, m. p. professor. de Teologifi.
vania. I
Petru Mocioni de Foen, m. p.
Acumfi insl dupfi ce constitu[ionea imperiului s,au publicatri
Petru Cermena, rn. p. Capitanri cetritii Temisi6rei.
I
ii
si in Trasilvania, prin urmare equalitatea de drepturi a nationilorfi
A. Treb. Laurianu, -h: p. profdssor.
s'au fdcutfi qi in acdsti tdrr[ I e g e qi cu t6te aceste-d
, universita_ . Basilifi Ciupe, m. p.
tea s[ss6sci se adunfl qi acumfi'to;f, AopX iutioa vechiA, _ Joanne lVlaiorescu, m, p. Professor.
compusX numai d'in.deputa[y sassi, aliesqi numai de sassi, _ Dr. Constantinfi pomutifi, m. p.
dup[ ce, mai in collo, acestri institutfi sissescfi, r?presentantele
Aaron Florianfi, m.p. Professor.
unei minoritr{ti, se incummette a decide in causa territoriale
pusetionei politice, sipreste totfi asupra viit6riei
asupra Gregorifi Popovici, m. p. Notarifi de J. M.
essistintie a unei Dr. Joanne Dobranfi, m. p. Agente de curte.
frirle preponderitdrie maioritdfi de Romani, fdri a_i
intrebri qi pre
ei, frr[ a voi mecarfi si scii ceva despre dinsii, prin *rur, ,pru
batjocura principiului de equalitatea drrepturilorfi
rum sine nobis(. ,le nobis iie-
(despre noi dr6si ffu[ d; noi):
deputatii
nationei Romane intemeidndu-se pre proteshrlfi adundri
nationare
Romane, tinute Ia SIbinifi ln 2g. Decembre ig4g, precumfi qi
pre cellfi-l-altil protestfi eubsternutfi Maiestatei
telle in 12. Marlifi
1849, apoi qi ln putoroa n6uelorfi plcnipotin[ie ce au cdpetati
snb_
scrisqii dc cundndir do la mai murto cente tle communitdti Ro-
mano,
- oari so vorri cubslerno preste puginri, _ se vedfi ar_
runcati ln noplloura pucoliono tre a protosid inaintea sacratului
tronfi allil Mnlcelat,i l,olls lnconrrn conoluse alle univer-
eitatoi slcrorol, -- oonoluro unllatornli.Ai
'rtinsoloril
nctlrepte, cari derapin[
principiulil oquullttlrll droprurir,rrl, qi caro ammeniiH proprietatea
qi tdltr orrhllnlit llornunlloril tl,in funrlulfi
rcgal, _ qi a rugrl
ou.t0til umlllnl,lt pro Mulorlrrlou tt, on s[ nu"dai imperialea ii_
l[rlro'ooll,ril oonoluro, or rurlnrrii tn considorlqione petiqionile
'nrllonol
R,nnno ln onrl tno[ nu r',uu rlatil nooi o resoiu$o;r; ;
 "qq
rl

74,
7$

s i n g u r I care si dup[ finitulfi resbellului civil, la oare ea au con-

tribuitfi f6rte multfi , incl totf mai lugesce si suspini !
$i cumil si nu lugdsc[, cumil si nu suspine ea? Binele ei material
e cu totulfi der6penatfi, caminuhi ei pirintescfi accoperitfi de derimH-
turi qi ruine, fiii ei decima{i, vitia b[rbdtdsci in mai multe locuri
stins[ de totfi, qi
17. - nenumerata mulqime de strunchiati, olfani ve-
duve luptrindu-se inci supti cerulir liberil cu fomea si cu gerulfi,
Bepetirea petirionei altariele ei parte sunupate, .part.e profanate, mul[i d'in preu[ii ei
-
*r::::1.-:l ursoriu pentru desto-
qi
garea et. micella[i,
- cei rnai buni mai meritati d'in fiii ei, cari intr'
acdsti cumpliti calamitate singuri o arfi mai putd mdngiiri, astldi
Maiest ate! dupi reint6rcerea pacei, dati inapoi, desconsideral,i, maltracta[i,
persecuta[i qi arrestati: ea insaqi au devenitti pradi oi batjocur[
Unfi annfi au decursfi de cdndfi credinti6sa natione
Romani d.in altorfi nationi, chiart gi rebellilorfi devinqi cu adjutoriulfi ei!
t6te [inutele Austriei locuite de dinsa, prin subscrissa
deputa[ione Maiestate ! cumfi s[ nu lugdscl credintiosii Romani ? In mo-
au depusfi plinfl de speran{il in mfinile Maiestatei telle petilionea
sa, dulfi cellfi mai distinsfi, si-au plobatfi ei prin fapte, in timpulil cellfi
care nu coprinde de cdtfi dorintie drepte si conforme timpului.
mai de currdndfi, vechia lorfi credintiE si aderintii; insi cu t6to
Acestei prime peti[ioni urmarl mai multe altele _ dar,
I
/

in liintii
totri de unri intellessfi substernute parte de c6tri deputa[ionea
intrdgi, parte -
de c6tr6 altele pfidiati; insfl cu t6ti altissima
assecu-
rare cumfi c[ resolulionea va urm{ cfltfi mai currdndfi spre mulqiin_
nirea nationei, credintioqii Romani astdptl
si astidi duii unt annfi
qi mai bine chiani aqii ca unl-dri dupl cente de anni _ inde_
- vadii o
qertfi, ca s6-qi
dat[ ascultate feibintite dorintie ce Ie nu_
trescfi de secle de anni, $i implinite promissionile ce li s'au fdcutfi
mai de currdndi !
Na[ionea, pre care in toti istoria trecutului nu cade neci o
lmputa[ione de necredintid veri apostasiH, na[ionea, care all[_
lurd cu dstea irnperiale, insr{ de bun[void $i-cu spesele selle, au in_
treprinsfi r'esbellulfi pentru sus[inerea tronului, apoi cu unfi devo_
menlfi rarfi I'au continuatri s i n g u r i, si cu t6re cumplitele per_
deri de averi si siinge, prin o stilruintii fdrd escemplu, I'au dussfi
pin[ ln finitfi cu triunfti qi cu glorid, na[ionea, ca.e cu unfi cu_
vdntri tdte Ie au sacrificatI -pentru Imperatorulfi
se ,
u nu nnmaici n'au pututfi clstigti pln' ast[di de la prea_lnaltuhi
tronfi incai o recunn6scere a meriteloni si a credin[iei selle, ci ea
esle in totfi coprinsuhi marei Aushie qi astldi singuri care toifi
mai jace inci in starea de mai inainte subordinatf altorfi na(ioni,
I
aceste-d la ei se cautl qi asl[di cu neincredere gi cu prepusuri ! Prin
rnerite de cdtrj cari mai marf neci o natione nu va putd arret6, e'au
studitfi Romanii a se face in acea-a,qi mesurd cu celle-l-alte nationi,
demni de equalitatea de drepturi, ce Maiestatea ta ai assecuratfi tu-
torfi semin[ielori imperiului; insi cu tdte aceste-d meritele lorfi, ddci
l nu se dendgl chiaril de totri, dar'nu se pretidzl dupl cuviinti[: c[-
ci vedemfi ci equalitatea drepturilorfi qi valorea de o mesurH numai
qi numai la Romani nu se applic[ neclird !
AsiA vedemri in diua de astXdi in Trasilvania, cI pre unfi p5-
mdnlfi pre care Romanii, cei mai vechi locuitori ai lui, se afll d'in
secle intr' o maioritate f6rte preponderlt6rii, se rotundiizi o tdrri
s I s s d s c H, fdr[ ca cineva si fi6 fr{cuti pre Romani si intelldgi,
cumfi e cu putintii stdndil principiulfl de equaliiate de drep-
turi
-
a formd [6rr[ slssdscH pre unfi territoriri pre cafe,
- - pl.
cumfi in scaunulfi Orestiei, locuescfi numai 1/r00 de sassi qi 171000
de Romani ! sau precumi in allfi ]llercurei numai 31000 de sassi qi
14,000 de Romani! sau precumfi in allfi SXbeqiului numai 2800 de
sassi qi 121000 de Roniani, qi asid mai de parte! Aqid norilri
-
districtfi allir Cluqiului se forrnd in folosulil magiarilort, frr[ a cu-
getri cineva ci trci patrimi d'in loouitolii lui sunt Romani, qi ci prin
rumare cu ac6stl nnesurt se remureril crimele de ldsar Maibstate, qi
 7B
ro punoi(,o ororlinlil I *.. rlqirl rur ln 800,000 rlo Romuni d'in Ba-
nululfi Tcrniqinnir ro tniil rlo cr)trh collil-l-ultii corpri nlhi na(ionei,
co unoscil volvrlrl.tlulri corbosofi, tro cubor.din[ prin ur.-,
cu
nraro drf,qi vor:hilorir loril rrpperiltori t Aeiil districlufti Ur.bci-
mnri, ln caro palrrr oincimi do loouitori- sunt llornani, eo organi-
sdzi magiaroscc, qi drcgitoriolo adrninislralive se implinescil ou
persone a clrorfi parto in robellione gi urrl asupra Rornaniloril, sunt
publioo cunnoscute !
- Totri agid se Sun[ d'in celle-l-alte comilato
alle Uugariei ce so [inea un[-6ri de Trnsilvania.
. Prin urmare na[ionea cea mai vechii qi cea mai compacti pre
ierritoriulfi impopuratil de dinsa,
- nationea care - neci o datf,
sEnu se pdrdd d'in vedere * nu ea intre ad- san
con-lo-
cuit6riele naIioni, ci aceste d'in urml cari au descillecatil
mai tHrdifi, sunt intre ea respdndite veri cu ea am,
'm
es t e c a t e,
- dup[ ce secle intregi au suppurtatri cu pa[ien[i[
c[tenele nemeritatei servitnti, dr[ in lupta pentrutronf au fdcutfi
t6te cdte sunt cu putintii unui poporri, numai ca s[-sY merite de la
Maiestatea ta mAntnirea de dinsele : acdstfl natione s[ fid qi astddi
in Austria cea intemeiatl pre equalitatea drepturilorfi, elementulfi
oellfi ldpedatfi, d'in care sI se pdtl rotundid dupl placri, qi remu-
nerd vechii ei tiranni, chiarfi qi acei-d cari au cutediatfi a redicd
armele asupra casei Maiestatei telle !
Cumfi dari si nu pldngl Romanii ? c[-ci de vomfi mai Iui in
consideratione si limba german[ care se inlrodusse de o dati pinii
fn celle mai de giosfi cercdri officiali oe nu f?iousse neci
- acea-d
magiarii, cari pcnlru limba lorfi au deliptfi celli pugini termini nu
nelnsemnfitod,
- si de vonrfi mal adauge qi memorabilea impre-
giurare, co bato f6rto tars la ochi, ci ln Trasilvania Ia provisoria
oi lmplrlire s'au avutil binieioril do grigifi, ca celle trei districte
(Figiraliulil, Alba-Julia, Rotdgulil) cari nu p6rtf, neci unfi nume
impnrmulatil do la oelle-l-alto nalioni, si cari prin urmare se vedfi a
li aoougolato Romunitorfi, e ll nu cumfi-va s[ devind ve-
cine, oi prln lnfundnlolo lnlro ollo districte magiare si sdssesci
cnrl drtr numui prln vlolontiit auni ln[ddite totil d'in oarnea Romamr- -
lul - c[ rominll prootltI s0 va putd mai departe
unulU rlo nllulilr nu no putomil desfnco de falalea iddH, cX des-
v0ltar00 d rodlorron ncsrtsi nationl nobilo oi pline de merite, in
17
urlcvcril drilgY rsc notniccscc, nutnni pentru cir aqid dorcscil vechii ci
inimici, clroru in tcndinl,ia lor'fi do n s0 rnXl'i, numerulfi Romaniloril
lo ct[ hr cullc.
Acrlsla c, sacratissimi Maiestatc ! sl'area cea do ast[di a unui
poporfi care penh'u intelessele tlonului, si penlru ca s[-qi nerite
unfi viitoriil mai ferice, s'au sacrificatfi pre sene insuqY ! Acei-ri cari
pretindri c[ poporulil Romani in stergerea robotelorfi afl[ implinirea
dorintielort selle, $i ci nu nurnai nu cere mai multfi, ci cX d'incon-
tra ar fi nrull,iflnnitil, qi numai popii si tribunii illfi summuti[: acesti
6meni inselll rarfi d'in nesciinti[, ttrai dese ori d'in acellil scopil
-
pre mai marii loril, si in ultima instanti[ pre consiliarii Maiestatei
telle, ca sd adducl in prepusir si s[ depHrteze chiarfi pre acei
-
bflrbati cari in celle mai grelle crise alle acestoril doi anni d'in urm[
au condussfi pre poporfi in interessulfi dinastiei gi parte I'au com-
mdndahi in cdmpulii bltaliei, irfl pre poporfi insusi sl-Ifi atrete
neadjunsi la gradulfi de a se bucurf de drepturi politice.
- De la
finitulil resbellului civil s'au fdcutfi d'intre preuti si alti conductori
ai poporului Romant nenumerate amest[tionY si aspre cercetdri,
dar'nu s'au aflaiil intre dinsii neci mecarfi unt summu[i[toriil, d'in
causa ci la Romani neci nu sunt atari 6meni. Eri ce se attinge de
materia de nernultiHnnire, Ia acista n'al'e poporulil neci o lipsi de
I
a se desceptd prin altii : c[-ci cumf ci vechii lui appesltori,
parte si d'intre cei compromis$i in rebellione, astfldi mai pretotin-
dind dli lui, - cumt c[ prc dregltorii na-
sunt pre capulil
tionali si Iimba officiale, pre iaripoporultRomanfid'in
Trasilvania le avusse suptfi Baronulu Puchner, astldi nu le
mai arr - cumf c[ birbatii cei mai rneritati cari au purtati
pre poporir tott dd-una in interessuhi tronului, astldi sunt suptil
plepusfi, sunt despre[iati, persecutati, batiocuri[i, - cumi cX
nationea se dimicl spre int[rirea altorti elemente, ci celle-l-alte na-
tioni drl se preferescfi, c[ acestora cari neci pre departe n'au per-
tlutri cdtt Romanii, li se facf donufi gener6se in bani qi alte adju-
t6rie, c[ndfi pentru sulferinliele Romanilorfi celle fdr' de numerilpin'
acumt pre nemine nu I'au durutri capult, $i altele qi altele : ca s[
precdph poporulfi Romanil trite aceste-d, deu ! ellfi n'are lipsi de
cdti de ochi sdnetoqi. Cumfi cX acestfi poporfi au venitt la consci-
intil ti maturitate, despre ac6sta au datfi elhi in acesti doi anni d'in
 -?g :-?9F
urm[ oelle mai invederate probe. Ins[ chiarri pentru acea-ri ci ellfi
precepe slarea sa cea dngustitorifl, se simte ncfericitfi, ne-
m An gIiatt, n ernultiInnitt!
Acestfi adeverfi, cu tote c[ e tristfi, ne simtimfi detori, chiar[
in interessulfi tronului a lil spune aici inaintea Maiestalei telle. Nu-
mai cuvdntulfi iurperial allriMaiestatei telle, care
inaintea Romanului e sacru, mai prelucosce acestei desperate nationi
Respunsulu lmperatoriului.
ca o stea de spcranqi[ !
Pre aoestfi cuv6ntil lntemeiati, si impulsiti prin noue
provoc[1ioni d'in parlca tr[mii(itoriloril lorfi, se presentdzil imputeritii Eu ve assecurezil cI voifi implini cuviin[i6sele
cereri alle na_
nutionei Romano drlqi inainte-a tronului lVluieslatei telle , cu plecatl [ionei Romanr: care au fricutil atdtfi dr rnutt,:.--voifi
dri ordines[ mi
rugdtione, ca respectiindri p[rintcsce inct_rrtll[ionca oi ncast6mperulfi
se facfl de c6tri consiri'Ifi ministriloril
mei o propusetione despre
cu care tol[ na[ionea Romanfi astcpti rl'in minutrj in minutfi acdsta, qi pute(i fi convin"\i cI na(ionea
v6strd va remAnd mul_
deslegarea cuvdntului imperial, si te induri Maiestatea ta a tidnnitl.
decide cfltfi mai curr6ndfi s6rtea Romanilorti, dAndfi prin o patente
imperiale, respunsil la cererile lorfi.
Yienna, 11. Marliil 1890.
Ai Maiestatei telle
credintioqi suppuoi
. Imputerilii nationei Romane:
Timoteu Cipariu, m. p. Canonicri.
Joanne Popassu, m. p. protopopfi.
Gregorifi Michali, m. p. protopopil.
Genadifi Popescu, m. p. professor de Teologib.
Silneon0 Balinte, m. p. parochfi.
l,etru Mocioni de l.ocn, rn. p.
Dr. Joanne Dobrunfi, m. p. Agente de curte.
Petru Cermena, m. p. Capitanil cetdqii Temisi6rei.
Basilifi Ciupe, m. p.
Avramri Jancu, m. p. Advocatri.
A. Treb. Laurianu, m. p. profcssor.
Joanne Maiorescu, m. p. professor.
Aaron Florianil, m. p. Profcssor.
Dr. Constantinri pomutii, m. p.
Gregorifi Popovici, m. p. Notariil de J. M.
Yineen[ifi Babeqifi, rn. p. Advocatfi.
i, Joanne Maigr, p. p. Teologri.
 80 8t
multele qi propriele indiginf,ie alle nationei Romane, ddcH nu se vorfi
aflri pre ldngH. domnulfi commissarifi ministerial blrbati qi d'in si-
nulfi na{,ionei Romane, denumi[i de a dreptulfi de c6tri guvernulfi
central spre scopul[ acest'-d. O assemine cerere d'in partea sub-
scrissilori,
- luf,ndu-se in considera[ione temeiurile addusse, si
mai allessfi propor[ionea impopurationei Trasilvaniei, unde mai bine
18.
de d6ue pertY d'intre locuitori sunt Romani,
- nu pdte s[ fi[ neci
Supplica in causa tramitterii unui commissaritr ministe_ nedrdpth neci neammesuratd timpului.

rial in lucrurile scolastice in Trasilvania. Deci subscrisqii isi iiu Iibertatea a rugri pre inaltulil Ministe-
rii alli cultului qi inveti[mdntului, ca s[ binevoidsci in coin[ellege-
rea cu deputationea Romanfl oe petrece aici, clrei-d sunt incredute
Inaltri Ministerifi allt cultului qi lnvetif,m6ntuluil
sufferin[iele si dorin[iele na[,ionei Romane, a denumi do a dreptuli
Intre nafionile ce locuescfi in Trasilvania, Banatu si in pdr.[ile de aici pre uni bdrbatfl d'in sinuli Romanilorfi pre Idngd domnulfi
Ungariei vecine cu aceste terri, meriti in respectulfi scolelorii, commissarii ministerial pentru lucrurile soolastice alle Trasilvaniei,
mai
multfi de cdtil altere luarea a minte a inalturui ministeriri allfi curtu- de locritiitorii allft acellui-ri relaiive Ia lucrurile scolastice alle Ro-
Iui qi invetiimdntului, nationea Romand care precumfi in maniloni, precumfi au binevoitri a denumi d'in sinulil sassilorfi pre
t6te aqiri
qi in respectulfi institutelort de invetiitur[ domnuli professorifiSchuller relative Ia lucrurile scolastice alle sac-
fu t'actati pin' acumfi ca
o fiii vitregi. Noi nu ne indoimfi neci unt momentt, silorfi.
ci d,incontri
creddmfi c[ inaltulfi guvernfi e apprecatri a rud in consideratione Cu assecurarea cellei mai sincere ascultdri si a celloi mai dis-
in-
digintiele Romrinilort qi dorinqiele lorfi in respectulfi acest,_ri. tinse stime se suptinsemndzX.
T16_
mitterea unui commissalifi miuisterial in Trrsilvania Yienna, 12. April 18S0.
spre a ordiud
lucrurile scolastice, e unt documenti despre acisti Ai inaltului ministerii alhi cultului si lnvelihndntulul
bunlvointil a
guvernului. Ins[ Iiindfi cH pre I6ngI aomnutri commissarifi pleca[i servi,
ministe_
rial s'au numitfi gi unfi omri d'in mediiJocurfi nationei sdssesci, ca Deputa(ii na[ionoi Ronrane:
locfitiitorifi, precumri amri intellesst: pentru acea_d noi, Timoteu Cipariu, m. p. Canonioil.
n,
nationi ad_ "u.i
cunn6scr:mfi deplinfi puse[ionea cdtrfi celie_l_alte Basilifi Ciupe, m. p.
si con-
locuit6rie, si reporturile ndstre cdtri dinsele, qi scimriprea_bine A. Treb. Laurianu,m. p.
ci una d'intre causele principari aile tutorfi rerierorfi intdmprate na- Joanne Maiorescu, m. p.
tionei Romane in timpurile trecute qi in cellfl de acumri este
de cau_
tatri iu impregiurarea c[ sulferin[iele qi indigintiele ei nu
s,au cerce_
tatfi neci o dati prin b[rbalii ei poprii, ci iotfi dd_una prin
st.eini,
cari sau avea interessfi de a impedecrr inaintarea Romanilorfi
prin t6te
medifi-l6cele cugetabili ,sau e'ei preoccupa[i d'in inceputri incontra
lorfi, ne ludmfi libertatea de a ne .punu
-
merea n6stri cea intemeiatl, cH neci de acistl
tOte pfuruqi;nu; t._
"u datlnu
se va res_
purtde binevoit6rielorfi inten[ioni aile inalturui
ministeri[ alfi cultu-
lui qiinvetiim6ntului, necinu se voril luri in cuviin[i6,s[
cornputi[ione
 82- 83

Moise Guseilla d'in Posorita, filosoft absolutt;

Samuel Moldovanfi d'in Grindfi, filosoft absolutt;
Petru Anca d'in Sdntegide, filo5offi absolutil;
Amos Frdncfi d'in Alba-Julia, {ilosoft absolutfi;
Joanne Popt d'in Crihalma, filosofi absolutt;
75. Jeronumt Moga d'in Ahnagif, filosoffi absolutfi;
Petru Pipooiil d'in Hondolhi, lilosoffi absolutri;
Supplica pentru stipenilie pentru junimea Alessandru Fauril d'in Septeri, filosofil absolutt;
Romana
stuilidsa. Nicolau Popfi d'in Feissa, filosoffi absolutri;
Nicolau Blaqianil d'in Blasifi, Iilosoffi absolutt;
Inaltfi Ministerifi allfi cultului invetiHmdntului
si Georgi[ Caianfi d'in Yulperfi, filosofil absolutil;
!
Rudolffi Popia d'in Satu-lungfi, filosofi absolutfi;
Fiindfi c[ nationea Roman[ care avt
nefericirea a geme secle Joanne Ralit d'in Alba-Julia, filosoflfi absolutfi ;
de anni suptri jugulfi oppressionii, n,are
acumri scole a, f*,1
6ri ce qi acelle-ri cari gi_1, redicasse ,u in mforife ,-i. Mateit Nicula d'in Rossiar auditorifi de filosofi[ r
celle mai grelle Dioniqiir Ungurt (Martianfi) d'in Blasifi, aud. de filosof.
luptdndu-se cu celle maimari pedeci,
sunt inc'hise, $i redicarea al_ N. Popfr d'in B[rei, auditorifi de filosofil;
tort institute f6rte de doritri pentru
onri junimi numer.6se, Panteleimone Popassu d'in Brasi6vr:, gimnasistt absol.
"oftor"
se pare a sc differi intr'unfi viitorifi prea_dep[rtatfi:
imputeriti ai acestei nationi isi
aeci ,"b.;;ir;;; ' Joanne Mureqianri d'in Rebriqi6ra, gimnasislfi absolutfi;
id; Iibertatea a r-ugri pre inalturri Joanne Popfi d'in Bra$iovfi, gimnasisti absolutt;
ministerifi alhj cultului qi invetidmdntului
ca s[ binevoidseX a ordin6 sti- Georgiri Laslo d'in Ddmbrfi, gimnasisti absolutri;
pendie d'in fondurile disponibili
alles[atului pentru aici insem*lii Josefi Lica d'in Sdngiorgii, gimnasistri absolutri.
Romanid'inTrasilvania cari qi_au farom ;r,ri
cu bunrj progressri InaltfiMinisterit allt cultului di invetiimentului ! Ne esie cun-
pini Ia gradulfi indicati, ca cu ad;utmiuhi "ioaiuie
noscutfi c[ Maiestatea sa qi inaltuhi guvernri voiescfi cultura na-
urm{ in institutele publice j9 aici I"a sciintiele juridice s[ p6tl
acelor,_d
tice, precumfi qi Ia alte sp-ecialird[i, ei poti_ lionei Romane ; nationea d'in partea ei, cu t6te ci au fostfi pin'
ri se-si"fotx cdsrigri carifica" acum[ appesatfl d'in sistemfl si dat[ inapoi, au adjunsfi Ia deplina
[ionea necessarid spre a fi in stare do a satisiace
tutorfl cererilorfi cunnoscin[iil c[ are lips[ de culturl, insi nu se afld in stare de a
d'in partea statului; in specie pentru:
se putd adjutri ea insdsi: mai allessfi acumfi, dupi ce prin sacrifi-
Joanne Maiore d'in Tompaha za,
teologi absolutfi; ciele celle mari cari le addusse in cei d'in urm[ anni pentru sustine-
Petru popfl d'in Sdmpetru, teologfi
absolutri; rea tronului, iqi st6rse lote puterile, $i se miserdci preste credute,
Joanno Fauru d'in Sipreri reolo!fi
absoturfi; aqid incdti acumri are mai pugine mediri - loce pentru oulturi de
Basilifi Moldovanfi d'in Chirilleu, teologri
absolutfi; cdtri suptfi guvernuli rnagiariloril: deci ea substerne prin noi
Joanne Russu, professor normal
Ia nUiif, teologd abs. acdstH rug[tione drdptl qi cuviinti6sd inaltului ministerifi alli cultu-
Basilifi Duca d'in Nirasteu, teoiogfi absolirtfi; "
lui qi inve[idmentului, qi sper6 c[ va afli ascultare la pirintesculfi
Carlil Gabre d'in Deqir:, fiiosoffi ibsolutfi;
guverni; ea sfer[ ac6sta cu atdtil mai secuiir cu cit[ scie c[ fiii ei
Joanne Tille d'in Basnq lilosofr
absolutri; au fostt scosqi de multfi prin guvernulft Trasilvaniei cellfi compusfi
Joseffi Orianri d'in Deqifi, filosoft absolutri;
nulnai d'in magiari qi sas$i, de Ia participarea stipeudielorfi d'in
Georgiri popfi d'in Sdntiuanne, filosoft
atsolutfi; fonduri publice qi d'in cassele de contribu!,ione alle Trasilvaniei,
6ir
 84,
86
destinate de la prea-inaltere Iocuri pentru formarea sciintiricI ju-
a
nilorfi?rasilvani, cu t6te cd ea, ca cea mai numer6sd, au
contribu"itfi
Ia statfi partea cea mai mare, si prin urmare au conferitfi
cellil rnai
multfi spre formarea fondurilorfi scolastice.
Vienna, 6. Augustfi 1850.
Ai inaltului Ministeriir all[ cultului qi invetidrndntului
_ pleca[i servi,
20.
Deputatii na[ionei Romane :
Timoteu Ciparifi, m. p. Canonicri. Supplica pentt'u oonchiatnarea unui sinoilu completu
A. Treb. Laurianfi, m. p. spre allegerea Episcopulni unitu d'in Trasilvania.
Basiliri Ciupe, m. p.
Joanne Maior.escu, m. p.
Inalti Ministerit !

Constantia in religionea p[rin[ilorri qi nescuturata credintii

l

i
T
cdtr'[ augustissirnulil imperifi allfi casei austriace au fostfi totfi dd-una
ccllc rnai de frunte omamente alle na[ionei Romano lrasilvane, cari
qi in timpurile celle mai d'in urm[, in luptl cu pop6rele celle mai
polite alle acestui imperiri, Ie au confirmati cu neindoite argumente'
li pre cdnthi nu pugine nationi alle imperiului la inoeputulfilnmisqff
lor.ii civili celloni mai de curr6ndfi sau scidea sau vacilld credin-
statului, poporulfi nostru Romanfi cu o gurfl qi cu
til cirtr[ capulfi
o inirnh int5ri prin jur[mentri credin[ia sa cu cea mai mare solenni-
tate in adunarea nationale d'in 15. Maifi 1848, si mai pro urm[, oa
Desce 6inini cari au inve[iatfi de Ia str[bunii lorfi a trli
gi a murl
pentru religione, principe si patril, o apperari ltr[ fricl ptnl la
morte, ctt perderea vie[iei, a familiei qi a tutoril bunurilorfi, ai ou
,urr,tpurru-*ai a intregei nationei selle' Faptele aceste-d cu cari
nationea Roman[ are drepti de a se gloriri, sunt si mai inalte de
cdtir s[ cutedie a le r6de limba invidi6s6 a calumniatorilorfi, $i
nai strilucinti de cdtri s[ se p6ti intuneca prin deodrta disput[ a
voitorilorir de reu. $i chiani ddc[ nu si-ar lu6 neci o dati cuvinita
mercede pentru aceste fapte insemnate, poporuli Romanil isi va {in6
de cea mai mare gloril si cletoril a le repe[i cu Yerce occasione'
Cu assernine constanti6 s'au distinsfi nalionea Romani si in
religionea plrintiloril sei d'in timpurile celle mai vechie pini in diua
tle ast[tli, asii incatt neci o persecutione a principiloril acatolici,
neci o promissione a bunurilorfi timpurali nu o irutur[ splrii sau
anmdgi ca si se abbati de la religonea pirintilort sau si imbrflgio-

Seze altl professione de credin[ii, n6u[ qi contraril aceltei-agi.
D'in acdst[ caus[, t6te paginele constitutionilorfi trasilvane sunt
pline de nedreptd[i qi asupra religionei uationei ndsl,re gi asupra Epi-
scopilort ei; insl cu multfi mai crunte si mai barhar.e sunt faptele
- avuri a sufel'i nu nurnaipopo_
cari precunifi ne spune istoria
-
rulil Si clerulfi d'in gradurile mai mici, ci qi Archiereii nostri de la
propagatorii sectelorfi n6ue, adec[: batjocur.i, b[taiX, si chiar[ si
m6rte, pentru tinerea religionei. De aici'ur.md ci religionea gr.6c[
a p[rentilorfi nostri, immul[indu-se sectatorii cei noi, qi de altE parte
religionearomano-catolich
- care o atdti de apr6pedeceagrdcl-
scddindt qi ea mai cu totuli, in criti nu putt s[ de a adjutorifi su-
rorii selle, fu sc6ss[, ca una pre care o judecarl rnai pre giosfi cle
odtri cellel-alte secte n6ue, d'in numerulil religionitor'il r.ecepute, qi
abiril fu numeratl intre celle tollerate.
Acdstl trist[ stare a bisericei n6stre rniscd pre poporulil Ro-
manfi trasilvanri ca s[ dea mdna cu biserica romano-catolicd,, ca
asid si se p6t[ apperri impreun[ in adversitritile oelle aspre in con-
tra inimicilorfi communi. gi cu t6te c[ nu multfi timpfi dupi inchii-
iarea unionii, mare parte a poporului se Iassd de acdsi[ unione
ecclesiastioil, d'in causa ci nu numai se vedur5" insellati intru adju-
toriult ce sperasser[, ci inc[ observari ch lucrurile prin neintel-
leptele mesuri alle ambitiosilorI cari nu precepea interessele bisericei,
mergd intr'acollo, ca in Ioculfi libertdtii bisericei nationei n6btre,
a c[rei independintiH, drepturi vechie si datine antice se recunnoscrj -
qi se consacrH. chiart in actulfi unionei, s[ se lntroduci o servi-
tute n6ui care mai pre urm[ s[ se prefacfl - intr' o delissare cu totulfi
a religionei grece qi intr' o trecere Ia ritulir ronrano-catolicfi cellfi
nou pentru pXrin[ii nostri.
Cu tdte acecte-d, ai dupi acestfi sucessfi deqer.tfi o parte mare,
adeci de giumetate, a poporului rernase stabile in acistl unione cu
biserica romano-catolicl plni in tirnpurile presenl,i, si doresce a re-
mand; fiindfi o[ cca-d ce fhcusser[ parin[ii nostri atunci dorl mai
multfi d'in lnlellep[ione, se fdcri acumt lucru de consciintii de la
caro nu so mai p/rlo abbate nemine fird cea mai mare turburare a
sufllotului. lii ncest'-d c allfi doild qi mai tale argumentfi alhj con-
slantioi na[ionoi ndstro Romane.
Ilomlnii orcdintioqi acestui principifi stabilitfl tle itribuuii
87
nostri, in. adunat'ea na[ionale mai susi uremoratf, arretarH ilorintia
despre unitate atdtfi in religione c[tfi si in administra[ionea na[ionale,
qi dechiararl cu unanimitate qi intHrirl prin jurlm6ntri c[ se tinfi de
acdst[ dechilratione cu t6te puterile, ca biserica na[ionei Romane,
fdrX distingere de confessione si fii liberl qi independinte de la
veroe influinti[ striini, si precu:nil cerurl d'in partea neuni[ilorf,
independinfi,il de rnitropolitult setbilort de la Carolovigifi, aeid ce-
rur[ qi d'in partea unitilorfi independintib de influintia ierarchiei un-
guresci, qi ca acesta s[ se pdt[ c[stigd mai uqiorfi fdr[ diversitate
de religione, dechiSrar[ cu o guri qi cu o inim[ ca si se cdrl de la
iliaiestatea sa restabilirea Mitropoliei Romane cellei vechie, cea-d ce
se si fdcir plin tl6ue cleputa[ioni tr'lmisse la Maiestatea sa impreunil
I cu celle-l-alte punte alle adunHrii qi noi sperAmfi ci acdst[ cerere
drdpt[ a nationei Romane totil se va implini o datil.
i Tolri de o dati cu aceste-ii.se statui ca de aici inainteEpisco-
pii la scaunele vacanti s[ se allig[ in sin6de oompuse d'in clerfi qi
d'in popoli, cu rnaioritatea voturilorfi, dupl 'veohia datin[
,ru- tine incl qi astldi in celle mai multe locuri. Acdstl datini
"^.,
a bisericei grece ne ar {i uqiorfi a o demustrd nu numai d'in modulfi
vechiil dupi care se 1,inea sinodele, dar' $i d:in practica cea n6u[ a
bisericei d'in Croalia eto. se cunndsce de adjunst ci, de oi s'au inter-
ruptil in unele locuri, sau s'au datli uitdrii, ins[ nu s'au stersi pre-
tutintlind la pop6rele de religionea acdsta. Cumi c5. acea-aqi datini
au domnitfi si la Trasilvani arriti actele si literele convoclt6rie alle
sinodelorfi cari s'au tinutri si dupd inchi[iarea unionei'
Arrdti si actulfi cellt mai de currdndt allt sinodelori ce s'au
[inutfi la neunitii si cei de la Ar.adi
qi cei d'in Trasilvania, unde se
chi[marl birbati prea-multri nu numai d'in cleri, oi qi d'intre secu-
lari cari luarl parte Ia consultationile despre t6t[ diecesea, ai clrei
membri sunt firl indointil gi secularii.
Dleptt acea-d cu atdtil mai male durere de inimi ne au pe-
trunsil, vedindri d'in literele convocitdrie alle vicariului capitularifi
allil diecesei unitilorfr de Flglrasifi d'in Trasilvania, cu datult 30.
Juliri, cumt c[ aci nu se lud in consider[[ione datina cea vechil, si
c[ nu se chiimarl altii afarl d'in clert Ia acestil actt de allegere de
Episcopt, care nu attinge mai puginil pre poport sau pl'e seculari,
tle odtfi pre clerfi insugi. cx-ci condusqi de sollicitudinea care o
 88
avemfi pentru religionea n6strH noi subscrisqi deputali de religionea
unitil, nu putemriasscunde c[ ne tememri c[ d'in acesti modfisinistrfi
de a lind sinode, pdte urmri ca poporult s[ se piece de aci inainte
intr'a collo unde va vedi ci se observi mai accuratfi vechia datinfi
de a tind sinode.
Deoi subsoisqii ne tinemri de a n6strl detorii a descoperi
consciin[iosri celle mai susri scrisse inaintea inaltului ministeriri, $i
a ne rugi ca si binevoidsci a preveni cu a sa intelldpt[ dispuse[ione
reulfi ce ar urmd d'in assemine miscare, $i a face oa s[ se [inh drep_
turile celle vechie alle bisericei n6slre, sE se alline inimile credintio-
qilorfi, qi cea-d ce e mai insemnatfi, ca slarea de acumfi a biselicei
Romane unite d'in Trasilvania sfr nu se pun6 in pericle n6ue.
Vienna, 5. Septembre 1850.
Ai inaltului Ministerifi
plecati servi,
Deputatii na[ionei Romane de ritulfi gt. cat..
. Timoteu Ciparii, m. p. Canonicfi bis. blas.
A. Treb. Laurianu; m. p.
Joanne Maiorescu, m. p.
Simeone Barnufiifi, m. p.
89
.
21.
Protestu incontra rnestecririi Prirnatelui Ungariei in
lucrurile bisericei Romane.
Inaltfr Ministeriri!
Intre calamitd{ile celle infioritor.ie prin cari sincera insi nefe-
ricita ndstri natione Rornan[ d'in Trasilvania ftt mai cu totulfi appe-
sati gi asselvitX de la venirea magiarilor'fi in aceste tinututi inc6ce,
meriH intr' adeverfi a se numel'a nu in cellti d'in urml looir acea fa-
talitate prin care fu lipsitX de t6t[ libertatea civile de noii barburi si
degradatl la servitutea cea tnai de giosi I si de alti parto fu ad-
dussfi intr' acollo ca sd cad[ suphi acell'-asi jugfi de scrvil,uto gi hr
respectulfi ierarchicfi. Marl.ure ne sunt tole lristelo pagino ullo iel,o-
riei patriei, celle pline de nettumerate machinationi allo noiloril ro-
formatod cu cari cercd sd abbatH pre na[ionca Roman[ do lu crc-
dintia pHlintisc[, insfl elle fur[ frente prin constanlin popot'ului
nostru; marture ne sunt rusin6sele persecu[ioni allc Episcopilorir no-
stri, ucciderile fr{r6 de lege, proscriptionea religionei ins5oi, qi sup-
punerea clerului intregir suplfi varga cea de fet'r'fi, in locfi de b[tiuhi
pHstorescfi, a superintendintelui reformatri; d'in care urmii ca con-
fessionile acatolice de currdndfi esqite d'in p[mdntri s[ adjungl a
se buourd de plina Iibertate ecclesiasticl cn t6te beneficiele si pri-
vilegiele concesse religionei catolice de mai inainte, dril singurl re-
Iigionea poporului nostru cea venerandl de rnullime de seole antice,
si se lipsdsc6 de tote drepturile, gi spre ruqinea numelui crestint s[
nu se bucure de o s6rte mai buni de odtri insasi religione judaic[.
Ca s5 vindece ac6stl s6rte crudi strabunii noslri r clerulir qi
poporuhi nostru Trasilvanfi, d'in consilifi divinir,dederi dripta cu
biserioa de ritulfi latinfi, care adjunsesse tnai Ia acea-aqi sdlte ca qi
noi in acdsti patrii, pentru ca aqid dmbe aceste biserice cu puteri
 90
unite si poti stri mai tare incontra incercdrilorir collorrj-l.nll,o,
confessioni preputinti ce ammetif cu ruinl p'e amentft)uo,
si r:u
reclstige vcchia lorfi libertate qi independinxi[. .Sprc accslI rcopir
se incept unionea bisericei n6strc; cdtrl finitulfi secluluiXVII, suptfi
Teofilfi Archiepiscopulfi de Ia Alba-Julia, tre fericiti rnenro'iii in
,
patru punte de credintiH., rernAindfi nevetenrar.fi ritulir si cclle-l-altc
institute gi datine disciplinarie alle bise'icei o'ientale grece; 6i apoi
suptt successoriulfi lui, Archiepiscopulfi Atanasiir cellfi in adeverfi
nemuritoriri, se inChilid, si se intflri cu autoritatea imperiale priu
diploma divulni Leopoldfi I. rl'in annulfi 169g.
T6te aceste incepnturi promittea o crescere si inaintar.e prea-
fericitil bisericei n6stre. c[-ci se plrea c[ religio'ea uostrr unit[ in
dogmatele credintiei cu biserica de r.ituhi latinfi, qi asiii numerati
inlre religionile recepute, se va bucurd de aci inainte, in putcrea
acellui-asi decretfi i*rperial, de tote acelle drepturi si privilegie de
cari se bubur[ cellel-alte religioni alle patriei, precumfi s'ar fi qi
bucuratfi in adeverfi, dic[ zelulil cellfi fdr[ de timpfi allfi unorfi rni-
nistri ai bisericei, incontra ordinationilorfi cellor[ multe alle scaunu-
lui appostolicfi cari apperl suptfi pena dc anateurfl integritatea ritului
si a t6tei economiei bisericei grece conh'a verclrei usur?ationi, qi
ddci invidia inirricilorfi cellorfi rei de inimi ai nationei si religionei
n6stre, n'ari fi intinsfi curse n6ue pre suptfi ascunst si suptri di-
verse preteste mincinose incontra independin{iei eccesiastice a cle-
rului noslru.
Deci nu e neci o mirare dic[,
in scurtt timpfi dup' acrlsta,
mare parte a clerului qi a poporului vedindir in n6ua oppressione a
religionei o servitute n6uI, ei sirntindfi perfidia ce lucri suptf
ascunsfi, se Ihssd cu mare tumultil de conl,ractulfi unionei cellfi de
currndri inchiliatt, voindfi urai bine a tr[i friri tlg drepturi si pri-
vilegie, de cdtil a sodmili suptfi forma unionei ritulil si religionea
oea vechi[ a phrintilor.fi sei cu dalinele celle n6uu alle altui litri.
Iti Cea d'dntriiir plagii infiptl independen[iei ecciesiastice a popo-
i rului noutru de religionea grdcd, care au amiritfi inima a totfi po-
;l porulfi si care pin[ in diua de asthdi au l[ssatri dureri nespuse chiart
rl
si in inimile acellor'-ri cari remaseri constanti in unione, e,ste: sup-
pressionea demnitdtii Archiepiscopale care
I
-
fr
avu Archiepiscopulfi de ritulfi grecfi de Ia Alba-Julia d'in Trasilva-
ij
ii
i1
ii
9l
nia, mt numai inl,re marginile Trasil-
cu jurisdicf,ione mitropolitic6
si-si vaniei, ci qi in pdrtile Ungariei insesi, 9i care se recuttnoscti plin
bullele ponteficilorfi si diplornatele Imperatorilorfi in cei doi Archie-
piscopi urclitori ai unionei incl si dupl inc]ri[ialea uuionei,
strIrnutarea Alc]riepiscopatului de la Alba-Julia
- $i
in Episcopatir sirnplu allfi F[glraqiului. Deserte fur'[
tote gemel.ele gi suspinele nefatigatului Episcopir Joaune Innocentiil
Baron de Clainfi, asupla acestei n6ue qi triste plage inlipte bisericei
selle, de$erte furl tote incerctirile de a restabili vechia dernnitate bi-
sericei selle cellei despoiate; preputinfiia inimicilor'il invinse, $i ne-
spiriatulil apper[torifr allir bisericei selle isi lini vidtia la Roma in
essiliri.
InsH de qi diecesea Romani trasilvarrii. in actele officitise se
despoiri pre tHcute de vechia sa demnitate Archiepiscopale, care nu
o attacarfl neci mccalri plincipii acatolici, dar'[ clerulit si poporulfi
unitir trasilvanil convinst in iuirna sa ci numai prin nedreptil s'au
rHpitri dieccsei autoritatea archiepiscopale, asiri de tare n'au pututfi
s[ se desfacl de dinsa pin[ in d,iua de astldi, incdtt preu[ii diece-
sei aceslei-d'in memorationile sacre pre Archiereul[ seu nu I[ nu-
mescfl altminterd, de cdtir Arohiepiscopt, si asiri protestdzd
cu t6t6 solennitatea $i au proteslatfi tol,il di-unl fdr6 intrerupere
inconlra verclrei strline arrogfiri a demnitdtii Atchiepiscopalc.
Deci ne au pel,runsii cu aldtir mai mare mirare, cdndfi anrfi
vedutfi in enciclica Primatelui Ungariei, cu datulfi d'in 15. Juniil
a. c. cdtrfl Clerulil Romano - Catolicil allfi diecesei Fdgarasiului d'in
Trasilvania, nu nurnai ci pre cleruli nostru illil numesce ,rRo-
m ano- Catolicrir(( ci cdPrimatele isiattribue sie$i ,rce a m ai
s.trinsh drcg[totii'6 asupra acellui clerfi. C[-ci rintairi, de
si cleruhi acestei diecese dup[ origineln6strlRomani, este Ro-
manri si dupl pirerea n6str[, drl dupl unionea fdcuti cu sdnta
bisericl catolici Romanfl este Catolicfi; insl dupl usulil vorbirei
mai vertosfl in forma in caresevede
,rRomano-Catolicfir((
in enciclic[: Yen. Clerir Romano-Catolicfir(6 nurnai in
mod[ ecluivocri(ea s[-qi batl jocir ou vorbele) se p6te numi a$id,
cumfi nu se cuvine Si nu e iertati; c[-oi vorbele aceste-d: ,rR o-
o mano-Catolicir(( unile aqid, insemndz[ de communri Ritulfi
adeclRomanil, dr[nn na[ionea, gi religionea adecfl CatolicX,
 93
92
protestai in numele si allfi nationei in aintea inaltului Ministerifi
seu
si noi de si suntemfi Romarri si dupl origine si dupH uedin[ii prin incontra acestui abust enormil, cu atdit mai vertosri ch nal,ionea
unione, ins[ dupfl ritri clerulfi nostlu s'au numitrj totfi dd-una qi de
Romanl au cerutir de repetite ori de la trugustissirnulil tronri resta-
to[i greco-catolicfi, 6ri nu simplu Catolicfi, cu atdtfi bilirea scaunului mitropolitanfi cellui vechiil de la Alba-Julia d'iu
rnaipuginfi Romano- sau Romanfi-Catolicri. Noi repro- Trasilvania, dr[ usurparea autoritd[ii miilopolilice de cdlrl scau-
bdrnfi acestfi abusri de vorbe, de Ei se pare cfr ne ar linguqi nunitu-
nulfi Strigoniului nu se oppune numai acestei celeli drepte a nalio-
tea natjonale cu care strEinii credt ridindfi ci noi ne delectdmfi, cu
nei, ci incfl p6te s[ prepare si rcligionei unite noue pericle 0i mare
'atflti rnai tare cu cdti intellessulfi comnrunfi allfi vorbelotil acestor'-d turburare $i amariqione de sufflete.
presuppune unt lucru de la cale nationea nostrft au fostfi toti d6-
Yienna, 19. Septembre 1850.
una si va s5 remdnfl departe, de si e sincert unit[ in credintii cu Ai inalhrlui Ministeriil
biserica de ritulir latinri; iti cu linguqiri frivole inh' unli lucru plecati servi,
aqiA de seriosi cumfl e religionea, qi bar.e bagX suptfi ascunst idde
Deputa[ii na[ionci Romano de rit. gr. cat.
atdtir de contrarie sentimentulni communir allfi na[ionei, nu numai (Urmizd sucscrip[ionile.)
ci nu ne delectdrnil, ci vorbindri sinccrri le urrimfi d'in totfi suffle-
tulir ca pre nesce in$ellationi pericul6se.
AIhi doild, incdtti ne e$te ndue crurnoscutfi, aceslri nou titlu
sau dregHtoriE metropoliticd nu s'au usurpatil mai inainte de cdtr[
Nr.4740 C. M. G. 1851.
predecessorii Primati ai Ungalisi, neci nu se p6te *surpri. Fiindir
s[ nu numai se oppune de a dreptulfi convincer.ii continue a biseri- Notificatione.
cei n6stle, care o amfi espusri mai susri, dar[ nu sc p6ie intlri prin
neci unfi actfi publicti deurnri de credinti[ ; c[-ci cliploma LeopoldinH Maiestatea sa s'au induratfi prin altissima resolu[,iorre tl'in 12.
cl'il-anuulfi 1701, ca spuri[ qi srpposit[, nu p6te dd neci unfi te- Decemble 1850, a comprob'i reactivarea Archiepiscopatului gr.
oat. de la Alba-Julia, qi redicarea douor[ n6ue Episcopate gr. cato-
rneii unui titlu care nu s'au mai usurpatri mai inainte.
La aceste-d mai vine, ci dup[ divcrsitatea rituriloni, numai I lice, Ia Gerla ia Trasilvania, qi la Lugoqiii in banatulil Temiqianri.
Sabinifi, 23. Februarii. 1851. *)
Episcopii de acell'.dsi ritt potfi avi dreptulfi mitropoliticfi, cea-d ce
,-J----:
este atdtir de adeveratir, in cAtfi ddcH ar fi altminterd, s'ar putd da
x) giebenbiirger Eofe, Ilr. 35, uom 1. ljJilirl 1851. ?Imfti$er tlleit.
Episcopfi si de ritulfi latinfi Ia diecesile de ritulfi grecir,
- luclu care
au voitri sil incerce la inceputi cu clerulii nostru, dar[ mai pre urmi
s'au reieptatil prin intblleptionea Ponteficiloril RomanY ca unri ce ab- Nr. 4?40 C, lll. G 1851.
surdfi si periculosfi.
I Assemine ei drephrlir primatial nu adduoe cu sene dregatoria .S.unbm a$ung,
I
mitropolitici asupra diecesei n6stre, d'in causa cf, Archiepiscopulfi geine Dlojefidt [1,r0en mit o. t. GntfdtieFung bom 12. Oecember 1850,
t
r
Strigoniului este si se chiamfi Primatele bisericei ungnresci: drX bi- bie fresftiuirung be6 0r. frrtll. GrS0idftlutnd 3u .Aor{{ibrtr0, llnD Dfe Guri$fung
i serica n6str6 neci nu e ungurdsce neci nu se p6te dice ci face in uon 6roei neuen griedl. fntt. DiSttillnern lu Oi,rrrroe,lliunr in Gieben0iirgen,
I
.vemnfi modi o parte a bisericei ungulesci. bonn 3u 8uoo6 im temei$er Eonofe cllergn{iDig[i iu 0enet)nrigen gerutlt'
D'in aceste con"siderationi subscrisgii, ca metnbri ai prcdissei bermqnnftobt om 23. Belruor 1851.
ri
rl
I
biserici unife d'in Trasilvania, $i apperhtori ai drepturilorri ei d'in
l; consciintil si d'in detoria pusd asupra lorir, nu potfi I[ssA a nu
l
rl
rl
I

rl
rl
 9&
95

Sftbinifi, nu e inslare de a respunde Ia t6te cererile necessarie alle

[errei. C[-ci dupl cunnoscuta miserflcil Romaniloril ce s'au si mai
a
m[ritri prin sacrificiele addusse pentru .sus[inerea fronului legitirnt
in resbelluhi revolutionariri celhi d'in urm[, acesti-ri
- mai allessi
cei d'in [inuturile dep[r'tate de cdtr[ appusfi qi m6di[-n6pte nu
22.
- rnai
sunt in stare de a trdmitte pre fiii lorfi spre clstigarea culturei
supplica cdtra Domnuru Ministru ailu curturui
si inve- inalte Ia SXbinifi care loci jace l6ngd marginea estrem[ de c6trl
liam6ntului pentru reilicarea unei facultdti filosofico- medi[-di a Trasilvaniei.
jurirlice pentru Romani, Escellenl,il ! dic[ nalionea Romanfl ar fi avutir unfi trecutil
mai favoritorii, dici nu i s'arfi Ii luat[ fondurile ecclesiastice qi
Escellentii! scolastice cari le au avntfi ea in timpurile mai vechi : ea ar fi acumil
in stare a si face scole nationali d'in medifildcele selle proptie ; insl
In 2t alle acestei-ri, subscrisqii avirr[ on6rea,
in legXlur[ cu aqiri, despoiatl de tdte medifrJocele, se vede constrinsl a appelli la
supplicile date in 1. septembre 1849,
si in 10. Januarifilaso, a dreptatea guvernului clrui-ri este applecati cu tdrti devo[ionea, $i a se
adressd cu gura cdtr[ Escellentia ta rugltionea
pentru redicarea unei rugri prin noi pcntru redicarea unei facultdti filosrfico-juridice pentru
facultdti rilosofico-juridice pe'tru naqioneaRomanl
la cruqiil. Marea dinsa. Noi ne puuemfi totd speran[ia c[ acdst5. rug[qione va alld
importan[id a obiecturui acestui-d ne inddmnl
acumri a adduce Ia in- ascultare cu atfltfi mai binevoit6r'ii, cu cdtfi e indreptat[ c6tri gu-
deplinire inten[ionea pronuntiati atunci, adeci
de a propune Escel_ vemrrlt care in g. 4, allfi drepturilorfi fundamentali d'in 4. Marti[
Ientiei telle qi in scrissfi rug[trionea acdsia.
Nu tendintie separatistice, 1849, au fdcutfi nationilorri austriace celle mai imbucurfltorie asse-
nu urrh c0td celle-l-alte connationi d'in
facfi pre Romani s[ sim[ih indigin[ia redicdrii
tirri, ci impregiurdrile cura[ioni in respectulil desvoltdrii si inaintdrii nationalitrdtii lorrj.
unei faculiatiproprie Remdnemfi cu cea mai profundd reverintii.
Iilosofico-juridice. Sassii, magiarii au propriele
lorfi institute de - Yienna, 29. Decembre 1850.
:uljrla-.tnleriffi si superiori, in cari se pr.opunfi obiectele de inve[ii_ Ai Escellenqiei telle
turl in limbile lorfi materne de c6tri p.oirrrori sassi qi
magiar! cea_ri plecali servi:
ce contribue f6rte multri spre inaintarea narionalitdtii
fectionarea limbei lorfi. Deci dic[ se va redicii
torri ii spre per- Andreifi gaguna, m. p. Episcopfi.
in tra.sitvania o uni Alessandru Sterca-Sullutifi, m. p. Episcopri.
versitatefdrl distingere de nationi cu spesele statului, prin
acdsta uu Timoteu Ciparit, m. p. Canonicri.
se voril desfiin[id institutele superiori aie sassilorfi
oi magiarilorfi ce Petru Maniri, m. p. b[rbatt de incredere.
sunt in fiin[iH, prin urmare neci nu se va inldtulri redicfltoriulir
putinto allfi lnaintdrii nationalitdtii slssesci nragiare,
celhi ' Paulu Dunca, rn. p. bflrbatfi de incredere.
si ir[ pentru J. Brani P. de Lemeni, m. p. bflrbati de incred.
na[ionalitatea Romun[. nu so va lnfiin[id neci unrj re_tlicdtorii
prin Joanne Aldulianfi, m. p. barbatfi de incredere.
crca'el universitdiii rrusilvnnc. In moduli acesl.'-d ceile-r-arte
natio'i Basilit Ciupe,m. p. Deputatfi.
co votI llssrl ltr poereseionca mcrlifi_locelor[ pentru inaintarea lorfi,
qi numni ll'muniloril ro A. Treb. Laurianu, m. p. Deputatfi.
v'rii ripci aturi mctriil-roce, cea-ri ce ," Avramri Jancu, m. p. Deputatri.
ouucd do n0006!0 porirou nulionnlitdlii lorii.
Simeone Barnu[ifi, rn. p. Deputatil.
Dur[ rl d'ln rrlrrl ronpcctfi o f6rte do tloritri redicarca unei fa-
oult0ll fllocollou - jurirlico Rornnno tn Orusifi. o universitate p.
e. in
 96
- '97
asupra acestei ilispuse[ioni care duce numai Ia impetlecarea des-
voltdrii naqionalitd[ii n6stre. Ni se derle assecura[ionea (420 G. t 849),
ci nationea se va uni in respectulfi judiciirifi, qi noi furHmfi insfirci-
nali cu problema s[ arretAmfi cumfi s'ar put6 acdsta puneinlucrare,
despre care ne si dederHmfi plrerea in conformitate cu provoca[io-
nea ce ni se fdcusse. Ins[ in Iuna lui Nouembre acellui-aqi annfi se
23.
publicd formationea unui nou tinutfi de adminisha[ione, suptri numele
de Voivodatfi serbescfi qi Banatfi Temiqianfi, prin
PlAnsrjria asupra proiectetei despartiri si subortlini'i a care dr[si se t5if, o parte insemnatl de Romani do c6tri fratii lori
nationei ltomane' tl'in Ungaria, 6i se incorporfi cu voivodatulfi serbescfi, elemenlfi cu
totulfi shiinfi Romanilorfi. Acdsta incl nu se p[rea destullfi spre de-
Maiestate!
rEpenarea elementului Romanfi, priri care firesce e conditionat[ qi
sustinerea tronului qi inte-
In mediri-loculil luptelorfl pentru ingreuiarea desvoltdrii lui; la impHr(irea Ungariei in cinci districte
gritatea monarchiei audi poporulfi Romani ce. se afld suptt armet fdcuti in vara trecut[, Roinauii d'in lllarmurosfi se sc6sserH afarl
cb Maiestatea ta ai luatrj pre cuv6ntfi promissionile constitutionali tl'in districtult Urbei-rnari cellfi locuitri f6rte mare parte de Romani,
celle fericit6rie de pop6re, f[cute de Fertlinandfi cellt Bunfi' si qi se incorporar[ cu elementulfi rutenfi si magiar.ii d'in districtulii
trimisse prin metliri-ioculil periclelorfi resbellului cellui apprinsi.de Cassioviei. Dupti acdsti desplr[ire a Romanilorfi in cinci pdrti si
t6te pdr[iie pre imputeri[ii sei, ca sH fericiteze indltiarea pre tronri
a
unire cu elemente slrdine, Ie remase speran[ia c6 incai in Trasilva-
Maiestatei tetle si si adtluci omagiulfi seu, ins[ totri de o tlati sH
nia unde formdz*. s6mburulfi popur[q,ionei cu o maioritate f6rte'pre-
spun[ dorin[iele selle celle tlrepte qi ouviinti6se qi consunit6rie
cu ponderXt6ri5, se vorfi uni intr'unfi corpt na[ional independinte;
manifestele imperiali, qi s[ se r6ge pentru implinirea lorfi' dard acurirri se vedfi tote semnele c[ qi in acdstl [drr[ ne vort des-
Petitionea nationeiRomane se substernti- Maiestatei telle in
25' pdiqi in mai multe pdrti, aqid ca s[ ser.vimfl pre totindind spre int[..
Februariil 1849 la Olmu[iil, cu care occasione ni se dede assecu- ritea altorfi na[ioni, inci qi a acellor'-d cari au redicatil armelo ln-
rarea verbale.o[acea-:i se va tleslegri in cellfi mai scurtil
timpfi spre contra tronului Maiestatei telle, $i spre flEccirea na[ionei n6stro
mulliinnirea nationeiRomane. In 7. Martiri se publicA constitu[ionea proprie. Acdsta in adeverri, nu e numai incontra numer6seloifl
durere'
irnperiului austriacil, in care, pentru cea mai .mare a n6s[rH manifeste imperiali, ci si chiarfi incontra constitu[ionei impe-
nu se attinge nu"i o sillaba nationea Roman[, precdndfi cellel-alte riului.
"o
nationi priiilegiate pinl acumfi se numescfi appriatt in SS'
71-74' Maiestate ! Noi amir in[ellessfi d'in fdntdni secure, ci dupl
imparte tluPfl determi-
D'inconir6, naiioneaRotanh sedesparte si se mai multe incercdri de a pune pre chrirtie statutult Trasilvaniei
coronH: Ungaria, Tra-
nationile Jhartei cellei n6ue, in trei [erri de cellfi promissi in S. 74. alli constitutionei imperiului, acumfi qdrra
drepte pronun[iate in
silvania $i Bucovina, inoontra cererii ei cellei acdsta de coronH va s[ se impart[ in d6ue curie f6rte disproportio-
a se uni intr'unir corpI national cu
peti[ione tle nate, d'inh'e cari una s[ fii pentru neocreata aqiri numita tdrrfi s[s-
administratio'tte proprilr cu ruperea si instr[inarea cea sdscd, drl alta pentru cea-l-altl parte a Trasilvaniei, qi c[ in aoristfl
a
preste intellegere care vatemil chiarfi principiele chartei acestei-d' d'in urmfl si se defigl representa[ionea prin 72 de deputa[i,
er r i
unui tinutt locuitil tle Romani, prin numirea cea n6ui a unei t d'intre cari 20 s[ fii ai cellorfi mai susfi tassa[i, t6 ai cetdtilorfi qi
'sissesci. a desceptri luarea a minte
Noi ne tinurlmfi indetorati 36 ai commuhitdtilor[ terrane. Noi ne ludmfi libertatea a ne spune
a guvernului Maiestatei telle asupra acestei fapte, qi ne pldnserlmfi cu t0te umilinlia inaintea Maiestatei telle pirerea n6strfl despre acestfi
rl
I YII.
li
I
rl

'l
]
I
.I
 98 -'
proiectfi. LnpHr[irea [errei de coronflTrasilvaniei in mai multe curie
(d6ne, trei, cinci, etc.) fHr[ diet[, e dntdiu incontra SS.70 qi 74
ai constitutionei imperiului, allfi doil6 e cu multfi mai stricHti6si
pentru na[ionea Roman[ de criti pentru vercare alta, $i noi cute-
didmfr a mflrturisi c[ ar duce la continiiarea de a tind pre na[ionea
Romani si de aioi inainte in starea de eloti (servi fdr[ de neci unfi
dreptfi), dici nu la nemicirea ei de toti. Noi vedemil in totfi proie-
ctulfi acest'-ri numai restaurarea privilegielorfl cellorfi-l-alte trei na-
tioni (a magiarilorfi, secuilorfi qi bassilorfi) incontra nationei Ro-
mane, suptfi o form6 nduE , d'in causa ci in partea terrei care
acumfi va s[ se numdsch [drri s[ssdsc6, Romanii cari fact cea mai
mare parto a popur[[ionii acellei-ri, se vor[ subordinf de necesse
sassilorfi, c[-ci duplprincipiuhi: quidquid est in territo-
rio est et de territorio (hic saxonico), pre acestfi terri-
torit numai nationea sfissdscfl va figurd ca natione, dr6 cea Roman[
neci nu va puti essiste ca na[ione pre unfi pHmdntfi strHinri $i intr'o
[dn[ str[ind, prin uunare in ouria fierrei sHssesci numai nationea
sHss6sc[ se va representri in principifi, drE cea RomanH. va fi sc6ssi
in faptfl, precumri fu sc6ss[ si pin' acumt incontra tutorfi drepturi-
Iorfi omenesci; dri in cea-l-alt[ parte a. lerrei unde lo.cuescri Ro=
manii cu magiarii impreunH, qi care se numesce comitate'unguresci
qi scaune secuesci in constitu[ionea magiar6 trasilvanl care cdn-
-
stitutione neci nu s'au desfiinliatri neci nu s'au reformatfi prin con-
stitutionea imperiului tl'in 4. Martiti 1849, cu t6te c[ acdsta s'ar fi
putuit qi ar fi debutfi sH se fac5, fiindfi c[ constitntionea imperiului
s'au publicatfl chiarfi in timpulfi in care tdt[ si intrdgh na[ionea
magiarl std suptfi atme incontra tronului Maiestatei telle, dr[ na[io-
nea Roman6 chiarfi atunci continud a-qi versd sdngele pentru tro-
nulil Maieetatei telle 1
pin' acumri numai nationea secuid-ma-
-
giar[ au figuratri ca na[ione, qi precumfi se pare, e destinatfl a
figurd ri do aici inainte, fiindfi c[ de cea Roman[ nu se face ne-
clir6 neci o commemorare, prin urmare in curia acestei alte pArti
a Trasilvaniei se va represehtri in principifi numai na[ionea magiarH,
drl cea Romanl va Ii sc6ssd in faptH, qi cu atdtfi mai tare cu cdtfi
ln acrlsta, representan[ia se. va determinri asid, ca cei mai susil
lassa[i s[ aibfi 20, cetd[ile 16, si communitd[ile terrane 36 de re-
presentanti, cari vorfl fi mai to{i magiari, pentru cd cei
99
mai sust tassati d;in tdnH sunt toti magari, $i incfl nobili
magiari, cari ca possessori de pflmdntri nem[rgini(i au avutfi
timpfi si putere de a-qi approprid atdtfi p[mdntt cdtfi au voitfi eir.
qi pentrucH cetdtile pre pim6ntulfi acest'-d sunt assemine popurate
de magiari cari pin'acumfi au fostt domnii terrei, cari prin urmare
vorft hdmitte 6r[qi numai representan[i magiari la curie [errei, si
in fine pentru c[ intre cei-l-al(i representanti. ai cornmunitdtilorf,
terrane, d6c[ nu de giumetate, tlarl a treia parte voril fi seoui-
m a g i a r i, qi aqii nationea RomanI care facti mai bine de d6ue
pd(i d'in trei alle intregei popur[tioni a Trasilvaniei qi care dupi
numerulfi seu p6rt[ celle mai multe sarcini alle [errei, nu va fi re-
presentati nec[ir6, qi nu va put6 necflird sd adjungl la o valbre
-
politicH.
In adevert nalionea Roman[ n'au avutfl neci o dat[ causl do
a se tememai.tare de odtfi acumfi cdntlfi vede c[ lucrurile se desv6ltfl
pretotindind aqid ca ea, prel0ngl t6t[ maioritatea ei, preldngi t6tl
credintia ei qi preldnge t6ffi sacrificationea ei pentru sus[inerea
tronului $i integritatea monarchiei, sd nu adjungi'neciir6 Ia o ln-
semnare politicl, nec[iri la o val6re na[ionale. Acdstfl temere in-
temeiati e pentru dinsa cu atdti mai appes[t6ril, bu cdtfi cugetf,
ci dupd forma care o idu lucrurile, nu p6te s[-qi facfl speran[il
mai bun[ neci pentru viitoriri, cil-ci dupi g. 81. allfi constitu[ionei
imperiului, modificationi in constitutionea terrei vorfi putd si se
propuni pre callea ordinarii a legisla(ionei in dieta care se va con- .
vocri dntdit, dri in dietele urm5t6rie se va cere spre unfi con-
clusfi asupra atdrorfi modilicalioni presen[ia a trei pdrti d'in
patru a tutorfi deputatiloril si votulfi a d6ue pArti d'in trei, bellfi
pugiufi, allil membrilorfi presenti,
- si dupl 9.68. allfl consti-
tulionei imperiului, Iegisla[ionea Trasilvaniei despre dreptuli ci'
vil, dreptuli penal, organisa[ionea judiciari[ gi processura ju-
diciaril se tine de sfera Iuudrii dietei Trasilvaniei, a c[rei acti-
vitate se' susline chiarfi prin acell'-aqi S. allfi constitutionei
imperiului. liri dieta, sau dupi proiectfi, curiele [crrei, se
compunt chiaril aqiri ca na[ionea Roman[ qi cea mui no-
mei6si r - deabsoluti
s[ Ii[ pretotindin6 in o minoritate
- avd influin[ifi la neci unfi lucru allfl I Ei aqiri
si nu potfi tenei in genere,
7tt

- ioo '-
piin urmare la neci unulfi d'intre cello attinso aicY; prin urmare
ea nu va put6 sc6te la calle neci o modilioatione favoritdrifi
.pentru sene in constitutionea terrei, neci o lege civile sau pe-
nale, neci o organisa[ione, neci o processurfl judioiarifl in fa-
v6rea sa.'C[-ci in fapt[, dupil imp[4irea acdsta a terrei ln
curie cu o assemine representan[id, se va representii numai na-
.lionea slss6scd si magiard, si prin urmare numai aceste
nationi vorfi avd drepturi politice de o mesuri ln Trasilvania;
aceste d6ue natibni in adundrile loni legislative vort
face legi
qi de aioi inainte ca si pin' acumfi, despre veniturile terrei cari
le vorfi adusrf, dupi placulfi lorfi numai spre folosulil lorfi si
spre inaintarea culturei lorfi, cu damnult, postpunerea qi appe-
earea Romanilorii, preoumt au fdcutfi toti d6 - una; elle voril
amrncd sarcinele publice pre spatele Romanilori dupi usuli $
ilatina cea de seole de anni, elle vorfi escugetd qi vorfi afl6
scopuri arbitrarie spre espropriarea Romanilorfi, a bieericelort si
communitdtilorfi lori, dup[ $. 8?. allfi constitutioniloril teni-
loni, qi aqid,'voril face diverse dispuselioni numai spre folosulil
lor[, precumt au fficutil in t6te timpurile, do au proiectatfi
legi si statute sHssesci si magiare, le au substernutil imperato-
rilort, regilorfi ei principilorfi spre sanc[ionarsr cari lo ou ln-
tlritfi apoi cu subscrip{ionile lort qi cu jurlmdptfi solennal, si
aqid le au datfi magiarilort qi sassilort dreptulfi de a monopo-
' Iied drepturile nationei Romano spre folosulil lorfi proprif, qi epre
deripenarea Romanilorfi.
Neci de Ia asid numitulfi comitett central, care d6r[ e sh
se fac[ gi in Trasilvania dupfl.essemplulfi Gallicieir nu p6te na-
tionea homahfl,si asteplri mdngiiare, fiindfi c[ membrii lui se
vorfi allege firfi indointii de c0tra curiele pespoctive, oa ln Gal-
licia, prin urmarea nationea s[8sdsc[ ca singur6 domnit6rifl in
curia ei, si cea magiard ca una care formdz[ maioritate a[eo-
luti in cea - I = altl curii , voril allego numai d'in einult IorU
membri la comitetult central, si aqid na(ionea Romani neliindfi
neci lntr' unfi locil represenlatE dupfl cuviintifl; nu va av6'ne-
c[ir6 influin(i[, qi nu se putd apperd necilird, ci se va ap-
peof qi se va lirannis{ in lotfi looulfi de ourio sflssesoi qi ma-
-1
r0r
giare, de organe administrative sissesci qi magiare do susfi pinX
giosfi.
Deci noi cutedidmri a ne appropii cu umilinti[ ile' tronulfi
Maiestatei telle, qi a protesi6 solennal incontra tutoril acestorfi
proiecte, in specie inoontra t[idrii terrei in bucd[i, in contra
iormdrii unei terri s[ssesci in tdrra de coroni Trasilvania, in-
contra curielorfi celloril contrarie'constitutionei (lii d6ue, trei
cinci, eto-) incontra propor[ionilorfi representan[iei cellori nefi-
rescil si mai vertosfi inoontra suppressionei dietei qerrei; qi a
:
rugri pre Maiestatea ta ca s[ binevoiesci a da pentru tdrra de
Trasilvania o oonstitutione intemeiati pre principiulfi'equa'
"oronidrepturilori tutoril nationiloril oe loouescfi in tdrri, prin
litdtii
care acdst[ tdrr[ de coron6 s[ .capete o dietfl in intellessuhi
SS. .?0 si 7L, cu representan{iil.
propor[ionat[ diverselort inte-
resse, la care nu este de lissatfi d'in vedere, c[ cei mai susil .
tassati in aodstl tdrrl sunt f6rte pugini Ia numetfi, communitd-
tile cetiiiane sudt assemine pugine si industria loril nelnsemnatH,
tl'incontri oommunitd[ile terrane' sunt aqii do numer6se, incdtt
Iocuitorii lort intrecfi de cindeci de ori pre ai cetAliloril, ri ci
prin urmare representan[ia sateloril sil cuvino si fi[
cellil puginil
ie d6ue ori mai tare de citri a cetdtilort si a cellort mai susri
ta-ssati luatil impreuni. Apoi ar fi de doritfi si ln toffi modulf,
de folosfi, ca in Trasilvania unde nationalitdtile etau agii de tare
una ln contra altei-d, lucrurile l,errei si ee despart[ cu lotulfi
de lnourile nationali (de cari se tinfi, dupi pirerea n6stril, cul-
lura qi educ[tionea), $i precumfi diverselorfi confessioni se dau
constitutioni qi adundri ecclesiastice spre tractarea luorurilorfi
Ioril ecclesiastice, a$iri s[ qe dea qi nationilorfl constitutioni qi
adundri nationali spre tractarea lucrurilorfi lorfi nationali, ci-ci
numai aqiri va putd s[ se realiseze S. 5. allil constitutionei im-
periului prin care se assecurdzi nationilort pflstrarea si .culti-.
naiion"litdtii si limbei lorfi' AfarH de aceste-d incatfi pen-
"area
tru administrationea politic[ qi starea communale, s[ binevoidscfl
guvernulil Maiestatei telle a face o impiitire intemeiatf, pro si-
tuationea naturale a terrei si pre facilitarea communicationei, si
a introduce in Trasilvania fflrl neoi o modifioatione legea oom-
 :- t02 -- 109

munale provisoria cea intiritl ds Maiertatea ta tn t?. Margfi

an. 1849.
Cu credintib nevetemal[ remdnernfi.
Yienna, 30. Decembre 1850.
Ai Maiestatei telle
credinlioqi suppuqi: 2!1"
Andreit gaguna, m.p. Episcopfi.
Alessandru. Sterca-Sullutifir m. p. Episcopfi.
-
Plinsriria asupra organisationei juiliciarie cellei strica-
Timotdu Cipariil, m. p. Canoniofi. tirise pentru nationea Romana.
Basilifi Ciupe, m. p. Deputatfi.
A. Treb. Laurianu, m. p. Deputatil.
Maiestate!
Awamt Jancu, m. p. Deputatfi.
Simeone Barqu{ifi, m. p; Deputatil. Piofuridfi petrun$i despre adeverulfi simbolului Maiestatei selle
I.
I

ferioitului lnperatorifi Francesofi gloriosului str5,bunfi alhi Ma-

iestatei telle imperiale: Justitia regnoru rn fun darnentum
(tlreptatea e'fundamentulil statelorfi), pre care Maiestatea ta I'ai
sanctionatfi prochilmdndt cu solennitate equalitatea dreptirrilorfi, oi
care ilupX p[rerea n6stri, pin[ cdndf, vorri fi state qi pinil cdndfi
vori trhi 6menii in societate, ca unt adeverfi eternfi, va fi columna
funtlamentale a acellor'-d qi conditionea principale a acestei-d, ne
appropidmfl cu t6t[ reverin[ia de treptele tronului Maiestatei telle cu
otptan.dtii umilit[ chiani asupra acestui puntil, si plecati ln genu-
chi ceremfr gratidsi indrePtare.
Dup[ ce noi Romanii furimri atdtfi de neferici{i, incdtfi rug[-
m6ntulfi nostru. cellfi mai ferbinte de a fi uniti intr' unfi
corpfi national, nu se luA in consideril,ione, ci prin oonstitri-
tionea imperiului furlmi despirtiti ln mai multe terri de coronH,
guvernulil Maiestatei telle ne dede spcran[ia (tt20 G' 1849), cH
iomi putd a ne uni in respectuli judiciarit, qi ne ins[rcind, cu
problema de a arreta cumfi s'ar put6 realisri. acisti unire prin orga-
nisationea juiliciaril, despre. care ne amt si datfi plrerea conformfi
cererei ,u ni .'uo ficutri. Iiri in 4. Julifi a' c' esqiri liniamentele
organisa[iouei judiciarie in Trasilvania, d'impreuni cu propuselio-
nei rninisteriului tlreptdtii d'in 20. Junifi, in oare nalionea Romani
seignorizil detott, qi se vorbesce cu totulfi dupl vechii datinH,
nuroi du ungud, secui qi sas$i, apoi numele de tdrrI s[ss6soH
oeilfi neounnosoutfi pin'aoumfi se repetesco de mai multo ori. Ba, ln
 10L _ t0B
Iiudata propuse[ione se dice spre batjocura dr.eptd[ii:
,rna[ionea
sHssdscfi care qi-au apperatfi totil dd-una libera
sa constitu[ione spe_
. ciale, Iiindri protipti de guvernd, se bucurA pinl in
diua de astl]di
de adundrile selle nationali, ea se bucurd de drepnrlfi
p.opririlr_
gislationi suptfi immediatulfi consentimentfi allfi prinrip.ioi qur.ui.;,
Maiestate ! deu, nu e culpa Romanilorfi, ddcX
,i n,uu fo.* pr";;;i;,
guvernuhi antemar[ianri cumri au fostri sassii, insi pentru
urru_a ui
totil nu credfi ci arri fi perdutil dreptuhi ae a ii protepqi a, guvernuifi
de acumfi. Adeveratfi c[ se pare ci propuseqilnea
citatl-ar cugetri
Ia Romani cdndil dice: ,,c6 cea mai mare parte a popuriqioneiira_
silvane doresce ferbinte participarea la tegile gunuruli civili qi pe_
nali alle Austrieir(. qi cdndil cu cdteva rinie mai giost vorbesce
rrdespre o classe de popurx[ioni numer6si care mai inainte au fostfi
firi drepti,(( si cdndfi deduce necessitatea senatelorfi tribunariurui
superior allfi [errei d'in appric[[ionea unorfi Romani (cari vint aici
in categoria dregitoriloni addqsqi d'in Galliciain Trasilvania). InsI
noi nu ne putemfi esplicri penrru ce s'au feritfi asiri de tare de ir
numi nationea Romani pre numele ei. Maiestate! ne
d6re preste t6ti mesura, cI noi prin t6te sacrificielo n6stro celle
mari n'amfi pututfi s[ o ducemrj pin' acoilo, nu cri s[ fimfi tractati
cana[ione, cimecarfi sI fimfinumi(i ca na[ione deguvernulfl
Maiestatei telle.
In 7. Augustri a. c. es$i organisationea tribunariului
supremri;
aci se ficri unfi senatfi pentru magiarii d'in Ungaria, unulfi pentru
magiarii d'in Trarilvania, si unulfi pentru sasiii cari abiri numeri
2001000 de sufllete, in respectulf cellort trei millione qi giumetate
de Romani se dice: ,rTdt[ formarea ulteri6re de
senate dupi natio_
nalitdti nu numai cE ar impedecrl scopulil tribunariului supremfi de
a duce dreptulfi la unitate, ci inci u, punu pre tesaurulfi statului
sarcine_ nesupportabil! oi.apoi in deplinfl consequenqi[ qi
cu respec_
tarea de o mesuri a tutorfi nationilorfi neci nu s'arputd realisri.,,
Insd pretestulfi ch senatele se formizil tlupi legislationi,
UrX nu dupi
nationalitA[i, n'are locrj ln respebtulfi nomaniorfi, punt
o c[ tle o
parte noi Romanii avemd legisla[ionea Romand,
care in Iucrurile ci-
vili s'au delituratfi numai prin arbitrariele.dispus4ioni alle magiari_
Ibrfi, dri in celle ecclesiastice este in fiin[ii pinl in diua de astddi
con{esouti rp dreptulfi qi institutionile ndstre ecolesiastice; qi
de
alt6 parte noi ne arnfr dcchiaratil pcntru unitatea legislationei austri-
ace, $i cir t6tc aceste-d ne suppuno Ia legisla[ionile appesitorilorfi
noslri ce s'au inliintiati ffir[ consentirnentulfi nostru.
Mai thrdit essi organisationea judiciarii pentru Gallicia qi
Bucovina, prin care acista d'in urmi, de qi ea formdzh de sene o
tirr[ de coroni particulari[, se subordini la senatulfi tribunariului
superior de la Stanislavfi, suptri cuvdntri c[ ar fi prea-mic[ ca s[
p6ti av6 pentru sene unfi senatfi separatfi, crindi d'incontrfl sassii
d'iri Trasilvania cari numerl mai puginfi de 2001000 de suflete (prin
trmare de giumetate mai puginfi de citfi Bucoviniani) se aflard mr-
mcroqi de adjunsfi spre a folmd pentru dinqii unfi senatt particu-
larifi iu totfi acea !6rri de coron5, adec[ in Trasilvania.
. Maiestate ! ca suppusi pururd credin(ioqi ai Maiestatei telle
cutedidmfi ou oea mai umiliti reverin[il a. ne spune profunda durele
a inimei n6stre, c[ Ia n6ua prefacere a Auslriei, cu t6te nenume-
I
I
rahlel ndstre ruglminte, pre noi nu ne subordin[ legilorfi generali
alle statului, legilort monarohului nostru, ci altorfl strhine , dictate
de. barbaria evului mediil, attintate chiart spre umilirea n6sh6, spre
batjooura qi eterna n6stri asservi(ione, legilorfi magiare qi statute-
Iorfi s[ssesci; cd ne suppunfi Ia senate striine afarl d'in [drrH, ci
aici in Yienna la tribunariuhi supremfi se formdzd senato magiaro qi
s[rsesci, cari apoi s[ ne judece nu dupl legile generali alle Austriei
pentru care amt sacrilicatfi bucuroqi sringe qi avere, ci dup[ legile
i1
magiare si sessdsci celle antemar[iane. 1i
Mai incollo ne tint pre to[i ci n'amfi li maturi destullil
spie a ne putd bucurd de binefacerile institutului tribunarielori de
j urati.
Maiestate ! Noi ne ludmfi libertatea cu cea mai profund[ umi- :1
lin[il a observd aici, ci na(ionea RomanH, conductorii ei qi bHrbatii
ei prin purtarea lorfi cea solidl qi patriotici la adunarea na[ionale
de la Blaqifi 1848, apoi prin acea-ri ci in medii-loculil politice-
lorfi furtuni pline de ammHgiri alle annului acellui-ri, ei in{ellesseri
1l
f6rte bine interessele tronului, se puserd pentru acest'-ii cu averea
si cu slngele I $i inc[ si dupfi appesarea revolutionei
- cu tdte
cH passionile celle interritate Ia unil gradt lnaltfi prin crudimile re-
bellilorfi ln cursulfi resbellului civil nu erd lnci stdmperate
- nu ',1
se deder[ Ia neoi uni escessri, nu tuburari ordinea qi paoea pu- ii
d
il
r
 106 107
l -
blicx, arretarH destull[ rnaturitate spre a putd Iu{ parto ia binsfa- i

cerile institutionilorfi constitutionali. i

1

Maiestate ! Noi ne vedemt constrinsi prin acesto dispuee(ioni I

qi prin urmdrile lorfi cari se potfi prevedC fdrte uqiorfi, a Iud ro_ I

cursfi Ia honulfi Maiestatei telle, si a ne rugri cu t6ti plecl[ionea,

I

ca s[ se te iniluri a face dreptate na(ionei Romane: 1) prin abolirea i

cu totult a legiloril magiare qi slsseci qi prin introducerea Iegiloril 2,\.

I

generali austriace in i6te ramurile lorfi Ia Romani; l)

prin atare
Supplica pentru ailjutorarea Romaniloru lipsiti prin.res-
I

organisa[ione a tribunarielorfi, ca to[i Romanii d'in monarchid si_qi I

afle unirea lorfi ln[r'insele, de Ia celle mai simple tribunarie de. beilo si fentru unu imprumutu il'in tesaurulu statului'
cercfi pini Ia tribunariulfi supremri d'invienna, unde s[ se infiin[iezo I
I

unfi senatri Romanfi. Noi suntemri convinqi ci prin acdsta neci nu se
cdqion[ statului s[rcine nesupportabili, neci nu se cdrci ceVa ne_
. praoticabil; fiindilci pentru intrelinerea tribunariului supremri, Ii[
implrtitil in senate dup[ nationalitdl,i sau.nu, nationile tott vorfi n
. litice na(ionea Roman[ oldri in estrema miserlci[ qi suspinri in cea .
consirinse a oonhibui t6te, adeci si celle ce au qi celle ce n'au se_
nato particularie, si dic5 sassii cei pugini contribuescfi de adjunsfi
spre intrelinerea unui senatfiparticulariil, atunci fr{r[ indointiI ci trei
milione qi giumetate de Romani inci voni contribui atdtil incdtfi si
poti intre[ind unfi senatt Romanfi. Apoi mai suntemfi convinqi cl
cea. ce se pdte in respectulfi unei na[ioni, debe s[ se p6t[ in respec_
lulfi tutorfi na[ionilort, c[-ci altminterd venimri la conclusulir c[
absolutulfi postulati allfl rationei: Fiat justit[! (si sefac[
dreptate !) este preste putintid. Insi noi nuirimfi cea mai tare cre-
dinti[ oi chiarfi organisarea tribunariului supremfi in senatre na[io.
nali, va impicd dorin[iele celle d'dntdit si celie mai ferbinli alle di-
verselor[ na[ioni, si ci prin acdsta, prindipiulil equalitd(ii drepturi-
Iorfi pentru tdte na[ionalitdtite so ua uppropi,i de realisillione.
Cu credinlil nevetemati remrinemfi.
Vionna, 81. Decembro 1gS0.
Ai Maiestatei telle
. credin[ioqi suppuqi
(Urmdz[ subscrip[ionile.)
I Maiestate!
I De secle de anni appesatl prin sistepa feudale qi prin despo-
tismuli cellorfi-l-alte na[ioni sc6ss6 d'in tdte drepturile civili qi po-
mai assupprit6ri[ servitute, qi cu t6te aceste-d suppurtd cu patientii
sarcina nemeritatei appesf,ri, remase pururd credin[i6si monarchu-
lui seu, se inarmd de bun6 voii in annii d'in urm[ incontra inimici-
Iort fronului si se luptd cu valen[ii eroicl in totfi decuriulil resbellu-
lui cellui fatal, pentru sustinerea monarchiei, d'in care lupth esqi victo-
ri6si; insi perdri in acelli resbellt devastltorifi, afarl de unt nu-
meri insemnatfi de cei mai buni birbati ai ei, si pugina avere care
si-o slrinsesse in cursulfi timpului luptdndu-se cu mii de pedece, $i
I
cu t6te aceste-d nu perdri inima sperdndfi cu t6t[ incredin[iarea
qi va da mdni de adju-
c6 Maiestatea sa li va recunndsce meritele
torifi liilorfi ei cellort lipsiti. Dari cu durere nationea debe si facl
esperien(ia c[ de si resbellulil s'au finiti mai bine de unfi annt de
ditle, in loci de adjutoriulfi speratil acei-d oari au perdutfi bunfi
-
qi avere, tati, frate, soqii si fiiil in b[tali[, s'au dati pradi mortii
qi 1860r c[ acumfi
de f6me-qi de gerfi in i6rna cea grea d'in 1849
unfi benelicit de la statri s'au suppusfi
preu[ii Romani cari n'au neci
iutoril sarcinelort statului pin[ chiarf, qi capitationeir ci dupl ce
qi
misericitt pre meclin(iosul[ poporfi
rebollii in annii 1848.Si 1849 au
Romanfi prin storsionile, pradele qi devastitionile loril, acumil so
sc6te rtarea ile la dinsulil fHr[ de neci o oru[iare1 ohiani de pre aoei
anni 1848 si 1849.
Maiestate ! noi ne simlimil indetorati a adduoo in cunnoscinlia
 r08
Maiestatei telle acdsrH stare tristi a nationei Romane,
si totfi de o
datfr a te rugri ca s[ to induri a ti intinde pirintdsca ingrigire
preste
nationea n6stri cea greu cercetati si misericitd,
si a-iierte c-ontri-
butionea de pre annii revolu[ionari lg4g si tda9, ci_ci i se rupe
omului inima vedindfi c[ dregitorii de contributioni adducil
rrrr"u-
[ioni pre pHrin(ii de familie a cHrorfi casi s'au prefdcutri in cenusii,
1
cXro{ avere s'au predatfi qi vitele Ii s'au luatfi, qi cari acumi
Iuptdndri - se cu cea mai mare lipsl abiri pofi s6-si
tini vidtia sa si
allorfi sei. Mai incollo, Maiestate, induri-te a scuti pre preu[ii Ro_
mani de sarcinele statului, qi mai allessri de capita[ione, ptne
se vorfi Iuri mesuri d'in partea statului pentru intre[inerea "anat lorfi.
In fine, binevoiesce a ordind poporului Romanfi unfi adjutorifi pro-
por{ionatil perderilorfi qipatemilorfl selle, si a concedo unfl imiru-
muti pre garan[ii d'in tesaurufti statului spre redicarea qi inaintarea
. sldrii materiale a nationei. obiectionea ce d6r[ o ar face cineva la
acdsta, adecl ci nationei Romane nu se p6te da unfi ataro imprumutri,
Iiindi cl ea inc[ Lu e constituitflrqi aqid n'are o autoritate (dreg[-
torii) nationale care sI garanteze imprumutuhi, .rru p6te ,vU toct
aioi, pentru cd nemica nu impedec[ constituirea nationei Romane qi
infiinliarea unei autorita[i rra[ionale care sf, garanteze redpunderea
summei imprumutate.
Yienna, 31. Decembre 1880.
Ai Maiestatei telle
credin[ioqi suppusi
(Urmdzi subscriptionile.)
{09
-
2B'
-
Suppliea pentru unitatea organisationei si ailministratio-
nei scolastice pentru toti Romani il'in monarchia austri-
aca, si pentu reilicarea unei universitdti Romane.
Maiestate!
Ca o na[ione oe avri nefuricirea de a suspinri secle de anni
suptfi jugulfi tiranniei altoril semintie, remase nationea Romani f6rte
inapoi in culturl. Adeveratfi c[ nationea veni de de multfi Ia con-
sciin[i[, qi dori de multi anni si-qi p6ti cuttivri qi perfec[iond ta-
lentele celle date de Ia natur[; insi pinE cf,ndfi se pronun[id oquali-
tatea drepturilort de Ferdinandfi celhi bunri qi se garantise de Ma-
iestatea ta, abiri cutedid s[ facfl s[ i ee aud6 vocea, cu atdti mai
puginfi ii fu cu putintifl s[ rupl cdtenele celle tari alle rervitu[ii, pre-
cumfi qi alle miserhciei si nesciin{iei cellorfi conditrionate pintr'lnsa,
cari o appesri de t6te pdrtile. Ins[ acumil ii resaro si ei unil e6re
mai bunfi, acumt putemfi si ne facemri qi noi speran[ie mai bune.
Noi amfi vedutfi liniamentele generali alle organisa[ionei scolaslice,
-
qi suntemfi deplint mulginnili cu dinsele, si dorimfi numai ca si se
applice qi Ia nationea Romanl. Insi ne ludmfi Iibertatea a observd
una: c[ de qi noi amfl fostfi appesa(i f6rte, si de si nationea n6strh
preste totil nu putri sX se redice Ia unt gradfi de culturi mai inaltfi;
cu t6te aceste-d limba n6stri se desvoltd in bisericH, in casi qi in vi6-
tia public[ ca o limbi cu care ne servirXmfi totfi dd-una in lucru-
-
rile ecclesiastioe, domestice si comneroiali, qi mai multoril in-
-
dividue d'in sinuli nostru le successe a se in6ltid inci qi la o cul-
turl mai lnalt[ scientilicd in diversele specialitdti alle sciin[ielorfi.
Prin urmare, la noi n'ar fi chiari problema de a introduce cul-
tura, odtt de a o generalisri, qi noi avemfi ceamaifundati
speran[ifi, ci cu adjutoriulfi limbei n6stre cellei desvoltate, uqi6re
qi son6re, $i ou adjutoriuli bilrba[iloril cari i avemfi, vomfi put6
 tf0
adjunge acist[ generalisare a culturei cu pugine spese. Noi suntemfi
asid dard deplinfi convin$i, c[ la noi aril put6 s[ se propunfl t6te
obiectele de invetidturl, incepdndil de la elemente in scolele popu-
larie pinb la sciintiele celle mai inalte in institutele scientifice, de
professori Romani in Iimba Romani. Inoercdrile cari s'au fdcutfi
pin'acumil qi in principatele conna[ionali de Ia Dunire si in Trasil-
vania, prefacri acdstl convincere a n6str[ intr'o certitudine apo-
dictic6.
Noi credemi a fi superfluri de a observd mai departe ca sciin-
tiele sepotfi invelid cu mai pugin[ fatigH, in mai scurtfi timpil si cu
mai mare temeiil in limba matern[ de cdtil in veroare alta, qi cil
adeverala culturH, adeverata civili,sal,i6ns se potfi adjunge numai prin
limba materni a unui poporfi,
- essemplulfi nationei germane face
de prisosri verce demustr[1,ione despre acdsta, pentru c[ acdstd na-
liorie se p6te numi civilisatfl numai de cdndfl au inceputfi a tracti
sciin(iele in limba german[.
Noi ne rugdmfi aqiri derl ca sH ni se redioe scole cu totulfi
nationali in cari limba RomanI. s[ fii limba propunerii atdti ln
celle de giosi cdtt qi in celle mai inalte elementarie, gimnasie,
academie qi universitate. qi pentru ca- cultura si se p6t6 mai
-
tare respdndi de t6te pdr[iler.qi cu moduhi acest'-ri civilisa[ionea
s[ se p6t[ adjunge cu mai mare facilitate, ne rugf,mfi ca scolele
s[ se organiseze aqid ca si formbze o unitate perfect[ in totri orga-
nismulfi si administrationea Iorfi pentru tolj Romanii d'in monarchia
Austriac[, qi s[ ni se dea o universitate RomanX in care t6te sciin-
tiele s[ se propuni in Iimba Romani ii de professori Romanr", {iindi
ca numai acesti-d cunnoscfi geniulfi na[ionei qi susceptibilitatea ei,
geniulfi limbei qi proprietd[ile ei, qi numai acesti-d sunt in stare de
a respdndi cultura intre Romani cu successri, qi aqid de a realisri
civilisa[ionea cea doriti de toti. Ddc[ redicarea acestui inetitutfi ar
cere mai multfi timpri qi mai mari spese, atunci ne rugdmfi ca s[ ni
se deschidl incl in acestt annfi scolasticfi o facultate lilosotico-juri-
dicr{ Romani pind la infiin[iarea universitd[ii , dard intr' un[ loci la
care s[ se potl duce mai uqiorfi junimea RomanH d'in t6te pdr[ile
monarchiei locuite de Romani, qi unde s[ p6t[ subsiste cu mai pu-
gino spese, care loci dupl pdrerea n6str[ ar fi Cluqiulfi.
Cu redicarea univeruilAlii gormano (proprio sdsposoi) caro
u J-
fit
dupfl descoperirca domnului rninistru alhi invetiHm6ntului, s'au pro-
iectati Ia S[binifi, ca unfi institutfi mai inaltfi communri pentru di-
ver.sele nationi alle Trasilvaniei, nu putemfi s[ ne invoimt neci de
cumil, $i ddcl ar fi s[ se redice, atunci rddimati pre S. 5. allfi con-
stitu[ionei imperiului, ne vedeirt constrinqi a protestri incontra ei,
ca insontra unui institutfi de a subordinf pre Romani shssiloril, ca
incontra unui irnpedec[mdntri allil desvoltdrii na[ionalitfl$i Romane,
qi ca incontra unei incercdri prea-pericul6se de a desna[ionalisri ele-
mentulfi Romanfi. Equalitatea drepturilort tutor[ nationilorfi s'au
recunnoscutt prin constitu[ionea imperiului, scopulfi cellfi prefiptfi
tutort na[ionilor[ de a se educd spre Iibertate na[ionale, e aqid dari
de consideratt ohiart dup[ constitu[ione ca unulfi d'intre scopurile
necessarie alle statului. Prin urmare debe sd se dea diverselori na-
tioni qi medit - l6cele celle rnai conespunditorie spre desvoltarea
lorfi qi adjungerrea acestui scopu inaltri allil statului constitutional
intemeiatfi pre equSlitatea drepturilorfi, dupfi SS. 3 si 4 alle dreptu-
rilor[ fundamentali.
Cu credintii nescuturatl remdnemfi .
yienna, i6. Januariri 1^9,lli"*,
,_u,
credintiosi suppusi:
Andreifi $aguna, m. P. EPiscoPfi.
Alessandru Sterca-Sullu[ifi, m. p. Episcopfi.
Tirnoteu CiParifi, m. P. Canonicri.
Paulfi Dunca, m. p. bXrbatri de incredere.
Petru Maniri, m. p. birbatfi de incredere.
Joanne Brant P. de Lemeni, m. p. bilrbatfl de incred.
Basilifi CiuPe, m. P. DePutatfi.
A. Treb. Laurianu, rn. P. DePutatfi.
Avramil Jancu, m, P. DePutatfi'
Simeone Barnu[iri, m. P. DePutatfi'
Joanne Maiorescu, m' P' DePutatfi'
 772
tt8
Cu uearea [inutului administrativfi allfi voivodatului serbescfi
ei banatului Temisian4 Romanii d'in [inutulil acest'-d so subordinaril
administrationei de Ia Temiqi6ra cellei lnfiintiate prin prea - inalta
ordina[ione, qi cu t6te ci i durea de a se vedd despfl4iti de cei-l-alti
connationali ai lorfi si incorpora[i cu alte elemente str[ine, pre
27. c[ndfi t6te cellel-alte na[ioni qiindu-si pdrtile lorfi constitutive na-
tionali se int[rir[ mai multfi qi se reintegriri inci formal; insX ini-
Petitionea Romaniloru il,in Banatulu Temisianu pentru
mati de speran[ia de unfi viitoriri mai bunfi, clutar[ mf,ngliare in
realisarea drepturiloru nationali promisso prin conotitu-
cuvintele propuse[ionei inaltului ministerifi pentru organisarea voi-
tione si pentru restaurarea mitropoliei'Romane. vodatului serbescfi qi a banatului Temiqianri d'in 18. Nouembre 1849,
prin care s[ se mdntudscX nationile appesate de suprema[ia si ten-
Maiestate! ilin[iele celle funeste alle rnagiarilorfi, si equalitatea dreptului tutorfi
t
nationalitd[ilorfi si limbilorfi usitate in tdn[ sH se garanteze in t6te
. Constitutionea imperiului Austriei cea dati in 4. Martifi lg4g,
si anume g. $. pronuntii reporturile vie[iei publice qi civile.
appriatfi equalitatea drepturilorfi tutorii
na{ionilorfi, assecuri fid-cHrei nationi dreptulfi inviolalil de Ins[ gra[i6sele concessioni fdcute cu atdta solennitate tutorfi
a_si
plstr{ qi cultivil naqionalitatea qi limba sa; 2. d'in drepturile na[ionilorfi d'in monarchiii, prin urmare qi Romanilorfi, nu puturl
S. funda_
mentali assecurd lid-cHrei biserici Si societd[i religi6se s[ se realisezo in cursulil unui annfi qi giumetate d'jn causa cd ini-
recunnoscute
dreptulfi de a-gi administrd ea de sene Iucrurile micii loni lucri fdrl repausfi spre a abbate pre guver.nulfi Maiestatei
selle; mai pre urm[
g. 71. allfl constitu[ionei garant6z6 telle de Ia introducerea ammeliorationilorfi necessarie qi spre a re-
equalitatea dreptului tuiort na-
tionalititilorf, si limbilorfi usitate in le"re in atlduce starea de mai inainte a lucrurilorfi.
reporturile vietiei
publice qi civile. '6te Maiestatea ta te ai induratfi in prea-inalta patente d'i lB.Nou-
Precdndfi n6ua prefacere a Austriei incepri a embre 1849, a ordinri ca ludndfi ln consideralione interessele pro-
-
cessive, na[ionea Romani se nutri cu,pu"rntiu plin6
se desvoltri suc_
prie alle diverselori pop6re locuitorie ln [inutulfi voivodatului ser-
de incredere,
cH.a.cdsta se va iir"fiin{iri in intellessulfi prrHod"tui^ronstitulioni, bescfi gi banatului Temiqianfi, t6na s[ se impartX dupil na[ionile
cri principali alle popura[ionei selle in trei districte udministrative mai
atdtfi mai securfi cu cdtfi na[ionea Romani dede
in fatarii anni tre-
cuti celle mai neindoite probe despre credin[ia sa qi mari, $i fi[-care na[ione s[ iee parte de o mesur[ Ia institu[ionilo
devomentulfi
seu cdtri Maiestatea ta; insi de qi ea se studi prin peti(ioni date prin prea-inaita gra[id. AcdetH prea-lnaltd vointif, a Maiestatei
,.p_ti; telle p6te s[ se implindscfl numai in modulfi acest'-d:
a desceptd gra[i6sa atten[ione a Maiestatei teile
asupra drepturilorfi
ei constitutionali, cu t6te aceste-ri nu putri fi atdtfi de 1. ddc[ la organisa[ionea politiofl definitivH ce este e[ se fachl
rericitl ae a
se bucurd de concessionile promisse prin constitulionea imperiului. atetri demniH[ile mal inalte cdtfi qi celle-l-alte dregdtorii se vorfi
Impregiurarea acdsta constitrinse pre Romanii occupd prin bhrbati diin na[ionea Romani in propor{ione cu popu-
_ d,in Banatulfi
ta[ionea
Temiqianfi. a-si luri sedparea de nou Ia prea_inaltulfi
tronfi ca Ia fdn_ i
tdna cea inaustibile a gratiei imperiale si amorii
de dreptate, prin
2. ddcH la organisa[ionea judec[torielorfi, atleci la triburra-
deputa[ii cei allesqi d'in medifirocurfi seu, qi
a se rugri in in[eiles-
tiulfi superior de Ia Temiqi6ra, unde acumri s'au applicatfi rrumat
sulil peti{ionilorfi date mai inainre, ca Maiestatea trnfi singurfi Romanfie precumfi gi la celle-i-alte tribunarie alle ba-
ta sI te induri a le
faoe dreptate. ilatului Tetniqianfi, se Vorfi applicd mai mulqi Romani propor[ionatfi
popurationei. Roriranii se simtfi a av6 cu atfitil mdi mare dreptfi la
YII.
 lr
I
,
I
I
7TL
I
L
acdgtH crerer cu cdtil ei potfi arretd b[rbati d'in na[ionea Ioril cari
l
possedfi t6te calildtile pentru dregdtorii politice qi judiciarie, qi alle
odrorfi recurse jacfi Si astddi neluate in considera[ione Ia comrnis$a-
riulfi organisltorifi;
3. ddci, in intellessulfi g. 21. allfi constitu[ionei, limba Ro_
manl ca una care singurl se in[ellege de poporfi, se va redicd Ia
rangult de limb[ olliciale administtativi Oi judecflioresol in pdr[ile
banatului rer'iqianri cari sunt locuite sau numai de Romani sau de
o maioritate preponderltdrifl RomanE. Acdsta jace qi in natura in_
stitulioniloril salutarie a tribunarielort de jura[i, a processurei pu_
blice si verbale, fiindfi o[ numai aqiri p6te opinionea publicX ca ju_
dec6t6ri[ si-li deprindil puterea sa fagifl cu juratii qi judeciltorii,
Si numai aeid potri institu[ionile cel]e furm6so sil correspundii sco-
pului lorfl;
4. dicX Maiestirtea fa vei binevoi gratiosfi a recunn6sce inde_
pendin[ia bisericei Romane care se vede luminatfi d'in drepturile ei
istorice celle irrefragabili, qi te vei indurri, dupi essigintia impregiu_
rilorri de fagii, a denumi unfi Archiepiscopri preste biserica: Rornand
cea independinte, pentru care demnitate inalti noi insemndmri cu
tdtl umilintia pre probatulfi qi pentru statfi qi patrilj multfi. merita_
tuJf, Episcopri Andreii gaguna, Iiindfi convinsi cb prin acdsta se
esprimfi dorintiele Romanilort nu numai d'in banatulfi Temisianfi,
oi qi alle tutoril cellorfi ce se [infi de biserioa ortodossfl;
5. ddci reporturile bisericei Romane orlodosse cdtrH statfi se
vorfi pronun{id in aoell'-aqi spiritfi in care s'au pronun[iatfi alle bi-
sericei romano-catolice.
ln fine ne ludmfi libertalea cu tota ,suppunerea a desceptri
prea-inalta attentione a Maiestatei telle spre acea-d, cX dupi ce na-
(ionalitatea serbdsci pentru credin[ia ei s'au garantisatfi solennal
prin prea-inalta patonte d'in 18. Nouembre 1849, Romanii inci nu
qi-au meritatfi mai puginri garantisarea nationalitd[ii lorfi, ti cI da-
rea unei ageemine patente pentru na(ionea RomanH este de o insem-
nare qi importan[il fdrte mare. . [n respeotulfi meritelorfi prin cari
Mgiostaiea ta to ai simtitfi indemnat[ a dd gra{iosfi ac6stl patente
nationei sorbesoi, na[ionea Romani pdte arretri cu superbii in ne-
miscala sa credinlid qi aderinti[ cdtrl augusta casH domnit6ril nu-
noIOFo moritp nu .numai d'in linrpruile de nai lnainte ci qi d'in do
I
I
L'
716
currr4ndfi trecuta epochfl revolutionariH. Ddci cu t6te aceste-d irt
constitu[ionea imperiului nu se commemordzfl na[ionea Romani, $i
nu i s'au datir o patente recunnosciltririi de nalionalitate, acdsta este
de a se attribui d6r[, dupi pXrerea ei, impregiurdrii aoellei-ri, ci
ea nu qi-au propusil pretensionile inaintea tronului Maiestatei telle
indatl la inceputulfi luptei incontra rebelliloril, la care impregiurare
nu p6te si nu observe cu t6l[ umilin[ia, ci ea au datfi chiarfi prin
acdsta celle mai neindoite probe despre increderea qi devomentuhj ei
cellil necondil,ionatfi, fiindfi cd se determind mai bine de a se luptd pen-
lru sus[inerea monarchiei incontra rebellilorfi de cdtfl a molestri atunci
ou pelitioni pre guvernulfi Maiestatei telle, $i asteptd ou certitudine
meroedea de Ia dreptatea Maiestatei telle pentru sacriliciulfi ei. Iir[
acumt dupi ce prin provedin[ia divinH si prin victoridsele arme alle
armatei imperiale s'au intorsfi ordinea pacilicl a lucrurilorfi, qi n6ua
Austri5 au inceputfi s[ inflordsofl pre temeiulfi drepturilorfi constitu-
tionali celle ooncesse prin gra[ia imperiale, cutddii Romanii prin
acdsti supplicfl prea-umiliti a rugri pre Maiestatea ta pentru dreptu-
rile lorfi conslitrrtionali, ca sd te induri gra[iost a garantisii na[io-
nalitatea Romanl scrlennal prin o inaltl patente imperiale, ca aqid
nal,ionea si-si p6tI occupri loculil in edificiulil de statfi allfi Austriei.
Recornmendiindu-ne prea-inaltei gra[ie a Maiestatei tello re-
mdnemri pini la mdrte cu tdtl umilintia.
Yienna, 19. Februarii 1850.
Ai Maiestatei
- tellienqiosi
euppusi
Imputeri[ii Romanilorfi
rl'in comitatele Crasqiovfi qi Temisifi:
Massimfi Pasou, m. p.
Atanasit Missicifi, m. p.
Constantinfi Udrea, m. p.
Joanne Popovioi, m. p.
 ;- tt6 -

hespunsulu lmperatorirrlui.

Eu recunnosct meritele credin[iosei na[ioni Romate, cari le

au fficutfi pentru tronulfi meu, qi voifi implini dreptele si cuvi-
in[i6sele ei dorin[ie.

l
l)
li
lr
I

I
L

1:
ll
i
t./
t_
q'-.
,r! '):r