Sunteți pe pagina 1din 18

IULIU MOISIL

il _ BIOGRAFIA
I CAPITANULUI ANTON COSIMELLI
I Ei opera sa

POEMATION DE SECUNDA
LEGIONE VALACHICA
POEMA REGIMENTULU.I
AL rr-LEA cnArutlnRESC NASIUDEAN

Tipiritn pentru intdiagi dati in limba latinX in anul 1768


sub pseudonimul

COMES SILVIUS TANNOLI

Traducere in limba romAn5 (in 1925)


de

VASILE BICHIOEAN
r' director coebuc*
i,X'iii:ilr"

NIsiud 1939
':f..

'I

i
Antonio Cosimelli
Din marele numir de ofi{eri, cari au servit in Regimentul al
ll-lea romAn de graniftr din Nis5ud, ofileri strtrini, de deosebite nafio-
nalitdfi, nem{i, croafi, francezi gi italieni, vrem si amintim pe unul
de nafionalitate italiani : Antonio Cosimelli.
Din foatte pufine date ce am putut afla, Ccibimelli s'a ntrscut
in Roma. Pela 1762 era cipitan in Regimentul al ll-lea romAn de
granifi gi ca atare a organizat chiar dela inceput compania a IX-a
dela Ndsiud Ei a rimas in amintirea grdnilerilor ca un mare bine-
ficitor al populafiei.
La 1 Noemvrie 1770 fu inaintat la rangul de maior, Ia 16 Martie
1778 vicecolonel, iar la 1785, dupl un serviciu de 23 ani, a egit
din ,gremiul regimentuluiu, adicl a trecut la penziet).

ln luptele necurmate pe care l,r.uito.ii grlniferi din cAteva sate


le aveau mereu, din cauza lipsei de locuri de culturd agricold, cu
locuitorii sagi din satele vecine, cari posedau teritorii vaste de
culturl gi pdguni, indatl dupi militarizarea romdnilor ntrsdudeni,
comandantii regimentului au luat asupra lor apirarea grini{erilor
NotL Aceasti biogralie s'a flcut pebaza lucririi despre,Po6mation
de secunda legione valaehics., publicati de dl Vasile Bichigean, directorul
ticeului "O. Cogbuc. din Nisiud, in revista nArhiva Somepanl* Nrile 2 9i 3
din 1925, p. 13-19 9i 39-65 9i Nr. 4 din 1926 p. 51-80 9i alte izvoare.
r) Oeschichte des k. k. Infanterie-Regiments Nr. 50 (inainte fost II Ro'
manen'Grenz-Infanterie (egiment Nr. 17) de O. Ritter Amon v. Treuenfest'
Wien 1882, p.4 43,46,54 9i in ,Liber status animarum districtus militaris
ftodnensis, 1765 (din Arhiva bisericii rom. cat. din Nisiud.
1.
5

{ opusculului<, de tipograful Samuel Sardy, din Sibiiu. Mai ldrziu, la


1830,+r'" tipirit o noui edilie a acestei poeme la Oradea mare
contra SaEilor gi tocmai cXpitanul Cosimelli a fost insdrcinat mai (Magno-Varadini) in uOfficina typographicao loannis Tichy.
intdi cu cercetarea gi revizuirea teritoriilor militare gi cu apdrarea AmAndoui edi{iile au urmdtorul cuprins:
lor. Astfel a fost esmis Cosimelli gi ca maior din partea comandei 1. O laudilin versuri, la adresa autorului, compu.sd de Za-
regimerrtului si ia parie intr'o comisiune, insircinatd cu stator- carias de Nenel, din care se vede adevlratul nume al autorului :
nicirea unei linii de hotar dintre comunele grlni{ereqti : Rebrigoara, Antonius Cosimellius.
Nepos, Feldru gi llva micl gi comunele strseqti : Dumitrea mare, 2. O precuvintare cltre cetitori, redactati de tipograful-editor
Iad gi Pintic, care erau in proces de doue sute de ani. Relativ la S. Sardy, in care se spune ci autorul poemei este centurion (ci-
aceasta comisiune avem din partea maiorului Cosimelli numai pitan) in regimentul al doilea de granitd.
doul acte memorii, unul dela 3 Septemvrie 1771, datat din comuna 3. Urmeaz5 adevirata poem5.
Cepan gi altul dela l3 Septembrie 1771 datat din Bistri{at). 4. O odI fdcutl de Anton Cosimelli cbtre riul Someg. '
Din partea Saqilor a fost, intre al{ii qi Michael Conrad de 5. O altd od5 tot de Cosimelli cdtre comandantul suprem
Heidendorf, notar in Medieg, care, in autobiografia sa, descrie Andrei Hadik.
*
activitatea acelei comisiuni gi aminteEte ci a luat parte 9i maiorul
Cosimelli, despre care zice: ,Donrnul maior de Cosimelli, un Editia din 1830 con{ine, afarl de Poema, gi aga numitele Re-
roman (adici din Roma) invd{at gi cu deosebit'e un bun poetu. flexiones [X, care cuprind un scurt rezumat istorig duptr Anonymus
(Herr Obristwachmeister v. Cosimelli ein gelehrter Romer und Belae Regis Notarius, apoi tratateaz5, in liniamente generale, istoria
besonders guter Dichter.z) militarl a {irii sub sistemele feudale, cu soldafi mercenari, cu
ostaEi de castele gi frontiere. Urmeazi istoria regimentului al ll-lea
Cu ocaziunea uneia din clldtoriile sale in Ardeal, lmpiratul de grani{i (p. 35-89) 9i in urmd se trateazl istoria nalional5 gi
losif al ll-lea (1773, 1783 gi 1786) incredinlAndu-se cf, RomAnii sunt religioastr a RcmAnilor pini la anul 1830.

0y latini a exclamat: ,Salve parva nepos Romuli< adici omAntuit sd fii


-
micule nepot a lui Romulu exclama{iune pe care marele filoromAn
maiorul Cosimelli a eternizat-o, numind satul Luitca Vinului ; Parva;
Autorul acestor uReflexiuniu nu este numit in edifia dela
1830. Au fost ficute insl de fostul secretar gubernial Vasile Vaida,
niscut in anul 1780 in comuna Glod (jude{ul Someg de astlzi),
satul Vdrarea: Nepos; satul StrAmba'. RomuLi; iar salul Salva,
de lAng6 Nislud, cu acest nume existdnd incd din vechime3)'
dintr'o veche familie romAneasc5, venit[
- se crede - din ve-
chiul Regat, ai cirei membrii au fost nobilitati, in anul 1616, de
principele Ardealului Cavril Bethlen, gi ddruifi cu mogii in satele
Lucrarea cea mai de seamd ins5, pe care Cosimelli ne-a Clod gi Frdnceni. V. Vaida a ldcut liceul in Baia-Mare, iar filosofia
l5sat-o, gi care ii va eterniza numele, este poema intitulatd Poi-
gi studiile juridice in Cluj. Dupd unele servicii in administralia
i|;
hr " ferii, fu numit, in 1817, profesor de istoria dreptului penal in Cluj.
tt mation dc secundu leginne valachicau sub Carolo barone Enzen-
r. bergio, o odi scrisl in limba latini, in hexametre, sub pseudo- Vaida a fost un distins bdrbat din timpul renaqterii nafionalitlfii
t1
nimul Comes Silvius Tanolli gi tipiritS, intAiagi datd in anul 1768, noastre, in epoca de tristd amintire a feudalismului, un zelos aptr-
t,
lr la cererea mai multor prietini ofermecali de eleganfa gi erudi{iunea
ritor al intereselor neamului romAnesc Ai un harnic conducitor
fr' al.itinerimii romdne, atdt prin cursurile sale, cAt gi prin indrumS-
t1 Amindoud actele publicate in nArhiva Someganl* Nr. 13 din 1930
t:
Y rile, ce le da in casa sa, larg primitoare de toattr lumea romdneasci.
p.303-311.
z; In ,Archiv des Vereins fiir siebenbiirg. Landes-Kunde. N. F. XVI i
La 1821 se ces5tori cu losefina M6hegi, fiica lui Vasile M6hegi,
Band. p.679. iI
s) TreuenJeld: Siebenbiirgens Lexikon. W'ien 1839, la articolul NeTros.

I
6

gi acesta bun Romin qi autorul mai multor scrieri de valoare gi


de petifii de ale RomAnilor adresate Curfii imperiale din Viena. La
1824 Vaida publicl cursurile sale gi anume: uNotiunea dreptului
gi a legilor civile private din Transilvania<, Istoria acestor legi gi
Istoria dreptului transilvan. La l82g fu numit secretar al guver-
nului reg. transilvan, in care timp a fost mAna dreaptl a ambilor
episcopi romAni (unit gi neunit) din aceastd provincie in toate
chestiunile politice gi bisericegti.
AvAnd o dragoste deosebit5 pentru Regimentul al ll-lea de
granifi nisludean, din cauza eroicelor fapte sivArgite in deosebite
r5rzboaie de Romdni, in care reinviase virtutea militari romani,
Vasile Vaida tipiri din nou, in 1830, Poema lui Cosimelli-Tannoli,
complectAnd prin ale sale Refkctionr-s istoria faptelor regimentului
pAnI in acel an. Asemenea publicl qi mai multe cuvdnttrri rostite
de dAnsul Ia diferite ocaziuni ca profesor de drept. POEM A TION
In 1834 V. Vaida muri Ei cu dAnsul unul din mai aprigi
DE
aplritori ai drepturilor neamului romAnesc din Ardeal. La inmor-
mdntarea lui, oficiati de episcopul Blajului I. Lemeni, unul din
SECUNDA LEGIONE YALACHICA
asisten{i ar fi exclamat: >A murit Hristosul Valahiloru. Din aceste
cuvinte se vede marea influentl ce a avut acest distins RomAn
asupra desvoltXrii culturii romAnegti in Ardeal, in grelele vremuri
in care a trdit.
Aceste Reflexiuni se bazazl pe multe documente, cari astizi
nu mai existl. Sigur este cI autorul a utilizat gi istoria regimen-
tului scrisi (dar care nu s'a tipSrit) de fostul director qcolar Istrate
din Nisdud gi copiatl de locot. pens. Petru Tancoin anul 1830, care
insl s'a pierdut in anii 1848/4g,dar a mai primit multe informatiuni
gi dela fostul vicar episcopesc al Nisludului, Ioan tVaian.

In paginele urmItoare reproducem poema cu lauda, precu-


vintarea gi cele doud ode, amintite mai sus, at6t in limba latind,
cit gi in traducerea romAneasci ficuti de domnul Vasite Bichi-
gean, prolesor gi fost director al liceului oGeorge Cogbuco din I

NIsIud. Reflexiones insl nu le-am reprodus din cauza lungimii i


;

t lor. Traducerea acestora in romAnegte se afll in Nrul 3 pag.47-


65 9i Nrul 4 pag. 5l-80 al revistei oArhiva Someqani., de unde
le reproducem.
j

I
I

L
LECTORI BEN EVOLO Cetitorule binevoitor
S. P. D.
uCetitorule binevoitor, urmlregte cu ingdduin{i aceste
adnotdri ficute la opera po6mation a comitelui Silvius
A.quo accipe animo benevole Lector, reflexiones in Po- Tannoli, clpitan in regimentul al doilea de granifd romAn,
mation comitis silvii Tannoli secundae Legionis valachicae operi compusi in anul 1768 in onoarea baronului Carol
limitaneae Capitanei, in laudes Baronis Caroli ab Enzenberg, de Enzenberg, colonel in acelag regiment, Ei publicatd in
Colonelli eiusdem Legionis, anno 1768 concinnatum, et Sibiiu in tipografia lui Samoild Sardy.'Aceste adnotiri i{i
Cibinii typis Samuelis S6rdy publicae luci datum, positas; vor da o cunogtinfd aminunfitd a opusculului amintit, ifi
ducent enim te in pleniorem opusculi cognitionem, doce- vor ardta motivul pentru care s'a infiinfat mili{ia stabili
btrnt te rationem erectae Militiae, stabilis campestris aeque gi de granifd din Transilvania, precum gi timpul, locul gi
ac limitaneae Transylvanicae; tempus item, et loca, varias- deosebitele peripefii ale regimentului de grani{i cdntat de
que vicissitudines limitaneae hujus, quarn Po6ta describit. poet. Fiindca nici timpul, nici ocaziunea nu inglduesc o
Legionis, et cum nec tempus, nec occasio longiores narra- po'restire mai pe larg, ascultatd pe scurt cele ce urmeaz[:
tiones admittant, quo breviori Stylo in sequentibus habe'
AD AUCTOREM CItre autor
Sustine pauca loqui Vates de nomine Magne! ulngdduie-mi, mare poete, sE fac pufini amintire des-
Seu quia magni fis, seu quia magna facis. pre numele tiu, fie c[ ai mare trecere, fie ci indeplinegti
Seu Comes es Tannnli, aut es Cosimzllius una lucruri mari. Nu mI ingel in judecata mea in nici un caz,
Crammate converso, fallor utroque nihil. fie cI egti comitele Tannoli, fie ci schimbAnd literele te
Haec sunt Antoni! clarorum facta Virorum, numegti Cosimellius. Aceasta este caracteristica birba{ilor
Ut suus occulto Nomine splendor eat. mari, cf, lasd ca strllucirea faptelor lor si se rdspindeasci
Tu facis, ut referant totum decus omne per orbem subt un nume fictiv. Tu, Antonius, ai meritul, c[ gloria
Samusidae, illustres Martis honore Viri, Somegenilor, b5rbafi distingi in serviciul lui Marte, s'a ldfit
Hoc quoque jure Tibi datur, ut Te Auctore Benigna peste intreg pdmAntul. $i aceasta {i-se poate atribui cu
Hoc coepit melius nosse Theresa Genus. dreptul Jie, cI prin mijlocirea Ta Maria Terezia a cunoscut
Felices, quibus hos liceat retinere favores, mai bine acest neam. Ferici{i aceia, clrora le este inglduit
Et curis, Princeps Mogoq subesse Tuis! s[ se bucure de aceste favoruri gi sd stea subt ingrijirea
Ergo quoad Sacri florebunt culmina Pindi, Ta, Mare Impdrlteasi ! Astfel pinl cAnd vor inflori cul-
Romulidasque feres Rodna superba tuos ! mile Pindului sfdnt, gi tu mirea{i Rodnn vei produce pe
Semper honos Operi, Vati quoque debitus una Romulizii t5i, deopotrivi va fi mereu cinstitl aceast[ operi
Nomine jam gemino nobilitatus erit. Ei autorul ei, cunoscut pretutindeni subt amdndoud
numele.
Quid moror ? aternum monumentum prostet honoris Dar la ce sI mai lungesc vorba ? Vecinic sd ddinuiasci
Quod cerni a tota Posteritate queat. amintirea acestei lucrdri importante, ca sd o poat[ cunoagte
Hinc Mars, hinc Vales saxo visatur in illo gi urmaEii.
Sculptus, cuique Sago par Toga semper erat In piatrd si fie gravat deoparte Marte, de alti parte
poetul, care gtie manua la fel sabia ca 9i peanau.
Canebat
Dedicatia ficuti autorului poemei Cosimelli de citre Zaharie de Nenel
Zacarias de Nenel.
AD SAMUSIUM
DE PONTE ILVENSI,

CAROLI BARONIS ENZENBEROII Ode c[tre Someq


Jussu Constructo,

uFuriosule Someg, risdrit in culmile Carpa{ilor, opre$-


te-{i pufin apele, ca s[-{i spun ceva. Inainte vreme furia ta
Carpathicis exorte Jugis. furibunde Samusi!
n'a putut fi imblAnzit[ prin nici un megtegug; acum insl
Donec pauca loquar, siste parumper aquas,
i{i pleci gAtul subt jugul neobignuit. Cildtorul, care nu de
Ante tuus nulla potuit furor arte domari;
Subjicis insveto sed modo colla jugo.
*uit rtet.u ingrozit de vederea ta, acum igi urmeazl calea
fdri nici o glijn. Cine a indriznit sI fach toate acestea ?
Quique tuo nuper conspectu territus haesit, Acela, care a indreptat cotiturile urite ale {irmurilor tale,
Prosequitur laeta fronte viator iter.
care, cum vezi, i'a indemnat pe urmagii liri Romulus, si-gi
Qrtis tarnerr haec ausit? tetram qui scilicet istis schimbe datinile silbatice 9i sI se apropie de strlbuni 9i
Littoribus formam depulit, Ille fuit.
care cel dintAiu i-a invl{at sd pluteascl cu plute pe spa-
lllc fuit, mores per quem mutare feroces
tele t[u gi s[ afle noi cii de cdqtig. De aci incolo departe
Romulidas, et Avos cernis adire suos.
llle tuo primus naves imponere dorso,
ifi va risuna numele in lume, pe cAnd pdni acum {i-ai
petrecut anii flri mlrire. Oh ! Somequle, de ce soartd feri-
Atqrrc novas docuit Quaestibus esse vias.
citi te bucuri acum ! CAt de mult {i-a crescut slava in scurt
Hinc, hucusqe tuos cum inglorius egeris annos,
timp ! Dacd tu invins te bucuri de o astfel de cinste, cu
Jam late resonat nomen in orbe tuum. cAt mai mare trebue sd fie gloria .invingdtoruluiu'
Oh I quanr felici gaudes modo sorte Samusi!
odacitreSomegcuocaziaterminiriipoduluidelallvamici,ficutdirr
Quam tuus exiguo tempore crevit honos ! porunca baronului carol Enzenb&d--
lnterea tali frueris si victus honore,
Victoris quanto Cloria major erit !
EXCELENTISSIMO COMITI
ANDREAE ab HADIK,
SUPREMO PER TRANSILVANIAM ARMORUM pRAEFECTO etc.
SECUNDAM LEGIONEM VALACHICAM PRIMUM PERLUSTRANTI,
Milites ejusdzn lzgionis. OOe tui Andrei Hadik

uMare blrbat, aceastl poarti ce o ai inaintea Ta, e


H.n. nisi victrici Portam, Vir maxime, Lauro,
ridicat[ nu din crengi de laur, simbolul biruin{ei, ci din
Sed tantum agresti surgere fronde vides.
frunze comune. Fii iertitor, dacl in locul ramurilor de
Parce, triumphales, Atavorum insignia, rami
triumf, insignille strlbunilor, s'au pus (oh! rugine!) coplcei
(Proh pudor!) in viles transiliere vepres.
de pufin pref AducAndu-ne bine aminte de virtu{ile strS-
Non tamen immemores penitus virtutis avitae
mogeEti nu stlm la indoiali si urmim din nou ciile vechi.
Nos oiget antiquas rursus adire vias.
N'a fost mai strdlucitoare frumusefa primilor Quirifi, cAnd
Haud melior fuerat primorum forma euiritum,
Romulus i-a deprins in arta nafionald. Tu, care depe acum
Cum patria instruxit Romulus arte viros.
egti foarte renumit in intreagl lumea, abia cunogti pe ci-
Oh Tu! qui toto jam num celeberrimus orbe,
neva, care si te intreacd in mirire. Nu nesocoti gAndu-
Yix, Tua quo major gloria crescat, habes:
Ne mentem contemne bonam; nos castra sequemur
rile noastre bune. Celor ce vom fi soldafi in tab[ra ta
Tu ne vei fi al doilea Romulusu.
Si Tua, jam Nobis Romulus alter eris.
Odi inchinati, de citre soldafi regimentului al doilea de graniti, lui
Andrei Hadik, comandantul suprem al armafelor din Transilvania, cu ocazia
Canebat primei treceri in revisti a acestei legiuni. Oda este scrisl in distihuri, de autorul
Podmation-ului: Silvius Tannoli (Antonius Cosimellius).
C. SILVIUS TANNOLI.

lrnprimatur.
M. Varadini 20. Sept. 1830.

LADISLAUS GEDEON m. p.
Reg. Distr. Libror, Revisor.
POEMATION
DE
Poema regimentului al doilea roman
SECUN DA LECIONE VALACHICA
,ln partea, in care Dacia apuci spre miazdnoapte,
_[Jndique praruptis, qua Dacia vergit ad Arcton un gir lung de mun{i forma{i din stdnci priplstioase Ei
Rupibus, et nigris adoperti culmina iilvis acoperifi pe culmi cu piduri intunecate, igi inal{[ in vlzduh
Acrium attollunt longo caput ordine montes, cregtetele inalte. Pe acegtia natura infeleaptl i-a agezat
Aemula quos inter, vetut insuperabile vallum, drept hotar gi zid de apirare neinvins intre impirlfii dug-
lmpcria, et mctam prudens natura locavit. mane. Aci securea incd n'a indrdsnit si se atingi de
Arboreas hic nulla comas violare bipennis, coroana arborilor; nici picior de muritor n'a lisat urme
Nullaque rnortalis vestigia figere gressus prin aceste locuri cllcate numai de fiarele silbatice. Depe
Ausit adhrrc, pedibus tantum loca trita ferarum. vArf de stAnc5 se repede in valea addncd;cu vuet stragnic
Dcsilit ingcnti summa de caute fragore, gi cu apele-i vijelioase, un mic pdrAu, ce incl n'a luat
Spumantesquc inra secum sub valle volutat formi de rAu, gi care se numegte Someg. La inceput e
Rivus aquas tenuis nondum formatus in amnem, pu{intel gi preling6ndu-se printre stdnci aduni de pretu-
Samusiunl appellant. It pauper, saxaque lambens tindeni in alvia-i lacomi ape neinsemnate. Dar indatice
Exlguos latices cu;:ido passim aggerat alve6. iese din codrii priporoEi gi vigdunele neprietenoase gi ajunge
Ast, ubi prrcipites saltus, et inhoipita linquens in {inutul bogat in metale al Rodnei, prinde din ce in ce
Lustra, nrctalliferas Radnre decur,rit ad oras, puteri tot mai mari, devine in sllbltdcia sa tot mai fioros
Jnm rclbur capit usque novum, cornuque minaci gi aleargi sprinten cu undele-i neimblAnzite. Cine poate
Torvus, ct indomitis fertur rapidissimus undis. spune relele, striciciunile gi pagubele grozave, ce le face
Quis lnala, quis clades, aut exitialia damna in agrii gi vite, prlp[dul in case gi vie{i omenegti, jalea
Agrorurn, pecorumque, atque insperata domorurtr amarl, ce o pricinuiegte, cAnd umflat de ploi toren{iale se
Excidia, ac luctus, demersaque corpora narret, revarsi din {drmuri? Atunci zddarnice sunt toate zdgazu-
Cunr sua montanis turgescunt Littbra nimbis ? rile, cici potopul infricogat de ape, bolovanii rostogoli{i de
Aggeribus tunc nulla fides; immanis aquarum volbura valurilor, arborii smulgi .depe vArfurile munfilor
llluvies, medioque rotantia gurgite saxa, duc totul cu sine gi pustiesc cdmpiile intinse.
Avulsaeque alto montis de vertice quercus
Valea strAmti, numitl Valea Rodnei, hrlnegte 24 sate.
Cuncta trahunt secum, et campos populantur apertos.
Peldngd cea mai mare parte din acestea curge Somegul
Arcta quater senos, Radnae de nomine dicta
2
i0 i0

Vallis alit pagos, quos magna parte, furenti qerpuitor cu undele-i furioase; celelalte sunt ascunse prin
Sarnusius praeter sinousus labitur unda, coclaurile intortochiate ale dealurilor. Jinutul nu e priincios t

Ast reliquos Clivi curvis anfractibus abdunt. bucatelor, nici prielnic vifei de vie; nu edestulde potrivit i

Nec Cereri grata est regio, nec amica Lyaeo; pentru cilirefi, nici acomodat pentru care. E infiorltor la
Non equiti opportuna satis, minus apta quadrigis: vedere gi plin de cascade inqelitoare. Bietul locuitor adesea
Injucunda oculis, scatebrisque referta clolosis: nu are putinfa sd-gi cdgtige cele necesare existenfei sale
Montibus inde altis, hinc saevo occlusus ab amne, gi e incercuit ca gi de un asiduu dugman, inchis fiind de
Ullo qui nunquam passus se ponte domari, o parte de munfii inal{i, de alt[ parte de rAul furios, care
Saepe modo caret infelix alimenta parandi nu sufere si se dureze peste dAnsul pod.
Incola, el hostili velut obsidione, tenetur. In aceste finuturi locuesc urmagii lui Romul, din vifa
Has igitur prisca genti de stirpe Quiritum veche a Quirifilor. Dar vai, cAtI deosebire intre acegtia gi
Romulidae terras habitant. Heu quanta nepotum nepofii lor! cum a degenerat marele nume! Cdnd imperiul
Disparitas! quam vilescit venerabile nomen! roman a pornit pe povArnigul decldin{ei, cete mari de Huni
Namque in maturam Imperio vergente ruinam se abituri incoace, spre regiunile scitice, gi colonigtii ro'
Ingens Hunnorum Scythicis huc appulit oris mani silifi de vitregia sorfii luard asuprale jugul scliviei.
Agmen, et adversae demum discrimine sortis Barbarul invingdtor ii fine subt cilcAi gi ii sileqte la lucru'
Romani servile jugum subiere Coloni. rile cele mai josnice. Acum pistorii romani incepurl si
Opprimit hos victor, cogitque ad vilia quaeque; ducl la pigune turmele scitice, boarii ausonici mdnar[
Jamque greges Scythicos Romanus pastor agebat, Caiele hunice gi cu trecerea tilnpului igi stricarl limba gi
Hunnicaque Ausonii ducebant plaustra bubulci moravurile. In sfArgit ins5, cind soarta se intoarse spre
Longaque cum lingva vitiarunt tempora mores. mai bine, iqi recdpitard vigoarea pierdutl, prinserl noi
Ast fractae, fatis tandem ad meliora reversis, nadejdi; ?ncepu o noui epocl cu altd orinduire a lucrurilor.
Incipiunt vires hominum revalescere, et ingens Sosise ziua, cAnd mama Dacia fecundatl din infeleapta
Spes rutilat, rerumque novus modo nascitur ordo. ingrijire a lui Adolf t) a dat nagtere la gase genera{iuni2);
Jamque dies aderat, cura quo provida Adulphi*) la inceput membre diforme, firl nici o legiturl intre sine.
Foecundata, .uno ter binas Dacia mater Dar mai tArziu, prin talentul gi dibicia marelui maestru,
Enixa est partu proles; informia primum, s'au preficut in o fdpturd frumoas5; clci, minune, tot ce
Nulloque inter se connexa ligamine membra; mai inainte fusese massi neciopliti, subt mAna dibace a
Artificis sed enim virtute, atque arte magistra aceluia s'a transformat in falange inarmate, cari aveau sI
Egregii, in pulchram mox instaurata figuram, apere pe mama lor de dugmanul vecin.3) lntocmai precum
Nam quotquot fuerant (dictu mirabile) massae -- tl ,qaofi, baron de Buccow. 2) Regimentele de grani$. r) E vorba de
') Adulphus Baro a Buccow. rlzboiul de succesiune purtat de Maria Terezia.
qr
F; ' i

itt 2l

Ante rudes, totidem armatas retulere phalanges, ursoaica, dupdce a ndscut pui uri{i 9i fird nici o forml,
Finitimo Matrem quae tutarentur ab hoste. se trudeEte iu multi stlruin{i lingdndu-i si le dea infd{i'
Sic, ubi deformes ulla sine imagine foetus garea fireasci. Astfel, ca aceste legiuni tinere si se fac[
Edidil hos multo lingvae solet ursa labore nemuritoare pentru toate veacurile, s'au g6sit crescltoare
In naturales effingere sedula vultus. potrivite pentiu ele, trei rdsdrite din singele neamului hunic,
Ergo immortales aevum ut reddantur in omne, iar trei trase la sorfi din urmaqii lui Romul. Dintre acestea
Inventae Altrices teneris Legionibus aptae, din urm5 a doua agezatl pe {Srmurii Someqului cr$te-Cu
Tresve satae Hunnorum claro de sangvine genti, puteri minunate.
Romulidum tres sorte datae, quarum altera ripis Deschide{i acum, Muzelor, Heliconul! qi inspirind pe
Insita Samusii miro jam robore crescit. poetul vostru, arlta{i-i cauzele faptelor mari: cum s'au
Pandite nunc Helicona Deae ! vestroque faventes. desbricat Somegenii de vechea amorfald 9i de datinile sdl-
Magnarum Vati causas ostendite rerum: batice; cum s'a schimbat insl9i fa{a locurilor; cum st[pA'
Desidiam ut veterem exuerint, moresve feroces negte Ceres in bunl armonie cu grozavul Marte acum in
Samusidae; ,ut facies mutata sit ipsa locorum, al patrulea an, care incd nu gi-a implinit cursul; atita
Utque Ceres diro regnet bene juncta Gradivo, puiere i s'a ingdduit dreptei iscusite ? La inceput sufletele,
Quartus inexpletis cum vix eat orbibus annus, sguduite de aieste lucru'i neobicinuite gi de strdlucirea
Tantane solerti concessa potentia dextrae ? puternicl a armelor, au r5mas inmirmurite 9i au crezut
Principio novitate rei, et fulgore corusco .e nu le mai r5mAne nici o nidejde; Quirifii plcdtoqiti,
Armorum perculsi animi expavere, nec ultra orbifi de frica degartl se gindiau numai la nenorociri'
Spem superesse rati, et vana formidine coeci Ogoarele stau piriginite, livezile frumoase altldati se {eli-
Tristia degeneres agitabant mente Quirites nesc, vitele nu mai sunt pdzite de p[stori, nici holdele nu
Arva inculta jacent, laetissima prata putrescunt, au slcerltori. oamenii nu mai cerceteazi ca mai inainte
Nec pecori accedit pastor, nec messor aristis, bisericile, ce stau inchise. Ba mai mult, in rdsvritire ne-
Nullaque fit clausis de more frequentia Templis. bun[ murmur[ gi aruncd armele urgisite qi insigniile mult
Quin etiam insana jam seditione frementes uritului Marte; le calcl in picioare 9i ameninfi cu ciuti-
Arma invisa manu, exosique insignia Martis turd silbatici. Aceia, cari sunt cupringi de o nebunie 9i
Projiciunt, pedibusque terunt, torvoque minantur mai mare, ducAndu-qi in muntele plduros vitele, copiii 9i
Intuitu; at quorum major dementia menti, ce-au putut lua cu graba 9i pe ap.ucate in tdcerea nopfii,
Armentis, Natisque, ac quod fuga nocte silenti trec in regatul vecin al stipAnitorilor odrigi'I)
Maturata sinit, nemoroso in monte receptis, Unde fugifi, lnefericililor ? ce locuin{e ciutafi ? pentru'
Odrysii subeunt contermina Regna Tiranni. ce vd parlsiii licagurile, voi cari ave{i sI trecefi peste
Quo ruitig miseri? quaq stulti, quaeritis, aut quas, tl Oarigii, popor trag care a locuit la izvoarele riului Marifa'
22
a
Multo graviora, relinquitis aedes
.passuri ? ndcazuri qi mai mari? Armele aduc folos, nu pagub5. Nu
Arma lucrum, non damna fJ;;;; ie munera
Temnite, propensis n., sortis dispre{ui{i binefacerile sor{ii, nici nu vd punefi impotriva
uor'oip"ri,. f.ri.. destinului binevoitor. Dar, precum bolnavul cuprins de focul
Sed veluti nimio cum tebris
aiu.;iul.
Atque ignem tota jam
Delirans furit aegrotus,
;;;frt ".rtu,
.ou..r,
mistuitor gi de fierbinfelile mari ale febrei, in aiureala sa
se infLrriazd, respinge cu inclpdfinare ajutorul dat de medig
medicamque repellit
Indocitis dextram,.et rantum
;;;ii;;, gi cere tot ceea .i-i rtri.e,' intocmai aga 9i Somegenii,'
Haud atiter stimutis f;;;il'ery"nio, requirit: cupringi de accese furioase, apucd calea primejdiei ascult6nd
samusidae in nraeceps, ,.ti de sfaturi nesocotite. Impdriteasa Therezia, ficAndu-i-se
et deteriora trahuntur
consilia- His prompiam, mil5 de poporul pornit pe drumul pieirei, i-a himis ajutor
prebis rj*r.t,
Aerumnis Regalis o!.rn iHERrsi,q cadentis, in nefericirea sa, poruncindu-i lui Carol si-l ridice din '
Et mi.it, mizeria, in care se gdsegte. Vrednicia conferitd ii dete zor
CAROLUM uffti.ti, j"ril';;;rrere
OIli detatus ceteres- tono.'loJid;-;;., rebus. aceluia, IdrE, intArziere implinegte porunca dati, plrisegte
Haud mora, iussa fr.it, pdmAntul strimogesc al Tirotului gi plin de curaj ia in
;r;;d;,e f,)roriois oras mAnI frAnele legiunii. Carol, punAnd capit tulburlrilor
P:':l -impavidusqu.
CAROLUS,
i.Ji"rlrirbenas.
""p;ife;;[-;u"""
exacto betri
pricinuite de rdzboiul nenorocit, gi-a cdgtigat mari merite.
Hoc peperit sibi iure decus, Ca executor iscusit al poruncilor date gi ca slujbag cre'
nrrnq-ul'rbdita primum
summorum decreia il;;;'., "r"tir,"a dincios s'a ndzuit, ajutat de tovarlqii sli, si ducl la inde.
jussorum factor, f;Ousque magna plinire hotiririle pdnd atunci tdinuite gi strldaniile marilor
9** .i;;;..
Adjutrice manu stu.duii p."l;;;.;;; comandanfi. Dupdce a inaintat in rang gi 9i-a cdgtigat o
Nobitiore auctus
gradu, atipedem ;;.rr.d.":ohortem, trupi sprintenl, gata sd spioneze de aproape gi cu multi
Quae vigil hostiles .*plo..i' b5gare de seaml incercdrile indriznefe ale dugmanului, a
.offi;. lrrrr, dat semne de talent mare gi de curaj rar. De aci simpatia
ingenium, vi*utisque'lr;1l"
I*:yrJid11n
Prodigit; hinc procerum, r.r. fruntagilor gi a comandan{ilor fafl de dinsul; de aci cinstea
atque Ducum studiosa gi rdsplata cuvenitd faptelor mari. Pe dati grija cea dintii
voluntas,
Hinc honor, hinc veteris-;;;6ili.*ri,
-,*^,1^':i]:: rr.t. gi cea mai mare a lui Carol a fost sd caute clpetenii cu
Ilicet es CAROLI .,r;-,
potissima cura mintea treazd, cari si gtie cumpdni cu multi chibzuiall, ce
Militiae vigiri scrutalttlt' ,"t11t poate fiecare gi care e modul de gAndire qi lucrare al fie-
!t q,il ;ilil'riiJl,,Tlf ciruia. Cdci duplcum inclinlrile oamenilor gi scopurile lor
Censendique "'fffile
modus, prudenti p.njir."L"...
gerendi
nu sunt la fel, ci unul merge spre primejdie cu bigare de
Utque hominum non unus seam5, altul se arunci in ea cu nesocotin{i, astfel in fie,
amor, non finis et unus,
Cautior inque malum ruit r,i", care post a pus slujbagi potrivifi, cari cu mijloace pacinice
uioi.iiio, itt.,
",ilinistros,
Sic statuit quaque appositos sd. intireascd mulfimea qoviitoare, s[-i arate ce ii este de
,trtion. tolos gi si indeplrteze dela ea tot ce e pigubitor.
il
i

ll
i

i 24
2b
Qui placido nutans firment solamine vulgus,
Utilia inducant, atque officientia peliant. Sfaturile date le intiregte in suflete cu indemnuri
zilnice: pe unul il inva{i, pe altul il impinteneazi, pe unul
Hec ferme admoniiu repetit prr.i.ftu diurno; il .trezeqte din amorfeall, pe altul il mustri gi astfel p. I
Hunc docet, hunc acuit, .i.t hrn.,
hun. .orripi( atque cdi diferite tinde Ia aceeag {intn. Somulitzii:au rdmas uimili
Multiptici metam sic tiamite G";it";l
unam. vdzdnd aceasti reformare a viefiF*tii -gi cAgtigari mare
Obstupuere, novas mirantes undiqu. incredere in puterile proprii. Fierul plugului pi;n Oe ruginl
formur,
Romulida, atque ingens animo fiOuU" groasl de multl zlcere rdstoarnd acum cu sdrg brazdele
crevit
Jamque situ, et .."bm rosus rubiginl uom., g.i igi capiti prin intrebuin{are vechiul lustru. Vltete ingri-
Crebrior invertit terram, et splend*escit jite cu multl dragoste sporesc. ln curAnd se degteapliin
ab usu,
Multiplicatque pecus studio meliore
refectum. 9i gi pofta de cdgtig necunoscutl pAni acum gi'cloiul in-
Mox ignotus adhuc questus amor, atque fllcirat de munci. MAna{i de indemnuri puternice alungl
laboris
Vividus assurgit, stimulisque pot.niinu, amorfeala inlscutd gi se bucurd de rodul muncii lor. Ti-
urgens nerii, sclpafi de o parte de sdrlcia aplsltoare, de altd
fugat ingenitum, atque in-to.nor. gaudet
I:.:T:_r,
raupene hinc dura, hinc turpi terrore parte de frica ruginoasi, prind a se cdjitori.
soluti
Connubiis juvenes indulgent, u.r"qu.
nuper . TAnIra so{ie acum nu se mai feregde si atingl cu
drag armele, blestemate nu de mult de mame gi deTiicele
innuptis, et delestata p";iii;,
llrtriby:,
Haud, hilari tractar
nemlritate $ls*oful li s9 pir"q mai frumos in haine de soldat. \
l\
;il;: ;il:,lff
el,rcr,,io'. .i
Quin et militiae capti geniali, ,mor.--
;:$:"J::fi:],
I
P; ;l *pri'i,-.rp,inEi de dragoste p.niru' ..*iUri *"ilitri-
fermecltor, se adupd impreuni gi igi afle pllcere in armele
imitate ddpl cele adevlrite. Schiiodind .uuint.l. g6ngivite
Conveniunt pueri, et filtis laetantu, nu in graiul pirinfilor lor se deprind cu puterile lor slabe
;n armis,
,Bl?.y.qu.
non patria mutilantes loquela, in arta rdzboiului, pigesc indesat gi se incaieri sgtobii la
lmbelli studia exercent Mavortia dextra,"..U" luptd. Junii insi, ale cdror trupuri sunt pline Oeliala gi
Densique incedunt, et ludicra prelia
miscent;
putere, simt o nespusi bucurie, ci pot cunoagte legile
quorum vegetae stant corpore vires, veridicului Marte, se pun pe lucru gi imiteazi meqtegugul
.r^1t^,iu1:nes,
veracts gaudent leges cognoscere strdbunilor.
Martisl
{\tque operi incumbunt, artesque imitantur Avorum. Regimentul impd(it in 12 companii, dintre cari fie-
Bissenis etenim Legio distin.t.
."t.r";r, care este incredinfatd la trei instructori ca sI primeascl
euarum quaeque tribus, de more docenda, instrucfiunea tradi{ionalI, condus de priceperea inimoasd
Magistris
soterti vigitis virtute iH";;"-' a comandantului neadormit, iEi implineqte cu preciziune
Il?9itu,
Militis omnigeno veteris toate indatoririle ca 9i vechii soldafi. Frumoasi priveliEte,
.iam munere praestat.
Pulchra videre oculis, triilici .u, cAnd mulfimea de soldafi agezafi in trei rdnduri umple
,.'oioin. sistens intreg cAmpul intins. Atunci strilucegte uniforma de culoare
Late Acies campos operii nrr.ror"-p"i.nt.r.
albn gi albastru inchis, invdrstatd din loc in loc cu podoabe
%
27
Tunc ferrugineus, niveusque
refulget amictus,
Quem rubeum frustatim int.rs..ui rogii, qi se zlregte dg departe surguciul alb al coifului
ornamentum, u.l.g!!resc. JeVile pugtiior cari varsdJoc dau,
l,;T:r::.,H
u ngarico .u no...ii
.-,if tu g,t.ro, zelor solare, o luminr, car'e-fi ia vederire; .orJutii
i, ba*;-;;-
/\Tque repercusso, laedentem lumina i".i".i
'.nr.- lucem la coaste cu slbii incovoiate stau nemig.+ * i.t.[ ;i;;1;
Ignivomi dant sole tubi; latus
r...rruo de incredere. Congtii de folosul armeloi giiu ,a i;;;"br;
Cingitur, immoto erecti stant
Nec mora: se nartes .o"u.;F;;;.'
p.fbr. vultus. cu multd iscusinfi, c6nd cere trebuin{a, putAnd sd
simuleze
Multiptices docia discririnrt
in on,n.., un inceput de rlzboiu. Iar cdnd doiesc sd atace
ne dus_
ilpigJ." u.u, man deaproape, se aduni gr5mad5, se strAng
i"
gi il amenin{i cu pierderi -neplicuie. C;;d;'i;;;;i;;: J"J"
Armorum dextra, simulati *"rJi"T.rri. Srl,ri
At cupiens hostem propiore lr..r..r.
Aggtomerat sese, densu*q".
.;;;;r.i
pugna,
l:rlaq 11 lugle, iar_solda.tii. cu miscdri repezi
ra ochr, se gdtesc sd deschidl cale largd focuiui
pr;il ;;;
Tristiaque alternis minitatur
i" agmen, apoi plecdndu-se mai iute decat uant'ui omoritor:
Ourn""lorn;pli..
Vox tonat irritans, en praepete toare de- pieire ia. il;l..""";;;l
decdt foc, qi i"tr.g
Arripiens ante ora tubum, 'pr.r,
dextera nisu
r5sun5 lrT..i
;grl"Ous amplam .de pocnetul infricogat. Cand semne neindoioase "erJ"n"l
Mortiferis aperire vram, mox
ocyor Euro
Inclinans, subitas sulphur fatale-iavilils
Iij:.: ii. cetete dusmane dau dosut
ll1i,nl1invingdtoare urmdregte
ruga' regrunea
;il;il];
cu pasi asare ostirire
govditoare, trupele ie reped .u ,.hirbri;;;";
Concipit, horrisono ielum Oo"t
o,r,n" il;' ;;
Ast ubi non dubiis natrif .;"r^1"-'li-l .fragore. re pnclnuesc rdni ruginoase. DacI insd, din
hotirire, p.o-
tivnicului Marte, e mai bine si se feleasci
Hostiresque ;,d':, ff i:L:'Til'i.'':J;.;,*,, dugmanul, atunci se retrag cu incetur
a da fafd cu
Extemplo victrix lento tituia"ti" 9i intorcandu--se din
fr..u cdnd in cAnd firl frici il fulgerd cu privirea;
Legio, rlt.rri.q"." manipti sesc cu vArf gi indesat.
ll-ped;-
f*lnfrsequitur
rrosttlunt probrosaque vulnera mittunt
.vicibus, Pe astfel de temelii igi clldegte in mod
Jt tamen hostiles, simbolic vii
adversi crimine Martis, toarea-j glq{"_genera{ia reniscuti'a Iui
Aspectus vitare juvet, vestigia
retro
eu;riil;;
rAvni grlbiti lasl sd se intrevadd faptel.-i ,e..1.'d.
;';
tmproperata refert, fa-ciemque tdrziu. Neobositul Carol nu .e mrtlum.gte ;ri
animosa retorquens numai cu aceste
Oipjl.t et poenas ;ngenii i*""r. ."*it. f'pt.l. rizboin ice ii. i,] i R";; t,;-r;;;;;
Talia venturae ficta iub irrgn" 3,''1"1':[i_::,_l?
tr- rnoeretnrcrnle pacinice ale lui Numa; o minte
_
Fundamenta tocat sobotes
fruO;
negte munca a doi oameni. indepTi_
#"i;; O,ln,ni,
Et studio egregiis praeludit prr..o..-ir.ti.. in mijlocul muntilor strrmogegti, Locuitorul cle pe Someg, naslut ,

trainO clin veligte tot in


Fus tamen haud CAROLI gi_ izolat^aproape ;

virtus operosa quiescit, f!,r:


tmpnmatr pe frunte satbetacia
de ori.. .ocI:.i.t. or.n..sc5, avea \
-i;;re*i'; l
Romuleisque Numae pacata laboribus
addit vegminte de rAnd
pri;irt;;, ;i
Officia, ef facinus mens perficit si n.lr.r"G, U'il;;;ijit pe intreg cor-
una duorum. pul; pdrul sbiirlit ii acoperea toatd fafi, iar barba fepoasd

:----:.- ._.-, -
rn'll

ed
28

Montibus in patriis genitus, nemorumque perennis ii a, o inf5ligare infiorltoare. In schimbul, acestei neingri' '

Indigena, atque hominum caetu prope dissitus omni jiri de imbricSmin"';i fttu era de o sfiald gi de o naivi-
Accola Samusii, nativam fronte gerebat tate de suftet $i d. ;;;;uuii n.tntr,gutl 9i negtiutor de
de pldns a
Barbariem, et vili, informique obtectus amictu multe lucruri. Carol, ;;;t; situalia vrednici
acestor oameni, fu .;il;; Je mili qise
g[ti sd o.saneze
Corpore sordebat toto, lateque tegebant cu blande{['
Impexi faciem crines, obscaenaque menti cu toate mijloacele pJ.l[ll.-cano ii'*itue$e
necontenit
cdnd ii amenin{I .u'-uitatil. grele ale legilor;
Canities; animi sed enim, morumque pudenda scurt infran'
std la dangii, pe cei l"Jetet"iii ii line din
Rusticitas, et cunctarum ignorantia rerum gAndu-le cerbicia, in .iarEitltaip.qt. abuzurile'
qi ca opera
Squallorem longe clamydum superabat, et oris. Ia si fie trainici $i ;;i ;;s' din redecini piard cu sd
lngemuit, miserans hominum lacrymabile damnum, totul, deschide pr.iutinJeni institute fls invdlimint pentru
tinerelor gene-
CAROLUS, et valida parat obvius ire medela. cultivarea sufletului sl' ioirrr.^ caracterului
Lenibus hinc monitis, hinc legis jure severae ia{iuni. Dar mai alJs doregte ca :rin.aceste agezlminte
Svadet, et assiduus premit, alternaque tenaces sr redeEtepte in sufletul oamenilor, cari.aproaqg. i$i uita-
Persequitur pugna tandemque exturbat abusus. seri de'Dumnezeu, u..hiut sentiment religios.atdtde mult
judecltoregti ;
Utque perennet opus, convulsaque stirpitus atra piotnntt. N'a trecut cu vederea pici chestiild'
Dispereat labes, studiis, animisque juventae ireptatea izgonit[ rnulti vreme se intoarse iarIg..in mij'
Formandis, doctae reserantur ubique palaestrae, locul popo.i.lor. Un juriu de fruntaqi. respectabili' alegi
Queis polluta nimis, fermeque oblita Deorum
p; .pra;;and, pricepuii in ale dreptuiui, face cireptate cu
inulta bdgare O. .etina 9i cumplnind cu cumPln-a dreapti
fulligio in priscum assnrgat renovata vigorem. .pur.l. iirfricinaliloi upite pe cei slabi, 9i infrareazr pe '
Sed nec litigii neglecta est cura forensis,
cei puternici. Caiol prlto".'rta-lln toate puterile 3i cul; i
Extorrisque diu populos Astraea revisit; ii
tura bucatelor gi dI iiuelaturi {Iranului nepriceput; arati '
Nam Procerum veneranda manus, dilecta Minervae, cum se se ingrijeascl de vite, ce folos are de turme' cum
Consilioque potens, dicundo sedula Juri pot da gman";turile grase rod imbelgu$at gi cum sd in-
Assidet, et recta pendens oracula lance credin{eze brazdelor Jenrinfe de roade necunoscute pAni .

Debilium adtollit vires, reprimitque potentum. atunci.


At CAROLUS totis munus Cereale lacertis Nici de-ag avea e.u, autorul acestei.poeme' trei limti
Urget, et ignaro tradit praecepta Colono, gi tot atdtea guri, n'aq putea cuprinde in ope11 mea sfa'
Et, quae cura bo0m, quis sit gregis, indicat, usus; iurile bune, .?t.'1.-" Oat Romuiizitor neciopli{i foloasele
Quo sata laeta modo spicis onerentur opimis, mari ce le-a adus-'y cAte mijloace de cA9tig a nlscocit'
Ignotasque docet sulcis committere fruges. Si mai- amintesc piefele, in cari se scot la vAnzare tot
felul de mlrfuri gi roadele insutite ce le'au avut in al
Non, mihi si lingvae triplices, totidemque canenti repezi ale pie'
Ora forent, tenui complecti carmine possem, gaptelea an ? Sau morile, cari cu invartirile
ei
Qriot rudibus praebet.docurnenta, aut comrnoda
gignit trilor, rnacini bucatele, rucru deopotrivr de forositor sorrre-
Rom.ulidis, aut quas in lucrum excogitet
artes. genilor gi regelui? Sd povestesc despre clrdirile ridicate
Quid referam, omnigenas_ Fora prop&entia merces,
pe.banii cA;tigafi din vinderea bucateloq cari
Septimus immodico revehit qurl iliore compense azd ne-
Titan ? indlrarea ingratului Bacchus ? Vinul, pe care acesta nu vrea
Aut celeri segetem frangentes orbe molares,
s5-l dea, este inlocuit cu marele belgug de cereale. Nu voiu
fymrlsi{s pariter, pariteique opus utile Regi? P9ye1i despre locuin{ele clddite in'to"t locul pentru ofiferi,
t\4atris Eleusinae, quid, magno'condita nici
Tecta canam ? ingrati quibis inclementia
sumptu .despre hanurile primitoare de striini ori d.rpr. dru_
Bacchi murile, cari trec prin milocul.cAmpurilor gi despre
Pensatur, quemve ille negat praestare ingreditu-
liquorem, rile. de fdru.gi agezate simetric de ambele plrfi'ale
diumului,
Usta redundanti seges ud'ertate rependit. cari ingrldituri inconjoari locurile gi apIr5 de vite sImA_
Non ego constructas passim primoribus ndturile. Carol vdzu, cd vArfurile munjilor sunt ,cope.ite
aedes,
Publica nec memorem peregrinae
accomoda genti
din greu cu pdduri de brad, gi in{elese cd pinul nemigcat
Hospitia, aut medios ,....*ti, compita din loc nu are nici o.valoare. Deci pe dati se apucf, de
campos I
intreprinderi neobicinuite aci: tiie drumuri prin
Ordine dispositis quae utrinque repagula
vallis cunoscute, igi construi plute, cu cari se treaci peste va_ i
il;;;ir.-
Stipant, atque pecus teneris a trugiUis I
arcent. durile necunoscute Ei nimai incercate pAni acum ale So- i
Viderat abjegnis montana cacumini silvis
megului.gi astfel ciutl sd sporeasci venitele poporului gi
intactasque situ marces".r.
lf|i.l.,
CAROLUS, atque novos actutum
qinu. irle regelui.
.

in ausus lui Marte jncep a tdia cu slcurea pldurile inalte


. Urmagiisoldatul
Ignotam reserare viam, *pf"i.l"q* ";ilr*r,
Textilibus tentare struit vada .u.."
*lll ;
1:, Oi.n puternrce
preflcut in plutag, unegte faolaltl cu le_
I

.rrini. gaun trunhcii de brad, din cari se vor construi I

Samusii, et populi, Regisque extendere case aplici la plute v6sle sprintene. Z6nlie J. ,pe pri-
vesc T
censum.
martigenae caeduni,pineta secures, inmdrmurite rceasti luciare indrlzneafl
fldua ; st5' incre-
Structurasque domos, m;teileni nruit, riul.gi h.irtrnit e nevoit sa-si ptece gAtut stobod
tr.*ur, T.iiil l:.iqneobisn u it. pri
Robusta compage trabes contexiq et ntre firm u rii iiu ui ina'int eazd. ptu
utrs :::t
tete .L1gil
rncarcate cu sare din patrie gi luciul
t _

flmgrum apponit. Stupefactae f.ia;uOes audax


Admirantur opus; stuplt_amnis .t'ip.., linigtea secularl freamEtd subt povara
apelor scos din
paratque furtatl. Insug Carol
Praescisus insvetae dare libera
.oilu'-.ri*nr.. ::]lr:e-t"' gl.gl pru tetor, ei
teaza pe so{ii fricosi nici
;;rb. ;
iin.uoitorre imbirbr-
Provehitur-ripis patrio sale classis ; nu-l relin in calea sa viltorile
Atque profanatus fr-.1*t sub ponder. "nu.tr,
gu.g... :iJi ;T:-f** l' !'n :Xj.,1," : te r e d es e' ), i. r.' in ta p
T d in cu rs u I
Ipse regit cursum CAROLUS, laetoque
Affatu socios animat, nec spumeu, ill;;
paventes
Hiitil .#r,lhii:ii,#il{T:,{tiTffi T

astfet mare nume cu imbtdn_


Vortex aut crebra occurrens catadupa il;.iiffiifr3i,.\filiHen9,u-fr
moratur;
I'
l

lr 33

Sed montosa retro linquens confinia Dactm, Ia ca rezultatul acestei invingeri strllucite s[ fie de-
Littoraque ingrediens placidi piscosa Tibisci, plin, ca Romulizii sd nu aibd a se mai teme din nici o
gi
qi
Pannonicis nova demonstrat commercia regnis; parte, infrdneazi pretutindeni valurile furioase ale Some-
Et meritam a domito famam nanciscitur amne. gului cu zhgazuri puternice, lipsindu-l astfel de putin{a de
At pleno ut scateat praestans victoria fructu, a mai pricinui pagube. Nu se mul{umegte numai cu atAt;
Neu mage Romulidis aliqua sit parte timendum, opera inceputd cu mare trud5, adesea in degert, o continud
Undique praevalidis vesanas comprimit undas cu alte mijloace, gi intrarea in {inutul Rodnei o face po-
Samusii aggeribus, vires adimitQue nocendi. sibili cu ajutorul podurilor puternice. Vai, cAte piedici
Nec satis: immenso nequicquam saepe labore puse in cale-i de iernile grele n'a invins ! Cat a avut de
Orsum aliis molitur opus, totumque recludit iuptat cu plantrrite dugmlnoase ale popoarelor vecine 9i
Radnensi firmis accesum pontibus orae. cAti suplrare i-au pricinuit grijile continue ! Statornic insd
Heu quae non hyemis superata obstacula dirae! in hotdrirea sa nu cedeazS, ci lipsit de orice ajutor, se
Quae non finitimae plane obluctantia gentis apuctr singur de treburi atAt de mari gi numai pe Some-
Consilia, aut longae tulerunt fastidia curae ! geni, cici acegtia ii erau de ajuns, ii intrebuinleazd la
Propositi tamen ille tenax haud cessat, et omnis munc[ in folosul obgtesc. Vedeai in tot locul coborind pe
Expers auxilii, solus molimina tanta cii neumblate nenumirali stejari, frasini inalfi, pini verzi
Aggreditur, solique in opus commune vocati duEi pe sinii cari alunecau repede pe zipada preflcuti in
Samusidae; solique satis. Millena videres pdrtie; sute de brate de muncitori harnici asudi lucrdnd
Robora, procerasque ornos, pinosque virentes pe intrecute; e in toiu munca, care are si dureze mul{i
Undique reptilibus per devia compita plaustris, ani. O parte cioplesc lemnele, ce vor servi ca duqumele,
Callem aptum nive dante, vehi; centena vicissim alti parte ascut {Irugi mari de stejar, al cbror vdrf il in'
Artificum insudant industria brachia; fervet tiresc cu fier. Alfii, punAndu'gi toate puterile, se silesc si
lnterea multos labor haud casurus in annos. tragd in sus un berbece infricogat, de o greutate enormd,
Substernenda dolant pars tigna, ingentia quercus legat de un catarg inalt cu sute de funii. Cdnd aceasti
Robora pars acuunt, et ferrum cuspidine firmant. maginl infiorltoare a ajuns in punctul cel mai inalt, de'
Ast alii horrendam, atque immani pondere molem odati slobod funiile gi aceea mdnatd de greutatea sa, cade
Sublimi intextam malo, centumque revinctam cu putere mare, cu o izbituri asurzitoare impinge parul in
Restibus, adnixi certant attollere in altum. interiorul pdmAntului gi aga pun temelia podului stabil.
Verrum, ubi supremum feralis machina culmen Carol neobosit e fafi gi supravegheazd toate lucrlrile. Nu-l
Attigit, extemplo funes laxantur, at ille nici gerul mare; nici nu-l re{in plice-
'iubiri rece,
sperie zdpada
Pondere abacta suo, magno ruit impete, et ictu rile unei noi; ci se scap[ de ademenirile logodnicei
Subjectum horrisono terrae sub viscera robur iubite, a cirei fafl gi suflet natura le-a inzestrat .,
;n
i
i
rrt.r e, !'

,.
\r

31
35

Impellit, stabilisque locat fundamina pontis. farnrec deosebit. Dar pentru el frunruse{a e de mai pu{in
CAROLUS indefessus edest, et singula curat. pref, decAt gloria sa.
Non illum gelidaeve nives, frigusque perurens Inv5!a{i, inchinltori ai lui Marte, si fifi curajogi gi si
Terrent, sive novi remorantur gaudia amoris; vi implini{i datoria ! Aceasta era inflfigarea Ei starea lucru-
Sed SPONSA illecebris se se subducit amantis, rilor, aceasta slavi de pe atunci a Romulizilor gi inll{area
Cui vultum, atque animum insigni natura decore poporului mult timp delisat.
Exornat, laudum minimum est sed forma suarum. Binevoiegte, nobile Iosifet), a-{i indrepta privirile senine
Discite, Marticolae ! virtutem, et munere fungi. spre aceste vl5stare, cari acum se ridici, ale lui Marte gi
Haec facies rerum, status hic, tum gtoria praer.n. a-le lua subt scutul t5u ocrotitor. Cdci se gi cade gi e qi
Romulidum, plebisque, diu, incrementa jacentis. cu dreptate. Doir ei tofi recunosc, c5 fie-{i datoresc no-
Dignare aspectu JOSEPH*) generose, sereno, rocul lor qi mdrturisesc ci sunt opera mdinilor tale, tu
Praesidioque fove crescentes Martis alumnos. care egti intemeietorui slavei lor. PelAngd aceasta mai aduc
Et decet, et fas est; illi tibi quippe fatentur ca un motiv de sprijin puternic Ai cdsitoria de curAnd in-
Fortunam debere suam, manuumque tuarum tAnrplatd2), cAnd li se inglduie sI priveasci in chip fafa ta
Sese opus agnoscunt, et honoris diceris author. gi se bucurl imbognfi{i cu chez5gia nepoalei tale. lar, dacd
Praeterea ingentem connubia nuperna causam cAndva dugmanul cllcAnd in picioare alianfa ar indrizni
Adjiciunt, spectare TUOS in imagine vultus sd nivileascl in hotarele austriace, subt conducerea ta sd
Dum datur, et NEPTIS ditati pignore gaudent. inve{e a scoate mai intdi semnele puterii rizboinice gi cu
At si foedifragus quandoque irrumpere fines dreapta plScuti Moravului, dar temuti de Prusac, sI arete
Audeat Austriacos hostis, TE prima Magistro, calea, pe unde au mers strimogii s5i. Poate ci acest
Promere bellacis discant monimenta vigoris, arbore, desprefuit mulfi ani, transplantat cu mAnile tale in
Caraque Moravo, sed formidata Borusso gridina virtufilor, va cregte plin de viafd gi udat cu su-
Dextera, monstret iteq veteres quod iere parentes. doarea lui Carol, va aduce roade vrednice. For{a strimo-
Forsitan haec multos arbor despecta per annos, geasci gi slmdn{a nobild st6 incd ascunsd in rldicina
Quae manibus translata TUIS virtutis in horto adAnci.
Vivida jam surgit, CAROLI sudore rigata, Traducerea opuscului: Podnratiou, scris in hexametrp*
Dignos parturiet fructus; radice sub ima
Ua
Vis patria occultatur adhuc et nobile semen.
Canebat
Comes SILVIUS TANNOLT
') Excellentissimus Baro a siskovics, Supremus Rei rormentariae praefectus. 1 n"ron Siskovics, comandantul suprem al artileriei.
2) Carol baron de Entzenberg a luat in clsitorie pe Monica baroneasi
de Siskovics, nepoata cbmandantului anrintit rnai sus.

S-ar putea să vă placă și